Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

PROIECT FINANTE

Analiza structurii si dinamicii resurselor financiare publice si cheltuielilor publice din bugetul de stat al Romaniei

CUPRINS

1.

Structura resurselor financiare publice si a cheltuielilor publice din bugetul de stat criterii si componente 1.1 Notiuni introductive 1.2 Structura resurselor financiare publice 1.3 Structura cheltuielilor publice Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat in perioada 2009-2012 Mutatii in structura cheltuielilor publice din bugetul de stat in perioada 20092012

2.

3.

1.1 Notiuni introductive


In toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare generata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid decat cel al evolutiei produsului intern brut. Insa satisfacerea cererii de resurse financiare publice este influentata de un ansamblu de factori, cum sunt: factori economici, care imprima o anumita evolutie produsului intern brut, ceea ce poate determina cresterea veniturilor impozabile; factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in scopul asigurarii nevoilor de educatie, sanatate, protectie si asigurari sociale etc.; factori demografici, care pot influenta, in anumite conditii, atat numarul populatiei active, cat si cresterea numarului contribuabililor; factori monetari (masa monetara, creditul, dobanda), care isi transmit influenta prin pret, respectiv cresterea preturilor accentueaza fenomenele inflationiste, care la randul lor genereaza sporirea resurselor din impozite si taxe; factori politici si militari, care prin masurile de politica economica, sociala si financiara pe care le implica, pot avea ca efect cresterea productiei si a veniturilor, a contributiilor pentru asigurarile sociale, a fiscalitatii, presiuni asupra bugetului general consolidat, influentand, in acelasi timp, nivelul resurselor financiare publice; factori de natura financiara, care sintetizeaza influenta factorilor prezentati anterior, prin dimensiunea cheltuielilor publice. Cheltuielile publice reprezinta relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestuia1. Conceptul de cheltuiala publica este folosit cu mai multe intelesuri si anume: juridic si economic. In acceptiune juridica, retinem ca reprezinta o plata pentru functionarea institutiilor publice si in general savarsirea activitatiilor cu character public, inclusive a intreprinderilor cu capital de stat. In acceptiune economica, notiunea de cheltuiala publica exprima procesele economice de repartitie a PIB, concretizate prin alocarea si utilizarea resurselor banesti, pentru realizarea de actiuni considerate de interes public. Acesta in aceasta acceptiune exprima o anumita categorie de procese si relatii ecnomice care se manifesta intre autoritatile publice, pe de o parte, si persoane fizice si juridice , pe de alta parte, cu prilejul alocarii pe destinatii si utilizarii resurselor financiare administrate de catre aceste autoritati. Prin intermediul cheltuielilor publice se realizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice, si anume, repartizarea resurselor financiare publice pe diverse destinatii.

Vacarel Iulian, Finante publice, Ed. Didactica i Pedagogica, 2007, pag. 127;

1.2 Structura resurselor financiare publice


Structura pe baza urmatoarelor criterii: 1. din punct de vedere al continutului economic; 2. din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor; 3. prin prisma bugetului general consolidat; 4. in functie de ritmicitatea incasarilor la buget; 5. in functie de provenienta. Resursele financiare publice, din punct de vedere al continutului lor economic, se concretizeaza in: 1. prelevarile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contributii); 2. resursele de trezorerie; 3. resursele provenind din imprumuturi publice; 4. resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire. 1) Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de catre stat, in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter fiscal reprezinta prelevari legale din veniturile create de unitatile economice si populatie, inclusiv in legatura cu detinerea de catre acestia a unor averi sau proprietati impozabile si se concretizeaza in: impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi insusi subiectul lor; impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului: in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele); de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii); de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor

proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate); din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din: amenzile si penalitatile aplicate; valorificarea bunurilor confiscate; concesiunile realizate de institutiile publice; expertizele in domeniul navigatiei etc. 2. Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale bugetului national public. Ele prezinta urmatoarele caracteristici principale: sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit; au caracter temporar si rambursabil; presupun un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat, precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective. 3. Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se gestioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului bugetar. 4. Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate de inflatii. Un alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura organizatorica a statelor si distingem: 1. in statele de tip unitar: resurse publice ale bugetului central; resurse publice ale bugetelor locale; resurse mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in bugetul central consolidat. 2. in statele de tip federal: resurse publice ale bugetului federal; resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei; resurse publice ale bugetelor locale. In statele de tip federal, resursele asigurarilor sociale se regasesc ca venit atat in bugetul central consolidat, cat si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei. Structura resurselor financiare privita prin prisma bugetului general (central) consolidat, include: 1. resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte: a) veniturile curente:

detin ponderea cea mai mare in formarea bugetului public; se incaseaza pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare in timp; in functie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si venituri nefiscale. b) venituri din capital: detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare; au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public; se concretizeaza in: veniturile obtinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele obtinute din vanzarea locuintelor); veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice (echipamente de birotica, mobilier, materiale de constructii rezultate din modelari, mijloace de transport etc.); veniturile obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat si de mobilizare. 2. resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat, care provin din contributiile pentru asigurarile sociale si din alte surse ce alimenteaza asigurarile sociale de stat. 3. resursele financiare cu destinatie speciala, care constau, in general, din contributiile ce alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central. 4. resursele financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale cum sunt: impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local; cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat; alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.

In functie de ritmicitatea incasarii lor la buget, resursele financiare publice se grupeaza in: 1.resurse ordinare (curente): sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public; se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar; in aceasta categorie se includ: veniturile fiscale; contributiile pentru asigurarile sociale de stat; contributiile ce alimenteaza fondurile speciale; veniturile nefiscale. 2. resurse extraordinare (intamplatoare sau incidentale): sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale, respectiv cand resursele curente nu acopera cheltuielile publice; in aceasta categorie se includ: imprumuturile de stat interne si externe; transferurile, ajutoarele si donatiile primite din strainatate; unele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate; sumele rezultate din valorificarea peste granita a bunurilor statului; emisiunea monetara fara acoperire in economia reala. In functie de provenienta lor, resursele financiare publice se grupeaza in:

1. resurse de provenienta interna: in functie de calitatea subiectului partilor acestea se divid in: venituri de la unitatile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist; venituri de la institutiile publice si private; venituri de la populatie (menaje). se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite, taxe, contributii, venituri nefiscale, imprumuturi publice interne. 2. resurse de provenienta externa: apar, in principal, sub forma de: imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, BERD s.a.); imprumuturi de stat contractate la guvernele altor tari; imprumuturi de stat contractate la banci cu sediul in alte tari; imprumuturi de stat contractate de la detinatori straini (particulari) de capitaluri banesti; dobanzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a ratelor scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent; ajutoare financiare si donatii primite din strainatate; impozite si taxe percepute de la reprezentantele in Romania ale firmelor straine; impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor straini, ce se transfera in strainatate; lichidari ale participatiilor de capital ale statului in strainatate. In Romania, conform prevederilor legale, resursele financiare publice se mobilizeaza si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale; bugetele trezoreriei statului; bugetele altor institutii cu caracter autonom. Principalele categorii de resurse publice sunt: I. Resursele bugetului de stat: 1. Venituri curente: venituri fiscale: - impozite directe - impozite indirecte venituri nefiscale 3. Venituri din capital II. Resursele bugetului de stat 1. Venituri fiscale: contributia pentru asigurarile sociale alte contributii 2. Venituri nefiscale III. Resursele bugetelor locale

1. Venituri proprii: venituri fiscale venituri nefiscale 2. 3. 4. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat

IV. Resursele fondurilor speciale Fondurile speciale se constituie pe seama unor venituri fiscale de tipul contributiilor si impozitelor indirecte cu afectatie speciala (contributia pentru pensia suplimentara, contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj, taxa pentru drumuri, incasari din comisionul vamal ), precum si din veniturile nefiscale stabilite in raport de destinatia fiecarui fond (de exemplu, venituri din aplicarea unei cote asupra volumului de prime brute in cazul fondului special pentru protejarea asiguratilor). Fondurile speciale raspund unor nevoi temporare, specifice fiecarui program de guvernare si, de aceea, ele difera ca numar si destinatie, de la o persoana la alta. In categoria resurselor financiare publice se include si veniturilor institutiilor publice cu caracter de venituri curente. Se considera ca institutiile publice produc bunuri publice pe care le distribuie in mod gratuit, sau contra unei plati care nu totdeauna constituie echivalentul serviciului prestat, bunuri al caror consum este, de regula, nonconcurential. Institutiile de stat desfasoara actiuni in domenii cum sunt: invatamantul, sanatatea, asistenta sociala, apararea nationala, ordinea publica etc. Resursele institutiilor publice se structureaza in venituri proprii, venituri primite ca alocatii de la buget si subventii pentru activitati autofinantate. Finantarea de baza este asigurata prin resursele de la buget. Acestea sunt reprezentate de taxe, incasari din vanzarea unor publicatii, chirii, valorificarea unor produse din activitati proprii sau anexe, venituri din prestatii editoriale, incasari din prestarea unor servicii medicale etc. Institutiile de stat pot beneficia si de resurse externe rambursabile, de tipul unor imprumuturi acordate de Banca Modiala, sau nerambursabile, de tipul finantarilor prin intermediul unor programe internationale sau ca urmare a unor acorduri s protocoale bilaterale incheiate cu instituitii similare din alte tari.

1.3

Structura cheltuielilor publice

1.3.1 Clasificare cheltuielilor publice2 Cele mai importante criterii de clasificare a cheltuielilor publice sunt: Clasificatia economica Clasificatia functionala Clasificatia economica in cadrul ei de foloseste doua criterii de grupare: 1. Cheltuieli care se impart in: Cheltuieli curente (de functionare) Cheltuieli de capital (cu caracter investitional) 2. Cheltuieli care se impart in:
2

c.f. , Filip, Gh., Finante Publice, Editura Junimea, Iai, 2010

Cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative Cheltuieli de transfer (de redistribuire)

Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile,ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinatii ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri intre diferite niveluri ale administratiei publice,plata dobanzilor la datoria publica sau constituirea de rezerve la dispozitia autoritatii executive.

1.3.2 Structura cheltuielilor publice.


In planul structurii cheltuielilor publice,bugetul de stat include la cheltuieli o structura pe trei criterii. Clasificatia economica grupeaza cheltuielile in capitole,subcapitole,articole,ceea ce permite definirea conturilor din contabilitatea publica in masura sa reflecte fidel alocarea fondurilor si executia bugetara. Structura cheltuielilor publice,conform acestei clasificatii,se prezinta astfel: 1.Cheltuieli curente din care fac parte: a) Cheltuieli de personal b) Bunuri si servicii c) Dobanzi d) Subventii e) Fonduri de rezerva f) Transferuri intre unitati ale administratiei publice g) Alte transferuri h) Asistenta sociala i) Alte cheltuieli 2.Cheltuieli de capital 3.Imprumuturi 4.Rambursari de credite Clasificatia functionala grupeaza cheltuielile pe parti,ceea ce permite indentificarea sectoarelor de activitate,astfel: 1.Autoritati publice si actiuni extreme 2.Cercetare fundamentala si cercetare-dezvoltare 3.Alte servicii publice generale 4.Tranzactii privind datoria publica si imprumuturi 5.Transferuri cu caracter general intre diferite niveluri ale administratiei 6.Aparare 7.Ordine publica si siguranta nationala 8.Invatamant 9.Sanatate 10.Cultura,recreere si religie 11.Asigurari si asistenta sociala 12.Locuinte,servicii si dezvoltare publica 13.Protectia mediului 14.Actiuni generale economice,comerciale si de munca 15.Combustibili si energie 16.Industrie extractiva,prelucratoare si constructii 17.Agricultura,sivicultura,piscicultura si vanatoare 18.Transporturi

19.Comunicatii 20.Cercetare si dezvoltare in domeniul economic 21.Alte actiuni economice

1.3.3Analiza cheltuielilor publice 3 ale unei tari poate fi efectuata din punct de vedere al
structurii lor pe diferite categorii.Stabilirea ponderii (greutatii specifice) a fiecarei categorii de cheltuieli publice se face pe baza relatiei: gsCpi= 100 unde: gsCpi - ponderea categoriei de cheltuieli publice i ,in totalul cheltuielilor publice Cpi - cheltuieli publice ale gruparii i Cpt - cheltuieli publice totale i = 1,.......,n - grupari de cheltuieli Cu ajutorul ponderilor gsCpi se poate stabili in ce proportie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective: sociale, administrative ,militare,economice etc. Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste la urmarirea in dinamica a modificarilor optiunilor bugetare sau extrabugetare ale statelor.

c.f, Vcrel, I. (coord) , Finante publice , E.D.P., Bucureti, 2008.

2. Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat in perioada 2009-2012
In perioada 2009-2012, s-au produs anumite modificari in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat. In cazut veniturilor fiscale, s-a inregistrat o crestere in 2010 fata de 2009 de 6,900.1 milioane lei. In anul 2011 sa inregistrat la fel o crestere de 13,222.6 milioane lei fata de anul 2010, iar in 2012 veniturile bugetului au totalizat 92,9 mld. lei (15,3% din PIB), cu o crestere nominala de 8,9% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2011. Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital a cunoscut o scadere in 2010 fata de 2009 diferenta fiind de -2,336.60 milioane lei( modificare absoluta) , iar modificarea relativa arata o scadere cu 14%. Scaderea s-a produs in principal datorita recesiunii economice, a scaderii numarului salariatlor in urma unor prevederi legale de reducere cu 25% a salariatilor din sectorul bugetar in partea a 2-a a anului. Modificarea absoluta a acestor venituri comparand anul 2011 cu 2010 este de 1,144 milioane lei, iar cea relativa arata o crestere de 8%.

Evolutia bugetului general consolidat


35 30 25 20 15 10 5 0 29.6 15.5 7.7 9.5 6.6

8.9

11.5

11.5

10.2 5.4

In 2012 sau inregistrat urmatoarele evolutii (semestrul I 2012 / semestrul I 2011) : din punct de vedere a ponderii in PIB cresterea ponderii in PIB pentru incasarile din TVA cu 0,2 puncte procentuale si a impozitului pe venit cu 0,1 puncte procentuale; mentinerea ponderii in PIB pentru incasarile din impozitul pe profit, accize, taxe vamale, contributii de asigurari si venituri nefiscale; din punct de vedere al evolutiei nominale a veniturilor bugetare: incasarile totale din impozitul pe profit au inregistrat o crestere cu 7,7% In structura, cresterea incasarilor din impozitul pe profit virat de agentii economici a fost de 6,9%1, crestere datorata evolutiei favorabile a cifrei de afaceri din perioada 1.I31.V.2012 comparativ cu perioada 1.I31.V.20112: cifra de afaceri din industrie pe total, in termeni nominali, a fost mai mare cu 3,5%, datorita cresterilor inregistrate in industria bunurilor de folosinta indelungata (+14,1%), in industria bunurilor de uz curent (+5,5%), in industria energetica (+3,8%), in industria bunurilor intermediare (+2,5%) si in industria bunurilor de capital (+1,7%); volumul cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert cu amanuntul cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor a inregistrat o crestere de 4,1%;

cifra de afaceri pentru comertul cu ridicata, in termeni nominali, a crescut cu 11,7%; serviciile de piata prestate in special intreprinderilor au inregistat o cifra de afaceri, in termeni nominali, mai mare cu 4,8%. Incasarile din impozitul pe profit virat de bancile comerciale, sau majorat cu 37,0%3 cu toate ca rata creditelor neperformante4, a inregistrat o crestere de 16,28% in luna aprilie a anului curent, comparativ cu 13,04% in aceeasi luna a anului 2011. incasarile din impozitul pe venit au totalizat 10,4 mld.lei (+15,5%,) fiind influentate de : - cresterea efectivului de salariati din economie cu 2,8%5, - cresterea castigului salarial mediu brut pe economie cu 4.4 %6, - cresterea salariului minim de la 670 lei la 700 lei, incepand cu 1.01.2012 conform H.G. nr. 1.225/2011. Aceasta crestere se datoreaza in special cresterii salariului mediu pe economie si imbunatatirea situatiei pe piata muncii, recalcularea pensiilor militarilor si pensionarilor din categoriile I si II de munca, dar si eliminarea impozitului forfetar de la inceputul anului 2011 in cazul incasarilor din impozitul pe profit.

Impozit pe profit 6%

Structura veniturilor fiscale in sem 1 2012


Impozitul pe venit si salarii 11% Alte venituri 47% Accize 10%

TVA 26%

Taxe vamale 0,4%

Incasarile din impozitul pe venit au totalizat 10,4 mld.lei, in crestere cu 15,5% Incasarile din taxa pe valoarea adaugata au crescut cu 9,5%, (cu 9,9% din operatiuni interne si cu 8,1%. din importurile de bunuri Incasarile din accize au inregistrat o majorare de 6,6% Veniturile nefiscale au crescut cu 10,2% In semestrul I al anului 2012 cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 99,8 mld. lei (16,4% din PIB), in crestere cu 3,3% fata de aceeasi perioada a anului anterior Deficitul bugetar inregistrat pe primele 6 luni ale anului curent a fost de 6,8 mld. lei (1,12% din PIB).

3. Mutatii in structura cheltuielilor publice din bugetul de stat in perioada 2009-2012


Denumire indicatori Cheltuieli curente Cheltuieli de personal Bunuri si servicii Dobanzi Subventii Transferuri - Total Transferuri intre unitati ale administratiei publice Alte transferuri Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile Asistenta sociala Alte cheltuieli Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila Cheltuieli de capital Active nefinanciare Active financiare Operatiuni financiare Imprumuturi Rambursari de credite Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent Cheltuieli totale Anul 2009 86,357.6 15,286.3 4,318.3 5,103.3 4,966.3 53,179.1 17,873.8 13.261,6 2,527.6 18,082.6 1,433.5 3,504.3 3,171.0 3,066.0 105.0 2,502.9 4,70 2,498.2 -402.3 89851,7 Anul 2010 97.348,2 14.764,5 3.718,4 6.319,1 4.663,2 64.535,2 25.708,5 12.687,1 5.299,3 19.283,7 1.556,6 3.347,7 3.012,4 2.451,4 561,1 2.670,2 193,4 2.476,8 -403,1 102.627,73 Anul 2011 99.088,7 15.682,2 4.244,3 7.736,5 4.290,7 63.413,3 26.969,7 12.865,7 7.128,5 15.007,7 1.441,5 4.506,3 3.830,0 2.317,1 1.512,9 2.634,2 214,69 2.419,5 -248,9 106.088,7 Anul 2012 100.150,0 17.141,6 4.429,5 9.221,1 3.996,2 62.196,2 24.843,5 11.405,5 10.490,0 13.645,0 1.812,3 3.165,5 2.108,4 2.085,9 22,6 2.739,3 96,92 2.642,4 -428,0 104.569,8

3.1. Evolutia principalelor cheltuieli publice din bugetul de stat al Romaniei Cele mai importante cheltuieli publice ce fac parte din bugetul de stat al Romaniei sunt: cheltuielile curente, de capital si social-culturale. In continuare este redata evolutia principalelor cheltuieli publice din bugetul de stat al Romaniei in perioada 2009 2012

AN Cheltuieli de personal Bunuri si servicii Dobanzi Subventii

2009 15.286,3 4.318,3 5.103,3 4.966,3

2010 14.764,5 3.718,4 6.319,1 4.663,2

2011 15.682,2 4.244,3 7.736,6 4.290,7

2012 17.141,6 4.429,5 9.221,1 3.996,2

In 2010 cheltuielie curente reprezentau 18,95% din PIB iar in 1012 , 17,5% .din PIB dar 97% din Cheltuielile totale.
18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 Cheltuieli de personal Bunuri si servicii Dobanzi Subventii

2009 2010 2011 2012

Din analiza de mai sus observam o cretere ascendenta. In anul 2012 cheltuielile de personal cresc semnificativ,fata de 2010 cu 16,1%. La fel si la bunuri si servicii are loc o crestere ascendenta dar pasiva. La dobanzi are loc o crestere ascendenta pe parcursul perioadei,in 2012 crescand cu 46% fata de 2010 si 19% fata de 2011. La subventii observam o scadere din anul 2010 pana in 2012 cu -12%. 3.2 Evolutia cheltuielilor curente(Lei)

Cheltuieli curente
105000 100000 95000 90000 85000 80000 75000 2009 2010 2011 2012 Cheltuieli curente

Conform graficului de mai sus, se observa un trend ascendent a nivelului cheltuielilor curente din bugetul de stat al Romaniei inregistrate in perioada 2010 2012, in ultimul an inregistranduse o valoare de 100.150,00 Lei, cu 28,7 % mai mare fata de primul an.Desi subventiile au scazut in acest interval de timp , nu au afectat cheltuielile curente. In 2010 cheltuielie curente reprezentau 18,95% din PIB iar in 1012 , 17,5% .din PIB dar 97% din Cheltuielile totale.

3.3 Evolutia transferurilor

Transferuri
25,000.00 20,000.00 15,000.00 2009 10,000.00 5,000.00 0.00 Alte transferuri Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile Asistenta sociala Alte cheltuieli Cheltuieli aferente cu fin. ramb. 2010 2011 2012

Sursa: www.mfinante.ro(tabel.1)

In graficul de mai sus au o evolutie oscilanta cheltuielile aferente cu finantari rambursate,alte transferuri.Acestea au o crestere usoara in 2011 apoi scad sin nou in 2012. Alt aspect negative este faptul ca, asistenta sociala scande in 2012 fata de 2010 cu 29%.Proiectele cu finantari din fonduri externe nerambursate inregistreaza o evolutie crescatoare,astfel in 2012 a crescut cu 98%.

3.4 Evolutia cheltuielilor de capital in perioada 2009-2012(Lei)

Cheltuieli de capital
4,000.00 3,500.00 3,000.00 2,500.00 2,000.00 1,500.00 1,000.00 500.00 2009 Cheltuieli de capital 3,171.00
Sursa: www.mfinante.ro(tabel.1)

Cheltuieli de capital

0.00

2010 3,012.40

2011 3,830.00

2012 2,108.40

Graficul de mai sus arata instabilitatea cheltuielilor de capital ce s-a inregistrat in perioada analizata. Cea mai mare valoare a acestora s-a inregistrat insa in anul 2009, cu o valoare de 5642,9 Lei.Apoi a urmat o scadere drastica pana in anul 2010 cu 47%.In anul 2011 a avut loc o crestere de 27%,apoi in 2012 au scazut din nou cu 45% In 2012 cheltuielila de capital au reprezentat 0,36% din PIB iar in 2009,1,2%. 3.5 Evolutia operatiunilor financiare

Operatiuni financiare
2,739.30 2,750.00 2,700.00 2,650.00 2,600.00 2,550.00 2,500.00 2,450.00 2,400.00 2,350.00 2009
Sursa: www.mfinante.ro

2,670.20 2,634.20

2,502.90

Operatiuni financiare

2010

2011

2012

In graficul de mai sus are loc o evolu ie oscilanta a operatiunilor financiare in perioada 20092012.Cea mai mica valoare se inregistreaza in 2009,iar pana in 2012 creste cu 9%.

Cheltuieli totale
110,000.00 105,000.00 100,000.00 95,000.00 90,000.00 85,000.00 80,000.00 2009 2009
Sursa:www.mfinante.ro

106,088.70 102,627.00

104,569.80

89,851.70

2010 2010 2011

2011 2012

2012

In graficul de mai sus se remarca un trend ascendent a cheluielilor publice totale inregistrate pana in 2011.Astfel,in 2011 cheltuielile totale au crescut fata de anul 2009 cu 18%. In anul 2012 cheltuielile totale s-au diminuat fata de anu 2011 cu 1518,9,respectiv 1%.

CONCLUZII Din evolutia celor mai importanti indicatori n perioada 2009-2012 se observa ca ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor la bugetul de stat este reprezentata de cheltuielile curente,, urmand transferurile totale. De asemenea se observa un trend ascendent a nivelului cheltuielilor curente din bugetul de stat al Romaniei inregistrate in perioada 2009 2012, in ultimul an inregistrandu-se o valoare de 100.150,00 Lei, cu 28,7 % mai mare fata de primul an.Desi subventiile au scazut in acest interval de timp , nu au afectat cheltuielile curente.In 2010 cheltuielie curente reprezentau 18,95% din PIB iar in 1012 , 17,5% .din PIB si 97% din Cheltuielile totale. Un aspect negativ este faptul ca, asistenta sociala scande in 2012 fata de 2010 cu 29%. Proiectele cu finantari din fonduri externe nerambursate inregistreaza o evolutie crescatoare,astfel in 2012 a crescut cu 98%. Am mai observat o evolutie oscilanta a operatiunilor financeare in perioada studiata,indentificand o crestere in 2012 fata de 2011 cu 9%,acest lucru datoranduse mai mult rambursarilor de credite. De asemenea am remarcat un trend ascendent a cheluielilor publice totale inregistrate pana in 2011.Astfel,in 2011 cheltuielile totale au crescut fata de anul 2009 cu 18%. In anul 2012 cheltuielile totale s-au diminuat fata de anul 2011 cu 1518,9,respectiv 1%. Acest rezultat poate fi influentat de anumiti factori, cum ar fi: economici, demografici, sociali,militari,istorici,politici,de urbanizare. Pe langa factorii semnalati , in cazul multor tari dezvolatate si mai ales al celor in curs de dezvoltare, o contributie importanta la cresterea chetuielilor statului a avut-ovolumul mare al platilor in contul datoriei publice, indeosebi a celor cu plata dobanzilor la imprumuturile publice. Cresterea cheltuielilor publice este un fenomen al societatii moderne ,care confirma si conceptia lu Adolph Wagner cu privire la existenta unei "legi a nevoilor financiare crescand ale statului si organelor autonome", care exprima crestere cererii si ofertei de utilitati publice, sub impactul modernizarii societatii umane.

Bibliografie
1. Filip, Gh., Finante Publice, Editura Junimea, Iasi, 2010. 2. Vacarel, I. (coord) , Finante publice , E.D.P., Bucuresti, 2008. 3. Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti 4. Anuarul statistic al Romaniei http://www.insse.ro 5. Rapoarte si analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/