Sunteți pe pagina 1din 4

"ENIGMA OTILIEI", de George Calinescu - roman modern, obiectiv, realist-balzacian OTILIA MA C!LE"C!

- #ersona$ #rinci#al de roman modern, obiectiv, realist-balzacian - #ersona$ realist si modern - ti#ul %eminitatii In 1932, George Calinescu sustinea necesitatea aparitiei - in literatura romana - a unui roman de atmosfera moderna, desi respingea teoria sincronizarii obligatorii a literaturii cu filozofia si psihologia epocii, argumentand ca literatura trebuie sa fie in legatura directa cu "sufletul uman" . Prin romanele lui, Calinescu depaseste realismul clasic prin atribuirea unor dimensiuni sociale si psihologice caracterelor dominate de o trasatura definitorie, construind astfel #ersona$e realiste ti#ice. Scriitorul modernizeaza tehnica narativa, foloseste detaliul in descrieri arhitecturale si in analiza personajelor , inscriindu-se, astfel, in realismul modern al secolului al &ucuresti. !tilia "arculescu este un #ersona$ alter-ego al autorului, "eroina mea lirica", proiectia autorului in afara, "tipizarea mea in ipostaza feminina", isi marturisea #eorge Calinescu afinit$%ile cu acest persona&. !tilia este #ersona$ul #rinci#al si rotund '(care nu poate fi caracterizat succint si e)act(, *.".+orster,, reprezentati- pentru modernitatea romanului, atat prin tehnicile de realizare, cat si prin problematica sa e)istentiala, reprezentand enigmatica drama a feminitatii, din care cauza este si un #ersona$ e#onim 'care da numele operei,. !tilia, o tanara de optsprezece ani, este fiica celei de a doua sotii a lui Costache #iurgiu-eanu, o femeie frumoasa si bogata, care murise (de suparare( si-i lasase lui toata a-erea, laolalta cu indatorirea cresterii !tiliei, ramasa de mica fara mama. Costache o iubeste ca pe fiica lui, dar a-aritia il impiedica s$ o infieze oficial sau sa-i asigure, in mod concret, un -iitor. Fascinanta si imprevizibila, !tilia se diferentiaza de alte persona&e feminine din literatura romana, de Sa.a Com$ne.teanu din romanul "(iata la tara", de /uiliu 0amfirescu sau de !lguta din "La Medeleni", de Ionel 1eodoreanu, prin aceea ca ea se afla permanent intr-un proces dinamic, in continua de-enire, 2ncadr3ndu-se 2ntr-o tipologie special$4 #ersona$ dinamic, mobil, %luctuant. )ortretul %izic, relatat direct prin ochii lui Felix, ca personaj-martor i reflector, si construit prin tehnica detaliului, sugereaza trasaturile morale proprii feminita%ii4 delicatete, tinerete, farmec, -lea, cu trimitere certa catre creatia lui &alzac #rin istoria unei mosteniri, in $urul careia construieste imaginea societatii burg'eze din

cochetarie, distinctie, ingenuitate4 "... un cap prelung si tanar de fata, mcarcat de bucle, cazand pana la umeri. Fata, subtirica, imbracata intr-o rochie foarte larga pe poale, dar stransa tare la mijloc si cu o mare colereta de dantela pe umeri, ii intinse cu franchete un brat gol si delicat...". Ca eroina realista moderna, !tilia este tipica pentru categoria tinerelor inteligente, cu sensibilitate artistica si atractie catre lux si calatorii in strainatate , ceea ce ar constitui o componenta importanta a %emeii enigmatice dintotdeauna. +irea capti-anta a tinerei este sugerata indirect si de titlul romanului 'persona& eponim,, care scoate in e-identa un persona& tipic de feminitate enigmatica si contro-ersata pentru toate persona&ele romanului. *a apar%ine ti#ologiei intelectualului *n devenire, eroin+ de bildungsroman, ca ,i -eli./ elatia Otiliei cu #ersona$ele romanului, ca formula estetica moderna de caracterizare, scoate in e-identa ambiguitatea personajului in perceptia celorlalti. elativismul 0subiectivismul1 cu care este #rivita din mai multe ung'iuri de vedere, %oarte di%erite , asociaza in mod fericit puritatea si farmecul natural al -arstei cu o maturitate surprinzatoare, !tilia fiind de o tulburatoare seriozitate ori z-apaiata ca o fetita, ceea ce da o fascinatie cuceritoare personajului. Se utilizeaz$, astfel, caracterizarea poliedric, caracterizarea n tehnica oglinzilor paralele, comportamentismul. 1anara enigmatica este cel mai controversat personaj al romanului, aparand in opinia persona&elor in mod diferit, starnind contradictii surprinzatoare. Mos Costac'e o iubeste pe (!tilica(, "pe fe-fetita mea", el fiind "papa" care primeste de la ea un strop de tinerete, lumina si -ioiciune. 5ationalul -eli. -ede in !tilia "o fata admirabila, superioara, pe care n-o inteleg" . )ascalo#ol o pri-este pe !tilia ca pe femeia in de-enire, are rabdare cu ea, dar nu distinge "ce e patern si ce e viril" in dragostea lui pentru tanara, pe care o considera "o artista" si care il incanta si il emotioneaza, "e ca o randunica". Pentru "tanica atiu. !tilia este o femeie cu "spirit practic", care stie ce -rea si cum sa se descurce in -iata4 "desteapta fata!". Aglae o considera "o zanatica", "o dezmatata", "o stricata" , care suceste capul baietilor de familie, deoarece chiar si pe Titi reusise sa-l cucereasca, iar Aurica o uraste si o in-idiaza pentru ca are succes la barbati. Alternanta dintre teribilele copilarii, e)uberanta de a alerga desculta prin iarba cu profunzimea si ratiunea rece prin care &udeca si e)plica imposibilitatea maria&ului dintre ea si +eli) nedumereste si bulverseaza. mprastiata si dezordonata, accepta cu luciditate protectia lui Pascalopol si respinge cu delicatete manifestarile sentimentale ale lui +eli). ntelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata de mos Costache, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul !ulea , ea ramane enigmatica prin amestecul unui farmec juvenil cu o maturitate profunda.

Incitanta (enigma a !tiliei( se naste mai ales in mintea lui -eli., care "isi dadea prea bine seama ca iubeste pe Otilia, fara sa poata determina continutul acestui sentiment" , fiind derutat de reactiile fetei. 6iletul de amor pe care i-l scrie starneste in tanarul indragostit chinuitoare stari contradictorii, de la speranta, la deprimare, de la frenezie la amaraciune, ca, in cele din urma, purtarea !tiliei sa-l arunce intr-o stare chiar mai confuza decat cea initiala4 "fii cuminte, mai vorbim noi, alta data". 1anarul nu-si poate da e)plicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramane pana la sfarsitul romanului o tulburatoare intruc'i#are a naturii contradictorii a su%letului %eminin . +ata de +eli), !tilia are gesturi familiare, tandre, ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el. Indragostit total de !tilia, )ascalo#ol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui +eli) in finalul romanului4 "A fost o fata delicioasa, dar ciudata. comenteaz+,. 3e%inita, indirect, prin felul de a fi, prin fapte, actiuni, gesturi, -orbe si ganduri, !tilia este un #ersona$ com#le. si rotund '(care nu poate fi caracterizat succint si e)act(, *.".+orster, cu un comportament derutant, fiind capabila de emotii puternice, apoi trecand brusc de la o stare la alta, imprastiata si -isatoare, deseori do-edind in mod surprinzator luciditate si tact. *ste un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp4 alearga desculta prin iarba din curte, se urca pe stogurile de fan in 6aragan, sta ca un copil pe genunchii lui Pascalopol, dar este profund rationala si matura atunci cand ii e)plica lui +eli) moti-ele pentru care ei doi nu se pot casatori, do-edind o autocunoastere desa-arsita a propriei firi4 "!u am un temperament nefericit" ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata". !n #rocedeu modern de caracterizare a persona&elor realiste este mediul ambiant, camera "tiliei definind-o intru totul prin detaliile cu semnificatii comportamentale 4 "o masa de toaleta cu trei oglinzi mobile si cu multe sertare, #...$ un scaun rotativ pentru pian", ceea ce ar putea fi interpretat ca sugestie pentru firea ei impre-izibila, manifestandu-se aici moti-ul oglinzilor. /ezordinea tinereasca a lucrurilor aruncate amestecat peste tot - rochii, palarii, pantofi, &urnale de moda frantuzesti, carti, note muzicale, papusi -, sugereaza e)uberanta &u-enila, un uni-ers spiritual al "ascunzisului feminin", cum afirma in mod direct naratorul omniscient. -inalul romanului este desc'is in pri-inta destinului !tiliei, modernismul persona&ului constand si in faptul ca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tesuse in jurul ei , Pascalopol insusi conchizand ca, entru mine e o enigma", 2n calitate de #ersona$ raisonneur 2care

dupa atatia ani, pentru el, !tilia ramasese "o enigma". -otogra%ia #e care o #riveste -eli. dez-aluie o "femeie frumoasa, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata nebunatica" , ci a-ea un aer de platitudine feminina, care nu mai semana cu imaginea din constiinta lui. /e aici reiese ca !tilia este un persona& modern, plin de contradictii. Limba$ul eroinei este ele-at, fraza culti-ate, in care se simte o sensibilitatea si forta launtrica, tradeaza, indirect, firea delicata si educatia solida. )ersona$ bovaric, !tilia traieste drama singuratatii, a viitorului ei ambiguu, departe de mult visata fericire, deoarece - se destainuie ea lui +eli) - o femeie se bucura de -iata ade-arata doar cati-a ani4 "%at crezi tu ca mai am de trait, in intelesul adevarat al cuvantului& %inci, sase ani!". *a se defineste prin autocaracterizare, do-edind o profunda cunoastere de sine, atunci cand ii dez-aluie lui +eli)4 "eu sunt o zapacita, nu stiu ce vreau, eu sunt pentru oamenii blazati, care au nevoie de rasetele tineretii, ca ascalopol" . !tilia este, asadar, un #ersona$ realist modern, #rin com#le.itate si relativism , ilustrand eternul feminin plin de mister, imprevizibil si cuceritor, care fascineaza prin amestecul de sensibilitate candida si profunda maturitate. In "Enigma Otiliei", Calinescu ilustreaza o conce#tie de moralist clasic, o obser-atie atenta a eticii umane, pe care o clasifica pe tipuri4 "'omanul nu apare decat cand ne dam seama ca incepe sa se organizeze o lume de tipuri si de caractere." '#eorge Calinescu,.