Sunteți pe pagina 1din 3

Infiintarea si falimentul Worldcom

WordCom a fost a doua mare companie de telefonie fixa la distanta din Statele Unite ale Americii, cu peste 20 de milioane de clienti. La inceput aceasta parea sa fie o frumoasa poveste de succes. In 19 !, su" conducerea unui fost antrenor de "asc#et $ernard %""ers si cativa parteneri si&au pus impreuna idea lor pentru o companie pe un servetel intr&o cafenea in 'issouri. Compania lor, L((S )Lon* (istance (iscount Service+ a inceput sa preste,e servicii in 19 -. In 1. ani a crescut repede prin ac#i,itii si fu,iuni. $ernard %""ers a fost numit presedinte in 19 . si compania a devenit pu"lica in 19 9. In lumea dura a telecomunicatiilor de peste /cean, %""ers si&a intrecut rivalii si a reusit sa profite de avanta0ul unui contract de monopol cu *i*antul telecom american A121, prin care %""ers se o"li*a sa ofere contracte la preturi de tar*. Cu o avere care se inmultea foarte repede, %""ers a reusit sa cumpere in 199. compania Wil1el 3et4or5, pentru 1,2 miliarde de dolari, ulterior aceasta devenind Worldcom. La 0umatatea anului 1999, actiunile companiei au atins valoarea maxima, %""ers devenind o vedeta pe Wall&Street. Compania pe care o fondase raporta constant re,ultate financiare remarca"ile, preturile actiunilor explodand si im"o*atind actionarii ma0oritari. Insa, in urma unei incercari nereusite de preluare a rivalului mult mai mare Sprint, unele afaceri du"ioase si conturi umflate ale WorldCom au inceput sa iasa la iveala. In iunie 2000 Companiile WorldCom Inc. si Sprint Corp. au inaintat Comisiei %uropene o cerere de fu,iune. 6rupul WorldCom era dispus sa scoata la van,are toate divi,iile Sprint le*ate de Internet si de comunicatii la distanta, evaluate la -0&-. miliarde de dolari, pentru a satisface o"iectiile Statelor Unite si ale %uropei la tran,actia de 11. miliarde de dolari dintre cele doua societati. 7alimentul WorldCom a repre,entat cel mai mare faliment din istoria corporatista a SUA. In ! aprilie 2002, WorldCom a anuntat disponi"ili,area a !.800 de an*a0ati care repre,entau aproape 109 din forta sa de munca, iar presedintele *rupului, $ernie %""ers, si& a pre,entat demisia la sfarsitul lunii.. Scopul disponi"ili,arilor: reducerea c#eltuielilor din exploatare cu -9. WorldCom spera de asemenea sa&si im"unatateasca productivitatea. In noiem"rie 2002, presedintele *i*antului ;e4lett&<ac5ard );<+, 'ic#ael Capellas, a anuntat ca demisionea,a. 'otivele nu au fost facute pu"lice, dar se stia ca urmea,a sa devina de la 1 decem"rie director executiv al WorldCom. WorldCom si&a =de*#i,at= c#eltuielile de operare in investitii de capital pe termen lun*, miscare ce i&a permis sa raporte,e costuri mai mici si profituri mult mai mari fata de cele reale. Consiliul de administratie al concernului a recunoscut ca, >n mod eronat, !, miliarde de dolari fusesera trecuti in acte la capitolul =c#eltuieli=. <iata mondiala de I1 si de telecomunicatii a fost serios ,druncinata de scandal. Aproximativ 20.000 de an*a0ati si&au pierdut locul de munca, iar actionarii au pierdut peste 1 0 de miliarde de dolari dupa ce compampania a intrat in faliment. WorldCom a recunoscut ca si&a =umflat= profiturile din 2001 si 2002 cu patru miliarde de dolari, solicitand in iulie protectia le*ii falimentului. Conducerea companiei americane WorldCom a anuntat ca pierderile totale se cifrau in decem"rie 2002 la peste 0 de miliarde de dolari. <rincipala cau,a a acestui =record= )a doua mare pierdere din istoria economiei SUA, dupa cea a A/L&1ime Warner+ a constituit&o devalori,area activelor companiei. Conform comunicatului

companiei, pierderile operationale in decem"rie au atins un nivel modest, de -8 de milioane de dolari, iar incasarile au fost de 2,2 miliarde de dolari, in special datorita mentinerii ma0oritatilor clientilor traditionali. Al doilea operator de telefonie pe distanta mare din SUA, prin a carui retea se desfasoara ma0oritatea traficului de Internet din lume, WorldCom se afla in continuare su" influenta le*ii insolva"ilitatii din SUA, in urma descoperirii unei fraude conta"ile de peste 9 miliarde de dolari, care dupa ultimele date se pare ca era in 0urul sumei de 11 miliarde de dolari. Compania a inceput sa ai"a dificultati in timpul "oom&ului te#nolo*ic si a acumulat datorii de -1 de miliarde de dolari, iar nere*ularitatile din conta"ilitate au fost descoperite in iunie 2002 <lasarea companiei su" protectia le*ii falimentului presupunea ca *rupul va putea continua sa opere,e >n perioada de restructurare. A urmat o anc#eta a Securities %xc#an*e Commision )S%C+, ar"itrul pietei americane de capital, care a scos la iveala ca WorldCom si&a =de*#i,at= c#eltuielile de operare in investitii de capital pe termen lun*. (irectorii executivi ai WorldCom, inclusiv $ernie %""ers, au fost acu,ati de frauda dupa doi ani de investi*atii privind colapsul de 1 0 miliarde de dolari al companiei de telecomunicatii, cel mai mare pre0udiciu din istoria corporatista a Statelor Unite. Compania a raportat pierderi nete de peste -00 de milioane de dolari, in primele doua luni de la intrarea in restructurare pentru a evita falimentul, si a solicitat tri"unalului o prelun*ire cu cinci luni a termenului limita de finali,are a pro*ramului de restructurare. In iulie 200! WorldCom s&a mai confruntat cu un proces. <rocurorul *eneral din statul american 'issouri a dat in 0udecata companiile de telecomunicatii A121, S$C Communications si WorldCom, pentru a le impiedica sa isi mai a"orde,e clientii cu apeluri promotionale, daca acestia nu doresc sa fie contactati. Cei trei operatori americani sunt acu,ati ca folosesc strate*ii a*resive de mar5etin* pentru a stimula van,area produselor proprii. In 200! WorldCom a declarat ca ar putea a0un*e la un acord cu autoritatile americane pentru retra*erea acu,atiilor. Corporatia este dispusa sa accepte platirea uneia din cele mai mari amen,i din istoria economiei americane, pentru ca oficialii S%C sa retra*a acu,atiile aduse companiei, cum ca ar fi inselat intentionat investitorii, crescand fraudulos valoarea actiunilor firmei. Acordul urma de fapt sa inlesneasca atin*erea o"iectivului principal al companiei, anume iesirea de su" incidenta le*ii falimentului. Ca urmare a scandalurilor i,"ucnite in sectorul corporatist din cau,a unor pro"leme de ordin conta"il, de *enul celor in care au fost implicate companii ca %nron, WorldCom, <armalat, sute de companii americane au inceput sa apele,e la serviciile unor firme mai mici de audit conta"il. Scandalurile %nron si WorldCom au fost *enerate in principal de o evidenta conta"ila vadit frauduloasa. (in acest motiv s&a creat o dorinta la nivelul le*islativului American de a sla"i influenta conducatorilor de intreprinderi prin asi*urarea unei transparente sporite a actiunilor acestora. Art#ur Andersen, fosta companie de conta"ilitate care a a0utat %nronul sa isi ascunda o mare parte din pierderi si datorii, s&a pra"usit odata cu clientul ei. <rin Le*ea Sar"anes&/xle?, se dorea lun*irea raportarilor financiare si o suprave*#ere sporita a firmelor conta"ile care efectuea,a auditul 2

companiilor listate, astfel urmarindu&se sporirea protectiei investitorilor in actiuni. 1otodata, se urmarea posi"ilitatea ca investitorii sa poata contri"ui la ale*erea cen,orilor independenti care alcatuiesc consiliul de administratie si prin aceasta, investitorii urmand la randul lor a&si avea interesele prote0ate in momentul luarii deci,iilor importante din viata intreprinderilor de catre cen,orii respectivi, inclusiv sta"ilirea salariilor directorilor intreprinderilor si *radul de corelare a "onusurilor acestora cu marimea profitului raportat, fapt care a contri"uit in trecut la raportari de profituri fictive. (ar exista si o parte ne*ativa. Le*ea prevede ca toate procedeele de control financiar sa fie documentate in sc#ite si lo*ica acestor sc#ite, ca si functionalitatea acestora, sa fie examinate de auditor ca parte a auditului anual, ceea ce a facut ca durata orelor de examinare ca parte a auditului sa creasca cu aprox. .09, conducand la cresterea su"stantiala a costului acestuia. (aca procedeele de control sunt considerate ca neadecvate, lucru care se intampla cu precadere in cadrul firmelor mici si mi0locii, unde din cau,a considerentelor le*ate de marimea salariilor platite, aceeasi persoana poate avea responsa"ilitati custodiale cat si de inre*istrare, spre exemplu, c#iar daca cifrele din "alanta si cont de profit sunt exacte, prin faptul ca procedurile de control pot favori,a fraude, auditul va avea un re,ultat advers. (aca datorita consturilor ridicate de audit, o companie care fost listata initial la una din "ursele Americane, va dori delistarea, c#iar si dupa delistare, atata timp cat investori americani mai pastrea,a din actiunile companiei, compania respectiva inca mai tre"uie sa respecte Le*ea Sar"anes. Un lucru e insa si*ur: prin introducerea unor cen,ori alesi de investitori in consiliile de administratie, vor creste c#eltuielile. %stimari recente ale unor directori de companii pu"lice in America aratau costurile anuale le*ate de aceasta le*e: in 0ur de 10 milioane de dolari de companie. Sonda0e recente de opinie arata ca numeroase companii listate, ca urmare a acestei le*i, acum doresc delistarea. <rin urmare, multe companii au cautat in alta parte o piata de de"ut pentru actiunile lor. Le*islatia dura din Statele Unite, precum si accesul usor la fonduri, au facut din Londra o piata extrem de atractiva. $ursa din Londra a avut o pondere de 1.9 pe piata *lo"ala a listarilor in primele 11 luni ale anului 200@, conform firmei de conta"ilitate si audit %rnst 2 Aoun*. (oar ;on* Bon*&ul, care a "eneficiat de pe urma listarii celor mai mari companii din C#ina, a depasit acest procent. (intre cele cinci cele mai mari tran,actii ale anului, doua au fost in ;on* Bon*, doua in 'area $ritanie si una in Coreea de Sud. (oar una dintre ofertele pu"lice initiale de pe piata "ursiera americana a a0uns in top ,ece, si anume 'asterCard, care a urcat pe locul opt, stran*and 2,@ mld. C prin listarea la "ursa. In 200@, piata londone,a a strans 1 ,@ miliarde de dolari din capitalul intern, mai mult decat du"lul anului precedent. Cea mai mare listare a unei companii "ritanice a fost cea a Standard Life, care a strans -,- miliarde de dolari. <e locul doi s&a situat retailerul (e"en#ams, care a acumulat 1,9 miliarde de dolari.