ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE 1. IMPORTANTA URGENTELOR IN MEDICINA DE FAMILIE Asistenta medicala de ur enta !

cu"a un l!c s"ecial, de!arece medicul de #amilie (MF), ca medic de "rim c!ntact tre$uie sa re%!l&e "r!m"t si c!m"etent t!ate ca%urile de im$!lna&ire care "un in "eric!l iminent sanatatea, dar si &iata $!lna&ului. '. O(IECTI)E URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC In a$!rdarea unei ur ente medic!-c*irur icale, MF &a urmari cate&a !$iecti&e: - e&aluarea ur entei la "rima &edere: este sau nu ! ur enta+ natura ur entei cau%a care a "r!dus-! ra&itatea numarul &ictimel!r (in ca% de accident c!lecti&) masuri ce tre$uie intre"rinse succesiunea acest!ra - estimarea tim"ului scurs de la "r!ducerea ur entei "ana la "rimele masuri intre"rinse - limitarea e#ectului "r!dus de a entul "rimar - sc!aterea accidentatului din %!na - e#ectuarea $ilantului le%i!nal si a tria,ului du"a criteriul &ital - sta$ilirea "ri!ritatil!r de inter&ene in !rdinea ur entei &itale - a"licarea masuril!r de "rim a,ut!r - a"recierea re%ultatel!r in urma masuril!r a"licate - asumarea res"!nsa$ilitatii MF de a urmari "acientui sau de a-1 trimite la s"ital - e&aluarea #act!ril!r de risc in tim"ul trans"!rtului In c!ntinuare &!m "re%enta cate&a ur ente medic!-c*irur icale si atitudinea MF in #ata acest!ra. EDEMUL PULMONAR ACUT De#initie: Edemul "ulm!nar acut cardi! en a"are dat!rita cresterii cantitatii de lic*id in s"atiile e-tra&asculare ale "lamanil!r. Eti!l! ie Fact!rii eti!l! ici "rinci"ali sunt: - cardi!"atia isc*emica - *i"ertensiunea arteriaia - tul$urarile de ritm "ar!-istic - insu#icienta &entriculara stan a - in#arctul mi!cardic acut - cardi!"atiile &al&ulare C!nduita de ur enta Tratamentui edemului "ulm!nar acut cardi! en (EPAC) im"une masuri de e-trema ur enta care &!r #i a"licate la d!miciliul $!lna&ului, la ca$inetul medicului de #amilie sau in tim"ul trans"!rtului catre s"ital. Tratamentul sim"t!matic "lasarea $!lna&ului in "!%itie se%anda "e scaun, #!t!liu sau la mar inea "atului cu "ici!arele mai ,!s "entru a reduce int!arcerea &en!asa se as"ira e-"ect!ratia si se curata ca&itatea !r!-#arin iana a $!lna&ului reducerea "resarcimi "rin a"licarea ar!ului la ni&elul mem$rel!r (. din /) care &!r #i sc*im$ate la 10 11 minute administrarea de !-i en "e s!nda nas!#arin iana umidi#icat "rin $ar$!ta, '/. a"a +1/. alc!!l In edemul "ulm!nar acut cardi! en cu TA n!rmala sau crescuta: administrarea i.&. a unui diuretic cu actiune ra"ida: Fur!semid ' #i!le i.&. tim" de 1-' minute

 M!r#ina 0,01-0,0' i.m. sau i.&. (#i!la de lml=0,0' ) administrata in tratamentui EPAC secundar insu#icientei &entriculare stan i. In ca% de reactie &a ala (&arsaturi, $radicardie) se as!cia%a atr!"ina 1 m i.m. (I#) sau 0,1 m i.&. M!r#ina nu se administrea%a in astm $r!nsic, (POC, A)C. - Administrarea di italei este utila in: EPAC din &al&ul!"atiile a!rtice sau din $!ala mitrala cu "red!minanta insu#icientei EPAC din sten!%a mitrala as!ciata cu #i$rilatie atriala sau alta ta*iaritmie &entriculara cu ritm &entricular ra"id Insu#icienta &entriculara stan a de cau%a isc*emica, t!-ica - In EPAC ins!tit de s"asm se administrea%a Amin!#ilina - 1m /2 c!r" i .&. in 10 minute - Administrarea de &as!dilatat!are "entru reducerea "resiunil!r &asculare sistemice si "ulm!nare. - Se utili%ea%a: Nitr! licerina 1 - / ta$lete su$lin ual - Anti*i"ertensi&ele se administrea%a in #unctie de &al!rile tensiunii arteriale. EPISTA3ISUL De#initie: Hem!ra ie ce "r!&ine de la ni&elul narinel!r, ca&itatii na%ale sau na%!#arin elui. Eti!l! ie 1. Cau%e l!cale: - Traumatisme na%ale (cau%a "rinci"ala la c!"il): Accidentale C*irur icale: aden!idect!mia, re%ectii/re"!%itii de se"t na%al - In#lamatii acute: rinite si sinu%ite acute de !ri ine &irala, $acteriana - In#lamatii cr!nice: rinite si sinu%ite cr!nice, in#ectii #un ice, tu$ercul!%a na%ala - C!r"i straini - Ulcer tr!#ic "er#!rant al se"tului - Tum!ri $eni ne: P!li" san erand al se"tului na%al Pa"il!ame Menin !cel end!na%al -Tum!ri mali ne: ranul!m mali n medi!#acial '. Cau%e enerate - $!li in#ecti!ase ri"a ru$e!la &aricela * scarlatina #e$ra ti#!ida - $!li cardi!&asculare HTA Sten!%a mitrala insu#icienta mitrala mi!cardita * ane&rismul de car!tida interna $!li ale #icatului *e"atita acuta cir!%a *e"atica insu#icienta *e"atica cr!nica

- $!li ale san elui si &asculare anemii ra&e leucemii si miel!m

* * * *

"ur"ura reumat!ida *em!#ilii "ur"ura tr!m$!cit!"enica idi!"atica telean i!cta%ia *em!ra ica Rendu-Osler tratamente

tul$urari de c!a ulare d!$andite: antic!a ulante, tr!m$!litice sau antia re ante "lac*etare - alc!!lism - int!-icatii - $!li carentiale - cau%e end!crine ATITUDINEA DE URGENTA

In e"ista-isul $eni n: - $!lna&ul &a #i ase%at "e scaun, &a #i eli$erat de !rice c!m"resiune (cra&ata, uler, Centura) si i se &a cere sa res"ire linistit cu ura desc*isa - se &!r a"lica masuri de *em!sta%a l!cala - c!m"resiunea di itala "e ari"a nasului care san erea%a tim" de 10 minute - a"licarea de c!m"rese reci sau *eata "e re iunea #r!ntala na%ala - tam"!ane narinare im$i$ate cu s!lutii *em!statice (a"a !-i enata, s!lutie de anti"irina 10 %, tr!m$ina), adrenalina 1 /!!, elas"!n - tam"!namentui na%a! anteri!r care &a #i mentinut '/-/4 !re - administrarea de anti$i!tice in ca%ul in care durata tratamentului de"aseste '/de !re - administrarea de *em!statice "e cale enerala : * Adren!sta%in )itamina 5 )en!stat Calciu In e"ista-isul ra&: - "ana la intemarea in s"ital se a"lica aceleasi masuri ca in e"ista-isul $eni n - *em!sta%a l!cala: c!m"resiunea narinei, tam"!ane narinare, tam"!nament na%al anteri!r - *em!statice enerate Trans"!rtul "acientului cu e"ista-is se &a #ace in "!%itia semise%anda sau culcat cu ca"ul "utin ridicat. HEMORAGIA DIGESTI)A SUPERIOARA

De#initie Hem!ra ia di esti&a su"eri!ara re"re%inta san erarea "r!dusa de le%iuni l!cali%ate la ni&elul es!#a ului, st!macului, du!denului si ,e,unului "r!-imal, e-teri!ri%ata su$ #!rma de *emateme%a si/sau melena. )arsatura cu san e (*emateme%a) are as"ect asemanat!r %atului de ca#ea, de san e ne rici!s neaerat, amestecat cu resturi alimentare, rare!ri are as"ect r!su a"rins. Melena re"re%inta eliminarea de san e "rin scaun, care este ne ru ca "acura, luci!s si li"ici!s. Dia n!stic di#erential Hemateme%a &a #i di#erentiata de: - e"ista-isul in *itit - *em!"ti%ie - *em!ra ia $uc!-#arin iana Melena tre$uie di#erentiata de scaunul ne ru ce a"are du"a: - tera"ie !rala cu #ier, car$une, $ismut - c!nsum de: ca#ea, masline, s"anac. Cau%ele *em!ra iei di esti&e su"eri!are (!li ale tractului di esti& (!li ale es!#a ului - &arice es!#a iene - *emie astrica trans*iatala ; - es!#a ita "e"tica de re#lu-;

- ulcer es!#a ian;

tum!ri $eni ne es!#a iene; tum!ri mali ne es!#a iene; cancer es!#a ian; sindr!m Mall!r6-7eiss (!li ale st!macului ulcer cr!nic astrita er!%i&a tum!ri $eni ne ale st!macului; cancer astric; st!mac !"erat.

(!li ale du!denului - du!denite acute - ulcer du!denal (!li ale !r anel!r de &ecinatate (!li ale #icatului - *i"ertensiune "!rtala (!li ale tractului $iliar - *em!$ilie (!li ale "ancreasului - "ancreatita acuta sau cr!nica - cancer de "ancreas (!li enerate e-tradi esti&e (!li enerale insu#icienta cardiaca #e!cr!m!cit!m c!la en!%e uremie c!a ul!"atii, tr!m$!"atii,

(!li ale san elui - sindr!ame *em!ra i"are din: tr!m$!"enii, *em!#ilie - leucemie

(!li ale &asel!r - telean iecta%ie *em!ra ica ereditara ($!ala Rendu-Osler-7e$er) A"recierea ra&itatii *em!ra iei in #unctie de "arametrii clinic! - *em!dinamici HDS se im"art in us!ara, medie si se&era A"recierea clinic!-*em!dinamica a ra&itatii *em!ra iei
Parametrul Us!ara Pierderi de san e % <'1% din &!lemie (1'10 ml de san e} A) Ta*icardie < lOO $atai/min. <90mmH F!rma de *em!ra ie di esti&a su"eri!ara Medie <.1% (1810 ml de san e) < 1'0 $atai/min. Se&era <10% ('100 ml de san e) > 1'0 $atai/min.

TA

<80mmH

<:0mmH

IS* P)C** Diure%a Alte #en!mene

<1 N N

1-1,1 sca%uta sca%uta Te umente reci umede "alide

>1,1 sca%uta !li urie Alterarea starii de c!nstien#a (an-ietate, a ita"e, a"atie, s!mn!lenta,c!ma). Cian!%a "eri#erica Dis"nee cu ta*i"nee (u%e uscate Facies "alid cu "ri&irea in !l

* IS = Indice de s!c = ra"!rtul "uls / TA sist!lica * P)C = Presiune &en!asa centrala C!nduita de ur enta, "rimele masuri c!n#irmarea dia n!sticului de HDS: linistirea $!lna&ului, a"artinat!ril!r si antura,ului re"aus strict la "at in "!%itie culcata cu "un a de *eata "e a$d!men. e#!rtul #i%ic &a #i inter%is ("!ate accentua *em!ra ia sau a ra&a ta$l!ul clinic); san ele eliminat de $!lna& &a #i c!lectat intr-un &as ura $!lna&ului &a #i curatata in ca% de *emateme%a, #ara a de"lasa $!lna&ul acesta a&and ca"ul ase%at intr-! "arte; se &a e#ectua anamne%a si e-amenul clinic menti!nandu-se !ra cand s-a e#ectuat si cele c!nstatate; se &a a"recia ra&itatea *em!ra iei se &!r administra *em!statice i.m. ()itamina 5) se &a m!nta ! "er#u%ie cu luc!%a 1% , ser #i%i!l! ic $!lna&ul este trans"!rtat la s"ital cu am$ulanta #unctiile &itale ale $!lna&ului sunt m!nit!ri%ate

SOCUL ANAFILACTIC De#initie S!cul ana#ilactic a"are In cursul reactiil!r aler ice imediate du"a: - administrarea un!r medicamente aler i%ante (anti$i!tice mai ales "enicilina); sul#amide; -ilina; "ira%!l!na; acid acetilsalicilic; "re"arate de de-tran, aneste%ice l!cale; - in,ectarea *eter!"r!teinel!r (ser!tera"ie antitetanica, antira$ica); - su$stante de c!ntrast radi!l! ice; - inte"aturi de insecte (al$ina), ser"i;

- extracte de organe, alergene in hiposensibilizari.

Ta$l!u clinic Este ti"ul de s!c "r!dus "rin "r!asta distri$utie a #lu-ului san uin cu &as!"le ie $rusc instalata, cu ta*icardie, reducerea "resarcinii, cu reducerea de$itului cardiac, care enerea%a c!la"s. Frec&ent s!cul ana#ilactic se as!cia%a cu edem aler ic, urticarie, edem ;uinc2e, larin !s"asm. C!nduita tera"eutica Se intreru"e imediat administrarea su$stantei aler i%ante. In situatia in care s!cul ana#ilactic a #!st declansat de ! in,ectie intramusculara, su$cutanata sau intradermica sau "rintr-! inte"atura de insecta intr-! e-tremitate,se a"lica ar!u deasu"ra l!cului in!cularii "entru a limita res!r$tia su$stantei

aler i%ante.

Gar!ul &a $l!ca int!arcerea &en!asa, dar &a tre$ui des#acut cate '-. minute la 10-11 minute inter&al "entru a e&ita e#ectele sta%ei &en!ase. - $!lna&ul &a #i ase%at in "!%itie de s!c ("!%itia Trendelen$ur ) "entru a "re&eni isc*emia si le%iunile cere$rale ire&ersi$ile. Sc*ema de tratament - Adrenalina se "!ate administra: * s.c. 0,1-1 m (0,1-1 ml s!l 1:1000) i.m. i.&. in ca%uri ra&e 0,'1-0,10 m : ',1-1 ml din #i!la de 1:1000 diluata in 10 ml ser #i%i!l! ic; se in,ectea%a 1 ml/minut intr-un ritm lent. - Hemisuccinat de *idr!c!rti%!n d!%a de atac '10 m i.&. lent se c!ntinua i.&. "ana la d!%a de 100-1000 m in tim" de '/ de !re - O-i en!tera"ie :-4 1/minut - Mi!#ilin 1 # ('/0 m ) lent i.&. in ca% de $r!n*!c!nstrictie se&era - Tra*e!st!mie de necesitate in ca% de as#i-ie cand nu se "!ate e#ectua intu$atie !r!tra*eala - Anti*istaminice : cl!r#eniramina 10 - '0 m intramuscular sau lent intra&en!s - Daca mani#estarile clinice de s!c nu ras"und la tratamentul medicament!s se administrea%a 1 -' litri de #luide intra&en!s ; "er#u%area ra"ida sau re"etarea d!%ei de *idr!c!rti%!n "!ate #i necesara In ca% de s!c ana#ilactic, $!lna&ul &a ramane su$ su"ra&e *ere clinica cel "utin '/ de !re e-istand riscul ca s!cul sa recidi&e%e. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT De#initie In#arctul mi!cardic acut (IMA) este ! necr!%a isc*emica a musc*iului cardiac, secundara unei !$structii "e ! ramura c!r!nariana a&and dre"t c!nsecinta ! *i"!-ie celulara "relun ita a unei su"ra#ete mai mari de ' cm . Necr!%a mi!cardica determina: - un sindr!m clinic - m!di#icari ECG induse de scaderea "ana la !"rire a #lu-ului c!r!narian. - cresterea ni&elului san uin al $i!mar2eril!r sensi$ili si s"eci#ici (tr!"!nina cardiaca I sau T, #ractiunea M( a creatin2ina%ei, creatin2ina%a t!tala, mi! l!$ina). - m!di#icari m!r#!"at!l! ice mi!cardice. Peri!ada "r!dr!mala Intre .0-.1% dintre "acienti "re%inta mani#estari "r!dr!male. Durerea t!racica asemanat!are cu cea din an ina "ect!rala a"are la e#!rturi mici, sau c*iar m re"aus, a&and caracter de an !r insta$il. Pr!dr!mul de an !r insta$il "!ate sa a"ara cu 1-/ sa"tamani anteri!r IMA. M!dalitati de de$ut ale IMA De$utui IMA "!ate #i: - an in!s - astral ic - astmati#!rm Dia n!sticul "e 1- Ta$l!ul clinic 'Detectia necr!%ei mi!cardice c!ncentratia en%imel!r mi!cardice in san e "!%iti& de in#arct $a%a mi!cardic acut : se "une

m!di#icari E5G met!de ima istice ( ec!cardi! ra#ia, &entricul! ra#ia de c!ntrast, scinti ra#ia, mi!cardica ) e-amen m!r#!"at!l! ic Ta$l!ul clinic De%ec*ili$rul ce re%ulta intre cererea si !#erta de "er#u%ie determina isc*emia "relun ita care are dre"t c!nsecinta necr!%a mi!citel!r cardiace.

Semnele clinice ale isc*emiei sunt re"re%entate de: - durere - m!di#icari ale T.A. (*i"!tensiune sau mai rar *i"ertensiune arteriala) - #en!mene di esti&e ( reata, &arsaturi, diaree, su *it) - "al"itatii - dis"nee (secundara insu#icientei &entriculare stan i) - mani#estari neur!l! ice (sinc!"a, mani#estari neur!l! ice de #!car) - astenie #i%ica - *i"er"ire-ie . Caracteristicile * Fact!ri "reci"itanti : durerii in in#arctul mi!cardic

e#!rt #i%ic intens - stress - *i"! licemie in#ectii res"irat!rii - aler ii - *em!ra ii - A)C

L!cali%are

:-

retr!sternala retr!-i#!idiana e"i astrica "rec!rdial

Iradiere : -

umarul sau mem$rul su"eri!r stan - umeri si $rate $ilateral - intersca"ul!&erte$ral - la $a%a atului - mandi$ula - e"i astru stri&ire a"asare c!nstrictie arsura %eci de minute nu cedea%a la nitr! licerina , alti La e-amenul #i%ic se c!nstata:

Caracter : * Durata : anal e%ice u%uale *

nitrati,

$!lna& an-i!s, a itat "al!are, te umente reci si umede trans"iratii "uls $radicardic sau ta*icardic re ulat sau nere ulat raluri su$cre"itante in insu#icienta &entriculara stan a (I)S). <*ee%in in I)S tuse cu *em!"ti%ie in tr!m$!em$!lism "ulm!nar sau edem "ulm!nar acut Hi"!tensiunea arteriala a"are in trei circumstante : in#arctele intinse anter!-laterale dat!rita dis#unctiei de "!m"a in#arctele in#eri!are #und de natura re#le-a &a ala in#arctele in#eri!are cu a#ectare masi&a a &entriculului dre"t, ceea ce duce la de#icit de um"lere a &entriculului stan . Detectia necr!%ei mi!cardice Necr!%a mi!cardica duce la a"aritia in san e a un!r "r!teine eli$erate de mi!cardul le%at: mi! l!$ina,

tr!"!nina cardiaca T si I, creatin2ina%a (C5) #ractiunea M( a creatin2ina%ei, lactat de*idr! ena%a (LDH). Mar2erii $i!c*imici sunt utili "entru di#erentierea an inei insta$ile de in#arctui mi!cardic n!n;.

En%imele de cit!li%a mi!cardica

En%ima De$ut (!re) Mi! l!$ina '-. Tr!"!nina cardiaca 10-1' 1:-'/ 10-1/ .-'0 '-. Ma-im Dis"aritia (!re) A#ectiuni cardiace si necardiace in care create (%ile) S!c Traumatisme musculare Traumatisme cardiace Mi!cardite An ina insta$ila Accident &ascular cere$ral C5 /-4 '/-.: .-1 Tr!m$!em$!lism (!li intestinale, renale .-: 1'-'/ 1-. (!li intestinale, dia#ra m, uter (!li *e"at!$iliare Anemii *em!litice Leucemie LDH '/-/4 8'-1// 8-1/ Insu#icienta cardiaca c!n esti&a Tr!m$!em$!lism "ulm!nar (!li musculare, renale Cancere "ulm!nar musculare,

C5-M(

Dia n!sticul de in#arct mi!cardic 1. In#arct mi!cardic acut in e&!lutie sau recent Pentru sustinerea dia n!sticului de in#arct in e&!lutie sau recent este necesar cel "utin unul dintre urmat!arele criterii: - cresterea urmata de scaderea tre"tata a tr!"!ninei sau cresterea si scaderea mai ra"ida a C5-M( im"reuna cu cel "utin una din urmat!arele: sim"t!me de isc*emie unde ; "at!l! ice m!di#icari care indica isc*emia mi!cardica (su"radeni&elare sau su$deni&elare de se ment ST): inter&entie de ti"ul an i!"lastie c!r!nariana - date m!r#!"at!l! ice de in#arct mi!cardic recent '. In#arct mi!cardic c!nstituit Pentru a#irmarea dia n!sticului de in#arct mi!cardic c!nstituit este necesar unul dintre urmat!arele criterii: - a"aritia un!r unde ; "at!l! ice n!i "e trasee electr!cardi! ra#ice re"etate - caracteristici m!r#!"at!l! ice de IM &indecat sau in curs de a se &indeca. C!nduita de ur enta Ma,!ritatea decesel!r "rin IMA se "r!duc in "rimele !re de la instalarea in#arctului. In #a%a "res"italiceasca d!ua !$iecti&e d!mina atitudinea tera"eutica in "rimele !re ale e&!lutiei unui in#arct mi!cardic:

- "re&enirea aritmiil!r mali ne (#i$rilatia &entriculara, ta*icardia &entriculara #ara "uls, dis!ciatia electr!mecanica, asist!lia) - re"er#u%area c!r!nariana "rec!ce. Primele actiuni si masuri tera"eutice &i%ea%a: "!%itia $!lna&ului: decu$it d!rsal inter%icerea e#ectuarii !ricarei miscari se sc!t *ainele stramte, cra&ata, se des#ac nasturii de la camasa "si*!tera"ie "acientui isi &a administra ! ta$leta de nitr! licerina su$lin ual imediat du"a de$utui durerii t!racice susce"ti$ila de in#arct mi!cardic daca durerea nu a cedat in 1 minute, se re"eta ! a d!ua administrare, iar daca durerea t!racica "ersista du"a alte 1 minute se "!ate admmistra a treia ta$leta. Se "!ate administra: as"irina 81-.'1 m tramal 10 m sedati&. Daca se instalea%a st!"ul cardi!-res"irat!r se &!r initia imediat mane&re de resuscitare. In situatia, cand e-ista "!si$ilitatea e#ectuarii unei ECG care c!n#irma dia n!sticul de in#arct mi!cardic sunt necesare d!ua actiuni: - "rinderea unei linii &en!ase - asi urarea m!nit!ri%arii $!lna&ului a urmat!ril!r cinci "arametri: * intensitatea durerii t!racice * alura &entriculara * T.A. * a"aritia aritmiil!r cardiace * &entilatia "ulm!nara Daca a"are *i"!tensiune arteriala, $!lna&ul &a #i ase%at in "!%itie Trendelen$ur , se &a #ace !-i en!tera"ia "rin s!nda na%ala ('-: 1 O'/min); se &a urmari mentinerea "ermea$ilitatii cail!r aeriene. Pentru a c!m$ate insta$ilitatea electrica, c!nsecinta a de"!lari%arii mem$ranare dat!rita "ierderil!r de "!tasiu "r!duse in %!nele isc*emiate se "!ate administra s!lutia G-I-5 ( luc!%a-Insulina-"!tasiu). E&aluarea riscului $!lna&ului cu IMA Criterii de e&aluare a riscului $!lna&ului cu in#arct mi!cardic acut (!lna&i Criterii Gru" cu risc crescut Gru" cu risc redus Raluri de sta%a = !m!tui . TAS A) Ta$l!u clinic de s!c cardi! en + + < 100 mmH > 100 $atai/min + > 100 mm H < 100 $atai/min -

Sansele de su"ra&ietuire ale "acientului cu IMA de"end de: m!dul de reactie al antura,ului si "acientului "rimele masuri a"licate la d!miciliul "acientului "recum si "e t!ata durata trans"!rtului la s"ital accesul us!r si ra"id al "!"ulatiei la ser&iciul de asistenta m!$ila de ur enta (SAMU) d!tarea te*nica si antrenamentul s"eci#ic al ec*i"el!r SAMU

RETENTIA ACUTA DE URINA (RAU) De#initie: Retentia c!m"leta de urina este caracteri%ata "rin im"!si$ilitatea e&acuarii "rin mictiune a c!ntinutului &e%icii urinare "line cau%ata de !$structie mecanica sau dat!rita un!r "ertur$ari #uncti!nale ale musc*iului &e%icii urinare si ale s#incterel!r uretrale. Eti!l! ie Retentia acuta de urina "!ate #i "r!dusa de cau%e ur! enitale sau e-traurinare Eti!l! ia retentiei acute de urina I. Cau%e ur! enitale :

1. Su$&e%icale - $!li uretrale (uretrite, "eriuretrite, #im!%a, "ara#im!%a, stricture uretrale, traumatisme uretrale, litia%a uretrala $alanite, tum!ri de uretra) - e%iuni cer&ic!- "r!statice ("r!statita acuta si cr!nica a$cesul "r!statei, *i"ertr!#ia $eni na a "r!statei, aden!carcin!mul de "r!stata) '. )e%icale - tum!ri &e%icale litia%a scler!%a &e%ica &e%icala de c!l neur!l! ica

.. Su"ra&e%icale - T(C renala cu cistita traumatisme renale cu *ematurie

masi&a - "iel!ne#rite II. Cau%e e-traurinare :

acute

1. Neur!l! ice - traumatisme medul!- ra*idiene cu - *er"esul si %!na %!ster - $!li cere$r!-s"inale ale SN) sim"atic sindr!m de sectiune

- le%iuni - ta$esul '. Pel&iene -

#i$r!mul uterin tum!ri tum!ri la ni&elul "el&isului $ar$at uterului ra&id

retr!&e%icale la

retr!&ersia sau retr!#le-ia

.. Alte cau%e - a"endicita acuta - ru"tura uretrei

- "el&i"erit!nita Tratamentui RAU

Mai intai tre$uie sta$ilita cau%a care a "r!dus RAU, du"a care se "ractica e&acuarea &e%icala - De$l!care #armac!dinamica cu: "rin:

 al#a $l!cante: "ra%!sin, er !t!-in, *6der in, d!-a%!sin, si/sau "arasim"atic!mimetice: Mi!stin, Pr!sti men - Cataterism uretr!-&e%ical: * se m!ntea%a ! s!nda uretr!-&e%icala "entru '/ de !re, cu e&acuare lenta a urinii * este c!ntraindicat in: uretrita, aden!mul "r!statei, ru"tura "!sttraumatica de uretra, "erimetrite su"urate, tum!ri de uretra - Punctia &e%icala e&acuat!rie asi ura e&acuarea lenta a &e%icii si este indicata cand cataterismul este im"!si$il sau c!ntraindicat. Du"a re%!l&area acestei ur ente, $!lna&ul &a #i trans"!rtat intr-un ser&iciu de s"ecialitate "entru sta$ilirea unui dia n!stic eti!l! ic si re%!l&area tera"eutica. POLITRAUMATISMELE DEFINITIE Traumatismul este ras"unsul !r anismului inter&enit du"a ! actiune &i!lenta ne!$isnuita enerata de un a ent #i%ic, c*imic sau mecanic. Le%iunile traumatice sunt m!di#icarile l!cale ale tesuturil!r si !r anel!r ins!tite si de m!di#icari enerale ale !r anismului re%ultate in urma actiunii a entil!r traumatici. P!litraumati%atui este &ictima un!r a resiuni traumatice care au a#ectat re iuni di#erite, t!"! ra#ic sau #uncti!nal "entru ! durata mai lun a sau mai scurta. Natura accidentel!r "!ate #i enerata de: - accidente de circulate - accidente in "r!ductie in mediul industrial sau a ric!l - catastr!#e (calamitati naturale) - accidente s"!rti&e. ORDINEA DESFASURARII ETAPELOR IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI Eta"ele ac!rdarii "rimului a,ut!r In ca%ul unui "!litraumatism "entru a ac!rda un "rim a,ut!r e#icient se im"une sa cun!astem eta"ele ce tre$uie a&ute in &edere din m!mentui s!sirii la l!cul accidentului "entru a acti!na cat mai ra"id si mai "r!#esi!nal. Ordinea eta"el!r este: - e&aluarea accidentului - a"recierea tim"ului scurs din m!mentui "r!ducerii accidentului - limitarea urmaril!r "r!&!cate de a entui "rimar - eli$erarea accidentatului de la l!cul "r!ducerii accidentului - e#ectuarea $ilantului le%i!nal si trierea ur entel!r - "reci%area "ri!ritatil!r de inter&entie - instituirea masuril!r de "rim a,ut!r - e&aluarea e#icientei masuril!r tera"eutice - deciderea e&acuarii accidentatil!r - "reci%area s"italului "rimit!r, destinatar - a"recierea #act!ril!r de risc in tim"ul trans"!rtului . Ordinea eta"el!r la l!cul accidentului si actiunile intre"rinse la l!cul accidentului Eta"a E&aluarea accidentului Actiunea Se a"recia%a natura accidentului cau%a numarul &ictimel!r ra&itatea succesiunea masuril!r ce tre$uie luate Sta$ilirea :

A"recierea

tim"ului scurs

tim"uluiutil tim"ului limita

*tim"ului de"asit Limitarea urmaril!r *de a,area accidentatului cu "recautii s"!rite "entru "astrarea - #unctiil!r &itale - unei "!%itii c!recte *e&acuarea &ictimei de su$ actiunea a entului "rimar * d!tarea cu truse de de a,are: ca%ma, t!"!r, masca c!ntra a%el!r, "elerina de "r!tec#ie, lantema, manusi de cauciuc . O$li at!rie in urmat!arele situatii: cau%ele "r!ducerii accidentului acti!nea%a in c!ntinuare inrautatind starea accidentatil!r la l!cul accidentului a"ar reutati in ac!rdarea "rimului a,ut!r sau in e#ectuarea tria,ului c!nditiile de la l!cul accidentului "un in "eric!l &iata sal&at!ril!r (incendiu, e-"l!%ii, "eric!l de "ra$usire, emanari t!-ice) Sta$ilirea sansel!r de su"ra&ietuire in #unctie de as"ectul le%i!nal(arsi, int!-icati, innecati, electr!cutati, "!litraumati%ati) F!l!sirea criteriil!r "entru sta$ilirea $ilantului le%i!nal: tul$urarile #uncti!nale res"irat!rii tul$urarile #uncti!nale cardi!circulat!rii tul$urarile ner&!ase In #unctie de criteriul &ital, accidentatii se im"art in: raniti la care s-a instalat st!"ul cardi!res"irat!r raniti care "!t e&!lua s"re !"rirea #unctiil!r &itale raniti la care #unctiile &itale nu sunt a#ectate Du"a a"licarea masuril!r de "rim a,ut!r se sta$ilesc "ri!ritatile de inter&entie in #unctie de ur enta &itala: insu#icienta res"irat!rie acuta insu#icienta cardi!circulat!rie stare ra&a de s!c Trierea ur entel!r se #ace du"a "rinci"iul "rimei ur ente: - ur enta I st!"ul cardi!res"irat!r *em!ra iile !r anel!r interne - ur enta II *em!ra iile arteriale care "!t #i !"rite "rin a"licarea ar!ului traumati%atii care si-au "ierdut starea de c!nstienta "la ile mari a$d!minale

Sc!aterea accidentatului din %!na

E#ectuarea $ilantului le%i!nal si trierea ur entel!r

Preci%area "ri!ritatil!r de inter&entie

am"utatiile mem$rel!r - ur enta III traumatismele crani!cere$rale

traumatismele &erte$r!medulare traumatismele de $a%in "la i "r!#unde #racturi desc*ise

- ur enta I) ceilaiti accidental c!nstienti cei cu #racturi care se "!t im!$ili%a "r!&i%!riu Se sta$ilesc in #unctie de: Instituirea masuril!r de "rim a,ut!r natura si cau%a accidentului ra&itatea le%iunil!r c!nstatate c!m"etenta "ers!anei care ac!rda "rimul a,ut!r - Masa, cardiac e-tern - Res"iratie ura la ura - P!%itia accidentatului De"asirea m!mentel!r critice O$tinerea un!r re%ultate "artiale Esec

E&aluarea e#icientei masuril!r tera"eutice

Deciderea e&acuarii accidentatil!r si "reci%area s"italului "rimit!r. destinatar

Sta$ilirea !"!rtunitatii m!mentului e&acuarii

E&aluarea #act!ril!r de risc "e tim"ul trans"!rtului se #ace in #unctie de: starea enerala a accidentatului re%er&ele #uncti!nale ale acestuia A"recierea #act!ril!r de risc in tim"ul trans"!rtului c!m"etenta "ers!nalului care ins!teste &ictima d!tarea mi,i!cului de trans"!rt distanta care tre$uie "arcursa a"aritia un!r #act!ri im"re&i%i$ili: drumuri in%a"e%ite, inundate, "l!i t!rentiale Resta$ilirea si mentinerea #unctiei res"irat!rii St!"ul res"irat!r este #!rma cea mai ra&a a insu#icientei "ulm!nare si este dat de !"rirea intr-! "rima eta"a a res"iratiei #ara !"rirea inimii.

Stopul respirator poate fi primar sau se poate instala secundar.

In ca%ul unui accident cu insu#icienta res"irat!rie acuta se "un cel "utin d!ua intre$ari: - care este cau%a care a determinat tul$urarea ra&a a res"iratiei+ - care sunt mecanismele care au determinat dec!m"ensarea #unctiei res"irat!rii + Princi"alele cau%e "!si$ile in enerarea insu#icientei res"irat!rii acute sunt: - traumatismele craniene - traumatismele &erte$r!medulare din re iunea cer&icala su"eri!ara - traumatismele t!racice - traumatismele t!rac!a$d!minale - electr!cutarile - int!-icatiile ra&e Mecanismele determinante ale insu#icientei res"irat!rii acute sunt: * centrale intalnite la su$iectii cu le%iuni craniene, &erte$r!-medulare, electr!cutari, int!-icatii, c!me de di#erite eti!l! ii etc. * l!cale "rin mecanisme !$structi&e ( eneratede diminuarea sau su"rimarea li$ertatii cail!r aeriene), restricti&e ( enerate de diminuarea su"ra#etei de sc*im$), mi-te, "rin a#ectarea directa a dinamicii res"irat!rii. Pentru resta$ilirea si mentinerea #unctiei res"irat!rii se im"un cate&a masuri: - eli$erarea cail!r aeriene su"eri!are - asi urarea inte ritatii anat!mice si #uncti!nale a a"aratului res"irat!r, cutiei t!racice - mentinerea unei &entilatii e#iciente Mane&rele utili%ate "entru eli$erarea cail!r aeriene se "!t e-ecuta "rin: - "!%itiile in care este ase%at accidentatul - *i"ere-tensia ca"ului si lu-atia anteri!ara a mandi$ulei - curatarea !r!#arin elui si as"iratia cail!r aeriene urmata de intr!ducerea "i"ei Guedel. STOPUL CARDIAC Re"re%inta starea clinica c!nsecuti&a !"ririi $ruste si neaste"tate a acti&itatii e#icace a inimii. Eti!"at! enie In "!litraumatisme, st!"ul cardiac "!ate #i c!nsecinta: - le%iunil!r traumatice directe sau de &ecinatate - *i"!-iei sau an!-iei c!nsecinta a !$structiei cail!r res"irat!rii sau st!"ului res"irat!r instalat - tul$uraril!r ra&e de &entilatie a"arute in cadrul unei insu#iciente res"irat!rii restricti&e - de#icientel!r de &!lum san uin a"arute du"a *em!ra ii masi&e sau des*idratari se&ere - !"ririi cardiace re#le-e c!nsecinta a stimularii car!tidiene intalnita in "!litraumatisme, as"iratie tra*e!$r!nsica, ru"turi de me%!uri. Dia n!sticul st!"ului cardiac Se sta$ileste "e $a%a urmat!arel!r semne: - "al!area sau cian!%a instalate $rusc - "ierderea starii de c!nstienta - incetarea s"!ntana a miscaril!r res"irat!rii

- a$senta "ulsului la arterele mari (car!tida sau #emurala) - a$senta % !m!tel!r cardiace - a"aritia midria%ei.

TRANSPORTUL POLITRAUMATI=ATILOR LA UNITATEA SPITALICEASCA Du"a ce au #!st ac!rdate masurile de "rim a,ut!r traumati%atului ! eta"a im"!rtanta ulteri!ara este re"re%entata de e&acuarea si trans"!rtul celui accidentat. Actiuni intre"rinse in cursul trans"!rtului Trans"!rtul accidentatului cu"rinde: - "re atirea "!litraumati%atului "entru trans"!rt - ridicarea de la l!cul accidentului si am"lasarea "e tar a a "!litraumati%atului sau "e alt mi,l!c im"r!&i%at si a"!i in cursul trans"!rtului - "!%itia accidentatului "e tar a in #unctie de le%iunile su#erite: "!%itia in decu$it lateral la traumati%atii in c!ma "!%itia Trendelen$ur in&ersata cu inclinarea de 10 -11ma-ima, la cei cu #racturi ale $a%ei craniului "!%itia in decu$it d!rsal cu mem$rele in#eri!are ridicate, la traumati%atii in stare de s!c dat!rita *em!ra iei * "!%itia in decu$it &entral la cei cu le%iuni crani!#aciale "!%itia Trendelen$ur cu inclinarea de 10-11 la traumati%atii cu stare de s!c * "!%itia in decu$it d!rsal la traumati%atii c!nstienti sus"ectati de #racturi ale c!l!anei &erte$rale sau ale $a%inului "!%itia semise%anda la accidentatii t!rac!"ulm!nari sau la cei cu insu#icienta cardi!res"irat!rie "!%itia semise%anda la cei cu le%iuni a$d!minale. E#ectele clinice ale "!litraumatismel!r In #unctie de mecanismul de "r!ducere, ra&itatea le%iunil!r si de l!cali%area traumatismului, a$!rdarea "acientului si s!lutiile tera"eutice &!r #i di#erite. P!litraumatismul "!ate a#ecta d!ua, trei sau "atru re iuni anat!mice: e-tremitatea ce&icala, t!race, a$d!menul si a"aratui l!c!m!t!r (mem$rele su"eri!are si in#eri!are), c!l!ana &erte$rala si $a%inul. E#ectele clinice in "!litraumatismele $ire i!nale au unele caracteristici care le indi&iduali%ea%a: - as!cierea traumatismului cranian cu cel t!racic #a&!ri%ea%a a"aritia mai #rec&enta a insu#icientei res"irat!rii - as!cierea traumatismului cranian cu cel a$d!minal "une "r!$leme di#icile de dia n!stic dat!rat ta$l!ului clinic mascat enerat de le%iunile &iscerel!r interne - as!cierea traumatismului cranian cu cel al a"aratului l!c!m!t!r am"li#ica su#erinta sistemului ner&!s central. Dintre cele "atru eta"e ale tratamentului "!litraumati%atil!r: la l!cul accidentului in tim"ul trans"!rtului la camera de arda a s"italului la reanimare sau in sal!n medicul de #amilie "!ate #i im"licat direct in "rimele d!ua eta"e. Mi,i!acele de trans"!rt ale accidentatil!r in #unctie de &ite%a de de"lasare, c!n#!rtul "e care il !#era, utilarea cu a"aratura, instrumentar si medicamente necesare reanimarii "acientului (sistemul de sus"ensie "entru $!lna&, trusa antis!c si instalatia "entru le atura radi!) s-au reali%at : - aut!sanitare de trans"!rt si de reanimare - elic!"tere de le atura si de trans"!rt - a&i!ane sanitare de trans"!rt. Reanimarea cardi!"ulm!nara Nu este indicat in ca%ul a#ec#iunil!r cu "r! n!stic in#aust (de e-em"lu, carcin!m a&ansat)! Clinica st!"ului res"irat!r si circulat!r

Li"sa "ulsului (artera car!tidiana, artera #emurala) Inc!nstienta (:-1' secunde du"a sistarea a"!rtului de !-i en catre creier) St!"ul res"irat!r, res"ira#ia a#aita (in ca% de st!" circulat!r "rimar, du"a Pu"ile dilatate, areacti&e la lumina (du"a .0-90 secunde ) Li"sa $atail!r c!rdului la auscultate

11-/0 secunde)

 Te umente cenusii-cian!tice (semn incert). Re ula A(CD

Fi 1 Mane&ra Esmarc*

A - Air<a6s De%!$structia cail!r res"irat!rii : Inlaturarea c!r"il!r straini din re iunea !r!#arin iana, ca"ul "us iar mandi$ula &a #i tras s"re anteri!r si su"eri!r ca in Fi 1 .

in

*i"ere-tensie

(reat* )entilarea: Gura la ura, ura la nas, ura la tu$ (tu$ul SAFAR, tu$ul GUEDEL), &entilarea "e masca ($al!nul ti" AM(U ) cu O' 100% . Daca &entilarea sau intu$area nu sunt "!si$ile (ca in ca%ul edemului l!tic) se "ractica c!ni!t!mia de necessitate si "unctie tra*eala de ur ent #!l!sind canule de "er#u%ie &en!asa de r!sime . - 1 (e-: 1/ G mar!) "lasate intre cartila,ele tir!id si cric!id se &a c!ntr!la e#icienta &entilarii: miscari res"irat!rii + cedarea cian!%ei + murmur &esicular simetric + Ulteri!r se "ractica &entilarea ra"ida in d!ua tentati&e du"a masa, cardiac si &entilare alternati&e: in ca%ul unui a,ut!r 11 : ' in ca%ul a d!ua a,ut!are 1 : 1 Frec&enta de &entilare este '0/min

( -

)entilarea cu $al!nul ti" Am$u Masca se &a a"lica cu "!licele si inde-ul deasu"ra urii si nasului , mandi$ula se &a m!$ili%a s"re anteri!r, iar cu restui de etel!r se &a #i-a ca"ul in "!%itie de e-tensie Circulatia - "rima mane&ra care se a"lica in ca%ul st!"ului cardiac este l!&itura cu "umnul a"licata "rec!rdial si masa, cardiac. Masa,ul cardiac e-tern se e#ectuea%a in "!%itia decu$it d!rsal, "e su"!rt tare, l!cul a"licarii #iind treimea in#eri!ara a sternului, la c!"ii mi,i!cul sternului. Frec&enta masa,ului: adulti 40/min, c!"ii 90/min, su ari 1'0>min, ra"!rtul c!m"rimare-dec!m"rimare > 10% #ata de "lanul de c!m"rimare. De#i$rilare "rec!ce

MASAJUL

CARDIAC

1. Se cauta -i#!idul '. Se mas!ara d!ua latimi de de et s"re su"eri!r .. In "unctul ast#el asit se a"lica "!dul "almei D!ar "!dul "almel!r atin e c!r"ul, sternul &a #i c!m"rimat "e ! adancime de a"r!-. /-1 cm la #iecare mane&ra de c!m"resie

(rate!e &!r #i mentinute e-tinse in tim"ul masa,ului cardiac, du"a #iecare c!m"resiune a t!racelui urmand dec!m"rimarea acestuia D Dru s - Tera"ia medicament!asa Se cauta ! cale de a$!rd &en!s. In ca%ul cail!r de a$!rd "eri#erice, tim"ul de tra&ersare a circulatiei san uine este de 1-' min. Altemati& "!t #i administrate adrenalina. atr!"ina si lid!caina, in c!ncentratie redusa, s!lu$ili%ate in 10 ml ser #i%i!l! ic, "rin intermediul tu$ului end!tra*eal, in d!%a du$la sau tri"la. Adrenalina 1 m (1 #i!la = 1 m , se di%!l&a in 9 ml ser #i%i!l! ic) administrata i.&, #racti!nat sau "e tu$ul end!tra*eal (In d!%a tri"la), re"etat la #iecare .-1 min: nu se &a in,ecta intracardiac! Atr!"ina in ca% de $radicardie sinusala, asist!lie, $l!c A) II ti" 7enc2e$ac* sau $l!c A) III, 1-. m i.&., re"eta$il la #iecare .-1 min Lid!caina du"a de#i$rilarea e#icienta, in &ederea "r!#ila-iei recidi&el!r in ca% de #lutter/#i$rilatie &entriculara.Ini#ial, 100m (1-1,1m /2 ) i.&. sau end!$r!nsic in $!lus, ulteri!r, 1-' m /2 /*, in "er#u%ie de durata (icar$!nat de s!diu 4,/%, cel ma, de&reme la 10 min du"a ce a sur&enit st!"ul cardi!circulat!r (e-ce"tie: *i"er2aliemie, acid!%a meta$!lica - administrare imediata). 1mm!l/2 initial, "e cat "!si$il, c!rectura "rec!ce in #unctie de anali%a a%el!r san uine: necesarul de NaHCO. in m!l = (E e-ces $a%a ne ati& - 2 - 0,./'.