Sunteți pe pagina 1din 18

DERIVATI AI METABOLISMULUI AMINOACIZILOR

Sant substante organice de origine vegeta a cu o structura c!i"ica #oarte variata avand o origine biogenetica co"una$ a"inoaci%ii& Din aceasta gru'a #ac 'arte$ A ca oi%ii Tiog ico%ide e (g icosina'ide e) *etero%ide e cianogenetice

ALCALOIZII
Sant substante natura e de origine vegeta a care contin a%ot in "o ecu a (!eterocic ic) avand o activitate #ar"aco ogica intensa si o to+icitate "are&In ur"a cercetari or e#ectuate asu'ra co"'o%itiei c!i"ice a ' ante or "edicina e au #ost i%o ate un nu"ar "are de substante a%otate care 're%inta i"'ortante 'ro'ietati #ar"aco ogice dar care nu sant inc use in gru'a a ca oi%i or$ a"ine e biogene, 'roteine e, vita"ine e, ecitine e, antibiotice e& Du'a *egnauer a ca oi%ii se c asi#ica in$ - A ca o%i 'ro'riu-%isi$ din aceasta gru'a #ac 'arte substante e natura e vegeta e care contin a%otu intr-un !eterocic u si care inc ud in structura or nuc ee a e unor a"inoaci%i cic ici$ 'ro ina, !istidina, #eni a ania si tri'to#anu . - /rotoa ca oi%ii sant substante de origine vegeta a a care a%otu se a# a in a#ara cic u ui denu"ite a"ine biogene si care din 'unct de vedere biogenetic 'rovin 'rin decarbo+i area a"inoaci%i or$ e#edrina, "esca ina. - /seudoa ca oi%ii sant substante de origine vegeta a a care a%otu se a# a intrun !eterocic u dar care din 'unct de vedere biogenetic nu se #or"ea%a din a"inoaci%i (a ca oi%ii ter'enici si stero ici)& Denu"irea de a ca oid a #ost #o osita 'entru 'ri"a data de Meissner si are a origine 0 cuvinte grecesti$ a 1a i 2 a ca in si eidas 2 ase"anator sub inind ast#e caracteru ba%ic a acestor substante&

Nomenclatura

In genera denu"irea a ca oi%i or 'rovine de a nu"e e genu ui sau s'eciei vegeta e din care au #ost i%o ati a care se adauga su#i+u 3ina4& E+$ atro'ina, berberina, cocaina, 'a'averina, be adonina& Unii a ca oi%i au #ost denu"iti du'a actiunea or #ar"aco ogica de e+$e"etina, "or#ina, a tii du'a nu"e e 'ersoanei care i 2 a desco'erit cu" ar$ 'e etierine e desco'erite de Touret in cinstea ui /e etier considerat unu din 'arintii c!i"iei a ca oi%i or, nicotina de catra Nicot sau du'a 'ro'ietati e #i%ice$ !igrina& Deoarece in aceeasi ' anta a aturi de a ca oi%ii 'rinci'a i se gasesc si a ca oi%i secundari acestia din ur"a au #ost denu"iti adaugandu 2 se #ie un 're#i+ #ie un su#i+ a nu"e e a ca oidu ui 'rinci'a $ E+$ c!inina 2 c!inidina e#edrina 2'seudoe#edrina& Ba%e e i%o"ere sant denu"ite in genera #o osindu 2 se diverse 're#i+e cu" ar #i$ 'seudo, i%o, neo, e'i, a o, uneori #o osindu 2 se si itere grecesti 5 si 6 E+$ 5 si 6 co ubrine e din se"inte e de Str7c!nos nu+ vo"ica /entru derivatii de"eti ati a a%ot se #o oseste 're#i+u nor E+$ nicotina 2 nornicotina

Raspandire
In 're%ent sant cunoscuti a'ro+i"ativ 8999 de co"'usi& A ca oi%ii sant ras'anditi neuni#or" in regnu vegeta cu e+ce'tia a ge or, "usc!i or si ic!ene or in care i'sesc. a ciu'erci sant 'utin ras'anditi(e+.C avice's 'ur'urea, /s7 oc7be "e+icana) a /terido'!7tae se gasesc a #a"i ii e E:uisetaceae si L7co'odiaceae&La ;7"nos'er"ae se gasesc a #a"i ii e E'!edraceae si Ta+aceae& La Angios'er"e in "onocoti edonate se gasesc 'utine s'ecii cu a ca oi%i si 'seudoa ca oi%i (e+. Li iaceae) a dicoti edonate sant #oarte ras'nditi in s'ecia a #a"i ii e$ /a'averaceae, So anaceae,Rutaceae, Ranuncu aceae, Co"'ositae. toate s'ecii e #a"i iei /a'averaceae contin a ca oi%i&De obicei aceeasi ' anta contine "ai "u ti a ca oi%i cu o structura ase"anatoare&Ast#e O'iu" contine <9 de a ca oi%i, Str7c!ni se"en = a ca oi%i, C!inae corte+ 'este 0> a ca oi%i. a #e Cocae #o iu",#iind #oarte rare s'ecii e care contin un singur a ca oid& La une e s'ecii 'redo"ina cantitativ unu sau "ai "u ti a ca oi%i care se nu"esc a ca oi%i do"inanti sau 'rinci'a i. E+$ in O'iu" 2 "or#ina in Str7c!ni se"en 2 stricnina si brucina in C!inae corte+ 2 c!inina si c!inidina

Intre a ca oidu 'rinci'a si a ca oi%ii secundari e+ista o inrudire avand a ba%a structurii or ace asi nuc eu c!i"ic. in O'iu" "or#ina, codeina, tebaina sant inrudite 'rin nuc eu "or#inanic iar nosca'ina si 'a'averina 'rin nuc eu i%oc!ino einic& In Seca e cornutu" toti a ca oi%ii sant inruditi 'rin nuc eu isergic& Unii a ca oi%i cu structuri co"' e+e se gasesc nu"ai in anu"ite s'ecii sau genuri,de e+&"or#ina se gaseste nu"ai in /a'aver so"ni#eru", c!inina in s'ecii de Cinc!ona, a tii cu" ar #i !ioscia"ina si sco'o a"ina se gasesc in cateva ' ante din #a"i ia So anaceae. unii a ca oi%i se gasesc in s'ecii a'artinand unor #a"i ii di#erite de e+& berberina(Berberidaceae, Ranuncu aceae, Rutaceae), nicotina este inta nita in s'ecii a'artinand a ?> #a"i ii& Continutu de a ca oi%i in 'roduse e vegeta e este de obicei sub ?->@, rar intre >-A@ si in ca%uri e+ce'tiona e de'aseste ?9@(C!inae corte+)& Acesta este in# uentat in "are "asura de #actori e+terni ( u"ina, te"'eratura, natura so u ui, 'erioada de vegetatie)&Ce e "ai bogate s'ecii in a ca oi%i se gasesc in regiuni e tro'ica e si subtro'ica e&Varsta Boaca un ro i"'ortant in e aborarea a ca oi%i or. a ' ante e tinere de Datura 'redo"ina sco'o a"ina,iar ce e "ature sant "ai bogatein !ioscia"ina&In ceea ce 'riveste ocu de #or"are acesta di#era de a o ' anta a a ta de e+& a So anaceae se #or"ea%a in radacini&Din 'unct de vedere a re'artitiei 'e organe a ca oi%ii se gasesc in toate organe e ' antei dar in cantitati di#erite&Uneori 'redo"ina in. - radacini si ri%o"i$ Aconitu", Atro'a, RauCo #ia - #run%e$ Datura, Atro'a, Nicotiana, /i ocar'us - scoarte$ Berberidis, C!incona - #ructe$ /a'aver so"ni#eru" - se"inte$ Co a, Co##ea, Str7c!nos nu+ vo"ica La aceiasi ' anta 'redo"ina intr-un anu"it organ i'sind sau gasindu-se in cantitati reduse in ce e a te& In "u te ca%uri ocu de de'o%itare nu cores'unde cu ocu de #or"are . in organu de de'o%itare a ca oi%ii au o 'redi ectie #ata de anu"ite ce u e. a Datura stra"oniu" a ca oi%ii (!ioscia"ina si sco'o a"ina) se de'un de-a ungu 'etio u ui #run%e or si a nervurii "ediene& A ca oi%ii se gasesc in sucu ce u ar sub #or"a de ba%e, dar "ai a es sub #or"a de saruri a e aci%i or organici obisnuiti $ acidu citric, o+a ic, "a ic, tartric,tanic. rareori se gasesc ca saruri a e aci%i or anorganici. #oarte #recvent se gasesc sub #or"a de co"binatii cu taninuri e&

Biogeneza alcaloizilor

In ' ante a ca oi%ii se #or"ea%a in ur"a unor 'rocese en%i"atice co"' icate. dar sant si ca%uri cand acestia se #or"ea%a s'ontan &La ' ante e tinere a ca oi%ii sant oca i%ati in organe e vegetative in 'uncte e de crestere in %one cu activitate #i%io ogica intensa. a une e s'ecii se #or"ea%a in radacini de unde "igrea%a a ce e a te organe (Atro'a ,*7oscia"us, Berberidis)& La /a'aver so"ni#eru" a ca oi%ii a'ar du'a >-< %i e de a ger"inare in radacini iar du'a a te cateva %i e si in ate+u din tu 'ina & La #or"area a ca oi%i or in 'rocese e de biosinte%a care au oc in ' ante 'artici'a 0 gru'e "ari de co"'usi$ A&Co"'usi a%otati$ - a"inoaci%i a i#atici$ g icoco , i%ina ,ornitina - a"inoaci%i aro"atici ne!eterocic ici $ #eni a anina, tiro%ina - a"inoaci%i !eterocic ici$ tri'to#an ,'ro ina, !istidina - a ti co"'usi a%otati$ acid nicotinic, acid antrani ic, +antina

COOH CH2 NH2 NH 2 H 2N ornitina COOH H 2N H 2N lizina COOH

glicocol

COOH NH 2 HO fenilalanina COOH NH2 N tirozina

COOH NH2

COOH NH2 COOH

triptofan

prolina

histidina

COOH COOH N NH2 acidul nicotinic acidul antranilic OH N

OH N N N H xantina

B&Co"'usi nea%otati$ - gru'ari C?- "eti - gru'ari C0- acetat -gru'ari CA- !e"iter'ene sau di"erii or - gru'ari C8- C> acid cina"ic sau derivati -gru'ari C8- C? acid ben%oic sau derivati

- gru'ari C8-C0 #eni 'ro'an 'rin scurtarea catenei Ce e "ai i"'ortante reactii care au oc in cursu biosinte%ei a ca oi%i or sant$ - Dor"area unei ba%e Sc!i## - Condensarea de ti' Mannic! - Dor"area unei cic o'e'tide - Dor"area unor a"ide - Reactii de transa"inare

?&Dor"area unei ba%e Sc!i## /entru #or"area ba%e or Sc!i## este nevoie de #unctia carboni ica si o a"ina 'ri"ara
O R CH 2 C R1 R CH2 N R2 C R1 R CH N R2 C R1

H 2N R 2

sinteza nicotinei

0&Condensarea de ti' Mannic! Are oc intre o a"ina , o a de!ida si un co"'us ca'abi de a se ioni%a e i"inand un 'roton&

RH + R1

CHO + R2

NH R3 HOOC CH2

R CH N R1

R2 R3 ciclizare

H2C CHO H2 C CHO succinilaldehida

H + H metilamina N CH3 +

C O

HOOC CH2

N CH3

acid acetondicarboxilic

tropinona

Reactia Mannic! constitue una din ce e "ai i"'ortante "oda itati de condensare 'entru biosinte%a a ca oi%i or&

>&Dor"area unei cic o'e'tide

Re're%inta o a ta "oda itate inta nita in natura 'entru inc!iderea unor !eterocic uri a ca oidice de e+& #or"area catenei 'o i'e'tidice din structura a ca oi%i or ergotinici&

<&Dor"area unor a"ide are oc 'rin e i"inarea unei "o ecu e de a'a si inc uderea a%otu ui a"idic sub actiunea cata itica a unei a"ida%e &
NH3 amidaza
-

C O OH

R H 2O

C NH2

amida

E+$ ca'saicina

si

di!idroca'saicina

A&Reactia de transa"inare re're%inta un a t "iB oc de introducere a a%otu ui a ca oidic in "o ecu a acestora. aceasta reactie 'oate #i insotita sau nu de decarbo+i are re%u tand #ie a"inoaci%i ,#ie a"ine biogene&Transa"ina%e e s'eci#ice sant oca i%ate in "itocondrii, sediu "etabo i%arii a"inoaci%i or #iind in c oro' aste&

Structura chimica

A ca oi%ii sant substante organice co"' e+e care contin in "o ecu a or carbon, !idrogen, a%ot si de ce e "ai "u te ori o+igen& A ca oi%ii 'ot avea in "o ecu a or unu sau "ai "u ti ato"i de a%ot sub #or"a de a"ine 'ri"are, secundare, tertiare sau cuaternare& In ca%u 'rotoa ca oi%i or a%otu se gaseste in a#ara cic u ui. acestia 'ot #i a"ine sau a"ide$

CH3 CH2 NH OC CH2!"

HO CH HC CH3 efedrina NH CH3


CH3 OH capsaicina

CH CH CH CH3

Drecvent ato"u de a%ot este inc us intr-un !eterocic u&/rinci'a e e !eterocic uri care stau a ba%a structurii a ca oi%i or sant$

N piperidina

N piridina

N pirolidina

tropan

N N

N N

indol

chinolizidina

pirolizidina

purina

N N N N

chinolina

izochinolina

imidazol

De ase"enea unii derivati 'urinici (ca#eina, teo#i ina, teobro"ina) sant inc usi in gru'a a ca oi%i or&

O H 3C N O N CH3

H N N H

O H N O N CH3

CH 3 N N H

O H 3C N O N CH 3

CH 3 N N

teofilina

teobromina

cafeina

Daca ato"u de a%ot din !eterocic u se gaseste sub #or"a unei ba%e cuaternare de a"oniu a ca oidu res'ectiv 're%inta o ba%icitate crescuta&

O O N OCH 3 OCH 3

H 3COOC

serpentina berberina

A ca initate crescuta 're%inta si a ca oi%ii neo+igenati desi nu sant saruri cuaternare de a"oniu&Acestia 're%inta une e caracteristici$ - se gasesc sub #or"a ic!ida - sant vo ati i #iind antrenabi i cu va'ori de a'a - a bastresc !artia de turneso

N CH3

nicotina

MaBoritatea a ca oi%i or contin o+igen in "o ecu a iar ato"u de a%ot este triva ent .acestia au o a ca initate redusa care 'oate #i si "ai "u t di"inuata in #unctie de natura sustituenti or gre#ati&Ast#e in ca%u "or#inei 're%enta gru'ari or O* #eno ice i"'ri"a acesteia un caracter usor acid&

HO N O CH3

HO

morfina

A ca oi%ii 're%inta i%o"erie o'tica si geo"etrica & I%o"eria o'tica se datorea%a ato"i or de carbon asi"etrici. in natura se gasesc i%o"erii evogiri care sant activi din 'unct de vedere #ar"acodina"ic, cei de+trogiri #iind inactivi E+$ acidu isergic (#or"a evo)- activ acidu i%o isergic (#or"a de+tro) 2inactiv Derivatii acidu ui isergic se gasesc in Seca e cornutu". intr-un an in 'rodusu vegeta A9@ din derivatii acidu ui isergic se trans#or"a in derivati ai acidu ui i%o isergic, 're%enta acestuia nu 'oate #i dovedita 'rin reactii c!i"ice ci nu"ai 'rin ana i%e #ar"aco ogice 'e ani"a e de aborator "otiv 'entru care du'a aceasta 'erioada 'rodusu vegeta se arunca& In Atro'a be adonna se gaseste -!ioscia"ina care este de ?9 ori "ai activa decat atro'ina si de A ori "ai 'utin to+ica decat aceasta. atro'ina este race"icu care nu e+ista in 'rodusu vegeta #or"andu-se in ti"' 'e 'erioada de'o%itarii 'rodusu ui vegeta sau in ur"a 'rocese or de e+tractie&Dar"aco'eea Euro'eana nu "ai ad"ite 're%enta atro'inei in "edica"ente e obtinute 'rin e+tractie& I%o"eria geo"etrica este #oarte i"'ortanta 'entru 'ro'ietati e a ca oi%i or. orientarea di#erita a unor substituenti in s'atiu con#era acestora activitati #ar"acodina"ice di#erite.

C!inina 2 #ebri#uga , anti"a arica C!inidina - antiarit"ica /rin cro"atogra#ie 'e strat subtire c!inina si c!inidina se se'ara datorita so ubi itatii di#erite& Derivatii de tro'ano care se gasesc in atro'ina 're%inta 'ro'ietati antis'astice Derivatii de 'seudotro'ano care se gasesc in cocaina 're%inta 'ro'ietati aneste%ice In ' ante a ca oi%ii se gasesc de obicei sub #or"a de saruri si "ai rar sub #or"a de ba%e&A ca oi%ii sub #or"a de ba%e sant i'o#i i cei sub #or"a de saruri #iind !idro#i i& In organis" sant #o ositi a ca oi%i sub #or"a de saruri care sant so ubi e in citoso cei a# ati sub #or"a de ba%e contituind substante de re%erva&Aci%ii care intra in co"'o%itia saruri or 'ot #i de natura anorganica .de e+&*0SO< 2 su #atu de atro'ina , ce e "ai "u te saruri se #or"ea%a cu aci%ii organici care a randu or 'ot #i dintre cei inta niti in "od obisnuit . ac& tartric, ac& citric, ac&"a ic, ac& o+a ic sau aci%i s'ecia i cu" ar #i ac&aconitic ,ac&ca#eic, ac&sina'ic, ac&veratric, ac&"econic sau ac&c!inic& Unii a ca oi%i care 'oseda #unctii O* gre#ate 'e "o ecu e se gasesc sub #or"a de esteri ai unor aci%i obisnuiti sau s'ecia i. in acest ca% a ca oidu a coo care #or"ea%a co"binatia esterica se nu"este a ca"ina&E+. 'rotoveratrina A&A ti a ca oi%i esteri $aconitina, atro'ina, sco'o a"ina, cocaina&Cand #unctii e O* gre#ate 'e "o ecu a #or"ea%a co"binatii g ico%idice cu una sau "ai "u te o%e se #or"ea%a g icoa ca oi%i. e+& to"atina din #run%e e de to"ate&

Clasificarea alcaloizilor

Se #ace du'a originea biogenetica in #unctie de a"inoacidu 'recursor ,'roduse e vegeta e #iind a'reciate du'a a ca oidu 'rinci'a &Se cunosc A gru'e de a ca oi%i

I&A ca oi%i derivati de a g icoco


?&A ca oi%i cu nuc eu i"ida%o ic
N N

0&A ca oi%i cu nuc eu 'urinic >&A antoine


O N H H N C N H O

H 2N C O

II&A ca oi%i derivati de a tri'to#an


COOH N H NH 2

<&A ca oi%i cu nuc eu indo ic

N H

A&A ca oi%i cu nuc eu carbo inic

N H

8&A ca oi%i cu nuc eu c!ino inic

III&A ca oi%i derivati de a #eni a anina


COOH NH2

E&A"ine si a"ide subsituite a nuc eu ben%enic (e#edrina si ca'saicina ) =&A ca oi%i cu nuc eu i%oc!ino einic si ben%i i%oc!ino einic

F&A ca oi%i cu nuc eu a'or#inic

NH

?9&A ca oi%i cu nuc eu "or#inanic

NH

??&A ca oi%i cu nuc eu dii%oc!ino einic

?0&A ca oi%i cu nuc eu #enantridinic


NH

?>&A ca oi%i cu nuc eu tro'o onic

IV&A ca oi%i derivati de i%ina- ornitina


COOH NH2 NH 2 lizina
COOH NH 2

NH2

ornitina

?<&A ca oi%i cu nuc eu tro'anic


H N OH

?A&A ca oi%i cu nuc eu 'iro idinic

?8&A ca oi%i cu nuc eu 'iridinic si 'i'eridinic

?E&A ca oi%i cu nuc eu 'iro i%idinic


N

?=&A ca oi%i cu nuc eu c!ino i%idinic

V&A ca oi%i derivati de aceti -CoA


?F&A ca oi%i cu nuc eu diter'enic 09&A ca oi%i cu nuc eu stero ic

Rolul alcaloizilor in plante


E+ista "ai "u te teorii re#eritoare a ro u a ca oi%i or $ - a ca oi%ii constitue "aterie 'ri"a 'entru sinte%a 'roteine or ,ceace este 'utin 'robabi intrucat cu une e e+ce'tii acestia se gasesc in cantitati #oarte "ici - re're%inta 'rodusi de e+cretie 'roveniti 'rin degradarea catabo ica a substante or 'roteice

- ro de sti"u atori biogeni ase"anatori cu !or"onii din organis"e e ani"a e - "iB oace de a'arare a ' ante or i"'otriva ani"a e or .e+ista une e obiectii,ast#e Atro'a be adonna este to+ica 'entru o serie de ani"a e,insa 'entru ie'ure nu este to+ica deoarece sto"acu acestuia contine o en%i"a care inactivea%a a ca oidu . se"inte e de Str7c!nos nu+ vo"ica nu sant to+ice 'entru 'asari e care e consu"a insa carnea acestora du'a consu"u acestor se"inte este to+ica 'entru o"

Actiune si intrebuintari
A ca oi%ii sant substante care in cantitati "ici e+ercita o actiune #ar"acodina"ica "arcata .actiunea or este s'eci#ica si se e+ercita a nive centra sau asu'ra organe or 'eri#erice& Aceste actiuni vor #i studiate in cadru "onogra#ii or res'ective&

;ena ca oi%i
Sant substante de origine natura a sau sintetica #iind a"inoo+i%ii unor a ca oi%i in care ato"u de a%ot triva ent a a ca oidu ui devine 'entava ent 'rin #i+area unui ato" de o+igen$
N O R N O

/ri"u gena ca oid desco'erit in ' ante este genere%ina din /!7sostig"a venenosu"(vita sa batica )in ?F?A&E+e"' e de a ti gena ca oi%i$ gen!ioscia"ina, gen"or#ina, genstricnina& Sant ba%e #oarte s abe #iind "ai so ubi e in a'a decat a ca oidu cores'un%ator. nu dau saruri crista i%ate cu aci%ii&Se 'ot obtine si in stare !idratata sub #or"a$
R N OH OH

/re%inta aceeasi actiune #ar"acodina"ica ca si a ca oi%ii res'ectivi,avand insa o to+icitate "u t "ai redusa ceeace 'er"ite ad"inistrarea or in do%e "ai "ari atunci cand este necesar&In organis" sant redusi sub actiunea reducta%e or&

S-ar putea să vă placă și