Sunteți pe pagina 1din 32

Litera: A a B b C c D d E e F f G g H h I i J j K k L l M m N n O o P p Q q R r S s T t U u V v W w X x Y y Z z

Pronunia / Se citete: a e be e de e ef ghe ha i iot ca el em en o oe pe chiu er es eszett te u iu fau ve ics iupsilon et

A.F* Romn Ana Barbu Constantin / Costic Dumitru Elena Florea / Floric Gheorghe Haralambie / Horia Ion / Ilie Jiu / Jean kilogram Lazr Maria Nicolae Olga Petre / Petric Radu Sandu Tudor Udrea Vasile dublu V Xenia / ics i-grec zahr / Zoe

A.F* German Anton rger Berta Csar Dora Emil Friedrich Gustav Heinrich Ida Julius Kaufmann Ludwig Martha Nordpol Otto konom Paula Quelle Richard Siegfried Eszett Theodor Ulrich bermut Viktor Wilhelm Xanthippe Ypsilon Zeppelin

Pronunia / Se citete: an-ton erga berta eza dora imil frid-rih gustaf hain-rih ida iulius kauf-man lud-vih marta nortpol oto econom paula cvele rih-art zig-frid es-et teo-dor ul-rih iubrmut victor vil-helm csan-tipe ip-silon epelin

Litera

se citete n cuvintele din limba German la fel ca litera a din limba Romn la fel ca litera e din limba Romn la fel ca litera b din limba Romn la fel ca litera din limba Romn

Exemplu n German aus (se pronun: aus) htte (se pronun: het) bei (se pronun: bai) Celsius (se pronun: elsius) cousine (se pronun: cuzine) das (se pronun: das) dem (se pronun: dem) ihre (se pronun: ihr) Februar (se pronun: februar) ganz (se pronun: gan) haben (se pronun: habn) ich (se pronun: ih) jemand (se pronun: iemand) Kette (se pronun: chet) kann (se pronun: can) Lohnzettel (se pronun: Lonetl) mit (se pronun: mit) Niemand (se pronun: nimand) noch (se pronun: noh) schn (se pronun: ion) Personen (se pronun: perzonn) Qualitt (se pronun: cualitet) richtig (se pronun: rihtig) aus (se pronun: aus) sagen (se pronun: zagn) gro (se pronun: gros)

a b c d e f g h i j k l m n o p q r s

la fel ca litera c din limba Romn la fel ca litera d din limba Romn la fel ca litera e din limba Romn la finalul cuvintelor la fel ca litera din limba Romn la fel ca litera f din limba Romn la fel ca litera g din limba Romn la fel ca litera h din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn nainte de consoanele e sau i la fel ca literele ch n rest la fel ca litera c din limba Romn la fel ca litera l din limba Romn la fel ca litera m din limba Romn la fel ca litera n din limba Romn la fel ca litera o din limba Romn la fel ca literele io din limba Romn la fel ca litera p din limba Romn la fel ca litera c din limba Romn la fel ca litera r din limba Romn final la fel ca litera s din limba Romn n rest la fel ca litera z din limba Romn la fel ca litera s din limba Romn

t u v w x y z

la fel ca litera t din limba Romn la fel ca litera u din limba Romn la fel ca literele iu din limba Romn la fel ca litera f din limba Romn la fel ca litera v din limba Romn la fel ca litera x din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn la fel ca litera din limba Romn

Tiere (se pronun: tire) und (se pronun: und) fr (se pronun: fiur) Verpacken (se pronun: fepacn) was (se pronun: vas) xenon (se pronun: xenon) gypten (se pronun: eghiptn) zurck (se pronun: uriuc)

Literele

se citesc n cuvintele din limba German la fel ca literele oi din limba Romn la fel ca litera h din limba Romn la fel ca literele ai din limba Romn final la fel ca literele n din limba Romn

Exemplu n German hufig (se pronun: hoifih) ich (se pronun: ih) sein (se pronun: zain) haben (se pronun: habn) wenn (se pronun: wen) oder (se pronun: od) neun (se pronun: noin) genau (se pronun: ghenau) wieder (se pronun: vida) spiele (se pronun: pile) Aspirin (se pronun: aspirin) Stadt (se pronun: tat) schnell (se pronun: nel)

u ch ei en er eu ge ie sp st sch

n rest la fel ca literele en din limba Romn final* la fel ca litera din limba Romn la fel ca literele oi din limba Romn la fel ca literele ghe din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn la nceputul cuvintelor la fel ca literele p din limba Romn n rest la fel ca literele sp din limba Romn la fel ca litera t din limba Romn la fel ca litera din limba Romn

NUMERELE

Numrul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

n German eins zwei drei vier fnf sechs sieben acht neun zehn elf zwlf dreizehn vierzehn fnfzehn sechzehn siebzehn achtzehn

Pronunia / Se citete: Ain vai Drai Fir Fiunf Zecs Zibn Aht Noin en Elf violf drai-en fir-en fiunf-en zecs-en zib-en aht-en

19 20 21

neunzehn zwanzig einundzwanzig

noin-en van-ig ain-und-vanig vai-und-vanig drai-und-vanig drai-sig fir-ig fiunf-ig zecs-ig zib-ig aht-ig noin-ig (ain)hun-drt vai hun-drt drai hun-drt (ain)tau-znd vai tau-znd

22

zweiundzwanzig

23 30 40 50 60 70 80 90 100 200 300 1000 2000

dreiundzwanzig dreiig vierzig fnfzig sechzig siebzig achtzig neunzig (ein)hundert zweihundert dreihundert (ein)tausend zweitausend

Fraze i expresii cu numere n limba German: Cnd este ziua dumneavoastr de natere? - Wann ist Ihr Geburtstag? (formal) Cnd este ziua ta de natere? - Wann ist dein Geburtstag? Cnd suntei nscut? - Wann sind Sie geboren? M-am nscut pe nti Septembrie - Ich bin am erste September geboren M-am nscut pe 4 (patru) Februarie - Ich bin am 4 (vier) Februar geboren M-am nscut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie nou sute optzeci) Ich bin am 4 (vier) Februar 1980 (eintausendneunhundert achtzig) geboren Eu sunt nscut n 1984 (o mie nou sute optzeci i patru) Ich bin in 1984 (eintausendneunhundert vierundachtzig) geboren

Numeralele
n Romn n German mas. primul al doilea al treilea al patrulea al cincilea al aselea al aptelea al optulea al noulea al zecelea al unsprezecelea al doisprezecelea al treisprezecelea al paisprezecelea al cincisprezecelea al aisprezecelea al aptesprezecelea al optsprezecelea al nousprezecelea al douzecilea al douzeci i unulea al douzeci i doilea al douzeci i treilea al treizecilea al patruzecilea al cincizecilea al aizecilea fem. prima a doua a treia a patra a cincea a asea a aptea a opta a noua a zecea a unsprezecea a dousprezecea a treisprezecea a paisprezecea a cincisprezecea a aisprezecea a aptesprezecea a optsprezecea a nousprezecea a douzecea a douzeci i una a douzeci i doua a douzeci i treia a treizecea a patruzecea a cincizecea a aizecea erste zweite dritte vierte fnfte sechste siebte achte neunte zehnte elfte zwlfte dreizehnte vierzehnte fnfzehnte sechzehnte siebzehnte achtzehnte neunzehnte zwanzigste einundzwanzigste zweiundzwanzigste dreiundzwanzigste dreiigste vierzigste fnfzigste sechzigste est vaite drit fit fiunft zecst zibt aht noint ent elft violft drai-en-t fir-en-t fiunf-en-t zecs-en-t zib-en-t aht-en-t noin-en-t van-ig-st ain-und-van-ig-st vai-und-van-ig-st drai-und-van-st drai-sig-st fir-ig-st fiunf-ig-st zecs-ig-st Pronunia / Se citete:

al aptezecilea al optzecilea al nouzecelea al o sutlea

a aptezecea a optzecea a nouzecea a o suta

siebzigste achtzigste neunzigste hundertste

zib-ig-st aht-ig-st noin-ig-st hun-dat-st

Numeralul ordinal n limba German - Propoziii: Astzi este prima zi de munc - Heute ist der erste Arbeitstag (pronunia: hoite ist dea erste arbai-tag) Al doilea este fiul meu - Der zweite ist mein Sohn (pronunia: dea vaite ist main zon) El este al treilea - Er ist der dritte (pronunia: e ist dea drite)

Expresii uzuale

Cum spun "Bun ziua" n limba German?


n Romn Bun ziua Bun ziua Bun ; Salut Bun / Salut Bun dimineaa Bun seara Noapte bun Bine ai venit! n German Guten Tag / Hallo Gr Gott (Sud Germania i Austria) Hallo ; Hi Servus (ntre persoane de gen masculin) Guten Morgen Guten Abend Gute Nacht Willkommen Pronunia / Se citete: gutn tag / halo grius got halo ; hai servus gutn morgn gutn abnd gute naht vilcomn

Cum spun "La revedere" n limba German?


n Romn La revedere La revedere! Pa n German Auf Wiedersehen Auf Wiederhren! (dup o conversaie telefonic) Tschss Pronunia / Se citete: auf vidr-zen auf vidr-hiorn cius

Ne vedem mai trziu Ne vedem curnd Ne vedem mine Cu bine! Cu bine! Mult noroc!

Bis spter Bis bald Bis morgen Mach's gut Alles Gute Viel Glck

bis peta bis bald bis morgn mahs gut ales gu-t fil gliuc

Cum spun "Mulumesc" n limba German?


n Romn Mulumesc Mulumesc! Mulumesc! Mulumesc! Mulumesc! Mulumesc! Mulumesc mult! V mulumesc mult! V mulumesc mult! V mulumesc mult! V mulumesc mult! V mulumesc mult! V mulumesc mult! n German Danke Danke schn! Danke sehr Besten Dank (formal) Ich danke Ihnen (formal) Herzlichen Dank (formal) Tausend Dank Vielen Dank (poate fi folosit si formal) Danke vielmals (poate fi folosit si formal) Schnen Dank (formal) Haben Sie vielen Dank! (formal) Ich danke Ihnen vielmals (formal) Ein herzliches Dankeschn (formal) Pronunia / Se citete: danche danche iun danche zea bestn danc ih danche inn herlih danc tauznd danc filn danc danche fil-mal iunn danc

Cum spun "Cu plcere!" n limba German?


n Romn V rog! Cu plcere! Cu plcere! Cu plcere! Cu plcere! Cu plcere! n German Bitte! Nichts zu danken! Gern geschehen (prescurtat Gern) Bitte schn! (formal) Bitte sehr (formal) Mit Vergngen (formal) Pronunia / Se citete: bite nih u dan-cn ghern ghein bite iun bite zea mit faghenugn

Scuzai-m mi pare ru Nu-i nimic Nu-i nimic Da / Nu

Entschuldigung Es Tut mir Leid Schon gut Kein Problem Ja / Nein

enuldigung es tut mia laid on gut cain problem ia / nain

Fraze i expresii folosite n socializarea dintre dou persoane, n limba German: Care este numele dvs.? - Wie heien Sie? (pronunia : vi haisn zi?) (formal) Cum te numeti? - Wie heit du? (pronunia : vi haist du?) Eu m numesc... - Ich heie... (pronunia : ih haise...) (formal) Eu m numesc... - Ich bin... (pronunia : ih bin...) ncntat de cunotin - Freut mich (pronunia : froit mih) ncntat de cunotin - Sehr erfreut (pronunia : zea efroit) Cum i merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunia : vi ghet es inn?) (formal) Cum i merge? - Wie geht es dir? (pronunia : vi ghet es dia?) Cum i merge? - Wie geht's? (pronunia : vi ghe?) Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr? Mir geht es gut und Ihnen? (pronunia : mia ghet es gut und inn) (formal) Mie mi merge bine. Dar ie? - Mir geht's gut und dir? (pronunia : mia ghe gut und dia) mi pare ru. Nu neleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunia : es tut mia laid. ih farte-e niht) ntr-adevr? / Serios? / Adevrat? - Wirklich? (pronunia : viuclih) Nu vorbesc aa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunia : ih can niht so gut doici u redn) Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronunia : ia. cain problem)

Ora
Ct este ora, v rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunia : vi fil ur ist es, bite?) Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronunia : es ist ain ur) Este ora dou - Es ist zwei Uhr (pronunia : es ist vai ur) Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronunia : es ist drai ur) Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronunia : es ist fir ur) Este ora cinci - Es ist fnf Uhr (pronunia : es ist fiunf ur) Este ora ase - Es ist sechs Uhr (pronunia : es ist zex ur) Este ora apte - Es ist sieben Uhr (pronunia : es ist ziben ur) Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronunia : es ist aht ur) Este ora nou - Es ist neun Uhr (pronunia : es ist noin ur) Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronunia : es ist en ur) Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronunia : es ist elf ur) Este ora doisprezece - Es ist zwlf Uhr (pronunia : es ist zvoelf ur) Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronunia : es ist firtl nah aht) Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (pronunia : es ist halb aht) Este ora opt i patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fnfundvierzig (pronunia : es ist aht uhr fiunf-und-fir-ig) Este ora opt far un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronunia : es ist firtl for aht) Durata (Laufzeit): minut(e) or(ore) zi(le) sptmn(sptmni) lun(luni) an(i) - minute(n) (pronunia : minute(minutn) - stunde(n) (pronunia : tunde(tundn) - tag(e) (pronunia : tag(taghe) - woche(n) (pronunia : vohe(vohn) - monat(e) (pronunia : monat(monate) - jahr(e) (pronunia : iar(iare)

Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal: diminea - morgen (pronunia : morghn) dup-amiaz - nachmittag (pronunia : nah-mitag) seara - abend (pronunia : abnd) noapte - nacht (pronunia : naht) nainte - vor (pronunia : for) mai trziu - spter (pronunia : petr)

Zilele Sptmnii - Tage der Woche


zilele lucrtoare - Wochentage / Werktags n Romn Luni Mari Miercuri Joi Vineri n German Montag Dienstag Mittwoch Donnerstag Freitag Prescurtarea: Mo Di Mi Do Fr Pronunia / Se citete: mon-tag dins-tag mit-voh doners-tag frai-tag

sfrit de sptmn - Wochenende n Romn Smbt Duminic n German Samstag Sonntag Prescurtarea: Sa So Pronunia / Se citete: sams-tag son-tag

n Romn acum cndva astzi / azi mine poimine ieri alaltieri zilnic

n German jetzt irgendwann heute morgen bermorgen gestern vorgestern tglich

Pronunia / Se citete: ie irgn-van hoite morgn iubr-morgn ghestrn for-ghestrn tag-lih

Cte zile sunt ntr-o sptmn? - Wie viele Tage hat eine Woche? (pronunia : vi file taghe hat aine vohe?) ntr-o sptmn, sunt apte zile - eine Woche hat sieben Tage (pronunia : aine vohe hat zibn taghe) Ce zi este astzi? - Welcher Tag ist heute? (pronunia : velhe tag ist hoite?) Astzi este... / Azi este... - Heute ist... (pronunia : hoite ist...) Astzi / Azi este Joi - Heute ist Donnerstag (pronunia : hoite ist doners-tag) Ce ai de gnd s faci n acest weekend? - Was willst du am Wochenende machen? (pronunia : vas vilst du am wohn-ende mahn?) Cnd / Unde ne putem ntlni? - Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronunia : van / vo voln via un trefn?) (Informal) Cnd este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es dir am besten? (pronunia : van past es dia am bestn?)
10

Lecia 6 de German - Lunile Anului n German


Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie - Januar (pronunia : Ianuar) - Februar (pronunia : Februar) - Mrz (pronunia : Mer) - April (pronunia : April) - Mai (pronunia : Mai) - Juni (pronunia : Iuni) - Juli (pronunia : Iuli) - August (pronunia : August) - September (pronunia : Zeptembr) - Oktober (pronunia : Octobr) - November (pronunia : Novembr) - Dezember (pronunia : Deembr)

Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal: lun(luni) an(i) anul viitor - monat(e) (pronunia : monat(monate) - jahr(e) (pronunia : iar(iare) - nchstes Jahr (se pronunta "neh-stes iar")

Lecia 7 de German - Direciile i Formele


Puncte Cardinale - die Kardinalpunkte: Nord - der Norden (pronunia : dea Nordn) Sud - der Sden (pronunia : dea Siudn) Vest - der Westen (pronunia : dea Vestn) Est - der Osten (pronunia : dea Ostn) n Nord - im Norden (pronunia : im Nordn) spre Nord - nach Norden (pronunia : nah Nordn) din Nord - aus dem Norden (pronunia : aus dem Nordn) Direcii - Richtungen: de-a lungul - entlang (pronunia : entlang) Stnga - links (pronunia : linx) n apropiere - bei (pronunia : bai) Lng - neben (pronunia : nebn) Peste - ber (pronunia : iubr) Dreapta - rechts (pronunia : reh) Drept nainte - Geradeaus (pronunia : gheradeaus)

Forme - Formen: Ptrat - Quadrat / Viereck (pronunia : cvadrat / firec) Cerc - Kreis (pronunia : crais) Triunghi - Dreieck (pronunia : draiec) Dreptunghi - Rechteck (pronunia : rehtec) Oval - Oval (pronunia : Oval)
11

Octogon - Achteck (pronunia : Ahtec) Cub - Wrfel (pronunia : viurfl) Sfer - Kugel (pronunia : cugl) Con - Kegel (pronunia : chegl) Cilindru - Zylinder (pronunia : ilindr) Lecia 8 de German - Anotimpurile i Vremea

Vremea (Vocabular) - Wetter (Wortschatz):


Aer - die Luft (pronunia : di luft) Apusul Soarelui - der Sonnenuntergang (pronunia : dea sonenuntergank) Atmosfer - Atmosphre (pronunia : Atmo-sfere) Cald - Warm (pronunia : varm) Canicul - die Hitze (pronunia : di hite) Cea - der Nebel (pronunia : dea nebl) Cer - Himmel (pronunia : himl) Cer nstelat - der Sternenhimmel (pronunia : dea ternen-himl) Curcubeu - Regenbogen (pronunia : Reghen-bogn) Cutremur - das Erdbeben (pronunia : das erdbebn) Dezghe - das Tauwetter (pronunia : das tauvetr) Foarte Cald - Hei (pronunia : hais) Formare de nori - die Wolkenbildung (pronunia : di volcn-bildung) Frig - Kalt (pronunia : calt) Frumos - Schn (pronunia : iun) Fulger - der Blitz (pronunia : dea bli) Furtun - das Gewitter (pronunia : das ghevitr) Ghea - das Eis (pronunia : das ais) Grindin - der Hagel (pronunia : dea hagl) Nori - die Wolken (pronunia : di volkn) Ploaie - der Regen (pronunia : dea regn) Polei - das Glatteis (pronunia : das glat-ais) Prognoza Meteo - die Vorschau (pronunia : di forau) Rsritul Soarelui - der Sonnenaufgang (pronunia : dea zonen-auf-gang) Rou - der Tau (pronunia : der tau) Soare - die Sonne (pronunia : di zone) Stea - der Stern (pronunia : dea tern) Temperatura la umbr - die Temperatur im Schatten (pronunia : di temperatur im atn) Vizibilitate - Sichtweite (pronunia : Ziht-vait) Zpad - Schnee (pronunia : ne) Cum este vremea, astzi? - Wie ist das Wetter heute? Rspuns 1 : Es + verb Plou - Es regnet (pronunia : Es regnet) Rspuns 2 : Es ist + adjectiv Este frumos - Es ist schn (pronunia : Es ist un) De Reinut: Dup cum putei observa n exemplele de mai sus, atunci cnd vine vorba despre vreme, Es simplu se folosete n frazele de rspuns mpreun cu un verb iar Es ist se folosete mpreun cu un adjectiv.

12

Anotimpurile - die Jahreszeiten:


Primvar n Primvar Var n Var Toamn n Toamn Iarn n Iarn - der Frhling (pronunia : dea Friuling) - im Frhling (pronunia : im Friuling) - der Sommer (pronunia : dea Zomr) - im Sommer (pronunia : im Zomr) - der Herbst (pronunia : dea Herbst) - im Herbst (pronunia : im Herbst) - der Winter (pronunia : dea Vintr) - im Winter (pronunia : im Vintr)

Lecia 9 de German - Culorile n German


Alb negru gri rou albastru verde galben portocaliu roz maro argintiu auriu - wei (pronunia : vais) - schwarz (pronunia : var) - grau (pronunia : grau) - rot (pronunia : rot) - blau (pronunia : blau) - grn (pronunia : griun) - gelb (pronunia : ghelb) - orange (pronunia : oranje) - rosa (pronunia : roza) - braun (pronunia : braun) - silber (pronunia : zilbr) - gold (pronunia : gold)

Lecia 10 de German - Natura


Natura (Vocabular) - Natur (Wortschatz): aerul - die Luft (pronunia : di luft) apa - das Wasser (pronunia : das Vasr) apusul soarelui - der Sonnenuntergang (pronunia : dear Zonen-untr-gang) cascada - der Wasserfall (pronunia : dea Vasr-fal) cerul - der Himmel (pronunia : dea Himmel) coasta - die Kste (pronunia : di quste) curcubeul - der Regenbogen (pronunia : dea Reghenbogn) dealul - der Hgel (pronunia : dea Hiugl) deertul - die Wste (pronunia : di Viuste) ferma - der Bauernhof (pronunia : dea Bauernhof) floarea - die Blume (pronunia : di Blume) floarea soarelui - die Sonnenblume (pronunia : di Zonen-blume) frunza - das Blatt (pronunia : das Blat) iarba - das Gras (pronunia : das Gras) insula - der Insel (pronunia : dea Inzl) jungla - der Dschungel (pronunia : dea Junghel) lacul - der See (pronunia : dea Zi) luna - der Mond (pronunia : dea Mund) luna plin - der Vollmond (pronunia : dea Folmund) marea - die See / das Meer (pronunia : di zi / das Me-a) muntele - der Berg (pronunia : dea Berg)
13

nisipul - der Sand (pronunia : dea Sand) norul - die Wolke (pronunia : di Volche) oceanul - der Ozean (pronunia : dea Oian) oraul - die Stadt (pronunia : di tat) pdurea - der Wald (pronunia : dea Vald) petera - die Hhle (pronunia : di Hiole) piatra - der Stein (pronunia : dea tain) plaja - der Strand (pronunia : dea trand) planta - die Pflanze (pronunia : di Pflane) podul - die Brcke (pronunia : di Briuche) pomul - der Baum (pronunia : dea Baum) rdcina - die Wurzel (pronunia : di vurel) rsritul soarelui - der Sonnenaufgang (pronunia : dea Zonen-auf-gang) rul - die Fluss (pronunia : di Flus) soarele - die Sonne (pronunia : di Zone) strada - die Strae (pronunia : di trase) ara - das Land (pronunia : das Land) terenul - das Feld (pronunia : das Feld) trandafirul - die Rose (pronunia : di Roze) tufiul - der Busch (pronunia : dea Bu) tunetul - der Blitz (pronunia : dea Bli) valea - das Tal (pronunia : das Tal) valul - die Welle (pronunia : di vele) vntul - der Wind (pronunia : dea vind) vremea - das Wetter (pronunia : das vetr) zpada - der Schnee (pronunia : dea ne)

Lecia 11 de German - Animalele


Animalele (Vocabular) - Tiere (Wortschatz): albina - die Biene (pronunia : di Bine) balena - der Wal (pronunia : dea Val) broasca - der Frosch (pronunia : dea Fro) broasca estoas - die Schildkrte (pronunia : di ild-kreote) calul - das Pferd (pronunia : das Pferd) capra - die Ziege (pronunia : di ighe) cprioara - der Hirsch (pronunia : dea Hir) ctelul - der Hund (pronunia : dea Hund) cimpanzeul - der Schimpanse (pronunia : dea impane) crocodilul - das Krokodil (pronunia : das crocodil) curcanul - der Truthahn (pronunia : dea Trut-han) fluturele - der Schmetterling (pronunia : dea metr-ling) furnica - die Ameise (pronunia : di Amize) gina - das Huhn (pronunia : das Huhn) girafa - die Giraffe (pronunia : di girafe) gorila - der Gorilla (pronunia : dea Gorila) iepurele - der Hase (pronunia : dea Haze) leul - der Lwe (pronunia : dea Leove) liliacul - die Fledermaus (pronunia : di Fledr-maus) lupul - der Wolf (pronunia : dea Volf)
14

mgarul maimua oaia paianjenul papagalul pasrea pinguinul pisica pisicua porcul raa arpele scorpionul oricelul narul taurul tigrul ursul vaca veveria vielul vulpea vulturul zebra

- der Esel (pronunia : dea aizl) - der Affe (pronunia : dea afe) - das Schaf (pronunia : das af) - die Spinne (pronunia : di pine) - der Papagei (pronunia : dea Papagai) - der Vogel (pronunia : dea fogl) - der Pinguin (pronunia : dea Pinguin) - die Katze (pronunia : di Kae) - das Ktzchen (pronunia : das Keen) - das Schwein (pronunia : das vain) - die Ente (pronunia : di Ente) - die Schlange (pronunia : di langhe) - der Skorpion (pronunia : dea Skorpion) - die Maus (pronunia : di Maus) - die Mcke (pronunia : di Miuke) - der Stier (pronunia : dea tir) - der Tiger (pronunia : dea Tigr) -der Br (pronunia : dea Bea) - die Kuh (pronunia : di cu) - das Eichhrnchen (pronunia : das aih-heorn-hn) - das Kalb (pronunia : das Kalb) - der Fuchs (pronunia : dea Fucs) - der Adler (pronunia : dea Adlr) - das Zebra (pronunia : das ibra)

Lecia 12 de German - Mncare i Butur


Mncare (Vocabular) - Essen (Wortschatz): bacon - der Speck (pronunia : dea peih) crnatul - die Wurst (pronunia : di vurst) carnea - das Fleisch (pronunia : das flai) carnea de miel - das Lammfleisch (pronunia : das Lam-flai) carnea de pasre - das Geflgel (pronunia : das Ghefliugl) carnea de porc - das Schweinefleisch (pronunia : das vaine-flai) carnea de vac - das Rindfleisch (pronunia : das Rind-flai) carnea de vit - das Kalbfleisch (pronunia : das Kalb-flai) cacavalul - der Kse (pronunia : dea cheze) ciocolata - die Schokolade / die Praline (pronunia : di ocolade / di Praline) crabul - der Krebs (pronunia : dea crebs) curcanul - der Truthahn (pronunia : dea Trut-han) friptura - der Braten / das Steak (pronunia : dea Bratn / das teac) fructele de mare - die Meeresfrchte (pronunia : di Meres-friute) gina - das Huhn (pronunia : das Huhn) glute Nudeln (pronunia : niu-dl) gemul - die Marmelade (pronunia : di Marmelade) grtarul - der Grill (pronunia : dea Gril) ngheata - das Eis (pronunia : das ais) mierea - der Honig (pronunia : dea Honig) orezul - der Reis (pronunia : dea Rais) ou - Eier (pronunia : a-ia) oul - das Ei (pronunia : das Ai)
15

pinea petele raa unca tortul untul salata supa zahrul

- das Brot (pronunia : das Brot) - der Fisch (pronunia : dea Fi) - die Ente (pronunia : di Ente) - der Schinken (pronunia : dea incn) - die Torte (pronunia : di Torte) - die Butter (pronunia : di Butr) - der Salat (pronunia : dea Zalat) - die Suppe (pronunia : di Zupe) - der Zucker (pronunia : dea ucr)

Preparare mncrii - Speisenzubereitung: afumat - geruchert (pronunia : gheroihrt) cald - hei (pronunia : hais) coapt - gebacken (pronunia : ghebacn) fcut n cas - hausgemacht (pronunia : haus-ghemaht) fiart - gekocht (pronunia : gacoht) n aburi - gedmpft (pronunia : ghedempft) picant - scharf (pronunia : arf) prajit - frittiert (pronunia : fri-tirt) rece - kalt (pronunia : calt) Tacmurile - das Besteck (pronunia : das Betec) linguria - der Lffel (pronunia : dea Leofl) furculia - die Gabel (pronunia : di Gabl) cuitul - das Messer (pronunia : das Mesr) farfuria - der Teller (pronunia : dea Tela) vasele - das Geschirr (pronunia : das Geir) paharul - das Glas (pronunia : das Glas) sticla - die Flasche (pronunia : di Flae) Buturi (Vocabular) - Getrnke (Wortschatz): ap - das Wasser (pronunia : das Vasr) ap mineral - Mineralwasser (pronunia : mineral-vasr) alcoolul - der Alkohol (pronunia : dea alcool) butur nonalcoolic - alkoholfrei (pronunia : alcool-frai) berea - das Bier (pronunia : das bir) cafea fr cofein - koffeinfreien Kaffee (pronunia : cofain-frai cafe) cafeaua - der Kaffee (pronunia : dea cafe) ceaiul - der Tee (pronunia : dea Ti) ciocolata cald - hei Schokolade (pronunia : hais ocolade) laptele - die Milch (pronunia : di milh) sucul - der Saft (pronunia : dea zaft) vin rou - Rotwein (pronunia : Rot-vain) vin alb - Weiwein (pronunia : vais-vain) vinul - der Wein (pronunia : dea vain) Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal: serveelul - die Serviette (pronunia : di Zerviete) sarea - das Salz (pronunia : das Zal) piperul - der Pfeffer (pronunia : dea Pfefr)
16

masa - der Tisch (pronunia : dea Ti) gustul - der Geschmack (pronunia : dea Gemac) gustos - lecker (pronunia : lecr) uleiul - das l (pronunia : das oil) oetul - der Essig (pronunia : dea Esig) mutarul - der Senf (pronunia : dea Zenf) gheaa - das Eis (pronunia : das ais) osptarul - der Kellner (pronunia : dea Kelnr) osptria - die Kellnerin (pronunia : di Kelne-rin) meniul - die Speisekarte (pronunia : di paize-carte) comanda - die Bestellung (pronunia : di Betelung) a plti - zahlen / bezahlen (pronunia : aln / bialn) Nota, V rog! - Zahlen bitte! (pronunia : aln bite!) gustarea - der Imbiss (pronunia : dea imbis) masa de prnz - das Mittagessen (pronunia : das Mit-tag-esn) cina - das Abendessen (pronunia : das Abnd-esn) micul dejun - das Frhstck (pronunia : das Friu-tiuc)

Membrii familiei Vocabular - Familienangehrige Wortschatz


n Romn prini tat mam frate frate vitreg sor sor vitreg bunicul bunica bunicu strbunic strbunic unchi mtu vr verioar soul n German die Eltern der Vater die Mutter der Bruder Stiefbruder die Schwester Stiefschwester der Grovater die Gromutter Oma der Urgrovater die Urgromutter der Onkel die Tante der Cousin die Kusine der Ehemann Pronunia / Se citete: di eltrn dea fatr di mutr dea brudr tif-brudr di vestr tif-vestr dea gros-fatr di gros-mutr oma dea ugros-fatr di ugros-mutr dea oncl di tante dea cuzin di cuzine dea ehe-man

17

soia copii gemenii fiul biatul fiica fata nepotul nepoata naul naa socru soacr cumnat cumnat

die Ehefrau die Kinder der Zwillinge der Sohn der Junge die Tochter das Mdchen der Neffe die Nichte der Pate die Patin Schwiegervater Schwiegermutter der Schwager die Schwgerin

di ehe-frau di chindr dea ivling dea son dea iunghe di tohtr das med-hen dea nefe di nihte dea pate di patin viga-fata viga-muta dea vagr di vegrin

De reinut! Cnd dorii s v referii la o persoan de genul masculin singular atunci folosii der(pronunia : dea) iar cnd dorii s v referii la o persoan de genul feminin singular atunci folosii die(pronunia : di). Aceeai regul se aplic i n cazul n care vrei s spunei: al meu - mein(pronunia : main) sau a mea - meine (pronunia : maine). Acesta este tatl meu | Aceasta este mama mea - Das ist mein Vater | Das ist meine Mutter(pronunia : das ist main fatr / das ist maine mutr) Domnul / Doamna - der Herr / die Frau (pronunia : dea her / di frau) Masculin / Feminin - mnnlich / weiblich (pronunia : menlih / vaiblih) Am doi frai / Am dou surori - Ich habe zwei Brder / Ich habe zwei Schwestern (pronunia : ih habe vai brud / ih habe vai vestn) Suntei castorit()? - Sind Sie verheiratet? (pronunia : sind zi ferhairatet) Starea civil - der Familienstand (pronunia : dea Familien-tand) Singur / Cstorit / Divorat - ledig / verheiratet / geschieden (pronunia : ledig / ferhairatet / geidn) Fritz este tatl lui Aida i a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (pronunia : Fritz ist dea fatr fon Aida und fon Erica) Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (pronunia : Aida ist di Tohtr von Fritz)

18

Lecia 16 de German - n Cltorie


aeroportul agenia de turism autobuzul automobilul avionul a ateriza a cltori a merge cu bicicleta a zbura bagajul barca bicicleta biletele de avion biroul informaii cltoria check-in decolare destinaia Raizeil) excursia gara geanta hotelul maina mergem pe jos metroul motocicleta nava oficiul vamal pasagerul paaportul plecri pregtii de decolare ruta scopul sosiri staia de tren strada strada principal ara traficul auto trenul valiza - der Flughafen (pronunia : dea Flug-hafn) - das Reisebro (pronunia : das Raize-biuro) - der Bus (pronunia : dea Bus) - das Auto (pronunia : das Auto) das Flugzeug (pronunia : das Flug-oig) - landen / zu landen (pronunia : landn / u landn) - reisen (pronunia : raizn) - radfahren (pronunia : rad-farn) - fliegen / zu fliegen (pronunia : flign / u flign) - das Gepck (pronunia : das Gepec) - das Boot (pronunia : das Bot) - das Fahrrad (pronunia : das Farad) - die Flugkarten (pronunia : di Flug-kartn) - das Auskunftsbro (pronunia : das Aus-cunf-biuro) - die Reise (pronunia : di Raize) - der Check-in / Abfertigung (pronunia : dea Check-in / Abfertigung) - der Abflug / start (pronunia : dare Abflug / tart) - die Destination / das Reiseziel (pronunia : di Deztinaion / das - die Reise (pronunia : di Raize) - Bahnhof (pronunia : Banhof) - die Tasche (pronunia : di Tae) - das Hotel / der Gasthof (pronunia : das Hotel / dea Gasthof) - der Wagen / PKW (pronunia : dea vagn / Pkv) - zu Fuss (pronunia : u Fus) - die U-Bahn (pronunia : di u-Ban) - das Motorrad (pronunia : das Motorad) - das Schiff (pronunia : das if) - das Zollamt (pronunia : das ol-amt) - der Passagier / der Fahrgast (pronunia : dea Pasajer / dea Fargast) - der Pass (pronunia : dea Pas) - die Abfahrt (pronunia : di Abfart) - startbereit (pronunia : tart-berait) - die Route (pronunia : di Rute) - Ziel (pronunia : il) - die Ankunft (pronunia : di Ancunft) - der Bahnhof (pronunia : dea Ban-hof) - die Strae (pronunia : di trase) - Hauptstrae (pronunia : Haupt-trase) - das Land (pronunia : das Land) - der Verkehr (pronunia : dea fachea) - der Zug (pronunia : dea ug) - der Koffer (pronunia : dea Kofr)

19

Gradul comparativ al Adjectivului n limba German:


Formarea gradului comparativ n limba German se face dup regula urmtoare: Adjectivul + terminaia -er. exemplu: klein - kleiner / mic - mai mic Formarea gradului comparativ de egalitate n limba German se face dup regula urmtoare: so + Adjectivul + wie. exemplu: Ich bin so klein wie du / Sunt la fel de mic ca tine Formarea gradului comparativ de superioritate n limba German se face dup regula urmtoare: Adjectivul + als. exemplu: Ich bin kleiner als du / Sunt mai mic dect tine

Adjective folosite uzual n German:


n German alt hnlich deutsch eigen einfach erste falsch ganz genau gleich gro gut hoch jung klein kurz n Romn vechi / btrn asemntor german propriu pur i simplu primul greit totul exact aceeai mare bun nalt tnr mic scurt n German lang langweilig langsam leicht mglich mde neu schnell schn schwer spt stark verschieden wahr wirtschaftlich wichtig n Romn lung plictisitor ncet uor posibil obosit nou rapid frumos greu trziu puternic diferit adevrat economic important

20

Gramatica Limbii Germane - Adverbul n German


Adverbul de cauz rspunde la ntrebrile: de ce? - warum? (se pronun "varum?") de ce? - wieso? (se pronun "vizo?") de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?") de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?") la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?")

Adverbul de Cauz:
de aceea - darum (se pronun "da-rum") aadar/prin urmare - demnach (se pronun "dem-nah") aadar/prin urmare - somit (se pronun "zomit") n caz de nevoie - notfalls (se pronun "not-fals") deloc/n nici un caz - keinefalls (se pronun "kaine-fals") totui/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronun "desen ungheahtet") prin/drept urmare - infolgedessen (se pronun "in-fol-ghidesen") i anume/adic - nmlich (se pronun "nemlih") n caz de nevoie - ntigenfalls (se pronun "notinghen-fals") n cel mai ru caz - schlimmstenfalls (se pronun "limsten-fals") totui/cu toate acestea - dennoch (se pronun "den-noh") n alt caz - ansonsten (se pronun "anzonsten") de aceea/din aceast cauz - deswegen (se pronun "dezvighen")

Adverbul de mod rspunde la ntrebrile:


cum? - wie? (se pronun "vi?") Adverbul de Mod: altfel - anders (se pronun "andrs") n zadar - vergebens (se pronun "ferghebens") astfel/aa - so (se pronun "so") n felul urmtor - folgendermaen (se pronun "folghendermasen") ntmpltor - zufllig (se pronun "ufelih") aa de/att de - derart (se pronun "derart") cu grmada - haufenweise (se pronun "hofenvaize") firete - allerdings (se pronun "alrdinghs") mult - sehr (se pronun "zer") abia - kaum (se pronun "caum") excesiv de/extrem de - beraus (se pronun "iubraus") de altfel - sonst (se pronun "zonst") numai/doar - nur (se pronun "nur") cel putin/macr - zumindest (se pronun "umindest") n afar de aceasta/pe lng aceasta - auerdem (se pronun "auserdem") n plus/pe deasuprea - zudem (se pronun "udem")

Adverbul de timp rspunde la ntrebrile:


cnd? ct timp? ct de des? - wann? (se pronun "van?") - wie lange? (se pronun "vi langhe?") - wie oft? (se pronun "vi oft?")

21

Adverbul de Timp: la nceput - anfangs (se pronun "anfanghs") curnd - bald (se pronun "bald") atunci/pe atunci - damals (se pronun "damalz") apoi/atunci - dann (se pronun "dan") acum - jetzt (se pronun "ie") chiar acum/tocmai acum - eben (se pronun "ibn") mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronun "fo-est") mai inainte - vorhin (se pronun "fo-hin") azi - heute (se pronun "hoite") maine - morgen (se pronun "morghen") de atunci - seither (se pronun "zait-ea") uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronun "biswailen") poimaine - bermorgen (se pronun "iubermorghen") multa vreme - lange (se pronun "langhe") inca o data - nochmal (se pronun "nohmal") rareori - selten (se pronun "zeltn") in zilele noastre - heutezutage (se pronun "hoiteutaghe") rareori - selten (se pronun "zeltn") intre timp - inzwischen (se pronun "invien") intre timp - mittlerweile (se pronun "mit-lavaile") de curand/recent - neulich (se pronun "noi-lih") de acum inainte - nunmehr (se pronun "nun-mea") in fine - schlielich (se pronun "lislih") in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronun "uglaih") la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronun "ulet") in sfarsit - endlich (se pronun "endlih") mai devreme/mai curand - eher (se pronun "i-a") ieri - gestern (se pronun "ghestrn") de atunci - seitdem (se pronun "zait-dem") intotdeauna - immer (se pronun "ima") frecvent - hufig (se pronun "hoifih") permanent/neincetat - stets (se pronun "te")

Adverbul de loc rspunde la ntrebrile:


unde? de unde? incotro?unde? Adverbul de Loc: aici acolo acolo inauntru sus dedesubt in exterior inapoi de alaturi in alta parte - wo? (se pronun "vo?") - woher? (se pronun "vo-hea?") - wohin? (se pronun "vo-hin?") - hier (se pronun "hia") - da (se pronun "da!") - dort (se pronun "dort") - drinnen (se pronun "drinen") - oben (se pronun "obn") - unten (se pronun "untn") - auen (se pronun "ausn") - rckwrts (se pronun "riucwer") - nebenan (se pronun "nibn-an") - andreswo (se pronun "andres-vo")
22

de aici/de acolo aici incoace la vale la deal inainte in fata in spate la dreapta peste tot/oriunde la stanga undeva de aici/de acolo in afara/extern nicaieri pe aici in sus pe aici afara in sus intr-o parte incolo/intr-acolo

- daher (se pronun "dahea") - hierher (se pronun "hia-hia") - bergab abwrts (se pronun "biergab abwer") - bergauf (se pronun "berg-auf") - vorwrts (se pronun "for-wer") - vorn (se pronun "forn") - hinten (se pronun "hintn") - rechts (se pronun "reh") - berall (se pronun "iuberal") - links (se pronun "links") - irgendwo (se pronun "irgnd-vo") - daher (se pronun "da-hea") - auswrts (se pronun "aus-wer") - nirgendwo (se pronun "nirghen-vo") - hierhinauf (se pronun "hia-hinauf") - hierhinaus (se pronun "hia-hinaus") - aufwrts (se pronun "auf-wer") - seitwrts (se pronun "zait-wer") - dahin (se pronun "da-hin")

Gramatica Limbii Germane - Conjunciile n German


Conjunciile Coordonatoare: i - und (se pronun "und") sau - oder (se pronun "od") dar , nsa - aber (se pronun "abr") ci - sondern (se pronun "zondrn") pentru c - denn (se pronun "den") nici - weder (se pronun "vidr") nu numai - nicht nur (se pronun "niht nur") cnd - bald (se pronun "bald") parial - teils (se pronun "tails") att - sowohl (se pronun "zovol") pe de alt parte - andererseits (se pronun "andrezai") pe de o parte - einerseits (se pronun "ainezai") Conjunciile Subordonatoare: ca - dass (se pronun "das") cnd - als (se pronun "alz") cnd - wenn (se pronun "ven") n timp ce - whrend (se pronun "verend") nainte s - bevor (se pronun "befoa") pn - bis (se pronun "bis") dup ce - nachdem (se pronun "nahdem") de ndat ce - sobald (se pronun "zobalt") att timp ct - solange (se pronun "zolanghe") de cnd - seit (se pronun "zait") ori de cte ori - so oft (se pronun "zo oft") cum - wie (se pronun "vi")
23

ca i cum - als ob (se pronun "alz op") asa nct - so dass (se pronun "zo das") ca s - damit (se pronun "damit") fiindc - wiel (se pronun "vil") deoarece - da (se pronun "da") mai ales c - zumal (se pronun "umal") dei , cu toate c - obwohl (se pronun "opvol") dei - obgleich (se pronun "opglaih") cu toate acestea - trotzdem (se pronun "trodem") dac , cnd - wenn (se pronun "ven") n caz c - falls (se pronun "fals") Conjunciile subordonatoare fac ca verbul s stea la sfritul propoziiei pe care o introduc. Exemple: Eu merg acas s dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronun "ih ghee u hauze damit ih lafn kan")

Gramatica Limbii Germane - Prepoziiile n German


Prepozitiile la Acuzativ rspund la ntrebarea: incotro? - wohin? (se pronun "vo-hin?")

Prepozitii la Acuzativ: la , pe la , in jur de , in jurul fara de-a lungul pana la printre , prin pentru - um (se pronun "um") - ohne (se pronun "one") - entlang (se pronun "entlang") - bis (se pronun "one") - durch (se pronun "duih") - fr (se pronun "fiur")

Prepozitiile la Dativ rspund la ntrebarea: unde? Prepozitii la Acuzativ: din - aus (se pronun "aus") la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronun "bai") cu - mit (se pronun "aus") dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronun "nah") de , din , de la - seit (se pronun "zait") de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronun "fon") la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronun "u") - wo? (se pronun "vo?")

24

Gramatica Limbii Germane - Pronumele n German


Pronumele Interogativ cnd? - wann? (se pronun "van?") pn cnd? - bis wann? (se pronun "bis van?") de cnd? - seit wann? (se pronun "zait van?") ce? - was? (se pronun "vas?") de ce? - warum? (se pronun "varum?") de ce? - wieso? (se pronun "vizo?") de ce? - weswegen? (se pronun "vezvighen?") de ce? - weshalb? (se pronun "vezhalb?") cine? - wer? (se pronun "vi?") pe cine? - wen? (se pronun "vin?") cui? - wem? (se pronun "viem?") care? - welche? (se pronun "velhe?") la ce?pentru ce? - wozu? (se pronun "vou?") ct de mult timp? - wie lange? (se pronun "vi langhe?") ct de des? - wie oft? (se pronun "vi oft?") cum? - wie? (se pronun "vi?") ct? - wieviel? (se pronun "vifil?") unde? - wo? (se pronun "vo?") la care?pe lng care? - wobei? (se pronun "vobai?") prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronun "vodoih?") pentru ce?pentru care? - wofr? (se pronun "vofiur?") mpotriva cui? - wogegen? (se pronun "voghign?") dincotro? - woher? (se pronun "vohea?") ncotro? - wohin? (se pronun "voin?") cu ce? - womit? (se pronun "vo-mit?") spre unde? - wonach? (se pronun "vo-nah?") la ce? - woran? (se pronun "vo-ran?") pe ce? - worauf? (se pronun "vo-rauf?") de unde?din ce? - woraus? (se pronun "vo-raus?") n ce/care?unde? - worin? (se pronun "vo-rin?") peste ce?despre ce? - worber? (se pronun "vo-riubr?") despre ce? - worum? (se pronun "vo-rum?") sub ce?sub care? - worunter? (se pronun "vo-runtr?") despre ce/care? - wovon? (se pronun "vo-fon?") n faa cui? - wovor? (se pronun "vo-for?") Pronumele Personal: I sg. eu - ich (se pronun "ih") II-a sg. tu du (se pronun "du") III-a sg. Masculin el - er (se pronun "ea") III-a sg. Feminin ea - es (se pronun "ea") III-a sg. Neutru ea - sie (se pronun "zi") I pl. Noi - wir (se pronun "via") II-a pl. voi - ihr (se pronun "ir") III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronun "zi")

25

Pronumele Posesiv: I sg. al meu - mein (se pronun "main") II-a sg. al tu - dein (se pronun "dain") III-a sg. Masculin al su - sein (se pronun "zain") III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronun "ir") III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronun "zain") I pl. al nostru - unser (se pronun "unzr") II-a pl. al vostru - euer (se pronun "oir") III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronun "ir") II-a sg. II-a pl. forma de politee : dumneavoastr - ihr (se pronun "ir") cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen? Pronumele Reflexiv: Acuzativ I sg. II-a sg. III-a sg. I pl. II-a pl. III-a pl. Dativ I sg. II-a sg. III-a sg. I pl. II-a pl. III-a pl. - mich (se pronun "mih") - dich (se pronun "dih") - sich (se pronun "zih") - uns (se pronun "unz") - euch (se pronun "oih") - sich (se pronun "zih") - mir (se pronun "mia") - dir (se pronun "dia") - sich (se pronun "zih") - uns (se pronun "unz") - euch (se pronun "oih") - sich (se pronun "zih")

pe mine pe tine pe el/ea pe noi pe voi pe ei

mie ie lui/ei Nou vou lor

Gramatica Limbii Germane - Substantivul n German


Substantivul: Genul Masculin "Der" nsoete ntotdeauna substantivul de genul masculin. Substantivul masculin poate fi identificat i in funcie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: zilele sptmnii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mrci de automobile. Substantivul masculin poate fi identificat i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -ling (der lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich. Exemplu: der Mann, der Vater, der Hund, der Arzt, der Lehrer, der Tag... Substantivul: Genul Feminin "Die" nsoete ntotdeauna substantivul de genul feminin. Substantivul feminin poate fi identificat i in funcie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: avioane , vapoare , ruri i mrci de motociclete. Substantivul feminin poate fi identificat i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -r , -e , -enz , -ik , -ion , -tt , -in. Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul terminaiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin.
26

Exemplu: die Frau, die Mutter, die Tante, die Katze, die rztin, die Lehrerin... Substantivul: Genul Neutru "Das" nsoete ntotdeauna substantivul de genul neutru. Substantivele neutre pot fi identificate i dac arat rezultatul unei actiuni. Substantivele neutre pot fi identificate i dup prefixe: das ge-... Substantivele neutre pot fi identificate i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -chen , -lein , tum , -ium , -um , -ment.

Formarea pluralului
Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotrt Die , indiferent de genul pe care l are la singular. Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , se. exemplu: Der Tag - Die Tage Sustativele masculine i neutre care se termin in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au form de plural! Forma de plural este identic cu cea de singular. Substantivele masculine care au n componena lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural. Substativele care se termin n -nis i -in i dubleaz consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen Exist de asemenea i substantive care au forme numai la plural sau singular. Substative care au forme numai la singular: das Alter , das Geduld , der rger , das Glck , der Frieden , die Hitze , das Geld , die Klte ,

der Lrm , die Zeit.

Substantive care au forme numai la plural: die Alimente , die Einknfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrder ,

die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.

27

Gramatica Limbii Germane - Verbul n German


Infinitivul verbului este forma acestuia n dicionar. Exemplu : gehen - a merge (rdcina verbului = geh) ich - rdcina verbului + e - gehe du - rdcina verbului + st - gehst er/sie/es - rdcina verbului + t - geht wir - infinitivul verbului - gehen ihr - rdcina verbului + t - geht sie - infinitivul verbului - gehen Verbele ale cror rdcina se termin n : t , d , chn , dn , fn , gn sau tm , la persoana a 2-a singular si plural si a 3-a singular se va aduga un 'e' ntre verb si terminaiile anterioare. Exemplu : arbeiten - a munci (rdcina verbului = arbeit) ich - rdcina verbului + e - arbeite du - rdcina verbului + e + st - arbeitest er/sie/es - rdcina verbului + e + t - arbeitet wir - infinitivul verbului - arbeiten ihr - rdcina verbului + e + t - arbeitet sie - infinitivul verbului - arbeiten Verbele ale cror rdcina se termina n : s , ss , , x sau z , la persoana a 2-a singular se va nlocui terminaia 'st' cu 't'. Exemplu : tanzen - a dansa (rdcina verbului = tanz) ich - rdcina verbului + e - tanze du - rdcina verbului + t - tanzt er/sie/es - rdcina verbului + t - tanzt wir - infinitivul verbului - tanzen ihr - rdcina verbului + t - tanzt sie - infinitivul verbului - tanzen Verbe a cror form trebuie nvaat pe de rost: bringen - a aduce (rdcina vb= bring) finden - a gsi (rdcina verbului = find) ich - bringe ich - finde du - bringst du - findest er/sie/es - bringt er/sie/es - findet wir - bringen wir - finden ihr - bringt ihr - findet sie - bringen sie - finden hren - a auzi (rdcina verbului = hr) ich - hre du - hrst er/sie/es - hrt wir - hren ihr - hrt sie - hren lesen - a citi ich - lese du - liest er/sie/es - liest wir - lesen ihr - lest sie - lesen

28

sagen - a spune (rdcina verbului = sag) ich - sage du - sagst er/sie/es - sagt wir - sagen ihr - sagt sie - sagen Lista verbelor importante sprechen - a vorbi liegen - a sta aezat arbeiten - a munci sagen - a spune bekommen - a obine schlafen - a dormi bleiben - a rmne schlagen - a lovi brauchen - a avea nevoie schreiben - a scrie bringen - a aduce sehen - a vedea denken - a gndi sein - a fi essen - a mnca sitzen - a sta fahren - a conduce sollen - a trebui s finden - a gsi spielen - a se juca fragen - a ntreba stehen - a sta geben - a da stellen - a pune gehen - a merge machen - a face gehren - a aparine mgen - a plcea glauben - a crede mssen - a trebui haben - a avea nehmen - a lua halten - a opri tragen - a purta heien - a se numi treffen - a ntlni helfen - a ajuta tun - a face hren - a auzi warten - a atepta kaufen - a cumpara werden - a deveni kennen - a cunoate werfen - a arunca kommen - a veni wissen - a tii knnen - a putea wohnen - a locui lassen - a lsa wollen - a vrea laufen - a funciona ziehen - a trage leben - a tri tragen - a purta legen - a se aeza

Gramatica Limbii Germane - Verbele Auxiliare i Modale


Verbele auxiliare se folosesc la formarea timpurilor compuse i a condiionalului. haben - a avea Prezent ich habe - eu am du hast - tu ai er hat - el are wir haben - noi avem ihr habt - voi avei sie haben - ei au Viitor simplu ich werde haben - eu voi avea du wirst haben - tu vei avea er wird haben - el va avea wir werden haben - noi vom avea ihr werdet haben - voi vei avea sie werden haben - ei vor avea

29

sein - a fi Prezent ich bin - eu sunt du bist - tu eti er ist - el este wir sind - noi suntem ihr seid - voi suntei sie sind - ei sunt werden - a deveni Prezent ich werde - eu voi du wirst - tu vei er wird - el va wir werden - noi vom ihr werdet - voi vei sie werden - ei vor Viitor simplu ich werde werden - eu voi deveni du wirst werden - tu vei deveni er wird werden - el va deveni wir werden werden - noi vom deveni ihr werdet werden - voi vei deveni sie werden werden - ei vor deven Viitor simplu ich werde sein - eu voi fi du wirst sein - tu vei fi er wird sein - el va fi wir werden sein - noi vom fi ihr werdet sein - voi vei fi sie werden sein - ei vor fi

drfen - a avea voie s


Prezent ich darf - eu am voie s du darfst - tu ai voie s er darf - el are voie s wir drfen - noi avem voie s ihr drft - voi avei voie s sie drfen - ei au voie s Viitor simplu ich werde durfen - eu voi avea voie s du wirst durfen - tu vei avea voie s er wird durfen - el va avea voie s wir werden durfen - noi vom avea voie s ihr werdet durfen - voi vei avea voie s sie werden durfen - ei vor avea voie s Perfect compus ich habe gedurft - eu am avut voie s du hast gedurft - tu ai avut voie s er hat gedurft - el a avut voie s wir haben gedurft - noi am avut voie s ihr habt gedurft - voi ai avut voie s sie haben gedurft - ei au avut voie s

knnen - a putea
Prezent ich kann - eu pot du kannst - tu poi er kann - el pot wir knnen - noi putem ihr knnt - voi putei sie knnen - ei pot Perfect compus ich habe gekonnt - eu am putut du hast gekonnt - tu ai putut er hat gekonnt - el a putut wir haben gekonnt - noi am putut ihr habt gekonnt - voi ai putut sie haben gekonnt - ei au putut

30

Viitor simplu ich werde knnen - eu voi putea du wirst knnen - tu vei putea er wird knnen - el va putea wir werden knnen - noi vom putea ihr werdet knnen - voi vei putea sie werden knnen - ei vor putea

mgen - a-i plcea


Prezent ich mag - mi place du magst - i place er mag - lui/ei i place wir mgen - nou ne place ihr mgt - vou v place sie mgen - le place Perfect compus ich habe gemocht - mi-a plcut du hast gemocht - ti-a plcut er hat gemocht - lui/ei i-a placut wir haben gemocht - nou ne-a plcut ihr habt gemocht - vou v-a placut sie haben gemocht - le-a plcut

Viitor simplu ich werde mgen - mi va plcea du wirst mgen - i va plcea er wird mgen - i va plcea wir werden mgen - ne va plcea ihr werdet mgen - v va plcea sie werden mgen - le va plcea

mssen - a trebui neaparat


Prezent ich muss - eu trebuie (neaparat) s du musst - tu trebuie (neaparat) s er muss - el trebuie (neaparat) s wir mssen - noi trebuie (neaparat) s ihr msst - voi trebui (neaparat) s sie mssen - ei trebuie (neaparat) s Perfect compus ich habe gemusst - eu a trebuit (neaparat) s du hast gemusst - tu a trebuit (neaparat) s er hat gemusst - a trebuit (neaparat) s wir haben gemusst - noi a trebuit (neaparat) s ihr habt gemusst - voi a trebuit (neaparat) s sie haben gemusst - a trebuit (neaparat) s Viitor simplu ich werde mssen - eu va trebui (neaparat) s du wirst mssen - tu va trebui (neaparat) s
31

er wird mssen - va trebui (neaparat) s wir werden mssen - noi va trebui (neaparat) s ihr werdet mssen - voi va trebui (neaparat) s sie werden mssen - va trebui (neaparat) s

sollen - a trebui s
Prezent ich soll - eu ar trebuie s du sollst - tu ar trebuie s er soll - el ar trebuie s wir sollen - noi ar trebuie s ihr sollt - voi ar trebui s sie sollen - ei ar trebuie s Viitor simplu ich werde sollen - eu va trebui s du wirst sollen - tu va trebui s er wird sollen - va trebui s wir werden sollen - noi va trebui s ihr werdet sollen - voi va trebui s sie werden sollen - va trebui s Perfect compus ich habe gesollt - eu ar fi trebuit s du hast gesollt - tu ar fi trebuit s er hat gesollt - ar fi trebuit s wir haben gesollt - noi ar fi trebuit s ihr habt gesollt - voi ar fi trebuit s sie haben gesollt - ar fi trebuit s

wollen - a vrea
Prezent ich will - eu vreau du willst - tu vrei er will - el vrea wir wollen - noi vrem ihr wollt - voi vrei sie wollen - ei vor Viitor simplu ich werde wollen - eu voi vrea du wirst wollen - tu vei vrea er wird wollen - el va vrea wir werden wollen - noi vom vrea ihr werdet wollen - voi vei vrea sie werden wollen - ei vor vrea Perfect compus ich habe gewollt - eu am vrut du hast gewollt - tu ai vrut er hat gewollt - el a vrut wir haben gewollt - noi am vrut ihr habt gewollt - voi ai vrut sie haben gewollt - ei au vrut

32

S-ar putea să vă placă și