Sunteți pe pagina 1din 39

Introducere

Am ales aceast tem deoarece Japonia este o ara insular avnd o populaie de aproximativ 127 de milioane de locuitori i este stat membru ONU casti!nd i statutul de membru al " #$ Nations "% &ooperarea dintre !uvern i industrie o etic pro'esional solid (nalta te)nolo!ie i un se!ment de aprare redus*1+ din ,I-. au a/utat Japonia s avanse0e cu mare rapiditate la ran!ul de a doua ar din lume sub aspect te)nolo!ic*dup 1UA. i a treia la nivelul paritii de cumprare*dup 1UA i &)ina.% O caracterisitic notabil a economiei este modul (n care productorii 'urni0orii i distribuitorii lucrea0 (mpreun (n !rupuri numite 23eiretsu2% O a doua caracteristic important este !arantarea an!a/rii pe via pentru o mare parte din populaia activ de la orae% 4n pre0ent aceste caracterisitici sunt (n declin% Japonia este puternic dependent de importul de materiale de construcii i carburani% 5icul sector a!ricol este masiv subvenionat i prote/at cu producii a!ricole printre cele mai mari din lume*valoare la )ectar.% 6e obicei cu re0erve su'iciente de ore0% Japonia trebuie s7i importe 89+ din alimente sub aspect caloric% Japonia menine una dintre cele mai mari 'lote de pescuit oceanic reali0nd 1:+ din pescuitul de pe !lob% ;imp de trei decenii Japonia a avut o cretere economic rapid< 19+ (n anii 1=89 :+ (n anii 1=79 i >+ (n anii 1=$9% 6atoria public era de 17+ din ,I-% Japonia are ? sectoare economice< 1 8+ a!ricultura 2: ?+ industrie i 7? 1+ servicii%
1

4n pre0ent Japonia se ba0ea0 pe o industrie de motoare construcii de maini ec)ipamente electronice oel i ne'eroase nave c)imicale textile procesare alimentar% 6easemenea exporta produse precum< ec)ipamente de transport motoare pentru ve)icule nave c)imicale textile procesare alimentar ec)ipamente electronice%

&apitolul I

JAPONIA O PRIVIRE DE ANSAMBLU

1.1 FORMAREA I IMPORTANA STATULUI JAPONEZ N ECONOMIA MONDIAL

@u/i7san sa3ura si !)eia cele trei simboluri tradiionale ale Japoniei au 'cut un loc in msura tot mai mare unor simboluri noi prin care ar)ipela!ul a cucerit 'aima de care se bucur peste mri si oceane% Acestea sunt supernavele oceanice aparatele de radio cu tran0istori aparatele de 'oto!ra'iat automobilele minicalculatoarele electronice% ,n a se impune lumii prin aceste noi simboluri Japonia a parcurs ins o cale indelun!at de7a lun!ul creia a acumulat i a pstrat o serie de trsturi speci'ice strns le!ate de ceea ce se c)eam AmiracolulB /apone0% Cumea a trebuit sa constate ca in 1=8$ la un secol de restaurarea 5ei/i Japonia a a/uns pe locul trei in lume i pe locul doi in lumea capitalist depsind tri vest7europene cu o indelun!at traditie industrial% Anul 1=8$ a 'ost considerat de /apone0i un s'rit de etap in evoluia lor% 6rumul parcurs de Japonia dup r0boi i esena pre'acerilor din aceast perioad sunt pro'und le!ate de intrea!a de0voltare antebelic de natura speci'ic a insularilor i de structura societaii lor% @enomenul /apone0 a devenit la un moment dat obiect de studiu pentru cercettori critici i experi instituindu7se c)iar i premii pentru descoperirea cau0elor lui reale% 6up datele publicate in ianuarie 1=79 de Institutul pentru &ercetri 1tatistico7Dconomice al Universitaii din
?

EFoto clasa capitalitilor era alcatuit din aproximativ 1:%999 de proprietari de 'irme particulare la care se adau! 1%$72%999 de te)nocrai * directori de corporaii presedini si ali conductori de 'irme.% 6eci clasa capitalist era 'ormat din 1%=$7%999 de persoane si repre0enta 1 2+ din intrea!a populatie a arii% 6up datele publicate de revista A Eei0aiB existau in anul 1=88 un numr de :7$%?$2 de intreprinderi mici mici si mi/locii mari i 'oarte mari cu aproape 29%999%999 de an!a/ai% 6intre aceste intreprinderi >=9%7?2 erau intreprinderi 'oarte mici cu 'oarte puini an!a/ai% Intreprinderile mici i mi/locii aveau un numr de an!a/ai de $2%28$ iar intreprinderile mari aveau un numr de an!a/ai de :187% Dxistau i monopoluri !i!ant in numr de 11:% In perioada 1=:871=88 aceste intreprinderi i7au ma/orat capitalul propriu de patru ori prin neplata muncitorilor /apone0i% In 1=79 in Japonia existau $7>%8=2 de intreprinderi dintre care $7?%:17 erau intreprinderi mici si mi/locii% In anul 1=:9 Japonia a pornit de la un produs naional brut de 19 miliarde de dolari i a a/uns dupa 1$ ani la un produs naional brut de 1>1 de miliarde de dolari% In anul 1=71 a depsit suma de 22: de miliarde de dolari iar in anul 1=72 produsul naional brut a a/uns la 2:: de miliarde de dolari% Gitmul de de0voltare al statului Japone0 a 'ost unul dintre cele mai rapide din lume% Intre anii 1=:971=:: ritmul a 'ost de 12+ intre 1=::71=8? de peste 19+ intre 1=8>71=8: a avut loc o incetinire a ritmului a/un!nd la aproximativ :+ dup care a crescut din nou la 12+% Intre anii 1=7971=71 ritmul a sc0ut la 8+ datorit recesiunii% 6up o revenire rapid in 1=7> acesta a sc0ut din cau0a sta!nrii economice !enerale din lumea capitalist% Japonia a 'ost plasat de toate statisticile pe primul loc in lume in producia de nave oceanice reali0nd in 'iecare an circa /umtate din navele lansate la apa pe !lob i depsind inc din anul 1=89 tri cu o puternic traditie in

>

industria naval precum 5area -ritanie si 1uedia% Japonia detinea primul loc in producia navelor de mare tona/ ultima lansat avand >77%999 de tone iar vasele aveau cate 299%999 de tone realin0ndu7se in serie industrial la cele mai convenabile preuri din lume% 6in acest motiv industria naval a Japoniei era cea mai solicitat aceasta avnd comen0ile pentru urmtorii trei ani% Japonia detinea i primul loc in producia de motociclete cu o pondere de >2+ din producia mondial in producia de aparate de radio cu tran0istori de televi0oare i de microscoape electronice% 6easemenea se a'la pe locul doi in industria producatoare de automobile biciclete computere ceasuri de mn bere /ucrii cauciuc sintetic 'ire si materiale sintetice% Cocul trei il deinea pentru industria producatoare de oel 'ri!idere si )rtie% ,roducia de oel a 'ost cea care a ridicat Japonia pe locul trei in lume% In anul 1=:: Japonia a depit producia de vr' a perioadei militariste reali0nd peste 19%999%999 de tone de oel iar in urmatorii 19 ani aceasta a produs de patru ori mai mult in anul 1=72 aceasta producie a/un!nd la =8%$=>%999 de tone de oel% In perioada 1=:771=87 producia de oel a Japoniei a crescut cu ?99+ in timp ce producia altor tri a crescut cu numai :9+% Ca Eimitsu in !ol'ul ;o3Fo /apone0ii au construit un 'urnal de >98? m? la @u3uFma altul de >1=7 m? cel mai mare 'urnal din lume% ,e ln! construirea de 'urnale de mare capacitate /apone0ii au 'ost a/utai i de condiiile !eo!ra'ice toate combinatele siderur!ice erau amplasate la rmul mrii ast'el c toate materiile prime importate erau descrcate direct ln! 'urnale% In acest 'el se evita orice alt cost suplimentar pentru transport% Japonia a 'ost i prima ara care a introdus pe scar lar! sistemul A C6 &onverterB cu insu'lare de oxi!en i mai apoi cu in/ectare de petrol% Japone0ii nu au mers niciodat in procesul de producie pe ci necunoscute

ci au incercat s pro'ite la maximum posibilul de avanta/e al celei mai bune or!ani0ri% Acest lucru se poate observa la complexul siderur!ic @u3uFama din 5area Interioara 1eto% ,roducia de oel a asi!urat Japoniei succesul in construcia de nave% &onstrucia navelor de capacitate ct mai mare a dus la mrirea docurilor ast'el inct in anul 1=71 trei docuri ale ar)ipela!ului puteau construi nave de pn la :99%999 de tone% In timpul produciei alte docuri erau in construcie pentru 'abricarea altor nave de 1%999%999 de tone% ;otodat producia de oel a a/utat si la succesul in 'abricarea de automobile in construcia de 0!rie7nori in construcia de autostr0i suspendate de poduri de metal si a altor sectoare ale economiei% &)iar dac s7a de0voltat rapid Japonia nu era dect o tara exportatoare de capital% In anul 1=89 Japonia exporta in total sub diverse 'orme suma de ::9%999%999 de dolari% 19 ani mai tr0iu in 1=79 Japonia exporta mr'uri in valoare de 1%$ miliarde de dolari de opt ori mai puin dect 5area -ritanie si de >9 de ori mai puin dect 1UA% In evoluia postbelic a economiei /apone0e se inre!istrea0 o cretere a industriei !rele in timp ce de0voltarea a!riculturii rmne in urm% 6ac in anul 1=82 la acest proces a/uta 28%$+ din populatia activ in anul 1=8$ la acest proces participau 1$+ din populatia activ% 1e observ o cretere a venitului mediu anual al 'iecrui locuitor% 6ac in anul 1=87 acesta era de =99 de dolari in anul 1=71 era de 17=: de dolari *ocupnd locul 1? in lume. iar in anul 1=72 a/un!nd la 2>?= de dolari * ocupnd locul 12 in lume .% ,entru /apone0i de rand a 'ost un mare avanta/ deoarece cresterea preurilor acoperea sporurile de salarii obinute%

1.2 ROLUL I IMPORTANA DEZVOLTRII ECONOMICE N JAPONIA FACTORI AI DEZVOLTRII

,entru Japonia dar si pentru celelate cercuri conductoare americane r0boiul s7a dovedit a 'i o a'acere rentabil deoarece economia acestor state a inre!istrat succese remarcabile% Japonia aproape ca si7a triplat volumul produciei industriale deoarece au 'ost date in 'unciune noi obiective industriale% 6in aceasta cau0 numrul muncitorilor a crescut de la =18%999 la 1%>9=%999% Au aprut noi ramuri industriale cum ar 'i industria c)imic iar industria construciilor navale a cunoscut o de0voltare remarcabil% In anul 1=1> producia industrial a crescut de la 1%?71%999 Feni la 8%7?$%999 Feni in anul 1=1=% Industria bumbacului inre!istrea0 deasemenea o crestere a produciei% In anul 1=1$ producia era cu :9+ mai mare dect in anul 1=1> adic valoarea era de patru ori mai mare% &apitalul a crescut de la 1:9 de milioane Feni in anul 1=1> la 82> de milioane Feni in anul 1=1$% ,roducia industriei metalur!ice producia de 'ont a crescut de la ?91%999 tone in anul 1=1> la 89>%999 tone in anul 1=1$% Industria de oel a cunoscut deasemenea o cretere de la 2$2%999 tone la ::9%999 de tone% Hantierele navale au lansat la ap $: de nave cu un tona/ de :$%999 de tone in anul 1=1> iar in anul 1=1$ au lansat la ap :?1 de nave cu un tona/ de 8$$%999 de tone% G0boiul a desc)is pentru economia si comerul Japoniei o nou er de prosperitate necunoscut% In acest timp /apone0ii nu au incetat activitatea si au pro'itat de 'aptul c !ermanii care des'surau activitai comerciale in &)ina au incetat% 6easemenea /apone0ii au pro'itat si de 'aptul c celelalte
7

puteri europene au redus considerabil activitatea in Dxtremul Orient% In acest 'el /apone0ii s7au bucurat de succes devenind principalul 'urni0or de produse industriale al &)inei Indiei Indoc)inei si Gusiei% Ialoarea importurilor din Duropa s7a mrit dac in anul 1=1> aceasta era de :=: milioane de Feni in anul 1=1$ a a/uns la 1889 milioane Feni% Ialoarea exporturilor a sporit de la :=1 milioane Feni in anul 1=1> la 1=82 miliarde Feni in anul 1=1$% Ast'el Japonia care pan atunci in urma ra0boiului cu Gusia contractase mari imprumuturi s7a situat in postura de a acorda imprumuturi 'otilor creditori precum An!lia @rana si Gusia% &a urmare al acestui lucru resursele de aur ale Japoniei au crescut de la ?:9 milioane Feni in anul 1=1> la doua miliarde Feni in anul 1=1=% #uvernul /apone0 a autori0at in 'ebruarie 1=18 emiterea de bonuri de te0aur ruse pentru un total de :9 milioane Feni cu o dobanda de :+% In toamna anului 1=18 a avut loc o alta emitere de bonuri de te0aur ruse in valoare de 79 milioane Feni% In acelasi an An!lia a plasat pe piaa /apone0 bonuri de te0aur in valoare de 19 milioane lire sterline cu o dobanda de 8+ iar in mai 1=17 @rana a plasat pe piaa /apone0 bunuri pentru suma de :9 milioane de Feni% In anul 1=18 depo0itele 'inanciare existente in Duropa pentru contul Japoniei atin!eau suma de :?9 milioane Feni in aur% 6in aceasta suma 1>9 milioane apartineau te0aurului /apone0 iar ?=9 milioane apartineau -ancii Japoniei% In anul 1=1$ Japonia avea plasate in strainatate credite in valoare de aproximativ un milliard de Feni% &onsolidarea economic a Japoniei era un lucru recunoscut de partenerii occidentali Japonia devenind putere colonial% Aceasta stapnea &oreea ar)ipela!urile smulse #ermaniei avea in'luena preponderent in &)ina si era amestecat in Dxtremul Orient rusesc% In ansamblul ei economia /apone0 s7a de0voltat

in perioada 1=2?71=?9 'apt care a 'ost remarcat de creterea numrului de salariai in industrie de la 799%999 in anul 1=21 la :%999%999 in anul 1=?9% Dconomia /apone0 a primului deceniu postbelic se caracteri0ea0 i printr7o concentrare de capital a/uns la cote extrem de ridicate% &elebrele 0aibats7uri 5itsui 5itsubis)i 1umitomo Jasuda si altele au tronat cu autoritate in viaa economic /apone0% -ncile precum 5itsui 5itsubis)i Jasuda 1umitomo si 6ai I3i deineau aproximativ ?:+ din depo0itele bancare ale Japoniei% 6in datele acelor vremuri reiese ca in Japonia exista si un capital monopolist de stat care ocupa un loc insemnat in viaa economic% In anul 1=2: deinea po0iii 'oarte puternice in numeroase domenii industriale si in transporturi% In industria metalur!ic cota capitalului de stat era de peste :9+ din intre!ul capital iar aproximativ $9+ din capitalul investit in caile 'erate aparinea deasemenea statului% In data de 21 iulie 1=>9 cand /apone0ii au inceput s cumpere in cantiti mari resurse de petrol si ben0in s7a dispus introducerea sistemului licenelor pentru livrarile ctre Japonia a petrolului si a materialului 'eroviar% 1istemul s7a dovedit a 'i ine'icace si de aceea in au!ust 1=>9 numrul licenelor acordate /apone0ilor a 'ost mai mare dect inainte% 6easemenea principala surs de aprovi0ionare in anul 1=>9 cu materii prime si alte produse a rmas tot 1UA% In raport cu alte tri care livrau materiale strate!ice Japoniei partea 1UA era de 8: :7+ la petrol si produse petroliere 77 9=+ la material 'eroviar si masini unelte =9 ?=+ la oel si 'ont =9+ la plumb 78 =2+ la avioane si piese detaate :8 87+ la produsele semi'inite din metale 'eroase 8> 87+ la automobile si piese detaate si == ?=+ la alia/e% ,n in anul 1=>? Japonia inre!istra pro!rese notabile % Ast'el producia de 'ont care in anul 1=?7 era de ? ?:: milioane tone a a/uns in

anul 1=>? la 8 1>$ milioane tone% 6easemenea producia de oel a a/uns de la 8 >>1 milioane tone in anul 1=?7 la $ $?$ milioane tone in anul 1=>?% In anul respectiv teritoriile cotropite ale Japoniei erau pline de bo!aii pe aceste teritorii a'lndu7se =:+ din producia de cauciuc natural 79+ din producia de ore0 88+ din producia de cositor =9+ din producia de cnep si mari resurse de crbuni si petrol% &u toate c au avut aceste teritorii bo!ate in resurse /apone0ii nu au putut sa le valori'ice dect intr7o mic masur datorit unor serii de cau0e printre care lipsa mi/loacelor de transport blocusul naval an!lo7american lipsa 'ortei de munc cali'icat si dispus s munceasc pentru ocupani% Japone0ii au putut bene'icia parial de aceste bo!aii in vara anului 1=>? cnd din totalul de 19 milioane tone ct repre0enta 'lota comercial au ramas numai :99%999 tone restul 'iind scu'undate sau scoase din u0 de 'orele americane navale si aeriene% In anul 1=>: apocalipsul de la Kiros)ima si Na!asa3i a creat o nou i 0!uduitoare obsesie pe care o perpetuea0 nu numai mu0eul pcii din primul ora ras de pe supra'aa pmntului dar i )iba3us)ii7 puinii supravieuitori ai celui mai cinic masacru uman cunoscut vreodat% Atacul nuclear asupra oraului Kiros)ima s7a petrecut in data de 8 au!ust 1=>:% -omba atomic cunoscut sub numele de ACittle -oFB a explodat asupra unei re!iuni populate provocnd imediat moartea a $9%999 de persoane iar ca urmare a radiaiilor a provocat moartea a aproximativ 2 milioane de oameni% Ca scurt timp la data de = au!ust 1=>: un alt atac se des'asoar asupra orasului Na!asa3i% -omba atomic cunoscut sub denumirea Ade @at 5anB a explodat asupra orasului provocnd moartea a $9%999 de oameni%

1.3 MIRACOLUL ECONOMIC JAPONEZ

19

ETAPELE DEZVOLTRII ECONOMIEI JAPONIEI

5iracolul economic /apone0 Japonia este a doua putere economic a lumii cu un ,N- care depete :299 md% dolari *7? ? + din servicii 2: >+ industrie 1 ?+ a!ricultur.% L5iracolul economic /apone0B reiese din 'aptul ca aceasta ara relativ mic ca supra'at *circa ?7$ mii 3m2. muntoas (n cea mai mare parte situat (ntr7o 0ona seismic i vulcanic 'oarte activ dar i cu multe tai'unuri lipsit de resurse naturale !rav a'ectat de bombardamentele celui de7al doilea r0boi mondial *inclusiv bombele atomice de la Kiros)ima i Na!asa3i 87= au!ust 1=>:. a devenit (n epoca postbelic o mare putere economic cu reali0ri remarcabile din punct de vedere te)nolo!ic% Dxplicaia este dat de potenialul uman remarcabil *putere de munc onoare si disciplin 7 spiritul bus)ido din perioada samurailor. resursele 'inanciare reduse care au 'ost alocate sectorului militar stabilitatea politic politicile economice i de de0voltare !uvernamentale% ,rima etap a moderni0arii Japoniei poate 'i considerat perioada 1$7971=9: cnd au 'ost puse ba0ele unei industrii naionale ba0ate pe meteu!urile tradiionale dar i pe importul de te)nic% 4n 1=91 apare prima oelarie *JaMata Iron and 1tell 5ill.% 4ntre 1=9:71=>9 economia Japoniei crete de 12 ori (nre!istrnd un boom care a continuat pn la cri0a de supraproducie din 1=2= dar care a continuat s se de0volte datorit orientrii ctre producia de r0boi% 4n 1=:9 produsul naional brut era de 19 miliarde dolari% 4n perioada 1=8971=79 are loc o cretere economic 'oarte mare *dup ce (n 1=:9 Japonia era devastat de bombardamentele atomice din 1=>: traumati0at de tra!ediile
11

de la Kiros)ima si Na!asa3i ca i de soarta celor circa 7 milioane /apone0i care se repatriau din 0ona ,aci'icului.% 4n 1=79 Japonia era a treia putere industrial a lumii *puternica de0voltare a industriei siderur!ice.% 4n anii 89 se de0volt puternic industria siderur!ic prin construirea unor mari capaciti de7a lun!ul coastelor% ,n la cri0a petrolier a 'ost cea mai prosper i e'icient industrie dar i un mare consumator de ener!ie ocul petrolier *1=7?.% 6ac (n 1=:: resursa ener!etic principal a Japoniei era crbunele *7:+. (n 1=79 raportul se inversase carbunele contribuind cu doar 2:+ la necesarul ener!etic al rii% Un rol din ce (n ce mai mare revenea petrolului% Hocul petrolier a dat o nou si semni'icativ dimensiune vulnerabilitaii Japoniei o ar cu resurse minerale 'oarte reduse% Ast'el (n 1=7>71=7: are loc o cdere economic important% 6ac (n perioada 1=8971=79 creterea economic era de 11+Nan (n deceniul 1=7971=$9 s7a redus la : :+Nan% 6up cri0a petrolului au avut loc preocupri pentru restructurarea economiei nationale< trecerea treptat de la import i consum de materii prime la import i consum de semi'abricate% Gestructurarea industrial a dus la promovarea ramurilor so'isticate de (nalt te)nicitate cu mare consum de inteli!en i scaderea ponderii ramurilor ener!o'a!e% A pro!resat mult pro!ramul nuclear dar i te)nolo!iile de producere a ener!iei pe ba0a potenialului solar si !eotermal% Industria de autove)icule este o industrie c)eie deoarece antrenea0 numeroase activitai *industria siderur!ic si metalur!ic7Al &u ,b industria maselor plastice anvelope textile produse c)imice reele de distribuie comerciali0are service.% ,roducia de autove)icule a crescut constant de la peste 199 mii bucti (n 1=:8 la peste 11 milioane (n pre0ent% Aceast con'runtare

12

economic i comercial nu a 'ost sin!ura< Lr0boiul textilelorB *deceniul 8. Lr0boiul televi0oarelorB *deceniul 7. sau Lcon'lictul oeluluiB% Un rol central (n dinamismul economiei (l pre0int industria de vr'% 6easemenea se remarc trecerea spre exportul de capital< investiii directe (n straintate ale companiilor /apone0e ac)i0iii de aciuni ale investitorilor /apone0iO (mprumuturi i credite acordate de bncile /apone0e% Japonia este o tar dependent de comerul exterior de importul de materii prime i exportul de bunuri% 4n aceste condiii meninerea unui comer internaional liber *'ar practici protecioniste. este esential pentru economia Japoniei% 4ncepnd cu anul 1=$9 are loc boom7ul roboticii *(n pre0ent sunt peste >19 mii roboti industriali.% LGevoluia electroniciiB (ncepe odat cu descoperirea tran0istorului *1=>7.7semiconductor 'olosit la 'abricarea calculatorului electronic i continu cu de0voltarea circuitelor inte!rate cu peste 199 mii tran0istori% &)eia industriali0rii postbelice a Japoniei a 'ost dat de 'olosirea pe scar lar! a te)nolo!iilor electronice (n toate domeniile% 1uccesele deosebite obinute (n diverse domenii ale industriei de vr' *electronic i electrote)nic telecomunicaii biote)nolo!ie robotic. nu se puteau reali0a 'r investiii masive (n cercetare si (nvtmnt% 4n acest sens se evidenia0 orasul stiini'ic ;su3uba situat (n partea central a insulei Kons)u care cuprinde Universitatea ;su3uba71=7? i numeroase institute de cercetare i educaionale *una dintre cele mai mari concentrri stiini'ice din lume orientat spre cercetare 'undamental.% 4n anul 1=$9 a 'ost locul Dxpo0iiei 1tiini'ice i ;e)nolo!ice Internaionale% 1'ritul secolului al PP7lea este cunoscut ca Ldeceniul ne!ruB 'iind marcat de o (ncetinire a creterii economice *1 : + (n perioada 1==971==7.% Industria ener!iei electrice se

1?

ba0ea0 pe< petrol *>= >+. crbune *1= 1+. !a0e naturale lic)e'iate *1? ?+. ener!ie nuclear *12 8+. )idroener!ie i ener!ie !eotermal *? :+. alte surse *2 ?+.% &irca $9+ din necesarul de ener!ie se importa *=9+ din importurile de petrol provin din Orientul 5i/lociu.%

&apitolul II POZIIA ACTUAL A JAPONIEI IN ECONOMIA MONDIAL 2%1 NOILE STRATEGII DE DEZVOLTARE ECONOMIC

Japonia are un rol de locomotiv pentru economia arilor din Asia ,aci'ic Asia 5eridional i de Dst Asia de 1ud Dst% &onstituirea identitii re!ionale asiatice la etapa contemporan se reali0ea0 sub conducerea /apone0% Investiiile comerul i AO6 *asistena o'icial pentru de0voltare. au 'ost eseniale pentru economiile emer!ente ale Asiei%

1>

,in la cri0a 'inanciar din 1==771==$ economiile re!iunii se de0voltau 'oarte rapid *crestere de circa $+ anual. reali0nd circa 2N? din capitalul mondial i Q din productia !lobal% Ge!ionalismul asiatico7paci'ic pre0int citeva trsturi distincte care7l deosebesc de cel Iest7Duropean i de cel Nord7american% &onducerea 1UA detaat (n America de Nord i aliana 'ranco7!erman (n Duropa au orientat inte!rarea acestor re!iuni% 4n Asia7,aci'ic exista ? puteri principale< 1UA Japonia i &)ina7 cu interese i ambiii care di'er sensibil de la o ar la alta% &ele mai importante instituii re!ionale sunt< A1DAN 7 8 ri *-runei India 5alaFsia @ilipine ;)ailand Iietnam. A,D& 7 *Australia &)ina 1UA &anada Noua Reeland Japonia. Givalitatea dintre 1UA i Japonia materiali0at prin tot 'elul de restricii de o parte i de alta a determinat Japonia s aplice o strate!ie asiatic% ,n la mi/locul anilor S$9 Japonia postbelic a mani'estat un interes sc0ut 'a de economiile din Asia de Dst% &omerul intrare!ional era redus comparativ cu cel Iest7Duropean i 1UA% ,e de o parte nu exista o cerere pentru produsele so'isticate /apone0e ne'iind luate (n serios rile din re!iune ca poteniale piee 'apt pentru care corporaiile /apone0e au 'acut puine investiii pe termen lun! aici% Acestea vi0au industria extractiv mai puin industria productiv i aproape deloc te)nolo!iile de v(r'% Aprecierea semni'icativ a enda3a *cu aproximativ ?9+. 'a de dolarul american a 'ost o lovitura !rea pentru Japonia care avea o strate!ie a de0voltarii ba0at pe exporturi%

1:

Dxperii Occidentali s7au !rbit s dea verdict economiei Japone0e propunndu7se ca msuri< reducerea in'luenei statului (n economie trecerea la o economie orientat spre piaa i spre consum *i nu doar spre exporturi.% Acetia au prev0ut c cri0a economic va determina economia /apone0a s convear! cu modelul occidental% Dlita /apone0 a ales (ns o strate!ie alternativ% Alternativa poart denumirea de Lstrate!ia asiatic a JaponieiB% 1ensul acestei strate!ii consta (n crearea economiei est7asiatice care s 'ie inte!rat cu economia intern a Japoniei i pe care Japonia s7o domine% Aceast strate!ie a 'ost dictat de protecionismul tot mai dur din partea 1UA comerul diri/at al automobilelor i a altor sectoare i ca urmare a dependenei 'oarte mare de 1UA *piaa american.% 4n plus (ncura/atoare i atractive erau pieele i economiile emer!ente din Asia (n care crete rolul &)inei i pe care Japonia prin aceast strate!ie i7o dorete aliat i nu concurent% &orporaiile /apone0e aveau motive serioase de o relocali0a activitaile (n economiile cu costul mic al 'orei de munca dar 'oarte disciplinate i nepretenioase% Iniial interesul s7a mani'estat 'at de statele mici din re!iuneNvecine< &oreea de 1ud Kon! Eon! ;aiMan 1in!apore *draconii asiatici. apoi ctre statele din 17D i (n special asupra 0onei din sudul &)inei% 6e 'apt strate!ia de cretere susinut de exporturi a re!ionali0at7o% Investiiile directe (n re!iune au 'ost uriae% @irmele /apone0e au investit aproximativ 199 mlrd T% ,este >:99 de 'irme /apone0e au antrenat circa 1 mln muncitori (n re!iune% Investiiile au 'ost (nsoite de trans'er de te)nolo!ie (n valoare de circa 1mlrd T% Asia de Dst i de 1ud7Dst a devenit Latelierul lumiiB%

18

Ca (nceputul anilor S=9 Asia7,aci'ic a depit 1UA (n relaiile comerciale devenind cea mai mare pia de export a Japoniei% Au crescut i exporturile re!iunii ctre 1UA% ;oate economiile din re!iune au avut excedent comercial imens (n relaia cu 1UA% Aceast strate!ie a Japoniei (n Asia crea0 impresia c Japonia (ncearc s cree0e un imperiu Dst7Asiatic sau o s'er de in'luen exclusiv de data aceasta prin mi/loace panice ale comerului 'inanelor i a investiiilor dect prin cucerire militar% 1copul acestei strate!ii a 'ost ca Japonia s7i poat continua creterea economic susinut pe exporturi speci'ic perioadei postbelice% At(t comerul c(t i strate!iile de cretere erau ameninate de aprecierea substaniala a Fenului de costurile de producie interne din ce (n ce mai mari precum i de protecionismul comercial al 1UA i al Duropei Occidentale% Dxpansionismul corporatist /apone0 a 'ost (nsoit de o important sc)imbare de politic extern% 4mpratul /apone0 i toi prim7minitrii au e'ectuat vi0ite de stat Japonia (n'iin(nd i 'uncie ambasador pentru cooperarea paci'ico7asiatic% 6ar cea mai important dovad a reasini0rii Japoniei se !asete (n creterea AO6 *asisten o'icial pentru de0voltare.% Japonia a devenit cel mai mare donator din re!iune% Asistena 'inanciar a Japoniei s7a 'acut sub 'orma unor (mprumuturi convenabile destinate (n mod caracteristic proiectelor vaste de in'rastructur care va spri!ini industriali0area diri/at de /apone0i% AO6 promovea0 interesele Japoniei i ale 'irmelor /apone0e (n re!iune% 4ntr7o 'ormulare mai direct con'orm economistului ,eter 6ruc3e< LJaponia va 'urni0a creerul iar celelalte state asiatice vor o'eri braele B%

17

5ai multe state din re!iune *(n principal &)ina. sunt nemulumite c Japonia re'u0 s exporte i te)nolo!ia sa industrial avansat pstr(nd secretele sale industriale i a 3noM7)oM7ului te)nolo!ic /apone0% 4n po'ida succesului remarcabil industria de automobile din &oreea de 1ud nu va putea supravieui 'r componentele7c)eie 'abricate (n Japonia% ,n cnd aceste economii nu vor deveni mai inovative rolul lor (n economie va ram(ne unul subordonat% 2.2 JAPONIA UN PITIC GEOPOLITIC SAU UN GIGANT INTERNAIONAL? 4ntin0ndu7se pe o supra'a asemntoare &ali'orniei de ?7$%999 3mU numrnd 127 milioane de locuitori i nedeinnd bo!ii naturale importante Japonia nu s7ar (ncadra (n tiparul de putere mondial% &atalo!at drept un Lpitic !eopoliticB din cau0a lipsei celor trei atuuri care pot o'eri statutul de putere mondial unui stat< teritoriu populaie i resurse Japonia rstoarn teoria !eopolitic potrivit creia puterea purcede din cele trei elemente enumerate mai sus i scoate la (naintare un model de de0voltare (ntreprins (n perioada postbelica ba0at pe creaie i nu pe resurse% L5odelul de de0voltare nipon a s'idat 'ormula tradiional care asocia univoc puterea cu mrimea 'i0ic i bo!iile naturale%B 6ac ar 'i s comparm Gusia cu Japonia am observa c o ar cu o supra'a de >9 de ori mai mic dect a statului rus i care nu deine resurse naturale are un ,N- de 1$ ori mai mare dect al Gusiei% Acest lucru se datorea0 dinamicii spaiale care i7a mutat polii de putere dinspre teritoriu i resurse spre competitivitate economic i ,N-%

1$

;rans'ormat din partener (n competitor pentru 1UA Japonia nu a vi0at obinerea statutului de superputere ci doar s7a mulumit cu cel de putere re!ional% &)iar dac (n ultimii ani aceasta a 'ost devansat de creterea economic a &)inei miracolul /apone0 de ieri 'iind (nlocuit cu miracolul c)ine0 de a0i Japonia nu i7a pierdut in'luena i puterea economic (n 0ona Asiei i c)iar s7a trans'ormat (ntr7o putere internaional de prim ran! comparabil &anadei% Japonia nu a 'ost doar !eneratorul bunstrii (n Asia declannd dominoul boom7ului economic (n re!iune dar a 'ost i este una dintre cele mai active puteri pe plan internaional% LJaponia rmne o productoare economic !lobal i cel mai mare 'urni0or de a/utoare umanitare din lumea (nti%B Activitatea de meninere a pcii i de0voltare economic reali0at la nivel mondial (i pot o'eri Japoniei statutul mult visat< al unei puteri acceptate i respectate pe plan internaional% Japonia a impus un model economic asiatic rapid (mprumutat la nivel !lobal ba0at pe Lcomplementaritatea (ntre economiiB% Identi'icabil cu un /oc de tip LMin7MinB internaionali0area productivitii (n statele vecine a dus la sc)imbarea industriilor i per'ormane economice% &orporaiile multinaionale au ca ar de ori!ine Japonia care a utili0at i (mbuntit permanent e'iciena muncii% 6e exemplu companiile constructoare de automobile nipone au 'iliale (n ;ailanda pentru producerea motoarelor (n Indone0ia pentru producerea bateriilor (n India i @ilipine pentru producerea cutiilor de vite0% &ompaniile de calculatoare au ramuri de producie a componentelor (n 1in!apore i de asamblare (n 5alaFsia% Industria de automobile oel i semiconductori sud7coreean a de0voltat un parteneriat de tip cartel cu Japonia a/un!nd s dein cele mai importante 'lote comerciale%

1=

Adu!nd tuturor acestora calitatea i e'iciena muncii nipone re0ult o 'or motrice uria !eneratoare a unui model de de0voltare ce rede'inete parametrii 'orei !eopolitice i care con'er statului /apone0 rolul de Llocomotiv a de0voltriiB (n re!iunea Asiei% 4n pre0ent Japonia se con'runt cu o puternic sta!nare ce a (nceput (nc din 1==9 odat cu bula economic (n care a intrat economia nipon% 6eclinul antreprenoriatului i creterea timid a capitalului ba0at pe aciuni au 'ost cau0ele principale ale acestei (ncetiniri economice i au dus la retro!radarea Japoniei de pe locul doi pe locul trei (n ierar)ia economic mondial 1ituaia Japoniei (n re!iunea Asiei a desc)is7o ctre o alian cu 1tatele Unite ale Americii devenind o Lprelun!ire !eopolitic a puterii americaneB% ,entru Japonia 1UA este protectorul su i Lprincipala ancor de salvareB att sub aspect militar ct i al asi!urrii aprovi0ionrii cu resurse% 6ei (n urm cu 29 de ani 1UA s7au v0ut ameninate de apariia unei Japonii puternice ce ar 'i impus un 'el de L,ax NipponicaB i ar 'i devenit un !i!ant in'ormaional (n pre0ent oboseala economic cu care se con'runt Japonia i7au re!resat 'ora plasnd7o pe locul trei la nivelul economiilor internaionale i au stabili0at le!turile cu 1UA% Iulnerabilitatea militar demo!ra'ic i teritorial cu care se con'runt Japonia (n pre0ent o 'ace tot mai desc)is cooperri strnse cu 1tatele Unite% I0olarea !eo!ra'ic dar i politic datorit adoptrii democraiei occidentale au trans'ormat Japonia (ntr7o pies de pu00le ce nu se (ncadrea0 peisa/ului asiatic% &)iar dac 1UA (i urmresc maximi0area i perpetuarea intereselor strate!ice (n Asia prin intermediul Japoniei aceasta din urm nu ar 'i putut supravieui 'r a/utorul american% 4mbrcnd 'orma unui protectorat militar cooperare economic sau alian (mpotriva &)inei

29

colaborarea Japonia71UA repre0int o punte (ntre Asia i America (ntre Occident i Orientul 4ndeprtat dar mai ales un 'el de Lcap de pod al democraieiB (n re!iunea Asiei% 4n timp ce Japonia privete ctre America ea tra!e (n acelai timp i cu coada oc)iului ctre &)ina%LCiderii din s'era economic a Japoniei vd relaia cu 1UA drept una de concuren pe cnd pe cea cu &)ina drept una de complementaritate%B &onsiderate adesea rivale eterne &)ina i Japonia sunt de 'apt copiloii economiei Asiei de Dst%B 6atorit 'orei lor economice dar i !eo!ra'iei o alian nipono7c)ine0 este luat tot mai mult (n calcul% 5uli analiti aduc (n discuie o posibil ax economic i strate!ic -ei/in! V ;o3Fo care ar crea un adevrat imperiu economic i ar trans'orma Asia (n cea mai important 0on economic a lumii% @iind o naiune puternic in'luenat de sentimentul unicitii i a mesianismului su Japonia a creat un mod de via di'erit i c)iar superior trans'ormat ulterior (ntr7un etalon pentru 0ona Asiei

2.3 RELAIILE ECONOMICE DINTRE JAPONIA I C INA

&onversia statisticii exprimate (n Feni pentru importurile i exporturile dintre Japonia i &)ina eliberat de 5inisterul de @inane din Japonia in 'ebruarie 2912 JD;GO a constatat c (n comparaie cu anul precedent comerul total al Japoniei cu &)ina a crescut cu 1> ?+ la ?>> = miliarde dolari (n 2911 (nre!istrnd un nou record% Att importurile ct i exporturile au avut un nivel record importurile din &)ina au crescut cu 29+
21

la 1$? > miliarde dolari (n timp ce exporturile ctre &)ina au crescut cu $ ?+ la 181 : miliarde dolari% Avnd (n vedere consecinele 5arelui &utremur din Dstul Japoniei creterea exporturilor Japoniei a sc0ut permind creterea importurilor pentru a depi acest impas (ncep(nd cu anul 299:% &a urmare balana sc)imburilor Japoniei a (nre!istrat un de'icit de 21 = miliarde dolari o cretere de : = ori mai mare dect anul precedent% Acest lucru a 'ost deasemenea prima cretere a de'icitului din anul 299:% ,rivire de ansamblu asupra anului 2911< 7 &omerul dintre Japonia i &)ina a crescut timp de doi ani consecutivi alimentat prin extinderea cererii interne a importului Japoniei de produse 'inite i piese din &)ina dar i de economia stabil a &)inei% &u toate acestea rata total de cretere a comerului pe o sin!ur lun a sc0ut la o sin!ur ci'r dup noiembrie 2911 din cau0a scderii exportului Japoniei ctre &)ina% 7 Dxporturile ctre &)ina au a/uns la un nivel record (n anul 2911% O cretere a 'ost observat (n exportul de ec)ipamente de instalaii industriale i materii prime% &u toate acestea (n comparaie cu aceeai perioad a anului precedent s7a (nre!istrat o scdere in urmtoarele ? luni consecutive dup luna octombrie ca urmare a impactului cutremurului i a altor 'actori cum ar 'i Fenul puternic (ncetinirea economiei &)inei i cri0a datoriilor din Duropa%
7

Importurile din &)ina au stabilit deasemenea un record (n anul 2911% A 'ost menionat o cretere a instrumentelor de cumunicare care a dus la extinderea pieei tele'oanelor inteli!ente% 6easemenea a crescut i importul de (mbrcminte i accesorii dar i de produse alimentare% 4n plus importurile de produse cum ai 'i< ventilatoare electrice
22

!eneratoare de curent electric i baterii au crescut brusc pe partea din urma a cererii re'eritoare la e'orturile de recuperare post7de0astru lipsa de ener!ie electric la nivel naional campania de economisire a ener!iei dar i pentru 'urni0area de ur!en% 7 ,onderea &)inei din comerul total al Japoniei a sc0ut cu 9 1 puncte la 29 8+ 'a de anul precedent ca rat de cretere (n comerul cu &)ina a sc0ut sub cel al totalului sc)imburilor comerciale ale Japoniei cu lumea% Aceasta este prima scdere a cotei &)inei (n 21 de ani% Dxporturile Japoniei ctre &)ina (n 2911 au (nre!istrat o cretere de doua ci're (n primul trimestru iar rata de cretere a ,I-7ului a 'ost de = 2+% &u toate acestea datorit in'luenei 5arelui &utremur din Japonia rata de cretere a sc0ut la o sin!ur ci'r (n arpilie i mai ca re0ultat al unei scderi brute a ec)ipamentelor electrice materiilor prime si ec)ipamentelor de transport% 4n urma restaurrii ba0ei de producie rata de recuperare a 'ost aproape dubl din luna iunie pn (n septembrie dar a sc0ut din nou dup luna octombrie timp de trei luni consecutive% ;ransporturile /apone0e de produse c)imice i utila/e de u0 !eneral cum ar 'i de prelucrare a metalelor i maini de textile au crescut (n timp ce materiile prime stabili0at% O cretere brusc a 'ost observat (n exportul de prelucrare a metalelor maini de textile materiale de 'abricare a semiconductorilor i alte dispo0itive i roboi industriali susinut de expansiunea industrial a &)inei creterea costurilor 'orei de munc i scderea 'orei de munc% Un declin a 'ost observat (n exporturile de produse metalice ne'eroase ec)ipamentele electrice i circuitele electrice s7a

2?

inclusiv automobile i cupru ra'inat din cau0a lipsei de piese cau0ate de (ntreruperile lanului de aprovi0ionare de la 'abricile a'ectate de de0astrul din Japonia% 4ntre timp exporturile de semiconductori alte componente electronice i automobile s7a stabili0at% Dxporturile de utila/e miniere care au crescut brusc (n anul anterior au cunoscut un declin (n 2911 din cau0a scderii investiiilor imobiliare re'lectate (n impactul politicilor monetare restrictive ale #uvernului &)ine0% Dxporturile de produse alimentare deasemenea au sc0ut (n mod semni'icativ ca urmare a re!lementrilor de micorare a importurilor &)inei din Japonia (n urma accidentului nuclear% Importurile de tele'oane inteli!ente au crescut o dat cu creterea popularitii lor% 4n ceea ce privete produsele c)imice importurile de pmnturi rare i metale rare numrul lor a sc0ut% 4n timp ce termenii de valoare au crescut aceste importuri au 'ost susinute de preurile extrem de ridicate% Importurile de accesorii de (mbrcminte i (mbrcminte au crescut cu aproape 29+ (n ciuda tendinei recente a 'actorilor de deci0ie de a trece la o producie din &)ina ctre alte ari din Asia care doresc costuri de producie mai mici% &reterea a 'ost alimentat de mrirea valorii unitare a importurilor cau0ate de produsele cu valoare adu!at 'abricate (n &)ina i o cretere a importurilor de (mbrcminte practic proiectat pentru a a/uta la conservarea ener!iei% Importurile de produse alimentare au crescut cu aproape 29+ susinute de preocuparea pentru si!urana alimentar din &)ina i creterea cererii interne pentru produsele cu preuri reduse% Importurile de !eneratoare electrice ventilatoare electrice baterii lanterne i radiouri portabile au crescut re'lectnd asupra creterii

2>

nevoilor oamenilor care au aprut (n urma lipsei de ener!ie i a msurilor de economisire a ener!iei la nivel naional precum i cererea de bunuri de ur!en datorit de0astrului din data de 11 martie% &omerul total al Japoniei cu &)ina au crescut de la ? =+ la 27 : trilioane Feni% Importurile au crescut de la = 1+ la 1: 8 trilioane Feni (n timp ce exporturile sunt (n scdere de la 1 >+ pn la 12 = trilioane Feni% &)ina i Japonia sunt parteneri comerciali importani de muli ani% Gelaia comercial dintre cele dou ri este depit doar de sc)imburile &)inei cu 1tatele Unite cea mai mare economie a lumii% Japonia este cel mai mare investitor (n &)ina iar &)ina cel mai mare partener comercial pentru Japonia% 6e asemenea &)ina a devenit cel mai mare creditor al statului nipon cu circa 1$%999 de miliarde de Feni *2?9 miliarde de dolari. dup o cretere masiv cu 79+ a deinerilor de obli!aiuni (n 2919% &)ina este cea mai mare pia de export pentru Japonia%

&apitoul III TO!OTA 7 1tudiu de ca0 V

2:

3.1PREZENTAREA TO!OTA ROM"NIA S.R.L &alitatea produselor i serviciilor precum i !ri/a 'a de client repre0int principii de ba0 (n 'ilo0o'ia ;oFota i pornesc de la tradiia Eai0en V 4mbuntire continu% 6e aceea ;oFota deine po0iia de lider mondial (n ceea ce privete calitatea i 'iabilitatea% @iecare domeniu de activitate de la desi!n producie lo!istic i pn la serviciile de vn0are i post7vn0are se supune celor mai (nalte standarde de calitate i are ca scop depirea ateptrilor clientului% Iar aceste reali0ri au 'ost rspltite de7a lun!ul timpului cu numeroase premii i distincii 'cnd din ;oFota una dintre cele mai premiate mrci din istorie (n (ntrea!a lume% ;oate aceste reali0ri ale mrcii ;oFota se datorea0 (n primul rnd ec)ipei ;oFota oamenilor care identi'icndu7se cu munca pe care o depun 0i de 0i au 'cut posibil acest succes crend ast'el slo!anul < n fiecare Toyota este o parte din noi toi! Toyota ta este i Toyota mea! ;OJO;A GO5WNIA 1%G%C% 1ediul social< Hos% ,ipera7;unari nr%1 comuna Ioluntari /ud% Il'ov ;el< X>921 2999 ?99 @ax< X>921 2999 ?91 D7mail < toFotaYtoFota%ro Nr% de (nre!istrare la Ge!istrul comerului< J2?N2>92N?1%97%299$ &%U%I< 1272?>>? din 2=%92%2999 &apital social< :1%117%=88 GON 4n Duropa ;oFota are o abordare bi7lateral de implicare (n societate% Or!anismul ;)e ;oFota @und 'or Durope *;@'D. 'uncionea0 la nivel pan7 european i spri/in proiecte de0voltate (n di'erite ri sau re!iuni europene%
28

;@'D spri/in proiecte (n domenii (n care deine (mpreun cu partenerii si experti0a i experiena necesar< protecia mediului educaie te)nic% Al doilea palier de aciune este prin companiile ;oFota locale pentru proiecte la nivel re!ional i naional% ;oFota ocup locul I i primete titlul de Abrand7ul cel mai verdeB (n prima ediie a topului A&ele mai ver0i mrci la nivel mondialB publicat de compania de consultan Interbrand pe 28 Iulie 2911% 1tudiul ia (n considerare in'ormaiile publice despre per'omanele unei mrci (n raport cu mediul i percepia opiniei publice despre marca respectiv asa 0isa Aima!ine verdeB pe care marca o are (n societate% ,e ba0a acestor in'ormaii se reali0ea0 scorul de per'orman verde% Gaportul Interbrand atesta c ;oFota este un exemplu despre cum preopcuparea 'aa de mediu devine o prioritate la nivel de mana!ement determinnd ast'el an!a/amentul real 'a de opinia public din toata lumea% An!a/amentul permanent al ;oFota 'a de mediu a 'ost exprimat i (n Ii0iunea #lobal ;oFota publicat (n luna martie 2911 scopul declarat 'iind acela de a reduce emisiile de dioxid de carbon (n timpul (ntre!ului process de 'abricare i van0are prin care trece un ve)icul% &ompania 'ace de asemenea e'orturi de a conserva resursele naturale prin reciclare i de a des'asura activiti a'late (n armonie cu natura% O contribuie c)eie la per'ormanele ecolo!ice ale companiei con'orm raportului o are te)nolo!ia inte!ral )ibrid ;oFota% 6e la lansarea sa (n 1==7 modelul ,rius V a'lat acum la a treia !eneraie V a contribuit substanial la vn0rile de ve)icule )ibrid ;oFota si Cexus ce totali0ea0 ? 2 milioane de uniti la nivel mondial% si!urana rutier i

27

4n 2919 ;oFota a introdus te)nolo!ia )ibrid i pe ve)iculul compact ;oFota Auris produs la 'abrica din 5area -ritanie% #ama ,rius va 'i extins (n curand cu modelul de apte locuri ,rius X precum i cu ve)iculul ce va repre0enta un pas important (n evoluia ;oFota i desvrirea 'ilo0o'iei sale ,rius ,lu!7in KFbrid ce va 'i lansat in 2912% Avnd o strate!ie pe termen lun! (n ceea ce privete abordarea sustenabil a tuturor operaiunilor sale ;oFota de0volt o serie de iniiative (n Duropa printre cele mai recente numrndu7se un perete solar la 'abrica ;oFota din Ialenciennes @rana un panou solar la scar instalat la 'abrica din 6erbFs)ire 5area -ritanie i o instalaie cu dou turbine de vnt la &entrul de Co!istic ;oFota din Reebru!!e -el!ia% 5etodolo!ia de masurare utili0at (n raportul A&ele mai ver0i mrci la nivel mondialB a 'ost de0voltat de catre Interbrand (mpreun cu 6eloitte scorul verde 'iind ast'el !ndit (nct s poat 'i aplicat pentru mai multe industrii% Interbrand a intervievat i 19%999 de consumatori din cele mai mari 0ece piee ale lumii inclu0nd 1tatele Unite ale Americii Japonia &)ina #ermania @rana 5area -ritanie Italia -ra0ilia 1pania i India% 1copul acestor interviuri a 'ost acela de a determina percepia asupra per'ormanelor ver0i ale unei mrci% 3.2EVOLUIA V"NZRILOR N PERIOADA 2#11$2#13 4n perioada 1: mai V ?9 octombrie ;oFota Gomnia a dat startul celei de7a doua ediii a unuia dintre cele mai importante evenimente ale mrcii< &aravana ;oFota Dxperience 2911%Au 'ost testate toate modelele !amei ;oFota<iZ AF!o Jaris Auris &orolla Avensis ,rius Auris K16

2$

Urban &ruiser Gav > Kilux Cand &ruiser 1:9% ,entru ;oFota !ri/a pentru clienti impreuna cu calitatea produselor si serviciilor o'erite acestora repre0inta pilonii principali ai de0voltarii marcii (n economie% M%&'% -rand 6ecembrie ;OJO;A 177 A()*)(&+,-. 1 J;6 2911 2$92 6ecembrie 2? C*-./3.0) 1 M+2+3(, 2 T*)%4 1X2 J;6 2911 6ecembrie =1 299 J;6 2911 2==?

1ituaia livrri automobile V 6ecembrie 2911 -uletin statistic Auto 7 A,IA

4n 2911 ;oFota Gomnia 1%G%C a vndut 2==? de modele de autoturisme dintre care 299 de modele au 'ost vndute in luna decembrie% Jude N 5arc AG#DH -A&[U -IKOG -I1;GI\A -GAHOI -G[ICA -UR[U &CUJ &ON1;AN\A 6OCJ KAG#KI;A IAHI 5AGA5UGDH 5UGDH ,GAKOIA 1I-IU ;oFota 79 71 >> 19 11$ 88 82 82 :7 7= 27 17> 7> 7= 77 7

2=

1U&DAIA 81 ;I5IH =1 IWC&DA 1> IGAN&DA >1 -U&UGDH;I 19?2 ;O;AC 2?1: 1ituaia teritorial a vn0rilor e'ective &U5UCA; 2912 1urs A,IA 4n anul 2912 ;oFota Gom(nia 1%G%C a vndut 2?1: modele de autoturisme dintre care< 7 modele ;oFota #;$8 ?>9 modele AF!o 1 model IZ 881 modele Jaris >>? modele Auris 19$ modele &orolla 8 modele &orolla Ierso ?:= modele Avensis 1$ modele ,rius 2 modele Urban &ruiser 21= modele Gav > 1?9 modele Cand &ruiser si 21 de modele Cand &ruiser 299% 6intre cele 2?1: modele vndute 292 autoturisme au 'ost livrate (n luna decembrie% Au mai 'ost vndute 2?$ de modele de autoturisme sub ?%:t (n total in anul 2912 s7au vndut 2::? de autoturisme marca ;oFota% 5arca -rand ;oFota Ianuarie 1>1 Autoturisme N &om%]?%:tX5inibus @ebruarie 2=7 5artie >$9 Aprilie 7>9 ;otal 18:$

1ituaie livrri ianuarieN'ebruarieNmartieNaprilie 291? -uletin 1tatistic Auto V A,IA 4n anul 291? ;oFota Gomnia 1%G%C (n decursul lunilor ianuarie 'ebruarie martie i aprilie a livrat 18:$ de modele de autoturisme% 4n pre0ent ;oFota Gomnia 1%G%C are o reea extins de parteneri cum ar 'i< ;oFota -acu 7 Auto -est &enter ;oFota -aia 5are 7 Cand

?9

5otors ;oFota -istria 7 5ondial 5otors ;oFota -raov 7 #enius 5otors ;oFota -rila 7 Dstima 5otors ;oFota -ucureti Nord 7 Inc)cape 5otors ;oFota -ucureti 1ud 7 ;oFo 5otor &enter ;oFota -u0u 7 Gol &ar 5otors ;oFota &lu/ Napoca 7 ,ro'i Auto ;oFota &onstana V 5otor Dxpert ;oFota &raiova V ;op 5otors ;oFota @ocani V Auto -est &enter ;oFota Iai V 5e!a Auto ;oFota Odor)ei V Duro7&ar ;radin! ;oFota Oradea V &lasmotor ;oFota ,iteti V Next Automobile ;oFota ,loieti V Arena Auto ;oFota Gmnicu Ilcea V Next Automobile ;oFota 1ibiu V #enius 5otors ;oFota 1uceava V Gevlaco 5otors ;oFota ;r!u 5ure V Duro7&ar ;radin! ;oFota ;imioara V ^estmotors%

3.3 TO!OTA 50 DE ANI DE EVOLUIE

;oFota 5otor &orporation este una dintre cele mai LtinereB companii auto din lume la cei 7: de ani (mplini i pe ? noiembrie 2912 dar a reu it s devin cel mai mare productor de maini (n ciuda 'aptului c principalii concureni au (mplinit centenarul de civa ani buni% Anul acesta ;oFota a 117a companie a lumii ca venituri a anunat c a produs maina cu numrul 299%999%999% 4n anii S89 ;oFota se a'la de/a (n plin proces de aliniere la standardele internaionale i7a introdus propriile sisteme de calitate setate ast'el (nct (n 'iecare stadiu al produciei se tia exact cine este responsabil pentru anali0a i descoperirea cau0elor de'ectelor precum i pentru stabilirea msurilor de remediere% ,rimul re0ultat a 'ost (n 1=8: cnd ;oFota a primit premiul 6emin! pentru calitate acordat de Uniunea Omenilor de
?1

Htiin i In!inerilor Japone0i% 6ar viaa internaional a mrcii (ncepuse de/a cu civa ani (nainte% Dra 1=:7 i primul model ;oFota denumit &roMn a/unsese (n Cos An!eles ca maini demo% Un an mai tr0iu era (n'iinat ;oFota 5otor 1ales U1A care vindea 2$$ de ve)icule pe piaa american% Dra un (nceput modest dar 'erm% ,iesa de re0isten a devenit (ns ;oFota 5odel -J cel care (n 1=:: devenea Cand &ruiser un model conceput (n 1=:1 pentru piaa /apone0 care a cptat rapid (n 1UA un renume de ve)icul solid potrivit pentru orice 'el de teren% Un alt reper pentru istoria mrcii a sosit (n 1=88% Dra rndul modelului &orona s intre pe sub pielea americnanilor iar vn0rile sale au ridicat marca /apone0 la 29%999 de uniti (n primul an (n care s7a vndut% 4n 1=87 ;oFota devenea de/a a teia marc de import (n 1UA% 4n 1=72 vn0rile sale atin!eau pra!ul de 1 milion de uniti iar (n 1=7: se instala con'ortabil pe primul loc la importuri% A 'ost doar primul pas ctre ceea ce (nseamn a0i ;oFota (n 1UA< 1> u0ine i 2: de milioane de autove)icule produse (n America de Nord% ,ovestea din Duropa a mrcii ;oFota are o alt istorie iar marca /apone0 a rvnit (ntotdeauna la ea% ,rimele exporturi (n Duropa au (nceput (n 1=89 (n 5alta i &ipru (n volume 'oarte mici% 17a petecut (ns ceva ce a declanat expansiunea mrcii pe acest continent% Dste vorba despre vi0ita lui ^alt)er Ero)n preedinte Drla Auto Import din 6anemarca% Acesta a convins compania /apone0 s exporte modelul &roMn construit cu volanul pe partea dreapt (n 6anemarca (n ciuda 'aptului c repre0entanii constructorului erau convini c nu sunt pre!tii pentru intrarea pe o nou pia% ,re0entarea la un salon local s7a dovenit a 'i un succes< >99 de maini erau cumprate (n primul an 1=8? pentru ca (n 1=8> vn0rile s se ridice la 1%:99 de uniti% Au urmat @inalnda Olanda -el!ia Dlveia% ,rima

?2

repre0entan a 'ost desc)is (n &open)a!a iar 6anemarca a rmas i ast0i ara cu cele mai mari vn0ri de ;oFota din Duropa% ,roducia de maini ;oFota a (nceput (n 1=8$ cu liniile din ,ortu!alia dedicate modelului &orolla% 4n 1=72 se 'abricau 19%999 de maini &orolla i &orona plus camionetele 6Fna% 6up cri0a petrolului i scderile masive de vn0ri din anii S79 au urmat ani de expansiune% ;oFota 5otor &ompanF a cumprat dealerul propriu din #ermania (n 1=7> redenumit ;oFota 6eutsc)land i ast'el a (nceput o nou er pentru marca /apone0% ;oFota a (nceput s se implice (n sporturile cu motor europene cnd a 'ost (n'iinat i o companie speciali0at% A 'ost perioada (n care ec)ipa proprie a cti!at etapele ^G& (ntre 1=$? i 1=$8% 4n 1=78 se atin!ea primul milion de maini vndute (n Duropa% Anii S$9 au adus noi modele pe pieele europene< 5G2 1upra i &elica au 'ost cele care au contribuit la creteri spectaculoase ale vn0rilor pn la >>9%999 (n 1=$7% Anul 1=$7 a adus i prima colaborare< cu Iol3sMa!en care producea (n Kanovra modelul Kilux i versiunea proprie numit ;aro% Ca s'ritul decadei era 'ondat ;oFota ;ec)nical &entre pentru Duropa (n -el!ia% Aici s7a de0voltat ulterior ;oFota 5otor Durope ;ec)nical &entre punctul nodal al operaiunilor !lobale pentru se!mentele A - i &% 6e asemenea &entrul Duropean pentru 6esi!n i7a stabilit aici sediul% &ea de7a doua marc a !rupului ;oFota Cexus produsul premium care a 'ost creat pentru a contracara mrcile europene i (n special 5ercedes7 -en0 a 'ost lansat (n 1=$= la captul unui amplu i lun! pro!ram% 6oar un an mai tr0iu Cexus intra i pe piaa din Duropa c)iar dac timid% ,erioada

??

modern a mrcii a (nsemnat noi uniti de producie i noi modele dedicate 'iecrei piee% @inalul secolului 29 a adus i primul model )ibrid ,rius devenit i cel mai vndut model din acest se!ment din lume% 6up 1: ani de la introducerea sa pe pia nu mai puin de > milioane de exemplare au 'ost vndute din care :99%999 doar (n Duropa% ;itluri de L5otorul AnuluiB *,rius 1===. sau L5aina AnuluiB *Jaris 2999. au (ncununat succesul mrcii /apone0e pe -trnul &ontinent% 4n 299: au 'ost puse ba0ele u0inei de tip /oint7venture din &e)ia alturi de ,1A ,eu!eot &itroen% Aici se 'abric i a0i ? modele< ;oFota AJ#O &itro_n &1 i ,eu!eot 197% 4n acelai an ,rius primea titlul de L5aina AnuluiB iar vn0rile atin!eau 1 milion de uniti% Ast0i ;oFota acoper :8 de ri europene are ?9 de companii proprii 1> centre lo!istice pentru piese i 11 pentru ve)icule% ,e str0ile din Duropa circul aproximativ 1? milioane de maini ;oFota i Cexus% Ca nivel mondial dup 7: de ani de la desprinderea departamentului de ve)icule de estoriile ;oFoda compania are ?99%999 de an!a/ai i a depit 299 de milioane de ve)icule% 4n 299$ a devenit cel mai mare productor de autove)icule din lume titlu pe care l7a pierdut probabil temporar (n 2911 ca urmare a de0astrelor naturale din Japonia%

CONCLUZII

?>

Avansul economic impresionant reali0at de Japonia a uimit i (nc mai uimete att economitii ct i pe strinii acestei discipline% O ar cu peste 8 milioane de persoane repatriate cu 1? milioane de omeri cu o supra'a care i s7a redus cu 87$%999 3ilometri ptrai rmnndu7le doar ?79%999 3ilometrii ptrai cu o mas monetar care s7a dublat (n mai puin de 19 luni cu nivelul alimentelor situat sub /umtatea celui din 1=?: cu capacitatea industrial distrus (n proporie de 89+ 'a de nivelul existent (nainte de r0boi cu marile orae ruinate (ntr7un procent de peste :9+ casele peste 2:+ ra'inriile peste 7:+ 'lota maritim peste =9+ oelriile peste 1:+ cu o supra'a cultivabil cu ore0 diminuat ?9+ etc a reuit marea per'orman ca la 'inele r0boiului s dein po0iia de a doua economie a lumii capitaliste i a treia la nivel mondial *dup doar dou decenii.% Aceast perioad poart numele de Bmiracolul economic /apone0B% 6oresc s sublinie0 i e'iciena adaptiv dinamic de care a dat dovad ar)ipela!ul nipon cu precdere dup primul oc petrolier cnd industria nipon era aproape des'iinat i recldit din temelii continundu7 i creterea mai mare dect a celorlalte state de0voltate% 4n ceea ce privete 'actorii care vin s susin cele mai sus menionate doresc s amintesc< tendinele pro!resului unei economii de pia urbane *'r rival (n Duropa. cu drumurile dintre ele acumularea de resurse bneti apariia i la nivel naional unitatea i birocrati0area societii a!lomeraiile intensi'icarea creditului apariia muncii salariate a carto!ra'iei a medicinii a astronomiei de0voltarea con'ucianismului rata (nalt a al'abeti0rii controlul strict asupra populaiei evoluia produselor arti0anale i a industriei textile L(ncolireaB construciilor navale i a canonierelor%

?:

Ca o anali0 retrospectiv e'ectuat la 'inele primei con'la!raii mondiale se poate observa c (n aproximativ /umtate de secol Japonia i7a 'urit podul care a 'cut trecerea de la situaia de autar)ie la o desc)idere comercial (nsemnat similar cu cea a marilor puteri vestice de la apariia unor manu'acturi la 'inali0area revoluiei industriale i de la statutul de datornici la cel de creditori nei% Aceast perioad poart (n literatura de specialitate numele de Bprimul miracolul /apone0B% &a urmare a unui studiu empiric pe care l7am (ntreprins am observat (n primul rnd c o variaie de 1+ a consumului va determina (n medie o variaie de 9%?7=$+ a creterii economice ceilali 'actori presupunndu7se a 'i constani iar o variaie de 1+ a importului de te)nolo!ie va determina (n medie o variaie de 9%97?$+ a creterii economice ceilali 'actori presupunndu7se a 'i constani ,rin urmare >7%?8+ din creterea economic a 'ost cau0at pe intervalul 1=::72911 de ctre consumul intern i importul te)nolo!ic% Gestul de peste :9+ a 'ost datorat altor 'actori pe care i7am anali0at (n cadrul lucrrii mele% ,lecnd de la a'irmaia c< Aproblema este (ntotdeauna aceeai< !uvernul sau piaa alt soluie nu existB s7a aplicat o politic mixt cu o simbio0 nemai(ntlnit (ntre cele dou poluri< cel birocratic i mediul de a'aceri c)eia constnd (n reuita celor dou !rupuri de a a/un!e la un consens% Ast'el Japonia tie s (mbine avanta/ele pieelor libere cu bene'iciile intervenionismului% 1in!ura ar non7european care a cunoscut revoluia industrial (nainte de secolul al PP7lea Japonia a avut marele avanta/ de a utili0a te)nolo!ia occidental i mna de lucru asiatic% Nicieri (n lume nu exista la acea or aceast combinaie% 4n restul rilor orientale exista 'or de

?8

munc ie'tin dar lipsea te)nolo!ia avansat (n timp ce statele vestice bene'iciau de aceasta dar salariile constituiau o c)eltuial important% @iind total dependent de importul de materii prime scumpirea barilului de petrol avea s arunce Japonia (ntr7o alt er *cea a exporturilor.% &a urmare a unei strate!ii bine !ndite i bine pus (n practic ara asiatic a o'erit o lecie important tuturor puterilor mondiale care nu au reuit s (i 'ac 'a (nre!istrnd un excedent de peste $9 miliarde de dolari (n 1=$8 ceea ce speria lumea occidental% 6in cercetrile 'cute pe parcursul lucrrii mele am a/uns la conclu0ia c Japonia va incerca un nou experiment economic pentru a stopa de'laia a anima creterea economic i pentru a re'ace (ncrederea mediului de a'aceri i consumul% Japonia se con'runt cu e'orturile de a depi situaia in care se a'la (n urma cutremurului i a tsunamiului care au lovit7o cu consecine tra!ice% conclu0ie important ar 'i mobili0area autoritailor /apone0e cu privire la msurile rapide i decisive pe care le7a adoptat ca raspuns la de0ordinea de pe piaele 'inanciare%

BIBLIOGRAFIE

?7

1 2 ? > : 8 7 $ = 19 11 12 1? 1> 1: 18 17 1$ 1=

-arna G% -ue &onstantin #iplin Gobert 5ur!escu &ostin ,aun N% ;uiu @lorea

1isteme economice contemporane% Dditura ,olirom -ucureti 299> Japonia un secol de istorie`% Dditura Kumanitas -ucureti 1==9 Dconomia 5ondial (n sec% PPI% Dditura ,olirom -ucureti 299> Japonia (n Dconomia 5ondial% Dditura 1tiini'ic i Dnciclopedic -ucureti 1=$2 1isteme economice contemporane% Dditura ,olirom -ucureti 299> Japonia un miracol`% Dditura ,olitica -ucureti 1=7: )ttp<NN!eopolitics%roN/aponia7un7pitic7!eopolitic7sau7un7 !i!ant7internationalN )ttp<NNMMM%/etro%!o%/pNenNneMsNreleasesN2912922?1>27 neMs )ttp<NNMMM%toFota%roNdealersNtoFotaaromania%tmex )ttp<NNMMM%toFota%roNaboutNresponsabilitateasociala%tmex )ttp<NNMMM%toFota%roNaboutNneMsaandaeventsNbrandaeco%t mex )ttp<NNMMM%toFotaiasi%roNdespreNnoutatiN&aravanaa;oFota aDxperiencea291178%)tml )ttp<NNMMM%apia%roNMp7contentNuploadsN2912N9$N29117127 1it5a3e%pd' )ttp<NNMMM%apia%roNMp7contentNuploadsN291?N92N29127127 1ales%pd' )ttp<NNMMM%apia%roNMp7contentNuploadsN291?N92N291?7917 1ales%pd' )ttp<NNMMM%apia%roNMp7contentNuploadsN291?N9?N291?7927 1ales%pd' )ttp<NNMMM%apia%roNMp7contentNuploadsN291?N9>N291?79?7 1ales%pd' )ttp<NNMMM%apia%roNMp7contentNuploadsN291?N9:N291?79>7 ?$ 1ales%pd' )ttp<NNMMM%toFota%roNdealersNreteaaparteneri%tmex

?=