Sunteți pe pagina 1din 108

LUCRARE DE DIPLOMA Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.

Motto
A apara si a promo a! a enera si a iu"i iata este o misiune pe care Dumne#eu o incredintea#a $iecarui om! c%emandu&l in calitate de imagine ie a sa! sa $ie partas la stapanirea pe care El! Dumne#eu o are asupra lumii' Papa Ioan Paul al II-lea Evanghelium Vitae

Introducere
Dupa O.M.S 1971 AIT este definit ca o instalare brusca a unor episoade cu caracter repetitiv de tulburare a unor functii cerebrale, determinate de o ineficienta a irigatiei sanguine intr o regiune limitata si care dispare complet in !" ore.
Un accident ischemic tranzitor este un semn care poate anunta aparitia unui accident vascular cerebral constituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fluxul sanguin catre o parte a creierului este temporar redus sau blocat (obstructie partiala sau totala) adesea, datorita unui cheag de sange. Aceasta obstructie produce aceleasi simptome cu cele ale unui accident vascular cerebral constituit, dar diferenta este ca fluxul de sange se restabileste in cateva minute si simptomele dispar complet. Spre deosebire de accidentul ischemic tranzitor, in accidentul vascular cerebral constituit obstructia nu dispare, fluxul de sange nu se restabileste, iar leziunile cerebrale care apar sunt definitive. Desi manifestarile accidentului ischemic tranzitor sunt temporare si dispar complet, pacientul necesita obligatoriu un consult medical pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului corespunzator, cu scopul de a impiedica aparitia unui accident vascular Multi pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la efectuarea unei consultatii medicale, in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe baza relatarilor pacientului poate stabili un diagnostic retrospectiv.

#eversibilitatea fenomenelor neurologice este caracterul de ba$a al AIT. Intervalul de timp de !"% pare sa aibe un caracter arbitrar. Ma&oritatea autorilor admit ca limita ma'ima de reversbilitate !"% de la debut, iar pentru fenomenele reversibile in !" 7! de ore la ( saptamani folosesc termenul de atac ischemic reversiv care poate fi precoce, cand simptomatologia cedea$a in !" 7! ore si tardiv cand simptomatologia dispare complet in ( !1 $ile. Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata. )e administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar putea fi le$ate permanent, accentuand amploarea di$abilitatii. Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cau$a de dezabilitate fizica datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. *a persoanele care supravietuiesc dupa un A+,, &umatate din ei vor mai pre$enta un deficit inca lunide $ile dupa aceea.

Capitolul 1
Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului nervos Sistemul nervos central
Sistemul nervos, impreuna cu sistemul endocrin, reglea$a ma&oritatea functiilor organismului. Sistemul nervos -S). are rol in special in reglarea activitatii musculaturii si a glandelor secretorii - atat e'ocrine cat si endocrine., in timp ce sistemul endocrin reglea$a in principal functiile metabolice. #eglarea activitatii musculaturii sc%eletice este

reali$ata de S) somatic, iar reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor -e'o si endocrine. este reali$ata de S) vegetativ. Intre S) si sistemul endocrin e'ista o stransa interdependenta. Sistemul nervos periferic actionea$a doar ca un releu pentru transmiterea mesa&elor intre sistemul nervos central si musc%i, glande si organe de simt. /ractic, nu &oaca nici un rol in anali$a informatiilor sen$itive sau in initierea impulsurilor motorii. Ambele activitati si multe altele apar in sistemul nervos central. Creierul si maduva spinarii formea$a unitatea centrala care prelucrea$a impulsurile. 0le primesc mesa&e prin fibrele sen$itive de la organele de simt si receptori, le selectea$a si anali$ea$a si dupa aceea, transmit impulsurile de a lungul fibrelor motorii, producand un raspuns adecvat al musc%ilor si glandelor. 1unctia de anali$a sau de procesare poate fi relativ simpla pentru unele activitati ce se desfasoara in maduva spinarii, dar anali$a la nivelul creierului este de obicei de o inalta comple'itate, implicand participarea a mii de neuroni diferiti. Desi multi neuroni sen$itivi se termina si multi neuroni motori au originea in creier, ma&oritatea neuronilor cerebrali sunt interneuroni care au functia de a filtra, anali$a si stoca informatiile. Intregul sistem nervos central necesita un aport substantial de sange, care furni$ea$a o'igenul si substantele nutritive. 0l este de asemenea prote&at de doua tipuri de iinvelisuri. /rimul este osos2 craniul, care adaposteste creierul, si coloana vertebrala, care adaposteste maduva spinarii. ,el de al doilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. Acestea acopera in intregime creierul si maduva spinarii. Lichidul cefalorahidian este un fluid limpede, apos, care circula in meninge, in maduva spinarii si in ventriculii cerebrali -cavitali.. *ic%idul are un efect de amorti$are, a&utand astfel la prote&area tesutului nervos vital fata de agresiuni. 1luidul este produs continuu din sange de catre celulele speciali$ate ale ple'urilor coroide din ventriculii cerebrali. Spre deosebire de ventriculii inimii, care au nume specific, ventriculii cerebrali sunt numerotati. )umerotarea incepe de la emisferele cerebrale in &os, catre maduva spinarii, iar primii ventriculi -denumiti ventriculi laterali. sunt si cei mai mari. *ic%idul circula de la ventriculii laterali, printr un orificiu ingust, in ventriculul al treilea si apoi, printr un canal si mai ingust, apeductul cerebral, in cel de al patrulea, care este putin mai larg. De aici iese prin orificii ale planseului ventriculului in niste spatii -cisterne. pline cu lic%id care incon&oara trunc%iul cerebral la ba$a creierului. Dupa aceea, lic%idul circula catre partea superioara a creierului -emisferele cerebrale. si este

reabsorbit de catre proeminente speciale, denumite vilo$itati ara%noidiene, de pe ara%noida, una dintre cele trei meninge. In principiu, creierul poate fi impartit in trei regiuni distincte: creierul posterior, creierul mijlociu si creierul anterior. 1iecare din aceste regiuni este divi$ata in $one separate, care controlea$a functii distincte, toate interconectate cu alte portiuni ale creierului. ,ea mai mare structura a creierului posterior este cerebelul. Aceasta $ona are, in principal, activitati motorii. 0a trimite impulsuri care produc miscarile inconstiente ale musc%ilor, astfel postura si ec%ilibrul sunt mentinute si actionea$a in perfect acord cu ariile motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea miscarilor corpului. Trunchiul cerebral, care leaga creierul cu maduva spinarii, cuprinde parti din creierul posterior, tot creierul mi&lociu si o parte din cel anterior. Aici este locul de incrucisare al tuturor cailor aferente si eferente, astfel incat partea stanga a corpului este controlata de partea dreapta a creierului si viceversa. +ariatele structuri ale trunc%iului cerebral inclu$andu le pe cele denumite bulb -medulla oblonga. si punte, care fac parte din creierul posterior, si formatia reticulata -uneori, denumita sistem reticulat activator., care face parte din creierul mi&lociu au functii vitale. 0le controlea$a frecventa cardiaca, presiunea arteriala, deglutitia, tusea, respiratia si somnul. ,ontrolul gradului de constienta este una dintre cele mai importante functii ale creierului. 1ormatia reticulata este cea care filtrea$a aflu'ul de informatii, decide care este destul de importanta pentru a fi transmisa la creier. ,aile nervoase din intregul organism trimit ramuri catre formatia reticulata si o alimentea$a cu un flu' constant de semnale cu origine in celulele nervoase. In consecinta, acest fapt determina formatia reticulata sa emita semnale catre toate $onele creierului la centrii adecvati, unde semnalele sunt preluate, colationate si prelucrate. Daca aceasta capacitate de conducere scade sau este impiedicata sa apara, partea din creier denumita cortex cerebral devine inactiva si persoana devine inconstienta.
Cortexul cerebral

,orte'ul cerebral este un strat gros de apro'imativ ( mm -134 inci. de materie cenusie cu aspect cutat repre$entand suprafata e'terioara a creierului. Aceasta parte a creierului a devenit atat de de$voltata la oameni incat a necesitat plieri repetate pentru a avea loc in craniu. Depliata, ar acoperi o suprafata de (5 de ori mai mare.

Intre pliuri e'ista cateva santuri adanci, care impart fiecare din cele doua emisfere ale corte'ului in patru $one numite lobi. 1iecare din acesti lobi indeplineste una sau mai multe functii specifice. *obul temporal serveste pentru au$ si miros, lobul parietal pentru pipait si gust, lobul occipital pentru va$, iar cel frontal pentru miscare, vorbire si gandirea superioara. In fiecare din acesti lobi e'ista portiuni specifice ce receptionea$a mesa&ele sen$oriale dintr o singura $ona a corpului. De e'emplu, simtul tactil este locali$at pe o arie mica in lobul parietal, care nu receptionea$a decat sen$atiile de la genunc%i si o arie intinsa pentru police. Aceasta e'plica de ce policele este mai sensibil decat genunc%iul. Acelasi principiu se aplica si altor arii sen$oriale din corte', ca si ariilor motorii. De aceea, corte'ul cerebral este locul unde informatiile primite de la cele cinci simturi va$, au$, pipait, gust si miros sunt anali$ate si prelucrate astfel incat alte parti ale sistemului nervos pot reactiona la informatie daca este necesar. In plus, ariile premotorii si motorii ale corte'ului cerebral conlucrea$a cu alte arii ale sistemului nervos central si periferic pentru a produce miscarea coordonata care este vitala pentru orice activitate constienta. Emisferele cerebrale si hipotalamusul /artea cea mai mare din creier este repre$entata de emisferele cerebrale -cerebrum. locali$ate in creierul anterior. Acestea sunt mai de$voltate la om decat la orice alt animal si sunt esentiale pentru gandire, memorie constienta si procesele mentale superioare. Acesta este locul unde toate celelalte parti ale creierului transmit mesa&ele pentru a fi luata o deci$ie. ,reierul mare este impartit pe linia mediana in doua &umatati, cunoscute sub numele de emisfere cerebrale. 0le sunt unite la ba$a printr un fascicul gros de fibre nervoase, denumit corp calos. Desi fiecare repre$inta imaginea in oglinda a celeilalte, ele au functii complet diferite si conlucrea$a prin intermediul corpului calos. In interiorul emisferelor cerebrale e'ista o aglomerare de substanta cenusie -celule nervoase. denumiti ganglioni ba$ali. Aceste celule formea$a un sistem comple' de control, care coordonea$a activitatea musculara, ceea ce permite corpului sa indeplineasca diferite tipuri de miscari libere si inconstient. Acest tip de activitate musculara este implicat in balansarea bratelor in timpul mersului, in e'presia fetei si in po$itionarea membrelor inainte de ridicarea in picioare sau de mers.

ipotalamusul se afla la ba$a creierului, sub cele doua emisfere cerebrale. 0l este situat imediat sub o alta structura importanta din creierul anterior, talamusul, care functionea$a ca un releu telefonic intre maduva spinarii si emisferele cerebrale. 6ipotalamusul este, in fapt, o colectie de centri nervosi speciali$ati, care sunt conectati cu alte $one importante din creier si cu glanda %ipofi$a. 0ste regiunea creierului implicata in controlul unor functii vitale, cum ar fi mancatul, dormitul si termoreglarea. 0ste strans legat de sistemul %ormonal endocrin. 6ipotalamusul are cai nervoase care il conectea$a cu sistemul limbic, care este strans legat de centrul olfactiv din creier. Aceasta portiune a creierului are, de asemenea, cone'iuni cu arii ce controlea$a alte simturi, comportamentul si organi$area memoriei. !aduva spinarii Maduva spinarii este o coloana de tesut nervos apro'imativ cilindrica, in lungime de circa "5 cm -17 inci., care este situata in interiorul canalului vertebral de la creier pana la vertebrele inferioare. 0ste compusa din aglomerari de neuroni si fascicule de fibre nervoase. Materia cenusie denumire a aglomerarilor neuronale are forma de 6 pe sectiune transversala, cu un corn posterior si unul anterior in fiecare &umatate. ,el anterior este compus din neuroni motori, in timp ce cornul posterior contine corpii celulari ai neuronilor de asociatie si sen$itivi. Materia cenusie este incon&urata de materia alba. Aceasta este imprastiata in trei cordoane si contine fasciculele ascendente si descendente care conectea$a creierul la maduva spinarii in ambele directii. 1asciculele descendente propaga impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic8 fasciculele ascendente duc impulsurile sen$itive catre creier. Functiile maduvei spinarii Maduva spinarii are doua functii principale. In primul rand, ea functionea$a ca un sistem de conducere in ambele sensuri intre creier si sistemul nervos periferic. Aceasta functie este indeplinita prin intermediul neuronilor sen$itivi si motori8 fibrele acestora din urma formea$a fascicule lungi, ce pleaca din diferite parti ale creierului. 0le coboara pe distante variate prin maduva spinarii si la capatul lor, la mare distanta de creier, vin in contact cu dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor sen$itivi sau motori apartinand sistemului nervos periferic. Mesa&ele pot fi transmise prin intermediul sinapselor, intre neuronii periferici si cei spinali. A doua functie a maduvei spinarii este de a controla activitatile reflexe simple. Aceasta se obtine prin neuroni, ale caror prelungiri se e'tind pe distante mici in sus si in &os prin maduva spinarii si prin interneuroni care transmit mesa&ele direct intre neuronii

sen$itivi si cei motori. Daca puneti mana pe o soba fierbinte, receptorii pentru durere din piele transmit mesa&e la maduva spinarii. 9nele dintre acestea sunt transmise imediat prin interneuroni la neuronii motori ce controlea$a miscarile musc%ilor bratului si ai mainii si mana este retrasa rapid si automat. Mesa&ele urca prin maduva spinarii si sunt conectate prin interneuroni cu nervii motori care controlea$a miscarile gatului. In acest fel, capul se intoarce automat catre sursa dureroasa. Alte mesa&e sunt transportate pana la creier si determina sen$atia constienta de caldura si durere. 9n nerv este un fascicul alcatuit din fibre motorii si sen$itive, impreuna cu tesutul con&unctiv si vasele sanguine. )ervii principali, in numar de "( de perec%i, isi au originea in sistemul nervos central2 1! perec%i se desprind din portiunea inferioara a creierului -nervii cranieni. si (1 perec%i din maduva spinarii -nervii spinali.. "ervii cranieni inervea$a, in principal, organele de simt si musc%ii capului, desi un nerv cranian foarte important, vagul, inervea$a organele digestive, inima si caile respiratorii din plamani. 9nii nervi cranieni, cum ar fi nervul optic, contin doar fibre sen$oriale. "ervii spinali se desprind la intervale regulate din maduva spinarii si contin intotdeauna atat fibre motorii, cat si sen$itive. 0i inervea$a toate regiunile corpului situate mai &os de gat. 1iecare nerv spinal este atasat de maduva spinarii prin intermediul a doua radacini, una alcatuita din fibre motorii si cealalta din fibre sen$itive. Dupa unirea radacinilor, cele doua tipuri de fibre se alatura pentru a forma nervul, desi fiecare actionea$a independent de cealalta, ca doua fire ale unui cablu electric. -In timp ce la nervii cranieni, de asemenea atasati de regiunea inferioara a creierului prin radacini, fibrele sen$itive si motorii formea$a, de regula, nervi separati.. *a mica distanta de maduva spinarii, fiecare nerv spinal se divide in ramuri care, la randul lor se divid in numeroase ramuri mai mici, formand o retea care inervea$a tot corpul. Atat fibrele sen$itive, cat si cele motorii sunt doar parti ale neuronilor sen$itivi si motorii. 1ibrele motorii si sen$itive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi. #iziologia neuronului si a sinapsei Neuronul repre$inta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos din punct de vedere al formei si al dimensiunilor, sunt foarte diferiti forma neuronilor este variabila2 stelata - coarnele anterioare ale maduvei., sferica sau ovalara -in ganglionii spinali.,

piramidala -$onele motorii ale scoartei cerebrale., si fusiforma -in stratul profund al scoartei cerebrale.. In functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi2 o unipolari au aspect globulos cu o singura prelungire8 o psdudounipolari : se afla in ganglionul spinal si au o prelungire care se divide in T dendrita se distribuie la periferie iar a'onul patrunde in sistemul nervos central8 o bipolari de forma rotunda, ovala sau fusiforma, cele doua prelungiri pornind de la polii opusi ai celulei -neuronii din ganglionii spiral ,orti si vestibular Scarpa, din retina si din mucoasa olfactiv.8 o multipolari : au o forma stelata, piramidala sau piriforma si pre$inta numeroase prelungiri dendritice si un a'on -scoarta cerebrala, cerebeloasa, coarnele anterioare din maduva spinarii.. Dupa functie, neuronii pot fi2 receptori, care, prin dendritele lor, receptionea$a stimulii din mediul e'terior sau din interiorul organismului -somatosen$itivi si viscerosen$itivi., motori, ai caror a'oni sunt in legatura cu organele efectoare -somatomotori sau visceromotori., intercalari -de asociatie . care fac legatura dintre neuronii sen$itivi si motori. )euronul este format din corpul celular -pericarionul. si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri dendritele prelungiri celulipete -ma&oritatea neuronilor au mai multe dendrite . si a'onul care, functional este celulifug, prelungire unica a neuronului. ,orpul neuronului este format din neurilema -membrana plasmatica., neuroplasma -citoplasma. si nucleu. Neurilema celulei nervoase este subtire, delimitea$a neuronul si are o structura lipoproteica. Neuroplasma contine organite celulare comune -mitocondrii, ribo$omi, reticul endoplasmatic, cu e'ceptia centro$omului, deoarece neuronul nu se divide., inclu$iuni pigmentare si organite specifice2 corpii tigroi$i -)issl. din corpul celular si de la ba$a dendritelor, cu rol in metabolismul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic, de sustinere si in conducerea impulsului nervos. "ucleul. ,elulele nervoase motorii sen$itive si de asociatie au un nucleu unic, cu 1 ! nucleoli. ,elulele vegetative centrale sau periferice pre$inta deseori un nucleu e'centric, aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli.

$endritele, in portiunea lor initiala sunt mai groase, apoi se subtia$a. In ele se gasesc neurofibrile, acestea receptionea$a impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului. A%onul este o prelungire unica, lunga -uneori de 1m. si mai groasa. 0ste format dintr o citoplasma speciali$ata numita a'oplasma, in care se gasesc mitocondrii, ve$icule ale reticulului endoplasmatic si neurofibrile. Membrana care acopera a'oplasma se numeste a'olema si are un rol important in propagarea impulsului nervos. De a lungul traseului sau, a'onul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica8 ultimele ramificatii :butonii terminali : contin mici ve$icule pline cu mediatori c%imici care inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor. ;utonul mai contine neurofibrile si mitocondrii. In &urul a'onului, se deosebesc, in functie de locali$are :sistemul nervos periferic -S)/. sau sistemul nervos central -S),. : si de diametrul a'onului, urmatoarele structuri. "evroglia ,elula nervoasa are proprietatile de e'citabilitate si conductibilitate, adica pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus. Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intro $ona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in $ona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intr un anumit punct al membranei a'onale este consecinta depolari$arii produse de un potential de actiune anterior. Aceasta e'plica de ce toate potentialele de actiune aparute de a lungul unui a'on sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul a'onului respectiv . Conducerea la nivelul axonilor mielinici In acest ca$, potentialul de actiune poate sa apara in orice $ona a membranei. /roprietatile electrice ale membranei permit depolari$area regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa, unde s a produs potentialul de actiune anterior, membrana este in stare refractara absoluta. De fapt, termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou, care se repeta, se regenerea$a de a lungul a'onului. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati

Datorita proprietatilor i$olatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie. Acest tip de conducere permite vite$e mult mai mari -155m3s fata de 15m3s in fibrele amielinice .. Aceasta e'plica aparitia mai rapida a unor refle'e decat altele . Sinapsa este cone'iunea functionala intre un neuron si o alta celula. In snc, a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau &onctiune neuromusculara. *a nivelul sinapselor, transmiterea se face intr un singur sens. Sinapsele neuroneuronale pot fi a'osomatice sau a'odendritice, a'oa'onice sau dendrodendritice. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi c%imice sau electrice. Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor e'citatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic, pentru ca, in urmatorele milisecunde, numarul acestora sa scada accentuat. In acest ca$, avem de a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se reali$ea$a prin epui$area depo$itelor de mediator c%imic de la nivelul terminatiei presinaptice. 9nele medicamente cresc e'citabilitatea sinapselor -cofeina., altele o scad -unele aneste$ice.. Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul refle' .refle'ul repre$inta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei $one receptoare. Termenul de refle' a fost introdus de catre matematicianul si filo$oful france$ #ene Descartes -1<97 17<5.. #aspunsul refle' poate fi e'citator sau in%ibitor. ;a$a anatomica a actului refle' este arcul refle' alcatuit din < componente anatomice2 receptorul, calea aferenta, centrii nervosi, calea eferenta si efectorul. #eceptorul este o structura e'citabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului. Ma&oritatea receptorilor sunt celule epitoriale, diferentiale si speciali$ate in celule sen$oriale-gustative, auditive,

vestibulare.. Alti receptori din organism sunt corpusculii sen$itivi mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre con&unctive si terminatii nervoase dendritice. 9neori rolul de receptor il indeplinesc c%iar terminatiile butonate ale dendritelor. *a nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc2 0'teroreceptori primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori primesc stimulii din interiorul organismului /roprioreceptori primesc stimulii de la musc%i, tendoane, articulatii si informea$a despre po$itia corpului si permit controlul miscarii, in functie de tipul de energie pe care o prelucrea$a ,%emoreceptori stimulati c%imici2 muguri gustativi, epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si aortici, nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante c%imice eliberate de celulele distruse 1otoreceptori sunt stimulati de lumina2 celule cu conuri si bastonas Termoreceptori raspund la variatiile de temperatura2 terminatii nervoase libere Mecanoreceptori stimulati de deformarea membranei celulare2receptori pentru tact, vibratii si presiune . In functie de viteza de adaptare : 1a$ici raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar, in ciuda mentinerii acestuia, activitatea lor scade ulterior2 receptorul olfactiv Tonici pre$inta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului2 receptorul vi$ual *a nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica -impuls nervos .. ,alea aferenta : receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor sen$itivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni prin centrii unui refle' se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul refle' respectiv. Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic -S)/. contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni -aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc8cei sen$itivi sunt ase$ati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni sen$itivi8cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi.. /relungirile a'onilor sunt 2a'onul -prin care influ'ul nervos pleaca de la celula .si dendritele -prin care influ'ul vine la celula. . ,orpii neuronali formea$a substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formea$a substanta alba Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie sen$itivi ,fie motori sau micsti . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 1! perec%i nervii ra%idieni . Nervii cranieni transmit mesa&e de la si catre musc%ii care i prmit persoanei miscarea si activitatile $ilnice. Afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari2 )ervul I olfactiv-sen$orial.2anosmie, %iposmie, parosmie. )ervul II optic-sen$orial.2 amauro$a, ingustarea campului vi$ual, acromato'ie, %emeralopie, nictalopie . )ervul III oculomotor-motor.2 pto$a palpebrala superioara, strabism, diplopie, midria$a )ervul I+ tro%lear-motor.2 diplopie prin parali$ia musc%iului oblicul mare . )ervul + trigemen cel mai mare nerv cranian 2are o componenta motorie care inervea$a musc%ii temporali si ma'ilara si o componenta sen$itiva care inervea$a corneea, fata, capul si membranele mucoase. *e$area acestui nerv produce2 nevralgie faciala, anasta$ia mucoasei bucale, trismus -inclestarea ma'ilarului ., parali$ia musc%ilor masticatori . )ervul +I oculomotor e'tern -motor.2 diplopie, strabism intern. )ervul +II facial-motor.2 parali$ia fetei, fata asimetrica, imposibilitatea incretirii fruntii si a inc%iderii oc%iului, comisura bucala coborata, tulburari de gust, scaderea secretiei lacrimale si salivare . )ervul +III acustico vestibular -format din nervi auditivi si vestibulari din punte .2 srditate, nigstagmus si tulburari de ec%ilibru .

)ervul I= glosofaringian -mi't.2 tulburari de gust, parali$ia musc%ilor faringelui cu dificultate de deglutitie. )ervul = vag -mi't, motor sen$itiv, secretor pentru toate organele interne toraco abdominale.2 tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii, deglutitie, digestive, fonatie intestinale. )ervul =I : spinal -accesor8 motor.2 tulburari de fonatie, parali$ia laringelui si valului palatin, parali$ia masc%ilor trape$, si

sternocleidomastoidian. )ervul =II %ipoglos-motor.2 %emiparali$ia si %emiatrofia limbii, tulburari in articulatia cuvintelor, tulburari in masticatie si ing%itire.

Capitolul 2
Date din literatura legate de !"!C #rezentarea generala a accidentului vascular cerebral Definitie

Accidentele vasculare cerebrale -A+,. sunt suferinte grave ale sistemului nervos central, determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracteri$ea$a prin pierderea motilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari de ec%ilibru, sensitive, sen$oriale si de limba&. 9n accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange -o artera. care furni$ea$a sange la nivelul unei $one a creierului se sparge sau este blocat de un c%eag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea $ona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. ,a re$ultat, acea parte a corpului care este controlata de $ona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. In momentul in care apar simptome ale unui A+, este necesar un tratament de urgenta, e'act ca si in ca$urile de infarct miocardic. In ca$ul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent. Accidentul vascular cerebral care se instalea$a brusc in plina sanatate aparenta este denumit si ictus apopletic -ictus > brusc, subit8 apople'ie > lovitura, suprimarea brusca a functiilor unui organ.. Aceste tulburari de motilitate -a functiei motorii musculare. pot fi de diferite grade de la pare$e -diminuarea fortei musculare. pana la parali$ii -disparitia totala a functiei motorii > plegie.. Clasificare Din punct de vedere al sindroamelor anatomo c%imice, accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificate in2 &schemia cerebrala suspendarea temporara sau definitiva a circulatiei cerebrale pe o anumita $ona a creierului in care sunt cuprinse2 a. infarctul cerebral care poate fi dat de2 tromboza arterelor cerebrale, embolia arterelor cerebrale b. isc%emia cerebrala tran$itorie -fara infarct. emoragia cerebrala ,onceptia actuala preci$ea$a ca A+, %emoracic poate fi dat la randul lui de ! afectiuni complet diferentiate si anume2 a. Hemoragia cerebrala revarsare sanguina difu$a in tesutul cerebral

6emoragie cerebrala

b. Hemoragia intracerebrala colectie sanguina bine delimitata, locali$ata in substanta alba emoragia subarahnoidiana Mai pot fi cuprinse in A+, si2 6.intracerebrala 0ncefalopatia %ipertensiva Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese inflamatoii ale vaselor si sinusurilor cerebrale Cauzele accidentului vascular cerebral isc$emic A+, isc%emic este cau$at de un c%eag de sange care bloc%ea$a circulatia sangvina a creierului. ,%eagul de sange se poate de$volta intr o artera ingustata care iriga creierul sau poate a&unge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului. ,%eagurile sangvine apar de obicei ca re$ultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi2 rigidi$area peretilor arterelor -aterosclero$a.. Aceasta este cau$ata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul $a%arat si de nivelul crescut al colesteroluluisangvin fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace -ritmuri cardiace neregulate. anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau steno$a -ingustarea. orificiului valvula infectia valvelor cardiace -endocardita. un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital tulburari de coagulabilitate a sangelui inflamatie a vaselor sangvine -vasculita. infarctul miocardic. ,u toate ca este mai rar, tensiunea arteriala sca$uta -%ipotensiunea. de asemenea poate sa cau$e$e un accident vascular cerebral isc%emic. Tensiunea arteriala sca$uta duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului8 ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.

Steno$e de valve cardiace Anumite interventii c%irurgicale -precum endarterectomia. sau alte procedee -cum ar fi angioplastia. folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui c%eag sangvin la locul unde s a intervenit, cau$and ulterior un accident vascular cerebral. Cauzele accidentului vascular cerebral $emoragic Accidentul vascular cerebral %emoragic este cau$at de o sangerare in interiorul creierului -numita %emoragie intracerebrala. sau in #uptura anevrism spatiul din &urul creierului -numita %emoragie subara%noidiana.. 6emoragia in interiorul creierului poate fi re$ultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din &urul creierului poate fi cau$ata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control. Alte cau$e de A+, %emoragic, mai putin frecvente, sunt2 inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculo$a tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum %emofilia le$iuni ale capului sau gatului care afectea$a vasele sangvine din aceste regiuni Traumatisme craniene iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului angiopatia amiloidica cerebrala -o tulburare degenerativa a vaselor sangvine.. Alte cau$e2 etilism acut diabet into'icatie acuta tumori cerebrale Factori de risc /entru un accident vascular cerebral, factorii de risc pot fi modificati sau nu. Anumite afectiuni pot creste riscul de A+,. In ca$ul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub control, riscul de A+, poate scadea.

Factorii de risc care pot fi controlati sunt2 tensiunea arteriala crescuta -hipertensiunea. este al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta diabetul $a%arat. Apro'imativ un sfert din persoanele cu diabet decedea$a prin A+,. /re$enta diabetului creste de ! ori riscul de accident vascular cerebral din cau$a afectarii circulatiei care apare in aceasta boala. nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic, care la randul lor determina le$area musculaturii inimii -miocardului., iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de A+, afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular cerebral alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie fumatul, inclusiv fumatul pasiv lipsa activitatii fi$ice obe$itatea folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale in special la femeile care fumea$a sau care au avut pana in pre$ent tulburari de coagulare si anticoagulantele sau corticosteroi$ii. Se pare ca la femeile aflate in menopau$a, terapia de inlocuire %ormonala are un risc mic de accident vascular cerebral consumul crescut de alcool. /ersoanele care consuma e'cesiv alcool, in special cele care au into'icatii acute cu alcool -betii. au un risc mare de A+,. ;etia alcoolica se defineste prin consumul a mai mult de < pa%are de alcool intr o perioada scurta de timp folosirea de cocaina sau de alte droguri ilegale. Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt2 varsta. #iscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. #iscul se dublea$a cu fiecare decada dupa << ani. ,el putin 77 de procente din toate persoanele cu A+, au varsta de 7< de ani sau mai mult. rasa. Americanii negri si %ispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase. In comparatie cu albii, americanii negri tineri, atat femeile cat si barbatii, au un risc de ! ( ori mai mare de a face un A+, isc%emic si de a deceda din aceasta cau$a se%ul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 7< ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. *a toate varstele, mai multe femei decat barbati decedea$a din cau$a unui A+, istoricul familial. #iscul de A+, este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a avut un accident vascular cerebral sau un accident isc%emic tran$itor pre$enta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident isc%emic tran$itor. Simptomatologie

Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al2 starii de amorteala, slabiciune sau parali$ie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului tulburari de vedere la un oc%i sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii confu$ie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti tulburari de mers, ameteala, pierderea ec%ilibrului sau a coordonarii dureri de cap severe simptomele datorate accidentului vascular cerebral isc%emic difera de cele ale celui %emoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de e%tinderea regiunii afectate simptomele A'C ischemic -cau$at de un c%eag ce a blocat un vas sangvin. apar de obicei in &umatatea corpului de partea opusa $onei din creier in care este c%eagul. De e'emplu, un A+, in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului. simptomele unui A'C hemoragic -cau$at de o sangerare in creier. pot fi similare celor produse de A+, isc%emic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, ?intepenirea? gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confu$ie si posibil inconstienta simptomele unui A+, pot progresa in curs de cateva minute, ore sau $ile, adesea in mod treptat. De e'emplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului. In ca$ul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un c%eag de sange mare -isc%emic., simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde. In ca$ul in care o artera care este ingustata de&a de aterosclero$a este blocata, de obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva $ile. Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, persoana respectiva poate pre$enta o modificare treptata a gandirii, comportamentului, ec%ilibrului sau a miscarii -dementa multi%infarct.. )u sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui A+, mic. 0le pot fi atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare. &nsuficienta circulatorie cronica Insuficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice2 cau$ele sunt multiple dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala.

(seudoneurastenia aterosclerotica : este cea mai des intalnita. Apare de obicei dupa "<de ani in special la hipertensivii moderati. Tulburarile sunt de tip nevrotic -cefalee, insomnie, astenie fizica si intelectuala.. ,efaleea este mai intensa dimineata la desteptare. Insomnia este persistenta bolnavul fiind $iua somnolent, iar noaptea neputand dormi. #andamentul intelectual scade, iar ameteliile sunt frecvente. 0volutia este oscilanta cu tendinte de agravare. Tratamentul adecvat2 antiaterosclerotic : igiena dietetica si medicamentoasa poate duce la remisiuni durabile, impiedicand si aparitia unor tulburari mai grave. &nsuficienta circulatorie tranzitorie 0ste o alta forma clinica intalnita tot la aterosclerotici, sub aspectul unor fenomene de deficit in raport cu $ona arteriala la nivelul careia s a produs tulburarea. Se caracteri$ea$a prin tulburari de vorbire, pareze trecatoare si ameteli. Dupa cateva ore fenomenele cedea$a rapid persistand mici semne clinice. 9neori aceste tulburari precedea$a si anunta instalarea unui accident vascular ma&or.Tratamentul trebuie sa fie energetic si continuu2 vasodilatatoare -vit.//, ;1, ;7., papaverina, sedative, clofibrat, %eparina Sindromul pseudobulbar

0ste o manifestare grava care apare la bolnavii cu le$iuni cerebrale -lacune. datorita unor A+, mici repetate si adesea negli&ate. +asele cerebrale pre$inta le$iuni aterosclerotice difu$e, le$iunile sunt mici si diseminate bilateral, apar tulburari de deglutitie si fonatie, tetrapareze si tulburari sfinteriene. De obicei bolnavul este un vec%i aterosclerotic %ipertensiv. 1ata este ine'presiva, labilitate emotiva pronuntata -plange si rade usor. atentia si memoria sunt diminuate, tulburarile de mers sunt caracteristice -pasi mici, tarati pe sol, miscari lente.. #efel'ele sunt e'agerate , vocea slaba cu di$artrie. 0volutia este progresiva fiecare nou puseu agravand tulburarile prin scoaterea din functiune a unor teritori cerebrale. Tratamentul vi$ea$a aterosclero$a cerebrala, o atentie suplimentara trebuie acordata masurilor de igiena si alimentatie a bolnavului.

&nsuficienta circulatorie acuta ,unoscuta sub numele de accident vascular cerebral, cuprinde mai multe forme clinice, se instalea$a brusc, lovind bolnavul in plina sanatate aparenta, este denumit ictus apopleptic. 'demul cerebral acut -encefalopatia %ipertensiva.

Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive, unei %ipertensiuni arteriale si mai rar a unui proces infectios, alergic sau to'ic. ,reierul este edematiat cu mici focare %emoragice isc%emice. Debutul poate fi acut sau subacut. ,linic se manifesta prin sindrom de %ipertensiune intracraniana8 cefalee, vasaturi, sta$a palpabrala.Acestea se pot instala in 1 ! ore sau numai in cateva ore. ,efaleea este atroce insotita de varsaturi, insomnie totala, tulburari psihice, convulsii si semne de atingere piramidala -pare$a, afazie.. Simptomele sunt de obicei tran$itorii, disparand dupa cateva $ile, dar daca se repeta pot aparea le$iuni organice grave. Diagnostic Se ba$ea$a pe cefalee intensa, varsaturi, convulsii, tulburari de vedere, ameteli, greutate in gandire si e'primare. Tratamentul edemului cerebral : uramareste scaderea tensiunii arteriale cu furosemid -fiole de !5 mg administrate i.v. repetat la 4 ore.. 0demul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de Mg !<@ -15 (5ml intravenos lent. sau de solutii %ipertonice de gluco$a !5@ -155 !55ml in perfu$ie. si manitol 15@ !5@ . In ca$ul in care bolnavul este agitat, se administrea$a plegoma$in -intravenos sau intramuscular. sau fenobarbital -5.15 5.!5 mg i.m. Ramolismul cerebral

0ste un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din parec%imul cerebral. Cauzele2 trombozele, emboliile, insuficienta circulatorie fara obstructie.

In $ona necro$ata se fomea$a o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cicatrice c%istica plina cu lic%id. Trombo$a cerebrala este o boala a varstei de peste 75 ani intalnita in general la barbati. Infarctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tinere. *e$iunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anore'ia cerebrala durea$a mai mult de ( minute. Debutul infarctului are loc de regula in a doua parte a noptii2 manifestari, semne, simptome. Semnele de debut( verti&, diminuarea fortei musculare,pareste$ii si pare$e -posibil tran$itorii. la fata si membre, tulburari vi$uale,tulburari de vorbire usoare Semnele de evolutie( cefalee puternica verti& intens accentuare tulburarilor de vorbire -afa$ie. instalarea deficitului motor partial, semipare$a sau %emiplegie cand %emiplegia se instalea$a brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in coma -in ca$ul trombo$elor mari.. 0ste un sindrom caracteri$at prin deficit motor partial sau total a unei &umatati de corp. Marirea suprafetei corticale le$ate nu este in raport cu volumul muscular, ci cu comple'itatea, finetea, preci$ia miscarilor in mod special al mainii si gurii. Cauzele( afectiuni cardiovasculare, posttraumatisme craniene, %ipertensiune arteriala, diabet $a%aratboli autoimune colagene$a, boli infectioase #actori favorizanti Alcoolismul ,tabagism, efort fi$ic, stres emotional, bai fierbinti, %emoragii masive

Caracteristici de debut durata este de cateva saptamani %emiplegia poate lua diferite aspecte in functie de locali$area le$iunii cerebrale. Daca pacientul este dreptaci si %emiplegia afectea$a partea dreapta apar tulburari de vorbire afazia Tumefierea mainii si a degetelor, bloca& articular al mainii si degetelor Mana este edematiata difu$, uscata, blocata in pronofle'ie Durerea cu debut brutal sau agravat Durerea are caracter de arsura, cu intensitate mare Tonusul muscular este sca$ut ,apul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa Catacteristici de recuperare parali$ia flasca devine treptat parali$ie spastica musculatura afectatata pre$inta contracturi permenente care duc la atitudini caracteristici ale membrelor parali$ate Evolutie si prognostic /rognosticul este re$ervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin coma vasculara cerebrala. 0volutia in infarctul cerebral este cronica de luni si ani de $ile. Diagnosticul ramolismentului cerebral se pune pe %emiplegie. Tratamentul ramolismului cerebral 0ste in principal profilactic adresandu se in special aterosclero$ei si factorilor de risc. Tratamentul curativ consta in repaus la pat , sc%imbarea po$itiei in pat pentru evitarea escarelor si a pneumoniei %ipostatice. Se mai administrea$a sedative, vasodilatatoare -papaverina, miofilin. anticoagulante -%eparina, trombostop., antibiotice profilactice -pentru prevenirea infectiilor..

Tratamentul sec%elar se face prin masa&e si miscari pasive ale musc%ilor parali$ati si antrenarea bolnavului pentru a e'ecuta miscari cat mai precoce. 'mbolia cerebrala ) este o alta forma clinica a ramolismului cerebral

Cauze2 0ste datorata steno$ei mitrale, endocarditei lente, infarctului de miocard si e'ceptional unei embolii ga$oase. Semne de debut( debutul este brusc dupa un efort mai mare cefalee scurta pierdere a constientei uneori convulsii frecvent la cei cu antecedente cardiace

Semne de evolutie( %emiplegie cri$e comitiale tulburari respiratorii tulburari psi%ice delir, de$orientare aspectul clinic este asemanator celui din trombo$a , adesea fara coma profunda.#asetele sunt frecvente observandu se embolii si in alte viscere. Diagnostic2 se ba$ea$a pe instalarea brusca a unui deficit neurologic de focar -%emiplegie, afa$ie., la un bolnav care pre$inta o cardiopatie emboligena. Tratamentul emboliei cerebrale consta in vasodilatatoare, combaterea edemului cerebral cu manitol !5@, . *emoragia cerebrala Definitie : este revarsarea de sange in parenc%imul cerebral. ,au$a cea mai des intalnita este hipertensiunea arteriala. In absenta acesteia in special sub varsta de "5 ani, pot fi luate in consideratie malformatiile vasculare congenitale -anevrism sau angioame., discra$iile sanguine, purpura si leucemia. De asemenea pot aparea ca urmare a unui traumatism cerebral.

Sediul de predilectie al %emoragiei este teritoriul arterei cerebrale, mi&locii cel mai ades pe stanga. Intinderea le$iunii este amplificata in fa$a acuta de edemul penfocal. Simptomatologie debutul este de obicei de o brutalitate e'trema aparand cu oca$ia unui efort a unei emotii, mese copioase, unui puseu %ipertensiv, sau fara cau$a aparenta. Clinic : aspectul clinic este de ictus care apare in plina sanatate cu cefalee violenta, semne meningiale ,greturi,varsaturi,redoarea cefei )olnavul isi pierde rapid cunostinta si cade intr o coma profunda si prelungita -cateva $ile.. In ca$uri mai usoare bolnavul nu intra in coma si asista la instalarea progresiva a parali$iei. Coma este caracteri$ata prin pierderea totala a constientei, sensibilitatii si mobilitatii voluntare. In forme grave apar tulburari de ritm cardiac, respirator, febra mare si transpiratii profuze.#espiratia este stuporoasa, fata bolnavului este ine'presiva, apare deviatia con&ugata a capului si a oc%ilor, membrele de parte parali$ata cad inerte cand sunt ridicate, obra$ul de partea parali$ata bombea$a in timpul respiratiei, aerul fiind e'pul$at in vecinatatea comisurii bucale de aceeasi parte -semnul pipei.. Lichidul cefalorahidian este de obicei hemoragic. Semnul clinic principal este hemoragia si hemiplegia, care evoluea$a in aceleasi stadii ca la trombo$a -%emiplegie fa$a spastica, sec%ele definitive.. 0volutia este variabila , unii bolnavi mor in $iua ictusului, altii in a treia sau a patra $i, iar unii se pot vindeca cu sec%ele definitive. #iscul unei %emoragii in lunile sau anii care urmea$a este obisnuit. #orme clinice2 a. %emoragia cerebrala meningeala este o %emoragie initial cerebrala, care cuprinde ventriculii si spatiile subara%noidiene. ,oma este profunda, febra ridicata, sindromul meningeal pre$ent, lic%idul cefalora%idian %emoragic. 0volutia de obicei letala in !", "4 ore.

b. %emoragia cortico : meningeala 0ste alta forma clinica, mai benigna in care %emoragia este inttial meningeala atingand ulterior o mica portiune din corte'. c. %ematomul intracerebral *emoragie intracerebrala 0ste o %emoragie cerebrala circumscrisa d. %emoragia meningeala 0ste un accident vascular cerebral relativ frecvent aparand la orice varsta in deosebi dupa "5 ani. ,au$e2 malformatii vasculare aterosclero$a vaselor cu sau fara 6TA traumatisme craniene discra$iile sanguine Malformatii vasculare in creier le$iunile to'ice arteritele trofice sau luetice Debutul este brusc, de obicei in plina activitate, in urma unui efort cu cefalee intensa, e'acerbata de $gomot sau lumina si cu semne de sindrom meningeal2 cefalee difu$a, fotofobie, varsaturi ,redoarea cefei, semnul Aernig po$itiv ;olnavul este agitat, %ipertermic, uneori confu$, rar delirant, adesea pre$entand o stare de coma care de obicei nu este pofunda, lic%idul cefalora%idian este %emoragic. ,and suferinta este si corticala apar semne de iritatie piramidala. Mai rar debutul este pregresiv cu cefalee, ameteli, obnubilare, varsaturi.

Prognosticul2 este favorabil bolnavul vindecandu se fara sec%ele pericolul recidivelor este insa mare. ratamentul hemoragiei cerebrale2 in coma, deplasarea bolnavului este inter$isa, iar ingri&irile igienice vor fi practicate cu ma'ima atentie. se vor asigura drena&ul ve$ical si cel rectal se va mentine igiena bucala si a pielii pentru evitarea escarelor partile e'puse contactului prelungit cu patul vor fi deosebi de atent curatate cu alcool, pudra de talc si prote&ate prin colaci de cauciuc banda&ati cu tifon asternutul si len&eria vor fi mereu sc%imbate si intinse pentru a evita cutele ce pot duce la escare %idratarea bonavului este principala gri&a in aceasta perioada, ea asigurandu se prin perfu$ii cu gluco$a i$otonica sau ser fi$iologic, sonda gastrica. terapia medicamentoasa urmareste scaderea edemului cerebral cu solutie gluco$ata, %ipertonica ((@ sau sulfat de magne$iu !<@, intravenos si combaterea sangerarilor prin %emostatice antibioticele se recomanda pentru prevenirea infectiilor. Asocierea sedativelor este recomandata la bolnavii agitati, in ca$ul formarii unui %ematom intraparenc%imatos in %ematomul cronic subdural sau angioame si anevrisme, interventia neuroc%irurgicala se impune de urgenta dupa iesirea bolnavului din starea de coma, el pre$inta semnele le$iunii cerebrale, in general o %emiplegie in acest stadiu se cotinua tratamentul etiologic aterosclero$a, diabet cardiopatic, %ipertensiune ca si regimul alimentar indicat imediat ce este posibil se incepe gradat c%inetoterapia si recuperarea nervului. Mecanism fiziopatologic In ca$ul unui accident vascular cerebral isc%emic, se reduce aportul de sange bogat in oxigen in zona respectiva a creierului. In accidentul vascular cerebral %emoragic este o sangerare in creier.

Dupa apro'imativ " minute fara sange si o'igen, celulele creierului devin afectate si pot muri. Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de o'igen la nivelul celulelor prin largirea altor vase de sange -artere. aflate in apropierea $onei afectate. Daca bloca&ul este intr un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa furni$e$e sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine. Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o le$are permanenta a $onei respective. Atunci cand celulele creierului sunt le$ate sau mor, acele parti ale corpului care sunt controlate de aceste celule nu mai pot functiona. /ierderea functionarii lor poate fi usoara sau severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de locali$area si de e'tinderea regiunii afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in $ona afectata. Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata. Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar putea fi le$ate permanent, diminuand amploarea di$abilitatii. Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cau$a de dezabilitate fizica datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. *a persoanele care supravietuiesc dupa un A+,, &umatate din ei vor mai pre$enta un deficit inca 7 luni dupa aceea. +indecarea depinde de locali$area si de e'tinderea le$iunii din creier cau$ata de A+, si de capacitatea altor regiuni sanatoase din creier de a prelua functionarea regiunii afectate. In general, cu cat este mai mica le$area tesuturilor cerebrale, cu atat este mai mica si di$abilitatea re$ultata si cu atat este mai mare sansa unei vindecari cat mai complete. ,ea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa un accident vascular cerebral. #ecuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se face lent, daca se face. Apro'imativ &umatate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral vor avea o perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire, in intelegere si in luarea deci$iilor. De asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului, care le afectea$a relatiile cu membrii familiei sau cu prietenii. Complicatiile pe termen lung ale unui accident vascular cerebral, cum ar fi depresia si pneumonia, se pot de$volta imediat sau dupa o perioada de cateva luni pana la cativa ani dupa A+,. 9nele complicatii pe termen lung pot fi prevenite cu tratament adecvat la domiciliu si prin monitori$are de catre un medic. Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un accident isc%emic tran$itor -AIT., 1" @ vor avea un alt A+, sau un AIT in cursul urmatorului an. ccident isc$emic tranzitoriu

Definitie( dupa I. ,inca si ,. /opa, ischemia cerebrala tranzitorie -Accident &schemic Tranzitoriu * A&T. defineste alterarile c%imice, %emodinamice si metabolice ale creierului de scurta durata, repetitive si ireversibile.
.

Forme clinice in &T 1. !. (. a. b. AIT ce durea$a 1 minut, pana la !" ore in sistemul carotidian si cateva minute pana la 7! ore in sistemul vertebroba$iliar AIT reversibil in !" 7! ore pana la ( saptamani Atac isc%emic constituit dupa ( saptamani atac isc%emic partial constituit atac isc%emic total se refera la aria vasculara daca este prinsa partial sau total. (atogenia A&T recunoaste doua mecanisme principale 2 mecanismul tromboemboliei mecanismul %emodinamic !ecanismul tromboemboliei legat de aterosclero$a vaselor mari toraco cervicale este mult mai frecvent decat cel legat de embolii cardiace, de aici importanta cunoasterii mecanismelor de producere a aterosclero$ei, de combatere a factorilor de risc. 1actorii de risc sunt aceeasi cu factorii ma&ori care sunt recunoscuti si pentru aterosclero$a. a. Ateroscleroza : alterea$a peretele arterelor mari si mi&locii. Deosebirea esentiala dintre aterosclero$a si arteriosclero$a pre$inta ca prima are ca substrat le$ional placa cu locali$are electiva in inima arterelor mari si mi&locii, %ialini$area mediei arterelor mici si mi&locii, le$iunile arteriosclero$ei se instalea$a foarte lent in $eci de ani incepand din copilarie -perioada 15 : !5 ani., sunt inaparente pentru mult timp, apoi brusc complicate de isc%emie in teritoriul irigat de artera atinsa. ,onsecintele aterosclero$ei sunt inainte de toate de ordin %emodinamic ca urmare a reducerii calibrului vascular, placa de aterom determina aparitia tulburarilor isc%emice . Steno$a arterei se poate instala progresiv, alteori steno$a aterosclerotica se constituie brusc prin de$voltarea unui tromb la nivelul placii, prin aparitia unui %ematom intramular care bombea$a spre lumen sau prin mobili$area unui fragment de tromb sau de debriuri din placa ulcerata. Deci aterosclero$a produce diminuarea sau oprirea circulatiei arteriale a unui teritoriu prin2 mecanismul de reducere a calibrului arterei

mecanismul trombo$ei arteriale mecanismul emboliei arteriale b+ Embolii de origine cardiaca Dupa o embolie la o cardiopatie reumatismala in ma&oritatea ca$urilor o steno$a mitrala cu fibrilatie atriala : ((@ dintre pacienti pre$inta embolie sistemica dupa ! ani, <5@ dupa 7 ani si 155@ mai tar$iu. Dintre emboliile sistemice <5 sunt embolii cerebrale. ,au$ele cardiace clasice2 valvulopatii reumatismale, infarct de miocard, boli congenitale ale inimii, complicatii ale chirurgiei cardiace. !ecanismul hemodinamic Actualmente se admite ca marea ma&oritata a AIT releva un mecanism tromboembolitic, dar cea mai mare parte a autorilor considera ca un anumit procenta& din AIT poate fi determinat de perturbari %emodinamice. Aceste reali$ari pot fi reali$ate prin2 scaderea temporara a presiunii de perfu$ie perturbarea locala sau generala a autoreglarii circulatiei cerebrale. In ca$ul perturbarii %emodinamice ale AIT fara oclu$ie se discuta notiunea de cri$a circulatorie sau cri$a %emodinamica. Crizele hipertensive Observatiile clinice arata ca AIT se insoteste mai frecvent cu o crestere a tensiunii arteriale, decat o scadere. ,oala $ipertensiva afectea$a micile arteriole cerebrale care patrund adanc in creier, precum si pe cele care, la nivelul anastomo$elor arteriale leptomeningeale repre$inta colaterale ale arterelor cerebrale ma&ore. *ipertensiunea agraveaza modificarile aterosclerotice ale vaselor mari e'tracraniene si reduce in acelasi timp potentialul circulatiei cerebrale prin le$area arteriolelor superficiale. Rolul spasmului arterial cerebral

spasmul cerebral a &ucat multa vreme un rol important in e'plicarea etiopatogenica a isc%emiilor cerebrale tran$itorii in pre$ent acordul este unanim in a nega rolul spasmului in AIT aterosclerotic.Se vorbeste de spasm arterial in raport cu migrena, cu encefalopatia %ipertensiva si in special in %emoragia subara%noidiana prin anevrism cerebral, traumatisme craniocerebrale sau tumori cerebrale. Simptomatologia clinica simptomatologia clinica a AIT include o gama variata de manifestari clinice, care poarta urmatoarele trasaturi caracteristici2 instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea atingand intensitatea ma'ima in cateva minute caracterul deficitar al fenomenelor clinice, foarte rar sub forma de manifestari e'citatorii durata variabila a atacurilor in general scurta de la cateva minute la !" 7! ore caracterul repetitiv al cri$elor este intalnit in special in ca$ul steno$elor avand frecventa mai ridicata in primul an dupa debut. Semnele unui accident isc$emic tranzitor - &T+ Simptomele sunt asemanatoare celor din accidentul vascular cerebral, cu e'ceptia urmatoarelor2 pierderea vederii este de obicei descrisa ca o sen$atie, ca o umbra, scaderea vederii unui oc%i tipic, simptomele accidentului isc%emic tran$itor dispar dupa 15 pana la !5 de minute, dar ele pot persista pana la !" ore. Deoarece nu se poate preci$a daca simptomele se datorea$a unui A+, sau unui AIT, este nevoie de un tratament de urgenta in ambele situatii. Se recomanda consultarea imediata a unui doctor in ca$ul in care2 au fost pre$ente de curand simptome ale unui A+, sau AIT, c%iar daca simptomele au disparut persoana respectiva a avut in trecut un A+, sau un AIT si este in tratament cu aspirina sau alte medicamente pentru prevenirea formarii c%eagurilor de sange si a aparut orice semn de sangerare persoana respectiva a avut un A+, si are acum un episod de innecare in timpul ing%itirii unor alimente au aparut semne care se pot datora pre$entei unui c%eag in vasele de sange profunde, care pot fi inrosirea, incal$irea si durerea intr o anumita $ona a unui brat sau a unui picior.

Tratamentul chirurgical al A&T /rimele incercari terapeutice c%irurgicale in insuficienta circulatorie cerebrala au fost intreprinse prin simpatectomie pericarotidiana sau re$ectia ganglionului cervical superior. Aceste metode par sa reali$e$e un efect antispastic, cat si o vasodilatatie la nivelul sistemelor anastomotice. Sunt totusi de$avanta&e multe printre care si faptul ca sunt necontrolabile intrucat vasodilatatia reali$ata poate provoca %emoragie in focarul cerebral cu efecte agravante. Concluzii Isc%emia cerebrala repre$inta perturbarea functionala si3sau anatomica a tesutului cerebral determinat de intreruperea sau dimnuarea circulatiei cerebrale si care se traduc clinic prin diferite manifestari. Tabloul clinic si formele clinice de boala Accidentele vasculare cerebrale isc%emice sau %emoragice, au o serie de simptome comune dar si unele caracteristice ce permit diferentierea lor. /e langa accidentele isc%emice tran$itorii sau prin insuficienta circulatorie cronica mai sunt definite si alte forme de afectiuni cerebro vasculare care includ2 %emoragia subara%noidiana, %ematoamele si tromboflebitele sinusurilor cerebrale, fiecare avand o serie de caracteristici clinice si paraclinice. Dintre aceste afectiuni ne vom a'a in principal pe descrierea simptomatologiei accidentelor vasculare cerebrale prin hemoragie cerebrala si ischemie cerebrala . Astfel, in %emoragia cerebrala produsa prin ruptura vasului, se constata e'istenta unor simptome si semne premonitorii. Acestea preced cu cateva ore sau $ile instalarea accidentului vascular, dar pot sa si lipseasca total ca in ca$ul ictusului apoplectic ce apare in plina sanatate aparenta. ,ele mai frecvente si importante simptome premonitorii sunt2 cefaleea, urmata de varsaturi, iar intr un numar restrans de ca$uri convulsii de tip epileptiform. Simptomele premonitorii comune sunt2 ameteala, cefaleea, paresta$iile locali$ate uneori intr un %emicorp, tulburarile tran$itorii de limba& iar, uneori, o Bsen$atie de gol in cap? ce poate precede cu cateva ore ictusul8 alteori, bolnavul descrie o sen$atie dureroasa cefalica cu caracter compresiv. Se pare ca aceste simptome sunt date de mici sangerari ce au fost evidentiate pe piesele anatomo patologice. Dupa modul de debut si de evolutie a ictusului %emoragie, se descriu trei forme2 %emoragia cerebrala supraacuta -masiva. %emoragia cerebrala acuta

%emoragia cerebrala subacuta. emoragia cerebrala supraacuta -masiva.2 survine adeseori fara nici un simptom premontor, de obicei la tineri, barbati in &urul varstei de <5 de ani, in plina activitate, Bdin senin? de obicei in plina $i, foarte rar noaptea, de obicei in urma unor stari tensionale negative 6emoragie masiva subara%noidiana

de o intensitate relativ mica. ;rusc bolnavul are o cefalee intensa, duce mana la cap, rosteste cateva sunete neinteligibile, cade si intra in coma, din care de obicei nu mai iese niciodata. *a e'amenul obiectiv, bolnavul pre$inta un facies vultuos care, asociat cu obe$itatea, caracteri$ea$a mare parte din acesti bolnavi constituind asa numitul Bhabitus apoplectic ?. Starea de coma este profunda, bolnavul este putin reactiv sau areactiv complet la stimulii nociceptivi de intensitate crescuta. Initial refle'ul este cornean este pastrat, abolirea lui indicand un pronostic infaust si rapid. *a fel refle'ele de deglutitie sunt initial pastrate, abolirea lor indicand un prognostic grav. Clobii oculari sunt deviati de partea opusa membrelor parali$ate, Bbolnavul privindu si le$iuneaD. ;ron%oplegia se instalea$a rapid si se traduce clinic prin respiratie stertoroasa si periodica de tip Che+ne,Stoc-es , indicand gravitatea situatiei. Membrele sunt atone iar pentru a evidentia partea parali$ata, se ia in considerare %ipotonia faiala -B semnul pipei ?., caderea membrelor pe planul patului si cu pre$enta unui )abins-i pre$ent in peste <5 @ din ca$uri. Semnul EpipeiD Semnul )abins-i ,eea ce caracteri$ea$a coma apoplectica este pre$enta unor manifestari severe din partea sistemului nervos autonom si anume2 tensiunea arteriala este foarte ridicata iar uneori este sca$uta datorita socului8 pulsul este rar si plin8 in ca$urile grave, febra apare precoce depasind "5 5, fiind de origine centrala8 apare edem pulmonar acut iar in unele ca$uri se constata cri$e de epilepsie si %emoragii digestive insotite de %emateme$a indeosebi in afectarea %ipotalamusului, acestea fiind semne de mare gravitate. *a fel, inversiunea tipului respirator presupune un de$nodamant fatal in numeroase ca$uri de %emoragie cerebrala supraacuta evolutia evenimentelor clinice este deosebit de rapida, in cateva ore mergand spre e'itus prin depasirea capacitatilor terapeutice actuale. emoragia cerebrala acuta 2 are tot un debut brusc dar nu de dramatismul formei anterioare.

;olnavul acu$a cefalee intensa si in cateva minute intra in coma, dar o coma vigila, e'amenul obiectiv punand in evidenta semne de focar. 0volutia poate merge prograsiv, agravant, spre coma profunda cu accentuarea fenomenelor clinice vegetative si e'itus in cateva $ile, iar alteori evoluea$a spre stergerea starii de coma vigila bolnavul supravietuind, dar cu sec%ele neurologice severe2 pare$e, parali$ii, %emiplegii. emoragia cerebrala subacuta: debutea$a de obicei cu simptomele prodromale amintite, in acest conte't instalandu se o stare de obnubilare asociata frecvent cu agitatie. 0'amenul obiectiv pune in evidenta un tablou focal, cu deficit motor pe un %emicorp. 0volutia poate fi progresiva, cu accentuarea starii de coma si aparitia manifestarilor vegetative ce anunta de$nodamantul final, dar e'ista ca$uri cand bolnavul supravietuieste cu grave sec%ele neurologice. Diagnosticul pozitiv si diferential al "C $iagnosticul pozitiv se stabileste pe2 anamne$a e'amenul clinic si e'amenele paraclinice /rin anamneza se stabileste in general relatia dintre manifestarile prodromale simptomatice si obiective si debutui afectiunii ca si e'istenta si rolul factorilor etiopatogeni declansanti, favori$anti si de circumstanta. In general se constata aparitia afectiunii la persoane in &urul varstei de <5 de ani si de varsta a II a, uneori c%iar mai tineri, la care afectiunea debutea$a in plina sanatate aparenta sau in urma asocierii nefavorabile a mai multor factori etiopatogenici. *a e%amenul clinic se constata prin e'amenul neurologic ca si prin e'amenul pe aparate si sisteme, semnele obiective de aparitie a %emoragiei cerebrale. Marea %emoragie cerebrala nu ridica dificultati mari de diagnostic, ictusul survenind, in general la barbatii activi, %ipertensivi, in plina $i, fara simptome

premonitorii, cu instalarea unei stari de coma profunda insotita de mari fenomene vegetative si redoare de ceafa. /entru diagnostic sunt de luat in considerare 7 elemente clinice, si anume2 hipertensiunea arteriala 8 debut brusc si profunzimea comei8 dezvoltarea in cateva secunde sau minute a hemiplegiei si a altor semne focale8 instalarea ictusului in conditii de !stress" psihic sau efort fizic 8 violenta durere de cap in momentul apoplectic, depistabila daca pierderea de cunostinta nu este fulgeratoare si #C$ xantocromic sau mediu sangvinolent. In ca$ul formelor acute si subacute, indoielile asupra diagnosticului pot persista cateva $ile, fiind necesare o serie de e%amene paraclinice% (unctia lombara pune in evidenta a in *,# sau unui lic%id cefalo ra%idian ro$at sau 'antocrom. In ceea ce priveste oportunitatea efectuarii punctiei aceasta este un subiect de disputa pentru ca e'tragerea *,# poate declansa fenomenul de anga&are in ca$ul e'itentei unui edem cerebral important sau poate sa declanse$e o noua sangerare. /unctia lombara poate fi efectuata in orice afectiune a sistemului nervos, efectuandu se cu multa precautie la bolnavii cardiaci, %ipertensivi, la cei cu compresiuni medulare, morb, fiind contraindicata in tumorile cerebrale si alte procese e'pansive craniene. *ic%idul cefalo ra%idian *a e'amenul *,# se aprecia$a2 Aspectul in mod normal este clar ca apa de stanca pre$entand, in patologie, diferite aspecte2 limpede, %emoragic, 'antocrom si tulbure. In &'C este evident ca #$C este hemoragic in toate cele trei eprubete, deosebindu l astfel de lic%id accidental %emoragic din cursul unei punctii ra%idiene prin inteparea unui vas meningean. /unctia lombara cu anali$a *,# E%amenul citobacteriologic normal *,# contine 1 ( elemente3mmc care, in general, sunt limfocite. /olinuclearele cresc in meningitele septice la cateva $eci de mii pe mmc. Astfel lic%idul devine tulbure si se face determinarea calitativa a elementelor prin centrifugare, frotiu colorat cu albastru de metilen sau %emato'ilina.

E%amenul chimic consta in do$area albuminei , clorurilor si glucozei. Albumina se determina prin reactia /A)DF. )ormal nu trebuie sa apara nici o reactie, in timp ce, in patologie apare un nor fin alb G albastrui. ,antitatea normala de albumina este de 5,! 5,( g3l. ,lorurile in mod normal sunt egale cu 7,( g3l, sca$and mult in meningitele tuberculoase, la fel ca si glicora%ia care normal este de 5,< 5,4 E%amenul fondului de ochi pune in evidenta e'istenta unui edem cerebral important sau declansarea unei noi %emoragii, aratand o retinopatie hipertensiva severa. 0ste indicat sa nu se apele$e Ha substante pupilodilatatoare pentru a nu masca aparitia unor modificari pupilare cum ar fi midria$a aparuta in cursul formarii unui %ematom intracranian acut. O eventuala sta$a pupilara este un indiciu deosebit ce contraindica efectuarea punctiei ra%idiene e'amenul fundului de oc%i, ofera informatii asupra starii arterelor mici si arterelor cerebrale si mai putin a arterelor cerebrale mari. Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. 9n diagnostic pus rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai buna. /rima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este isc%emic sau %emoragic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate pentru un A+, isc%emic -cau$at de un c%eag de sange. poate fi amenintatoare de viata daca accidentul vascular cerebral este %emoragic -cau$at de o sangerare.. Doctorul va trebui de asemenea sa ia in considerare si alte afectiuni care pot da simptome asemanatoare unui A+, si sa vada daca e'ista complicatii. /rimul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular cerebral este tomografia computeri$ata -T,. cerebrala, care repre$inta o succesiune de radiografii ale creierului8 aceasta poate identifica e'istenta unei sangerari. Acest test va pune diagnosticul de A+, isc%emic sau de A+, %emoragic. De asemenea se poate face #M) -re$onanata magnetica nucleara. cu scopul determinarii e'tinderii le$iunii cerebrale8 el poate a&uta la pre$icerea recuperarii. Alte teste care pot fi recomandate initial intr un accident vascular cerebral isc%emic includ2 electrocardiograma -0,C, 0AC. pentru a cauta afectiuni cardiace, precum aritmiile si fibrilatia atriala teste sanguine, cum ar fi %emoleucograma completa -6*C., glicemia -gluco$a din sange., electrolitii, testele pentru evaluarea functiei ficatului si rinic%ilor si timpul de

protrombina -un test care masoara cat timp este nevoie pentru ca sangele sa se coagule$e.. Aceste teste il a&uta pe doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care pot cau$a simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral. in ca$ul in care doctorul suspectea$a, sau alte teste sugerea$a e'istenta unei ingustari a unei artere carotide, se poate recomanda efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea flu'ului sanguin din artera. /oate fi necesara de asemenea o angiograma cu re$onanta magnetica -M#A., o angiograma cu tomografie computeri$ata -,T angiograma. sau o angiograma carotidiana. in ca$ul in care se suspectea$a ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de o afectiune cardiaca, se poate efectua o ecocardiograma sau o monitorizare electrocardiografica 6olter sau un test telemetric. este de asemenea recomandata evaluarea factorilor de risc pentru afectiunile cardiace cu scopul prevenirii di$abilitatilor sau decesului datorate unei probleme cardiace, care ar putea aparea in viitor. Electroencefalograma .EE/0 ( este o metoda de e'plorare a activitatii bioelectrice cu o valoare importanta ce contribuie la certificarea diagnosticului de accident vascular cerebral putand aduce clarificari privitoare la patogenia si topografia A+, precum si la stadiul lui evolutiv. In perioada initiala se constata o depresiune moderata a ritmului alfa iar in cursul evolutiei traseul este invadat de unde delta mai bine e'primate de partea le$iunii. /e acest fond se poate contura focarul le$ional format din unde delta polimorfe uneori intricat cu varfuri spiIe uri. In ca$ul unor forme foarte grave, traseul este de$organi$at difu$ fiind format din unde de volta& crescut. $iagnosticul diferential Diagnosticul diferential in ca$ul &'C hemoragic se realizeaza) cu urmatoarele afectiuni2 ematomul spontan al tinerilor ( boala ce este apana& al varstei tinere produs de o malformatie vasculara si care se de$volta in substanta albaa emisferei cerebrale spre deosebire de %emoragia cerebrala ce se de$volta topografic in $ona capsulo : striata, diferentierea se face pe angiografie, scintigrama si 00C si dau posibilitatea diferentierii si stabilirii deci$iei operatorii. emoragia meningeana ( se caracteri$ea$a prin debut brusc insotit de stare de agitatie psi%omotorie cu semne de focar putin importante, iar daca e'ista coma aceasta este superficiala si rapid reversibila. Embolia cerebrala survine de regula la persoanele tinere suferind de valvulopatii cronice, fibrilante, avand un debut, brusc cu ictus in plina sanatate si intrare in coma imediata dar o coma fara semne vegetative.

Diferentierea se face pe absenta sangelui in *,#, pe ameliorarea simptomatologiei generale si de focar si pe e'istenta unei embolii in teritorii e'tracerebrale. Encefalopatia hipertensiva se intalneste la bolnavii %ipertensivi ce pre$inta brusc un sindrom de %ipertensiune intracraniana -6.I.,.. la care pierderea de cunostinta este putin importanta, semnele focale lipsesc adeseori,iar evolutia este remisiva imbracand un caracter pseudotumoral. % ematomul subdural are un debut progresiv, cu evolutie ondulatorie si semne de focar putin e'primate. Dupa o perioada lunga de timp se instalea$a un sindrom de 6.I.,. ce se accentuea$a progresiv. Diferentierea certa este facuta prin e'amen arteriografic. Tumorile cerebrale ( se traduc uneori printr un ictus tumoral ca modalitate de debut a unei tumori cerebrale, evolutia mergand de cele mai multe ori spre deces. Diferentierea se face prin scintigrama cerebrala. ,el mai important diagnostic diferential este cel dintre %emoragia cerebrala si ramolismentul cerebral datorita atitudinii terapeutice diferite pentru cele doua afectiuni. $iagnosticul diferential al A.&.T % are in vedere e'cluderea unor manifestari ce nu sunt determinate de o isc%emie cerebrala tran$itorie2 vertijul labirintic ce se manifesta i$olat sau insotit uneori de fenomene coc%leare si vegetative8 se diferentia$a prin probele vestibulare instrumentale, po$itive pentru verti&ul labirintic8 crizele epileptice senzitive care cuprind progresiv encefalul, spre deosebire de cele din AIT ce cuprind dintr o data tot teritoriul interesat8 unele tumori cerebrale -meningioame sau glioame. care debutea$a si evoluea$a lent, progresiv si de care se diferentia$a prin 00C si prin scintigrama cerebrala2 , hipoglicemia la diabetici ce poate provoca manifestari sen$itive si motorii8 migrenele de acompaniament ce insa debutea$a la varste mult mai tinere, aparand progresiv, in < "< minute si care se insotesc de tulburari vi$uale si pareste$ii8 tulburari nevrotice ce se intalnesc la pacientii sub <5 ani, apar in urma unor conflicte psi%ogene, lipsind simptomatologia organica neurogenica. In general pentru a diferentia cele doua tipuri de ictus utili$am o constelatie simptomatica clinica si paraclinica in care elementele de luat in considerare sunt2

varsta2 %emoragia survine la varste mai tinere "5 75 de ani, in timp ce ictusul isc%emic sever si durabil se intalneste dupa 75 de ani, insa variatiile de varsta sunt foarte mari in cele doua afectiuni. valorile tensionale crescute indeosebi ale diastolei pentru %emoragia ?cerebrala, in tim ce in ectusul isc%emic, valorile tensionale pot fi normale sau sca$ute, dintre semnele prodromale , cefaleea este considerata caracteristica pentru %emoragia cerebrala fiind rara in ca$ul ramolismentului in timp ce pare$ele, afa$iile, %emianopsiile tran$itorii, limitate in spatiu, si fara durabilitate sunt caracteristice ictusul isc%emic. modul de instalare este diferit in cele doua afectiuni nepunand nici un fel problema in ca$ul %emoragiilor cerebrale mari ci ridicand probleme in ca$ul formelor subacute. De regula instalarea actului isc%emic este mai lenta durand de la cateva ore la ! ( $ile in timp ce, daca cel din %emoragia cerebrala survine $iua in plina activitate cel din ramolismentul cerebral survine de cele mai multe ori noaptea8la varstnici cu %ipertensiune moderata sau mare. starea de coma este caracteristica prin gravitate si profun$ime de la debut in %emoragia cerebrala in timp ce in ictusul isc%emic este vorba mai mult de obnubilare sau o coma superficiala. De asemenea, febra este precoce si ridicata, in %emoragie fiind de natura central diencefalica, in timp ce, in ictusul isc%emic apare tardiv ca e'presie a unei complicatii infectioase8 instalarea semnelor neurologice este rapida in %emoragie cu bilateralitatea semnelor obiective2 %emiplegie masiva, deviatia con&ugata a oc%ilor si capului.in timp ce, in ictusul isc%emic, instalarea si definitivarea simptologiei obiective este lenta, unilateralitatea este stricta, deviatia con&ugata absenta, %emipare$a disociata, iar tulburarile sfincteriene, foarte marcate in %emoragia cerebrala, sunt absente in ictusul isc%emic. De asememea sindromul meningeal ce constituie regula in %emoragia cerebrala lipseste intotdeauna in ictusul isc%emic. modul de evolutie in cel mai mare Jnumar de ca$uri de ictus %emoragie merge ine'orabil spre deces in timp ce forma isc%emica este oscilanta uneori cu caracter partid remisiv. semne paraclinice . Dintre ele cel mai important este *#, care este clar si nemodificat in ictusul isc%emic si %emoragie sau 'antocrom in forma %emoragica. 'volutia. complicatiile si prognosticul accidentelor vasculare cerebrale Evolutia A'C este imprevi$ibila mergand de la una favorabila cu recuperare definitiva si fara sec%ele, cum este ca$ul formelor isc%emice tran$itorii, pana la o evolutie nefavorabila, infausta, cu deces, in ca$ul formelor %emoragice masive.

(rognosticul vital al ictusului %emoragie este e'trem de sumbru, ierar%i$area in ordinea gravitatii fiind urmatoarea2 %emoragia pontina moare inainte de !" de ore %emoragia cerebeloasa deces intre !" "4 ore %emoragia in teritoriul striat daca nu intervine inundatia ventriculara permite supravietuirea pana in a 1" a $i. O categorie deosebita o repre$inta evolutia formelor cronice cu ramolisment cerebral ce duc la sec%ele definitive de la monopare$e la tetrapare$e, %emiplegii sau tetraplegii cu tulburari neurovegetative intense. Acestea pot fi considerate atat forme evolutive cat si complicatii. Dintre toate complicatiile insa cea mai grava ramane desigur decesul, ca si forma nefavorabila de evolutie in ciuda tuturor progreselor din medicina, si a progreselor in ingri&irile de sanatate. (rognosticul varia$a in functie de evolutia bolii si de gradul de dependenta al bolnavului referindu se la prognosticul imediat si la cel Kuo ad vitam. Se cosidera in general ca prognosticul %emoragiei cerebrale este mai putin sumbru la persoanele de se' feminin, in ca$urile de %emoragie subacuta sau acuta&inortalitatea putand scadea pana la <5 @. 0'ista o serie de circumstante care marc%ea$a gravitatea evolutiei si iminenta prognosticului fatal2 Invadarea sangelui in spatiile subara%noidiene cu instalarea concomitenta sau succesiva si a unui sindrom meningeal8 Inundatia ventriculara este evenimentul clinic, care spulbera orice speranta de supravietuire, prognosticul letal fiind inevitabil. 6emoragiile secundare de trunc%i cerebral traduse prin coma profunda, areactiva, cu pierderea timpului refle' al deglutitiei, disparitia refle'ului cornean, respiratie ,%eLne StocIes sau inversarea tipului respirator, rigiditate pupilara8 Instalarea unui mare sindrom de 6I, prin edemul cerebral concomitent si fenomenele de anga&are. 6emoragiile digestive ca si complicatii redutabile si de rau augur pentru bolnav. Istoria naturala a accidentelor isc%emice cerebrale constituite cuprinde factorii de prognostic imediat si de prognostic indepartat.

/rin prognostic imediat se intelege mortalitatea survenita in cursul primelor patru saptamani dupa accidentul isc%emic cerebral, riscul vital imediat variind intre 1( si "! @ mortalitate. ,el mai mare numar de decese survin in cursul primelor trei pana la $ece $ile, urmatorii factori fiind importanti pentru supravietuirea imediata a bolnavilor2 varsta si se%ul cu cat bolnavul este mai varstnic cu atat efectele infarctului cerebral sunt mai grave, datorita starii sistemului vascular si predispo$itiei la infectii respiratorii prin imobili$area la pat8 In ceea ce priveste se'ul nu e'ista diferente semnificative8 viteza de instalare debutul rapid al deficitului neurologic este asociat cu o mortalitate crescuta comparativ cu debutul progresiv. antecedentele de boala cerebro vasculara cresc mortalitatea prifl A.I.T. pana la 75 @. tulburarile starii de constienta supravietuirea este mai mare la cei ce nu pre$inta stare comatoasa. localizarea infarctului cerebral le$iunile de trunc%i cerebral au ur prognostic mai bun decat cele din teritoriul emisferelor cerebrale. #actorii de prognostic indepartat sunt2 %ipertensiunea arteriala sistemica8 complicatiile cardiace, indeosebi infarctul de miocard8 recidivele8 starea mentala si fi$ica, pre$enta tulburarilor psi%ice agravand prognosticul8 locali$area le$iunii8 varsta si se'ul, rata de supravietuire fiind mai mare la femei decat la barbati. Tratamentul "C Tratament , generalitati Tratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale asociate cu acesta, cum ar fi tensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana crescuta, poate minimali$a le$area creierului si poate imbunatati sansele de supravietuire. Inceperea unui program de reabilitare cat mai curand posibil dupa un A+, creste sansele de recuperare a unora din abilitatile care au fost pierdute. Tratamentul initial al accidentului vascular cerebral Tratamentul initial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cau$a daca a fost provocat de un c%eag sanguin -isc%emic. sau de o sangerare in creier -%emoragic.. Inainte de inceperea tratamentului, se recomanda efectuarea unei tomografii computerizate -T,. craniene sau, daca este posibil, o rezonanta magnetica

nucleara -#M). pentru a se vedea tipul de A+,. Alte teste pot fi efectuate in continuare pentru a se determina locali$area c%eagului sau a %emoragiei si pentru evaluarea e'tinderii le$iunii creierului. In timp ce se determina optiunile de tratament, se vor monitori$a cu atentie tensiunea arteriala si capacitatea respiratorie si poate fi necesara administrarea de o'igen. Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine -in A+, isc%emic. sau pe controlarea hemoragiei -in A+, %emoragic.. ,a si in ca$ul infarctului miocardic, le$area permanenta datorata unui accident vascular cerebral se de$volta adesea in primele cateva ore. ,u cat se administrea$a mai repede un tratament, cu atat le$area este mai mica. Accidentul vascular cerebral ischemic Tratamentul de urgenta in ca$ul unui accident vascular cerebral isc%emic depinde de locali$area si de cau$a formarii c%eagului. Se vor lua masuri pentru stabili$area semnelor vitale, folosindu se inclusiv medicamente.Daca A+, este diagnosticat in primele ( ore de la debutul simptomelor, se administrea$a medicamente pentru di$olvarea c%egurilor, numite activator tisular de plasminogen -t /A., care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare. Totusi, t /A nu se poate administrata in siguranta la orice pacient. In ca$ul in care accidentul vascular cerebral este %emoragic, utili$area de t /A este periculoasa. Alegerea optiunii de a utili$a sau nu t /A trebuie evaluata rapid in camera de garda. 0'amenul Doppler transcranian Se poate administra de asemenea aspirina, singura sau in asociere cu un alt medicament antiagregant plac%etar. Totusi, aspirina nu se recomanda in urmatoarele !" ore dupa administrarea de t /A. Se pot da si alte medicamente2 pentru controlarea nivelurilor sanguine ale gluco$ei -glicemiei., pentru febra sau pentru convulsii. In general, tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat decat daca tensiunea sistolica este mai mare de !!5 mm 6g si cea diastolica este peste 1!5 mm 6g -!!5 cu 1!5.. Accidentul vascular cerebral hemoragic Tratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral %emoragic este dificil. Se fac eforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si pentru stabili$area semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale. 0'ista cateva medicamente care se administrea$a in A+, %emoragic. In unele ca$uri, se pot da medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale, scaderea tumefierii cerebrale, a nivelului glicemiei, febrei sau convulsiilor. Se monitori$ea$a indeaproape semnele de crestere a presiunii intracraniene, precum nelinistea psi%omotorie, confu$ia, dificultatea de a efectua comen$ile si durerea de cap. Alte masuri pot fi luate pentru ameliorarea eforturilor provocate de tusea e'cesiva, de varsaturi, de ridicarea din pat, de sc%imbarea po$itiei sau de eliminarea scaunelor. De regula nu se recomanda interventii c%irurgicale pentru controlarea sangerarii usoare sau moderate. Totusi, daca a avut loc o sangerare in cantitate mare si daca starea

generala a persoanei se inrautateste rapid, poate fi nevoie de o operatie cu scopul indepartarii sangelui care s a acumulat in creier si a scaderii presiunii intracraniene &n cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism, se face o interventie chirurgicala pentru a se repara anevrismul. #epararea poate include2 folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu scopul prevenirii unei noi resangerari emboli$area endovasculara, o procedura care consta in insertia unui mic ?coil? in interiorul anevrismului care sa l bloc%e$e. Deci$ia de efectuare sau nu a acestor interventii c%irurgicale depinde de locali$area anevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral. Tratament de intretinere Dupa ce s a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a pacientului s a stabili$at, tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui alt accident vascular cerebral. 0ste importanta controlarea factorilor de risc pentru A+, precum tensiunea arteriala crescuta, fibrilatia atriala, nivelul crescut al colesterolului sau diabetul. Se poate recomanda administrarea de aspirina sau alt medicament antiagregant plac%etar. In ca$ul unui accident vascular cerebral isc%emic -cau$at de un c%eag sanguin., poate fi nevoie de anticoagulante pentru a se preveni un alt A+,. /oate fi nevoie de asemenea de medicamente precum statine, pentru scaderea colesterolului sau de medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale. Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ2 in%ibitori ai en$imei de conversie ai angiotensinei -I0,. blocanti ai receptorilor angiotensinei II betablocante diuretice blocanti ai canalelor de calciu. De asemenea se poate recomanda o endarterectomie c%irurgicala carotidiana cu scopul indepartarii placii de aterom formate in arterele carotidiene. O procedura relativ noua care consta in motarea de stenturi in artera carotida este o alta optiune pentru persoanele care au un risc crescut de A+,. Aceasta procedura seamana mult cu angioplastia, care este folosita frecvent pentru desc%iderea arterelor inimii -coronarele. care sunt blocate. In timpul acestei proceduri, un c%irurg de c%irurgie vasculara insera un tub de metal numit ?stent? in interiorul arterei carotide, cu scopul cresterii flu'ului sanguin in ariile blocate de placa de aterom. ,%irurgul poate folosi un stent in asociere cu medicamente, pentru a preveni blocarea ulterioara a carotidei. #eabilitarea precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii normale. #eabilitarea se va centra pe abilitatile fi$ice care au fost pierdute, ba$andu se pe starea

generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea pacientului de a indeplini sarcinile. #eabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea. Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului de intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascular cerebral. 0ste importanta efectuarea de e'ercitii fi$ice atat cat este posibil, respectarea unei diete ec%ilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta speciala care sa a&ute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste diete recomanda consumarea alimentelor cu continut sca$ut in grasimi -mai ales grasimi saturate. si contin mai multe cereale, fructe, legume si produse lactate sarace in grasimi. Tratament ambulator .la domiciliu0 Dupa un accident vascular cerebral, tratamentul la domiciliu este o parte importanta a procesului de reabilitare. /oate fi nevoie de dispo$itive care sa usure$e activitatea cotidiana2 alimentarea2 daca mana este slabita, se pot folosi dispo$itive de agatat, din metal prin a caror manevrare cu usurinta, se pot apuca si utili$a obiectele in ca$ul persoanelor slabinte imbracarea2 dispo$itive denumite ?reac%ers? pot a&uta la punerea sosetelor sau a ciorapilor daca mana sau bratul este slabit mersul, plimbarea2 pot fi folosite car&e pentru a se preveni caderile. 1ptiuni de medicamente 0ste foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca e'ista simptome de accident vascular cerebral. Daca este vorba de un A+, isc%emic, care este cau$at de un c%eag sanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen -t /A., un medicament care di$olva c%eagurile. Acest medicament este recomandat cu tarie, dar este cel mai eficient daca este administrat in primele ( ore de la debutul simptomelor. Daca se administrea$a t /A in acest interval de timp, pot fi sanse mari de imbunatatire a vindecarii. )oi studii arata ca ar putea fi un oarecare beneficiu si in ca$ul in care t /A s ar administra si dupa primele ( ore. Totusi, t /A poate fi periculoasa -potential letala. daca se da la un pacient cu un accident vascular cerebral %emoragic, cau$at de o sangerare. De vreme ce ma&oritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt provocate de c%egurile sanguine, medicamentele care impiedica formarea de c%eaguri sunt folosite pentru prevenirea A+, urilor isc%emice ulterioare. Aceste medicamente sunt de obicei administrate dupa tratamentul initial. 0le nu sunt recomandate in primele !" de ore de la administrarea de t /A. ,ele doua tipuri de medicamente folosite pentru prevenirea formarii c%egurilor sunt2 antiagregantele plac%etare, care impidica cele mai mici celule din sange sa forme$e agregate. Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plac%etar care este folosit pentru prevenirea accidentului vascular cerebral. Doua studii de amploare au aratat ca aspirina luata in primele "4 de ore de la un A+, poate reduce sansa aparitiei unui alt A+, si poate preveni decesul. /ersoanele care nu pot lua aspirina sau cele care au accidente isc%emice tran$itorii -AIT. sau un accident vascular cerebral fiind sub

tratament cu aspirina, sunt sfatuite uneori sa ia alte medicamente antiagregante plac%etare, cum ar fi clopidogrel sau ticlopidina. Aggreno' este o combinatie de aspirina si dipiridamol cu eliberare prelungita, si care previne aparitia unui A+, isc%emic. Aggreno' reduce riscul unui A+, la fel de eficient ca si aspirina si semnificativ mai mult decat clopidogrelul. Aspirina nu se recomanda in primele !" ore de la administrarea de t /A anticoagulantele, care previn producerea de proteine necesare pentru formarea normala a c%eagurilor sanguine. Administrarea de anticoagulate -in principal de Marfarina. este cea mai buna metoda pentru prevenirea formarii c%eagurilor in inima din cau$a fibrilatiei atriale, a infarctului miocardic, a afectiunilor valvulare cardiace si a insuficientei cardiace. 0le nu se dau ca tratament de urgenta in accidentul vascular cerebral. *a persoanele cu boala arterelor coronare, tratamentul cu medicamente care scad colesterolul, numite statine, poate incetini de$voltarea aterosclero$ei in arterele carotide si poate, de asemenea, scadea riscul aparitiei unui AIT sau A+,. Studiile arata o reducere de !5 pana la (1@ a riscului de A+, la persoanele care iau statine. Tratament chirurgical In ca$ul in care se ia in considerare o interventie c%irurgicala dupa un accident vascular cerebral, factorii ma&ori de deci$ie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de eveniment si starea de sanatate actuala. ,%irurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui A+,. Medicul c%irurgul poate efectua2 endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie c%irurgicala care consta in indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta interventie poate a&uta la prevenirea altor accidente vasculare cerebrale interventie c%irurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din &urul creierului, sangerare cau$ata de ruperea unui vas sanguin -A+, %emoragic. interventie c%irurgicala -embolizare endovasculara. pentru repararea unui anevrism cerebral care a cau$at accidentul vascular cerebral %emoragic. Se introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sa il bloc%e$e. Daca aceasta interventie c%irurgicala se poate face sau nu depinde de locali$area anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului -daca poate suporta aceasta procedura terapeutica. interventie c%irurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate -adica malformatiile arteriovenoase. care au cau$at sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa este o afectiune congenitala care formea$a o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii. /eretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura sau rupe.

0ndarterectomia carotidiana nu se recomanda urmatoarele situatii2 ca tratament de urgenta pentru persoanele care au avut un A+, provocat de un c%eag sanguin -A+, isc%emic. la persoanele la care este improbabila supravietuirea dupa accidentul vascular cerebral cand riscurile interventiei c%irurgicale depasesc beneficiile ei. /ersoana respectiva poate avea anumite afectiuni medicale care fac ca operatia sa fie prea riscanta sau nu este nici un doctor speciali$at in aceasta procedura la persoanele care au un accident isc%emic tran$itor -AIT. sau un accident vascular cerebral in arterele din partea posterioara a creierului -arterele vertebroba$ilare. la persoanele care au o rigidi$are si o ingustare minima a arterelor carotide -o ingustare mai mica de <5 de procente din sectiunea vasului., c%iar daca ei au avut un accident isc%emic tran$itor -AIT.. *a aceste persoane, riscurile c%irurgicale depasesc beneficiile. la persoanele care au o rigidi$are si o ingustare moderata a arterelor carotide -ingustare de <5@ pana la 79@.. *a aceste persoane, beneficiul interventiei c%irurgicale este inca investigat. /ersoanele cu anevrism cerebral au nevoie de o evaluare completa a tuturor simptomelor lor pentru a se determina daca este indicata o operatie. Embolizarea endovasculara este tratamentul preferat la acesti pacienti. De asemenea, mai este recomandat la cei care au un risc crescut de a face complicatii dupa o operatie de reparare a anevrismului cerebral. In ca$urile la care emboli$area endovasculara nu este posibila, se face o craniotomie cu punerea de clipuri la nivelul anevrismului. Tratamente noi Montarea de stenturi in artera carotida poate fi utili$ata uneori pentru a se desc%ide arterele ingustate in incercarea de a preveni un accident vascular cerebral. Denumita si angioplastia percutanata transluminala cerebrala, aceasta procedura este asemanatoare cu cea folosita pentru desc%iderea arterelor ingustate care furni$ea$a sange inimii -angioplastia cardiaca.. In timpul acestei proceduri, un c%irurg de c%irurgie vasculara insera un tub de metal numit stent in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii flu'ului sanguin in $onele blocate de placa de aterom. Studiile arata ca montarea de stenturi pe artera carotida este la fel de eficienta ca si endarterectomia carotidiana in prevenirea accidentului vascular cerebral, a infarctului miocardic si a altor complicatii la persoanele cu risc crescut de A+,. In pre$ent se fac studii pentru a se clarifica in ce situatii se indica montarea de stenturi in artera carotida. Montarea stenturilor in artera carotida

nexe Capitolul /
Rolul asistentei medicale in ingri0irea pacientului cu "C /!1 nexa 1 % Rolul M in profilaxia "C
(rofila%ia bolilor, in general, cuprinde ansamblul masurilor medico sanitare impuse pentru prevenirea aparitiei si a raspandirii bolilor. A+, constituie in pre$ent a treia cau$a de deces dupa bolile cardiace si neopla$ice. 0'ista o serie de factori de risc a caror pre$enta repre$inta un pericol ridicat in de$voltarea unei maladii vasculare la nivelul creierului. Trebuie preci$at ca in ma&oritatea ca$urilor nu e vorba de un singur factor de risc, ci, de obicei, de o combinatie de mai multi factori. Cravitatea maladiilor vasculare impune aplicarea unor masuri care vi$ea$a in prima linie factorii de risc ai acestor afectiuni. Deoarece marea parte a tablourilor clinice de suferinta cerebrala vasculara apare pe un fond de aterosclero$a, se impune luarea din timp a unor masuri de profila'ie. (rofila%ia primara se adresea$a intregii populatii si se refera la ec%ilibrarea modului de viata si munca2 alimentatie rationala, evitand depasirea necesitatilor cal orice ale organismului prin administrarea unui regim alimentar %ipolipidic,normoglucidic. si bogat in aci$i grasi nesaturati, consumul de alimente sarac in colesterol8 respectarea normelor de igiena a muncii cu regularitate fireasca a perioadelor de activitate si de odi%na8 evitarea fumatului si a consumului abuziv de bauturi alcoolice si cafea8 participarea $ilnica a unor e'ercitii fi$ice sau cel putin a miscarii in aer liber cu scopul de a ameliora respiratia, de a mobili$a capacitatile de re$erva ale aparatului cardiovascular si de a activa metabolismul lipidic si glucidic. !odificarea stilului de viata si a factorilor de risc !edicamente antitrombotice si anticoagulante (rofila%ia secundara se adresea$a bolnavilor ce au repre$entat un AIT sau un A+, si pe langa cele mentionate mai sus, include si tratamentul afectiunilor de ba$a si al complicatiilor lor. !edicatie antitrombotica si anticoagulanta Aspirina in do$e de <5 (!< mg3$i trebuie administrat ca prima alegere in reducerea recurentei A+,.

Clopidogrelul este mai eficace decit aspirina in preventia accidentelor aterotrombotice si se poate administra de prima intentie, sau cel putin pacientilor cu risc crescut, cei care nu tolerea$a aspirina, cei care au avut un nou A+, in timpul trat cu aspirina. /acientii cu A+, si 1ibrilatie atriala sau alta conditie cardioembolica, trebuie anticoagulati pina la un I)# de ! (, daca riscul recurentei este mare. /acientii cu prote$e valvulare trebuie sa primeasca intotdeauna tratament anticoagulant pe termen lung cu I)# intre ( si ". Tratamentul transvascular si chirurgical Endarterectomia carotidiana -' C+ este indicata la pacientii cu steno$a carotidiana mai mare de 75@, fara a aveaun deficit neurologic sever -in 145 $ile de la A+,.. /ot beneficia de 0A, si barbati cu simptome neurologice %emisferice recente, cu steno$e carotidiene de <5 79@. Steno$ele mai mici de <5@ nu au indicatie. Angioplastia transluminala percutana carotidiana cu montarea unui stent poata fi indicata la pacienti cu steno$a in locuri inaccesibile c%irurgical sau la pacienti cu resteno$a dupa 0A, initial. (acientii selectionati dupa efectuarea echodoppler carotidian, vor fi dirijati in servicii de chirurgie cardiovasculara cu e%perienta in aceste tehnici. /entru unele persoane, prevenirea accidentului vascular cerebral poate incepe dupa ce au avut un accident isc%emic tran$itor -AIT. care este un semnal de alarma ca un A+, ar putea sa apara in curand. ,onsultarea cu promptitudine a unui doctor ar putea a&uta la prevenirea unui accident vascular cerebral. 0ste imperios necesara solicitarea unui a&utor medical de urgenta in ca$ul in care apar simptome de AIT, care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular cerebral si care cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament si a procesului de gandire. 9n AIT poate provoca o pierdere de cunostinta, convulsii, ameteala -verti&., o slabiciune sau amorteala intr o parte a corpului. Simptomele unui AIT, totusi, sunt temporare si de obicei dispar dupa 15 pana la !5 de minute, desi uneori ele pot persista pana la !" ore. Multe A+, uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral. Daca la pacientul respectiv s a spus ca are o rigidi$are3ingrosare a arterelor -aterosclero$a., poate fi nevoie sa ia o aspirina pe $i si3sau medicamente care sa scada

colesterolul. Administrarea unei tablete de aspirina $ilnic poate reduce riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral la o persoana care a mai avut de&a un A+, isc%emic. Daca se aude un sunet ca un fosnet la auscultarea flu'ului sanguin din vasele sanguine mari de la nivelul gatului -arterele carotide., se recomanda continuarea e'aminarii, de obicei cu efectuarea unei ecografii carotidiene. /oate fi folositoare administrarea de aspirina sau o interventie c%irurgicala pentru redesc%iderea arterei carotide blocate. *a unele persoane cu un risc crescut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent -un tub de metal. in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii flu'ului de sange in $onele blocate de placa de aterom. (revenirea aparitiei unui accident ischemic tranzitor se face prin controlul factorilor de risc. /acientul trebuie sa faca periodic, e'aminari medicale pentru controlul %ipertensiunii arteriale, %ipercolesterolemiei, afectiunilor cardiace -in special fibrilatia atriala., diabetului $a%arat si bolilor %ematologice care favori$ea$a coagularea sanguina cum sunt policitemia si siclemia. Intreruperea fumatului este necesara. 1umatul $ilnic creste riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral de !,< ori. 1umatul pasiv -o persoana nefumatoare care in%alea$a fumul de tigara. poate creste, de asemenea, riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral. Medicul va stabili daca este necesar un tratament cu aspirina sau medicamente %ipocolesterolemiante. Studiile au aratat ca tratamentul $ilnic, cu aspirina sau alte antiagregante plac%etare, ca aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au avut un accident isc%emic tran$itor, un accident vascular cerebral sau au suferit o endarterectomie, poate preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral. Medicamentele care scad nivelul seric al colesterolului, numite si %ipocolesterolemiante, cum sunt statinele, sunt indicate la pacientii cu %ipercolesterolemie sau care au avut un atac cardiac. Daca pacientul este %ipertensiv si a avut de&a un accident isc%emic tran$itor, medicamentele anti%ipertensive pot preveni aparitia altui accident isc%emic tran$itor sau unui accident vascular cerebral. 0ste importanta mentinerea unei greutati corporale adecvate. 0'cesul ponderal sau obe$itatea cresc riscul de aparitie a %ipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace si diabetului $a%arat, toate aceste boli fiind factori de risc pentru aparitia unui accident isc%emic tran$itor sau accident vascular cerebral. 0ste indicata o dieta ec%ilibrata2 saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport crescut de potasiu si vitamine ;, ,, 0 si riboflavina. 0'ercitiile fi$ice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral. ,el mai simplu e'ercitiu fi$ic este mersul pe &os.

,onsumul de alcool in cantitati sca$ute sau moderate -13saptamana !3$i. scade riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism isc%emic -prin blocare unei artere cerebrale.. ,onsumul e'cesiv de alcool creste riscul de accident vascular cerebral. Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti factori de risc pentru accidentul isc%emic tran$itor sau accidentul vascular cerebral8 acestia sunt fumatul, %ipercolesterolemia sau o alta afectiune produsa de un c%eag sanguin. In ca$ul acestor paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva, care nu creste riscul de aparitie a unui accident isc%emic tran$itor sau accident vascular cerebral.

/!2 nexa 2 % Rolul M in asigurarea conditiilor de ingri0ire


Asistenta medicala asigura si indeplineste o serie de sarcini, avand ca scopuri principale2 ingri&irea omului bolnav si prevenirea complicatiilor. In ca$ul bolnavilor cu accident vascular cerebral, masurile de igiena ocupa un loc de o importanta deosebita, deoarece acesti bolnavi sunt de cele mai multe ori imobili$ati la pat datorita plegiilor sau pare$elor. Elementele principale care constituie igiena unui bolnav sunt( Repausul la pat este obligatoriu pentru orice bolnav cu accident vascular cerebral. 0l are rolul de a reduce la minimum eforturile si arderile din organism si asa e'agerate prin metabolismul crescut alpacientului cu A+,, contribuind astfel la crutarea fortele de aparare a organismului obligat sa lupte cu boala. Acest repaus va fi pastrat in toata perioada acuta a bolii si se va prelungi in functie de aparitia unor noi elemente simptomatice sau daca evolutia este severa. &giena corporala se adresea$a rufariei de corp, tegumentului si mucoaselor bolnavului. #ufaria trebuie confectionata dintr un material moale, care sa nu irite pielea, sa nu fie prea stramta, sa nu 1 &ene$e pe bolnav in nici un fel. 0a trebuie sa fie in permanenta foarte curata, urmand sa fie sc%imbata cat mai des. Tegumentul bolnavului va fi intretinut intr o stare de perfecta curatenie. Orice bolnav trebuie spalat $ilnic pe toata suprafata corpului cu apa si sapun, si atunci cand este necesar c%iar de mai multe ori pe $i, pentru a evita formarea escarelor de decubit. Mucoasele constituie de asemenea o preocupare deosebita, mai ales in ca$ul cand pacientul pre$inta pare$e faciale. De multe ori, ele sunt inflamate si pre$inta secretii, fiind predispuse la infectii supraadaugate, fapt pentru care la orice bolnav vor trebui luate masuri riguroase de igiena. Astfel, se vor indeparta secretiile oculare, prin stergerea oc%ilor, cu un tampon de vata muiat intr o solutie slaba de acid boric -!@.. )arile vor fi curatate de secretii si se vor picura in ele ! ( picaturi fedrocaina de ! ( ori pe $i, aceasta avand pe langa o usoara actiune antiseptica si rolul de a usura respiratia bolnavului prin

micsorarea secretiilor. De asemenea, se vor face gargarisme si spalaturi bucale si faringiene cu ceai de musetel sau solutii slabe de permanganat de potasiu. Asistenta medicala este un cadru sanitar cu o pregatire pluridisciplinara, cu responsabilitati in pastrarea si restaurarea sanatatii, prevenirii imbolnavirilor, inlaturarea suferintei. #olul sau este de a suplini independenta, de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel incat persoana sa si satisfaca cerintele mai usor si fara %andicap. Asistenta medicala nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa, interventia va fi orientata asupra lipsei de autonomie si consta in a spori, a creste independenta fi$ica, psi%ica si morala a bolnavului. Salonul Temperatura optima a saloanelor sa fie de !5 !!5,, pacientii cu afectiuni neurologice necesitand o temperatura constanta. Salonul trebuie aerisit ori de cate ori este necesar, avandu se gri&a ca bolnavii sa fie prote&ati de curentii de aer rece. ,uratenia se va efectua $ilnic2 dimineata si dupa amia$a. ,uratenia de dimineata se va incepe imediat dupa terminarea toaletei bolnavilor si se termina inainte de inceperea vi$itei medicale, iar cea de dupa amia$a se va efectua dupa odi%na pasiva a bolnavilor, inainte de servirea cinei, iar in $ilele de vi$ita se va face imediat dupa plecarea vi$itatorilor. Mobilierul sa fie cat mai simplu pentru a facilita e'ecutarea curateniei si pentru a nu retine praful. ,uratenia se va face e'clusiv cu aspiratoare si carpe umede pentru a evita ridicarea prafului si a nu antrena in%alarea germenilor e'istenti. ;olnavii vor fi plasati in saloane in functie de afectiunile lor, varsta, se', tinand cont de similaritatea bolii, avandu se in vedere posibilele propagari a %eteroinfectiilor -infectii incrucisate.. &giena salonului incaperea in care sta bolnavul trebuie sa fie spatioasa, curata si bine aerisita. In saloanele de bolnavi nu trebuie sa fie mai mult de patru paturi, iar distanta intre ele sa fie de minimum un metru. In anotimpul rece, aerisirea se va face de ! ( ori pe $i, fereastra ramanand larg desc%isa !5 de minute, timp in care bolnavul va fi bine invelit8 in anotimpul cald, fereastra poata sa ramana desc%isa in permanenta. Temperatura camerei trebuie sa fie constanta in &ur de !55,.

*a curatenia incaperii se va evita maturatul, folosindu se te%nica umeda sau mai bine aspiratorul de praf. In acest fel, se evita ridicarea in aer a particulelor de praf incarcate cu microbi. (atul si accesoriile sale /aturile trebuie sa fie deplasabile pe roti, rabatabile, preva$ute cu re$emator mobil la care treimea cefalica a somierei poate fi ridicata in po$itie oblica de "<5, necesara pentru a asigura confortabilitatea in po$itie semise$anda, in scopul favori$arii respiratiei. Salteaua optima este cea din burete sau cauciuc umplut cu apa, pentru a preveni escarele de decubit la bolnavii imobili$ati. /ernele, in numar de doua, una mai mica si alta mai mare pentru a asigura bolnavului o po$itie comoda. /atura trebuie sa fie confectionata din lana moale. *en&eria trebuie sa fie alba, din bumbac, cu cat mai putine cusaturi. /atul repre$inta pentru fiecare bolnav spatiul unde isi petrece ma&oritatea timpului si i se asigura ingri&irile necesare. De aceea toate aceste accesorii au atat rolul de a prote&a bolnavul impotriva umiditatii, frigului si impotriva producerii le$iuniloe tegumentare -escare., cat si de a usura munca asistentei medicale. Toaleta bolnavului In functie de starea generala a bolnavului, asistenta medicala va efectua toaleta acestuia pe portiuni, respectand intimitatea acestuia si masurile de igiena sau daca pacientul este independent, il va educa pe acesta sa efectue$e toaleta generala, in salile de baie3dus ale salonului. +a insista asupra regiunilor ing%inale pe care le va pudra apoi cu talc, pentru a evita aparitia ec$emelor si iritatiilor pielii. 9ng%iile si parul vor fi curatate regulat, avand in vedere faptul ca la acest nivel stagnea$a un mare numar de agenti patogeni, iar bolnavul cu di$abilitati motorii se poate accidenta in cadrul cri$elor de agitatie. 0fectuarea toaletei are efecte benefice asupra circulatiei cutanate, pe care o stimulea$a, favori$ea$a mobili$area anticorpilor formati de celulele reticuloendoteliale din tesutul celular subcutanat, are efect rela'ant si sedativ asupra organismului Alimentatia Alimentatia constituie substratul vital in ingri&irea bolnavului, constituind un obiectiv important de reali$at pentru asistenta medicala, alimentatia mentinand energia

organismului. Aportul alimentar trebuie sa tina cont de nevoile organismului, diferentiat in functie de varsta, starea de sanatate sau boala, precum si de munca -efortul. depusa. In ca$ul pacientilor cu accident vascular cerebral, in perioada acuta cand poate pre$enta si febra, regimul alimentar va fi %idro$a%arat, bogat in vitamine, mai ales vitamina ,, sucuri de fructe, siropuri, ceaiuri calde, lapte. /rogresiv dupa ameliorarea simptomelor, se va trece la regimul lacto faino $a%arat si apoi la o alimentatie mai substantiala, %ipercalorica, usor digerabila, incercand sa se respecte si preferintele culinare ale pacientului. /acient cu afectare mana dreapta Asistenta trebuie sa educe pacientul in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa, aportul de elemente nutritive de care are nevoie organismul sanatos si calitatile energetice ale alimentelor, pentru a le aplica acesta dupa ameliorarea bolii si c%iar dupa e'ternare. Tinand cont de gravitatea acestei afectiuni si de faptul ca unii pacienti pre$inta plegii sau pare$e, alimentatia este facuta la pat de catre asistenta medicala. *ic%idele se vor administra in do$e mici, fractionate, in acest timp bolnavul stand in pat pentru conservarea energiei, iar asistenta medicala va urmari si calcula cu atentie ingesta e'creta, pentru a elimina posibilitatea unei des%idratari masive sau aparitia unui de$ec%ilibru electrolitic.

/!/ nexa / % Rolul M in stabilirea diagnosticului


,ontinua multiplicare si de$voltare a mi&loacelor de investigatie din toate domeniile medicinei impun o revi$uire periodica a cunostintelor si o permanenta completare. /rogresele reali$ate in ultimul timp in domeniul inverstigatiilor, ofera medicului practician posibilitati reale de obtinere a unor date pe ba$a carora este posibila conturarea unui diagnostic cat mai precis, precum si in profila'ia, diagnosticul si tratamentul multiplelor maladii cu care se confrunta oamenii. Diagnosticul si tratamentul afectiunilor S), necesita o anamneza foarte atenta, un examen fizic sistematic, un examen radiologic, examene complementare. #olul asistentei medicale consta in pregatirea pacientului pentru e'ecutarea investigatiilor paraclinice si c%iar efectuarea unora dintre acestea, precum si asistarea medicului. In cadrul vi$itei medicale, asistenta medicala are indatorirea2 de a e'plica pacientului -sau apartinatorilor. in ce consta aceasta, de a l spri&ini, de a l linisti si de a e'plica cele ce se vor petrece8

de a de$braca bolnavul pentru consultatie : daca este necesar, in functie de starea sa fi$ica si psi%ica8 de a po$itiona pacientul conform cerintelor etapei de investigare8 de a pre$enta medicului evolutia starii bolnavului si interventiile efectuate.

namneza : repre$inta un interogatoriu la care este supus pacientul sau apartinatorii -in ca$ul afectarii grave neurologice a pacientului. in vederea depistarii cau$elor ce au dus la imbolnavire si la pre$entarea acestuia la medic, momentul aparitiei primelor simptome si caracterul acestora, a atitudinii adoptate de pacient sau apartinatori in aceste circumstante. /entru reali$area planului de ingri&ire, asistenta medicala va purta o discutie similara cu pacientul sau apartinatorii -in ca$ul pacientilor cu di$abilitati., denumita Eculegere de dateD, insistand asupra sferei socio familiale. In timpul anamne$ei asistenta medicala va indemna bolnavul sa vorbeasca desc%is medicului, il va incura&a si sustine si va interveni numai la cererea medicului sau cand pacientul se abate de la raspunsurile cerute. 'xamenul clinic 1 fizic : este reali$at de catre medic, ba$andu se pe date obiective furni$ate de metodele utili$ate in acest scop. &nspectia : are drept scop depistarea modificarilor locomotorii, faciesului si culoarea tegumentelor precum si alte semne care pot orienta diagnosticul. Auscultatia : permite sesi$area si interpretarea diverselor $gomote cardiace, care pot sugera o fibrilatie atriala sau o steno$a aortica. Auscultatia se poate reali$a2 direct cu urec%ea pe torace, sau indirect prin intermediul stetoscopului aplicat pe cutia toracica. /o$itia bolnavului trebuie adaptata2 in picioare sau semise$and cand starea bolnavului o permite, po$itia de decubit sau po$itia in care se afla pacientul. Asistenta medicala trebuie2 sa cunoasca etapele e'amenului clinic pentru a putea e'plica bolnavului in ce constau te%nicile8 asigura confortul fi$ic si psi%ic al acestuia8 po$itionea$a pacientul conform indicatiilor medicului sau etapei din cadrul e'amenului clinic8 asigura instrumentarul necesar efectuarii te%nicilor. 'xamenele paraclinice E%amenele de laborator se pot grupa in doua categorii:

( examene curente2 %emoleucograma, +S6, glicemia, ureea sanguina -eventual si creatinina., sumar de urina8 determinarea nivelului seric al colesterolului si trigliceridelor -valorile crescute ale acestora pot creste riscul de aparitie a cheagurilor sanguine si a aterosclerozei.. . Aceste teste il a&uta pe doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care pot cau$a simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral. Asistenta medicala trebuie sa respecte regulile de asepsie in timpul recoltarii, sa cunoasca foarte bine te%nica pentru a nu aduce noi suferinte pacientilor, care au in ma&oritatea ca$urilor deficit sen$o motor.

#ecoltarea 2olul asistentei medicale in efectuarea punctiei lombare: /regatirea materialelor necesare8 Organi$area mediului punctia se e'ecuta in cabinetul de tratamente sau in salon la patul bolnavului8 lumino$itate adecvata, temperatura camerei de cca !5s ,8 se inter$ic activitatile de curatenie, servitul mesei, activitati $gomotoase ale celorlalti pecienti sau pre$enta vi$itatorilor8 /regatirea pacientului2 /regatirea psi%ica Informea$a pacientul asupra necesitatii efectuarii punctiei si minimele riscuri ce le comporta8 /o$itionarea pacientului pentru punctie2 /o$itia se$and2 pacientul este po$itionat pe pat sau scaun cu mainile pe coapse sau incrucisate pe piept sau spatar8 capul pacientului este aplecat inainte8 spatele este incovoiat in forma de arc Bspate de pisicaD8 asistenta medicala sta in fata pacientului si apasa moderat capul acestuia in regiunea occipitala -pentru a si indoi spatele. iar cu mana cealalta impinge inapoi epigastrul, accentuand po$itia dorita8 /o$itia decubit lateral2 pacientul este po$itionat la marginea patului g%emuit8 genunc%ii sunt cat mai ridicati spre gura si coapsele pe trunc%i8 capul pacientului este aplecat inainte8 spatele incovoiat in forma de arc : Bpo$itie embrionaraD8 asistenta medicala ce sta in fata pacientului fi'ea$a cu o mana coapsele, iar cu cealalta ceafa acestuia -daca pacientul este agitat vor participa pentru mentinerea po$itiei doua asistente medicale8 copiii in timpul punctiei sunt tinuti in brate, pe genunc%ii asistentei, fata in fata sau intr o parte8 aceasta ii poate

fi'a cu o mana umerii si ceafa iar cu cealalta va efectua o presiune moderata asupra regiunii epigastrice8 /rocedura de laborator numita electrofore$a lic%idului cefalora%idian este o metoda folosita pentru studiul nivelul de proteine in *,# &ngrijiri acordate pacientului post,punctie: transportul pacientului este asigurat obligatoriu numai in decubit dorsal pe targa . po$itia pecientului in pat este in decubit dorsal sau ventral fara perna. Servirea alimentelor si lic%idelor se face la pat dupa cca ! ore de la punctie. In ca$ de evacuare a unei cantitati mari de *,#, pacientul este ase$at in po$itie moderat Trendelenburg. Supraveg%ere atenta a functiilor vitale -/, #, Ts.. Medicul va fi informat de aparitia unor manifestari ca2 greata, durere de cap, ameteala, varsaturi sau ra%ialgii. Dupa 7 4 ore pacientul poate folosi perna. Dupa !" % pacientul se poate mobili$a activ. Administrarea de calmante, antiemetice, solutii perfu$abile se va face numai la indicatia medicului. Computer tomograf 'xamenul CT este de e'amenul paraclinic de electie in ca$ul A+, pentru depistarea caracterului isc%emic sai %emoragic al acestuia. Tomografia computerizata .CT0 utili$ea$a ra$ele = pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. In timpul e'aminarii, pacientul sta intins pe o suprafata plana conectata la scanner. Scannerul trimite impulsuri de ra$e = spre partea corpului ce este e'aminata.CT se utili$ea$a pentru e'aminarea craniului, toracelui, abdomenului, pelvisului, membrelor. De asemenea, poate oferi informatii asupra vaselor sanguine -Angiografia ,T., oaselor si coloanei vertebrale. Substanta de contrast este o substanta pe ba$a de iod folosita pentru o vi$uali$are optima a structurilor si organelor investigate. Substanta se administrea$a intravenos si se foloseste pentru a e'amina flu'ul sanguin, pentru a evidentia tumori sau alte afectiuni. Tomografia computeri$ata nu este dureroasa. 9nii pacienti -care sufera de claustrofobie. se pot simti neconfortabil in interiorul scanerului. Substanta de contrast administrata da sen$atia de caldura si cateodata sen$atie de greata si dureri de cap. /acientul trebuie sa informe$e te%nicianul radiolog cu privire la toate simptomele pe care

le are. Dupa e'aminarea cu substanta de contrast, pacientul trebuie sa bea cat mai multe lic%ide pentru a grabi eliminarea substantei iodate din organism. Asistenta medicala insoteste pacientul la sala de e'aminare, a carei temperatura este climati$ata, indepartea$a obiectele radioopace, il linisteste, deoarece i$olarea in sala de e'aminare timp indelungat ii determina o stare de nesiguranta, teama si an'ietate. 0'plica caracterul nonagresiv al investigatiei, conditiile in care se desfasoara aceasta, privind gradul de lumino$itate, posibilitatea de mobili$are, durata e'aminarii -apro' (5 minute., obligativitatea folosirii unei substante de contrast in ca$ de necesitate, inainte de care AM efectuea$a testul de sensibili$are. )u pot efectua aceasta investigatie pacientii purtatori de2 ti&e metalice, valve cardiace metalice, pacemaIer cardiac. Contraindicatii ma0ore2 N Craviditate N Alergie la iod N Insuficienta renala 'xaminarea radiologica /entru preciarea diagnosticului afectiunilor neurologice contribuie in mod decisiv si e'amenul radiologic simplu sau cu substanta de contrast. Mult timp radiografia standard a capului era o investigatie de rutina a pacientilor cu afectiuni neurologice, dar de la aparitia metodelor de diagnostic moderne aceasta si a pierdut din utilitate. Sunt folositoare pentru a observa2 modificari de forma, dimensiuni si structura a segmentelor osoase, modificari de transparenta ale sinusurilor parana$ale, modificari de forma, dimensiuni si contur a seii turcesti. /e radiografie se pot observa calcificari intracraniene patologice2 tumorale craniofaringiom, psamom, oligodendrogliom, pinealom si cordom8 vasculare, infectioase para$itare, facomato$e, boala 1a%r8 dar si calcificari fi$iologice2 glanda pineala, ple'uri coroide, coasa creierului, cortul cerebelos, granulatiile /acc%ioni, ligamente interclinoidiene si petroclinoidiene. &magistica prin Rezonanta Magnetica -RMN sau &RM+

Imagistica prin re$onanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru vi$uali$area imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. In multe din ca$uri, I#M ofera informatii care nu pot fi vi$uali$ate prin radiografie, ultrasonografie sau tomografie computeri$ata. In timpul I#M, regiunea corpului ce trebuie investigata, este plasata intr un aparat special care repre$inta un magnet urias. Informatiile furni$ate de I#M pot fi stocate si salvate intr un computer. De asemenea pot fi facute po$e sau filme daca situatia o cere. In anumite ca$uri se poate utili$a o substanta de contrast pentru a vi$uali$a mai clar anumite structuri ale corpului. Imagistica prin re$onanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru vi$uali$area imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc. I#M se efectuea$a pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori, sangerare, le$iuni, afectari vasculare sau infectii. /rin folosirea unei substante de contrast in timpul I#M, se pot vi$uali$a clar anumite tesuturi. O &RM este indicata pentru2 regiunea cefalica % I#M poate detecta tumoti, anevrisme, sangerari la nivel cerebral, le$iuni nervoase si alte afectiuni, ca si cele cau$ate de accident vascular cerebral8 I#M poate de asemenea detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular, ale urec%ilor si nervului auditiv % regiunea toracica % I#M poate vi$uali$a cordul, valvele cardiace si vasele coronare8 poate stabili daca plamanii sau inima sunt afectate8 de asemenea poate fi folosita pentru diagnosticarea cancerului de san sau pulmonar % vasele sanguine % I#M poate fi folosita pentru vi$uali$area vaselor de sange si a circulatiei sangelui prin vase, in acest ca$ purtand numele de angiografie prin re$onanta magnetica8 poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor, ca anevrisme vasculare, un c%eag la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vascular -disectie.8 uneori se foloseste substanta de contrast pentru vi$uali$area mai clara a vaselor sanguine. 'cografia Doppler
Ecogra$ia Doppler este un mod de in estigare a aparatului cardio ascular! care se $oloseste de ultrasunete si se "a#ea#a pe e$ectul Doppler.

,u a&utorul acestei te%nici se vi$uali$ea$a organe interne, poate fi folosita pentru a g%ida e'plorarea c%irugicala, diri&ea$a gesturile punctiei sau biopsiei si se poate vi$uali$a fara probleme fatul in uterul mamei.

Tot acest tip de ecografie a&uta a&uta la observarea flu'urilor de urina, sange si alte fluide, fiind c%iar posibila ascultarea semnalelor emise de acestea. /entru prima oara descris in 14"! de catre ,%ristian Doppler, efectul care ii poarta numele consta in modificarea frecventei receptionarii semnalului, in momentul in care sursa de emisie sau receptorul sunt in miscare unul fata de celalalt. Intre frecventa undei initiale si cea reflectate intervine o variatie ce poarta denumirea de semnal Doppler. /rin anali$a semnalului obtinut, se obtin informatii despre vite$a si directia de deplasare a sangelui in diverse regiuni ale organismului. *uam ca e'emplu aparatul cardiovascular. In acest ca$, sursa este una fi'a. Se studia$a modul in care se modifica frecventa ultrasunetelor pe care %ematiile aflate in miscare le reflecta, fata de frecventa initiala.
xista mai multi factori de care depinde normalitatea semnalului Doppler inregistrat la nivel vascular!

De modul in care ventriculul stang reali$ea$a e&ectia : eliminarea sangelui, actiune care duce la cresterea vite$ei sangelui : unda a. De tonusul muscular activ al peretelui vascular si de elasticitatea acestuia. Acestea doua permit inmaga$inarea in sistola a unei cantitati de energie, energie ce va fi restituita sub forma unei usoare accelerari diastolice : unda c. De repartitia vite$elor %ematiilor din coloana de sange, caci semnalul Doppler repre$inta o medie a acestora.

"a nivelul vaselor de sange, se intalnesc doua fenomene! (. )teno#a # este o ingustare a calibrului vascular. $n cazul stenozei, observam doua consecinte hemodinamice!

*ocal avem o crestere a vite$ei de circulatie. Distal de steno$a se observa o scadere a amplitudinii semnalului Doppler.

*. O"structia # asa cum arata si numele, vorbim despre o intrerupere a circulatiei intr%o regiune vasculara a organismului. "ocal, semnalul Doppler este absent, iar distral de obstructie, el poate sa apara cu o amplitudine scazuta. Acest lucru se datoreaza existentei circulatiei colaterale.

Ecografia Doppler color


Dezvoltarea rapida a aparatelor de explorare cu ultrasunele a dus la crearea ecografiei Doppler color. Acest lucru este posibil prin prelucrarea semnalelor cu a&utorul microprocesoarelor, ce realizeaza imagini color ale circulatiei sangelui.

Semnalul este afisat in timp real si este codificat in doua culori!

rosu, repre$entand flu'ul sanguin ce vine spre transductor.

albastru, repre$entand flu'ul sanguin ce se indepartea$a de transductor. In ca$ul in care vite$a creste, culoarea, fie ea rosie sau albastra, va deveni mai stralucitoare. Daca vite$a scade, culoarea se intuneca. In pre$ent, ecografia Doppler color este folosita pentru a se reali$a o apreciere calitativa si cantitativa, a sunturilor intercardiace, a regurgitarilor valvulare, a curgerii sangelui. Totul cu o mare acuratete. 'lectroencefalograma -''2+ 00C consta in culegerea biocurentilor produsi in tunelul cerebral cu a&utorul unor electro$i de Ag sau /b, aflati la o distanta minima de ! cm intre ei si plasati pe pielea capului, intrana$al si intraauricular. ;iocurentii sunt amplificati, inregistrati de encefalografe electrice cu ", 7, 4, 15,1! sau !" derivatii.

Inregistrare 00C /regatirea pacientului 2 asistenta medicala va pregati fi$ic si psi%ic bolnavul , va inter$ice bolnavului cu !"% inaintea e'amenului orice medicatie, sedative sau e'citatoare8 capul pacientului va fi curat, parul curat si despletit, po$itia pacientului va fi ase$at pe un fotoliu sau culcat pe pat cu oc%ii inc%iti. ,amera va fi i$olata fonic si de lumina. Modificari patologice 2 epilepsie traumatisme cranio cerebrale neuroinfectii A+, tumori cerebrale

modificari 00C pot sa apara in %ipofi$ie , %ipoglicemie, %iper%idratare rteriografia cerebrala ,onsta in in&ectarea unei substante de contrast in sistemul carotidian sau vertebro ba$ilar Te%nica 2 In sistemul carotidian2 punctia directa a vaselor la nivelul gatului cateterismul femural pe cale %umerala -pe dreapta. In sistemul vertebroba$ilar punctia directa a arterei vertebrale pe cale %umerala -stanga , dreapta. cateterism femural /regatirea pacientului2 se pregateste fi$ic si psi%ic pacientul, se po$itionea$a in decubit dorsal cu gatul in e'tensie si capul rotit opus locului de punctie, se fac teste de toleranta de iod, se sedea$a pacientul, se supraveg%e$a functiile vitale ale pacientului pe tot parcursul e'aminarii ,omplicatiile care pot apare in timpul e'aminarii2 %ematom local le$area arterei cri$e comitiale HacIsoniene cri$e grand : mall tulburari de sensibilitate 2 afa$ie, %emipare$a, %emiplegie e'itus Manifestari patologice2 anomalii vasculare cerebrale, procese e'pansive intracraniene, steno$e, modificari ale dinamicii circulatorii cerebrale, obstructii vascul

/!3 nexa 3 ) Rolul M in semiologie


Asistentele profesioniste sunt implicate in aprecierile initiale si continue ale starii neurologice a pacientului.

,u toate ca datele colectate vor folosi si medicului, primul scop este de a permite asistentei sa identifice gradul in care pacientul este capabil sa efectue$e activitati de autoingri&ire si de a aprecia modul in care aceste activitati sunt limitate de deficitele identificate la nivelul capacitatilor motorii, sen$oriale, afective sau intelectuale. In ingri&irea bolnavului asistenta are obligatia2 sa l supraveg%e$e pentru a culege toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia8 sa comunice medicului tot ce a observat la bolnav, in cursul $ilei sau noptii. Daca observatiile sale sunt sistematice si complete, vor putea fi valorificate de medic. Asistenta va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari2 comportamentul bolnavului -faciesul, starea psi%ica, reactivitatea generala, somnul.8 functiile vitale si vegetative ale organismului8 aparitia unor manifestari patologice. 9rmarind comportamentul bolnavului, asistenta culege observatiile, in mod stiintific si obiectiv. )otarea incorecta, fara pricepere si cunostinte obiective a modificarilor, impiedica asigurarea unor ingri&iri de buna calitate a bolnavilor. Datele culese de asistenta, in urma supraveg%erii bolnavului, prin masurarea functiilor vitale si vegetative se notea$a grafic in foaia de temperatura, componenta a foii de observatie. 4bservarea faciesului. a starii psi$ice. a somnului bolnavului si a reactivitatii generale Scop( cunoasterea starii psi%ice si a reactivitatii generale a bolnavului este necesara in stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli. Acestea determina bolnavului un anumit comportament, tradus prin cateva elemente care, impreuna cu caracteristicile lor, trebuie bine cunoscute si observate de asistenta, raportate la timp medicului pentru interpretare. Elemente de observatie: a. /o$itia bolnavului in pat2 bolnavul cauta sa mena&e$e partea dureroasa -in pleurita sau fractura costala : bolnavul sta pe partea sanatoasa8 in ulcerul gastric sau duodenita : bolnavul sta in decubit ventral sau in decubit lateral stang.8

po$itie g%emuita -in ulcerul gastric penetrant : bolnavul e'ercitand si o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase.8 po$itie se$anda -ortopnee. -in afectiuni cardiace insotite de insuficienta circulatorie, in afectiuni pulmonare.8 decubit lateral cu spatele indreptat spre lumina -foto fobie, meningita tuberculoasa.8 po$itie in Bcocos de puscaD -capul in %ipere'tensie si membrele inferioare flectate : articulatia co'ofemurala si cea a genunc%iului.8 opistotonus -bolnavul se afla in %ipere'tensie sub forma unui arc cu concavitate dorsala, corpul spri&inindu se pe ceafa si calcaie2 in tetanos.. 0'presia fetei bolnavului2 fata an'ioasa, cianotica -bolnavii cu insuficienta circulatorie grava.8 fata acoperita cu sudori reci, oc%ii infundati si incon&urati de cearcane albastre, nasul ascutit si privirea an'ioasa : fata peritoneala. : in peritonita, ileus, alte afectiuni abdominale grave8 fata congestionata, agitata, cu oc%ii sclipitori -boli infectioase grave.8 fata e'prima spaima -boala ;asedoM.8 fata rotunda, asemanatoare cu luna plina -in mi'edem.8 trasaturile fetei din &urul gurii, oc%ilor si narilor simulea$a un ran&et, cu fruntea incretita adanc, intristata -in tetanos.. Starea psi%ica a bolnavului2 bolnavul isi pastrea$a constienta8 starea tifica2 constienta tulburata, privirea absenta, sta in pat nemiscat -formele grave de febra tifoida.8 carfologie -stare tifica insotita de miscari automate, asemanatoare cu prinderea mustelor din aer.8 obnubilatie * bolnavul are functiile psi%ice incetinite, sesi$ea$a numai partial evenimentele8 delir : stare de obnubilatie insotita de ilu$ii, %alucinatii, %ipere'citatii -boli infectioase acute, afectiuni cerebrale, into'icatii.8

apatie * stare de de$interes fata de mediu si propria persoana8 stupoare * bolnavul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi tre$it, dar nu raspunde la intrebari8 somnolenta * necesitatea de a dormi indelungat, bolnavul se tre$este usor, dar adoarme imediat8 sopor * bolnavul poate fi tre$it numai la e'citatii foarte puternice8 coma * stare patologica de in%ibitie profunda a activitatii nervoase superioare, caracteri$ata prin pierderea completa sau partiala a cunostintei, a miscarilor voluntare si a sensibilitatii, fiind pastrate functiile vegetative fundamentale -circulatia si respiratia.. d. Somnul bolnavului2 somn linistit, odi%nitor, fara intreruperi, neagitat8 somnolenta instalata imediat dupa alimentare -in insuficienta %epatica.8

stare de insomnie -reala sau falsa : raportul dintre somn de $i si de noapte se inversea$a.8 somn agitat : intreruperi repetate -dureri de foame, diaree, necesitate de mictiuni, stari de tensiune nervoasa.. e. Durerea2 intensitate mica suportabila -dureri articulare reumatismale. pana la durere de mare intensitate -colica renala, %epatica.8 spontana sau provocata prin palpare, se poate defini ca &ena, apasare, presiune, crampe, ruptura, sfasiere, tensiune, arsura8 de durata) de la cateva ore la cateva $ile, in functie de cau$a, avand un caracter de permanenta sau intermitenta8 directia in care iradiaza durerea * in ulcerul gastric sau duodenal, durerea iradia$a din epigastru in spate, in colelitia$a din %ipocondrul drept in umarul drept, in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc. f. ,onvulsiile si contractiile -convulsia > succesiune de contractii puternice involuntare ale unor grupe musculare8 contractia musculara > punerea in tensiune sau scurtarea fibrelor musculare.2

convulsii locale sau generale8 convulsii clonice -scurte.8 convulsii tonicoclonice -scurte, ritmice asociate cu altele cu caracter permanent..

g. /are$ele si parali$iile -pare$a > o scadere a functiei motorii musculare8 parali$ia > disparitia totala a functiei motorii musculare.2

parali$ii periferice : scaderea tonusului muscular -miscarile pasive se pot efectua cu o amplitudine mult mai mare.8 parali$ii centrale : sunt spastice, cu tonusul muscular pastrat8 %emiplegia sau parali$ia unei &umatati laterale a corpului8 paraplegia : parali$ia membrelor inferioare8 tetraplegia : parali$ia celor patru membre8 parali$ia musculaturii ve$icii urinare sau a rectului : se manifesta prin retentie de urina sau materii fecale8 parali$ia sfincterelor : cau$a a incontinentei de urina si materii fecale.

/!5 nexa 5 % Rolul M in aplicarea tratamentului si recuperare


Conduita de urgenta 2 atitudinea este legata de locul de manifestare a accidentului vascular cerebral se va masura tensiunea arteriala si pulsul de urgenta Conduita de urgenta in spital 2 se va e'amina bolnavul de urgenta se vor urmari functiile vitale si vegetative in ca$ de cianoza se va administra o%igen se urmareste pulsul si TA si se anunta medicul la orice sc%imbare se urmareste diure$a asistenta medicala va urma tratamentul indicat de medici 9na dintre cele mai importante atributii ale asistentei medicale este administrarea tratamentului, implicand in ca$ul A+, in special tratamentul medicamentos. Medicamentele sunt substante folosite in scopul de a preveni, a ameliora sau a vindeca bolile, e'trase sau sinteti$ate din produse vegetale, animale sau din substante minerale. Actiunea lor asupra organismului depinde de structura lor c%imica, de do$a administrata si de calea de administrare. Aceeasi substanta poate functiona ca aliment, medicament sau to'ic, dupa cantitatile introduse in organism, asistenta medicala avand rolul de a cunoaste foarte bine pre$entarea medicamentelor, cantitatea de substanta continuta, do$area si timpul de actiune al acestora. Diferentierea actiunii medicamentelor asupra organismului este in functie de do$ele de administrare. Se deosebesc2 doza terapeutica : do$a utili$ata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit, fara ca prin aceasta sa se produca vreo actiune to'ica asupra organismului8 doza ma%ima : este do$a cea mai mare suportata de organism fara sa apara fenomene to'ice reactionale8 doza to%ica : este cantitatea care, introdusa in organism, provoaca o reactie to'ica periculoasa8

doza letala : este do$a care produce e'itus ul. In vederea urmaririi efectului medicamentelor, asistenta medicala trebuie sa cunoasca2 efectul ce se asteapta de la medicamentul respectiv, pentru care a fost de fapt administrat, timpul necesar dupa care poate fi asteptat efectul, efectele secundare ale medicamentelor, fenomenele de obisnuinta si de acumulare, fenomenele de %ipersensibilitate. Administrarea medicamentelor se face tinand cont de anumite reguli, dintre care amintim2 respectarea intocmai a medicamentului prescris, identificarea medicamentelor prin citirea etic%etei si a datei valabilitatii, verificarea calitatii acestora, respectarea cailor de administrare, a do$a&ului prescris si a orarului de administrare, respectarea somnului pacientului, evitarea incompatibilitatii intre medicamente, administrarea imediata a medicamentelor desc%ise, respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor -solutii, picaturi, in&ectii, ovule vaginale, supo$itoare., administrarea medicamentelor in pre$enta asistentei, servirea bolnavului cu do$e unice de medicament, respectarea asepsiei si antisepsiei la administrarea parenterala, pentru evitarea infectiilor no$ocomiale. Asistenta medicala trebuie sa lamureasca bolnavul asupra efectelor medicamentelor prescrise si sa raporte$e imediat medicului o greseala care a intervenit in timpul administrarii medicamentelor sau la aparitia unor efecte secundare severe. ,aile de administrare ale medicamentelor sunt2 respiratorie, orala 3 bucala, percutana, rectala, parenterala, prin aplicatii locale.

/e cale respiratorie se administrea$a ga$e sau substante ga$eificate, lic%ide fin pulveri$ate sau sub forma de vapori. Scopul administrarii pe cale respiratorie este2 de$infectia, decongestionarea mucoasei cailor respiratorii, imbogatirea aerului inspirat in O! -o'igenoterapie., pentru combaterea %ipo'iei, tinand cont ca in ca$ul accidentului vascular cerebral starea generala este total afectata. In ca$urile grave se administrea$a o'igen pentru combaterea %ipo'iei determinata de scaderea o'igenului alveolar. Sursele de o'igen sunt2 statia centrala de o'igen, microstatia de o'igen si butelia de o'igen.

In ca$ul utili$arii surselor de o'igen sunt necesare anumite precautii, dintre care enumeram2 pacientii si vi$itatorii vor fi atentionati asupra pericolului repre$entat de fumatul in prea&ma sursei de o'igen8 se vor verifica ec%ipamentele electrice din incapere, evitandu se utili$area materialelor generatoare de electricitate statica si a materialelor inflamabile8 aparatele de monitori$are sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de o'igen8 buteliile de o'igen vor fi ase$ate in po$itie verticala, pe un suport si fi'ate de perete cu inele metalice8 cunoasterea de catre personalul ce manevrea$a o'igenul, a locului de plasare a e'tinctoarelor si a modului de utili$are a acestora. !etodele de administrare a o%igenului prin sonda nazala : este metoda cea mai frecvent utili$ata. /ermite administrarea O! de concentratie de !< "<@. )u poate fi utili$ata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei na$ale. O'igenul introdus trebuie umidificat -instalatia este dotata cu un vas cu apa numit barbotor., pentru a evita le$area mucoasei cailor respiratorii superioare. prin masca : permite administrarea O! in concentratie de "5 75@, insa este incomoda datorita sistemului de prindere si etansei$are, accentuand starea de an'ietate mai ales la copii. /oate cau$a iritatia tegumentelor fetei, fapt pentru care este contraindicata la pacientii cu arsuri la nivelul acesteia. prin ochelari pentru o%igen : oc%elarii sunt preva$uti cu doua sonde ce se introduc in ambele nari. Se utili$ea$a la copii si pacienti agitati, fiind mai bine tolerati de catre acestia. prin cort de o%igen : utili$at frecvent la copii. ,oncentratia o'igenului nu poate depasi <5@. Are de$avanta&ul ca atmosfera de suport se incal$este si se supraincarca cu vapori datorita aerului e'pirat de pacient in acelasi mediu cu aerul inspirat. O'igenul introdus in cort nu poate fi umidificat ci trecut prin instalatii de racire. Asistenta medicala va efectua pregatirea psi%ica a pacientului, pe care il va linisti asigurandu l ca s au luat toate masurile de precautie. /acientul va fi ase$at intr o po$itie corespun$atoare, decubit dorsal sau de preferat in po$itie semise$anda, pentru favori$area e'pansiunii pulmonare. Asistenta va de$obstrua caile respiratorii in ca$ul in care constata ca acestea nu permit trecerea aerului cu usurinta si va aplica te%nica de administrare a o'igenului, care consta in2 introducerea sondei umectate cu apasterila pentru facilitarea insertiei si prevenirea mucoasei na$ale -se masoara lungimea sondei pe obra$, de la nara la tragus. fi'area sondei pe obra$ cu ben$i de leucoplast8 fi'area debitului de administrare a o'igenului urmarirea raspunsului terapeutic al administrarii o'igenului : observarea culorii tegumentelor, masurarea respiratiei si a pulsului8 supraveg%erea pacientului si a ec%ipamentului de administrare8

mobili$area periodica a sondei, cu scoaterea ei o data pe $i si introducerea in cealalta nara. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca accidentele si incidentele care pot interveni in timpul administrarii o'igenului -rasturnarea barbotorului si in%alarea lic%idului impins de o'igen., iritarea locala a mucoasei, congestie si edem alveolar, %emoragie intaalveolara, atelecta$ie, distensie abdominala in ca$ul patrunderii ga$ului prin esofag in tubul digestiv, precum si metodele de interventie cat mai rapida in ca$ul semnalarii acestora. Calea orala sau bucala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea putand fi introduse sub diverse forme2 lic%ide -solutii, infu$ii, decocturi, tincturi, uleiuri, e'tracte. sau solide -prafuri, tablete, granule, substante mucilaginoase.. Se renunta la aceasta cale de administrare cand2 medicamentul se descompune sub influenta sucurilor gastrice sau este inactivat de acestea8 bolnavul refu$a luarea medicamentelor pe aceasta cale8 medicamentul are proprietati iritante asupra mucoasei digestive8 bolnavul este inconstient -coma, are trismus. medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva8 medicul doreste sa ocoleasca sistemul venei porte.

Medicamentele astfel introduse au efect2 local sau general, acestea se resorb la nivelul mucoasei digestive, patrund in sange desfasurandu si efectul asupra intregului organism sau doar asupra unor anumite organe. Medicamentele lic%ide se pot administra ca atare sau diluate cu apa, ceai, lapte, iar pentru mascarea gustului de$agreabil pot fi indulcite cu mire, siropuri. ,and medicamentele solide nu pot fi ing%itite ca atare, se mo&area$a -se pisea$a. apoi pot fi diluate cu apa sau ceai. Administrarea medicamentelor pe cale parenterala ofera anumite avanta&e ce nu pot fi negli&ate2 absorbtia este usoara, iar efectul se instalea$a rapid8 do$a&ul este precis, absorbtia nefiind in functie de conditiile speciale ale tubului digestiv8 medicamentele sensibile la actiunea sucurilor digestive, nu sunt alterate sau modificate in stomac sau intestin8 se pot introduce medicamente si in ca$ de intoleranta digestiva sau cand calea enterala este contraindicata. /rin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului digestiv si administrarea medicamentelor prin in&ectare. In&ectia repre$inta introducerea substantelor in stare lic%ida in organism prin intermediul unui ac ce traversea$a tesuturile. Astfel2

se utili$ea$a calea subcutana cand substantele sunt usor resorbabile, au densitate mica si presiune osmotica apropiata cu cea a organismului, nu provoaca iritatia sau lipoli$a tesutului celular adipos de sub piele8 se recurge la calea intramusculara daca densitatea medicamentului este mai mare, daca prin stagnarea in tesuturi ar provoca iritatia acestora, iar efectul urmarit trebuie sa se instale$e rapid sau daca intar$ierea absorbtiei ar produce modificari in compo$itia medicamentului in&ectat8

. calea intravenoasa se foloseste cand se asteapta o actiune prompta si cand substanta medicamentoasa introdusa printre tesuturi ar provoca distructii tisulare, nefiind suportata de celulele tesuturilor moi8 &sistenta medicala are un rol deosebit de important in administrarea medicamentelor pe cale parenterala, de aceea ea trebuie sa cunoasca fiecare te%nica foarte bine, locurile de electie, tipul solutiilor care pot fi in&ectate pe cale s.c., i.m. sau i.v., regulile de asepsie precum si modalitatea de a interveni in ca$ul unor accidente sau incidente, dintre care amintim2 durere vie prin le$area nervului sciatic -situatie in care se impune retragerea acului., %ematom prin inteparea unui vas -se evita aceasta situatie printr o aspirare dupa introducerea acului : daca apare sange se retrage sau se introduce acul mai profund,pana trece de vasul de sange respectiv., supuratie aseptica datorita unor substante ce nu sunt resorbite, ruperea acului ce impune e'tractia c%irurgicala -toate acestea pentru in&ectia intramusculara.8 in&ectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea tesuturilor si durere, flebalgia produsa prin in&ectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante, %ematom prin strapungerea venei, ameteli, lipotimie sau colaps -toate acestea in ca$ul in&ectiei i.v..8 (erfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul sangvin, picatura cu picatura a unor solutii i$otone, %ipertone sau %ipotone cu scopul de a sustine aportul necesar de lic%ide si electroliti sau pentru reec%ilibrare %idroelectrolitica, %idroionica si volemica si introducerea unor medicamente prin care se urmareste efectul prelungit. Deoarece tratamentul medicamentos de electie in ca$ul meningitelor este cel antibiotic, asistenta medicala are sarcina de a face testul de %ipersensibilitate la respectivul antibiotic, pentru a evita un soc anafilactic care ar agrava si mai mult starea pacientului. /e langa administrarea tratamentului asistenta medicala are rolul de a monitoriza functiile vitale2 respiratia, tensiunea arteriala, temperatura, pulsul, diure$a si scaunul.

Asistenta medicala masoara dimineata si seara functiile vitale, vegetative si le notea$a in 1O8 urmareste $ilnic comportamentul bolnavului : po$itia, atitudinea, e'presia fetei, somnul si starea psi%ica. Sesi$ea$a aparitia unor modificari patologice, modificari de culoare a tegumentelor, eruptii cutanate, edeme si transpiratii. #eali$ea$a $ilnic bilantul ingestie e'cretie, masoara $ilnic diure$a. #eali$ea$a educarea pacientului cu privire la regimul de viata pe care trebuie sa l adopte dupa e'ternare2 se inter$ice consumul de alcool, cafea, tutun, e'plicand efectul nociv al acestora asupra organismului. Se combate obe$itatea prin respectarea unui regim %ipocaloric, %ipoglucidic -mai ales in ca$ul A+, isc%emic.. Supraveg%ea$a anumite efecte secundare2 greturi, varsaturi, diaree. Recuperarea deficitului motor consta in 2 reducerea miscarii procesul de recuperare etapi$at individuali$area recuperarii continuarea recuperarii stimularea pacientului pentru propria recuperare supraveg%erea factorilor de risc evitarea efortului prelungit al pacientului terapia recuparatorie sa fie obligatoriu avi$ata de catre medic Etapele recuperarii 2 reeducarea functionala trebuie inceputa in perioada acuta mentinerea po$itiei corecte a membrelor parali$ate combaterea po$itiei de fle'ie a genunc%ilor , rasuciri ale trunc%iului , rotatia e'terna a coapselor !obilizarea bolnavilor paralizati are trei etape2 1!Mobilizarea pasiva se masea$a e'tremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolitice se efectuea$a miscari ale segmentului parali$at se mentine supletea articulara

durata unei sedinte de mobili$are pasiva sa fie intre 15 (5 minute intre mobili$ari se vor face scurte pau$e obligatoriu 2!Mobilizarea autopasiva ) educam pacintul ca miscarile desi sunt simple sa se e'ecute corect si eficient si anume2 abductie, adductie, fle'ie, e'tensie, rotatie, supinatie, pronatie /!Mobilizarea activa se vor supraveg%ea2 calitatea miscarilor vite$a de e'ecutie a miscarilor deficitare forta fi$ica e'citarea miscarilor deficitare

Capitolul 3 #lanuri de ingri0ire ale pacientilor cu !"!C! Studiu de cazuri %


3!1 #lan de ingri0ire al pacientei #!"! /erioada de ingri&ire !".5! : !7.5!.!51! (rezentarea cazului Doamna /.+. in varsta de 7< ani, se internea$a in data de !5.5!.!51! in Spitalul ,linic ,olentina, sectia neurologie cu diagnosticul pre$umtiv A+, %emoragic, %emiplegie stanga, 6TA, Obe$itate gradul II Domiciliul2 mediul rural ,onditii de viata si munca2 locuieste impreuna cu fiul - casatorit.8 int o casa cu patru camera si dependinte, incal$ire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura. Mod de petrecere a timpului liber2 lecturarea unei carti, emisiuni T+ !otivele internarii

deficit motor %emicorp stang Antecedente medicale +iziologice ( menar%a la 1( ani8 menopau$a : la <" ani8 sarcini2 !8 nasteri 2 1 8 avort spontan 1 Patologice ( bolile copilariei fara sa poata preci$a care anume8

&ntecedente heredo(colaterale neaga luesul , T;, ul, infectia 6I+ in familie &storicul bolii /acienta / + , in varsta de 7< ani cunoscuta ca %ipertensiva, care nu urmea$a cu regularitate tratamentul prescris de medic. Din relatiile insotitortilui reiese ca bolnava, cu circa < ore inaintea internari, in urma unui efort fi$ic acu$a brusc 2 cefalee brutala accentuata, in casca, urmata de ameteli, varsaturi, fotofobie, incontenienta urinara, diminuarea fortei musculare pe partea stanga a corpului, obnubilare, agitatie, dispnee, cu sete de aer, transpiratii abundente. Se internea$a de urgenta pentru investigatii si tratament de specialitate (rotocol medical E%amen fizic general *a e'amenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic s au constatat urmatoarele aspecte patologice2 Stare generala2 modificata, bolnav inconstient, subfebril T > (4,!O,. Tegumente si mucoase2 normal colorate, %iperemie intensa la nivelul fetei de partea stanga a corpului8 Sistem limfoganglionar, superficial2 nepalpabil, nedureros. . Tesut celular subcutanat2 repre$entat in e'ces, obe$itate gradul II. Sistem osteoarticular si muscular2 integru morfofunctional, %ipotomie musculara de partea %emicorpului stang8

Aparat respirator2 #>!l3min8, ,#S obstruate, dispneic in repaus, respiratie stentertoasa, torace usor emfi$ematos8 la palpare vibratii vocale transmise pe ambele arii pulmonare pana la ba$e8 la percutie : sonoritate pulmonara crescuta8 la auscultatie2 murmur ve$icular pre$ent pe ambele arii pulmonare. aparat cardiovascular2 cord in limite relativ crescute, cu socul ape'ian in spatiul intercostal stang, in afara liniei medioclaviculare stangi, cu $gomote cardiace intens batute8 TA> !1531!5 mm6g, A+>7!bat3min8 artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile. Aparat digestiv si ane'e2 abdomen %ipoton de partea %emicorpului stang, cu aspect batracian, nedureros la palpare, ficat la ( cm sub rebordul costal drept pe linia medioclaviculara dreapta, splina in limite normale, tran$it intestinal incetinit. Aparat urogenital2 lo&i renale libere, mictiuni fi$iologice, cu incontinenta urinara la intenare, semnul CIO#DA)O negativ bilateral. Sistem nervos si organe de simt2 de$orientat tempo spatial, #OT abolite de partea stanga, ;A;I)SAI po$itiv bilateral, #1M>pre$ent bilateral, afa$ic, apra'ic, pare$a flasca a %emicorpului stang, agitatie psi%omotorie, tiroida nepalpabila, nedureroasa. E%amen neurologic Atitudine > absente Ortostatiune > mers : imposibil Mobilitate > deficit motor drept ,oordonare M H >"3< OMS ><3< Sensibilitate > normal +orbire > normal /si%ic C,S >1< &nvestigatii Sectia 2adioimagistica Diagnostic de trimitere2A+, %emoragic $egiune examinata2craniu $ezultat2 pla&a %iperdensa %ematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal. /la&a %ipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana

Analize de laborator Anali$a *'M T4642&' !".5!.!51!


#;,> <.1"315PQ15P3R

!<.5!.!51!

!7.5!.!5 !7.5!.!51! 1!

M,6>!4.443pg S;,>1".543Q15P3R* *FT>5.7<3Q15P3R* 6C;>1".4<3g3dl M,6,>((."73g3dl )09@>91.!@ 6,T>"".(<@

#DS>1"@ )09T>1!.4"3Q15P3R* ;AST>5.573Q15P3R* M,+>47.!43f* M/+>15.!"3f* +S6-1%.>!53mm )A-ser.>1(!3mm ol3l

,&4C*&M&'

*D6>19(3u3l COT>!53u3l A-ser.>(."3mm ol3l C/T>!<3u3l ,l-ser.>913mm ol3l D.;ilir>5.!9mg@ /rotein. Totala>4.( Cluco$a>1!73mg3dl T.;ilir>5.71mg@ *ipide>7443mg3dl

Trigl.><!mg3dl ,a>9.53mg3dl CCT>!73u3l ,/A>!943u3l

'7 M'N 6CR

6CR aspect Aspect sang%inolent 0)T-UUU. 6CR culoare =A)TO,#O M-U. 6CR # /andL /o$itiv-UU. 6CR Albumina 5.<!3gV 6CR nr celule !<73mmP 6CR nr eritrocite 1(4.!"53mmP

Tratament medicamentos prescris de medic !".5!.!51! 0nap Miofilin A,, Algocalmin #anitidina Metoclopramid )imotop !f 1f !f !f ! cp (f !cp !<.5!.!51! !f 1f !f !f ! cp (f !cp !7.5!.!51! !f 1f !f !f ! cp 1f !cp !7.5!.!51! !f 1f !f !f ! cp !cp

+it ;! , ;7 Dia$epam Silimarina Manitol !! @ Solutie )a,l Cluco$a 15@

!f 1f (cp 7<4 ml <55 ml <55mlU1! 9.I insulina

!f 1f (cp 7<4 ml <55 ml <55mlU1! 9.I insulina

!f 1f (cp 7<4 ml <55 ml <55mlU1! 9.I insulina

!f 1f (cp 7<4 ml <55 ml <55mlU1! 9.I insulina

Apreciere nursing Anali$and datele anamnestice, e'amenul clinic, paraclinic si observatiile personale, se aprecia$a din punct de vedere nursing ca pacienta /+ pre$inta2 alterarea mobilitatii fi$ice8 deficit de autoingri&ire8 incontinenta urinara risc de alterare a integritatii pielii8 risc de alterare a nutritiei8 incapacitatea de a comunica8 alterarea imaginii de sine8 circulatie inadecvata8 riscul de aparitie a sindromului de inutilitate social.

#6 N D' &N2R&8&R' & -23!92%2:!92!2912+ 1! Nevoia de a respira a respira repre$inta nevoia fiintei umane de a capata o'igenul din mediul incon&urator, necesar proceselor de o'idare din organism, si de a elimina dio'idul de carbon re$ultat din arderile celulare . Diagnosti 4biectiv &nterventii autonome si delegate c de e ingri0ire /acienta sa monitori$area functiilor vitale pre$inta o pre$inte #>!13min8T.A>!1531!5mm6g8A+>7 respiratie cai !b3min $gomotoa respirato posturi adegvate care sa favori$e$e sa cu rii respiratia-sc%imbam po$itia din ! in dispnee, permeabi !%. sen$atie le si o efectuam tapota& de buna educarea pacientului pentru sufocare respiratie e'ecutarea unor e'ercitii respiratorii sa si pregatesc bolnavul fi$ic si psi%ic pentu recoltarea de anali$e in (robleme diminue$ e urgenta 2 grup sanguin,#%,TS,T,,TW,indice de dificultat dispneea protrombina,calcemie ea in a respira sa aibe sen$atie un ritm administrarea medicamentelor de respirator prescrise de medic sufocare regulat dispnee $gomote respirator ii Surse de dificulate durere an'ietate diminuar ea mobilitati i intolerant 'valuare !".5!.!51! re$ultate anali$e2 6b>1".4<g3dl8*>7455 mmc8 6t>"<@8TS><ming(5s ec8 T,>7 min8TW>14 indice protrombina 75@8 grup sanguina ;III glicemie>1!7mg3dl colesterol>!94mg3dl !<.5!.!51! sc%imbarea po$itiei pacientului din ! in !% a&uta bolnavul sa respire mai usor !7.5!.!51! starea bolnavei se imbanatateste progresiv, respira mai bine Obiective reali$ate

a la efortul fi$ic lipsa cunosterii despre boala sa !anifest ari de dependen ta sen$atie de sufocare 2! Nevoia de a se misca si a%si mentine o buna postura2 sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare , de a si mobili$a toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor parti ale corpului intr o po$itie care sa permita eficacitatea functiilor organismului. Diagnostic de ingri0ire Alterarea mobilitatii prin A+, deficit motor al membrelor pe partea stg (roblemele
deficit motor al membrelor superioare3inferioare pe partea stg pacientul nu are voie sa se miste din cau$a %emoragiei dificultatea de a se ridica, a merge

4biective sa si recapete forta si tonusul muscular autonomie in deplasare si miscare

&nterventii autonome si delegate mobili$e$ pasiv pacientul din ! in !% masea$ regiunile predispuse la escare a&ut pacientul in satisfacerea nevoilor sale il servesc la pat cu cele necesare asigur conditiile necesare repausului la pat iau legatura cu serviciul e'ploarari functionale pentru a efectua 0AC la patul bolnavului monitori$area functiilor vitale T.A>195315<mm6g #>!5resp3min dispneic 8 A+>75bat3min T>(4O,8diure$a>455ml3!"% 8 nu a avut scaun

'valuare !<.5!.!51! re$ultatul 0AC 2 a'a W#S "5,8A+>75bat3min cu e'trasistola supraventriculara , modificata cu isc%emie in +" +7 !7.5!.!51! fortificarea treptata a musculaturii pacientul a inteles ca nu are voie sa se deplase$e din cau$a %emoragiei !7.5!.!51! interventia familiei face ca pacientul sa faca fata nevoilor

Sursa de dificultate

%emoragia oboseala slabiciune lipsa de cunoastere a te%nicilor mobili$arii !anifestari de dependenta imobili$are la pat, grad limitat de miscare

administrarea medicamentelor prescrise de medicUAspatofort !f3$i I.m

fi$ice Obiective reali$ate

/! Nevoia de a se alimenta2 oricarui organism ii este necesar sa ingere$e si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a si asigura de$voltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a si mentine energia indisponibila unei bune functionari . Diagnostic de ingri0ire Alimentatie inadegvata datorata varsaturilor, greturilor, aportului insuficient de alimente (roblemele alimentatie neadegvata2surplus varsaturi greturi %idratare neadegvata aport insuficient de alimente Sursa de dificultate obisnuinta de %idratare deficitara si alimentare deficitara lipsa de cunoastere a valorilor nutritive ale alimentelor si nevoilor organismului 4biective sa fie ec%ilibrat din punct de vedere fi$ic, sa nu mai pre$inte sindrom digestiv sa primeasca alimentatia care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ reec%ilibrare %idro electrolitica &nterventii autonome si delegate asigur stare de confort pentru prevenirea varsaturilor si aspirari pregatesc tavita renala pentru varsaturi si sustin capul bolnavului in timpul efortului de varsatura diversificarea alimentelor in functie de regimul alimentar prescris de medic tinand cont de boala re%idratarea dupa varsatura,aborde$ calea venoasa pentru perfu$ia cu )a,l <55mlUCluco$a 15@U15 9.I de insulina ridic capul bolnavului in timp ce acesta mananca monitori$area functiilor vitale T.A>145395mm6g 8 A+>7! bat3min T>(7,9O, 8#>19 resp3min 'valuare !".5!.!51! am purtat $ilnic conversatie cu pacientul pentru a l educa cu privire la obiectivele dietei pacientul respectand dieta si recomandarile medicului !<.5!.!51! pacienta este ec%ilibrata %idric si nutritional !7.5!.!51! nu mai pre$inta greata si varsaturi !7.5!.!51! se poate alimenta pe cale naturala Obiective reali$ate

!anifestari de dependenta grad de des%idratare odi%na si somn deficitar prin stare de disconfort

asigur regimul igieno dietetic prin administrarea parenterala de gluco$a 15@ <55ml administrarea medicamentelor prescrise de medic

3! Nevoia de a dormi si odi$ni2 este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odi%ni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa i perita organismului sa obtina randamentul ma'im . Diagnostic de ingri0ire Disconfort prin tulburari de odi%na si somn manifestate prin agitatie,indispo$itie psi%omotorie,iritabilitate (robleme incapacitatea de a se odi%ni epui$are fi$ica si psi%ica agitatie Sursa de dificulatate an'ietate pacientul este agitat din cau$a %emoragiei stare depresiva din cau$a bolii !anifestari de dependenta insomnie epui$are 4biective &nterventii autonome si delegate cree$ un climat de incredere incura&and pacientul si ii favori$e$ odi%na invat pacientul cum sa e'ecute te%nici de rela'are educam familia cum sa comunice cu pacientul in vederea diminuarii an'ietatii observ si comunic medicului sc%imbarile survenite in comportamentul pacientului monitori$area functiilor vitale T.A>17<39<mm6g 8 A+>7! bat3min T>(7,9O, 8#>19 resp3min administrarea medicamentelor prescrise de medicU6A*DO* 1f3i.m seara 'valuare !".5!.!51! starea de an'ietate s a diminuat vi$ibil !<.5!.!51! pacientul si a recapatat ritmul veg%e somn !7.5!.!51! pacientul respecta perioadele de rela'are !7.5!.!51! pacientul doarme 7 7 % seara cu somn fara intreruperi Obiective reali$ate

satisfacerea nevoii de somn a pacientului

5! Nevoia de a fii curat si ingri0it2 a fi curat , ingri&it si a ti prote&a tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa si poata indeplini functiile. Diagnostic de ingri0ire Degradarea autonomiei pentru ingri&iri personale (robleme imobili$area transpiratii abundente subfebrilitate de$interes fata de masurile de igiena Sursa de dificulatate dificultatea de a se misca stare depresiva din cau$a bolii slabiciune perturbarea imaginii de sine !anifestari de dependenta incontinenta urinara %emiplegie ;! Nevoia de a elimina2 eliminarea repre$inta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare , re$ultate din metabolism . Diagnostic de ingri0ire De$ec%ilibrul in 4biective sa si &nterventii autonome si delegate am monitori$at permanent 'valuare !".5!.!51! 4biective pacientul sa si pastre$e tegumentele integre evitarea riscului de aparitie al escarelor sa i asiguram materiale necesare pentru efectuarea igienei la pat &nterventii autonome si delegate asigur len&erie curata de corp si pat asigur microclimatul in salon si repaus la pat absolut asigur regimul igieno dietetic si %idratare corespun$atoare a bolnavului pe cale parenterala e'plic pacientului consecintele posibile ale imobili$arii si masurile de prevenire luate sc%imb po$itia pacientului din ! in !% monitori$area functiilor vitale T.A>14<3155mm6g 8 A+>71 bat3min T>(4O, 8#>!5 resp3min diure$a>1555ml3!"% administrarea medicamentelor prescrise de medicUAspatofort !f3$i I.M ii recoltea$ anali$e de laborator-6*, , TS , TW,I/,glicemie. la indicatia medicului e'plic pacientului acesta manevra 'valuare !".5!.!51! absenta alterarii pielii !7.5!.!51! tesutul adipos nu a fost afectat !7.5!.!51! am mentinut legatura cu familia pentru educarea acesteia in a&utarea bolnavului pentru ai satisface nevoile fundamentale la pat Obiective reali$ate

eliminarea urinara legat de pre$enta sondei (robleme mobili$area obligatorie la pat a pacientului din cau$a A+, %emoragic Sursa de dificultate ,sonda urinara mobili$area pacientului la pat !anifestari de dependenta disconfort, &ena

recapete forta si tonusul muscular


autonomie in deplasare si miscare

cantitatea3calitatea emisiei de urina si fecale la indicatia medicului monte$ o sonda 1oleL nr.17, respectand toate regulile de asepsie si antisepsie si ale te%nicii de lucru stiind ca cele mai multe infectii ale tractului urinar survin in urma sonda&ului monitori$area functiilor vitale T.A>14539<mm6g 8 A+>75 bat3min T>(7,!O, 8#>!5 resp3min diure$a>1155ml3!"% administrarea medicamentelor prescrise de medic eliminarea urinei se face pe sonda !<.5!.!51! pacientul a pre$entat tran$it intestinal in limitele fi$iologice , un scaun la una doua $ile !7.5!.!51! ameliorarea disconfortului Obiective reali$ate

Nevoi fundamentale la care pacientul pre$inta independenta Nevoia Fundamentala Nevoia de a%si mentine temperatura corpului in limite normale Manifestari de independenta pacientul este afebril 4biective sa evite orice infectie care ar putea determina cresterea temperaturii &nterventii autonome il invat cum sa se prote&e$e impotriva infectiilor il educ in ceea ce priveste imbracamintea adecvata incura&e$ pacientul sa comunice AM orice problema care apare in evolutia starii de sanatate determin pacientul sa si e'prime

Nevoia de a comunica

pacientul comunica cu personalul medical dar si cu ceilalti bolnavi din salon participa la slu&be religioase oca$ional

sa pre$inte independenta in satisfacerea acestei nevoi pe perioada spitali$arii respectarea convingerilor

Nevoia de a actiona conform propriilor

convingeri si valori. de a practica religia Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii integritate psi%ica manifesta ambitie in reali$area activitatilor specifice varstei sale scaderea starii de incordare de$voltare psi%ologica si emotionala optima dorinta si interesul de a invata acumularea de cunostinte pacientul se poate imbraca singur pacientul nu pre$inta teama sa si continue activitatile conform varstei si aptitudinilor sale sa si cunoasca resursele intelectuale planific cu pacientul activitati recreative pacientul trebuie sa cunoasca norme de mentinere a sanatatii sa fie ec%ilibrat fi$ic si psi%ic

propriile convingeri incura&e$ pacientul in orice activitate care il interesea$a il stimule$ pentru a obtine performanta dorita pacientul este multumit

Nevoia de a se recreea

Nevoia de a invata

ii sustin motivarea fata de cunostintele pe care dobandeste a&ut pacientul in alegerea len&eriei corespun$atoare asigur conditiile de mediu adecvate pentru evitarea pericolelor prin accidentare

Nevoia de a se imbraca si dezbraca Nevoia de a evita pericolele

sa nu pre$inte stare de an'ietate si disconfort

3!2 #lan de ingri0ire al pacientei R!&! /erioada de ingri&ire 1".5( : 17.5(.!51!


(rezentarea cazului Doamna #.I. in varsta de "< ani, se internea$a in data de 15.5(.!51! in Spitalul ,linic ,olentina, sectia neurologie cu diagnosticul pre$umtiv A+, isc%emic dreapta, %emiplegie stanga, 6TA, Diabet $a%arat tip II ,onditii de viata si munca2 locuieste impreuna cu sotul, ambii pensionari, intr un aprtament cu trei camere !otivele internarii %emiplegie stanga varsaturi alimentare Antecedente medicale +iziologice ( menar%a la 1< ani8 sarcini2 <8 nasteri 2 ! 8 avort (8 Patologice ( bolile infectioase ale copilariei

&ntecedente heredo(colaterale mama %ipertensiva, decedata in urma unui stop cardio respirator &storicul bolii /acienta este cunoscuta ca o vec%e %ipertensiva in tratament cu 0nap , )ifedipin etc., pe care l urma inconstant si diabet $a%arat de tip II , ultima valoare in luna martie a glicemiei 145mg3dl mentinuta prin2 regim alimentar, prescris de cabinetul de nutritie si %ipoglicemiante Maninil !tb3$i 2 de circa 1 saptamana a observat 2 o scadere de forta discreta la membrele de partea stanga tulburari de ec%ilibru in dimineata internarii este gasita ca$uta in casa pre$entand 2 varsaturi alimentare in &et rela'are sfincteriana

(rotocol medical E%amen fizic general /acienta constienta , orientata temporo spatial pre$inta 2 labilitate psi%oemotionala fara redoare de ceafa pupile egale reactive pare$a faciala stanga de tip central %emiplegie stanga #omberg nesistemati$at tulburari de vorbire de tip afa$ic stare generala buna , tesut adipos bine repre$entat stare de nutritie buna T.A>!(<31"5mm6g , A+>443min , T>(7,9O, Sfinctere incontinente pentru urina medicul neurolog decide efectuarea in urgenta a testarii glicemiei cu glicotest valoare de (!5 mg3d

E%amen neurologic Atitudine > absente Ortostatiune > mers : imposibil Mobilitate > deficit motor stang ,oordonare M H >"3< OMS ><3< Sensibilitate > normal +orbire > normal /si%ic C,S >1< &nvestigatii 'xamenul RMN 0'amen I#M cerebral cu substanta de contrast mica retea de structuri vasculare serpinginoase cu Bsignal voidD de reflu' rapid in toate secventele , vi$ibila superficial parietal posterior pe partea stanga ,fara modificari de semnal in parenc%imul adiacent 8 secventele angio I#M evidentia$a malformatie vasculara cu ramuri de %ranire din A,M stg si A,/ stg si drena& venos prin vene corticale in sinusul

sagital superior si in sinusul transvers stg aspect ingrosat al mucoasei ce tapetea$a ambele sinusuri ma'ilare. Analize de laborator %6;>17,!5g@ 6t>"<,7@ trombocite>177.5553mmP leucocite>4.!553mmP formula leucocitara 2 )eutrofile segmentate>7!@ *imfocite>!7@ 0u$inofile>(@ Monocite>7@ ;a$ofile>!@ +S6>1"mm3% uree>(1mg@ glicemie>(!5mg@ -la internare. colesterol>!"5mg@ tLmol>!5 TW>1" sec -la internare. T6>155sec -la internare. coeficient protrombina>45@ creatinina>5.95mg@ urocultura>sterila gluco$urie 3!"%>fara albumina , gluco$a>1(5mg@ Tratament medicamentos prescris de medic 1".5(.!51! Manitol !5 @ Solutie #inger Cluco$a 15@ Algocalmin ,erucal ,le'ane -"5mg. 1urosemid /iracetam ,erebrolLsin !55ml <55ml 1<55ml U 1!u.i insulina3!<5ml (f !f !f !f 1f 1f 1<.5(.!51! !55ml <55ml 1<55ml U 1!u.i insulina3!<5ml (f !f !f !f 1f 1f 17.5(.!51! !55ml <55ml 1<55ml U 1!u.i insulina3!<5ml (f !f !f !f 1f 1f 17.5(.!51! !55ml <55ml 1<55ml U 1!u.i insulina3!<5ml (f !f !f !f 1f 1f

Maninil +itamina ;1 155 +itamina ;7 !<5 +itamina , <55 A,l 1g Sintrom 0nap Apreciere nursing

(tb !f <55 ml "f 15 ml " tb !tb

(tb !f <55 ml "f 15 ml " tb !tb

(tb !f <55 ml "f 15 ml " tb !tb

(tb !f <55 ml "f 15 ml " tb !tb

Din anali$a datelor anamnestice, e'amenul clinic, paraclinic si observatiile personale, se aprecia$a din punct de vedere nursing ca pacienta #I pre$inta2 alterarea mobilitatii fi$ice8 deficit de autoingri&ire8 incontinenta urinara risc de alterare a integritatii pielii8 risc de alterare a nutritiei8 incapacitatea de a comunica8 alterarea imaginii de sine8 circulatie inadecvata8 riscul de aparitie a sindromului de inutilitate social.

#6 N D' &N2R&8&R' & -13!9/%1:!9/!2912+ 1! Nevoia de a respira a respira repre$inta nevoia fiintei umane de a capata o'igenul din mediul incon&urator, necesar proceselor de o'idare din organism, si de a elimina dio'idul de carbon re$ultat din arderile celulare . Diagnosti c de ingri0ire #espiratie $gomotoa sa cu dispnee, sen$atie de sufocare (robleme dificultat ea in a respira sen$atie de sufocare dispnee $gomote respiratori i Surse de dificulate durere an'ietate diminuar ea mobilitati i intolerant a la efortul fi$ic 4biective cai respirator ii permeabi le si o buna respiratie in perioada spitali$ar ii diminuar ea dispneei ritm respirator regulat pe timpul spitali$ari i &nterventii autonome si delegate monitori$area functiilor vitale #>!13min8T.A>!1531!5mm6g8A+>7! b3min posturi adegvate care sa favori$e$e respiratia-sc%imbam po$itia din ! in !%. efectuam tapota& educarea pacientului pentru e'ecutarea unor e'ercitii respiratorii pregatesc bolnavul fi$ic si psi%ic pentu recoltarea de anali$e in urgenta 2 grup sanguin,#%,TS,T,,TW,indice de protrombina,calcemie administrarea medicamentelor prescrise de medic 'valuare 1".5(.!51! re$ultate anali$e2 +S6>1"mm3% uree>(1mg@ trombocite>177.5553 mmP leucocite>4.!553mmP TW>1" sec T6>155sec 6;>17,!5g@ 6t>"<,7@ glicemie>(!5mg@ colesterol>!94mg3dl 1<.5(.!51! sc%imbarea po$itiei pacientei frecvent a&uta pacienta sa respire mai usor 17.5(.!51! starea bolnavei se imbanatateste progresiv, respira mai bine Obiective reali$ate

lipsa cunosterii despre boala sa !anifest ari de dependen ta sen$atie de sufocare 2! Nevoia de a se misca si a%si mentine o buna postura2 sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare , de a si mobili$a toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor parti ale corpului intr o po$itie care sa permita eficacitatea functiilor organismului. Diagnostic de ingri0ire Alterarea mobilitatii cu reestrictie in miscare si autonomie (roblemele dificultatea in a se misca, pacientul nu are voie sa se miste din cau$a %emoragiei dificultatea de a se ridica, a merge Sursa de dificultate %emoragia oboseala 4biective mobili$area pasiva a pacientul de 7 ori31!% pacientul sa si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale pe timpul spitali$arii &nterventii autonome si delegate mobili$e$ pasiv pacientul din ! in !% masea$ regiunile predispuse la escare a&ut pacientul in satisfacerea nevoilor sale il servesc la pat cu cele necesare asigur conditiile necesare repausului la pat iau legatura cu serviciul e'ploarari functionale pentru a efectua 0AC la patul bolnavului monitori$area functiilor vitale T.A>195315<mm6g #>!5resp3min dispneic 8 A+>75bat3min T>(4O,8diure$a>455ml3!"% 8 nu a avut scaun administrarea medicamentelor prescrise de medicUAspatofort !f3$i I.m 'valuare 1<.5(.!51! re$ultatul 0AC 2 a'a W#S "5,8A+>75bat3min cu e'trasistola supraventriculara , modificata cu isc%emie in +" +7 17.5(.!51! fortificarea treptata a musculaturii pacientul a inteles ca nu are voie sa se deplase$e din cau$a %emoragiei 17.5(.!51! interventia familiei face ca pacientul sa faca fata nevoilor fi$ice Obiective reali$ate

slabiciune lipsa de cunoastere a te%nicilor mobili$arii !anifestari de dependenta imobili$are la pat, grad limitat de miscare /! Nevoia de a se alimenta2 oricarui organism ii este necesar sa ingere$e si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a si asigura de$voltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a si mentine energia indisponibila unei bune functionari . Diagnostic de ingri0ire Alimentatie inadegvata datorata varsaturilor, greturilor, aportului insuficient de alimente (roblemele alimentatie neadegvata2surplus varsaturi greturi %idratare neadegvata aport insuficient de alimente Sursa de dificultate obisnuinta de %idratare deficitara si alimentare deficitara lipsa de cunoastere a valorilor nutritive ale alimentelor si nevoilor organismului 4biective sa fie ec%ilibrat din punct de vedere fi$ic, sa nu mai pre$inte sindrom digestiv in "4 ore sa primeasca alimentatia care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ in 7! % reec%ilibrare %idro electrolitica &nterventii autonome si delegate asigur stare de confort pentru prevenirea varsaturilor si aspirari pregatesc tavita renala pentru varsaturi si sustin capul bolnavului in timpul efortului de varsatura diversificarea alimentelor in functie de regimul alimentar prescris de medic tinand cont de boala re%idratarea dupa varsatura,aborde$ calea venoasa pentru perfu$ia cu )a,l <55mlUCluco$a 15@U15 9.I de insulina ridic capul bolnavului in timp ce acesta mananca monitori$area functiilor vitale T.A>145395mm6g 8 A+>7! bat3min T>(7,9O, 8#>19 resp3min 'valuare 1".5(.!51! am purtat $ilnic conversatie cu pacientul pentru a l educa cu privire la obiectivele dietei pacientul respectand dieta si recomandarile medicului 1<.5(.!51! pacienta este ec%ilibrata %idric si nutritional 17.5(.!51! nu mai pre$inta greata si varsaturi 17.5(.!51! se poate alimenta pe cale naturala Obiective reali$ate

!anifestari de dependenta grad de des%idratare odi%na si somn deficitar prin stare de disconfort

asigur regimul igieno dietetic prin administrarea parenterala de gluco$a 15@ <55ml administrarea medicamentelor prescrise de medic

3! Nevoia de a dormi si odi$ni2 este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odi%ni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa i perita organismului sa obtina randamentul ma'im . Diagnostic de ingri0ire Disconfort prin tulburari de odi%na si somn manifestate prin agitatie,indispo$itie psi%omotorie,iritabilitate (robleme incapacitatea de a se odi%ni epui$are fi$ica si psi%ica agitatie Sursa de dificulatate an'ietate pacientul este agitat din cau$a %emoragiei stare depresiva din cau$a bolii !anifestari de dependenta insomnie epui$are 4biective &nterventii autonome si delegate cree$ un climat de incredere incura&and pacientul si ii favori$e$ odi%na invat pacientul cum sa e'ecute te%nici de rela'are educam familia cum sa comunice cu pacientul in vederea diminuarii an'ietatii observ si comunic medicului sc%imbarile survenite in comportamentul pacientului monitori$area functiilor vitale T.A>17<39<mm6g 8 A+>7! bat3min T>(7,9O, 8#>19 resp3min administrarea medicamentelor prescrise de medicU6A*DO* 1f3i.m seara 'valuare 1".5(.!51! starea de an'ietate s a diminuat vi$ibil 1<.5(.!51! pacientul si a recapatat ritmul veg%e somn 17.5(.!51! pacientul respecta perioadele de rela'are 17.5(.!51! pacientul doarme 7 7 % seara cu somn fara intreruperi Obiective reali$ate

satisfacerea nevoii de somn a pacientului in perioada spitali$arii diminuarea starii de an'ietate in "4%

5! Nevoia de a fii curat si ingri0it2 a fi curat , ingri&it si a ti prote&a tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa si poata indeplini functiile. Diagnostic de ingri0ire Degradarea autonomiei pentru ingri&iri personale (robleme imobili$area transpiratii abundente subfebrilitate de$interes fata de masurile de igiena Sursa de dificulatate dificultatea de a se misca stare depresiva din cau$a bolii slabiciune perturbarea imaginii de sine !anifestari de dependenta incontinenta urinara %emiplegie ;! Nevoia de a elimina2 eliminarea repre$inta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare , re$ultate din metabolism . Diagnostic de ingri0ire De$ec%ilibrul in 4biective montarea &nterventii autonome si delegate am monitori$at permanent 'valuare 1".5(.!51! 4biective pacientul sa si pastre$e tegumentele integre evitarea riscului de aparitie al escarelor sa i asiguram materiale necesare pentru efectuarea igienei la pat &nterventii autonome si delegate asigur len&erie curata de corp si pat asigur microclimatul in salon si repaus la pat absolut asigur regimul igieno dietetic si %idratare corespun$atoare a bolnavului pe cale parenterala e'plic pacientului consecintele posibile ale imobili$arii si masurile de prevenire luate sc%imb po$itia pacientului din ! in !% monitori$area functiilor vitale T.A>14<3155mm6g 8 A+>71 bat3min T>(4O, 8#>!5 resp3min diure$a>1555ml3!"% administrarea medicamentelor prescrise de medicUAspatofort !f3$i I.M ii recoltea$ anali$e de laborator-6*, , TS , TW,I/,glicemie. la indicatia medicului e'plic pacientului acesta manevra 'valuare 1".5(.!51! absenta alterarii pielii 17.5(.!51! tesutul adipos nu a fost afectat 17.5(.!51! am mentinut legatura cu familia pentru educarea acesteia in a&utarea bolnavului pentru ai satisface nevoile fundamentale la pat Obiective reali$ate

eliminarea urinara legat de pre$enta sondei (robleme mobili$area obligatorie la pat a pacientului din cau$a A+, %emoragic Sursa de dificultate ,sonda urinara mobili$area pacientului la pat !anifestari de dependenta disconfort, &ena

unei sonde ve$icale evacuarea urinii prin sonda

cantitatea3calitatea emisiei de urina si fecale la indicatia medicului monte$ o sonda 1oleL nr.17, respectand toate regulile de asepsie si antisepsie si ale te%nicii de lucru stiind ca cele mai multe infectii ale tractului urinar survin in urma sonda&ului monitori$area functiilor vitale T.A>14539<mm6g 8 A+>75 bat3min T>(7,!O, 8#>!5 resp3min diure$a>1155ml3!"% administrarea medicamentelor prescrise de medic eliminarea urinei se face pe sonda 1<.5(.!51! pacientul a pre$entat tran$it intestinal in limitele fi$iologice , un scaun la una doua $ile 17.5(.!51! ameliorarea disconfortului Obiective reali$ate

Nevoi fundamentale la care pacientul pre$inta independenta Nevoia Fundamentala Nevoia de a%si mentine temperatura corpului in limite normale Manifestari de independenta pacientul este afebril

4biectiv

sa evite orice infect determina cresterea

Nevoia de a comunica

pacientul comunica cu personalul medical dar si cu ceilalti bolnavi din salon participa la slu&be religioase oca$ional

sa pre$inte independen acestei nevoi pe perio

Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori. de a practica religia Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii

respectarea con

integritate psi%ica manifesta ambitie in reali$area activitatilor specifice varstei sale

sa si continue activi varstei si aptitud

sa si cunoasca resurs

Nevoia de a se recreea

Nevoia de a invata Nevoia de a se imbraca si dezbraca

scaderea starii de incordare de$voltare psi%ologica si emotionala optima dorinta si interesul de a invata acumularea de cunostinte pacientul se poate imbraca singur pacientul nu pre$inta teama

planific cu pacien recreativ pacientul trebuie sa cu mentinere a s

sa fie ec%ilibrat fi

Nevoia de a evita pericolele

sa nu pre$inte stare disconfo

3!/ #lan de ingri0ire al pacientei M!6! /erioada de ingri&ire !1.5( : !".5(.!51!


(rezentarea cazului Doamna /.+. in varsta de <" ani, se internea$a in data de !5.5(.!51! in Spitalul ,linic ,olentina, sectia neurologie cu diagnosticul pre$umtiv A+, aterotrombotic, %emiplegie stanga de lob parietal nedominanta 6TA !otivele internarii deficit motor %emicorp stang Antecedente medicale +iziologice ( menar%a la 1( ani8 menopau$a : la <5 ani8 sarcini2 (8 nasteri 2 ! 8 avort 1 Patologice ( bolile copilariei

&ntecedente heredo(colaterale neaga luesul , T;, ul, infectia 6I+ in familie &storicul bolii /acienta / + , in varsta de 7< ani cunoscuta ca %ipertensiva, care nu urmea$a cu regularitate tratamentul prescris de medic. Din relatiile insotitortilui reiese ca bolnava, cu circa < ore inaintea internari, in urma unui efort fi$ic acu$a brusc 2 cefalee brutala accentuata, in casca, urmata de ameteli, varsaturi, fotofobie, incontenienta urinara, diminuarea fortei musculare pe partea stanga a corpului, obnubilare, agitatie, dispnee, cu sete de aer, transpiratii abundente. Se internea$a de urgenta pentru investigatii si tratament de specialitate (rotocol medical E%amen fizic general Stare generala 2 mediocra Stare de nutritie 2 normo ponderal Stare de constienta 2 somnolent 1acies 2 asimetic

Tegumente 2 normal colorate Mucoase 2 normal colorate 1anere 2 fara modificari Tesut con&unctiv 2 adipos normal repre$entate Sistemul osteoarticular 2 integre normofunctional Ap. #espirator 2 ampliatii respiratorii simetrice Ap cardio vascular 2 T.A>1<5375 A+>4" Sfinctere si functia genetica 2 sonda urinara *imba& 2 di$artrie /si%ic 2 constient , somnolent E%amen neurologic 1.Atitudini particulare 2 nu are !.Miscari involuntare 2 1obille I (.Semne meningeale 2 fara redoare de ceafa ".)ervii cranieni a.nervul olfactiv-acuitate olfactiva , %alucinatii olfactive. 2 nu are b.nervul optic-acuitate vi$uala ,camp vi$ual ,fundul de oc%i. 2 AS normale c.nervul oculomotor - per. III , I+ , +I . po$itia globilor oculari , mobilitatea globilor oculari 2 pupile egale , #1M-U. bilateral d.nerv acustico vestibular 2 aude e.nervul glosofaringian -e'amenul gustului in 13( posterioara a limbii , deglutitia pt solide . 2 fara tulburari de gust , deglutitie posibila <.Mobilitatea a.Ortostatiunea si mersul 2 imposibile b.Miscarile active segmentare , forta musculara segmentara , probe pare$a 2 %emiplegie stg c.Tonusul muscular 2 %ipotonie mb stg d.,oordonarea miscarilor 2 fara ata'ie drp &nvestigatii CT cerebral nativ : #e$ultat ( Arie %ipodensa e'tinsa fronto temporo parietal , insular si caudato capsulo lenticular drp , cu stergerea reliefului cortical si efect de masa asupra sistemului ventricular . Arii %ipodense , infracentimetice , locali$at pontin si a'ial si in nucleul lenticular stg . Sistem ventricular asimetric prin colobarea +. ,onclu$ii 2 infarct subacut in teritoriul carotidian drp cu discret efect de masa . Infarcte cronice lacunare pontin si lenticular stg .

Analize de laborator

Anali$a *'M T4642&'

!1.5(.!51!
#;,> ".<9315PQ15P3R M,6>(".<43pg S;,>14.!43Q15P3R* *FT>1.743Q15P3R* 6C;>1".<<3g3dl M,6,>((.1!3g3dl )09@>9<."@ ;AS@>5.7@ 6,T>"(.7<@ #DS>1(.<7@ )09T>1<.<"3Q15P3R* ;AST>5.1!3Q15P3R* M,+>9<.(73f* M/+>15.<73f* *F@>7.<@ +S6-1%.>!!3mm )A-ser.>1"!3mm ol3l

!!.5(.!51!

!(.5(.! 5 1!

!".5(.!51!

,&4C*&M&'

*D6>1<(3u3l COT>"53u3l A-ser.>"."3mm ol3l ,A M;>73u3l C/T>!<3u3l ,l-ser.>9<3mm ol3l D.;ilir>5.!9mg@ /rotein. Totala>4.( Cluco$a>1713mg3dl T.;ilir>5.71mg@ *ipide>7!43mg3dl Trigl.>1(!mg3dl ,a>9.53mg3dl CCT>!73u3l

,/A>1943u3l

'7 M'N 6CR

6CR Aspect sang%inolent 0)T-U UU. 6CR culoare =A)TO,#O M-U. 6CR # /andL /o$itiv-UU. 6CR Albumina 5.<!3gV 6CR nr celule !<73mmP 6CR nr eritrocite 1(4.!"53mmP

Tratament medicamentos prescris de medic Ta$ocin !f -1f 31! % i.v. Centamicina !f -1f31!% i.v. De'ameta$ona !f -1f31!% i.v. Miofilin 1f in perfu$ie A,, !f - 1f I.v perfu$abil31!%. /ento'ifilin 1cp ora 1" +it ;1 , ;7 !f -in perfu$ie. Tarosin (cp -1cp la 4%. Algifen (f -1f 34% i.v la nevoie. +it A ! cp 1enitoin !cp -1cp31!%. 1enobarbital 1cp seara 6ID#ATA#0 2 Manitol !5@ 7<ml 3 ( ori pe $i -i.v. Solutie #inger <55ml 3 ! ori pe $i -i.v. 6aloperidol 1< picaturi 3$i -per os. Apreciere nursing Anali$and datele anamnestice, e'amenul clinic, paraclinic si observatiile personale, se aprecia$a din punct de vedere nursing ca pacienta /+ pre$inta2 alterarea mobilitatii fi$ice8 deficit de autoingri&ire8 incontinenta urinara risc de alterare a integritatii pielii8

risc de alterare a nutritiei8 incapacitatea de a comunica8 alterarea imaginii de sine8 circulatie inadecvata8 riscul de aparitie a sindromului de inutilitate social.

#6 N D' &N2R&8&R' & -21!9/%23!9/!2912+ 1! Nevoia de a respira a respira repre$inta nevoia fiintei umane de a capata o'igenul din mediul incon&urator, necesar proceselor de o'idare din organism, si de a elimina dio'idul de carbon re$ultat din arderile celulare . Diagnosti 4biectiv &nterventii autonome si delegate c de e ingri0ire /acienta sa monitori$area functiilor vitale pre$inta o pre$inte #>!13min8T.A>!1531!5mm6g8A+>7 respiratie cai !b3min $gomotoa respirato posturi adegvate care sa favori$e$e sa cu rii respiratia-sc%imbam po$itia din ! in dispnee, permeabi !%. sen$atie le si o efectuam tapota& de buna educarea pacientului pentru sufocare respiratie e'ecutarea unor e'ercitii respiratorii sa si pregatesc bolnavul fi$ic si psi%ic pentu recoltarea de anali$e in (robleme diminue$ e urgenta 2 grup sanguin,#%,TS,T,,TW,indice de dificultat dispneea protrombina,calcemie ea in a respira sa aibe sen$atie un ritm administrarea medicamentelor de respirator prescrise de medic sufocare regulat dispnee $gomote respirator ii Surse de dificulate durere an'ietate diminuar ea mobilitati i intolerant 'valuare !1.5(.!51! re$ultate anali$e2 6b>1".4<g3dl8*>7455 mmc8 6t>"<@8TS><ming(5s ec8 T,>7 min8TW>14 indice protrombina 75@8 grup sanguina ;III glicemie>1!7mg3dl colesterol>!94mg3dl !!.5(.!51! sc%imbarea po$itiei pacientului din ! in !% a&uta bolnavul sa respire mai usor !".5(.!51! starea bolnavei se imbanatateste progresiv, respira mai bine Obiective reali$ate

a la efortul fi$ic lipsa cunosterii despre boala sa !anifest ari de dependen ta sen$atie de sufocare 2! Nevoia de a se misca si a%si mentine o buna postura2 sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare , de a si mobili$a toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor parti ale corpului intr o po$itie care sa permita eficacitatea functiilor organismului. Diagnostic de ingri0ire Alterarea mobilitatii cu reestrictie in miscare si autonomie (roblemele dificultatea in a se misca, pacientul nu are voie sa se miste din cau$a %emoragiei dificultatea de a se ridica, a merge Sursa de 4biective mobili$area pasiva a pacientul de 7 ori31!% pacientul sa si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale &nterventii autonome si delegate mobili$e$ pasiv pacientul din ! in !% masea$ regiunile predispuse la escare a&ut pacientul in satisfacerea nevoilor sale il servesc la pat cu cele necesare asigur conditiile necesare repausului la pat iau legatura cu serviciul e'ploarari functionale pentru a efectua 0AC la patul bolnavului monitori$area functiilor vitale T.A>195315<mm6g #>!5resp3min dispneic 8 A+>75bat3min T>(4O,8diure$a>455ml3!"% 8 nu a avut scaun 'valuare !1.5(.!51! re$ultatul 0AC 2 a'a W#S "5,8A+>75bat3min cu e'trasistola supraventriculara , modificata cu isc%emie in +" +7 !!.5(.!51! fortificarea treptata a musculaturii pacientul a inteles ca nu are voie sa se deplase$e din cau$a %emoragiei !".5(.!51! interventia familiei face ca pacientul sa faca fata nevoilor

dificultate %emoragia oboseala slabiciune lipsa de cunoastere a te%nicilor mobili$arii !anifestari de dependenta imobili$are la pat, grad limitat de miscare

administrarea medicamentelor prescrise de medicUAspatofort !f3$i I.m

fi$ice Obiective reali$ate

/! Nevoia de a se alimenta2 oricarui organism ii este necesar sa ingere$e si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a si asigura de$voltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a si mentine energia indisponibila unei bune functionari . Diagnostic de ingri0ire Alimentatie inadegvata datorata varsaturilor, greturilor, aportului insuficient de alimente (roblemele alimentatie neadegvata2surplus varsaturi greturi %idratare neadegvata aport insuficient de alimente Sursa de dificultate obisnuinta de %idratare deficitara si alimentare deficitara lipsa de cunoastere a 4biective sa fie ec%ilibrat din punct de vedere fi$ic, sa nu mai pre$inte sindrom digestiv sa primeasca alimentatia care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ reec%ilibrare %idro electrolitica &nterventii autonome si delegate asigur stare de confort pentru prevenirea varsaturilor si aspirari pregatesc tavita renala pentru varsaturi si sustin capul bolnavului in timpul efortului de varsatura diversificarea alimentelor in functie de regimul alimentar prescris de medic tinand cont de boala re%idratarea dupa varsatura,aborde$ calea venoasa pentru perfu$ia cu )a,l <55mlUCluco$a 15@U15 9.I de insulina ridic capul bolnavului in timp ce acesta mananca monitori$area functiilor 'valuare !1.5(.!51! am purtat $ilnic conversatie cu pacientul pentru a l educa cu privire la obiectivele dietei pacientul respectand dieta si recomandarile medicului !!.5(.!51! pacienta este ec%ilibrata %idric si nutritional !(.5(.!51! nu mai pre$inta greata si varsaturi !".5(.!51! se poate

valorilor nutritive ale alimentelor si nevoilor organismului !anifestari de dependenta grad de des%idratare odi%na si somn deficitar prin stare de disconfort

vitale T.A>145395mm6g 8 A+>7! bat3min T>(7,9O, 8#>19 resp3min asigur regimul igieno dietetic prin administrarea parenterala de gluco$a 15@ <55ml administrarea medicamentelor prescrise de medic

alimenta pe cale naturala Obiective reali$ate

3! Nevoia de a dormi si odi$ni2 este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odi%ni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa i perita organismului sa obtina randamentul ma'im . Diagnostic de ingri0ire Disconfort prin tulburari de odi%na si somn manifestate prin agitatie,indispo$itie psi%omotorie,iritabilitate (robleme incapacitatea de a se odi%ni epui$are fi$ica si psi%ica agitatie Sursa de dificulatate an'ietate pacientul este agitat din cau$a %emoragiei stare depresiva din cau$a bolii !anifestari de dependenta insomnie 4biective &nterventii autonome si delegate cree$ un climat de incredere incura&and pacientul si ii favori$e$ odi%na invat pacientul cum sa e'ecute te%nici de rela'are educam familia cum sa comunice cu pacientul in vederea diminuarii an'ietatii observ si comunic medicului sc%imbarile survenite in comportamentul pacientului monitori$area functiilor vitale T.A>17<39<mm6g 8 A+>7! bat3min T>(7,9O, 8#>19 resp3min administrarea medicamentelor 'valuare !1.5(.!51! starea de an'ietate s a diminuat vi$ibil !!.5(.!51! pacientul si a recapatat ritmul veg%e somn !(.5(.!51! pacientul respecta perioadele de rela'are !".5(.!51! pacientul doarme 7 7 % seara cu somn fara intreruperi Obiective reali$ate

satisfacerea nevoii de somn a pacientului

epui$are

prescrise de medicU6A*DO* 1f3i.m seara

5! Nevoia de a fii curat si ingri0it2 a fi curat , ingri&it si a ti prote&a tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa si poata indeplini functiile. Diagnostic de ingri0ire Degradarea autonomiei pentru ingri&iri personale (robleme imobili$area transpiratii abundente subfebrilitate de$interes fata de masurile de igiena Sursa de dificulatate dificultatea de a se misca stare depresiva din cau$a bolii slabiciune perturbarea imaginii de sine !anifestari de dependenta incontinenta urinara %emiplegie ;! Nevoia de a elimina2 eliminarea repre$inta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare , re$ultate din metabolism . 4biective pacientul sa si pastre$e tegumentele integre evitarea riscului de aparitie al escarelor sa i asiguram materiale necesare pentru efectuarea igienei la pat &nterventii autonome si delegate asigur len&erie curata de corp si pat asigur microclimatul in salon si repaus la pat absolut asigur regimul igieno dietetic si %idratare corespun$atoare a bolnavului pe cale parenterala e'plic pacientului consecintele posibile ale imobili$arii si masurile de prevenire luate sc%imb po$itia pacientului din ! in !% monitori$area functiilor vitale T.A>14<3155mm6g 8 A+>71 bat3min T>(4O, 8#>!5 resp3min diure$a>1555ml3!"% administrarea medicamentelor prescrise de medicUAspatofort !f3$i I.M ii recoltea$ anali$e de laborator-6*, , TS , TW,I/,glicemie. la indicatia medicului e'plic pacientului acesta manevra 'valuare !1.5(.!51! absenta alterarii pielii !!.5(.!51! tesutul adipos nu a fost afectat !(.5(.!51! am mentinut legatura cu familia pentru educarea acesteia in a&utarea bolnavului pentru ai satisface nevoile fundamentale la pat Obiective reali$ate

Diagnostic de ingri0ire De$ec%ilibrul in eliminarea urinara legat de pre$enta sondei (robleme mobili$area obligatorie la pat a pacientului din cau$a A+, %emoragic Sursa de dificultate ,sonda urinara mobili$area pacientului la pat !anifestari de dependenta disconfort, &ena

4biective montarea unei sonde ve$icale evacuarea urinii prin sonda

&nterventii autonome si delegate am monitori$at permanent cantitatea3calitatea emisiei de urina si fecale la indicatia medicului monte$ o sonda 1oleL nr.17, respectand toate regulile de asepsie si antisepsie si ale te%nicii de lucru stiind ca cele mai multe infectii ale tractului urinar survin in urma sonda&ului monitori$area functiilor vitale T.A>14539<mm6g 8 A+>75 bat3min T>(7,!O, 8#>!5 resp3min diure$a>1155ml3!"% administrarea medicamentelor prescrise de medic

'valuare !1.5(.!51! eliminarea urinei se face pe sonda !!.5(.!51! pacientul a pre$entat tran$it intestinal in limitele fi$iologice , un scaun la una doua $ile !".5(.!51! ameliorarea disconfortului Obiective reali$ate

Nevoi fundamentale la care pacientul pre$inta independenta Nevoia Fundamentala Nevoia de a%si mentine temperatura corpului in limite normale Manifestari de independenta pacientul este afebril 4biective sa evite orice infectie care ar putea determina cresterea temperaturii &nterventii autonome il invat cum sa se prote&e$e impotriva infectiilor il educ in ceea ce priveste imbracamintea adecvata incura&e$ pacientul sa comunice AM orice problema care apare in evolutia

Nevoia de a comunica

pacientul comunica cu personalul medical dar si cu ceilalti

sa pre$inte independenta in satisfacerea acestei nevoi pe perioada

bolnavi din salon Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori. de a practica religia Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii participa la slu&be religioase oca$ional

spitali$arii respectarea convingerilor

starii de sanatate determin pacientul sa si e'prime propriile convingeri incura&e$ pacientul in orice activitate care il interesea$a il stimule$ pentru a obtine performanta dorita pacientul este multumit

integritate psi%ica manifesta ambitie in reali$area activitatilor specifice varstei sale scaderea starii de incordare de$voltare psi%ologica si emotionala optima dorinta si interesul de a invata acumularea de cunostinte pacientul se poate imbraca singur pacientul nu pre$inta teama

sa si continue activitatile conform varstei si aptitudinilor sale sa si cunoasca resursele intelectuale planific cu pacientul activitati recreative pacientul trebuie sa cunoasca norme de mentinere a sanatatii sa fie ec%ilibrat fi$ic si psi%ic

Nevoia de a se recreea

Nevoia de a invata

ii sustin motivarea fata de cunostintele pe care dobandeste a&ut pacientul in alegerea len&eriei corespun$atoare asigur conditiile de mediu adecvate pentru evitarea pericolelor prin accidentare

Nevoia de a se imbraca si dezbraca Nevoia de a evita pericolele

sa nu pre$inte stare de an'ietate si disconfort

Concluzii Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul incon&urator 8 controlea$a si reglea$a activitatea tuturor tesuturilor si organelor. )u putem supravietui fara un sistem nervos functional.

A+, : ul este o suferinta grava a S), care duce la modificari cerebrale, pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de ec%ilibru. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari 2 de sensibilitate, sfincteriene, trofice, sen$oriale, de comunicare.

#actorii determinanti o 6TA, arterosclero$a, traume psi%o afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fi$ica, e'cese alimentare si3sau alcoolice, insolatie, variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica, etc.

$iscutii Indiferent de cau$a care a dus la producerea accidentului vascular, problemele pacientilor sunt % alterarea mobilitatii fi$ice din cau$a deficitului motor si sen$orial, diminuarea fortei musculare8

% % % % % %

alterarea comunicarii verbale8 lipsa autonomiei in ingri&irile personale8 alterarea conceptiei despre sine8 alimentatie inadecvata prin deficit8 riscul alterarii tegumentelor8 risc de accidente - caderi, loviri, raniri ..

Concluzii 1. A+, tran$itor repre$inta o urgenta neurologica deoarece netratat la timp si corect se transforma dupa mai multe repetari in accident isc%emic constituit - infarct cerebral .. In functie de vasul afectat, deci de nivelul circulator de la care nu mai trece sangele, simptomatologia este caracteristica. !. A+, %emoragic : %emoragie subara%noidiana se datorea$a sangelui care invadea$a spatiul subara%noidian care in mod normal contine *,# si circulatia acestui amestec pe caile anatomice de curgere a *,# pana la nivel spinal, evolutia fiind rapida spre deces. (. A+, %emoragic : %emoragie cerebrala are drept cau$a 6TA si ateromato$a repre$inta una din cele mai grave suferinte ale creierului, grefata de o mortalitate crescuta, iar pentru supravietuitori, de sec%ele neurologice importante 2 parali$ii, tulburari psi%ice. ,&,6&42R F&' 1! T&T&RC 6! ,$-EN E .EDIC/ ( CHI$,$-IC&#E PEN $, C&D$E .EDIC&#E) Editura "'iata .edicala $omaneasca") 0ucuresti) 1222% -HID DE N,$SIN-) Editura $omaneasca") 0ucuresti) 1222 "'iata .edicala

2! T&T&RC (. T&T&RC

6! 6!

EHNICI DE E'&#,&$E Sl IN-$I3I$E & 0/#N&'I#/$) Editura "'iata .edicala $omaneasca") 0ucuresti) 1224% 0$E'I&$ DE E5P#/$&$I (+,NC I/N&#E SI( IN-$#3I$I SPECI&#E) Editura "'iata .edicala $omaneasca") 0ucuresti) 1224% EHNIC& IN-$I3I$II 0/#N&'I#/$) Editura .edical) 0ucuresti) 1224% IN-$I3I$I -ENE$&#E Sl SPECI&#E &#E

". T&T&RC

6.

5! M4<'SC! , ;! , 6T 2. 2

0/#N&'I#/$) '/#% 4 ( II) Pedagogica) 0ucuresti 4674% :! M4R R= & . >! RS'N& C!

Editura Didactica si

&N& /.IE P& /#/-IC& '/# ,I) +d(ara .edicala) 0ucuresti 4672% $& & DE NE,$/#/-IE) '/#I'% P&$ E& II Editura .edicala) 0ucuresti 4671% NE,$/#/-IE C#INIC& '/# II) Editura Dacia) Clu8 4672% Plansele ) imaginile din lucrarea de diploma

?! C&M#' N= ' . 19! @@@! "C!ro 11! tlas D M