Sunteți pe pagina 1din 28
MICRO FERMĂ DE GĂINI OUĂTOARE ÎN SISTEM ECOLOGIC - 2011-

MICRO FERMĂ DE GĂINI OUĂTOARE ÎN SISTEM ECOLOGIC

MICRO FERMĂ DE GĂINI OUĂTOARE ÎN SISTEM ECOLOGIC - 2011-

- 2011-

MOTTO:

BUN PENTRU NATURA, BUN

PENTRU TINE

MOTTO: BUN PENTRU NATURA, BUN PENTRU TINE

AGRICULTURA ECOLOGICĂ REDESCOPERIREA SENSULUI FIRESC DE A FACE AGRICULTURA

Pentru a înţelege rostul unui sistem de agricultură ecologică în prezent, este necesar să amintim câteva fapte care ne vor face inteligibile diferitele sarcini care revin societăţii actuale în organizarea biosferei.

Toate procesele legate de viaţă aparţin unuia din cele două aspecte complementare: procese de creştere şi procese de deconstrucţie. Este lesne de înţeles că din prima categorie fac parte toate acele procese prin care iau naştere structuri cu funcţii specifice cum sunt diferitele tipuri de sol alcătuite din orizonturi caracteristice şi care constituie baza pentru dezvoltarea biomasei vegetale. Capacitatea unui sol de a produce şi întreţine o anumită cantitate de biomasă vegetală se numeşte fertilitatea solului şi ea este direct proporţională cu activitatea biologică microbiana

din sol.

Solurile sunt produsul activităţilor, la început a microorganismelor apoi şi a plantelor asupra rocilor, în condiţii climatice diferite. Aşa se face că planeta Pământ, în loc să fie o masă stâncoasă a devenit o grădină a sistemului solar, litosfera, înconjurată de hidro şi de atmosfera adaugandu-i-se o biosferă pe care omul, în calitate de fiinţă raţională – creatoare, are misiunea să o organizeze.

Etapele parcurse în formarea solului cuprind:

1. Degradarea şi solubilizarea mineralelor argiloase primare din roci;

2. Resintetizarea mineralelor argiloase secundare caracteristice solurilor; 3. Acumularea de materie organică specifică solului, humusul; 4. Instalarea unei populaţii de microorganisme edafice (alge, bacterii, ciuperci microscopice) şi de mici animale numite

micro şi mezofauna (protozoare, râme, alţi viermi, larve de

insecte, acarieni, etc.), ceea ce a determinat pe unii

specialişti să considere solul că fiind un ,,organism viu”

(S.Winogradski, J.Pocon). În realitate, viaţa plantelor este o

expresie directă şi o continuare a vieţii din sol. Din acest motiv nu se vorbeşte de două sisteme independente ci de

sistemul sol-planta.

Misiunea covorului vegetal este aceea de a sintetiza materia organică

existentă în toată lumea vie a biosferei: ea este consumată direct de

animalele ierbivore, acestea sunt consumate de animalele carnivore iar

omul o consumă atât direct cât şi indirect prin nutriţia să omnivoră.

Pe lângă aceste activităţi prin care regnurile inferioare fac posibilă viaţa regnurilor superioare există însă şi un curent invers benefic, de stimulare a regnurilor inferioare prin activităţile regnurilor superioare. Astfel: rocile sunt ridicate la nivel de formaţie vie devenind sol prin acţiunea plantelor aşa cum am arătat mai înainte; fertilitatea solurilor este întreţinută în mare parte prin descompunerea resturilor vegetale, a cadavrelor şi a dejecţiilor animale în sol. S-a observat că în grădinile în care trăiesc broaşte urina acestora stimulează puternic dezvoltarea plantelor. Râmele participă la creşterea nivelului de fertilitate prin aceea că înaintează în sol înghiţindu-l şi eliminându-l după ce trece prin intestinul lor. Dar în timpul traversării corpului râmei particulele argiloase se complexează cu

particulele de humus dând naştere la ceea ce în pedologie se numeşte complexul argilo-humic. La rândul lor animalele beneficiază de contactul cu oamenii. S-a constatat experimental că în grajdurile de vaci în care zilnic intra îngrijitori care se ocupa personal de animale vorbindu-le şi mângâindu-le, fiecare animal având propriul să nume, producţia de lapte

este net superioară celei din grajdurile în care atât furajarea cât şi curăţenia se fac automatizat, iar animalele văd cel mult oameni în

trecere prin grajd.

Omul, ca observator al naturii ajunge să descopere şi să înţeleagă legile active în biosferă, ridicându-se astfel până la gândirea cosmică creatoare unde această gândire este permanent vie. Aşa cum spunea marele observator al naturii care a fost scriitorul german J.W.Goethe: “Planta

trăieşte vara ca manifestare pe Pământ, iarna se retrage şi trăieşte că idee în Cosmos, dar toamna lasa în sol seminţele ei ca garanţie că în anul următor ideea se va manifesta din nou pe Pământ.”

S-a mai observat că gândirea cosmică nu greşeste niciodată. De acest lucru se convinge oricine studiază un ecosistem natural. Aici există numeroase aspecte polare care se echilibrează între ele şi astfel ecosistemele naturale pot avea durate extrem de lungi fără a se ajunge la fenomene de epuizare sau de inhibiţii distructive. Aceste ecosisteme- climax pot fi alterate numai în cazul unor cataclisme care modifică relieful, condiţiile climatice, etc.

Efectul distructiv al unor practici din agricultura modernă pune în evidenţă faptul că tehnologiile aplicate sau inovate nu sunt în consens cu gândirea cosmică.

Elaborarea sistemelor actuale de agricultură ecologică se datorează

necesităţii de a face din planeta noastră o lume în care omul să mai

poată exista şi trăi şi într-un viitor îndepărtat. Se ştie

că marele

cercetător francez al mediului marin, Jacque Cousteau, a murit acum aproximativ un deceniu, profeţind că omul va mai putea trăi pe Pământ doar aproximativ o sută de ani, datorită poluării avansate a mediului înconjurător.

Din descrierea sumară făcută mai sus, trebuie reţinut că viaţa biosferei este organizată printr-o serie de circuite vitale întreţesute în diferite moduri. Când omul a început să practice agricultura, el a câştigat treptat o experienţă, învăţând din realizări şi eşecuri cum să utilizeze circuitele vieţii. Astfel, atât organizarea muncilor agricole cât şi selecţia soiurilor de plante utilizate în agricultură a fost realizată cu aproximativ 2.500 de ani Î.Ch. în cadrul culturii protoiraniene sub impulsurile date de conducătorul spiritual care a fost Zaratustra. Aceste practici s-au răspândit ca atare în toată Europa unde au fost aplicate practic nemodificate până în secolul al XIX-lea. Desigur după descoperirea Americii de către Columb, au fost introduse plante noi de cultură ca porumbul, cartoful, roşiile, vinetele, etc. Mai trebuie menţionată şi rotaţia culturilor introdusă de Norfolk în Anglia în secolul al XVIII-lea care a permis dublarea producţiei de grâu în scurt timp prin introducerea în rotaţie a leguminoaselor (trifoi, lucerna). Acestea sunt plante care îmbogăţesc solul în azot fixat prin simbioză cu bacteriile din genul Rhizobium .

Epoca industrializării, când a început să se urmărească mai ales profitul

bănesc, a căutat să înlocuiască legătura agriculturii cu ciclurile vieţii din

biosferă prin legătura agriculturii cu activităţile industriale

prin

ingasamintele chimice, mai târziu, şi prin ierbicide şi pesticide. Noile practici, mai comode, au avut şi au încă în continuare rezultate

dezastruoase, distrugând principalul mijloc de producţie a hranei care este solul şi poluând chimic atât apele cât şi atmosfera. Aşa s-a întâmplat că în timp ce noua ştiinţă a secolului al XX-lea, ecologia, recomanda integrarea activităţilor industriale în marile circuite biologice, industria şi concepţia economică cerea organizarea agriculturii, după modelul

industrial.

În acelaşi timp, sistemul de agricultură ecologică cel mai coerent şi bazat pe înţelegerea omnilaterală a proceselor din agricultură care este agricultura bio-dinamica, denumeşte unitatea de producţie agricolă, nu ferma sau gospodărie, ci organism agricol, pentru a sublinia legătura organismică existentă între toate procesele spirituale şi materiale desfăşurate în conducerea şi execuţia tehnologiilor aplicate.

În concluzie: orice sistem de agricultură ecologică are ca scopuri de urmărit şi de realizat în mod obligatoriu:

  • 1. Menţinerea şi unde este posibil creşterea fertilităţii naturale

a

solului;

  • 2. Obţinerea de produse vegetale calitativ superioare şi cantitativ

satisfăcătoare;

  • 3. Lipsa de efecte poluatoare în cadrul organismului agricol dar şi

asupra ecosistemelor naturale înconjurătoare.

NOTA: Fertilitatea solului este o însuşire naturală a solului. Ea nu trebuie confundată cu productivitatea, lucru care se face curent. Îngrăşămintele chimice pot mări un timp productivitatea solului dar îi distrug fertilitatea şi alterează calitatea produselor vegetale. De aceea expresia de

fertilizatori chimici induce în eroare.

Nisipurile nesolificate nu sunt fertile şi nu au nici productivitate. Cu îngrăşăminte chimice şi cu irigaţie ele pot avea o anumită productivitate. Dar fertilitate nu pot obţine decât printr-o aplicare regulată într-un timp mai îndelungat de îngrăşăminte organice cu un adaos şi de argilă

Agricultura ecologică este un sistem agricol menit să furnizeze alimente proaspete, gustoase, autentice şi care în acelaşi timp respectă ciclul natural de viaţă al sistemelor.

Pentru a obţine acest lucru, agricultura ecologică se bazează pe un număr de obiective şi principii, la fel ca şi pe bunele practici create să minimizeze impactul omului asupra mediului înconjurător, asigurându-se în acelaşi timp că sistemul agricol operează pe cât de natural posibil.

Fermierii care doresc să abordeze sistemul ecologic de agricultură trebuie să înţeleagă că acesta se bazează pe principii agro – ecologice, se pune accent pe fertilitatea solului, sănătatea plantelor, a animalelor, a păsărilor şi în final asigurarea sănătăţii omului.

Considerăm că viitorul alimentaţiei şi al omenirii implicit, este reprezentat de consumul de produse naturale obţinute pe calea agriculturii sau zootehniei naturale, adică fără exploatare intensivă, fără utilizarea substanţelor chimice, a pesticidelor, a hormonilor sau a antibioticilor. În prezent, produsele convenţionale nu mai reprezintă o sursă de hrană sigură care să stimuleze şi să protejeze organismul.

Producţia agricolă ecologică este o parte a unui lanţ mai larg, unde fiecare verigă în acest lanţ este menită să joace un rol important în realizarea beneficiilor legate de producţia unor alimente ecologice în mai multe domenii: protecţia mediului, bunăstarea animalelor, încrederea consumatorilor.

Procesul şi procedurile de obţinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli şi principii de producţie stricte. Implementarea lor, respectiv controlul întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic se face de către organismele de inspecţie şi certificare înfiinţate în acest scop, care eliberează certificatul de produs ecologic. Conform legislaţiei în vigoare privind conversia producţiei convenţionale la cea ecologică se va avea în vedere realizarea unui agrosistem viabil. Perioada de conversie pentru păsările destinate producţiei de ouă este de 6 săptămâni iar în acest timp lucrările sunt efectuate într-o succesiune strictă, sub atenta monitorizare a organismului care certifică produsul final.

Popularea

fermei se

face cu puicuţe

de

14

săptămâni şi vor

parcurge o perioadă de 8 săptămâni de conversie până la începerea ouatului.

Potenţialul fermier – crescător de găini ouătoare dacă consideră că poate respecta toate cerinţele, ia legătura cu o firmă de certificare şi încheie un contract cu una din ele prin Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio- România. Astfel, intră în perioada de conversie.

După conversie, datorită certificării ecologice a fermei, ouăle obţinute pot fi direct comercializate ca ouă ecologice.

Paşii ce trebuie urmaţi agricultura ecologică sunt:

în vederea accesării subvenţiei pentru

aibă în

folosinţă suprafeţe

agricole

de

cel puţin

0,30 ha,

ocupate

cu

culturi

anuale,

culturi

perene

sau

păşuni

şi

fâneţe

permanente; Să încheie un contract cu o firmă de certificare ( 3 exemplare);

Înregistrarea operatorilor ca fiind cultivatori în regim ecologic la direcţia agricolă;

După parcurgerea paşilor beneficiarii trebuie să trimită înapoi firmei de certificare 2 exemplare semnate, copie xerox a documentelor obţinute în urma înregistrării la A.P.I.A. şi direcţia agricolă

Firma de certificare va trimite înapoi (obligatoriu) contractul care atestă intrarea şi durata perioadei de conversie a terenului agricol.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, plăţile anuale suplimentare maxime/exploataţie efectuate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în anul 2011 pe durata perioadei de conversie, în producţia animală sunt:

Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2010

Creşterea animalelor în conversie (Păsări)

Categoria

Dimensiunea exploataţiei

Plata anuală suplimentară maximă/exploataţie

-Euro-

1.

Sub 500 de capete

1433

2.

Peste 500 de capete

3581

Prin elaborarea acestui Ghid Practic, Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio- România vă pune la dispoziţie informaţii despre creşterea în microferme, în sistem ecologic, a unui efectiv de 349 de găini ouătoare, folosindu-se adăposturi cu o suprafaţă de 60 mp,

la care se adaugă o suprafaţă de 1450 mp, suprafaţă cu iarbă pentru hrănire liberă. Această microfermă de găini ouătoare în sistem ecologic se poate amplasa în orice gospodărie care deţine aproximativ 2000 metri pătraţi de curte grădină.

Conform legislaţiei în vigoare

nu

sunt

necesare avize sanitar

veterinare sau de mediu.

la care se adaugă o suprafaţă de 1450 mp, suprafaţă cu iarbă pentru hrănire liberă. Această

Organizarea fermei ecologice

Un fermier trebuie să analizeze bine situaţia înainte de a investi într-o fermă ecologică şi să ţină seama de următorii factori decizionali:

  • are suficiente furaje obţinute în sistem ecologic?

  • are apă de bună calitate tot timpul anului?

  • ce rase de păsări pot fi crescute cu un bun randament în ferma ecologică?

  • ce tip de adăpost trebuie amenajat?

  • va avea disponibile remedii şi tratament veterinar în caz de îmbolnăvire?

  • va găsi piaţă de desfacere pentru produsele obţinute ecologic?

  • merită preţul efortul depus?

Dacă s-a hotărât, trebuie să ţină cont de anumite principii practice:

creşterea găinilor ouătoare în sistem ecologic pune accent pe bunăstarea şi sănătatea acestora;

condiţiile de întreţinere şi creştere, măsurile specifice de profilaxie a bolilor sunt factori importanţi în dezvoltarea acestui tip de fermă; pentru a se asigura un sistem durabil trebuie să se aibă în vedere folosirea unor rase de provenienţă rustică, cu bună rezistenţă la factorii de mediu, repartizarea eficientă a păsărilor pe suprafaţă; în producţia ecologică 90% din materiile prime trebuie să fie certificate ecologic; aprovizionarea cu materii prime (furaje, produse profilactice,

produse antiparazitare; dezinfectanţi, alte produse) trebuie să se facă de la furnizori care oferă garanţie pentru calitatea produselor. Fermierul poate fie să pună de la zero bazele unei ferme ecologice, fie să o transforme pe cea convenţională. O fermă ecologică de păsări ouătoare are la bază aproape aceleaşi cheltuieli ca o fermă convenţională, excepţie făcând cheltuielile cu produsele sanitar- veterinare folosite pentru tratarea păsărilor, care lipsesc cu desăvârşire sau care sunt înlocuite, în unele cazuri, cu produse aprobate pentru folosirea lor în acest sistem.

ADAPOST DE PASARI

10m x 6m x 2,5 (3,5)m

Calculatie de pret pe consum normat

conform proiect

  • - Cherestea de rasinoase

= 3250 lei

  • - Placa OSB 10mm (int.+ext.)

=6218 lei

  • - =1140 lei

Vata minerala 10mm

  • - =1680 lei

Radier beton 8 cm

  • - Teava neagra 1’’ x 6m

= 900 lei

  • - Plasa impletita zincata 1,75m =1280 lei

  • - Plasa sudata 5mm 2x6m

  • - Surub autoforant 0,35x30mm

  • - Piese metalice imbinare

-Placa policarbonat 6mm

= 150 lei

= 165 lei

= 570 lei

= 219 lei

-Dotari (hranitori, adapatori,

instalatii diverse)

Total materiale

Total manopera

= 1500 lei

17 070 lei

(TVA inclus)

8535 lei

-------------------------------------------------------------

Total general

25 605 lei

5 955euro

ADAPOST DE PASARI 10m x 6m x 2,5 (3,5)m Calculatie de pret pe consum normat conform
ADAPOST DE PASARI 10m x 6m x 2,5 (3,5)m Calculatie de pret pe consum normat conform
ADAPOST DE PASARI 10m x 6m x 2,5 (3,5)m Calculatie de pret pe consum normat conform
ADAPOST DE PASARI 10m x 6m x 2,5 (3,5)m Calculatie de pret pe consum normat conform

Un cost suplimentar la o fermă ecologică este reprezantat de costul de certificare pe care fermierul îl plăteşte organismului de inspecţie şi certificare ecologică, cost care depinde în funcţie de dimensiunea şi

categoria fermei.

Unul dintre cele mai substanţiale costuri pentru o fermă ecologică este reprezentat de cel legat de asigurarea hranei pentru păsări, hrană care trebuie, de asemenea, obţinută în sistem ecologic.

Tehnologia de creştere ecologică a găinilor ţine seama de exigenţele

sporite ale zootehniei ecologice. Produsele alimentare certificate

ecologic nu trebuie să conţină: urme de substanţe chimice, pesticide,

antibiotice, hormoni, metale grele.

Trebuie

respectate

cu

stricteţe

anumite

condiţii

privind

alegerea

locului, amenajarea adăpostului, furajarea, conversia, prevenirea bolilor, inspecţia şi certificarea produselor.

Creşterea păsărilor pentru ouă în agricultura ecologică se bazează pe principiul unei legături strânse între originea păsărilor, condiţiile de

adăpostire şi condiţiile de hrănire, numărul de păsări şi suprafaţa de teren aferentă în interiorul şi exteriorul adăposturilor.

Amplasamentul şi dimensiunile adăposturilor pentru creşterea găinilor ouătoare în sistem ecologic se stabilesc în funcţie de mărimea efectivului şi de suprafaţa de padoc disponibilă.

adăpostire şi condiţiile de hrănire, numărul de păsări şi suprafaţa de teren aferentă în interiorul şi

PLAN DE AMPLASAMENT AL ADAPOSTULUI DE PASARI

IN CADRUL GOSPODARIEI

in uz 40m 40m 40m 40m 1600 mp. Padoc alternativ Padoc inierbat 6m alimentatoare adapatori Umbrar
in uz
40m
40m
40m
40m
1600 mp.
Padoc alternativ
Padoc inierbat
6m
alimentatoare
adapatori
Umbrar
Adapost pasari

GOSPODARIE

Gard din plasa galvanizata pe

stalpi metalici

in uz 40m 40m 40m 40m 1600 mp. Padoc alternativ Padoc inierbat 6m alimentatoare adapatori Umbrar

Lăţimea şi lungimea adăpostului sunt influenţate frecvent de capacitatea cuibarelor. Majoritatea sistemelor de cuibare asigură 1 mp suprafaţă de cuibar pe metru liniar. Dacă modulele de cuibare au două niveluri sau dacă se utilizează două rânduri de cuibare, capacitatea sistemului de cuibare se dublează şi se poate dubla şi lăţimea adăpostului. Cea mai înaltă poziţie este amplasarea cuibarelor pe mijlocul adăpostului. Echipamentul pentru furajare şi adăpare este instalat deasupra spaţiului de colectare a dejecţiilor.

Este recomandat ca stinghiile de odihnă – 18 cm pe cap să fie aşezate deasupra fosei de colectare a dejecţiilor. Când accesul în cuibare nu se face pe o singură latură, este recomandat să fie realizate portiţe suplimentare, distribuite uniform pe ambele laturi ale adăpostului.

Spaţiul interior este prevăzut cu ferestre pentru lumină şi trape de ieşire în exterior pe timp favorabil. De asemenea spaţiul din interior trebuie să răspundă următoarelor nevoi ale găinilor: aşternut, nisip sau pietriş, praf, apă, aer, hrană. Principalele mişcări pe care găina le va face in spaţiul interior sunt: râcâitul, ciugulitul, zburatul, luptatul.

Spaţiul exterior este format din padoc şi păşune. Spaţiul exterior este prevăzut cu umbrare şi garduri mobile . Acolo unde iarba a fost consumată complet, spaţiul respectiv se îngrădeşte, se irigă iar găinile sunt dirijate spre locul cu iarbă proaspătă.

ADAPOST PENTRU CRESTEREA GAINILOR OUATOARE

IN SISTEM ECOLOGIC magazie unelte depozitare oua magazie furaje stinghii odihna hranitori adapatori usi acces pasari
IN SISTEM ECOLOGIC
magazie unelte
depozitare oua
magazie furaje
stinghii odihna
hranitori
adapatori
usi acces
pasari
Norme crestere gaini outoare
in sistem ecologic – 360 capete
2,5m
1m
-Densitate: 6 pasari/mp = 360 capete
6 m
cuibare
-spatiu cocotat: 18 cm/pasare = 64 ml
etajate
-Spatiu ouat: 120cmp/pasare= 5-8 pasari/loc =72 locuri
fosa dejectii
-Suprafata exterioara inierbata: 4mp/pasare (rotatie) = 1440 mp.
Adăposturile
pentru
toate
păsările
trebuie
îndeplinească
3,5m
1 m

următoarele condiţii:

  • minimum o treime din suprafaţa podelei trebuie să fie solidă şi nu

trebuie să fie alcătuită din stinghii sau tip grătar. Podelele se acoperă cu

un aşternut din paie, talaş, nisip sau rumeguş;

  • trebuie să fie prevăzute cu locuri de cocoţat, de lungime

corespunzătoare şi în număr corespunzător importanţei grupului şi taliei

păsărilor;

  • trebuie să dispună de trape de intrare-ieşire de mărime adecvată;

  • pentru găinile ouătoare lumina naturală se completează cu lumină

artificială pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de

luminozitate, cu o perioadă continuă de odihnă nocturnă de cel puţin 8

ore;

  • păsările trebuie să aibă acces la trasee exterioare de fiecare dată

când vremea permite şi de câte ori este posibil, pentru cel puţin o treime

din durata vieţii lor. Aceste suprafeţe de alergare în aer liber trebuie să fie acoperite cu vegetaţie, să fie prevăzute cu instalaţii de protecţie şi să permită păsărilor acces liber la un număr corespunzător de jgheaburi cu apă şi hrană.

În sistemul ecologic, la găinile ouătoare, conform Regulamentului CE 889/2008 se respectă cerinţa ca în adăpostul interior să fie cel mult 6 păsări/pe metrul pătrat, fiecare pasăre să dispună de cel puţin 4 mp spaţiu înierbat, fiecare urmând să aibă şi 18 centimetri liniari de stinghie de cocoţat.

Păsările trebuie crescute pe sol şi nu pot fi ţinute în cuşti.

Furajarea gainilor

Hrana trebuie să fie

în proporţie de 90% ecologică. Este mult

mai

sigură atunci când se obţine din propria exploataţie.

În hrana găinilor crescute ecologic sunt introduse produsele bio. Materiile prime de bază, de natură vegetală, sunt procurate din ţară iar premixurile biologice din import. Toate aceste produse folosite în hrana găinilor ouătoare, în sistem ecologic, sunt purtătoare de certificate ecologice eliberate de organismele internaţionale în domeniu,

recunoscute de Uniunea Europeană. Furajul combinat este alcătuit din cereale, săruri minerale, premixuri vitamino-minerale, etc.

Pentru a se numi furaje ecologice, toate componentele participante

la procesarea furajului combinat trebuie să fie ecologice. În toate stadiile de prelucrare, calităţile furajului trebuie să rămână aceleaşi.

Structura medie recomandată pentru găini trebuie să cuprindă cereale ecologice în proporţie de 70-80%, făinuri proteice de origine vegetală, 10-20%, săruri minerale, în proporţie de maximum 8% şi premixuri de vitamine şi minerale bio, aproximativ 1%.

Alimentaţia păsărilor în fermele organice sau în conversie, constituie principalul factor de intervenţie asupra cantităţii şi calităţii produselor alimentare ecologice care se pot obţine în condiţiile specifice ale acestui domeniu, nişă al agriculturii. Astfel, dirijarea factorului alimentar în aceste ferme implică o complexă activitate tehnică, în sensul optimizării hranei păsărilor, în funcţie de specia şi categoria de creştere.

Din complexitatea acestei problematici, ne referim la „posibilitatea ridicării nivelului de asigurare minerală a hranei”. În absenţa unor valori de suplimentare ale microelementelor la găinile ouătoare, în condiţiile de creştere specifice fermelor organice, am preluat din sistemele de normare, nivelele minime de adaus mineral la amestecurile de concentrate care se prepară, şi anume: 40 mg Fe, 5 mg Cu, 30 mg Mn, 40 mg Zn, 0,2 mg Co, 0,2mg I şi 0,2 mg Se pentru 1 kg AC (amestec de concentrate).

În

tabelul

de

mai

jos

prezentăm un model

de calcul

pentru

realizarea a 0,5 kg premix mineral, care, la o încorporare de 0,5% în

amestecul de concentrate, asigură prepararea a 100 kg AC pentru găinile ouătoare.

Pentru nivelele de suplimentare a microelementelor stabilite şi

prezentate în coloana a treia a tabelului, s-a calculat cantitatea de săruri care revin pentru prepararea a 0,5 kg premix, ajungându-se la un total de 39,21 g, care se pun pe un suport de carbonat de calciu, în cantitate de 460,79 g.

În funcţie de consumurile zilnice de AC din fermă, se poate stabili

necesarul de amestecuri de concentrate pe decade sau luni, la care,

dacă se aplică proporţia de 0,5%, rezultă cantitatea de premix mineral care trebuie preparată în funcţie de structura prezentată.

În acest mod, pot fi proiectate şi apoi preparate diferite structuri de premixuri minerale specifice diverselor categorii de păsări.

Modul de alcătuire a unui premix mineral destinat găinilor ouătoare

Microelemen

Nivelul de

Nivelul de

Sărurile

Cantitatea

te

suplimentare al

suplimentare

utilizate

de săruri

microelementu

al

pentru 0,5

lui mg/kg AC

microelementu lui pentru 0,5 kg premixm

Kg premix

Fe

40

4000

Sulfat feros

19,92

Mn

30

3000

Sulfat

12,18

manganic

Zn

40

4000

Oxid de zinc

4,96

Cu

5

500

Sulfat de cupru

1,97

Co

0,2

20

Sulfat de

0,1

cobalt

I

0,2

20

Iodură de

0,03

potasiu

Se

0,2

20

Selenit de

0,05

sodiu

 

TOTALSĂRURI

39,21

(g)

 

Suport (CO 3 Ca)

460,79

 

Total premix

500,00

(g)

Apa

trebuie

fie

permanent

asigurată,

în

condiţii

corespunzătoare, temperatură adecvată şi curată din punct de vedere

microbiologic.

Prevenirea bolilor

Întrucât păsările nu se tratează cu antibiotice, legislaţia europeană prevede accesul zilnic obligatoriu la spaţiile înierbate, care asigură imunitatea naturală, fiind vital pentru menţinerea stării de sănătate.

Prin accesul la păşune şi aer liber, precum şi prin consumul de vitamine naturale, se asigură creşterea rezistenţei generale la găini.

Se izolează

ferma în spaţiu, se controlează circulaţia în fermă şi

se face dezinfecţia la intrare.

Se vor izola păsările bolnave, se va face igiena permanentă a aşternutului, se va face parcelarea şi rotaţia spaţiilor de acces la iarba verde, precum şi dezinfecţiile repetate, dezinsecţiile şi deratizările. De asemenea se vor evita stresurile accidentale.

Producţia de ouă ecologice

Ouălele bio se obţin

în ferme avicole

certificate, care alocă un

spaţiu mai mare fiecărei păsări.

Furajele folosite în hrana găinilor nu conţin niciun fel de pesticide, co nservanţi sau organisme modificate

Furajele folosite în hrana găinilor nu conţin niciun fel de pesticide, conservanţi sau organisme modificate genetic.

Pentru că ouălele ecologice necesită cheltuieli mai mari, ele sunt mai scumpe decât celelalte. In producerea lor trebuie să respectăm norme şi reguli stricte de hrană, igienă şi condiţii de viaţă a păsărilor, astfel încât să garantăm calitatea. Surplusul de cheltuieli justifică preţul.

În

ceea ce priveşte

producţia de ouă ecologice,

aceasta nu

reuşeşte să facă faţă cererii într-o continuă creştere în ultimii ani.

Faţă de oul convenţional obţinut în sistemul

intensiv oul

bio

are

valoare nutriţională şi fiziologică superioară pentru că:

oul bio este dietetic, digestibil, lipsit de componenţi nocivi

este savuros la gust

mai bogat de 2-4 ori în vitamina E

culoarea placută a gălbenuşului

pretabilitate largă în arta culinară

oul bio este cel mai recomandat copiilor deoarece e considerat alimentul complet (conţine în proporţii necesare toţi principii nutritivi (glucide, lipide, proteine, săruri minerale, apă)

Toate aceste însuşiri calitative se datorează tehnologii de obţinere:găina este alimentată natural, beneficiază de confort tehnologic şi fiziologic, trăieşte

în armonie cu mediul sau, nu este forţată artificial şi este ferită de stresuri

majore.

Factorii care influenţează producţia de ouă

Dintre factorii care influentează producţia de ouă atât cantitativ cât şi calitativ, amintim: specia, rasa, individualitatea, vârsta, precocitatea, condiţiile de adăpostire, starea de sănătate, densitatea, comportamentul, microclimatul.

Producţia de ouă individuală variază între limite foarte largi, fiind determinată parţial de funcţionarea aparatului reproducător de mediu, sub control neurohormonal şi puternic influenţată de condiţiile de mediu exterior. In afară de acestea, producţia de ouă mai este influenţată direct sau indirect şi de o serie de alţi factori.

Specia: volumul producţiei de ouă este diferit la fiecare specie de păsări. Astfel, la găini, producţia de ouă este mare, ajungând la unii hibirizi până la 250-270 bucăţi ouă, în 13-14 luni de exploatare.

Rasa: determină variaţii ale producţiei de ouă în cadrul aceleiaşi specii în limite foarte largi. Astfel, la găini producţia de ouă variază în funcţie de rasă de la 120 ouă la rasele grele, până la 225-260 ouă pe an la rasele specializate pentru producţia de ouă.

Individul: din analiza individuală a producţiei de ouă se desprinde faptul

că, în cadrul unui lot de păsări, se disting indivizi cu producţii scăzute,

medii sau ridicate.

Individul: din analiza individuală a producţiei de ouă se desprinde faptul că, în cadrul unui lot

La găini deseori se întâlnesc indivizi care au o producţie de ouă cu mult peste media celorlalţi. La rasele neameliorate, variabilitatea producţiei de ouă de la individ este foarte mare, lucru care influenţează negativ producţia.

Vârsta: influenţează foarte mult producţia de ouă. Astfel, la găini, producţia maximă de ouă se obţine de obicei în primul an de ouat.

Precocitatea ouatului: prin precocitatea ouatului sau precocitatea sexuală înţelegem periaoda de timp scursă de la cloziune până la producerea primului ou. Cu cât puicuţele de înlocuire din rasele uşoare încep să ouă mai devreme, dar nu înainte de vârsta de 12-13 săptămâni, cu atât producţia de ouă va fi mai mare.

Instinctul de clocit: la păsările cu instinct de clocit dezvoltat, producţia de ouă încetează în perioada clocitului, iar după desclocire ouatul începe cu o întârziere care variază între 1-20 zile.

La rasele de găini uşoare, specializate pe producţia de ouă, instinctul de clocit este foarte redus sau chiar a dispărut, pe când la rasele de

găini mixte sau grele,

instinctul de clocit

se

manifestă cu mai

mare

intensitate.

Năpârlirea: acest produs fiziologic este însoţit de scăderea sau chiar întreruperea producţiei de ouă. Găinile prezintă o mare variabilitate în ceea ce priveşte timpul când încep să năpârlească şi perioada cât durează acest proces.

Astfel, găinile slab ouătoare încep năpârlirea mai devreme, fenomen ce durează 5-6 luni. Găinile bune ouătoare încep să năpârlească mai

târziu şi procesele durează 3-4 luni, iar găinile foarte bune ouătoare

încep năpârlirea prin noiembrie şi durează 6-8 săptămâni.

De obicei,

indiferent când începe năpârlirea, se termină în ianuarie februarie.

Alimentaţia păsărilor este factorul de mediu principal şi chiar determinant în realizarea unei producţii de ouă corespunzătoare potenţialului productiv al fiecărei specii şi rase. Cercetările efectuate au stabilit pe fiecare specie şi categorie în parte cerinţele în substanţe nutritive, fapt care a dus la realizarea unor reţete furajere adecvate.

S-a constatat, că respectarea acestor reţete furajere asigură o producţie superioară de ouă, iar nerespectarea lor duce la scăderea substanţială a producţiei. De asemenea s-a stabilit că prin neasigurarea unui front de furaje corespunzător, producţia de ouă scade cu 10-12%, iar lipsa de apă poate duce chiar la încetarea ouatului.

Factorii care pot stimula producţia ecologică în România

Orientarea cerinţelor de consum ale populaţiei dinspre cantitate spre calitate şi o hrănire sănătoasă

Produsele ecologice nu sunt contigentate, ceea ce dă şansa accesului României la export

  • Sprijinirea dezvoltării formelor asociative prin subvenţii crează premiza

înfiinţării unor reţele de aprovizionare –procesare-desfacere a produselor

ecologice

Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de

afaceri

În felul în care a fost conceput, Ghidul Practic pentru Microfermă

de până la 349 găini ouătoare în sistem ecologic decât un efect favorabil asupra dezvoltării zonei.

nu poate avea

După cum s-a prezentat, materiile prime din care sunt alcătuite reţetele furajere sunt furaje produse pe plan local: porumb, orz, şrot de soia şi şrot de floarea soarelui, prin practicarea unui asolament raţional.

Fie că sunt produse în cadrul aceleiaşi exploataţii agricole, fie că sunt cumpărate de la alţi producători agricoli, este stabilită o legătură funcţională între producţia agricolă şi cea avicolă a zonei, legătură întărită şi prin gunoiul de pasăre, cel mai valoros pe scara producţiei zootehnice, care va mări fertilitatea agricolă a zonei respective, fără însă a o polua, ca în cazul altor exploatări zootehnice (exemplu, creşterea industrială a porcilor sau chiar creşterea păsărilor în baterii).

Chiar dacă este o crescătorie relativ mică, această fermă avicolă familială realizează însă o productivitate a muncii ridicată.

Ferma îşi propune să realizeze produse finite care pot fi livrate direct pieţii, fără a include intermediari în relaţia producător – piaţă. Practic, ferma poate livra pieţii ouă foarte proaspete, dietetice, producţia unei zile putând ajunge pe piaţă în ziua următoare.

Ţinta producţiei de ouă se adresează consumatorilor din cel mai apropiat centru urban, ceea ce contribuie la o aprovizionare a populaţiei cu produse de o valoare recunoscută, deoarece doar ouăle şi laptele, dintre toate produsele alimentare, sunt considerate drept alimente

complete, care conţin toţi factorii nutritivi necesari organismului; ca dovadă, viaţa şi dezvoltarea normală la sugari şi a embrionilor din ou este perfect menţinută, în mod miraculos, numai cu aceste două

alimente.

Prin

asocierea mai multor fermieri

se

poate forma

un

grup

de

producători care pot beneficia de fonduri pentru valorificarea în comun a producţiei.

În cazul în care practicaţi sau doriţi să practicaţi agricultura ecologică, participând alături de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România la susţinerea eforturilor noastre pentru o viaţă sănătoasă şi pentru sprijinul agriculturii şi produselor româneşti, puteţi completa formularul de mai jos cu datele tale (dacă eşti persoană fizică) sau cu datele firmei tale (pentru persoane juridice).

Adeziune - Membru afiliat la

Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România

1.

Subsemnatul:

în localitatea

 

,

Sector/Judet

 

Strada.....................................................,

 
 

numărul

Scara:

,

posesor al C.I.

 

legal al

...........................................................................................................................................avind

........................................................................................................................................... avind organizare: persoan societate comercială, persoană fizică autorizată, cooperativă, ......................................................................... ă fizică, altele asociaţie;

organizare: persoan societate comercială,

........................................................................................................................................... avind organizare: persoan societate comercială, persoană fizică autorizată, cooperativă, ......................................................................... ă fizică, altele asociaţie;
........................................................................................................................................... avind organizare: persoan societate comercială, persoană fizică autorizată, cooperativă, ......................................................................... ă fizică, altele asociaţie;

persoană fizică autorizată,

cooperativă, .........................................................................

........................................................................................................................................... avind organizare: persoan societate comercială, persoană fizică autorizată, cooperativă, ......................................................................... ă fizică, altele asociaţie;

ă fizică,

........................................................................................................................................... avind organizare: persoan societate comercială, persoană fizică autorizată, cooperativă, ......................................................................... ă fizică, altele asociaţie;

altele asociaţie;

........................................................................................................................................... avind organizare: persoan societate comercială, persoană fizică autorizată, cooperativă, ......................................................................... ă fizică, altele asociaţie;

urmatoarea forma de

grup de producători,

cu adresa în (localitatea)

bloc

,

scara

 

,

etaj

Sector/Judet

,

apartament

............................................, Cod poştal:

,

...................

...........................

2.

Tip Solicitant (ex: fermier, procesator, comerciant, etc):

 

:

E-mail:

,

Site

Telefon

mobil:

,

......................................

3.

Motivația

pentru

care

doriți

 

deveniți

membru

al

asociaţiei........................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

Solicit înscrierea ca membru afiliat, luând la cunoştinţă şi fiind de acord cu obiectivele Asociaţiei BIO ROMÂNIA menţionate în statutul Asociaţiei (poate fi consultat integral pe www.bio-romania.org).

Beneficiile membrilor asociației:

  • Primirea periodică a unui newsletter, pe e-mail, cu informaţii privind agricultura ecologică

din România, U.E, şi tendințele pe plan mondial;

  • Invitaţii la acţiunile şi evenimentele organizate de Asociaţie sau la cele la care este

parteneră;

  • Susţinerea de către Asociaţia Bio – România a solicitărilor şi a revendicărilor membrilor săi

în faţa autorităţilor competente;

  • Achiziţionarea cu prioritate de produse alimentare ale membrilor afiliaţi pentru diferite

premii, sponsorizări sau furnizare de alimente către diferite instituţii cu care Asociaţia are

parteneriat (grădiniţe, şcoli, secţiile de oncologie pediatrică din spitale, etc.);

Participarea membrilor afiliaţi şi fondatori la grupurile de lucru cu autorităţile statului pentru

elaborarea legislaţiei, stabilirea cuantumului sprijinului financiar al subvenţiilor în domeniul

producţiei, procesării şi comercializării produselor din domeniul Agriculturii Ecologice, etc.;

Consultanţă primară gratuită prin recomandarea celor mai competenţi experţi în domeniu,

celor mai prestigioase firme de certificare şi inspecţie autorizate de către MADR pe teritoriul

 

României;

Punerea la dispoziţie în mod gratuit a proiectelor tip micro ferme ecologice elaborate

de Asociaţie;

Acordarea de asistenţă pentru elaborarea proiectelor de finanţare prin PNDR (Programul

Naţional de Dezvoltare Rurală) şi contractarea de credite bancare pentru cofinanţarea proiectului,

inclusiv pentru garantarea împrumutului bancar de către FGCR (Fondul de Garantare a Creditului Rural);

Vizarea cererilor de acordare a subvenţiilor de către APIA (Agenţia de Plăţi şi

Intervenţie pentru Agricultură) pentru membrii afiliaţi şi fondatori.

Cotizaţie anuală membru afiliat:

Persoane fizice:

5 Euro*/an

Persoane juridice, ONG-uri, Institutii de invatamant, Institute de Cercetare,

 

etc:

10 Euro*/an pentru o cifră de afaceri până în 100.000 Euro/an

120 Euro*/an pentru o cifră de afaceri peste 100.000 Euro/an

*cursul Ron/Euro este de 4 Ron/Euro valabil pentru anul 2012.

Sunt de acord

Data înscrierii

Semnătura

Statutul Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio Romania, poate fi consultat integral pe site-ul www.bio-

Adeziunea completată o transmiteţi pe adresa de e-mail office@bio-romania.org sau pe numarul de fax: 0318174072, astfel deveniţi parte activă în cadrul Asociaţiei Bio- România.