Lucrare de laborator Nr.

5
Tema:
Transmisia automobilului
Scopul lucrarii : Studierea schemelor constructive si principiu de functionare a diferitor tipuri de transmisii pentru automobile, de asemenea studierea constructiilor transmisiilor mecanice si a reglajelor care intra in component ( ambreiajul, cutia de viteze, reductorul distribuitor, transmisia cardanica, transmisia principala , diferential, semiaxe) Utilaj si echipament : Planse de studii , machete a agregatelor transmisiei mecanice, carti si material ilustrativ, set de instrumente ale lacatusului. Metodologia de ndeplinire a lucrrii de laborator.
ucrarea de laborator prevede studierea construc!iei transmisiei mecanice, schemelor constructive "i principiul de func!ionare a diferitor tipuri de transmisii care se folosesc la automobile, "i de asemenea #ndeplinirea p$r!ii practice a lucr$rii care const$ #n reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului, scoaterea "i montarea transmisie principale.

Sarcina lucrarii : %. Transmisia principal hipoidala. &estinatia, constructia si particularitatile constructive ale transmisiei hipoidale. '. Transmisia principal dubla. (onstructia , perincipiu de functionare, metode de reglare a angrenajelor rotilor dintate a transmisiilor principale duble.

Mod Coala . Elaborat Verificat

Nr. Docum.

Semn.

Data Litera S Coala Coli

U.T.M.

F.I.M.M.

1. Transmisia principal hipoidala. Destinatia, constructia si particularitatile

constructive ale transmisiei hipoidale.
Diferentialul hipoidal )ste parte componenta a cutiei de viteze si al transmisiei principale care creeaza posibilitatea distribuirii momentului de rotatie al motorului la doua roti motoare al autovehiculului, permitand efectuarea virajelor. (and autovehicolul se deplaseaza pe linie dreapta deoarece drumurile descrise de cele doua roti motoare sunt egale si vitezele unghiulare ale lor vor fi aceleasi. *n acest caz pinioanele planetare vor avea viteze unghiulare egale cu ale coroanei iar satelitii sunt imobilizati (acestia raman in permanenta angrenati) executand o miscare de revolutie impreuna cu caseta diferentialului.

Figura 1. Functionarea di erentialului a deplasarea autovehicolului in viraj coroana transmisiei principale si caseta se vor roti cu aceeasi viteza unghiulara ca si in linie dreapta din cauza ca roata exterioara virajului va avea de parcurs un drum mai lung decat roata interioara virajului, inseamna ca vitezele unghiulare ale celor doua pinioane planetare vor trebui sa fie diferite. +cest lucru este posibil datorita existentei satelitilor. (and autovehicolul intra in viraj, roata din interiorul virajului impreuna cu pinionul planetar are o viteza unghiulara mai mica decat roata din exteriorul virajului impreuna cu pinionul planetar. Pentru a realiza aceste diferente de viteze unghiulare intre cele doua pinioane planetare satelitii vor capata o miscare de rotatie in jurul axei lor proprii care va fi cu atat mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare este mai mare. &eci la deplasarea in curba a automobilului sau pe un drum cu neregularitati una din rotile motoare parcurge un drum mai scurt si de aceea se va roti mai incet . *n acest caz satelitii pe langa miscarea de transport in jurul arborilor planetari vor primi si o miscare de rotatie in jurul axelor lor. +stfel diferentialul asigura posibiliatea ca rotile motoare sa parcurga, in acelasi interval de timp drumuri diferite. *n afara de aceasta diferentialul poate influenta si in rau functionarea automobilului, ceea ce se intampla la deplasarea automobilului pe drumuri alunecoase.

&aca una dintre rotile motoare intra pe o portiune alunecoasa aderenta acesteia cu drumul scade si incepe sa patineze. *n acest caz, datorita proprietatii diferentialului la roata a doua care are o aderenta mai buna nu se poate transmite o forta de tractiune mult mai mare decat la roata care patineaza forta acesteia ramanand limitata la aderenta cu drumul a rotii care patineaza. &aca forta de tractiune la roata care patineaza este egala cu zero, atunci roata a doua se opreste in timp ce prima se roteste cu o turatie de doua ori mai mare si automobilul nu se mai poate deplasa . &in aceasta cauza la automobilele special destinate exploatarii in conditii grele de lucru se folosesc diferentiale care se blocheaza.

!. Transmisia principal dubla. "onstructia , perincipiu de unctionare, metode

de reglare a angrenajelor rotilor dintate a transmisiilor principale duble.
Destinatia : Transmisia principala multiplica si transmite momentul motor de la arboreal longitudinal la diferential , in cazul autocamioanelor organizate dupa solutia clasica si de la arboreal secundar al cutiei de viteze la diferential la automobilele organizate dupa Solutia totul in spate sau totul in fata. Transmisia principal dubl. ,n cazul autocamioanelor grele "i la autobuze, unde este nevoie de un raport de transmitere mare, ce nu poate fi realizat cu o transmisie principal$ simpl$, cu men!inerea unei g$rzi la sol ridicate se utilizeaz$ transmisie principal$ dubl$ (fig. '.%). Prima treapt$, este format$ d in perechea de ro!i din!ate conice cu dantur$ curb$ % "i ', iar a doua treapt$ de perechea ro!ilor din!ate cilindrice - "i . cu d in !i #nclina!i. +rborele intermediar 6 se sprijin$ #n carcasa transmisiei principale prin intermediul a doi rulmen!i cu role conice /. 0aibele calibrate 1 dintre capacele 2 "i carterul transmisiei principale servesc la reglarea jocului coroanei '.
3ig. '.% Schema cinematic$ "i construc!ia transmisiei principale duble cu ambele trepte montate #n partea central$ a pun!ii. a4 schema cinematic$5 b4 constructia.

#. $artea practica a lucrrii de laborator

a #ndeplinirea lucr$rii de laborator este necesar de efectuat reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului. Pentru aceasta preventiv se verific$ cu ajutorul riglei sau "ablonului cursa libera real$ a pedalei de ac!ionare a ambreiajului "i apoi se #ncepe procedura de reglare. ,n afar$ de acesta, este necesar de studiat metodologia de demontare a transmisiei principale duble "i montarea lui #n carterul transmisiei principale. Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face #n mod diferit, #n func!ie de tipul mecanismului de ac!ionare. &e obicei reglarea cursei libere a pedalei se face prin modificarea l u n g i mi i tijelor care transmit mi"carea de la pedal$ la furca de decuplare. 6eglarea cursei libere a pedalei am4breiajuluila autoturismul &acia %-%7 se face prin varia!ia lungimii cablului de ac!ionare 3 (fig. -.%). a reglare, se sl$be"te contrapiuli!a 1 "i se #n"urubeaz$ sau de"urubeaz$ piuli!a 2 p8n$ se ob!ine cursa liber$ a pedalei, corespunz$toare unui joc de '4-,1 mm la extremitatea furcii ambreiajului. *n cazul ambreiajelor cu mecanism de ac!ionare hidraulic, cursa. liber$ a pedalei se regleaz$ prin modificarea lungimii tijei a pistonului cilindrului receptor. Pentru aceasta, se stabile"te contrapiuli!a., "i se rote"te tija cu ajutorul unei chei "i al piuli!ei p8n$ c8nd la pedal$ se ob!ine o curs$ liber$ de m$rimea celor indicate.

3ig -.% 6eglarea cursei libere a pedalei ambreiajului

9ibliografie :h. 3r$!il$, ;. 3r$!il$, St. Samoil$ +utomobile. (unoa"tere, #ntre!inere "i reparare. )ditura &idactic$ "i Pedagogic$., 9ucure"ti, '772.

Transmisia principala si angrenaje Transmisia principala cu angrenaj melc-roata melcata pot fi: - cu melcul dispus sub roata melcata, (la unele autobuze, se asigura o coborare a planseului si imbunatatirea accesului pasagerilor). - cu melcul dispus deasupra rotii melcate (permite marirea capacitatii de trecere a automobilului si micsorarea unghiului de inclinare al transmisiei principale). Avantajele transmisiei principale cu melc-roata melcata: - gabarit redus si greutate mica, - rapoarte de transmitere mari, - functionare silentioasa. Dezavantajele transmisiei principale cu melc-roata melcata: - randamentul scazut, - ungerea deficitara - costurile ridicate. Prima treapta este formata din perechea de roti conice, iar cea de a doua treapta este formata din perechea de roti cilindrice. Arborele intermediar, solidar la rotatie cu rotile dintate se sprijina in carter prin doi rulmenti cu role conice. Reglarea angrenajului se face pentru pinionul dintre capacele si carterul transmisiei principale. La unele constructii, treapta a doua este organizata sub forma unui mecanism planetar. Aceasta solutie conduce la obtinerea unor dimensiuni de gabarit mici pentru cea de a doua treapta, creand posibilitatea montarii acesteia direct in butucul rotii motoare. Elementul conducator al mecanismului planetar este roata dintata cu dantura interioara, care primeste miscarea de la angrenajul conic prin carcasa. Elementul condus il constituie bratele portsatelit, solidare cu carcasa a diferentialului. Rolul elementului fi este indeplinit de roata baladoare, coa iala cu arborele planetar, care prin dantura de cuplare se solidarizeaza la rotatie cu carterul transmisiei principale. !ecanismul planetar poate functiona ca mecanism reductor cand raportul de transmitere este i"#$%&'%( )*, sau blocat cand i"#. +eplasarea a ial, a rotii se face cu ajutorul mecanismului de actionare. -olutia este complicata din punct de .edere constructi., insa prezinta a.antajul compactitatii.