,,,.re#erat.

ro

Echipamente comutatie

electrice

si

electronice

de

n structura sistemelor automate se ntlneste o mare varietate de elemente electrice si electronice de comutatie, utilizate la comutarea circuitelor electrice n scopul realizarii comenzilor si a stabilirii, respectiv ntreruperii curentului electric n circuitele energetice. 1.1. Relee Releul este un aparat care comuta, sub actiunea marimii de intrare, unul sau mai multe elemente de comutatie de mica putere n scopul comenzii altor elemente. Cele mai simple relee se compun dintr-un element de intrare I, denumit uneori si element sensibil, un element comparator si un element de e!ecutie E cu una sau mai multe iesiri "#igura 1.1.$.

%igura 1.1. 1.1.1. Clasi#icarea releelor &e #ace dupa mai multe criterii, si anume' - dupa natura elementului de e!ecutie' relee cu contacte si relee #ara contacte "statice$( - dupa marimea de intrare' relee de curent, de tensiune, de impedanta, de putere, de temperatura, de turatie( - dupa principiul de #unctionare' relee electromecanice "electromagnetice, magnetoelectrice, de inductie, magnetice, termice$ si electronice( - dupa modul de conectare se deosebesc' relee primare, la care marimea de intrare se aplica direct( relee secundare, conectate )*)i+1d prin intermediul unui trans#ormator de

curent sau de tensiune( relee actionate prin intermediul altor relee "relee de timp, relee intermediare, relee de semnalizare$( - dupa modul de actionare asupra obiectului comandat' relee cu actiune directa si relee cu actiune indirecta( - dupa valoarea marimii de intrare la care actioneaza' relee ma!imale, a caror actionare are loc cnd valoarea marimii de intrare devine egala sau depaseste o anumita valoare ma!ima, dinainte stabilita( relee minimale, care actioneaza n momentul cnd valoarea marimii de intrare devine egala sau mai mica dect o anumita valoare minima, dinainte stabilita( relee di#erentiale, a caror actionare are loc cnd di#erenta valorilor a doua marimi aplicate la intrare devine, n valoare absoluta, mai mare dect o valoare dinainte stabilita. 1.1.*. Caracteristicile releelor -rincipalele caracteristici ale releelor sunt' caracteristica intrare-iesire si caracteristica de timp. Ca pentru orice dispozitiv, prin caracteristica intrare-iesire se ntelege #unctia ! e . #"! i$, unde ! i este marimea de intrare iar ! e marimea de iesire.

%igura 1.*. Caracteristica intrare-iesire a releelor este o caracteristica discontinua "#igura 1.*.$' pna la o anumita valoare a marimii de intrare numita valoare de actionare ! ia, valoarea marimii de iesire este egala cu zero n cazul releelor cu contacte si cu ! e/ n cazul releelor #ara contacte. -entru ! i . ! ia, valoarea marimii de iesire se modi#ica brusc la valoarea ! e1 si ramne practic constanta daca marimea de intrare continua sa creasca. 0a micsorarea marimii de intrare, marimea de iesire ramne la valoarea ! e1 pna la ! i . ! ir, cnd se modi#ica brusc la valoarea zero sau ! e/. 1aloarea ! ir se numeste valoare de revenire. n releele cu contact normal nchis, pentru ! i 2 ! ia, ! e . ! e1 si ! e . / sau ! e . ! e/ pentru ! i 3 ! ia, iar la micsorarea marimii de intrare, revenirea la starea initiala are loc pentru ! i . ! ir 4 ! ia. &e de#ineste factorul de revenire, prin raportul dintre valoarea de revenire si valoarea de actionare'

. 1aloarea acestuia este subunitara la releele ma!imale si supraunitara la cele minimale. Calitatea releelor este cu att mai buna cu ct valoarea #actorului de revenire este mai apropiata de unitate. 5n alt parametru important al releelor este factorul de comanda de#init prin raportul' , unde - c este puterea comandata de contactele releului "puterea de rupere, capacitatea de rupere$, iar - a este puterea de actionare "puterea consumata$. -rin timp propriu de actionare a releelor se ntelege intervalul de timp de la aplicarea marimii de intrare si momentul nchiderii sau deschiderii depline a contactelor. 1.1.). Relee electromecanice &#era de aplicabilitate a acestor relee a nceput sa se reduca substantial, ca urmare a progreselor realizate n domeniul releelor statice. Cele mai simple relee electromecanice constau dintr-un dispozitiv care produce #orta sau cuplul activ, un element care produce cuplul rezistent si unul sau mai multe elemente de e!ecutie "contacte electrice$. 6upa natura dispozitivului pentru producerea #ortei sau a cuplului activ, deosebim' relee electromagnetice, magnetoelectrice, de inductie, electrodinamice, termice, cu contact reed. n continuare se prezinta cteva dintre cele mai utilizate. Releele electromagnetice - Constau dintr-un miez magnetic pe care se dispun una sau mai multe bobine, o armatura mobila, un resort si unul sau mai multe contacte electrice "#igura 1.).$. -rincipalii parametrii ai releelor electromagnetice au valorile uzuale cuprinse n limitele' puterea de actionare 1/ 3 1/-) 7, puterea comandata 1/ 3 1/8 7, #actor de comanda 9 3 1//, #recventa de comutare /.9 3 * comutari:sec, durata de viata 1/; comutari.

%igura 1.). Releele termice - 0a baza #unctionarii releelor termice sta modi#icarea proprietatilor #izice ale corpurilor datorita ncalzirii. Cel mai simplu releu termic consta dintr-un tub de sticla nchis, prevazut cu doi electrozi, n interiorul tubului gasindu-se mercur. nchiderea contactului are loc ca urmare a dilatatiei mercurului, n momentul n care nivelul mercurului aduce n contact electric cei doi electrozi. Cele mai raspndite relee termice sunt releele cu bimetal. 6upa modul n care se realizeaza ncalzirea bimetalului se deosebesc relee cu ncalzire directa "#igura 1.8.$, indirecta si mi!ta. 0a cele cu ncalzire directa curentul electric trece prin bimetal, iar la cele cu ncalzire indirecta bimetalul este ncalzit de la un rezistor, prin care trece curentul electric. Releele termice sunt utilizate, n special, la protectia motoarelor electrice mpotriva supracurentilor de durata. Releele reed - Constau dintr-un tub de sticla nchis n care se gasesc doua lamele elastice( n zona contactului, pe supra#ata lamelelor este dispus un strat de iridiu, platina sau alia<e ale acestora "#igura 1.9.$. =ubul de sticla este vidat sau este umplut cu un gaz inert. >ctionarea contactului se #ace cu a<utorul unui cmp magnetic creat de o bobina parcursa de curent. >ceste relee se realizeaza sub #orma de elemente capsulate paralelipipedice, din mase rasinoase n care se introduce tubul si bobina releului, la e!terior a#lndu-se doar terminalele metalice pentru cone!iuni. Releele reed au consum negli<abil, timp de actionare mic "1 3 * msec$, #recventa de comutare mare "9// comutari:sec$, durata de viata ridicata "1/+ 3 1/1* comutari$.

%igura 1.8 1.1.8. Relee electronice

%igura 1.9.

%recvent utilizate n prezent, se realizeaza ntr-o mare diversitate de tipuri constructive, a caror structura rezulta din combinarea unui numar relativ restrns de circuite electronice de baza' detectoare de nivel, detectoare de #aza, comparatoare de amplitudine, convertoare, ampli#icatoare, elemente de timp si de memorare. 1.1.8.1. Circuite electronice de baza &e presupun cunoscute circuitele electronice de baza, cu e!ceptia detectoarelor de nivel, a comparatoarelor de amplitudine si a detectoarelor de #aza, adica a acelor circuite

electronice care, potrivit schemei structurale prezentate n #igura 1.1. ndeplinesc #unctia elementului comparator . Detectoare de amplitudine - ntlnite si sub denumirea de discriminatoare de amplitudine sau detectoare de nivel critic, acestea compara valoarea marimii de intrare cu o valoare de re#erinta.

%igura 1.;. Detectoare de amplitudine cu diode Zener - &e realizeaza n mai multe variante n #unctie de locul de plasare a diodei ?ener' n circuitul bazei tranzistorului sau n emitor "#igura 1.;.$. &tabilitatea celei de-a doua scheme este mai buna dect a primei scheme dar prezinta dezavanta<ul ca tensiunea de iesire se modi#ica de la E c la 5 6?, n loc de E c la /. Triggerul Schmitt - -oate #i #olosit ca detector de nivel n schemele releelor electronice. 6ivizorul de tensiune R c1, R b*, R p este ast#el dimensionat nct #ara semnal de intrare = * conduce la saturatie iar = 1 este blocat, tensiunea de iesire avnd valoarea 5 e/ "#igura 1.@.$.

%igura 1.@. 0a cresterea tensiunii de intrare, pentru semnal de intrare 5 i 2 5 i1( = * continua sa conduca la saturatie. -entru 5 i1 2 5 i, o crestere mica a curentului de colector a lui = 1 #ace sa scada potentialul bazei lui = *. Rezulta o scadere a curentului de colector al tranzistorului = *, curentul prin R e scade si scade si tensiunea pe R e. Ca urmare = 1 va conduce mai puternic iar = * se blocheaza, tensiunea la iesire modi#icndu-se brusc de la valoarea 5 e/ la 5 e1. 6atorita reactiei pozitive "triggerul &chmitt este de #apt un ampli#icator de curent continuu la care prin rezistenta comuna R e se realizeaza o reactie

pozitiva$ timpul de basculare este #oarte scurt. Condensatorul C are drept rol micsorarea timpului de basculare. 0a scaderea tensiunii de intrare, trecerea tranzistorului = * din starea de blocare n starea de conductie "bascularea inversa a triggerului &chmitt$ are loc la o valoare 5 i/ 2 5 i1 ast#el ca #unctionarea triggerului este caracterizata de prezenta histerezisului, #actorul de revenire a releelor electronice cu trigger &chmitt #iind subunitar. Discriminatoare de tensiune - Releele detectoare de amplitudine sunt cele mai simple relee de tensiune cu un singur prag. n unele cazuri se impune ca releul sa actioneze numai atunci cnd valoarea tensiunii de intrare este cuprinsa ntrun anumit domeniu u i 3 Au z1, u z*B. >ceste relee sunt cunoscute si sub denumirea de discriminatoare sau comparatoare cu #ereastra. >st#el de comparatoare pot #i realizate cu tranzistoare si diode ?ener "#igura 1.+.$ sau cu ampli#icatoare operationale >C.

%igura 1.+. n aceasta schema, daca u i 2 u z1 2 u z* ambele tranzistoare sunt blocate si ca urmare releul nu este actionat. 6aca u z1 2 u i 2 u z* tranzistorul = * este blocat, = 1 conduce si releul este actionat. -entru u i 4 u z* ambele tranzistoare conduc, tranzistorul = * scurtcircuitnd releul care nu va mai #i actionat. n cazul n care circuitul de comparare este realizat cu >C "#igura 1.D.$, valoarea pragurilor u 1, u * este stabilita prin divizorul R 1, R *, R ). 6aca u 1 2 u i 2 u * diodele 6 1 si 6 * conduc, pe intrarile >C se aplica o tensiune egala cu caderea pe cele doua diode care l polarizeaza invers si rezulta iesirea >C negativa respectiv u e . /. -entru u i 2 u 1se blocheaza dioda 6 1 iar pentru u i 4 u * dioda 6 *. n ambele cazuri are loc schimbarea polaritatii tensiunii de intrare a >C si ca urmare tensiunea la iesire creste. 6iodele 6 ) si 6 8 limiteaza tensiunea u e ntre / si 9 1 pentru a putea comanda direct circuite logice ==0.

%igura 1.D. Detectoare de faza - &e realizeaza cu diode semiconductoare, cu tranzistoare sau cu elemente Eall. &chema unui detector de #aza cu un tranzistor este data n #igura 1.1/.

%igura 1.1/. 6imensionarea schemei trebuie #acuta ast#el nct imediat dupa trecerea prin zero a tensiunii u 1 spre valori negative, valoarea curentului din circuitul de baza al tranzistorului sa #ie su#icient de mare pentru a produce saturatia tranzistorului. n acest caz, marimea semnalului de iesire nu depinde dect n mica masura de amplitudinea semnalului de intrare. 6ioda 6 1 prote<eaza <onctiunea baza emitor a tranzistorului mpotriva supratensiunilor, iar dioda 6 * se impune din necesitatea evitarii #unctionarii tranzistorului n regim invers. 6in reprezentarea semnalelor de intrare si iesire "#igura 1.11.$ se poate observa ca #orma de variatie a curentului de colector corespunde unui redresor comandat mono#azat, monoalternanta, cu sarcina rezistiva, cu un unghi de comanda .

%igura 1.11. n acest caz, valoarea medie a tensiunii de iesire este data de relatia'

%igura 1.1*. -entru detectorul de #aza n contratimp, valoarea medie a tensiunii la iesire este dubla #ata de cazul anterior "#igura 1.1*.$. 6etectoarele de #aza prezentate pna acum sunt de tip analogic. 6aca se urmareste o precizie ridicata se #olosesc detectoare pe baza de circuite logice. &chema bloc a unui detector sensibil la #aza, cu circuite logice si #unctionare bazata pe compararea latimii impulsurilor este prezentata n #igura 1.1).a, b.

%igura 1.1).a.

%igura 1.1).b. &emnalele de intrare u 1 si u * se aplica detectoarelor de polaritate 6- 1 si 6- * a caror iesire este conectata la intrarea unui circuit &I. 0a iesirea acestui circuit se obtine semnal numai daca semnalele u 1 si u * sunt de aceeasi polaritate, adica n intervalul 1+/3 - . -entru a pune n evidenta #aptul ca de#aza<ul dintre cele doua semnale este

in#erior unei anumite valori, n momentul aparitiei coincidentei de polaritate a semnalelor circuitul CFG genereaza impulsul de re#erinta u r a carui durata este 1+/3 - r. 0a iesirea celui de-al doilea circuit &I apare un semnal numai daca 1+/3 - 4 1+/3 - r respectiv 2 r. 1.1.8.*. Relee statice >ceste relee se utilizeaza cnd este necesara o viteza de comutare ridicata si o durata de #unctionare mare. Hu au piese mecanice n miscare, elementul de e!ecutie #iind realizat cu tranzistoare, tiristoare sau triace. Realizeaza o izolare galvanica ntre circuitul de comanda si circuitul de comutare. -entru aceasta pot #i utilizate trans#ormatoare de separare, optocuploare sau relee reed. &upratensiunile sunt reduse, datorita principiului de #unctionare, curentii si tensiunile trec periodic prin zero. >u un consum redus de energie si pot #i cuplate cu circuite integrate. &chema de principiu a unui releu static este data n #igura 1.18.

%igura 1.18. 6ispozitivul optocuplor este compus n dioda 0E6, 6 * si #ototranzistorul = 1, ncapsulate ermetic. n serie cu dioda 6 *, sunt conectate rezistenta R 1 pentru limitarea curentului si dioda de protectie 6 1, pentru protectia la polarizari inverse. 5n curent mic, "circa 1 m>$ pentru 0E6 este su#icient pentru a comanda releul static( circuitul comandat "= *, = ), etc.$ este alimentat separat, prin sursa de putere. Intrarea releului este compatibila cu circuitele ==0, "5 c . 9 1$. Comutarea sarcinii n circuitul de iesire este asigurata de triacul = 8 sau de doua tiristoare conectate antiparalel. n paralel cu iesirea releului este conectat un circuit RC "R ;, C 1$ care permite comutarea sarcinilor inductive si atenueaza tensiunile tranzitorii. Cnd se aplica tensiunea de comanda 5 c, se amorseaza tiristorul au!iliar, = ), acesta asigura la rndul sau amorsarea triacului, = 8 si deci aplicarea tensiunii pe sarcina. 6upa ntreruperea tensiunii de comanda, curentul continua sa treaca prin sarcina, pna la trecerea prin zero a tensiunii de retea. n continuare triacul = 8 ramne blocat, pna la aplicarea unei noi comenzi. =riacul = 8 se amorseaza numai la trecerea prin zero a tensiunii de retea si conduce un numar ntreg de semiperioade. n absenta tensiunii de comanda 5 c, #ototranzistorul

= 1 este blocat. =ranzistorul = * este n conductie si circuitul nu mai poate #urniza curentul de poarta necesar amorsarii tiristorului = ). n aceasta situatie triacul = 8 este blocat si deci sarcina nu primeste tensiune de la retea. 0a aplicarea tensiunii de comanda pot aparea doua situatii corespunzatoare momentului care se aplica n raport cu un timp t 1 "#igura 1.19. pentru o sarcina rezistiva$. >cest timp reprezinta momentul deschiderii #ototranzistorului = 1, care este alimentat cu tensiunea redresata dubla alternanta( este de valoare mica n raport cu perioada tensiunii de retea con#orm caracteristicii statice i c . #"1 c, i e$. Cele doua situatii sunt' a) daca tensiunea de comanda se aplica nainte de momentul t 1, ca urmare a deschiderii #ototranzistorului = 1, scade curentul de baza al tranzistorului = * pna la blocarea acestuia. &e amorseaza tiristorul = ) si triacul = 8. Conductia acestora continua pna n momentul trecerii prin zero a semialternantei tensiunii de retea corespunzatoare ncetarii tensiunii de comanda.

%igura 1.19. b) daca tensiunea de comanda se aplica dupa momentul t 1, tranzistorul = * continua sa se a#le n conductie, deoarece curentul de baza are valori mai mari, ca urmare a cresterii tensiunii de alimentare, E c. n aceasta situatie circuitul nu mai poate #urniza curentul de poarta necesar pentru amorsarea tiristorului = ), acesta ramne blocat ca si triacul = 8 pna la terminarea semialternantei tensiunii de alimentare. 6aca comanda persista, dispozitivele = ) si = 8 se deschid la nceputul semialternantei urmatoare ca la punctul a. n concluzie, daca tensiunea de alimentare se aplica mai trziu de momentul t 1 deschiderea releului static se produce cu o ntrziere, care se poate apropia de durata unei semiperioade, a tensiunii de alimentare. Aplicatii - Releele statice cu comutare la trecerea prin zero se utilizeaza n cazurile n care trebuie aplicata sarcinii, tensiunea de retea, pe ntreaga perioada. &arcina este conectata sau nu la retea, ntr-un anumit ritm, pe durata mai multor perioade.

n comparatie cu releele electromecanice, releele statice sunt mult mai robuste. 6urata de viata a releelor statice este mult mai mare, deoarece n timpul #unctionarii lor nu apar arcuri electrice, ca la releele electromecanice. n plus, absenta acestor arcuri electrice, nu mai creeaza probleme de inter#erente cu alte instalatii nvecinate. Releele statice pot comanda sarcini rezistive sau inductive. n cazul sarcinilor rezistive, curentul comutat creste sinusoidal, de la zero. 6eci regimul tranzitoriu este redus la minim. >ceasta calitate se mentine si daca sarcina este constituita din lampi de iluminat cu #ilament. n aceasta situatie curentul initial este de 9 ori mai mare dect valoarea de regim permanent #ata de o crestere de 11 ori pentru alte tipuri de relee sau comutatoare. &arcinile inductive, comandate de releele statice, sunt de mai multe tipuri' a) Transformatoare - Cnd este conectat un trans#ormator apare un supracurent, a carui valoare depinde de de#aza<ul dintre tensiune si curent, si de structura circuitului magnetic. >ceasta valoare poate #i de 9/ ori mai mare dect cea de regim permanent. 6esi acest curent scade ntr-un timp #oarte scurt, trebuie tinut seama de el la dimensionarea releului static. b) Dispozitive actionate magnetic - >cestea sunt reprezentate de contactoare, ventile magnetice, cupla<e magnetice, etc. n cazul acestor sarcini supracurentul initial nu depinde de de#aza<ul dintre curent si tensiune. n plus, valoarea supracurentului initial este substantial mai mica dect n cazul trans#ormatoarelor si se amortizeaza n cteva semiperioade. 6e e!emplu, n cazul contactoarelor, acest supracurent este de ; ori mai mare #ata de valoarea de regim permanent. 6in acest motiv si problemele de dimensionare a releului static sunt mai usoare. n schimb, contactele mecanice ale sarcinii provoaca regimuri tranzitorii care pot a#ecta buna #unctionare a releului static. -entru diminuarea regimului tranzitoriu se conecteaza un circuit RC pe sarcina. c) Motoare - &upracurentul care apare la pornirea motorului este determinat de de#aza<ul curentului si sarcina la a!( are o durata considerabil mai mare dect n cazul celorlalte cazuri inductive. -entru dimensionarea releelor statice trebuie tinut seama de mai multi #actori' tipul motorului, numarul de #aze, sistemul de conectare, conditiile de #unctionare. 6e e!emplu pentru un motor tri#azat sunt posibile * moduri de conectare. -entru un motor #ara punct neutru "#igura 1.1;.$ sunt su#iciente * relee statice. -entru un motor cu punct neutru "#igura 1.1@.$ sunt necesare ) relee statice, dar cu tensiuni mai mici.

%igura 1.1;. 1.1.8.). Relee electronice de timp

%igura 1.1@.

Relee de timp actioneaza cu o anumita ntrziere, obtinuta cu un element de temporizare. Releele de timp electronice, prin posibilitatile lor de miniaturizare si a gradului lor ridicat de #iabilitate sunt din ce n ce mai mult utilizate n echipamentele pro#esionale. n acest #el, ele nlocuiesc vechile tipuri de relee de timp' mecanice, pneumatice, hidraulice etc. 6upa principiul care sta la baza #unctionarii lor deosebim doua mari clase de relee electronice de timp' analogice si digitale. n varianta analogica, releele electronice de timp au structura din #igura 1.1+.

%igura 1.1+. Elementul de temporizare E= se dispune de regula ntre circuitul de intrare I si detectorul de polaritate 6-.

%igura 1.1D. Relee de timp analogice cu tranzistoare - Releele de timp analogice #unctioneaza pe baza ncarcarii sau descarcarii unui condensator printr-o rezistenta. n cazul releului de timp tranzistorizat "#igura 1.1D$, pentru pozitia 1 a contactului , tranzistorul = este blocat. 0a trecerea pe pozitia * tranzistorul trece n conductie iar timpul de conductie al tranzistorului, si deci temporizarea releului, este determinat de timpul de descarcare al

condensatorului C prin rezistenta R. Constanta de timp poate #i modi#icata n limitele a ctorva zeci de secunde prin modi#icarea componentelor R si C.

%igura 1.*/. -entru marirea temporizarii se construiesc relee cu integrator Giller "#igura 1.*/.$. -entru nchis = 1 si = * se blocheaza, = ) intra n saturatie, releul anclanseaza, iar C se ncarca prin R 1 la tensiunea E c. 0a deschiderea contactului ncepe temporizarea. -lasarea condensatorului ntre iesirea inversorului #ormat de = 1 si = * si intrarea sa determina scaderea liniara a tensiunii n colectorul lui = *, monta<ul integrnd tensiunea de alimentare aplicata pe intrare prin R. Cnd tensiunea n colectorul lui = * atinge valoarea de saturatie, = ) se blocheaza. 6atorita grupului R *, 6 1 care introduce o reactie pozitiva blocarea tranzistorului = ) se #ace rapid.

Releu de timp analogic, integrat - Circuitul integrat tipic utilizat la releele de timp este E 999. Este un circuit integrat monolitic bipolar care poate realiza numeroase #unctii de temporizari sau oscilatii libere. =oate aceste aplicatii au la baza acelasi principiu' ncarcarea si descarcarea controlata a unui condensator e!tern. 6escrierea circuitului se #ace pe baza schemei logice echivalente "#igura 1.**.$. -entru e!plicarea #unctionarii se va utiliza o logica pozitiva"1 pentru high si / pentru low$. Flocul central de care depinde #unctionarea circuitului integral este un circuit basculant bistabil "CFF$, de tip R&, a carui iesire I ataca eta<ul #inal de iesire si tranzistorul = * de descarcare a condensatorului de temporizare e!terior circuitului.

%igura 1.**. Eta<ul de iesire este inversor. n absenta comenzilor la intrare, bistabilul este n starea . /, deci iesirea este n starea 1. =ranzistorul de descarcare este blocat. Cnd . 1, iesirea este n starea zero, iar tranzistorul = * se deschide, putnd prelua curentul de descarcare al condensatorului. Circuitul bistabil are * intrari obisnuite &, R si o intrare speciala, de #ortare r. &tarile acestui circuit sunt date de tabelul de adevar. I n reprezinta starea initiala, iar I nJ1 starea #inala. =abelul de adevar & / / 1 K R / 1 / K R / / / 1 I nJ1 In / 1 /

1alorile variabilei r se stabilesc de catre semnale aplicate la intrarea >0C "aducere la zero$, prin intermediul tranzistorul = 1. -entru r . / se conecteaza >0C la o tensiune mai mare de 1 1, iar pentru r . 1 se conecteaza >0C la o tensiune mai mica de /,8 1. Intrarile R si & sunt comandate de catre comparatoarele S S si !"S. >cestea compara tensiunea aplicata lor din e!terior pe una din intrari cu nivele de tensiune /,;; E, respectiv /,)) E, unde E este tensiunea de alimentare a circuitului. n raport cu marimile de intrare, 5 -R>L &5& "5 -&$ si 5 -R>L MC& "5 -M$, circuitul bistabil va avea urmatoarele stari' 5 -M 2 /,)) E 3 & . 1 3 I . 1, 5 -M 4 /,)) E 3 & . /, 5 -& 2 /,;; E 3 R . /, 5 -& 4 /,;; E 3 R . 1 3 I . /. -entru realizarea unui releu de timp se conecteaza circuitul integrat ca n #igura 1.*).

%igura 1.*). Comutatorul este n pozitie normal nchisa, asigurnd descarcarea condensatorului. -rin deschiderea lui se initiaza temporizarea. n acest moment, condensatorul C este descarcat . / iar tensiunea de iesire 5 / este apro!imativ E. n aceasta situatie, releul este actionat. =ensiunea pe condensatorul C ncepe sa creasca de la zero si tinde catre E. 6upa un timp t 1 ea a<unge egala cu /,;;E. >cum schema basculeaza devine / si releul este actionat "#igura 1.*8.$. 1aloarea duratei t 1 este data de relatia' t 1 . 1,1 RC Releul ramne actionat ct timp este deschis . -rin nchiderea lui mai este actionat, schema #iind pregatita pentru un nou ciclu. , releul nu . 1, tensiunea de iesire

-entru obtinerea unor timpi mari trebuie marite R si C. Garirea valorii lui C conduce la utilizarea condensatoarelor electrolitice. -entru a se asigura ncarcarea lor cu un curent de 1/ ori mai mare dect curentul de #uga, valoarea ma!ima a rezistentei este R ma! . 9// N. 6aca nu se utilizeaza condensatoare electrolitice R ma! . 1/ G. n acest caz limitarea este determinata de necesitatea de a asigura curentul minim de declansare a comparatorului S S.

%igura 1.*8. Relee de timp digitale - Releele de timp digitale #unctioneaza pe baza numararii unor impulsuri "#igura 1.*9.$. &chema emite un semnal cnd numarul de impulsuri atinge o valoare predeterminata, stabilita prin con#iguratia decodorului.

%igura 1.*9. Regla<ul timpului se poate #ace n doua moduri' - prin modi#icarea #recventei bazei de timp( - prin modi#icarea decodarii semnalelor de la iesirea numaratorului. Releele de timp digitale permit, #ara probleme, sub un volum redus, obtinerea unor timpi #oarte mari, de ordinul zecilor de ore.

1.1.8.8. Relee magnetice Relee de pro#imitate cu oscilator - Este realizat pe baza unui comutator static inductiv. -rincipiul de #unctionare al unui ast#el de comutator este ilustrat n #igura 1.*;. Circuitul #oloseste ca element e!terior un grup 0C care #ormeaza mpreuna cu eta<ul de intrare un oscilator de nalta #recventa.

%igura 1.*;. -rin apropierea unei piese metalice standard de o bobina, oscilatiile se amortizeaza si marimile de iesire "I si date de tabelul de adevar. =abelul de adevar Cscilator I neamortizat 1 amortizat / $ sunt comutate. &tarile logice ale iesirilor sunt

/ 1

&chema de bloc a comutatorului este data n #igura 1.*@. Comutatorul este prevazut cu * posibilitati de regla<' regla<ul distantei la care se produce amortizarea si regla<ul histerezisului. n acest scop se conecteaza terminalele corespunzatoare la masa monta<ului prin intermediul unor potentiometre.

%igura 1.*@. 1.1.8.9. Relee #otoelectrice Releele #otoelectrice semnalizeaza sau comanda cnd iluminarea unui dispozitiv #otosensibil depaseste nivelul stabilit. Dispozitive fotosensibile

$otorezistenta - este dispozitivul cel mai sensibil, ie#tin, dar cu raspuns #oarte lent. &e realizeaza mai ales din compusi ai cadmiului "Cd&$. $otodioda - este cea mai rapida, putin mai scumpa, cu sensibilitate slaba. Este mai sensibila la radiatii in#rarosii, cu lungimea de unda mai mare la diodele cu germaniu dect la cele cu siliciu. $ototranzistorul - este mai rapid, cel mai sensibil, dar cel mai scump. Este sensibil mai ales la radiatii in#rarosii si vizibile. %lementul fotovoltaic - "bateria solara, #otocelula$, este mai scump, mai lent, cu spectru de sensibilitate mai ales n domeniul ultraviolet "radiatie cu energie mai nalta$. &e #abrica din seleniu sau siliciu. $ototiristorul - este mai lent si mai scump dect #ototranzistorul, dar poate comanda dispozitive de putere "pna la 9/ >$. Sursele de lumina - pot #i' lumina solara, becurile cu incandescenta, tuburile cu descarcari n gaze, tuburile #luorescente sau diodele electro-luminiscente 0E6. &e produc 0E6uri cu radiatie rosie, galbena, verde sau in#rarosie, din siliciu, La>s sau La->s. 0E6-ul este mai scump dect un bec de mica putere dar este un dispozitiv cu raspuns #oarte rapid si cu radiatie cu spectru ngust. n ultimii ani sau construit si diode laser, care emit radiatie monocromatica puternica, concentrata ntrun #ascicul #oarte ngust. "ptocuplorul - nglobeaza un 0E6 si un dispozitiv #otosensibil "de obicei #ototranzistor$ ntro capsula opaca, cu sau #ara posibilitatea obturarii luminii ntre ele. Este un dispozitiv modern de comanda cu izolare galvanica, cu raspuns rapid, n prezent mai ie#tin dect trans#ormatorul de impulsuri. Relee fotoelectrice pentru utilizari industriale &ircuit pentru citirea benzilor perforate sau cartelelor perforate - &e poate realiza cu o #otocelula sau o #otodioda si un trigger &chmitt, cu un raspuns su#icient de bun pentru a permite o citire rapida. n lipsa iluminarii, elementul #otosensibil are rezistenta mare. 0a iluminare circuitul basculeaza. &chema poate #i realizata si cu un #ototranzistor care sa comande direct un circuit integrat logic &IH5 "#igura 1.)1.$.

%igura 1.)1.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate