MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL INTERNAIONAL DE MANAGEMENT IMI NOVA

CATEDRA MARKETING I REI

TEZ DE LICEN TEMA: DUBAI METROPOLA .

A rea !"a#: studentul Malai Nichita, gr. T 217, secia zi, specialitatea Turism /____________________________/

C$$r%$&a#$r '#!!&(!)!*: Lector superior. Nedelcov Maria /___________________________/

C+!'!&,- ./01

CUPRINS:

INTRODUCERE
CAPITOLUL I. 1.1. 1.2. 1.3. CAPITOLUL II. 2.1. E5!ra#e e Ara6e U&!#e %e7#!&a(!e #-r!7#!*, 2re)era#, Date generale despre Emiratele Arabe Unite Evoluia Emiratelor Arabe Unite Atraciile i obiectivelor turistice din Emiratele Arabe Unite D-6a! U& 72a(!- a 5$%er&!#,(!! '! a :!!#$r- -! Potenialul turistic natural

2a3. 4 8 8 08 09 .0 .0

2.2. 2.3. CAPITOLUL III. 3.1. 3.2. 3.3.

Potenialul turistic antropic Structurile turistice ale Dubaiului De":$ #area '! 2r$5$:area e*$#-r!75- -! ;& Re2-6 !*a M$ %$:a

.8

.< .< 41 49 18

Mar etingul ca orientare de valori!icare i organi"are a activit#ii de ecoturism Potenialul de de"voltare a ecoturismului $n %epublica Moldova &mplimentarea mar etingului $n de"voltarea i promovarea ecoturismului $n %.Moldova

CONCLUZII 1= RECOMANDRI 1< BIBLIOGRA>IE ANE?E 8.

INTRODUCERE ezvoltarea e!ploziv" a u#ai$ului din ultimii ani %n turism %n special, &i %n domeniul

a'acerilor imo#iliare este un permanent su#iect de analiz" &i discuii pentru anali&tii economici. (esursele petroliere ale "rii care au constituit #aza #oom$ului economic de azi nu mai sunt la ora actual" principalul motor al economiei. )'acerile imo#iliare &i turismul %n special, preiau %ncet, %ncet conducerea. *conomia ora&ului cre&te cu aproape 1+, anual, de dou" ori mai mult dec-t cea a .hinei. /amenii de a'aceri &i companiile multinaionale, de la Microso't la 0oldman 1achs, se %m#ulzesc s" intre %n regiune 2 vin pe urmele celor circa + milioane de turi&ti care viziteaz" annual u#ai$ul se u#ai$ul. .u mai multe mall$uri la suta de mii de locuitori dec-t orice ar" din lume, cele ale 4ong 5ong$ului. ac"

trans'orm" cu repeziciune %ntr$o destinaie care %m#in", %n mod straniu, tr"s"turile Las 3egas$ului cu u#ai$ul este luat separat de restul *miratelor )ra#e 6nite, lucrurile stau 'oarte #ine7 ora&ul e %naintea 8aponiei, a Marii 9ritanii &i chiar a 0ermaniei %n termeni de e'icien" guvernamentala &i competitivitate economica, potrivit unui raport %ntocmit de prestigioasa :nternational 9usiness 1chool din *lveia. ;<ovestea u#ai$ului e povestea unei #une u#ai ?um"tate din guvern"ri=, spune >adi 0handour, un om de a'aceri iordanian care$&i petrece %n iar u#ai$ul are un ast'el de lider %n persoana &eicului Mohammed=.

timp. ;9una guvernare nu presupune democraie &i alegeri li#ere. * nevoie de un lider #un, cu viziune, u#ai$ul e #inecuv-ntat, de asemenea, %n termeni geogra'ici. @#ori mai puin p-n" aici dec-t p-n" la Mum#ai sau la .airo. /ra&ul trage 'oloase &i de pe urma capitalei iraniene, a comercianilor indieni &i a 'orei de munca din sudul )siei, dar &i de pe urma vecinilor ara#i. )st"zi se a'l" pe noul rum al M"t"sii 2 coridorul tot mai aglomerat de comer &i a'aceri dintre /rientul Mi?lociu &i )sia 2 &i #ene'iciaz" de ascensiunea :ndiei, de incompetena economic" a Teheranului &i de lichidit"ile %n e!ces %n c"utare de investiii disponi#ile %n statele #ogate %n petrol ale 0ol'ului.

CAPITOLUL I: EMIRATELE ARABE UNITE DESTINAIE TURISTIC PRE>ERAT

1.1. Date generale despre Emiratele Arabe Unite

1.2 De !"ltarea d#rabil$. C"n%ept &i strategii ezvoltarea dura#il" nu este un concept nou. *ste cea mai recent" e!primare a unei etici 'oarte vechi, care implic" relaiile oamenilor cu mediul %ncon?ur"tor, &i responsa#ilit"ile generaiilor actuale 'a" de generaiile viitoare..a o comunitate s" 'ie %ntr$adev"r dura#il" tre#uie s" adopte o a#ordare %n trei direcii care ia %n considerare resursele economice, ale mediului %ncon?ur"tor &i cele culturale. .omunit"ile tre#uie s" ia %n considerare aceste necesit"i nu numai pe termen scurt, ci &i pe termen lung. = ezvoltarea dura#il" corespunde cerinelor prezentului '"r" s" compromit" posi#ilit"ile generaiilor viitoare de a$&i satis'ace propriile necesit"i B 2 .omisia Naiunilor 6nite pentru Mediul Cncon?ur"tor &i ezvoltare.D7, pag.AEF = ura#ilitatea se re'er" la capacitatea unei socie"i, ecosistem, sau orice asemenea sistem e!istent de a 'unciona continuu %ntr$un viitor nede'init '"r" a a?unge la epuizarea resurselor cheieB (o#ert 0ilman, <resedinte :nstitutului .onte!t. = ura#ilitatea este doctrina de urgen" prin care dezvoltarea &i progresul economic tre#uie s" ai#" loc &i s" se menin" de$a lungul timpului, %n limitele sta#ilite de ecologie %n sensul cel mai larg prin interdependena 'iinelor umane &i slu?#elor lor, #ios'erei &i legilor 'izicii &i chimiei care o guverneaz". (ezult" c" protecia mediului &i dezvoltarea economic" sunt %ntr$adev"r procese opuseB Gilliam . (ucHelshaus, =ToIard a 1ustaina#le Gorld,B 1cienti'ic )merican, 1eptem#er 1JEJ. =.uv-ntul dura#il are r"d"cini %n lim#a latin", %nsemn-nd =a reineB sau =a spri?ini de ?osB. / comunitate tre#uie s" 'ie spri?init" de ?os de c"tre locuitorii actuali &i viitori. 6nele locuri, prin com#inarea speci'ic" a caracteristicilor 'izice, culturale &i poate spirituale, inspir" oamenii s" ai#" gri?" de comunitatea lor. )cestea sunt locurile %n care dura#ilitatea are cele mai mari &anse de e!isten" KmeninereL 2 Muscoe Martin, =) 1ustaina#le .ommunitM <ro'ile,B 'rom <laces, Ginter 1JJN. 1trategia de dezvoltare dura#ila a turismului %n (epu#lica Moldova are drept scop crearea unei #aze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern &i internaional %n (epu#lica Moldova %ntr$un mod integrat, echili#rat &i dura#il, ast'el %nc-t s" aduc" #ene'icii culturale &i socio$economice O

considera#ile "rii &i comunit"ilor ei. 1trategia a 'ost ela#orat" de c"tre

epartamentul

ezvoltarea Moldova %n

Turismului, cu asistena <roiectului P ezvoltarea dura#il" a turismuluiP, <N6

con'ormitate cu prevederile Legii turismului Nr. 7JE$ Q:3 din 11 'e#ruarie 2RRR &i ale .oncepiei de dezvoltare a turismului %n (epu#lica Moldova p-n" %n anul 2RRN, apro#at" prin 4ot"r%rea 0uvernului (epu#licii Moldova Nr. J12 din E octom#rie 1JJ7.D2,surse electroniceF Turismul este un sector important al economiei mondiale &i are o tendin" de cre&tere permanent" la nivel internaional. :ndustria turismului cuprinde o gam" variat" de %ntreprinderi pu#lice &i private, generatoare de #ene'icii economice &i sociale, de noi locuri de munca pentru di'erite categorii de anga?ai, o'erind oportunit"i de anga?are mai cu seam" pentru 'emei. (epu#lica Moldova tre#uie s" se promoveze e'icient ca o destinaie turistic" pe pieele turistice internaionale. :ndustria turismului este e!trem de 'ragmentat", 'iind constituit" din di'erite %ntreprinderi mici &i mari, at-t din sectorul pu#lic, c-t &i din cel privat. *voluarea ei necesit" coordonare, investiii, instruire &i marHeting, ceea ce determin" coordonarea dintre 0uvern, autorit"ile administraiei pu#lice locale, %ntreprinderile comerciale &i comunitati.D1, surse electroniceF Turismul constituie o activitate economic" ce se r"s'r-nge asupra ma?orit"ii sectoarelor sociale. )cest moment urmeaz" a 'i constientizat de instituiile vizate &i de %ntreaga populaie. ) devenit iminent 'aptul de a demonstra c" turismul nu se re'er" doar la unele persoane, care %&i petrec anual vacanele, ci, prin serviciile prestate, poate avea un impact pozitiv asupra %ntregii societ"i. Necesitatea dezvolt"rii economice dura#ile relev" &i mai mult importana ela#orarii &i apro#"rii unei strategii, al c"rui o#iectiv 'inal rezid" %n 'aptul c" potenialul turistic natural &i antropic al (epu#licii Moldova s" nu 'ie a'ectat negativ de turism, ci s" 'ie prote?at spre #inele generaiilor viitoare D11, pag.J2F. <rezenta 1trategie identi'ic" de'icienele e!istente %n o'erta turistic" a (epu#licii Moldova &i determin" direciile strategice de %nl"turare a lor, precum &i organizaiile responsa#ile de realizarea scopurilor scontate. e'iniia dezvolt"rii dura#ile a 'ost 'ormulat" la .on'erina .omisiei Mondiale ezvoltare din anul 1JE7. *a a 'ost apro#at" de )genda 21 din cadrul ezvoltarea ura#il", care a avut loc la (io de 8aneiro, %n 1JJ2, &i ura#il, ce &i$a inut lucr"rile %n pentru Mediul Cncon?ur"tor &i 1ummitului Mondial privind Lanzarote, %n anul 1JJN. /rganizaia Mondial" a Turismului a dat urm"toarea de'iniie turismului dura#il7 P ezvoltarea dura#il" a turismului satis'ace necesit"ile actuale ale turi&tilor &i ale regiunilor de primire, prote?%nd &i sporind oportunit"ile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor tre#uie s" se e'ectueze %ntr$un mod care ar permite s" 'ie satis'"cute necesit"ile economice, sociale &i estetice, menin%ndu$se integritatea cultural", procesele ecologice eseniale, diversitatea #iologic" &i sistemele de N

acceptat", de asemenea, la .on'erina Mondial" privind Turismul

suport ale vieiiP.

ezvoltarea turismului tre#uie s" 'ie dura#il" su# aspect ecologic, via#il" &i renta#il"

su# raport economic &i echita#il" din punct de vedere etic &i social pentru populaia local". La nivel de comunitate, turismul urmeaz" a se dezvolta %n conte!t cu turismul regional, naional &i internaional. <entru ca turismul s" poat" contri#ui la o dezvoltare dura#il" a economiei, el tre#uie s" integreze mediul natural, cultural &i uman, s" respecte echili#rul 'ragil, caracteristic multor destinaii turistice. ezvoltarea dura#ila a turismului are urm"toarele aspecte7 $ $ $ dura#ilitatea ecologic", care garanteaz" o dezvoltare adecvat" %n condiii de respectare a diversit"ii #iologice &i a resurselor #iologiceS dura#ilitate social" &i cultural", care contri#uie la dezvoltarea &i prote?area valorilor culturaleS dura#ilitate economic", ce garanteaz" o dezvoltare a societ"ii %n condiii de gestiune adecvat" a resurselor cu o#inerea unor e'ecte economice at-t pentru prezent, c-t &i pentru viitor. (ealizarea prezentei 1trategii este posi#il" %n condiiile respect"rii urm"toarelor principii7 $ $ $ $ $ $ $ plani'icarea, amena?area &i e!ploatarea turistic", la nivel local, ca parte integrant" a strategiei dezvolt"rii dura#ile a turismului la nivel naionalS participarea di'eritelor autorit"i pu#lice, a sectorului privat, a asociaiilor de protecie a mediului &i a populaiei la procesul de plani'icare a turismuluiS gestionarea &i plani'icarea dura#il" a turismului, in%ndu$se cont de protecia mediului natural &i uman %n zonele de primireS repartizarea echita#il" a avanta?elor &i a cheltuielilor %ntre promotorii turismului &i populaia din zonele de primireS in'ormarea, educarea, %ncura?area &i atragerea populaiei locale %n procesul de amena?are turistic"S $ evaluarea preala#il" a proiectelor de amena?are turistic" &i a eventualelor impacturi de la derularea proiectelorS participarea populaiei locale la ela#orarea unor programe de cola#orare %n scopul optimiz"rii activit"ii turistice. Turismul dura#il poate 'i de'init ca un tip$model de dezvoltare economic" orientat" spre7 $ $ $ ameliorarea calit"ii vieii %n regiunile receptoareS prestarea unor servicii de prim" calitate vizit"torilorS meninerea calit"ii mediului at-t pentru vizit"tor, c-t &i pentru comunitatea receptoare. +

Turismul dura#il7 $ $ $ $ 'avorizeaz" %nelegerea &i con&tientizarea e'ectelor pe care le poate genera turismul asupra mediului natural, cultural &i umanS asigur" o ?ust" repartizare a avanta?elor &i a cheltuielilorS demonstreaz" importana resurselor naturale &i culturale pentru #un"starea economic" &i social" a comunit"ii &i contri#uie la rezervarea acestor resurseS supravegheaz", evalueaz" &i gestioneaz" propriile e'ecte, determin%nd ast'el responsa#ilii pentru mediu.

1.' E%"t#rism#l m"del de !al"ri(i%are a res#rsel"r t#risti%e E%"t#rism#l este o 'orm" de turism %n care principalul o#iectiv este o#servarea &i con&tientizarea valorii naturii &i a tradiiilor locale &i care tre#uie s" condiii7 D2, pag.2NF 1. s" contri#uie la conservarea &i protecia naturiiS 2. s" utilizeze resursele umane localeS A. s" ai#" caracter educativ, respect pentru natur" $ con&tientizarea turi&tilor &i a comunit"ilor locale, s" ai#" impact negativ nesemni'icativ asupra mediului natural &i socio$cultural. 3alori'icarea cadrului natural reprezint" una dintre cerinele 'undamentale ale ecoturismului. )cest enun las" de 'apt o u&" larg deschis" unei game variate de activit"i, cu condiia ca acestea s" respecte condiiile enunate mai sus. cu alte 'orme de c"l"torie #azate pe natur". )st'el, %n cadrul activit"ilor ecoturistice pot 'i incluse7 T T T T T tipuri de activit"i de aventur" Kde e!emplu ra'ting, canoeing, turism ecvestru pe trasee e!cursii / drumeii organizate cu ghidS tururi pentru o#servarea naturii K'lor", 'aun"LS e!cursii de e!perimentare a activit"ilor de conservare a naturiiS e!cursii %n comunit"ile locale Kvizitarea de o#iective culturale, vizitarea 'ermelor mani'est"ri cultural tradiionale, tradiionale, consumul de produse alimentare tradiionale, presta#ilite, schi de tur", e!cursii cu #iciclete pe trasee amena?ate etc.LS in aceast" perspectiv" ecoturismul se inter'ereaz" %ndeplineasc" urm"toarele

vizionarea de

achiziionarea de produse tradiionale non alimentare etc.L. 7

)ctivit"ile care, de&i se des'"&oar" %n natur", &i au un impact negativ evident asupra mediului natural sau socio$cultural Kde e!emplu activit"ile o''$roadL nu pot 'i considerate activit"i ecoturistice. Locul ecoturismului %n cadrul pieei turismului, apare ca o su#pia" a turismului %n arii naturale, av-nd %n acela&i timp leg"turi puternice cu turismul cultural &i rural. <rin ecoturism se %ncearc" minimizarea e'ectelor negative asupra mediului local &i natural, precum &i asupra populaiei. @onele %n care se practic" sunt considerate de interes ma?or, acest lucru permi-nd impunerea unor rigori deose#ite, cu e'ecte #ene'ice asupra stilului de via" tradiional al populaiei locale. )cest tip de turism poate s" 'avorizeze o interaciune %ntre populaia local" &i turi&ti, ca &i un interes real pentru prote?area zonelor naturale, nu numai %n zonele receptoare, dar &i %n cele emi"toare. 'urismul a devenit unul dintre sectoarele socio$economice ma?ore. *l a %nregistrat o e!pansiune constant" de$a lungul timpului, cu o rat" de cre&tere de circa N$1R, %n ultima ?um"tate de secol. Turismul nu reprezint" numai o cre&tere a num"rului de turi&ti, el a ar"tat c" se trans'orm" %ntr$o activitate divers" &i comple!". .u toate c" turismul de mas" re'lect" pre'erinele pentru calitatea mediului r"m-ne 'orma predominant", alte tipuri de activit"i legate de cultur", mediu, educaie, s"n"tate etc. au ie&it la iveal". )cestea &i o 'orm" de recreere mult mai energic" &i participativ". 1chiul, drumeia, ciclismul, canoeingul etc. au devenit activit"i mult mai pl"cute dec-t oric-nd, satis'"c-nd nevoia de a 'i aproape de natur", '"c-nd mi&care, e!plor-nd &i %nv"-nd. Studiile de specialitate reali"ate de (M' au identi'icat principalele megatendine ce se %nregistreaz" %n domeniul turismului &i care se vor ampli'ica %n perspectiva anilor 2R2R. <rintre cele mai semni'icative aspecte, sunt menionate7 cre&terea num"rului turi&tilor preocupai de pro#leme de mediu, cre&terea cererii pentru destinaii noi, tendina de sporire a num"rului de vacane de durat" mai scurt", cre&terea num"rului persoanelor de v-rsta a :::$a care sunt mai active &i dornice de c"l"torii, turi&tii devin mai e!perimentai &i so'isticai, a&teapt" atracii de #un" calitate, utilit"i &i servicii pe m"sur" &i tari'e adecvate calit"ii %n c"l"toriile lor. Cn anii care vor urma, calitatea mediului, lipsa polu"rii, cur"enia &i atitudinea populaiei locale vor 'i mult mai importante pentru turi&tii poteniali dec-t varietatea posi#ilit"ilor divertisment &i cump"r"turi. pentru e&i vor 'i interesai de e!periene inedite, cei mai muli dintre turi&tii

poteniali vor dori s" %&i poat" continua stilul s"n"tos de via" atunci c-nd vor c"l"torii. >acilit"ile pentru sport, alimentaie &i accesul la in'ormaie vor r"m-ne elementele motivaionale importante. Cn lume, acest stil ino'ensiv de a c"l"tori a %nceput s" ai#" din ce %n ce mai muli adepi. *!ist" agenii de turism specializate pe turismul verde, care implic" prote?area mediului natural, 'olosirea resurselor naturale Khoteluri cu energie alternativ", panouri solare etc.L precum &i E

circuitele turistice care evit" impactul puternic asupra comunit"ilor umane tradiionale speci'ice unei anumite zone. Cn urma %ntroducerii ecoturismului ca alternativ" la turismul de mas", a 'ost posi#il" realizarea unui pro'il relativ al persoanei care particip" la programele ecoturistice. )st'el, ecoturistul poate 'i descris ca 'iind o persoan"7 cu studii peste medie, de o#icei studii superioareS iu#itore de natur", cu un sim dezvoltat al aventurii, interesat" s" cunoasc" lucruri noi despre cultura di'eritelor zone sau despre mediul %ncon?ur"tor &i s" ia parte la e!periene inediteS sensi#il" la pro#lemele de mediu, sau cel puin deschis spre implicare %n prote?area naturii. .ei mai muli ecoturi&ti sunt susin"tori sau mem#ri ai unor organizaii #azate pe natur"S v-rsta medie %ntre AN$NO ani, variind %n 'uncie de activit"ile des'"&urate &i de ali 'actori cum ar 'i costul c"l"toriei. Tre#uie totu&i avut %n vedere 'aptul c" odat" cu 'enomenul de %m#"tr-nire a populaiei %n "rile dezvoltate, v-rsta medie pentru acest segment este %n continu" cre&tereS se!ul 2 NR, 'emei &i NR, #"r#ai, dar s$au constatat di'erene clare %n 'uncie de tipul activit"ii des'"&urate Kpentru ara noastr" se constat" o proporie mai mare a #"r#ailorLS cu o situaie material" peste medie, in-nd cont de 'aptul c" programele ecoturistice o'er" o satis'acie mult mai mare dec-t cele ale turismului de mas", dar sunt de o#icei mai costisitoareS cu o stare de s"n"tate #un", av-nd capacitatea de a depune e'ort 'izic. /dat" cu cre&terea mediei de v-rst" a populaiei ce practic" aceast" 'orm" de turism, scade cererea pentru activit"i solicitante &i cre&te interesul pentru activit"i cum ar 'i studiul naturii, o#servarea vieii s"l#aticeS principalele motivaii ale c"l"toriilor sunt7 o#servarea peisa?elor, o#servarea naturii s"l#atice &i realizarea de drumeii. <"rerea mea este c" *coturismul reprezint" de 'apt cea mai valoroas" 'orm" de mani'estare a turismului dura#il. )ceast" 'orm" de turism are ca scop principal conservarea mediului &i pune accent pe educaia turi&tilor %n ceea ce prive&te prote?area.

CAPITOLUL II: DEZVOLTAREA ECOTURISMULUI PE PIAA SERVICIILOR TURISTICE @N REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Agen)ia de t#rism E*pl"re+t#r, %ara%teristi%i- "rgani are- ser!i%ii &i "(erte

)genia de c"l"torii *!ploreU KVV*Q<L/( T6(VV1.(.L.L a luat na&tere %n anul 2RR7 ca agenie de ticHeting Krezerv"ri &i v-nz"ri a #iletelor de avionL, #az-ndu$se pe o e!perien" de mai muli ani %n domeniu. Cn 2RRE a o#inut &i Licena pentru activitatea %n domeniul turismului, l"rgindu$&i spectrul de servicii o'erite. Cn ianuarie 2R11 a o#inut acreditarea :)T) K:nternational )ir Transport )ssociationL, 'aptul care demonstreaz" nivelul %nalt de pro'esionalism &i sta#ilitate al companiei. A=B+##2:CCeD2 $re.5%Cr$Ca6$-#eD2 $reE / atenie deose#it" se acord" segmentului c"l"toriilor de a'aceri Kcorporate #usiness travelL. 1peci'icul lucrului ageniei cu clienii corporativi are o a#ordare individual", com#inat" cu cele mai #une preuri. <rintre clieni se num"r" mai multe organizaii &i %ntreprinderi locale &i internaionale. Cn calitate de agenie *!plore are relaii cu7 $ 'urnizori de servicii turisticeS $ alte ageniiS $ clieniiS 1R

$ prestatori de servicii de pu#licitateS $ prestatori de servicii de transportS $ 'urnizori Kservicii comunaleLS *!plore cola#oreaz" cu urm"toarele companii i organizaii internaionale7 IATA 2 )sociaia :nternaional" a Transportatorilor )erieniS FVICTORIA ASIGURARIFS GD$&ar!7 Gr$-2S Cntreaga activitate este orientat" spre o'erirea unor produse &i servicii competitive la standarde calitative irepro&a#ile, capa#ile s" r"spund" cerinelor vitale ale oamenilor. <artenerii ageniei *!plore7 1. )irticHets.md 2. Tours.md A. .ruises.md O. (eservations.md N. )partments.md *!plore e'ectueaz" v-nz"ri de #ilete din numele a peste OR de companii aeriene7 Moldavian )irlines, )ir Moldova, )ir9altic, )ustrian )irlines, TurHish )irlines, Lu'thansa, .arpatair, Tarom, )erosvit$6Hrainian )irlines, Meridiana, 17 )irlines, 6Tair etc.

S#r-*#-ra $r3a&!"a!$&a , a a3e&!e! %e #-r!75 Or3a&!3ra5a ..0.0

D!re*#$r 3e&era 3ice$director .onta#il$e'

<rogramist

e' ept. Turism

e' ept. decontari #ilete

e' ept. 0ospodarie

11

.onta#il

)gentit urism

eridicatoare )genti ticHeting

.onta#il (es.6mane

1ursa7 e!plore.md

S!7#e5e !&)$r5a!$&a e -#! !"a#e ;& *a%r- a3e&!e! %e #-r!75 ED2 $re %n activitatea sa zilnic" utilizeaz" internetul pentru a comunica cu 'urnizorii i clienii. <entru rezervarea #iletelor agenia utilizeaz" ast'el de sisteme de rezerv"ri on$line ca7 )madeus 0a#riel 0alileo. (elaii cu parteneri se realizeaz" prin sisteme proprii de rezerv"ri i eviden". (elaii interne se realizeaz" prin sisteme de raportare i eviden" 1.,*!cel,etc. Ser:!*!! e ! $)er#e e *$52a&!e! )genia *!plore o'er" diverse servicii de turism i pachete turistice, at-t pentru odihna peste hotare c-t i vacane locale. /rganizeaz" e!cursii %n locurile istorice ale "rii, de vinuri, arheologice, etc. /'er" tururi de IeeHend, #usiness, cultural, tratament, e!cursii i cazare at-t %n (epu#lica Moldova c-t i %n str"in"tate.<entru oaspeii Moldovei agenia o'er" di'erite 'orme de odihn", transport, hoteluri de toate categoriile. Cn prezent agenia o'er" urm"toarele servicii7 (ezerv"ri &i v-nz"ri #ilete de avion 12

(ezerv"ri de hoteluri %n orice ar" din lumeS (ezerv"ri croaziereS 3acane &i c"l"torii %n "ri precum Turcia, 9ulgaria, 0recia, .iru, (om-nia, )ustria, 1pania, *gMpt, *)6, destinaiile europene, destinaii e!otice K:$le Maldive, Thailanda, TunisiaL, etc.S /rganizarea e!cursiilor %n ar" &i %n str"in"tate.

<achete turistice de IeeH$endS <achete de tratament %n cele mai cunoscute staiuni #alneo$climaterice din (om-nia, 6craina, .ehiaS .ircuite cu autocarulS eservirea grupurilor de turi&ti str"iniS )sigur"ri medicaleS )sigur"ri autoS eservirea clienilor corporativiS Turism de a'aceriS 1uport o#inere vize pentru c"l"torii de a'aceri &i odihn"S :n'ormaii &i consultan" %n domeniul procur"rilor #iletelor de avion &i serviciilor de odihn". T-r-r! $)er!#e %e E?PLOR TUR ED*-r7!! $)er!#e %e ED2 $re.

1. M"n"stirea 1aharnaS 2. 1oroca $ %ntre turci i t"tariS A. <urcari W istoria vinurilor de elit"S O. .ricova $ renumitul ora su#teran al vinului. )genia *!plore o'er" o varietate de itinerare prin (epu#lica Moldova at-t pentru turiti autohtoni c-t i cei str"ini. 1. :tinerar la /rheiul 3echi i turul orauluiK)ne!a 1L 2. Manastirea 4-ncu &i Mile&tii Mici A. 3in"ria <urcari i turul oraului .hiin"u O. M"n"stirea ."l"rai i Milestii Mici N. Tur la 1aharna i .ricova +. ipova i Miletii Mici 1A

7. M"n"stirea ."priana, 1oroca, /rhei 3echi, Miletii Mici E. M"n"stirea 4%ncu, ipova , /rheiul 3echi i Miletii Mici J.Turul *uropei7 96 )<*1T) $ <()0) $3:*N) 2 9()T:1L)3) Pa*+e#e #-r!7#!*e $)er!#e )gentia *!plore o'er" si diverse servicii de turism si pachete turistice. *Q<L/(* organizeaz" vacane de vis %n cele mai diverse destinaii ale lumii7 X *uropa7 9ulgaria, (om-nia, Turcia, )ustria, .ehia, 0recia, Muntenegru etc. X *!otica7 Thailanda, *gipt, *)6, Maldive, Tunisia, :ndonesia etc. X )lte destinaii7 (usia, 6craina. *!plore o'er" multiple pachete turistice pe placul 'iec"rui c"l"tor. /'ertele e!ist" pe parcursul anului %ntreg i preurile la pachete turistice variaz" %n dependen" de sezonul, perioada #ron"rii, o'erte speciale. O)er#e 72e*!a e 2e&#r- 2er!$a%a re*e&#, 7-&#: $ 3acana %n *)6, 9ulgaria, Turcia, etc. *!plore este una din companii lideri %n domeniul turismuluiKv-nz"ri #ileteL %n (epu#lica Moldova. *a a dovedit s" 'ie o companie sta#il" i de %ncredere. 6na din tr"s"turile importante ale ageniei *!plore este pro'esionalismul. Lucrul des'"urat este 'oarte #ine organizat, toate procese de deservire a clientului sunt e'ectuate la un nivel %nalt, totul este '"cut pentru ca clientul s" r"m-n" satis'"cut de serviciile prestate. *!plore o'er" pachete turistice pentru orice tip de c"l"tor, orice persoan" poate g"si aici un pachet turistic special pentru el. 6n avanta? ma?or este comple!itatea serviciilor o'erite i adaptarea lor la cerinele individuale ale clientului. )genii companiei asigur" calitatea serviciilor cea mai %nalt". )st'el am hot"r-t s" descriu o destinaie turistic" ce intr" %n pachetele o'erite de ; *!plore TurB.

... Or+e!- :e*+! H )r-5-7e(ea %e 2e 5ar3!&ea 2r,2a7#!e!.

1O

)totcunoscutul comple! natural, arheologic &i turistic 2 /rheiul 3echi este situat %n al#ia pitoreasc" a r%ului ("ut Kcare curge de$a lungul %ntregului raion /rheiL, pe teritoriul din apropierea satelor Tre#u?eni &i 9utuceni, unde r-ul trece printre &irurile de toltre &i are numeroase meandre, schim#-ndu$&i direcia %n cele mai nea&teptate moduri. 1e a'l" nu prea departe de .hiin"u, apro!imativ la OA$ON Hm dep"rtare, ceea e un stimul %n plus pentru organizarea numeroaselor e!cursii prin aceste locuri. <e teritoriul comple!ului se a'l" dou" muzee, o m"n"stire %n st-nc" deschis" pentru vizitatori, dar &i c-teva hoteluri particulare, care se a'l" %n satele 9utuceni &i Tre#u?eni. A IB +##2:CCJJJ.$r+e!.&e#E *ste un monument de arhitectur" de tip or"&enesc, unde s$au p"strat multe construcii, care prezint" un interes mare pentru istorici, arheologi, arhiteci, dar &i turi&ti. :storia /rheiului cuprinde trei perioade. <rima 2 perioada care a precedat 4oarda de )ur Ks'-r&itul secolului al Q:::$lea 2 prima ?um"tate a secolului al Q:3$lea.L. /rheiul %n aceast" perioad" era ap"rat de un perete din #u&teni cu turnuri de paz". up" cotropirea ora&ului %n anii YOR ai secolului al Q:3$lea de c"tre t"tari a %nceput perioada 4oardei de )ur, pe parcursul c"reia %ntreaga construcie se ducea su# conducerea me&terilor din orient. Cn ace&ti ani /rheiul, care a primit denumirea 1hehr al$ 1N

8adid Z are %n'"i&area unui ora& oriental, %n centrul s"u s%nt construite dou" caravan$seraiuri, moschee, %n partea de est Z #"i pu#lice &i alte 'acilit"i. <-n" %n zilele noastre s$a p"strat 'undamentul &i o parte din peretele unei #"i, care era utilat" cu calori'ere &i cu %nc"lzirea podelelor, cu ventilaie, apa a?ungea aici prin evi de lut. ("m"&iele de interior vor#esc s%nt dovezi incontesta#ile ale interiorului de lu! de alt" dat" a #"ii.La s'-r&itul anilor +R ai secolului al Q:3$lea ora&ul 1hehr al$8adid a %ncetat s" mai e!iste. )proape ?um"tate de secol a z"cut %n ruine &i doar apro!imativ %n anii Y2R ai secolului al Q3$lea pe locul acesteia a ap"rut o localitate moldoveneasc" 2 ast'el a %nceput cea de$a treia perioad" a istoriei /rheiului. Cn a doua ?um"tate a secolului al Q3$lea au devenit mai 'recvente incursiunile t"tarilor asupra 1tatului Moldovenesc, 'apt care a demonstrat o dat" %n plus c%t de necesar este s" 'ie %nt"rite graniele de est ale ora&ului. )ceast" sarcin" era mai u&oar", dat 'iind 'aptul, c" condiiile topogra'ice erau avanta?oase7 localitatea era %ncon?urat" din trei p"ri de malurile a#rupte ale r-ului. .etatea inaccesi#il" %n mod natural din cele trei p"ri, la est era %nt"rit" cu dou" r-nduri de construcii din p"m-nt &i #u&teni de lemn %n dou" r-nduri. <e 'lancul st-ng %n 'aa &anului i valului s$a %n"lat un palat din piatr", %mpre?muit cu un zid rezistent cu turnuri.

1+

Cncep-nd cu anii Y7R ai secolului al Q3$lea /rheiul devine unul dintre cele mai importante centre de ap"rare naional", supra'aa sa constituie mai mult de 7R de hectare. Cn aceast" perioad" au 'ost construite #iserici, o mulime de cl"diri &i ateliere. )st"zi %n locul unde este ora&ul vechi pot 'i v"zute r"m"&ie ale zidurilor de lemn ale cet"ii, &anurile &i valurile de ap"rare, #isericile, camerele, care %n perioada moldoveneasc" erau %ntre#uinate ca locuine. 1tilul de construcie al cet"ii, ridicat" %n anii de domnie ai lui [te'an cel Mare, erau tipice pentru arhitectura construciilor de 'orti'icaie moldovene&ti din aceast" perioad". .etatea avea 'orma unui patrulater cu turnuri deasupra porii &i prin coluri, %n"untru se a'la palatul p-rc"la#ului 0angur.

17

<e st-ncile din al#ia ("utului erau s"pate o mulime de pe&teri, multe dintre care s%nt 'oarte vechi &i au apro!imativ 2 mii de ani. Trecutul acestor pe&teri este %nv"luit de legende, %n care 'aptele istorice se %mpletesc cu talentul artistic al povestitorilor. )st'el %ntr$una din legende se spune, c" c-ndva %n 'runtea /rheiului 3echi p-rc"la#ul 0angur. *l era #"tr-n &i putred de #ogat. Toate #eciurile palatului sau erau pline de aur &i chiar careta era '"cut" din aur curat, iar roile din argint. [i inea el careta asta %ntr$o %nc"pere cu pori de 'ier &i ie&ea cu ea %n ora& odat" pe an la <a&ti. .areta putea 'i urnit" din loc doar de OR de cai, a&a era ea de grea. 0angurul era mai #ogat chiar dec-t [te'an cel Mare, omnitorul s"u, care %i cerea des a?utorul. ) a'lat %ns" sultanul de #og"iile p-rc"la#ului, &i$a str-ns oastea &i a pornit cu oaste cu tot spre /rhei.)u cucerit turcii ora&ul, s$au apropiat de palatul lui 3oievodei 0angur, iar pe el ia$l de unde nu$i. 1$a %ncuiat p-rc"la#ul cu toate #og"iile sale %n m"n"stirea din st-nc". )tunci 1ultanul a dat ordin s" ard" ora&ul da s"$l scoat" cu orice pre pe 0angur din m"n"stire. <rintre oamenii de la m"n"stire era &i stareul <aisie, care 'iind meschin &i lacom &i$a pierdut capul la vederea

1E

aurului. [i a %nceput s" chi#zuiasc", cam cum ar putea avea m"car o parte din aceste #og"ii enorme. DN,surse electroniceF.

/dat" %ntr$o noapte %ntunecoas" s$a dus el cic" dup" ap", dar de 'apt s$a dus %n tain" la sultan. Cn aceea&i noapte prin trecerea su#teran" au intrat %n m"n"stire &i au nimicit %ntreaga oaste a lui 0angur. [i$a primit <aisie aurul s"u, a luat o luntre ca s" plece departe de aceste locuri, dar apele ("utului s$au %nvol#urat, s$au agitat pe nea&teptate &i au %nghiit &i luntre, &i aurul, &i omul. / parte din #unurile p-rc"la#ului, turcii le$au luat cu ei, o parte au zidit$o %n pe&terile su#terane, inclusiv &i careta de aur, cu g-ndul s" se %ntoarc" s" le ia pe urm". )st'el, nu cunoa&te nimeni, a e!istat sau nu scoas" din ar" aceast" #og"ie sau se a'l" p-n" %n prezent undeva prin ascunzi&urile su#terane. )cesta este un loc %ndr"git de numero&i turi&ti, dar &i de alpini&ti, care au o st-nc" pre'erat" deasupra satului 9utuceni &i care %&i 'ac aici antrenamentele, %ntrecerile, %ntrunirile. Cn mod regulat la /rheiul 3echi %&i dau %nt-lnire amatorii practicilor transcendentale, care consider", ca anume aici e!ist" un centru energetic deose#it.[i %ntr$adev"r, 'iecare, dintre acei care a vizitat aceste locuri, are o stare de spirit special" &i se p"trunde pe deplin de 'armecul acestor locuri. )matorii c"l"toriilor pedestre se pot

1J

#ucura de plim#area de$a lungul ("utului, prin al#ia r-ului 'oarte pitoreasc" %ntre satele Tre#u?eni &i >urceni. <e un teren de pe acest traseu se organizeaz" anual 'estivaluri muzicale tradiionale. 3reau s" menionez c" /rhei este7 <rimul traseu ecoturistic, care une&te .asa$Muzeu ;)le!andru oniciP &i M"n"stirea .urchi, a 'ost inaugurat %n spaiul viitorului <arc Naional /rhei.

.u spri?inul <rogramului Naiunilor 6nite pentru natural al primului <arc Naional, transmite :n'o$<rim Neo.

ezvoltare K<N6 L, traseul a 'ost marcat cu

panouri in'ormative, care descriu valorile cultural$istorice &i harta acestui traseu, precum &i patrimoniul <otrivit unui comunicat de pres" al <N6 , anterior despre acest traseu se cuno&tea numai din spusele localnicilor. Totodat", oamenii din aceste localit"i &i turi&tii vor #ene'icia de locuri special amena?ate pentru odihn", de unde vor putea admira priveli&tea naturii din aceast" zon". 2R

;<e l-ng" #ene'iciile socio$economice &i ecologice, <arcul Naional /rhei va contri#ui la p"strarea patrimoniului natural &i cultural prin m"suri de rea#ilitare a monumentelor culturale, prin organizarea 'estivalurilor 'olclorice &i altor activit"i culturaleP, a menionat Laz"r .hiric", viceministrul mediului, %n cadrul evenimentului de inaugurare a traseului. .rearea primului <arc Naional 'ace parte din <lanul de aciuni &i 1trategia naional" de conservare a diversit"ii #iologice a (.Moldova. <arcul va #ene'icia de un regim special de ocrotire &i conservare, pentru c" aici e!ist" specii de plante &i animale s"l#atice, elemente &i 'ormaiuni cu valoare ecologic", &tiini'ic" &i cultural" deose#it".;.rearea <arcului Naional va o'eri soluii pentru pro#lemele sociale &i economice cu care se con'runt" comunit"ile din acest spaiu. ezvoltarea ecoturismului, e!tinderea traseului ; rumul vinuluiP &i a posi#ilit"ilor de cazare %n zona <arcului Naional /rhei vor spori atractivitatea zonei pentru turi&tiP, a spus )le!andru (otaru, manager de proiect la <N6 Moldova. <roiectul ;>orti'icarea capacit"ilor instituionale &i a reprezentativit"ii sistemului de arii prote?ate din (. MoldovaP este implementat de <N6 16). )cest loc %ntr$adev"r miraculos va 'i pe placul at-t a amatorilor de monumente istorice, c%t &i a acelora care pre'er" doar peisa?ele naturii. %n parteneriat cu 0uvernul (epu#licii Moldova, cu spri?inul 'inanciar al >ondului 0lo#al de Mediu. 9ugetul total al proiectului constituie JJR mii dolari

21

22

Mai multe creaturi misterioase au 'ost surprinse la /rheiul 3echi. 6n 'otogra' a reu&it s" imortalizeze un a&a$numit pe&te al cerului, %n satul 9utuceni. Cn timp ce unii savani cred c" sunt ni&te vieuitoare preistorice, alii a'irm" c" aceste creaturi au origini e!traterestre. La prima vedere 'otogra'ia pare una o#i&nuit". crezut c" este vor#a despre un de'ect.A9BPUBLICA.MDE Cn concluzie pot a'irma c"7 Nici un alt raion din (epu#lica Moldova nu dispune de un patrimoniu ecoturistic at-t de #ogat precum raionul /rhei. ac" privim %ns" cu atenie, deasupra '-nt-nii putem o#serva un o#iect straniu. 3ladimir <-rnov, cel care care a surprins imaginea, spune c" iniial a

2A

CAPITOLUL III:DEZVOLTAREA I PROMOVAREA ECOTURISMULUI @N REPUBLICA MOLDOVA '.1 Mar.eting#l %a "rientare de !al"ri(i%are &i "rgani are a a%ti!it$)ii de e%"t#rism. Cn prezent, Turismul reprezint",cel mai important &i dinamic sector al economiei mondiale, dezvoltarea turismului concentr-ndu$se %n a&ez"rile cele mai atractive, dar, %n acela&i timp, cele mai sensi#ile din punctul de vedere al 'actorilor culturali &i de mediu. <rin ecoturism se %nelege o e!plozie de interese, el 'iind privit ca un mecanism de dezvoltare a industriei turistice, %n general, cu scopul de a corespunde modelelor de dezvoltare dura#il", %n primul r-nd, gener-nd &i atri#uind o valoare economic" proteciei mediului %ncon?ur"tor, precum &i evideniind valorile culturale &i naturale ale comunit"ilor locale K'igura A.1.1L. *coturismul genereaz" #ene'icii economice at-t pentru "rile &i regiunile de destinaie, c-t &i pentru "rile emi"toare. ezvoltarea sectorului ecoturistic va antrena simultan &i prosperitatea altor sectoare ale economiei Kindustria alimentar", comerul,transportul etc.L. eoarece cererea pentru turismul ecologic este %n permanent" &i constant" cre&tere Kpe plan mondialL, ca o tendin" de meninere a acestei in'luene pentru piaa turismului &i a comunit"ilor locale, prezint" interes continuitatea promov"rii modelelor de dezvoltare dura#il". <utem a'irma c" ecoturismul dispune de potenial &i capacit"i de a 'i considerat un instrument pentru dezvoltarea dura#il" a unei regiuni.D12, p. 2AJ$2O1F Cn vederea adecv"rii noiunii la realitatea practic" a (epu#licii Moldova, cu privire la des'"&urarea acestui gen de activitate, propunem urm"toarea de'iniie7 1. ecoturismul este o 'orm" de turism, #azat" pe cunoa&terea naturii, schim#ul cultural &i respectul 'a" de mediul am#iental, des'"&urat %n concordan" cu principiile dezvolt"rii dura#ile, contri#uind la conservarea #iodiversit"ii, la p"strarea valorilor culturale &i sociale ale unei comunit"i, la asigurarea cu #ene'icii a comunit"ii$gazd" &i satis'acerea cererii turi&tilor. )ceast" de'iniie se re'er" la orice tip de activitate turistic", %ncep-nd cu simpla &edere %n cadrul unei zone naturale &i s'-r&ind cu gri?a 'a" de mediu. ezvoltarea ecoturismului depinde de anga?amentul %ntreprinz"torilor de a respecta criteriile de #az", re'lectate %n noiunile de ecoturism. >aptul c" nu e!ist" un organism de reglementare la nivel internaional, care s" determine strict coninutul noiunii de ecoturism, creeaz" di'icult"i %n monitorizarea, de c"tre stat, a ecoturismului ca domeniu de activitate &i oportunitate de a'aceri.

2O

E*$#-r!75- *a 5e*a&!75 %e %e":$ #are %-ra6! , >!3-ra 4.0.0.

SUSINEREA ECOLOGIC

CONTROLUL 1upravegherea mediului de c"tre 0uvern &i ali reprezentani ai industriei turismului

LIMITELE ACCEPTABILE ALE 1.4:M9\(::

SITUAIA MEDIULUI NATURAL MARKETING )specte ale mediului natural ca atracii turistice.

D!re*#$r!! $*a ! <entru zonele prote?ate &i resursele naturale.

Re3 e5e&#aH rea Teritoriile prote?ate &i a resurselor naturale.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

MANAGEMENTUL mediul %n industria turismului 1tructuri componenteS echipamente, tehnici, proceduri operaionaleS programe de educare.

SATIS>ACEREA CLIENTULUI <rin atracii naturale sau per'ormane operaionale.

De7),'-rarea -&e! a*#!:!#,(! 2r$)!#a6! e A*$r%area %e %!:!%e&%eB Re!&:e7#!rea 2r$)!#- -!.

CLIENI .u preocup"ri legate de mediul %ncon?ur"tor sau interesai de atracii naturale.

SUSINEREA ECONOMIC

2N

in sumarea diverselor opinii re'lectate %n literatura de specialitate, menion"m c" ecoturismul este &i o industrie %n cadrul pieei turistice, menit s" satis'ac" necesit"i speciale de c"l"torie. atorit" acestor a#ord"ri, ecoturismul poate 'i considerat drept un segment al pieei turistice, av-nd tangene cu turismul cultural &i rural. .onceput iniial ca o alternativ" a turismului de mas", ecoturismul se materializeaz" ca o soluie %n com#aterea e'ectelor negative &i minimalizarea impacturilor asupra ecosistemelor naturale. .a 'orm" de turism speci'ic" dezvolt"rii dura#ile, acesta cunoa&te unele tr"s"turi total di'erite de 'ormele turismului de mas". K'igura A.1.2L Cara*#er!7#!*! %!7#!&*#e a e #-r!75- -! %e 5a7, >!3-ra 4.0..

1. )ctivit"i de marHeting turistic general 2. 0rupuri mari de vizitatori A. Mediu ur#an O. <reuri medii cu scop de penetrare a pieei N. :mpact considera#il asupra mediului natural +. <osi#ilit"i avansate de control 7. Management #azat pe principiile sistemelor macroeconomice E. (elaii de anonimat %ntre vizitatori &i comunitatea$gazd" J. /#iective de dezvoltare general" 1R. .omportament orientat spre activit"i de agrement / distracii, oponen" la aciunile de educare &i instruire 00. ezvoltare intensiv" a 'acilit"ilor turistice

2+

Cara*#er!7#!*! %!7#!&*#e a e e*$#-r!75- -!

0rupuri reduse de vizitatori Mediu natural )ctivit"i de ecomarHeting turistic <reuri ridicate cu scop de B'iltrareB a turi&tilor :mpact minim asupra mediului natural <osi#ilit"i limitate de control Kcaracter li#ertilL Management #azat pe principiile economiei comunit"ii locale (elaii personalizate %ntre vizitatori &i comunitatea$gazd" /#iective de dezvoltare local" Loialitate %n procesul de instruire &i educare pentru un comportament adecvat 'a" de mediul natural ezvoltare redus" a 'acilit"ilor turistice

<ro#lemele mediului %ncon?ur"tor &i con&tientizarea pericolelor pe care le prezint" poluarea pentru viitorul omenirii, au impus reconsiderarea politicilor adoptate, %n sensul integr"rii pro#lemelor de protecie a mediului %n programele de dezvoltare economic". Cn "rile economic dezvoltate, mediul %ncon?ur"tor constituie o prioritate politic", 'iind diri?at, prin mecanisme &i politici de promovare a dezvolt"rii dura#ile, cu o#iective ecologice clar conturate pentru 'iecare domeniu de activitate economic". <e acest 'ond, s$a cristalizat &i a evoluat conceptul de ;ecoturismB, %n paralel cu alte concepte, cum ar 'i7 ;ecodezvoltareaB, ;ecomarHetingulB &.a. )st'el, ecomarHetingul turistic reprezint" un domeniu al marHetingului pentru orientarea, organizarea &i des'"&urarea activit"ii turistice, concretizat" printr$un ansam#lu coerent de activit"i practice de ecoturism, programate &i des'"&urate printr$un instrumentar de marHeting 27

adecvat, %n scopul satis'acerii at-t a doleanelor consumatorilor, a intereselor %ntreprinz"torilor turistici, c-t &i a intereselor comunit"ii, ce vizeaz" protecia mediului %ncon?ur"tor &i asigurarea #un"st"rii sociale pe termen lung D1A, p. 1AA $1AOF. .hiar dac", pe parcurs, ecomarHetingul a 'ost supus unor con'uzii &i interpret"ri controversate, raportul dintre ;arta de a vindeB &i ecoturism s$a a!at pe trei opiuni strategice7 conservarea naturii, promovarea ariilor prote?ate, #ene'icii pentru comunit"ile locale. (ezultatul asocierilor resurselor turistice, %n raport cu aceste opiuni, %l prezint" produsul ecoturistic 2 o#iect al activit"ii de marHeting &i 'orm" de comercializare a o'ertei turistice. .a 'orm" de comercializare a o'ertei turistice, produsul turistic constituie o categorie ?uridic" adoptat" de c"tre legiuitor prin Legea (M cu privire la organizarea &i des'"&urarea activit"ii turistice %n (epu#lica Moldova nr. AN2$Q3: din 2O.11.2RR+, potrivit c"reia produsul turistic este ansam#lul comple! de #unuri &i servicii o'erit consumatorilor KvizitatorilorL. .oninutul modest al noiunii re'lectate %n actul normativ de ;c"p"t-iB al activit"ii de turism din ara noastr" denot" necesitatea prelu"rii noiunii &i a conceptelor de produs turistic din domeniul marHetingului, pentru o mai #un" %nelegere &i trans'ormare a acesteia %n activitate turistic". .omple!itatea caracteristicilor a'erente produsului ecoturistic determin" e!istena unei diversit"i mari a produselor ecoturistice. Cn literatura de specialitate studiat" lipse&te o clasi'icare a produsului ecoturistic con'orm unor criterii speci'ice activit"ii ecoturistice. )utorul 'ace o %ncercare privind clasi'icarea produsului ecoturistic, av-nd %n vedere speci'icul ecoturismului ca 'orm" de turism, precum &i criteriile generale re'eritoare la clasi'icarea produsului turistic. .rearea produsului ecoturistic de calitate &i competitivitate adecvat" cerinelor consumatorilor turistici necesit" implicarea acestor particularit"i &i trans'ormarea lor %n principii de respectare necondinionat". .alitatea produsului ecoturistic e!prim" gradul de concordan" dintre a&tept"rile turi&tilor &i rezultatul prestaiei, 'iind posi#il" evaluarea prin prisma unor caracteristici su#iective &i o#iective7 $ ale imaginii produsului, pornind de la modul %n care este perceput de c"tre turi&tiS $ 'uncionale, care %i con'er" produsului utilitate %n satis'acerea necesit"ilor de consum turistic. *la#orarea strategiilor %n domeniul dezvolt"rii sectoarelor economice a devenit o activitate primordial" %n ma?oritatea "rilor lumii, indi'erent de nivelul de dezvoltare a acestora. <reocup"rile pentru gestiunea strategic" se datoreaz" 'aptului c" strategiile sunt acele instrumente prin care se administreaz" aciunile %n dezvoltarea sectoarelor economice &i prin care se asigur" e'icien" %n valori'icarea potenialului economic al "rii, ramurii sau %ntreprinderii. 2E

1trategia de marHeting este o component" principal" a politicii de marHeting, prin care 'irma sta#ile&te modalit"ile &i c"ile concrete de atingere a o#iectivelor pe care &i le$a 'i!at. /#iectivele &i direcia de dezvoltare propuse vizeaz" un anumit orizont de timp. <erioada care se asociaz" strategiei se re'er" la o lungime varia#il" de timp de circa A$N ani &i mai mult, la s'-r&itul c"rora vor 'i realizate o#iectivele scontate. up" p"rerea autorului, strategiile de marHeting pentru ecoturism tre#uie s" 'ie ela#orate %n raport cu domeniile de aplicare7 ecoturismul ca domeniu sector sau antreprenorial al strategiilor de marHeting privind dezvoltarea &i economiei naionale. >undamentarea

promovarea ecoturismului este condiionat" de sistemul decizional al plani'ic"rii strategice. <rocesul de plani'icare &i implementare strategic" const" dintr$o succesivitate de etape #ine socotit %n scopul gestion"rii corecte a timpului &i atingerii o#iectivelor. <entru ecomarHetingul turistic, demersurile strategice %ntreprinse pentru o destinaie ecoturisic" sunt acelea&i cu un speci'ic ecologic, deoarece tre#uie parcurse &apte etape 7 1. analiza$diagnostic a mediului intern &i e!tern, 2. 'ormularea o#iectivelor de ecomarHeting, A. 'ormularea strategiei generale, O. alegerea mi!ului de marHeting speci'ic, N. +. ela#orarea strategiilor 'uncionale, implementarea strategiilor, un

7. controlul demersurilor strategice K'igura A.2.1L. <oziionarea o#iectivelor prestatorilor ecoturistici, ecomarHetingul poate 'i utilizat ca dura#ile. '.2 P"ten)ial#l de de !"ltare a e%"t#rism#l#i /n Rep#bli%a M"ld"!a Natura #ogat" %i atrage pe meleagurile noastr" pe amatorii turismului ecologic. )riile naturale prote?ate din (epu#lica Moldova sunt prezentate %n calitate de N rezervaii &tiini'ice Kcu o supra'a" total" de apro!imativ 1J,O mii haL, +A de rezervaii natural$silvice, de plante medicinale &i mi!te Kpeste ERRJ haL, O1 de rezervaii peisagistice KAO,2 mii haL, 1A rezervaii de resurse, A2 de arii cu management multi'uncional Kpeste 1RRR haL, 1AR de monumente ale naturii, 2R de monumente de arhitectur" peisagistic", o gr"din" #otanic" K1RN haL, dou" gr"dini dendrologice &i una zoologic" K2R haL, precum &i rezervaii %n curs de ela#orare K<arcul Naional de la /rhei, Nistrul de 8os, instrument pentru direcionarea dezvolt"rii viitoare a ecoturismului %n conte!tul dezvolt"rii

2J

<"durea

omneasc", (ezervaia 9ios'erei de la LozovaL. Cn ar", e!ist" OAA de ar#ori seculari, luai >ondul natural 'ormat din o#iectivele #otanice7 p"durile &i rezervaiile silvice,

su# ocrotirea statului &i 2+J de specii de animale &i plante, incluse %n .artea (o&ie a (. Moldova. parcurile din localit"i, gr"dinile #otanice &i dendrariile, copacii seculari Ksituai %n p"duri, parcuriL, sectoarele de p"dure sau '-&iile 'orestiere cu copaci meli'eri, parcelele cu 'lor" de step" &i altele, reprezint" resurse turistice impun"toare %n des'"&urarea activit"ii de ecoturism. )naliza structurii 'uncionale a ariilor naturale prote?ate de stat indic" 'aptul c" cea mai mare pondere din supra'aa total" a acestora o constituie rezervaiile peisagistice cu o cot" de NR,N, &i cele &tiini'ice 2 2J,O,. Cn ultimii 2R de ani, supra'aa ariilor naturale prote?ate a crescut considera#il Kde circa 12 oriL, constituind, actualmente, 1,J+, din supra'aa "rii cu perspective de cre&tere pe viitor. )riile naturale prote?ate de stat, de interes naional &i internaional, sunt supuse unor planuri de gestiune, sta#ilite prin regulamente &i planuri proprii, av-nd la #az" o#iective de protecie &i conservare. *le pot intra %n circuitul ecoturistic numai dac" corespund condiiilor de amena?are a teritoriilor &i de organizare a activit"ii ecoturistice. / mai #un" des'"&urare a sarcinilor de #az", reglement"rilor &i activit"ilor ecoturistice posi#ile %n spaiul zonelor prote?ate sunt descrise %n reglement"rile$cadru ale ariilor naturale prote?ate.D1N, p. 1RJ$111F iversitatea resurselor naturale reprezint" un potenial su'icient de valoros pentru dezvoltarea ecoturismului %n (epu#lica Moldova. <otrivit metodologiei &tiini'ice de cercetare, drept o#iect al gestiunii strategice de marHeting pot 'i preluate doar unele unit"i ta!onomice7 regiune, su#regiune, localitate sau centru turistic. urm"toarele unit"i ta!onomice7 $ (egiunea de Nord, inclusiv raionul 0lodeniS $ (ezervaia [tiini'ic" ;<"durea omneasc"B. (egiunea de Nord 'ace parte din cadrul a dou" euroregiuni, prin care menine un cadru propice de cooperare trans'rontalier" cu (om-nia &i 6craina. Cn componena *uroregiunii ;<rutul de 1usB K'ormat" la 22.RJ.2RRRL, intr" regiunile .ern"ui &i :vano$>ranHovsH din partea 6crainei, ?udeele 9oto&ani &i 1uceava din partea (om-niei, raioanele >"le&ti, *dine, 0lodeni, /cnia, (-&cani &i 9riceni din partea Moldovei. (ezervaia ;<"durea omneasc"B este cea mai mare rezervaie &tiini'ic" din (epu#lica Moldova &i se g"se&te %n lunca <rutului de Mi?loc. (ezervaia a 'ost 'ondat" prin 4ot"r-rea de 0uvern nr.ORJ din 2.R7.1JJA, pentru conservarea unui comple! natural silvic de lunc" reprezentativ, situat %n al#ia <rutului de Mi?loc.D1JF rept o#iect al investigaiilor au 'ost preluate

AR

M$%e - %e 2 a&!)!*are 7#ra#e3!*, a a*#!:!#,(!! %e e*$5arKe#!&3 #-r!7#!* *a %$5e&!- a&#re2re&$r!a >!3-ra 4...0

A1

I.)6 :T6L * M)(5*T:N0 )L M* :6L6: * )>).*(: II. 1T)9:L:(*) </@:]:*: 1T()T*0:.*

VII. ./NT(/L6L *M*(16(:L/( 1T()T*0:.*

III.>/(M6L)(*) /9:*.T:3*L/( 1T)9:L:T*

VI. :M<L*M*N T)(*) 1T()T*0:* :

IV. *L)9/()(* ) 1T()T*0:*: 0*N*()L*

V. ELABORAREA MI?ULUI DE ECOMARKETING TURISTIC S#ra#e3!! %e 5arKe#!&3 a)ere&#e 2$ !#!*!! %e 2r$%-7 S#ra#e3!! %e 5arKe#!&3 a)ere&#e 2$ !#!*!! %e %!7#r!6-(!e S#ra#e3!! %e 5arKe#!&3 a)ere&#e 2$ !#!*!! %e 2re( S#ra#e3!! %e 5arKe#!&3 a)ere&#e 2$ !#!*!! %e 2r$5$:are

Cn cadrul rezervaiei, s$au p"strat 7AR de specii de plante din cele 12RR ale 'lorei %nregistrate %n repu#lic", dintre care peste 7J de specii de plante rare, iar 'auna naional" este reprezentat" de 1+R de specii, inclusiv specii rare de p"s"ri de #alt"7 le#"da cucuiat", A2

cioc"nitoarea neagr", lop"tarul, #arza neagr". (ezervaia este renumit" prin prezena unei colonii unice de p"s"ri de #alt" Kpeste 1RRR de cui#uriL 2 ;]ara 9-tlanilorB. (ezervaia [tiini'ic" ;<"durea omneasc"B imprim" unicitate &i prin prezena zim#rilor. <utem a'irma c" %n (egiunea de Nord e!ist" condiii propice pentru o relansare a economiei localit"ilor, precum &i o gam" de posi#ilit"i distincte &i #ine de'inite de atragere a investiiilor concrete. (ealizarea analizei 1G/T a (egiunii de Nord ne$a permis identi'icarea avanta?elor comparative ale regiunii %n atragerea turi&tilor &i des'"&urarea activit"ii de ecoturism, precum &i determinarea direciilor strategice, demne de urmat, pentru valori'icarea &i dezvoltarea potenialului natural &i orientarea investiiilor directe spre dezvoltarea regional". /portunit"ile &i punctele 'orte, a'erente (egiunii de Nord, pentru dezvoltarea ecoturismului servesc drept #az" %n ela#orarea &i implementarea direciilor strategice destinate valori'ic"rii potenialului turistic natural, dezvolt"rii &i promov"rii ecoturismului ca sector al economiei la nivel naional &i regional. Cn urma studiului e!perienei internaionale au 'ost identi'icate unele practici ce in de dezvoltarea &i promovarea ecoturismului, via#ile de implementat &i %n ara noastr"7 D1+, p. 1N$1+F 0. <"strarea 'ormelor tradiionale de utilizare a p"m-ntului7 terenuri ara#ile, livezi &i vii, ast'el echili#r-ndu$se 'olosirea resurselor naturale din cadrul ariilor naturale prote?ate &i a celor cultivate. .. ezvoltarea in'rastructurii ecoturistice &i a turismului rural, lu-nd %n considerare normele privind capacitatea 'izic" de primire a teritoriului &i ;pragul de toleran"B, dar totodat" construciilor e!cesive, prin respectarea planurilor dintre mediul natural &i dot"rile arhitecturale. 4. .rearea cadrului instituional, destinat s" gestioneze &i s" organizeze ariile naturale prote?ate %n conte!tul cerinelor de dezvoltare &i practicare a ecoturismului. Cn acest sens, menion"m e!periena 6ngariei, unde .omisia pentru naionale &i internaionale %n domeniu. 1. .rearea unor colective de pro'esioni&ti pentru administrarea proprie a ariilor naturale prote?ate %n scopul cercet"rii &tiini'ice a #iodiversit"ii, silviculturii, pescuitului, 'inan"rii &i organiz"rii ariilor activit"ilor ecoturistice tre#uie etc. s" 6na 'ie dintre 'unciile principale ale administraiei re'eritoare la7 $ delimitarea accesului %n parc pe regiuni &i monitorizarea e'icient" a 'lu!ului turisticS $ o#ligaiile turi&tilor pe tot parcursul e!cursiei %n parcS AA naturale prote?ate reglementarea activit"ilor turistice ezvoltare ura#il", prin 'unciile &i activitatea sa, contri#uie la susinerea &i dezvoltarea ecoturismului prin coordonarea programelor investiionale evitarea arhitecturale capa#ile s" p"streze armonia

$ activit"ile permise &i restricionate %n zonele special amena?ate de pe l-ng" ca#aneS $ utilizarea resurselor hidrogra'ice %n vederea sc"ldatului &i altor activit"i ce pot genera impacturi de poluare a apelorS $ aplicarea amenzilor privind utilizarea am#arcaiunilor %n lacurile pentru pescuit &i agrement etc. 8. )tragerea investiiilor &i implementarea unor programe de 'inanare internaional", menite s" spri?ine consolidarea ariilor naturale prote?ate. 6nele aciuni comune de importan" ma?or" sunt %ntreprinse %n domeniul valori'ic"rii rezervaiilor trans'rontaliere, propuse %nc" prin )cordul ; elta un"rii &i zona in'erioar" a r-ului <rutB. )ciunile au 'ost realizate de un"rii este un alt acord de cooperare comun acord cu 6craina &i (. Moldova. .oridorul 3erde al

%n domeniul valori'ic"rii rezervaiilor trans'rontaliere, pus %n aplicare de c"tre (om-nia prin aciuni de parteneriat cu 9ulgaria, 6craina &i (. Moldova, care a creat o reea ecologic" de nivel regional %n Lunca un"rii. I. :mplementarea managementului calit"ii &i respectarea principiilor &i normelor de ospitalitate pentru asigurarea competitivit"ii o'ertelor ecoturistice. Cn acest sens este necesar" implementarea sistemului de certi'icare a serviciilor ecoturistice. 1istemul de certi'icare %n ecoturism este reprezentat de un document care atest" nivelul ridicat al serviciilor unui operator turistic, ce des'"&oar" activit"i responsa#ile %n mi?locul naturii, cu tururi de ma!imum 1N turi&ti, cu ghizi specializai pe zona respectiv". 6nit"ile turistice tre#uie s" includ" ma!imum 2N de camere de cazare. .onservarea naturii tre#uie s" 'ie principiul de #az" al activit"ilor ecoturistice, operatorii nu tre#uie s" promoveze activit"i d"un"toare naturii. =. .rearea &i meninerea imaginii destinaiilor ecoturistice la nivel internaional prin participarea la t-rguri &i e!poziii naionale &i internaionale, precum &i promovarea destinaiilor prin mass$media. <otrivit practicilor din Marea 9ritanie, 0ermania, )ustria, 1uedia, presa &i audiovizualul s$a dovedit a 'i un mi?loc e'icient pentru in'ormarea %n mas" a pu#licului despre potenialul de primire al unei "ri. 9. *la#orarea &i implementarea strategiilor de dezvoltare %n domeniul ecoturismului. 6na din recentele strategii de dezvoltare, adoptate de <olonia, a 'ost #azat" pe cinci domenii eseniale7 in'rastructur" &i coordonare internaional"S activit"i economice &i populaieS protecie &i evaluareS educaie &i promovareS suport pentru implementare. <. /rganizarea activit"ilor de ecoturism prin des'"&urarea unor activit"i #ene'ice su# 'orma unor e!cursii &i c"l"torii, %n special cu scopul de a studia #iodiversitatea. ."l"toriile de aventur", participarea la unele lucr"ri #iologice privind valori'icarea &i protecia spaiilor verzi, precum &i la cultivarea plantelor medicinale /speciilor de plante, sunt elemente constitutive ale AO

produselor ecoturistice o'erite vizitatorilor, reprezent-nd practicile de dezvoltare a ecoturismului %n .ehia. Cn concluzie pot meniona c" ariile naturale prote?ate 'avorizeaz" diversi'icarea a'acerilor mici &i mi?locii pe plan economic &i permit asigurarea echit"ii economico$sociale &i repartiia echili#rat" a veniturilor %ntre mediul ur#an &i rural. <entru realizarea acestor #ene'icii, (epu#lica Moldova dispune &i de arii naturale, &i de cadru legal %n domeniul proteciei mediului, 'apt care serve&te drept #az" a dezvolt"rii ecoturismului. '.' Implimentarea mar.eting#l#i /n de !"ltarea &i pr"m"!area e%"t#rism#l#i /n R.M"ld"!a. .a una dintre cele mai tinere ramuri ale economiei naionale, industria turismului naional mani'est" unele tendine pozitive, o'erind noi avanta?e pentru antreprenoriatul din domeniu &i din sectorul teriar. 3arietatea resurselor turistice naturale &i cultural$istorice disponi#ile constituie o motivaie sigur" %n e'orturile %ntreprinse privind dezvoltarea activit"ii ecoturistice. <entru selectarea oportunit"ilor &i a de'icienelor activit"ii ecoturistice %n ara noastr", %n procesul investigaiei teoretico$practice a tezei, a 'ost realizat" o cercetare de pia" privind tendinele de %ncadrare a produsului ecoturistic %n cadrul turismului receptor al (. Moldova. <entru colectarea datelor primare, a 'ost utilizat" metoda anchetei pe un e&antion de NR de agenii de turism naionale.A0=B 2. .4<H.10E )st'el, rezultatele studiului elucideaz" urm"toarele7 0. Ma?oritatea ageniilor de turism presteaz" activitate %n turismul emitent, doar AR, au activitate de turism receptor &i 12, $ de turism intern. .. Cn aprecierea nivelului de practicare a 'ormelor de turism %n crearea o'ertei de turism receptor al (epu#licii Moldova, con'orm opiniei managerilor din domeniul turismului din ar", turismul viti$vinicol ocup" o poziie ierarhic superioar" tuturor celorlalte 'orme de turism, dator-ndu$se nivelului s"u %nalt de practicare, 'iind remarcat cu O,++ puncte medii din ma!imum N puncte atri#uite. .a rezultat al investigaiei s$a constatat c" turismul ecologic particip" cel mai puin la crearea o'ertei de turism receptor al "rii noastre $ cu respectiv 2,AO puncte medii. 1ituaia actual" %n domeniu poate 'i argumentat" prin lipsa aciunilor statului %n vederea promov"rii acestei 'orme de turism. ezechili#rul #ugetului repartizat pe 'orme de turism, insu'iciena proiectelor investiionale %n domeniu &i lipsa motivaiilor pentru populaia autohton" %n valori'icarea resurselor naturale ale mediului ecologic %n care tr"iesc constituie unele din #arierele mai 'recvent %nt-lnite %n dezvoltarea acestei 'orme de turism.

AN

6nii respondeni consider" c", la momentul actual, printre 'ormele tradiionale de turism practicate, %n (. Moldova, e!ist" perspective de dezvoltare a turismului de s"n"tate &i de 'rumusee, graie nivelului %nalt al competitivit"ii serviciilor medicale &i al celor de medicin" estetic", %n raport cu cele din alte state din *uropa. 4. :nvestigaia practic" e'ectuat" ne$a demonstrat c" de'inirea &i perceperea conceptului de ecoturism di'er" de la un respondent la altul. )st'el, cel mai 'recvent respondenii percep ecoturismul ca ;o 'orm" a turismului orientat" spre cunoa&terea naturii &i conservarea eiB KOA,L. )ceast" pondere o#inut" pentru de'inirea ecoturismului se datoreaz" prezenei acesteia %n Legea (M cu privire la organizarea &i des'"&urarea activit"ii turistice. >apt ce demonstreaz" importana cadrului legal %n de'inirea noiunilor$cheie din domeniul turismului &i cunoa&terea aspectelor ce in de organizarea pro'esional" a activit"ii din domeniu. 1. in totalul ageniilor intervievate, EE, nu ela#oreaz" pachete ecoturistice %n cadrul mai o'ertei lor. Ma?oritatea respondenilor, cu r"spuns a'irmativ %n acest conte!t, realizeaz"

mult o activitate pentru satis'acerea turi&tilor interni. 1tructura r"spunsului nu re'lect" gradul de practicare a ecoturismului de 'acto, acesta se practic" 'iind a'erent turismului intern neorganizat. )cest 'apt contravine normelor de dezvoltare a ecoturismului, sta#ilite %n e!periena internaional" %n domeniu. Cn ma?oritatea "rilor dezvoltate, ecoturismul deine un rol semni'icativ %n valori'icarea &i conservarea ariilor naturale prote?ate, 'iind o 'orm" a'erent" turismului organizat, destinat turi&tilor cu un grad sporit de inteligen". 8. @onarea turistic", ca aspect important %n gestiunea 'ondului de arii naturale &i a altor resurse turistice de ordin antropic &i cultural, a 'ost supus" opiniei managerilor %n vederea ierarhiz"rii acesteia pentru crearea o'ertei de ecoturism %n cadrul turismului receptor al (epu#licii Moldova. <otrivit opiniei respondenilor, cele mai importante zone %n crearea o'ertei de ecoturism sunt7 $ $ zona turistic" .hi&in"u cu ora&ul .hi&in"u 2 capitala repu#licii, 3adul lui 3od", ."priana etc., cu zona turistic" ;.odruB cu (ezervaia [tiini'ic" ;.odriiB, (ezervaia [tiini'ic" ;<laiul >aguluiB, respectiv 7,O puncte mediiS rezervaiile peisagistice Tre#u?eni , :vancea etc., cu 7,EE puncte medii din ma!imum E puncteS $ zona turistic" *dine$/cnia cu <e&tera de la .riva, <arcul de la ]aul, Toltrele <rutului, .heile de la 9ute&ti etc., evaluat" cu +,7O puncte medii. $ zona turistic" 9"li cu (ezervaia [tiini'ic" ;<"durea omneasc"B, <arcul de la .u#olta, rezervaia peisagistic" :zvoare$(isipeni etc., cu respectiv 7,A2 puncte mediiS

A+

I. @& :e%erea %e#er5!&,r!! 7e"$&- -! $2#!5 2e&#r- %e":$ #area a*#!:!#,(! $r e*$#-r!7#!*e ;& Re2-6 !*a M$ %$:aB ma?oritatea respondenilor 2 +R$7R, $ consider" c" lunile mai, august &i septem#rie sunt cele mai optime pentru des'"&urarea acestuia. =. Ce e 5a! a#ra*#!:e a*#!:!#,(! 2e&#r- %!:er7!)!*area $)er#e! %e e*$#-r!75 %n (. Moldova sunt e!pediiile de aventur", pescuitul &i v-n"toarea, urmate de studierea 'lorei &i 'aunei terestre, 'otogra'ierea &i ciclismul, plim#"rile cu am#arcaiuni pe ap", activit"ile ecvestre Kplim#"rile pe caiL, studierea 'aunei %n mediul acvatic. )lte activit"i organizarea unor mese tradiionale ecologice menionate 'ructelor. de respondeni sunt &i culesul 6n e!emplu elocvent

poate servi organizarea culesului merelor din livezi sau al strugurilor, proces 'oarte captivant pentru turi&tii str"ini, %n special din "rile nordice. 9. @& :e%erea e:a -,r!! 3ra%- -! %e e#er$3e&!#a#e a $)er#e! e*$#-r!7#!*e actuale %n (epu#lica Moldova, patrimoniul dezvoltarea ecoturismului. natural ar, &i antropic, %n viziunea respondenilor, permite totodat", unele elemente privind eterogenitatea o'ertei

ecoturistice actuale au 'ost remarcate de c"tre respondeni printr$un grad sc"zut de satis'acere a necesit"ilor turi&tilor. )st'el, pot 'i considerate ca impedimente %n dezvoltarea ecoturismului7 $ $ nivelul sc"zut de dezvoltare economic" &i social". in'rastructura general" &i turistic" sla# dezvoltat" &i diversi'icat"S .a de'iciene au 'ost marcate7 lipsa in'orm"rii privind turismul ecologic &i 'acilit"ile reduse pentru accesul %n zonele turistice, menionate de E2, &i, respectiv, E+, din e!perii intervievai. )li O2, dintre respondeni consider" c" mediul %ncon?ur"tor degradat constituie un impediment care, nemi?locit, contri#uie la reducerea des'"&ur"rii Moldova. activit"ii ecoturistice %n (. e 'apt, a'acerile %n domeniul ecoturismului implic" &i alte lacune, precum lipsa unei

imagini a zonei naturale ca destinaie pentru o vacan" ecoturistic" &i depopularea satelor, pro#lem" economico$social" primordial" %n dezvoltarea "rii. <. MaL$r!#a#ea &$r5e $r 2r$2-7e %n vederea cre"rii produselor ecoturistice sunt acceptate &i marcate cu importan" ma?or". )cest 'apt ne demonstreaz" nivelul %nalt de con&tientizare, de c"tre respondeni, a asigur"rii calit"ii &i competitivit"ii o'ertelor ecoturistice, mai ales pentru crearea o'ertei de turism receptor, supus" concurenei internaionale cu statele 6niunii *uropene specializate, ca7 >rana, :talia, <olonia, *lveia, av-nd &i su'icient" e!perien" %n activitatea de ecoturism. 0/. =/M %!& a3e&(!! e %e #-r!75 re72$&%e&#e 7-&# %!72-7e 7, !&:e7#ea7*, ;& %!:er7e 2r$!e*#e ce in de crearea &i promovarea o'ertelor pentru turismul ecologic %n (epu#lica Moldova. rept argumente la r"spunsul negativ al celorlali respondeni, poate 'i considerat" A7

insu'iciena mi?loacelor 'inanciare, survenit" din renta#ilitatea sc"zut" a a'acerilor %n domeniul turismului pentru multe agenii turistice din ara noastr". <osi#ilit"ile limitate de creditare &i parteneriat 'inanciar din partea statului &i a #"ncilor comerciale reprezint" o #arier" 'undamental" privind investiiile %n domeniul ecoturismului %n etapa actual". Cn procesul de investigaie practic", pentru ela#orarea unui produs ecoturistic, a 'ost luat" drept destinaie (ezervaia [tiini'ic" ;<"durea omneasc"B. 1trategiile &i aciunile de marHeting propuse %n vederea organiz"rii e'iciente a activit"ii de ecoturism %n cadrul acestei rezervaii sunt adecvate a#ord"rilor teoretice re'lectate %n tez". A 01B 2. 0.1 H0.IE )st'el, au 'ost propuse unele o#iective de marHeting ecoturistic pentru valori'icarea (ezervaiei [tiini'ice ;<"durea omneasc"B7 1. 2. A. <romovarea activ" pe piaa regional" %n calitate de destinaie ecoturistic", 3alori'icarea non$poluant" a potenialului ecoturistic din zon", iversi'icarea economiei locale prin ecoturism. <rodusul ecoturistic, %n cadrul (ezervaiei [tiini'ice ;<"durea interes sporit 'a" de valorile naturale, amatori de peisa?e, cu o atitudine protecia resurselor naturale &i nepoluarea acestora. .hestionarea managerilor ageniilor naionale de turism ne$a permis s" identi'ic"m a&tept"rile c"l"torilor %n ariile naturale7 terenuri verzi amena?ate, spaii special dotate pentru agrementul ecoturistic speci'ic, o#iective ecologice accesi#ile &i trasee captivante spre acestea, precum &i cazarea con'orta#il" &i o alimentaie naturist". ]in-nd cont de pre'erinele consumatorilor, autorul tezei a ela#orat un proiect de produs ecoturistic, %n componena c"ruia sunt propuse un set din 21 de servicii, care pot 'i o'erite %n diverse com#inaii ecoturi&tilor. <rin coninutul produsului propus, sunt realiza#ile &i implementa#ile strategiile de diversi'icare a produsului ecoturistic. iversitatea mare de servicii propuse are menirea s" asigure un grad %nalt de eterogenitate &i comple!itate produsului turistic din cadrul rezervaiei, 'apt ce genereaz" &i oportunit"i de integrare, pe orizontal" &i vertical", a activit"ilor ecoturistice. 1trategia de e!tindere va 'i implementat" %n limita sta#ilit" de indicatorii ;pragului de toleran"B al destinaiei, pentru a minimaliza impactul negativ asupra #iodiversit"ii &i culturii comunit"ii$gazd". Cn opinie, %nnoirea produsului ecoturistic propus se va realiza %n mod ciclic, %n concordan" cu aspectele de uzur" &i cu doleanele consumatorilor, o#servate &i determinate pe AE omneasc"B, tre#uie serioas" 'a" de

s" 'ie clar de'init, a!at pe un set de servicii de satis'acere a necesit"ilor consumatorilor cu un

parcursul prestaiei perioadelor de plani'icare strategic" Kminim N aniL. <reurile la gama variat" de servicii sunt sta#ilite %n con'ormitate cu politicile de reglementare a 'lu!ului de vizitatori %n ariile prote?ate. La sta#ilirea preurilor, tre#uie s" lu"m %n considerare 'actorii ce vor determina competitivitatea produsului pe plan naional &i internaional7 preurile o'ertelor ecoturistice %n "rile concurente din 1ud$*stul *uropei, preurile o'ertei ecoturistice din destinaiile naionale concurente, di'erenierea tari'elor %n 'uncie de gradul de con'ort al unit"ilor de cazare, alimentaie &i al mi?loacelor de transport . 1peci'icul ecoturismului nu admite preuri sc"zute %n scopul penetr"rii pieei turistice. <entru meninerea mediului natural &i ecologic la standardele prev"zute prin cadrul legal naional &i internaional, este important s" atragem segmentul de turi&ti cu putere decump"rare medie &i %nalt". 1trategia preului ridicat, %n viziunea autorului, nu poate 'i implementat" %n 'aza de lansare &i promovare a produsului ecoturistic, pe m"sur" ce turistul tre#uie s" #ene'icieze de oportunitatea de a cunoa&te ;'armeculB destinaiei. Cn plus, destinaia necesit" realizarea unui 'lu! intens de turi&ti pentru a garanta recuperarea investiiilor &i acumularea de 'onduri pentru valori'icarea resurselor ecoturistice disponi#ile. Cn cazul rezerv"rii preala#ile, preurile %nalte se pot practica pentru garantarea turi&tilor privind disponi#ilitatea locurilor. atorit" caracterului sezonier al produsului ecoturistic, pot 'i implementate strategii de di'ereniere a preului.A 0=B 2. 90H9.E 1trategia di'erenierii preului poate 'i realizat" &i %n 'uncie de segmentul de turi&ti 2 'ormatori ai cererii. )st'el, copiii, studenii &i vizitatorii de o zi sunt %ncura?ai s" c"l"toreasc" pe trasee e!cursioniste, inclusiv %n grupuri mai mari de 2R persoane su# %ndrumarea unui ghid$instructor, la preuri accesi#ile, aplic-ndu$se tari'e modeste. 1timularea v-nz"rilor prin politica de pre poate 'i realizat" prin acordarea de #ene'icii &i de 'acilit"i pe trasee tematice, popasuri turistice, servicii adiionale la preuri accesi#ile. .omercializarea produsului ecoturistic din cadrul (ezervaiei [tiini'ice ;<"durea omneasc"B tre#uie s" ai#" la #az" o segmentare clar" a pieei de consum cu interes sporit 'a" de valorile naturii. <ropunem o divizare a pieei de consum ecoturistic cu 7 ;segmente de consumB, 'undamentate pe motivele de c"l"torie &i pe potenialul rezervaiei de a asigura dura#ilitatea %n a'aceri. Cn 'uncie de criteriul de segmentare propus, din categoria strategiilor de comercializare &i distri#uie, poate 'i implementat" strategia de specializare /adaptare pe clientel". Totodat", pentru 'iecare categorie identi'icat", se impun c-teva game speci'ice de servicii pentru a putea 'i mai u&or percepute &i comercializate. 1egmentele de consumatori tre#uie stimulate spre consum %n scopul echili#r"rii cererii, realiz-ndu$se, ast'el, una din principalele

AJ

necesit"i ale rezervaiilor naturale7 distri#uirea %n timp &i spaiu a 'lu!urilor de vizitatori pentru diminuarea impactului antropogen asupra naturii. <entru 'iecare grup de vizitatori poteniali tre#uie s" se sta#ileasc" modul de in'ormare &i de organizare a e!cursiilor %n cadrul destinaiei ecoturistice respective. <romovarea activ" a produsului ecoturistic, din cadrul (ezervaiei [tiini'ice ;<"durea omneasc"B, este necesar" pentru stimularea consumului printr$o in'ormare corect" &i e'icient". <entru aceasta se vor 'olosi at-t pu#licitatea %n mass$media, c-t &i aciunile de <u#lic (elation. )ceste m"suri vor conine mesa?e clare, %nsoite de e!plicaii privind valoarea ecoturismului pentru re'acerea s"n"t"ii, precum &i genuri de activitate ce pot 'i des'"&urate %n cadrul destinaiei ecoturistice. 1peci'icul mi!ului de marHeting ecoturistic presupune &i implementarea unor strategii privind gestiunea e'icient" a personalului %n prestaie, pentru a realiza ;r"spunsul e'icient consumatoruluiB %n pre'erinele sale de ecoconsum. 6na din contri#uiile practico$&tiini'ice ale acestui capitol const" %n identi'icarea pro#lemelor de dezvoltare a ecoturismului, precum7 $ lipsa 'acilit"ilor legale pentru iniierea a'acerilor ecoturisticeS $ in'rastructura ecoturistic" sla# dezvoltat" &i motivaiile reduse pentru investitorii str"iniS $ imper'eciunea sistemului in'ormaional privind potenialul de dezvoltare a ecoturismuluiS $ insu'iciena instruirii pro'esionale a prestatorilor de servicii ecoturistice &i ruraleS $ $ lipsa unor programe speciale pentru promovarea potenialului ecoturistic al "riiS cola#orarea ine'icient" a )<L, /N0$urilor, structurilor private, rezervaiilor naturale &i $ lipsa unor norme destinate ghid"rii activit"ilor de ecoturismS comunit"ilor localeS $ lipsa unor programe$suport, precum &i a unor investiii %n susinerea rezervaiilor naturaleS $ devalorizarea mediului antropic &i cultural din pro!imitatea destinaiilor ecoturisticeS $ con&tiina redus" privind valori'icarea cadrului natural &i e'icientizarea consumului de resurse naturale, care pot constitui valori importante %n organizarea activit"ii ecoturismului &.a. $ lipsa interesului din partea populaiei$gazd", precum &i a autorit"ilor locale privind iniierea unor a'aceri %n domeniuS Dire%ii strategi%e pentr# pr"m"!area e%"t#rism#l#i /n Rep#bli%a M"ld"!a 0. A*#-a !"area '! *$52 e#area 7!7#e5- -! !&)$r5a(!$&a e!istent privind disponi#ilitatea resurselor naionale ale "rii noastre pe site$ul specializat http7//III.turism.md/ prin7 OR

$ crearea unui linH III.turism.md/ecoturismS $ antrenarea speciali&tilor la studierea &i analiza potenialului natural pentru colectarea in'ormaiei necesareS $ ela#orarea unor sarcini la nivel de stat pentru administraiile pu#lice locale %n vederea acumul"rii &i transmiterii in'ormaiilor necesare privind disponi#ilitatea &i localizarea resurselor naturale ce pot contri#ui la lansarea unor destinaii ecoturisticeS $ stimularea tineretului pentru culegerea &i cunoa&terea legendelor, tradiiilor etc. prin iniierea unor programe la nivel de &coal" &i liceu, cu scopul con&tientiz"rii importanei valorilor naionale pentru dezvoltarea turismului ca domeniu de activitate economic" &i social" %n plan strategic. .. I&#e&7!)!*area e)$r#-r! $r %e 5arKe#!&3 2e&#r- !&)$r5are '! 2-6 !*!#a#e 2r!:!&% a*#!:!#a#ea %e e*$#-r!75. <u#licitatea tre#uie creat" &i derulat" av-nd la #az" a&a o#iective, precum7 $ crearea imaginii (epu#licii Moldova ca destinaie ecoturistic" de %nalt" atractivitateS $ promovarea ecoturismului ca 'orm" de turism dura#il, cu contri#uii %n dezvoltarea economic" &i social" a "riiS $ atragerea de investiii pentru dezvoltarea in'rastructurii ecoturistice %n cadrul ariilor naturaleS $ atingerea unui grad de popularitate a destinaiilor ecoturistice la nivel naional &i internaional, precum &i meninerea acestuia %n plan strategicS $ raionalizarea #ugetului prin repartiia echili#rat" a cheltuielilor de pu#licitate prin intermediul mass$media. Mesa?ele pu#licitare pentru promovarea pachetelor ecoturistice comple!e tre#uie s" se #azeze pe trei argumente$cheie pentru a in'luena decizia de cump"rare a consumatorilor7 pre, coninut &i imaginea de marc". :ndividualizarea &i personi'icarea ariilor naturale ca destinaii ecoturistice tre#uie s" 'ie realizate prin atri#uirea imaginii de marc" acestora. 4. P$"!(!$&area 2r$%-7- -! e*$#-r!7#!* 2e 7e35e&#e %e *$&7-5a#$r!. Cn acest scop, este necesar" diversi'icarea resurselor peisagistice pentru odihn" &i recreere. )mena?area destinaiilor pentru diversi'icarea o'ertelor tre#uie realizat" %n #aza studiului &i a consultanei de specialitate at-t la nivel naional, c-t &i internaional. 1. C$ a6$rarea '! rea !"area 2ar#e&er!a#- -! ;& )$r5area '! eDe*-#area 6-3e#e $r %e 2r$5$:are !&7#!#-(!$&a , a a*#!:!#,(! $r %e e*$#-r!75. 9ugetele campaniilor de pu#licitate, destinate promov"rii destinaiilor ecoturistice, tre#uie ela#orate &i realizate %n comun acord cu toi ;actoriiB pieei ecoturistice 2 #ene'iciari %n urma comercializ"rii produselor respective. 8. Par#!*!2area a %!:er7e eD2$"!(!!B 6-r7eB #Nr3-r!B )e7#!:a -r!B *$&)er!&(eB O1

)$r-5-r! %e 2r$)! . <entru realizarea o#iectivelor ce in de dezvoltarea &i promovarea ecoturismului %n (epu#lica Moldova, este necesar" organizarea unei e!poziii specializate %n cadrul Mold*!po, cu participarea at-t a "rilor cu o e!perien" #ogat" %n domeniu, c%t &i a celor a'late %n etapa de iniiere a activit"ii de ecoturism. )cest 'apt va permite acestora ca destinaii ecoturistice. I. S!52 !)!*area )$r5a !#,(! $rB re%-*erea #aDe $r '! a 6ar!ere $r %e !&#rare ;& (ar,B 'apt care va genera intensi'icarea circulaiei turistice &i va stimula consumul %n cadrul destinaiei ecoturistice. Dire%)ii strategi%e pentr# de !"ltarea e%"t#rism#l#i /n Rep#bli%a M"ld"!a preluarea e!perienelor internaionale %n amena?area ariilor naturale prote?ate, crearea parcurilor naionale &i promovarea

1. Crearea *$&%!(!! $r )a:$ra6! e 2e&#r- %e":$ #area 5!*- -! 6-7!&e77 ;& *a%r- 5e%!- -!
r-ra . ezvoltarea ecoturismului este o alternativ" sigur" pentru dezvoltarea micului #usiness %n mediul rural, care poate 'i stimulat prin7 $ scutirea de impunerile 'iscale pentru perioada de iniiere &i recuperare a investiiilorS $ $ micro'inanarea rezervaiilor naturale &i a gospod"riilor rurale cu potenial de prestaie %n suportul administraiei pu#lice locale pentru in'ormarea &i comunicarea prestatorilor de servicii domeniuS ecoturistice. M"surile menionate vor contri#ui la eliminarea #arierelor %n iniierea &i organizarea a'acerilor %n domeniul ecoturismului, precum &i la reducerea s"r"ciei &i a 'lu!ului migraional din mediul rural. .. A5e !$rarea 6a"e! #e+&!*$H5a#er!a e 2e&#r- 2re7#a(!a e*$#-r!7#!*,. <entru realizarea acestei direcii, este important ca7 $ dotarea unit"ilor de cazare &i alimentaie s" 'ie realizat" %n raport cu cerinele de %ncadrare a acestora %n peisa?ul natural &i %n cadrul elementelor topogra'iceS $ asigurarea calit"ii c"ilor de acces &i a parc"rilor auto s" 'ie realizat" prin reducerea impactului vizual %n peisa?, 'iind construite %n #aza unor soluii alternative ale as'altuluiS $ utilizarea resurselor energetice solare &i regenera#ile %n procesul de prestaieS $ reducerea iluminatului la limita necesar" securit"ii &i vizi#ilit"ii antura?ului, a semnelor &i ezvoltarea in'rastructurii ecoturistice va stimula diversi'icarea serviciilor &i va contri#ui la 'ormarea caracterului comple! &i complet al produsului ecoturistic autohton, av-nd e'ecte pozitive asupra sporirii consumului turistic. 4. I&7#r-!rea '! 2er)e*(!$&area 2er7$&a - -! %e7#!&a# 2re7#,r!! 5-&*!! ;& O2 a'i&elor.

a*#!:!#,(! e %e e*$#-r!75. >ormarea &i per'ecionarea pro'esional" a cadrelor %n domeniu reprezint" un imperativ %n garantarea calit"ii produselor ecoturistice. (ealizarea acestui o#iectiv impune eliminarea sau reducerea personalului necali'icat ce des'"&oar" activitate %n domeniul ecoturismului. )st'el, tre#uie acordat" prioritate anga?ailor care sunt mem#ri ai comunit"ilor locale, ce tre#uie s" 'ie stimulai s" urmeze cursuri de cali'icare. >unciile administraiilor pu#lice locale tre#uie s" 'ie orientate spre cola#orarea cu organismele internaionale pentru acordarea de asisten" tehnic" &i 'inanciar", destinat" 'orm"rii &i per'ecion"rii cadrelor %n domeniu. <rintre e'ectele pozitive ale implement"rii direciei strategice propuse, pot 'i evideniate urm"toarele7 con&tientizarea localnicilor vis$^$vis de avanta?ele dezvolt"rii ecoturismuluiS instruirea &i per'ecionarea prestatorilor de servicii turisticeS %m#un"t"irea calit"ii serviciilor prestateS crearea locurilor noi de munc" %n mediul rural. 1. E a6$rarea *a%r- -! e3a 2r!:!&% a*#!:!#a#ea e*$#-r!7#!*, '! $)!*!a !"area 2re7#a(!e! e*$#-r!7#!*e. 1tandardizarea &i legislaia reprezint" dou" pro#leme di'erite %n a#ordarea o'icializ"rii &i garant"rii prestaiei ecoturistice. e aceea, sunt necesare licenierea &i autorizarea a'acerilor turistice, ela#orarea normelor legale pentru ghidarea activit"ilor %n domeniu. )cest lucru va permite evidena strict" a %ntreprinz"torilor respectivi &i depistarea prestaiilor ilegale, care contri#uie %n ma?oritatea cazurilor, la degradarea mediului natural &i devalorizarea patrimoniului antropic cu destinaie turistic". /'icializarea a'acerilor poate 'i realizat" prin certi'icarea serviciilor ecoturistice &i a #unurilor destinate consumului ecoturistic. Cn acest sens, aplicarea conceptului de ecola#eling a #ene'iciat de o atenie special" %n "rile cu o industrie ecoturistic" dezvoltat". )st'el, unit"ile prestatoare Kcerti'icateL tre#uie s"$&i ghideze activitatea %n #aza urm"toarelor principii7 limitarea consumului de ap" &i energie, a producerii de de&euri, 'olosirea resurselor regenera#ile cu impact minim asupra mediului, precum &i promovarea educaiei &i comunic"rii de mediu. produsul turistic. 8. S#a&%ar%!"area a*#!:!#,(! $r %e e*$#-r!75 2e&#r- a5e !$rarea *a !#,(!! 2r$%-H 7- -! e*$#-r!7#!*. 0lo#alizarea prin prisma dezvolt"rii turismului impune uni'icarea standardiz"rii serviciilor din cadrul industriilor turistice naionale. 1tandardele reprezint" documente o'iciale ce o'er" soluii la pro#lemele tehnice %n asigurarea calit"ii prestaiei. :ntenia de aderare a (epu#licii Moldova la .omunitatea 6niunii *uropene impune preluarea unor standarde de calitate, care s" ia %n considerare ghidurile de #un" practic", codurile ela#orate de organizaiile implicate %n turism, standardele #enevole. )st'el, pentru ameliorarea &i garantarea OA ac" pentru (epu#lica Moldova conceptul de eco$etichet" este unul relativ nou, atunci pentru occidentali aceasta reprezint" o garanie a calit"ii %n consum, inclusiv pentru

calit"ii prestaiilor ecoturistice, pot 'i preluate standardele 6niunii *uropene %n domeniu7 care sta#ilesc tehnologii prin care se asigur" protecia mediuluiS de management al mediuluiS care determin" metode de testare pentru respectarea condiiilor de mediu etc.

CONCLUZII 1. up" p"rerea mea *coturismul este cea mai important" 'orm" de turism, %ntruc-t practicarea sa asigur" prote?area mediului &i spaiilor naturale ale vieii. *coturismul deine un rol semni'icativ %n dezvoltarea economic" a unei zone sau regiuni de atractivitate turistic". .ele mai importante e'ecte pozitive se re'er" la contri#uiile %n veniturile statului, generate de cheltuielile turistice &i e!portul/importul de #unuri complementare pentru "rile receptoare, &i la stimularea investiiilor %n diverse sectoare, ast'el prin e'ectul multiplicator al turismului contri#uind la cre&terea economic" a "rii.

OO

2. <racticarea ecoturismului reprezint" o posi#ilitate pentru des'"&urarea at-t a activit"ilor turistice, c-t &i a celor economice %ntr$un cadru nepoluat, cu priveli&ti nemaipomenit de 'rumoase . A. Turismul ecologic poate 'i considerat drept o 'orm" de turism #azat" pe cunoa&terea naturii, schim#ul cultural &i respectul 'a" de mediul am#iental, des'"&urat %n concordan" principiile dezvolt"rii dura#ile, contri#uind la cu conservarea #iodiversit"ii, la p"strarea

valorilor culturale &i sociale ale unei comunit"i, la asigurarea cu #ene'icii a comunit"ii$gazd" &i satis'acerea cererii turi&tilor. *coturismul se des'"&oar" %n spaii a'late departe de centrele turistice principale, precum sunt pensiunile turistice &i agropensiunile, gospod"riile "r"ne&ti, 'ermele ecologice, %n cadrul c"rora se pot practica ast'el de activit"i, ca7 studierea naturii K'lorei &i 'auneiL, 'otogra'ierea naturii, traversarea pe ?os a zonelor vizitate, activit"ile de ciclism, alpinism, speologie, canota?, schi, echitaie, v-natul &i pescuitul sportiv, vizitarea ecomuzeelor %n cadrul zonelor prote?ate, precum &i a o#iectivelor culturale &i istorice din apropiere, participarea la diverse activit"i legate de me&te&ug"rit &i tradiii naionale etc. O. (epu#lica Moldova, ar" mic" din sud$estul *uropei, dispune de un potenial turistic destul de %nsemnat din punctul de vedere al variet"ii monumentelor naturale &i valorii istorico$ culturale &i estetice, care permit dezvoltarea cu succes a ecoturismului. <e teritoriul (. Moldova, se a'l" c-teva sute de amplasamente, puncte sau concentr"ri de monumente, de importan" ecoturistic" &i &tiini'ic", precum lanul de st-nci calcaroase de reci'e cu de'ileuri pitore&ti, care se %ntind %n lunca <rutului de la satul Tecani p-n" aproape de localitatea 9alatina $ sistem deose#it de interesant, %n care se reg"sesc st-ncile &i grotele de la .or?eui, Trinca, 9uzdu?eni, 9r-nzeni, uruitoarea, 9ute&ti &i .o#ani. >ondul natural 'ormat din o#iectivele #otanice7 p"durile &i rezervaiile silvice, parcurile din localit"i, gr"dinile #otanice &i parcurile$dendrarii, copacii seculari Ksituai %n p"duri, parcuri, pe marginea str"zilorL, sectoarele de p"dure sau de '-&ii 'orestiere cu copaci meli'eri, parcelele cu 'lor" de step" &i altele reprezint" resurse turistice impun"toare %n des'"&urarea activit"ii de ecoturism. <anoramele unor localit"i, speci'ice datorit" contrastului amplitudinilor de %n"limi &i 'ormelor de relie', constituie o valoare turistic" de unicat pentru (epu#lica Moldova. >ructele, strugurii, vinul, mustul de vin &i de 'ructe, mierea de al#ine, produse delicioase cu calit"i gustative de e!cepie, necesare pentru ducerea unui ;mod s"n"tos de via"B 'iind produse ecologic pure, pot 'i cu adev"rat apreciate de c"tre ecoturi&tii str"ini. "rile emi"toare din *uropa, cu un grad sporit de ur#anizare. in cele menionate mai sus, (. Moldova poate 'i considerat" o destinaie de re'ugiu pentru ecoturi&tii din in diversitatea &i multitudinea ON

o#iectivelor naturale, ce sunt atractive pentru des'"&urarea ecoturismului %n ara noastr", nu toate sunt declarate monumente ale naturii &i luate su# ocrotirea statului. N. *ste important" valori'icarea zonelor turistice de importan" ecoturistic". Cn lucrare a 'ost studiat at-t potenialul de dezvoltare a activit"ii de turism al (egiunii de Nord, c-t &isituaia actual" privind des'"&urarea acesteia %n zona respectiv". (esursele turistice naturale din cadrul (egiunii de Nord 'ormeaz" cadrul general de dezvoltare a ramurii turistice &i se %nscriu %n lista celor mai valoroase monumente %n conte!t naional. )st'el, aici, se g"se&te cea mai mare rezervaie &tiini'ic" din (epu#lica Moldova ;<"durea .o#ani, omneasc"B, comple!ul geo$paleontologic ;Toltrele <rutuluiB, pe&terile de la 9ute&ti, uruitoarea, 3"ratic, colonia de p"s"ri de #alt" ;]ara 9-tlanilorB, monumentul naturii

;1uta de movileB etc. La acestea se al"tur" &i peisa?ele pitore&ti ale <rutului &i a'luenilor s"i, precum &i peste 2AR de %ntinderi de ape 2 lacuri &i iazuri.

RECOMANDRI 1. .rearea condiiilor 'avora#ile pentru dezvoltarea micului #usiness %n cadrul mediului rural. (ealizarea o#iectivului va contri#ui la eliminarea #arierelor %n iniierea &i organizarea a'acerilor %n domeniul ecoturismului, precum &i la reducerea s"r"ciei &i a 'lu!ului migraional din mediul rural. 2. *la#orarea cadrului legal privind activitatea ecoturistic" &i o'icializarea prestaiei ecoturistice. <entru %ndeplinirea acestei recomand"ri, sunt necesare licenierea &i autorizarea a'acerilor ecoturistice, precum &i ela#orarea normelor legale privind ghidarea activit"ilor %n domeniu. O+

/'icializarea a'acerilor poate 'i realizat" prin certi'icarea serviciilor ecoturistice &i a #unurilor destinate consumului ecoturistic, organizarea e'icient" a certi'ic"rii 'iind posi#il" prin crearea unei )sociaii de *coturism &i transmiterea c"tre aceasta a 'unciilor de management al sectorului ecoturistic. A. :ntensi'icarea e'orturilor de marHeting pentru in'ormare &i pu#licitate privind activitatea de ecoturism prin7 $ realizarea unor campanii pu#licitare %n pres", radio, televiziune, a'i&a?, internet, organizarea de con'erine de pres"S $ realizarea de materiale de in'ormare &i promovare turistic"S $ crearea #irourilor de in'ormare &i promovare a o'ertei ecoturistice naionale at-t %n cadrul "rii, c-t &i %n str"in"tate. Mesa?ele pu#licitare pentru promovarea pachetelor ecoturistice comple!e tre#uie s" se #azeze pe trei argumente$cheie pentru a in'luena decizia de cump"rare a consumatorilor7 pre, coninut &i imaginea de marc". O. <articiparea la diverse e!poziii, #urse, t-rguri, 'estivaluri, con'erine, 'orumuri de pro'il. 9ursele &i e!poziiile sunt mai mult dec-t un instrument de marHeting %n promovare.)vanta?ul organiz"rii &i particip"rii la t-rguri, e!poziii, 'estivaluri, 'orumuri de pro'il etc. este generat &i de posi#ilitatea de iniiere &i %ntreinere a relaiilor contractuale, de determinare a nivelului de pre optim %n #aza preului pentru destinaiile concurente din "rile vecine. N. <oziionarea produsului ecoturistic pe segmente de consumatori. Cn acest scop, este necesar" diversi'icarea resurselor peisagistice pentru odihn" &i recreere. )mena?area destinaiilor pentru diversi'icarea o'ertelor tre#uie realizat" %n #aza studiului &i a consultanei de specialitate at-t la nivel naional, c-t &i internaional. +. 1impli'icarea 'ormalit"ilor, reducerea ta!elor &i a #arierelor de intrare %n ar", 'apt care va genera intensi'icarea circulaiei turistice &i va stimula consumul %n cadrul destinaiei ecoturistice.

O7

BIBLIOGRA>IE 1. 9()N >., :N.6 :.7 Ecologie general# i protecia mediului, *ditura ).1.*., 9ucure&ti, 1JJE. 2. 9()N >., 1:M/N T., N:1T/(*)N6 <.) Ecoturism, *ditura *conomic", 9ucure&ti, 2RRR. A. 9()N >., 1:M/N T.,N:1T/(*)N6 <.7 Ecoturism, *ditura ).1.*., 9ucureti, 2RRA.

OE

O. ./1M*1.6 :.7 'urismul* +enomen comple, contemporan, *ditura *conomic", 9ucure&ti, 1JJE. N. ./1M*1.6 :.7 Economia serviciilor, *ditura 6niversit"ii =Lucian 9lagaB din 1i#iu, 1JJJ. +. )>T (. T.7 (rgani"ation t-eor. and desing, MN7 Gest, 1t. <aul, 1JEJ.

7. De"voltarea durabil# i ecoturismul $n ariile prote/ate * &.0.'., 9ucure&ti, 1JJE. E. *0L*1 <.7 Ecotourism)Principles1 Practices and Polices !or Sustainabilit.1 &nternational Ecotourism Management, 1JJ7. J. N:1T/(*)N6 <.7 Ecoturism i turism rural, *ditura ).1.*.,9ucureti, 1JJJ. 1R. N:1T/(*)N6 <.7 'urismul rural1 o a!acere mic# cu perspective mari , *ditura idactic" &i <edagogic", 9ucure&ti, 1JJJ. 11. N:1T/(*)N6 <.7 Managementul $n turism, *ditura )1*, 9ucure&ti, 2RR2. 12. (/.) ., T6(./3 *., L:3)N /31.4: (.7 Evaluarea sistemului de coordonare a

politicii turistice a statului, Analele Academiei de Studii Economice din Moldova1 2olumul & , *ditura )1*M, .hi&in"u, 2RR1. 1A. (/.) .7 An assesment o! ecotourism and sustainable practices in protected areas3

0on!erina tiini!ic# internaional#) 4Politici economice de integrare european#51 *ditura )1*M, .hi&in"u, 2RRN. 1O. (/.) .7 Aspecte ale administr#rii turismului ecologic $n Europa 0entral# i de Est 3

0on!erina tiini!ic# internaional#) 4Politici economice de integrare european#51 *ditura )1*M, .hi&in"u, 2RRN.

OJ

1N. (/.)

.,T6(./3 *.7 2alori!icarea i amena/area turistic# a ariilor prote/ate 6 direcie de

de"voltare a ecoturismului $n %epublica Moldova 3 Economica1 %evist# tiini!ico6didactic# , *ditura )1*M, .hi&in"u, 2RRN. 1+. (/.) .7 Aspecte ale managementului ariilor naturale prote/ate 3 Economica1 %evist#

tiini!ico6didactic#, *ditura )1*M, .hi&in"u, 2RR+. 17. (/.) .7 Aspecte de mar eting $n ecoturism Economica1 %evist# tiini!ico6didactic# ,

*ditura )1*M, .hi&in"u, 2RR7. 1E. The *cotourism 1ocietM, *cotourism 0uidelines 'or Nature Tour /perators, 1JJA. 1J. Legii turismului Nr. 7JE$ Q:3 din 11 'e#ruarie 2RRR &i ale .oncepiei de dezvoltare a turismului %n (epu#lica Moldova p-n" %n anul 2RRN, apro#at" prin 4ot"r%rea 0uvernului (epu#licii Moldova Nr. J12 din E octom#rie 1JJ7. 16(1* *L*.T(/N:.*7 1. http7//III.tur.md/rom/section/2N7/ 2. http7//turism.gov.md/inde!.php_pag`secaid`+Rbtop A. http7//ru.scri#d.com/ O. III.ecotourism.org.au/neap.c'm N. http7//III.moldovenii.md/md/neIs/vieI/ta!on/11A/id/1E1O +. http7//III.orhei.net 7. http7//III.e!plore.md/ E. http7//III.pu#liHa.md/ ANE?A 0

Pr$)! - %e 2!a(, a #-r!7#- -! ;& ar!! &a#-ra e

Cara*#er!7#!*! 7$*!$%e5$3ra)!*e:

NR

T T T T T T li#er

3-rsta 2 AN$NO ani, variind %n 'uncie de activit"ile des'"&urate &i de ali 'actori cum ar 'i 1e!ul 2 NR, 'emei &i NR, #"r#ai, dar s$au constatat di'erene clare %n 'uncie de activit"ile *coturi&tiiX tind s" ai#" un nivel al venitului mai ridicat dec"t cel al turi&tilor %n general. *ducaia 2 nivel ridicat de educaie, E2, 'iind a#solveni de studii superioare )'iliere 2 muli ecoturi&ti sunt suporteri sau mem#ri ai unor organizaii #azate pe natur". <u#licaii 2 ecoturi&tii sunt interesai de pu#licaiile orientate spre natur" &i activit"i %n aer

costul c"l"toriei. des'"&urate.

Cara*#er!7#!*! a e *, ,#$r!e!: T T urata c"l"toriei 2 variaz" %n 'uncie de destinaie, activit"i des'"&urate, dar durata pre'erat" de .heltuieli 2 *coturi&tii tind s" cheltuiasc" mai mult dec-t turistul mediu, pl"tind sume NR, dintre turi&tii e!perimentai Kcare au 'ost %n cel puin o c"l"torie ;ecoturistic"BL este de E$1O zile . considera#ile pe echipamente, cotizaii, reviste, donaii. 2+, dintre ei au declarat c" ar 'i dispu&i s" cheltuiasc" 1RRR 2 1NRR 61 pentru o c"l"torie %n care s" #ene'icieze de servicii de calitate. T T 'amilieL, in'ormaii. alegerea c"l"toria. .omponena grupului 2 o ma?oritate de +R, dintre turi&tii e!perimentai au declarat c" pre'er" 1urse de in'ormare 2 *coturi&tii acord" mare %ncredere recomand"rilor celorlali Kprieteni, dar &i di'erite 'orme de materiale tot mai scrise utilizat reprezint" pentru surse importante de e asemenea, e!periena proprie din c"l"torii anterioare ?oac" un rol decisiv %n destinaiei. :nternetul devine plani'icarea vacanelor s" c"l"toreasc" %n cuplu, 1N, cu 'amilia, iar 1A, pre'er" s" c"l"toreasc" singuri.

ecoturistice,dar muli ecoturi&ti sunt su'icient de e!perimentai pentru a$&i organiza singuri

M$#!:a(!! '! 2re)er!&(e: T Motivaiile c"l"toriei 2 Natura K'lora, 'auna, relie'ulL este principala motivaie a ecoturi&tilor. *i nu vor numai s" o vad", ci &i s" o e!perimenteze &i s" %nvee despre ea. *i sunt interesai &i de istorie, de alte culturi, le place s" participe la diverse activit"i %n aer li#er &i apreciaz" oportunitatea de a %nt-lni oameni noi.

N1

)ctivit"i pre'erate 2 *coturi&tii particip" la o gam" 'oarte larg" de activit"i, de la o#servarea &i

%nelegerea naturii Kvizitarea parcurilor naionale, o#servarea vieii s"l#aticeL, la activit"i orientate mai mult sau mai puin spre aventur" &i activit"i cu speci'ic cultural $ istoric. *i sunt %n c"utarea noului, a unor e!periene care s" le %m#og"easc" viaa T Modalit"i de cazare 2 *coturi&tii pre'er" 'acilit"i de cazare cu con'ort mediu sau chiar de #az", cum sunt cortul, ca#ana, motelul, pensiunea sau hanul. X *coturismul a 'ost de'init %n acest studiu ca 'iind c"l"toria orientat" spre natur", aventur", cultur". 1tudiul a avut %n vedere at-t turismul intern c-t &i cel internaional.
1ursa7 4L) and )() .onsulting, *cotourism 2 Nature/)dventure/.ulture7 )l#erta and 9ritish .olum#ia MarHet emand )ssessment, 1JJO .

C$% %e *$52$r#a5e&# a e*$#-r!7#- -!

Pre3,#!rea :$!aL- -!: $ alegerea unui agent de turism sau a unei organizaii care se preocup" de minimizarea impactului activit"ii turistice asupra mediului. $ alegerea unui promotor sau a unei agenii de turism care o'er" o &edin" de preg"tire despre modul cum tre#uie s" se comporte la locul de destinaie sau s" 'oloseasc" echipamentele %n vederea prote?"rii mediului %ncon?ur"tor. $ in'ormarea %n leg"tur" cu ha#itatul natural &i cu valorile culturale ale zonei. $ adaptarea comportamentului propriu &i a codului de conduit" la valorile zonei vizitate. Re72e*#area -r5,#$are $r re3- !: $ interdicia accesului %n zone nepermise pu#licului $ respectarea marca?elor $ in'ormarea tour$operatorilor, autorit"ilor &i vizitatorilor asupra %nc"lc"rii oric"rei reguli care poate a'ecta ha#itatul natural &i cultural. Re72e*#area ) $re!B )a-&e! '! a +a6!#a#- -! $r: $ deplasarea cu calm, '"r" a se pertur#a mediul natural $ p"strarea unei distane considera#ile 'a" de animale pentru a nu le deran?a $ evitarea hr"nirii animalelor N2

$ neintervenirea %n ha#itatul natural $ evitarea zonelor %n care se g"se&te un num"r mare de animale $ interzicerea ruperii plantelor sau mut"rii animalelor $ evitarea cump"r"rii de plante sau animale care sunt pe cale de dispariie sau se g"sesc %n num"r mic %ntr$un anume areal. Re%-*erea 2r$2r!- -! !52a*# a7-2ra 5e%!- -!: $ adoptarea unui comportament care vizeaz" reducerea tuturor tipurilor de poluare Kchimic", #iologic", vizual", ol'activ" &i sonor"L $ 'avorizarea deplas"rilor %n grupuri mici $ con&tientizarea impactului aciunilor proprii asupra mediului $ meninerea echipamentului motorizat %n stare #un" $ utilizarea unui echipament nepoluant sau sla# poluant $ alegerea unor produse dura#ile, #iodegrada#ile &i reutiliza#ile $ depozitarea reziduurilor %n zone strict amena?ate pentru acest scop $ 'avorizarea transportului cu mi?loace care nu au sau au un impact minim asupra mediului Re72e*#area *$5-&!#,(! $r $*a e: $ aprecierea unicit"ii populaiei din zona vizitat" $ respectarea cutumelor, tradiiilor locale &i di'erenelor culturale $ deschiderea spre %nv"are $ susinerea economiei locale prin achiziionarea de produse &i servicii $ respectarea intimit"ii oamenilor &i a propriet"ii private $ adaptarea la cultura local" $ adoptarea unui comportament respectuos 'a" de ceilali vizitatori 1ursa7 Tourisme cud#ec, III.#on?oureud#ec.com ANE?A . A52 a7a5e&#- -! a3e&!e! %e #-r!75 ;& #er!#$r!<entru comoditatea clienilor agenia activeaz" %n o'iciu situat %n zona central" a .hi&in"ului. )genia P*Q<L/(P str..olumna 1RA, nr.1 .hi&in"u, NA

M 2R12 (. Moldova Ore %e -*r-: Luni 23ineri RJ7RR 2 1J7RR 1-m#"t" RJ7RR 2 1N7RR uminic" @i li#er" Ore %e -*r-: Luni 23ineri RJ7RR 2 1J7RR 1-m#"t" RJ7RR 2 1N7RR uminic" @i li#er" C$&#a*#e: KfA7A 22L EOO 111 #ilete de avion KfA7A 22L EOO AAA turism KfA7AL +E EOO 111 /range KfA7AL 7E EOO 111 Moldcell 'a!7 KfA7A 22L EOO111, 2+R+RE e$mail7 in'o e!plore.md

I#!&erar T-r!7#!* .hi&n"u 2 1aharna 2 ]ipova 2 .hi&in"u 1. 4arta 2. <lan metodic A. :n'ormaie de ghida? O. >i&a tehnic" NO

N. .alcularea preului 1. 4arta

ANE?A 4 P a& 5e#$%!* 1egment de turi&ti7 turi&ti ce c"l"toresc cu dorina de a vizita o#iective naionale de interes turistic &i de a petrece #ine tipmul, turi&ti de di'erite v%rste.

NN

Num" de turi&ti7 2R persoane urata e!cursiei7 1R.AN ore >orma de turism7 turism religios, de recreere, cognitiv. >orma c"l"toriei7 %n grup. istana7 2OR Hm Kdus$intorsL. Mi?loc de transport7 autocar, mers pe ?os. Tipul de drum7 drum naional. <re total7 1EN lei @& 2re( 7e !&* -%e: T T T Transport 1ervicii de ghid <re pentru program

Pr$3ra5- eD*-r7!e!: E7RR Cnt%lnirea grupului %n <iaa Marii )dun"ri Naionale. E7AR <lecarea spre 1aharna. E7ON 2 J71N )ducere la cuno&nin" de locurile care vor 'i vizitate &i de normele care tre#uie respectate %n timpul c"l"toriei. J72N 1osirea %n satul 1aharna. J7OR 2 127AR 3izitarea ghidat" m"n"stirii rupestre 1aharna. 127NR 2 1O7AR<icnic %n p"dure. 1O7AR 2 1O7ON eplasarea spre ]ipova. 1O71N 2 177RR 3izitarea m"n"stirei rupestre ]ipova. 177RR 2 177AR Timp pentru 'otogra'iere &i necesit"i personale. 177AR 2 177ON )dunarea l%ng" autocar &i pornirea spre .hi&in"u. 177ON 2 1J71R eplasarea spre .hi&in"u. ANE?A 1 I&)$r5a(!e %e 3+!%aL M,&,7#!rea Sa+ar&a

N+

M"n"stirea 1aharna, %n %ntregul ei ansam#lu, este unul din cele mai vechi a&ezaminte monahale din cuprinsul 9isericii /rtodo!e din (epu#lica Moldova. )nsam#lul monastic este compus din dou" m"n"stiri7 una rupestr", 9unavestire, &i alta terestr", 1'-nta Treime. :storia m"n"stirii rupestre se cunoa&te 'oarte puin, ne&tiindu$se data precis" a "ntemeierii &i cine sunt %ntemeietorii. Nici chiar cercetatorii din domeniu n$au a?uns %nca la o p"rere unanim" privind perioada %ntemeierii acestei chinovii. M"n"stirea terestr", 'iind o ctitorie calug"reasc", a 'ost %ntemeiat" %n anul 177+ de c"tre 1chimonahul 3artolomeu .iungu K17AJ$17JEL. .-te ceva despre viaa staretului 3artolomeu a'l"m din inscripia, ce insoea portretul lui, descoperit %n trapeza m"n"stirii 1'-nt" Treime de c"tre inginerul$ arhitect Nicolae Tiganco. *!ista unele momente, care ne permit s" presupunem c" p-n" a %ncepe construcia noii m"n"stiri, 3artolomeu cu o mica comunitate de calug"ri tr"iser" %n m"n"stirea din st-nc". Cns" viaa %n acel loc era 'oarte anevoioas" &i p"rintele 3artolomeu hot"r"&te construcia unei m"n"stiri terestre, care ar 'i 'ost &i aproape de c"ile de comunicare din localitaile apropiate, &i a&ezat" %ntr$un loc unde lini&tea c"lug"rilor nu avea s" 'ie tul#urat". *ra destul de di'icil s" g"se&ti un asemenea loc &i dup" cum spune tradiia c" se cuvenea unui #un c"lug"r &i cre&tin, %nainte de %nceperea lucr"rilor, 3artolomeu tr"ie&te OR de zile de post &i rug"ciune, pentru a milostivi pe construcia m"n"stirii. Legenda spune, ca %n ultima zi de rug"ciune, el a avut o revelaie. : s$a ar"tat <reas'anta >ecioara Maria, Nascatoarea de umnezeu, care era %ncon?urat" de 'oc ceresc &i i$a ar"tat locul, unde, dup" voia .elui <reainalt, tre#uia s" construiasc" locasul monahal inchinat 1'%ntei Treimi. )cest loc era colina de la poalele celor trei dealuri. Minunea a avut loc pe st-nca cu numele 0rimidon &i, ca dovada a alegerii divine, Maica 0rimidon. <"rintele 3artolomeu a %nceput construcia m"n"stirii &i a chivernisit$o pana in anul 17JE, cand la conducerea ansam#lului chinovial i$a urmat *gumenul <aisie. <rima atestare documentara este din 2O ianuarie 1OJN, cand 1te'an cel Mare intareste prin uric imparteala intre urmasii lui 1ima (ugina, printre care si satul 1aharna, mentioneaza istoricul 3ladimir Nicu. )poi timp de peste o suta de ani istoria nu ne lasa nici o marturie despre aceasta localitate. )#ia la 2O 'e#ruarie 1+R2, voievodul :eremia Movila, dupa moartea vornicului 9ucium, apro#a ca satul 1aharna si o treime din mosie sa ramana in posesia vaduvei )ntemia si a 'eciorilor ei. N7 omnului a l"sat incrustat" %n piatra urma piciorului *i. )ceasta urma se poate vedea &i ast"zi %n capela, ce este construita %n cinstea acestui 'apt pe st-nca umnezeu &i s'%nii, ca s" 'ie a?utat %n alegerea c-t mai reu&it" a unui loc pentru

La 2A martie 17AA 1aharna devine proprietatea #oierului .onstantin 4risoverghi. :n anul 17EA #aneasa Maria .alimah daruieste de zestre mosia 1aharna nepoatei sale, 1maranda, 'iica lui *nache 4risoverghi, danie ce a 'ost intarita cu carte domneasca in anul 17EN de catre )le!andru :oan Mavrocordat. Cn 17JN stolnicul *nache 4risoverghi inzestreaza schitul 1aharna cu 12R desetine de pamant, ce sunt daruite nelegal si din care pricina, credem, s$a iscat o mica neintelegere intre comunitatea condusa de 3artolomeu si posesoarea de drept a mosiei, adica 1maranda. )ceasta mica neintelegere se intareste si mai mult cand, in 17JE, sotia lui 4risoverghi, spatareasa )ncuta, 'ace o daruire repetata a mosiei 1aharna, care de data aceasta este daruita de zestre surorii mai mici a 1marandei, Marioara. <entru rezolvarea acestor mici con'licte in care erau implicati 'amilia 4risoverghi si staretul 3artolomeu, in anul 1ERR are loc o ?udecata, care o 'ace pe 1maranda posesoarea mosiei 1aharna. Cn anul 1E1E se incep lucrarile de constructie a #isericii de vara, devenita mai tarziu #iserica centrala, care se incheie in 1E21, de?a su# conducerea *gumenului Tarasie. 9iserica este s'intita in acelasi an in cinstea 1'intei Treimi, se presupune ca de catre Mitropolitul 3eniamin .ostachi. Cn anul 1EA7, in timpul staretiei *gumenului /nisi'or, s$a renovat catapeteasma #isericii, care se stie ca era si ea 'oarte 'rumoasa, impodo#ita cu icoane valoroase Kla inchiderea manastirii din 1J+O aceste icoane au disparut 'ara urmaL. Tot in acelasi an se mai construieste un corp de case din piatra. <rintr$o directiva din 11 octom#rie 1EAE, egumenul Tarasie, care timp de 1J ani 'usese staret al manastirii 1aharna, a trecut pe un an la manastirea 4ar#ovat, pentru a Porandui lucrurileP. Cn anul 1EO2 decedeaza su#it egumenul /nisi'or si dupa regula se 'ace un act de transmitere a patrimoniului urmatorului ales pentru a 'i superiorul manastirii, anume parintele Tovie. in ne&tiina &i posi#il &i negli?ena c"lug"rilor localnici, in anul 1EOA manastirea a trecut prin pericolul de a 'i saracita de o#iectele vechi si de mare pret, de care dispunea, de catre niste anticari din <odolia 6crainei. ) 'ost salvata de agentul 'inanciar )le!ie 5liuceariov din 5amenet, care, la AR martie 1EOA, a e!pediat pe numele guvernatorului 9asara#iei, <avel >Modorov, o scrisoare, in care ii povesteste despre ?osniciile puse la cale de niste 'unctionari din guvernamantul <odoliei. 0uvernatorul >Modorov trimite, la randul lui, aceasta scrisoare arhiepiscopului cuvenite, ca nimic din lucrurile manastirii sa nu se instraineze. Cn anul 1EN7, su# conducerea parintelui$staret 1era'im, se restaureaza manastirea rupestra, care a?unsese intr$o stare avansata de deteriorare. La 21 decem#rie 1E+J, staretul 3ladimir adreseaza o scrisoare .onsistoriului, rugand sa i se permita taierea si comercializarea a +R desetine de padure din mosia manastirii, pentru a im#unatati situatia 'inanciara. imitrie 1ulima, care a luat masurile

NE

<entru ca in manastiri slu?#ele se o'iciaza in 'iecare zi, iar #iserica de vara nu avea, si nici nu are, un sistem autonom de incalzire, s$a hotarat constructia unei #iserici de iarna. Lucrarea se in'aptuieste in anul 1EEA. 1$a construit o #iserica nu prea mare, su# 'orma patrata, in stil arhitectural moldovenesc. *ste s'intita in cinstea Nasterii Maicii omnului. Cn anul 1JRR s$a renovat manastirea rupestra de catre locuitorii 1aharnei :polit TerletHi si 3asile .orneanu, renovare, care a a'ectat aspectul interior si cel e!terior al manastirii. )tunci a 'ost demolat peretele natural dintre #iserica si chiliile ce ii erau alaturate, ridicandu$se pereti noi din PcotiletiP $ #locuri de piatra calcaroasa de 'orme regulate. upa anul 1J1E manastirea si$a schim#at statutul, devenind Pde maiciP. .and manastirea a avut acest statut, a avut$o ca stareta pe maica 3alentina, care din cauza provenientei sale conduce cu comunitatea nu prea multa vreme, 'iind mai apoi nevoita sa paraseasca 9asara#ia si sa se re'ugieze in (omania impreuna cu cele doua nepoate ale sale, care 'acusera noviciatul in manastire. <rin anul 1JNR manastirea a?unsese la in'lorire ma!ima, 'iind una din cele mai #ine amena?ate si cuvios impodo#ite lacasuri de cult monahale din tara noastra, dar nu pentru mult timp, pentru ca in 1J+O, in timpul regimului sovietic, manastirea este inchisa si trans'ormata intr$un spital de psihiatrie. Tot avutul si podoa#ele manastirii sunt devastate si nimicite 'ara mila. .hiliile calugaresti sunt amena?ate ca saloane de spital, #iserica de vara este trans'ormata in depozit, iar cea de iarna $ in casa de cultura. (edeschiderea manastirii a avut loc la 1J aprilie 1JJ1. .u #inecuvantarea :nalt <rea 1'intiei 1ale 3ladimir, Mitropolitul .hisinaului si al intregii Moldove, manastirea isi reincepe cu greu, dar si cu pasi siguri, activitatea misionara si pastorala. .oncomitent cu slu?#ele si rugaciunile savarsite de doua ori pe zi, calugarii vietuitori, 'oarte putini la numar, munceau mult pentru a se putea intretine si pentru a ridica din ruini si dezastru manastirea, ce 'usese pangarita timp de aproape trei decenii. 1e 'ac lucrari de restaurare mai intai in #iserica de iarna pentru o'icierea serviciilor divine zilnice. )ceasta #iserica nu are pictura interioara si nu demult i s$a construit o ane!a, un mic paraclis in care se pastreaza racla cu moastele .uviosului Macarie pe durata iernii. .oncomitent s$a restaurat si #iserica de vara K1JJ2$1JJEL. .u regret nu a 'ost posi#ila pastrarea si conservarea picturii vechi, care era intr$un grad avansat de deteriorare, asa ca pe peretii #isericii se aseaza chipuri noi de s'inti pictati in stil realist de catre pictorul 3ladimir Lazar din (ezina. Tre#uie sa mentionam, ca in interior, #iserica este pictata in intregime ast'el ca incepand de la catapeteasma clasica in cinci randuri mesterita din lemn de paltin in (omania, de$a dreapta si de$a stanga, in primul registru sunt pictati s'intii cuviosi parinti, care au pus temeliile monahizmului NJ

contemporan7 .uviosii )ntonie si Teodosie din Lavra 5ievo$<ecersHa, 1era'im al 1arovului, 1iluan )thonitul, <aisie 3elicicovsHi, Macarie *gipteanul, <araschiva de la :asi, )m#rozie de la /ptina, )ntonie cel Mare, 0herasim de la :ordan s.a.. e&i nu e!ist" nici o marturie scrisa sau documente autentice, traditia spune ca Manastirea 1aharna, dupa traditia timpurilor voievodale, a 'ost inchinata de catre intemeietorii si ctitorii ei 9isericii 1'antului Mormant din :erusalim. in relicvele, pe care le detine manastirea in prezent mentionam moastele <reacuviosului *gumen Macarie Tincu, iscusit duhovnic al sec. QQ, precum si icoana cu chipul >ericitei Matrona de la Moscova, in care se mai pastreaza si mici particele din moastele mai multor s'inti7 .uviosii parinti din Lavra 5ievo$<ecersHa, cuviosul 1era'im de la 1arov, s'anta Mare Mucenita 3arvara, doi mucenici din .aucaz, o #ucatica din piatra de pe Mormantul omnului si o #ucatica din 1te?arul Mamvri. Cn prezent comunitatea de calugari numara 2R de persoane, dintre care 1R s'intiti slu?itori ai altarului. 1erviciile religioase sunt savarsite de doua ori pe zi, dimineata si eara, in lim#ile romana si rusa, iar la sar#atorile mari si in greaca. Cn 'iecare zi dupa 1'anta Liturghie7 rugaciune la racla cu moastele 1'antului .uviosului Macarie. :n 'iecare zi de vineri )catistul .uviosului Macarie. 1am#ata, dupa 1'. Liturghie, )catistul la icoana Maicii omnului <otir Nesecat, care are dar de la umnezeu de a vindeca patimile #etiei, 'umatului si narcomaniei. 8oi seara, la miezul noptii, se savarseste Taina 1'antului Maslu cu (ugaciunile 1'antului 3asile cel Mare pentru oamenii, care su'era de duhuri necurate. I":$r- *- a2a #,5,%-!#$are Nu departe de m"n"stire, paralel cu c"rarea, care duce spre m"n"stirea rupestr", putei g"si izvorul cu ap" tamaduitoare. )cest izvor a 'ost construit chiar l-ng" locul unde, dup" cum spun #"tr-nii, era P:zvorul lui 3avilaP, izvor, care iarna avea ap" 'oarte cald". )pa :zvorului Minunilor de azi, %n mod miraculos a?uta multor oameni, vindecand #oli su'letesti si trupesti. in aceasta cauza langa izvor a 'ost construit un #azin special pentru scaldat. 1i pentru ca este un izvor, care aduce oamenilor tamaduire si mari sperante, scaldatul in el presupune niste reguli aparte. )st'el, 'emeile se scalda im#racate in camasi lungi sau halate, iar #ar#atii se scalda in chiloti sau sorti. :m#racamintea, in care va scaldati tre#uie sa 'ie noua sau cel putin curata. >iindca apa este 'oarte rece, copiii si #atranii isi pot spala numai 'ata, mainile si picioarele, iar inainte de a intra in apa se rostesc rugaciuni7 Tatal nostru.., Nascatoare de umnezeu >ecioara.., )paratoare oamna.. sau altele. )'undarile se 'ac pana peste cap de A, 7, J, 12 sau OR de ori. +R

M,&,7#!rea !2$:a 1ituat" %n apropierea satului ]ipova, m"n"stirea cu acela&i nume este una din cele mai vechi a&ez"ri monahale de pe teritoriul Moldovei. M"n"stirea este sapat" %n st%nca de pe malul drept al Nistrului. )nsam#lul monastic ]ipova reprezint" un impresionant muzeu. <e piscul situat %ntre rapa 9lanaritei &i 3alea$1atului se p"streaz" ruinele unui ora&el mort, populat p-n" la era noastr" de tri#uri getice. (ausorul ]ipova, co#orand spre Nistru, 'ormeaza numeroase cascade cu o inaltime de 1R$1+ metri. M"n"stirea este alcatuita din trei comple!e monastice. <rimul comple!, include #iserica cu hramul 1'intei .ruci si cateva chilii, este eel mai departat si greu accesi#il. 1e presupune ca a 'ost in'iintat in veacurile Q:$Q::. )l doilea comple! include #iserica 1'antul Nicolae, sapata in stanca in veacurile Q:3$Q3, iar al treilea comple! W dateaza din secolele Q3:$Q3::: si cuprinde 1E incaperi, care sunt unite prin treceri interioare. <otrivit unei legende aici, in aceasta manastire, si$a s'arsit viata poetul mitologic grec /r'eu, iar mormantul lui se a'la intr$o nisa de la poalele cascadei si$l poti recunoaste dupa o lespede cu sapte gauri. )rhimandritul 3isarion <uiu mentioneaza intr$o lucrare editata in 1J1J7 P.and si de cine a 'ost in'iintat acest schit, nu se stie. 1e presupune ca acest schit, ca si toate pesterile sapate in malurile Nistrului, a slu?it crestinilor ca re'ugiu de 'rica tatarilor inca de prin veacul al Qlll$lea. upa ce vremile s$au linistit, monahii au intemeiat schitul cu gospodaria de astazi, indeose#i dupa 17N+, cand pamantul schitului a 'ost daruit de catre (adu (acovita manastirii o#rovat din ?udetul 3aslui.P :n 177+ schitul a 'ost reinnoit de monahul 3artolomeu, intemeietorul manastirii 1aharna, care, gasindu$1 para sit, a reparat chiliile si #iserica. 1chitul a 'ost des'iintat in 1EO2. <amantul ii este luat si trecut manastirii .apriana, iar schitul $ alipit la manastirea 1aharna. :storicul @am'lr )r#ore, in 9asara#ia in secolul Q:Q, editata in 1EJE la 9ucuresti, relateaza ca pe atunci schitul Tipova. avea o #i#lioteca #ogata in carti romanesti din veacurile Q3::$Q3:::. /#stea era compusa din 1+ calugari, toti romani. Mosia schitului numara O2R desetine de pamant, din care numai 2R desetine erau cultivate, restul era padure si piatra.

+1

in 1EO2 p-n" %n 1J1J schitul Tipova a 'ost administrat de manastirea 1aharna. 9iserica din deal a 'ost reinnoita in 1J12 de ieromonahul :nochentie. :n 1J1J, su# conducerea arhimandritului mitro'or 1o'ronie Neaga, venit de la 1aharna., schitul Tipova devine independent. Cn 1JOJ ansam#lul monastic a 'ost inchis si deposedat de pamant. .alugarii s$au re'ugiat la alte manastiri. .omple!ul monastic din deal a 'ost preluat de gospodoria agricola din localitate. 9iserica a 'ost trans'ormata intr$un depozit de tutun, iar schitul a 'ost ?e'uit si distrus. Cn 1JJR o grupa de arheologi din 1anct$<eters#urg, in urma unor sapaturi e'ectuate la schitul rupestru, au descoperit un schelet care dateaza de la s'arsitul veacului al Q3$lea. :storicii mentioneaza 'aptul ca 1te'an eel Mare si 1'ant de multe ori a vizitat aceste meleaguri, in timpul campaniilor sale impotriva tatarilor. / legenda a'trma ca marele domnitor s$a cununat in aceasta manastire cu una din sotiile sale, care dupa moarte a 'ost ingropata in acest loc s'ant. Cn 1JJO manastirea a 'ost rein'iintata. 9iserica )donnirea Maicii onmului a 'ost restaurata numai in e!terior. *a are dimensiuni mi?locii. <lanul este dreptunghiular, avand a#sidele laterale in 'orma patrata si 'lind putin evidentiate. )#sida altarului este, de asemenea, patrata. 9iserica are o tinda, deasupra careia se inalta clopotnita. <eretii pe alocuri pastreaza 'resca veche, evidentiind ornamentele 'lorale.

ANE?A 8 Ca *- area 2re(- -! 1. Transportul7 X autocar 2 de O stele 2. 0hidul +2

*lemente de cheltuial" Transport 0hid Total parial .omision T3) Total <reul e!cursiei7 A+ORg2R` 1EN KleigpersoanaL

1uma %n lei pentru 2R participani la e!cursie 2ORHm X 1R ` 2ORR KleiL 1zi X ORR ` ORR KleiL 2ERR KleiL 1R, X 2ERR ` 2ER 2R, X 2ERR ` N+R A+OR

TURUL EUROPEI7 96 )<*1T) $ <()0) $3:*N) 2 9()T:1L)3) 22.11.2R1R$ 27.11.2R1R <lecare din .hisinau la ora 1N7RR de la 9d.1te'an cel Mare 2RR, @:6) 1 21osire ..azare 9udapest.Timp li#er.4otel 2$AX. @:6) 2 2 Mic de?un. Mic de?un. Tur de oras 9udapesta, unde puteti admira cele mai deose#ite monumente7 <odurile peste unare, .etatea, <alatul (egal, .atedrala (egala de :ncoronare KMatei .orvinL, <arlamentul, .itadella, Monumentul Li#ertatii, :nsula Margareta, <alatele medievale care se gasesc pe am#ele maluri ale unarii. .azare in 9udapest, hotel de 2$AX. @:6) A 2Mic e?un. <lecare spre 3iena.Tur de /ras de unde se pot admira <odul )spern,/#servatorul )stronomic ,,6rania,, .asa de *conomii a <ostei,(esedinta 0uvernamentala si 1tatuia (adetsHi,/pera,Muzeul National de :storie,<alatul 4o'#urg si .atedrala 1'.1te'anKpietonalL.<lecare /r.9ratislava..azare 4otel 2$AX . @:6) O 2 Mic de?un. Tur de oras <raga pentru a admira 3echea <rimarie si Turnul cu .eas, <alatul 5insHM, 9iserica TMn, Teatrul, .asa Municipala, 9ulevardul Genceslas, /pera, 4radcanM Kprintre cele mai vechi 'ortarete din *uropaL pentru a admira $ .astelul, .atedrala 1'. 3it, 1trada de )ur apoi 9iserica 1'. Nicolae, <odul .arol. <lecare /r.9ratislava..azare 4otel 2$AX. @:6) N 2 Mic e?un.Tur de oras$9ratislava pentru a admira centrul orasului vechi si cele mai importante monumente7 .atedrala 1'. Martin Kloc de incoronare a Mariei TheresaL, <alatul 0rassalHovich Kresedinta presedintelui 1lovacieiL.<lecarea spre .asa. <ret 7 2NR *6(/pers. Ser:!*!! !&* -7e $ cazare la hoteluri de 2$ AX cu mic de?un O noptiS $ transport cu autocarS $ ghidS +A

$ asigurareS N- 7e !&* -%e !& 2re#: $#iletele de intrare la muzeie care sunt de la 1R$2R euro. $ta!a consular$AN euro

+O