Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A.F* Romn Ana Barbu Constantin / Costic Dumitru Elena Florea / Floric Gheorghe Haralambie / Horia Ion / Ilie Jiu / Jean kilogram Lazr Maria Nicolae Olga Petre / Petric Radu Sandu Tudor Udrea Vasile dublu V Xenia / ics i-grec zahr / Zoe
A.F* German Anton rger Berta Csar Dora Emil Friedrich Gustav Heinrich Ida Julius Kaufmann Ludwig Martha Nordpol Otto konom Paula Quelle Richard Siegfried Eszett Theodor Ulrich bermut Viktor Wilhelm Xanthippe Ypsilon Zeppelin
Pronunia / Se citete: an-ton erga berta eza dora imil frid-rih gustaf hain-rih ida iulius kauf-man lud-vih marta nortpol oto econom paula cvele rih-art zig-frid es-et teo-dor ul-rih iubrmut victor vil-helm csan-tipe ip-silon epelin
Litera
se citete n cuvintele din limba German la fel ca litera a din limba Romn la fel ca litera e din limba Romn la fel ca litera b din limba Romn la fel ca litera din limba Romn
Exemplu n German aus (se pronun: aus) htte (se pronun: het) bei (se pronun: bai) Celsius (se pronun: elsius) cousine (se pronun: cuzine) das (se pronun: das) dem (se pronun: dem) ihre (se pronun: ihr) Februar (se pronun: februar) ganz (se pronun: gan) haben (se pronun: habn) ich (se pronun: ih) jemand (se pronun: iemand) Kette (se pronun: chet) kann (se pronun: can) Lohnzettel (se pronun: Lonetl) mit (se pronun: mit) Niemand (se pronun: nimand) noch (se pronun: noh) schn (se pronun: ion) Personen (se pronun: perzonn) Qualitt (se pronun: cualitet) richtig (se pronun: rihtig) aus (se pronun: aus) sagen (se pronun: zagn) gro (se pronun: gros)
a b c d e f g h i j k l m n o p q r s
la fel ca litera c din limba Romn la fel ca litera d din limba Romn la fel ca litera e din limba Romn la finalul cuvintelor la fel ca litera din limba Romn la fel ca litera f din limba Romn la fel ca litera g din limba Romn la fel ca litera h din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn nainte de consoanele e sau i la fel ca literele ch n rest la fel ca litera c din limba Romn la fel ca litera l din limba Romn la fel ca litera m din limba Romn la fel ca litera n din limba Romn la fel ca litera o din limba Romn la fel ca literele io din limba Romn la fel ca litera p din limba Romn la fel ca litera c din limba Romn la fel ca litera r din limba Romn final la fel ca litera s din limba Romn n rest la fel ca litera z din limba Romn la fel ca litera s din limba Romn
t u v w x y z
la fel ca litera t din limba Romn la fel ca litera u din limba Romn la fel ca literele iu din limba Romn la fel ca litera f din limba Romn la fel ca litera v din limba Romn la fel ca litera x din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn la fel ca litera din limba Romn
Tiere (se pronun: tire) und (se pronun: und) fr (se pronun: fiur) Verpacken (se pronun: fepacn) was (se pronun: vas) xenon (se pronun: xenon) gypten (se pronun: eghiptn) zurck (se pronun: uriuc)
Literele
se citesc n cuvintele din limba German la fel ca literele oi din limba Romn la fel ca litera h din limba Romn la fel ca literele ai din limba Romn final la fel ca literele n din limba Romn
Exemplu n German hufig (se pronun: hoifih) ich (se pronun: ih) sein (se pronun: zain) haben (se pronun: habn) wenn (se pronun: wen) oder (se pronun: od) neun (se pronun: noin) genau (se pronun: ghenau) wieder (se pronun: vida) spiele (se pronun: pile) Aspirin (se pronun: aspirin) Stadt (se pronun: tat) schnell (se pronun: nel)
u ch ei en er eu ge ie sp st sch
n rest la fel ca literele en din limba Romn final* la fel ca litera din limba Romn la fel ca literele oi din limba Romn la fel ca literele ghe din limba Romn la fel ca litera i din limba Romn la nceputul cuvintelor la fel ca literele p din limba Romn n rest la fel ca literele sp din limba Romn la fel ca litera t din limba Romn la fel ca litera din limba Romn
NUMERELE
Numrul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
n German eins zwei drei vier fnf sechs sieben acht neun zehn elf zwlf dreizehn vierzehn fnfzehn sechzehn siebzehn achtzehn
Pronunia / Se citete: Ain vai Drai Fir Fiunf Zecs Zibn Aht Noin en Elf violf drai-en fir-en fiunf-en zecs-en zib-en aht-en
19 20 21
noin-en van-ig ain-und-vanig vai-und-vanig drai-und-vanig drai-sig fir-ig fiunf-ig zecs-ig zib-ig aht-ig noin-ig (ain)hun-drt vai hun-drt drai hun-drt (ain)tau-znd vai tau-znd
22
zweiundzwanzig
dreiundzwanzig dreiig vierzig fnfzig sechzig siebzig achtzig neunzig (ein)hundert zweihundert dreihundert (ein)tausend zweitausend
Fraze i expresii cu numere n limba German: Cnd este ziua dumneavoastr de natere? - Wann ist Ihr Geburtstag? (formal) Cnd este ziua ta de natere? - Wann ist dein Geburtstag? Cnd suntei nscut? - Wann sind Sie geboren? M-am nscut pe nti Septembrie - Ich bin am erste September geboren M-am nscut pe 4 (patru) Februarie - Ich bin am 4 (vier) Februar geboren M-am nscut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie nou sute optzeci) Ich bin am 4 (vier) Februar 1980 (eintausendneunhundert achtzig) geboren Eu sunt nscut n 1984 (o mie nou sute optzeci i patru) Ich bin in 1984 (eintausendneunhundert vierundachtzig) geboren
Numeralele
n Romn n German mas. primul al doilea al treilea al patrulea al cincilea al aselea al aptelea al optulea al noulea al zecelea al unsprezecelea al doisprezecelea al treisprezecelea al paisprezecelea al cincisprezecelea al aisprezecelea al aptesprezecelea al optsprezecelea al nousprezecelea al douzecilea al douzeci i unulea al douzeci i doilea al douzeci i treilea al treizecilea al patruzecilea al cincizecilea al aizecilea fem. prima a doua a treia a patra a cincea a asea a aptea a opta a noua a zecea a unsprezecea a dousprezecea a treisprezecea a paisprezecea a cincisprezecea a aisprezecea a aptesprezecea a optsprezecea a nousprezecea a douzecea a douzeci i una a douzeci i doua a douzeci i treia a treizecea a patruzecea a cincizecea a aizecea erste zweite dritte vierte fnfte sechste siebte achte neunte zehnte elfte zwlfte dreizehnte vierzehnte fnfzehnte sechzehnte siebzehnte achtzehnte neunzehnte zwanzigste einundzwanzigste zweiundzwanzigste dreiundzwanzigste dreiigste vierzigste fnfzigste sechzigste est vaite drit fit fiunft zecst zibt aht noint ent elft violft drai-en-t fir-en-t fiunf-en-t zecs-en-t zib-en-t aht-en-t noin-en-t van-ig-st ain-und-van-ig-st vai-und-van-ig-st drai-und-van-st drai-sig-st fir-ig-st fiunf-ig-st zecs-ig-st Pronunia / Se citete:
Numeralul ordinal n limba German - Propoziii: Astzi este prima zi de munc - Heute ist der erste Arbeitstag (pronunia: hoite ist dea erste arbai-tag) Al doilea este fiul meu - Der zweite ist mein Sohn (pronunia: dea vaite ist main zon) El este al treilea - Er ist der dritte (pronunia: e ist dea drite)
Expresii uzuale
Ne vedem mai trziu Ne vedem curnd Ne vedem mine Cu bine! Cu bine! Mult noroc!
Bis spter Bis bald Bis morgen Mach's gut Alles Gute Viel Glck
bis peta bis bald bis morgn mahs gut ales gu-t fil gliuc
Fraze i expresii folosite n socializarea dintre dou persoane, n limba German: Care este numele dvs.? - Wie heien Sie? (pronunia : vi haisn zi?) (formal) Cum te numeti? - Wie heit du? (pronunia : vi haist du?) Eu m numesc... - Ich heie... (pronunia : ih haise...) (formal) Eu m numesc... - Ich bin... (pronunia : ih bin...) ncntat de cunotin - Freut mich (pronunia : froit mih) ncntat de cunotin - Sehr erfreut (pronunia : zea efroit) Cum i merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunia : vi ghet es inn?) (formal) Cum i merge? - Wie geht es dir? (pronunia : vi ghet es dia?) Cum i merge? - Wie geht's? (pronunia : vi ghe?) Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr? Mir geht es gut und Ihnen? (pronunia : mia ghet es gut und inn) (formal) Mie mi merge bine. Dar ie? - Mir geht's gut und dir? (pronunia : mia ghe gut und dia) mi pare ru. Nu neleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunia : es tut mia laid. ih farte-e niht) ntr-adevr? / Serios? / Adevrat? - Wirklich? (pronunia : viuclih) Nu vorbesc aa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunia : ih can niht so gut doici u redn) Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronunia : ia. cain problem)
Ora
Ct este ora, v rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunia : vi fil ur ist es, bite?) Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronunia : es ist ain ur) Este ora dou - Es ist zwei Uhr (pronunia : es ist vai ur) Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronunia : es ist drai ur) Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronunia : es ist fir ur) Este ora cinci - Es ist fnf Uhr (pronunia : es ist fiunf ur) Este ora ase - Es ist sechs Uhr (pronunia : es ist zex ur) Este ora apte - Es ist sieben Uhr (pronunia : es ist ziben ur) Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronunia : es ist aht ur) Este ora nou - Es ist neun Uhr (pronunia : es ist noin ur) Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronunia : es ist en ur) Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronunia : es ist elf ur) Este ora doisprezece - Es ist zwlf Uhr (pronunia : es ist zvoelf ur) Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronunia : es ist firtl nah aht) Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (pronunia : es ist halb aht) Este ora opt i patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fnfundvierzig (pronunia : es ist aht uhr fiunf-und-fir-ig) Este ora opt far un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronunia : es ist firtl for aht) Durata (Laufzeit): minut(e) or(ore) zi(le) sptmn(sptmni) lun(luni) an(i) - minute(n) (pronunia : minute(minutn) - stunde(n) (pronunia : tunde(tundn) - tag(e) (pronunia : tag(taghe) - woche(n) (pronunia : vohe(vohn) - monat(e) (pronunia : monat(monate) - jahr(e) (pronunia : iar(iare)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal: diminea - morgen (pronunia : morghn) dup-amiaz - nachmittag (pronunia : nah-mitag) seara - abend (pronunia : abnd) noapte - nacht (pronunia : naht) nainte - vor (pronunia : for) mai trziu - spter (pronunia : petr)
sfrit de sptmn - Wochenende n Romn Smbt Duminic n German Samstag Sonntag Prescurtarea: Sa So Pronunia / Se citete: sams-tag son-tag
n Romn acum cndva astzi / azi mine poimine ieri alaltieri zilnic
Cte zile sunt ntr-o sptmn? - Wie viele Tage hat eine Woche? (pronunia : vi file taghe hat aine vohe?) ntr-o sptmn, sunt apte zile - eine Woche hat sieben Tage (pronunia : aine vohe hat zibn taghe) Ce zi este astzi? - Welcher Tag ist heute? (pronunia : velhe tag ist hoite?) Astzi este... / Azi este... - Heute ist... (pronunia : hoite ist...) Astzi / Azi este Joi - Heute ist Donnerstag (pronunia : hoite ist doners-tag) Ce ai de gnd s faci n acest weekend? - Was willst du am Wochenende machen? (pronunia : vas vilst du am wohn-ende mahn?) Cnd / Unde ne putem ntlni? - Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronunia : van / vo voln via un trefn?) (Informal) Cnd este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es dir am besten? (pronunia : van past es dia am bestn?)
10
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal: lun(luni) an(i) anul viitor - monat(e) (pronunia : monat(monate) - jahr(e) (pronunia : iar(iare) - nchstes Jahr (se pronunta "neh-stes iar")
Forme - Formen: Ptrat - Quadrat / Viereck (pronunia : cvadrat / firec) Cerc - Kreis (pronunia : crais) Triunghi - Dreieck (pronunia : draiec) Dreptunghi - Rechteck (pronunia : rehtec) Oval - Oval (pronunia : Oval)
11
Octogon - Achteck (pronunia : Ahtec) Cub - Wrfel (pronunia : viurfl) Sfer - Kugel (pronunia : cugl) Con - Kegel (pronunia : chegl) Cilindru - Zylinder (pronunia : ilindr) Lecia 8 de German - Anotimpurile i Vremea
12
nisipul - der Sand (pronunia : dea Sand) norul - die Wolke (pronunia : di Volche) oceanul - der Ozean (pronunia : dea Oian) oraul - die Stadt (pronunia : di tat) pdurea - der Wald (pronunia : dea Vald) petera - die Hhle (pronunia : di Hiole) piatra - der Stein (pronunia : dea tain) plaja - der Strand (pronunia : dea trand) planta - die Pflanze (pronunia : di Pflane) podul - die Brcke (pronunia : di Briuche) pomul - der Baum (pronunia : dea Baum) rdcina - die Wurzel (pronunia : di vurel) rsritul soarelui - der Sonnenaufgang (pronunia : dea Zonen-auf-gang) rul - die Fluss (pronunia : di Flus) soarele - die Sonne (pronunia : di Zone) strada - die Strae (pronunia : di trase) ara - das Land (pronunia : das Land) terenul - das Feld (pronunia : das Feld) trandafirul - die Rose (pronunia : di Roze) tufiul - der Busch (pronunia : dea Bu) tunetul - der Blitz (pronunia : dea Bli) valea - das Tal (pronunia : das Tal) valul - die Welle (pronunia : di vele) vntul - der Wind (pronunia : dea vind) vremea - das Wetter (pronunia : das vetr) zpada - der Schnee (pronunia : dea ne)
mgarul maimua oaia paianjenul papagalul pasrea pinguinul pisica pisicua porcul raa arpele scorpionul oricelul narul taurul tigrul ursul vaca veveria vielul vulpea vulturul zebra
- der Esel (pronunia : dea aizl) - der Affe (pronunia : dea afe) - das Schaf (pronunia : das af) - die Spinne (pronunia : di pine) - der Papagei (pronunia : dea Papagai) - der Vogel (pronunia : dea fogl) - der Pinguin (pronunia : dea Pinguin) - die Katze (pronunia : di Kae) - das Ktzchen (pronunia : das Keen) - das Schwein (pronunia : das vain) - die Ente (pronunia : di Ente) - die Schlange (pronunia : di langhe) - der Skorpion (pronunia : dea Skorpion) - die Maus (pronunia : di Maus) - die Mcke (pronunia : di Miuke) - der Stier (pronunia : dea tir) - der Tiger (pronunia : dea Tigr) -der Br (pronunia : dea Bea) - die Kuh (pronunia : di cu) - das Eichhrnchen (pronunia : das aih-heorn-hn) - das Kalb (pronunia : das Kalb) - der Fuchs (pronunia : dea Fucs) - der Adler (pronunia : dea Adlr) - das Zebra (pronunia : das ibra)
- das Brot (pronunia : das Brot) - der Fisch (pronunia : dea Fi) - die Ente (pronunia : di Ente) - der Schinken (pronunia : dea incn) - die Torte (pronunia : di Torte) - die Butter (pronunia : di Butr) - der Salat (pronunia : dea Zalat) - die Suppe (pronunia : di Zupe) - der Zucker (pronunia : dea ucr)
Preparare mncrii - Speisenzubereitung: afumat - geruchert (pronunia : gheroihrt) cald - hei (pronunia : hais) coapt - gebacken (pronunia : ghebacn) fcut n cas - hausgemacht (pronunia : haus-ghemaht) fiart - gekocht (pronunia : gacoht) n aburi - gedmpft (pronunia : ghedempft) picant - scharf (pronunia : arf) prajit - frittiert (pronunia : fri-tirt) rece - kalt (pronunia : calt) Tacmurile - das Besteck (pronunia : das Betec) linguria - der Lffel (pronunia : dea Leofl) furculia - die Gabel (pronunia : di Gabl) cuitul - das Messer (pronunia : das Mesr) farfuria - der Teller (pronunia : dea Tela) vasele - das Geschirr (pronunia : das Geir) paharul - das Glas (pronunia : das Glas) sticla - die Flasche (pronunia : di Flae) Buturi (Vocabular) - Getrnke (Wortschatz): ap - das Wasser (pronunia : das Vasr) ap mineral - Mineralwasser (pronunia : mineral-vasr) alcoolul - der Alkohol (pronunia : dea alcool) butur nonalcoolic - alkoholfrei (pronunia : alcool-frai) berea - das Bier (pronunia : das bir) cafea fr cofein - koffeinfreien Kaffee (pronunia : cofain-frai cafe) cafeaua - der Kaffee (pronunia : dea cafe) ceaiul - der Tee (pronunia : dea Ti) ciocolata cald - hei Schokolade (pronunia : hais ocolade) laptele - die Milch (pronunia : di milh) sucul - der Saft (pronunia : dea zaft) vin rou - Rotwein (pronunia : Rot-vain) vin alb - Weiwein (pronunia : vais-vain) vinul - der Wein (pronunia : dea vain) Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal: serveelul - die Serviette (pronunia : di Zerviete) sarea - das Salz (pronunia : das Zal) piperul - der Pfeffer (pronunia : dea Pfefr)
16
masa - der Tisch (pronunia : dea Ti) gustul - der Geschmack (pronunia : dea Gemac) gustos - lecker (pronunia : lecr) uleiul - das l (pronunia : das oil) oetul - der Essig (pronunia : dea Esig) mutarul - der Senf (pronunia : dea Zenf) gheaa - das Eis (pronunia : das ais) osptarul - der Kellner (pronunia : dea Kelnr) osptria - die Kellnerin (pronunia : di Kelne-rin) meniul - die Speisekarte (pronunia : di paize-carte) comanda - die Bestellung (pronunia : di Betelung) a plti - zahlen / bezahlen (pronunia : aln / bialn) Nota, V rog! - Zahlen bitte! (pronunia : aln bite!) gustarea - der Imbiss (pronunia : dea imbis) masa de prnz - das Mittagessen (pronunia : das Mit-tag-esn) cina - das Abendessen (pronunia : das Abnd-esn) micul dejun - das Frhstck (pronunia : das Friu-tiuc)
17
soia copii gemenii fiul biatul fiica fata nepotul nepoata naul naa socru soacr cumnat cumnat
die Ehefrau die Kinder der Zwillinge der Sohn der Junge die Tochter das Mdchen der Neffe die Nichte der Pate die Patin Schwiegervater Schwiegermutter der Schwager die Schwgerin
di ehe-frau di chindr dea ivling dea son dea iunghe di tohtr das med-hen dea nefe di nihte dea pate di patin viga-fata viga-muta dea vagr di vegrin
De reinut! Cnd dorii s v referii la o persoan de genul masculin singular atunci folosii der(pronunia : dea) iar cnd dorii s v referii la o persoan de genul feminin singular atunci folosii die(pronunia : di). Aceeai regul se aplic i n cazul n care vrei s spunei: al meu - mein(pronunia : main) sau a mea - meine (pronunia : maine). Acesta este tatl meu | Aceasta este mama mea - Das ist mein Vater | Das ist meine Mutter(pronunia : das ist main fatr / das ist maine mutr) Domnul / Doamna - der Herr / die Frau (pronunia : dea her / di frau) Masculin / Feminin - mnnlich / weiblich (pronunia : menlih / vaiblih) Am doi frai / Am dou surori - Ich habe zwei Brder / Ich habe zwei Schwestern (pronunia : ih habe vai brud / ih habe vai vestn) Suntei castorit()? - Sind Sie verheiratet? (pronunia : sind zi ferhairatet) Starea civil - der Familienstand (pronunia : dea Familien-tand) Singur / Cstorit / Divorat - ledig / verheiratet / geschieden (pronunia : ledig / ferhairatet / geidn) Fritz este tatl lui Aida i a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (pronunia : Fritz ist dea fatr fon Aida und fon Erica) Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (pronunia : Aida ist di Tohtr von Fritz)
18
19
20
Adverbul de Cauz:
de aceea - darum (se pronun "da-rum") aadar/prin urmare - demnach (se pronun "dem-nah") aadar/prin urmare - somit (se pronun "zomit") n caz de nevoie - notfalls (se pronun "not-fals") deloc/n nici un caz - keinefalls (se pronun "kaine-fals") totui/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronun "desen ungheahtet") prin/drept urmare - infolgedessen (se pronun "in-fol-ghidesen") i anume/adic - nmlich (se pronun "nemlih") n caz de nevoie - ntigenfalls (se pronun "notinghen-fals") n cel mai ru caz - schlimmstenfalls (se pronun "limsten-fals") totui/cu toate acestea - dennoch (se pronun "den-noh") n alt caz - ansonsten (se pronun "anzonsten") de aceea/din aceast cauz - deswegen (se pronun "dezvighen")
21
Adverbul de Timp: la nceput - anfangs (se pronun "anfanghs") curnd - bald (se pronun "bald") atunci/pe atunci - damals (se pronun "damalz") apoi/atunci - dann (se pronun "dan") acum - jetzt (se pronun "ie") chiar acum/tocmai acum - eben (se pronun "ibn") mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronun "fo-est") mai inainte - vorhin (se pronun "fo-hin") azi - heute (se pronun "hoite") maine - morgen (se pronun "morghen") de atunci - seither (se pronun "zait-ea") uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronun "biswailen") poimaine - bermorgen (se pronun "iubermorghen") multa vreme - lange (se pronun "langhe") inca o data - nochmal (se pronun "nohmal") rareori - selten (se pronun "zeltn") in zilele noastre - heutezutage (se pronun "hoiteutaghe") rareori - selten (se pronun "zeltn") intre timp - inzwischen (se pronun "invien") intre timp - mittlerweile (se pronun "mit-lavaile") de curand/recent - neulich (se pronun "noi-lih") de acum inainte - nunmehr (se pronun "nun-mea") in fine - schlielich (se pronun "lislih") in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronun "uglaih") la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronun "ulet") in sfarsit - endlich (se pronun "endlih") mai devreme/mai curand - eher (se pronun "i-a") ieri - gestern (se pronun "ghestrn") de atunci - seitdem (se pronun "zait-dem") intotdeauna - immer (se pronun "ima") frecvent - hufig (se pronun "hoifih") permanent/neincetat - stets (se pronun "te")
de aici/de acolo aici incoace la vale la deal inainte in fata in spate la dreapta peste tot/oriunde la stanga undeva de aici/de acolo in afara/extern nicaieri pe aici in sus pe aici afara in sus intr-o parte incolo/intr-acolo
- daher (se pronun "dahea") - hierher (se pronun "hia-hia") - bergab abwrts (se pronun "biergab abwer") - bergauf (se pronun "berg-auf") - vorwrts (se pronun "for-wer") - vorn (se pronun "forn") - hinten (se pronun "hintn") - rechts (se pronun "reh") - berall (se pronun "iuberal") - links (se pronun "links") - irgendwo (se pronun "irgnd-vo") - daher (se pronun "da-hea") - auswrts (se pronun "aus-wer") - nirgendwo (se pronun "nirghen-vo") - hierhinauf (se pronun "hia-hinauf") - hierhinaus (se pronun "hia-hinaus") - aufwrts (se pronun "auf-wer") - seitwrts (se pronun "zait-wer") - dahin (se pronun "da-hin")
ca i cum - als ob (se pronun "alz op") asa nct - so dass (se pronun "zo das") ca s - damit (se pronun "damit") fiindc - wiel (se pronun "vil") deoarece - da (se pronun "da") mai ales c - zumal (se pronun "umal") dei , cu toate c - obwohl (se pronun "opvol") dei - obgleich (se pronun "opglaih") cu toate acestea - trotzdem (se pronun "trodem") dac , cnd - wenn (se pronun "ven") n caz c - falls (se pronun "fals") Conjunciile subordonatoare fac ca verbul s stea la sfritul propoziiei pe care o introduc. Exemple: Eu merg acas s dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronun "ih ghee u hauze damit ih lafn kan")
Prepozitii la Acuzativ: la , pe la , in jur de , in jurul fara de-a lungul pana la printre , prin pentru - um (se pronun "um") - ohne (se pronun "one") - entlang (se pronun "entlang") - bis (se pronun "one") - durch (se pronun "duih") - fr (se pronun "fiur")
Prepozitiile la Dativ rspund la ntrebarea: unde? Prepozitii la Acuzativ: din - aus (se pronun "aus") la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronun "bai") cu - mit (se pronun "aus") dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronun "nah") de , din , de la - seit (se pronun "zait") de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronun "fon") la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronun "u") - wo? (se pronun "vo?")
24
25
Pronumele Posesiv: I sg. al meu - mein (se pronun "main") II-a sg. al tu - dein (se pronun "dain") III-a sg. Masculin al su - sein (se pronun "zain") III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronun "ir") III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronun "zain") I pl. al nostru - unser (se pronun "unzr") II-a pl. al vostru - euer (se pronun "oir") III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronun "ir") II-a sg. II-a pl. forma de politee : dumneavoastr - ihr (se pronun "ir") cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen? Pronumele Reflexiv: Acuzativ I sg. II-a sg. III-a sg. I pl. II-a pl. III-a pl. Dativ I sg. II-a sg. III-a sg. I pl. II-a pl. III-a pl. - mich (se pronun "mih") - dich (se pronun "dih") - sich (se pronun "zih") - uns (se pronun "unz") - euch (se pronun "oih") - sich (se pronun "zih") - mir (se pronun "mia") - dir (se pronun "dia") - sich (se pronun "zih") - uns (se pronun "unz") - euch (se pronun "oih") - sich (se pronun "zih")
Exemplu: die Frau, die Mutter, die Tante, die Katze, die rztin, die Lehrerin... Substantivul: Genul Neutru "Das" nsoete ntotdeauna substantivul de genul neutru. Substantivele neutre pot fi identificate i dac arat rezultatul unei actiuni. Substantivele neutre pot fi identificate i dup prefixe: das ge-... Substantivele neutre pot fi identificate i dup terminaiile cuvintelor (sufixe): -chen , -lein , tum , -ium , -um , -ment.
Formarea pluralului
Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotrt Die , indiferent de genul pe care l are la singular. Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , se. exemplu: Der Tag - Die Tage Sustativele masculine i neutre care se termin in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au form de plural! Forma de plural este identic cu cea de singular. Substantivele masculine care au n componena lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural. Substativele care se termin n -nis i -in i dubleaz consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen Exist de asemenea i substantive care au forme numai la plural sau singular. Substative care au forme numai la singular: das Alter , das Geduld , der rger , das Glck , der Frieden , die Hitze , das Geld , die Klte ,
Substantive care au forme numai la plural: die Alimente , die Einknfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrder ,
die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.
27
28
sagen - a spune (rdcina verbului = sag) ich - sage du - sagst er/sie/es - sagt wir - sagen ihr - sagt sie - sagen Lista verbelor importante sprechen - a vorbi liegen - a sta aezat arbeiten - a munci sagen - a spune bekommen - a obine schlafen - a dormi bleiben - a rmne schlagen - a lovi brauchen - a avea nevoie schreiben - a scrie bringen - a aduce sehen - a vedea denken - a gndi sein - a fi essen - a mnca sitzen - a sta fahren - a conduce sollen - a trebui s finden - a gsi spielen - a se juca fragen - a ntreba stehen - a sta geben - a da stellen - a pune gehen - a merge machen - a face gehren - a aparine mgen - a plcea glauben - a crede mssen - a trebui haben - a avea nehmen - a lua halten - a opri tragen - a purta heien - a se numi treffen - a ntlni helfen - a ajuta tun - a face hren - a auzi warten - a atepta kaufen - a cumpara werden - a deveni kennen - a cunoate werfen - a arunca kommen - a veni wissen - a tii knnen - a putea wohnen - a locui lassen - a lsa wollen - a vrea laufen - a funciona ziehen - a trage leben - a tri tragen - a purta legen - a se aeza
29
sein - a fi Prezent ich bin - eu sunt du bist - tu eti er ist - el este wir sind - noi suntem ihr seid - voi suntei sie sind - ei sunt werden - a deveni Prezent ich werde - eu voi du wirst - tu vei er wird - el va wir werden - noi vom ihr werdet - voi vei sie werden - ei vor Viitor simplu ich werde werden - eu voi deveni du wirst werden - tu vei deveni er wird werden - el va deveni wir werden werden - noi vom deveni ihr werdet werden - voi vei deveni sie werden werden - ei vor deven Viitor simplu ich werde sein - eu voi fi du wirst sein - tu vei fi er wird sein - el va fi wir werden sein - noi vom fi ihr werdet sein - voi vei fi sie werden sein - ei vor fi
knnen - a putea
Prezent ich kann - eu pot du kannst - tu poi er kann - el pot wir knnen - noi putem ihr knnt - voi putei sie knnen - ei pot Perfect compus ich habe gekonnt - eu am putut du hast gekonnt - tu ai putut er hat gekonnt - el a putut wir haben gekonnt - noi am putut ihr habt gekonnt - voi ai putut sie haben gekonnt - ei au putut
30
Viitor simplu ich werde knnen - eu voi putea du wirst knnen - tu vei putea er wird knnen - el va putea wir werden knnen - noi vom putea ihr werdet knnen - voi vei putea sie werden knnen - ei vor putea
Viitor simplu ich werde mgen - mi va plcea du wirst mgen - i va plcea er wird mgen - i va plcea wir werden mgen - ne va plcea ihr werdet mgen - v va plcea sie werden mgen - le va plcea
er wird mssen - va trebui (neaparat) s wir werden mssen - noi va trebui (neaparat) s ihr werdet mssen - voi va trebui (neaparat) s sie werden mssen - va trebui (neaparat) s
sollen - a trebui s
Prezent ich soll - eu ar trebuie s du sollst - tu ar trebuie s er soll - el ar trebuie s wir sollen - noi ar trebuie s ihr sollt - voi ar trebui s sie sollen - ei ar trebuie s Viitor simplu ich werde sollen - eu va trebui s du wirst sollen - tu va trebui s er wird sollen - va trebui s wir werden sollen - noi va trebui s ihr werdet sollen - voi va trebui s sie werden sollen - va trebui s Perfect compus ich habe gesollt - eu ar fi trebuit s du hast gesollt - tu ar fi trebuit s er hat gesollt - ar fi trebuit s wir haben gesollt - noi ar fi trebuit s ihr habt gesollt - voi ar fi trebuit s sie haben gesollt - ar fi trebuit s
wollen - a vrea
Prezent ich will - eu vreau du willst - tu vrei er will - el vrea wir wollen - noi vrem ihr wollt - voi vrei sie wollen - ei vor Viitor simplu ich werde wollen - eu voi vrea du wirst wollen - tu vei vrea er wird wollen - el va vrea wir werden wollen - noi vom vrea ihr werdet wollen - voi vei vrea sie werden wollen - ei vor vrea Perfect compus ich habe gewollt - eu am vrut du hast gewollt - tu ai vrut er hat gewollt - el a vrut wir haben gewollt - noi am vrut ihr habt gewollt - voi ai vrut sie haben gewollt - ei au vrut
32