Introducere

Internetul este, n marea majoritate a cazurilor, aceeai reea, ns vzut ca un mediu de comunicare de mase, mpreun cu informaia i serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestui mediu. O comunitate virtual este grup variabil de persoane care comunic (ntrein legturi) frecvent ntre ele prin coresponden, telefon, reea internet .a., din raiuni de interes personal, social, educativ, etc. Termenul de "virtual" subliniaz faptul c nu este vorba de o societate cu comunicare "fa la fa", cu contactri personale "la vedere". Exist comuniti virtuale pure i comuniti virtuale care totui se prelungesc spre comunicare personal "fa la/n fa", adic activeaz din cnd n cnd i prin ntlniri directe, reuniuni programate. Cnd comunicarea se desfoar sub forma unei reele sociale interconectante care servete ca suport pentru schimb reciproc de preri, impresii, experiene trite etc., atunci se vorbete de un mediu social.

Principii generale
Comunitile virtuale ncurajeaza toate interaciunile, uneori, concentrndu-se n jurul unui interes special, sau doar pentru a comunica. Comunitile virtuale de calitate fac ambele lucruri. Acestea le permit utilizatorilor sa interactioneze printr-o pasiune comun, fie prin panouri de mesaje, camere de chat, site-uri de social networking, sau lumi virtuale. Comunitile online au devenit i o form de comunicare suplimentar pentru persoanele care se cunosc n viaa de zi cu zi. O comunitate mediat pe calculator utilizeaz programe speciale pentru a controla activitile participanilor. Primele comuniti virtuale internetice s-au afirmat pe la mijlocul anilor '90, i erau definite sau percepute ca "servicii de reele sociale" i "comuniti online". O comunitate virtual modern demareaz nu n ultimul rnd datorit unor posibiliti tehnice de comunicare puse n serviciul ei. Dar este de remarcat c potena unei comuniti virtuale este definit esenial doar prin coninutul comunicrilor i mai apoi prin mijloacele tehnice folosite. Este deci vorba de un fenomen social, nu de unul tehnic. De altfel motivarea participrii la comunitate este n mod evident de natur social. Un participant (membru) la o comunitate virtual poate lua/avea diferite posturi (statut) n cadrul ei: el poate fi un nceptor (novice), poate fi doar observator, pote deveni membru normal (un "obinuit") al comunitii, un lider sau dup o vreme un "senior" ("btrn"), care ncepe s fie dezinteresat de problematica comunitii. Nivelul de interaciune i participare al membrilor variaz n funcie de comunitate, de la adugarea de comentarii la un mesaj dintr-un blog sau forum pn la a concura unul mpotriva altuia ntr-un joc video online de tip MMORPG. La fel ca i grupurile sociale tradiionale comunitile virtuale se divid adesea n clici sau chiar se separ cu scopul de a forma o nou comunitate. n prezent comunitile virtuale sau online pot fi folosite de o varietate mare de grupuri sociale pentru a interaciona prin intermediul Internetului. Aceasta nu nseamn neaprat c exist o apropriere mare ntre membrii. O list de e-mail poate avea sute de membrii iar comunicarea ntre acetia poate fi doar de tip informaional, membrii rmnnd strini unii de alii.

Scopul comunitatilor virtuale

Transferul structurilor sociale din viaa real n domeniul virtualului se face constant i ncontinuu. Normele, sociale i nu numai, regulile n general de convivialitate sunt n continu schimbare. Dac la nivelul percepiei individuale lucrurile ar rmne la stadiul de joc, studiul acestora ar prea insignifiant, ns impactul pe care digitalul, Internetul, Internetul i dezvoltrile tehnologice aferente le au asupra societii contemporane este masiv. Structurile sociale se metamorfozeaz la rndul lor, iar identitatea devine un concept tot mai vag pe msur ce graniele dintre virtual i real sunt tot mai neclare, la fel ca i cele dintre public i privat. Proieciile indivizilor reali n lumile virtuale devin tot mai complexe; odat cu explozia dispozitivelor mobile, social media transform felul n care relaionm i n unele cazuri, cum ar fi atunci cnd vine vorba despre realitatea augumentat, altereaz modul n care percepem chiar mediul nconjurtor tangibil, realitatea fizic imediat. Abordarea acestor fenomene din punctul de vedere al reelelor devine ncet- ncet insuficient; putem vorbi de noi moduri de comunicare simultan, de geolocaie i geotagging pentru fiecare bit de informaie pe care l transmitem ctre alii. Procesele de comunicare n sine se altereaz constant innd pasul cu schimbrile la nivelul canalelor. Agregarea comunitilor nu mai depinde de mult de raiuni geografice, iar ciclul de via al membrilor se accelereaz progresiv, pe msur ce cantitatea de informaie disponibil crete i interesele fiecruia se schimb tot mai uor. Lumile virtuale i studiul acestora dezvolt noi discipline ce, pe viitor, vor dobndi tot mai mult rigoare tiinific, adunnd elemente din sociologie, psihologie, economie i suprapunndu-le peste tiinele exacte cum ar fi matematica i fizica. Mai mult, n special n ceea ce privete tiinele sociale, acest domeniu poate deveni un punct de convergen odat cu nelegerea tot mai profund a ceea ce nseamn relaia dintre individ i reprezentarea sa n spaiul virtual.

Impactul comunitatilor virtuale

Inca de la primele forme de organizare sociala in cyberspatiu, comunitatile virtuale au starnit reactii putemice, atat de apreciere a oportunitatilor nelimitate pe care le ofera, cat si de scepticism sau ingrijorare cu privire la impactul negativ asupra diferitelor dimensiuni ale vietii din timp si spatiu real. Ca piesa noua intr-un puzzle imens al vietii sociale, comunitatile virtuale induc efecte semnificative atat la nivel individual, cat si la nivel social si global. Deoarece tehnologia informatiei si a comunicatiei a penetrat atatea domenii ale vietii sociale contemporane intr-o atat de mare masura, am ajuns la un punct din care nu ne mai putem intoarce. Asistam la un exod in masa spre lumile virtuale si aceasta va transforma iremediabil lumea in care vor creste si vor functiona generatiile urmatoare, pentru ca tehnologia nu este niciodata o forta neutra: ne comanda comportamentul, ne redefineste valorile si reconstituie vietile noastre in moduri pe care nu le putem intotdeauna prevedea. Din aceasta perspectiva, comunitatile virtuale nu reprezinta un fenomen marginal pe care il putem exclude din analiza vietii sociale, ci, dimpotriva, o realitate ale carei efecte, dei putin cunoscute sau previzibile, nu pot fi neglijate. Fiecare idee de futurism tehnologic isi bazeaza sperantele utopice pe era informationala ca o solutie tehnologica pentru probleme sociale.

Totusi, se cunoate prea putin cu privire la impactul pe care il au aceste noi medii asupra vietii noastre zilnice, asupra mintilor, familiilor si chiar asupra viitorului democratiei. Impactul comunitatilor virtuale, tehnologiei si intemetului confrunta umanitatea cu o serie de intrebari de al caror raspuns depinde evolutia sa fizica, sociala, culturala. Care este magnitudinea efectelor tehnologiilor care stau la baza existentei comunitatilor virtuale? Cum va raspunde umanitatea la cybemetizarea mediului fizic si social? Cum transforma comunitatile virtuale culturile umane? Avem sarcina de a contracara seductia globalizanta a cyberspatiului? Implicarea noastra in comunitatile virtuale transforma In mod negativ felul In care interactionam cu ceilalti? Este posibil ca atunci cand trecem de la tehnologii vechi la altele noi sa crestem intr-un mod distructiv imersivitatea si interactivitatea cu acestea? Este comunicarea media computerizata o altemativa functional la comunicarea fata in fata? O trecere in revista a lucrarilor din domeniul stiintelor sociale care incearca sa raspunda la unele dintre aceste intrebari identifica unele dintre cele mai probabile domenii ale vietii umane ce vor suferi transformari radicale (vizibile sau previzibile) ca urmare a aparitiei si dezvoltarii comunitatilor virtuale.

Socializare si comunicare umana

Unul dintre domeniile asupra carora impactul comunitatilor virtuale este imediat se refera la comunicarea dintre indivizi si la relatiile sociale pe care acetia le initiaza si sustin. Asa cum se contureaza in devenirea ei, notiunea de comunitate virtuala presupune reconcilierea ideii de proximitate, de fata In fata, cu irelevanta distantelor si a frontierelor geografice. Desi participantii pot transmite mesaje In timp real si, in unele cazuri, se pot chiar vizualiza reciproc in timpul comunicarii, in cadrul comunitatilor virtuale ideea de coprezenta, de comunicare ,,fata in fata" sufera profund. Pe masura ce indivizii umani petrec din ce In ce mai mult timp in spatiul virtual, comunicand mediat abilitatile lor de a comunica direct, a initia si intretine relatii stabile cu persoanele din familie sau din proximitatea flzica devin din ce in ce mai putin dezvoltate. In consecinta este posibil ca oamenii sa apeleze din ce In ce mai mult la interactiunile online, de la a comanda mancare pana la a lega prietenii, devenind astfel ,,pustnici fericiti" In locuintele lor izolate, fara sa aiba nevoie sa deschida usa spre lumea exterioara deoarece nu au nevoie de nimic in plus. Unii cercetori considera ca, treptat comunicarea fata ain fata va disparea din repertoriul de interactiuni umane, iar viata virtuala va prelua viata reala si o va inlocui. Exis si o serie ampla de efecte pozitive ale comunitatilor virtuale asupra comunicatii si sociabilitatii umane. Abilitatea de a interactiona cu alte persoane cu un mod de gandire ase tor, aflate oriunde pe glob, posibilitatea de a depasi blocajele sau dificultatile de comunicare fata in fata valentele psihoterapeutice ale comunitatilor virtuale reprezinta tot atatea oportunitati, care contribuie la dezvoltarea relatiilor umane prin noi mijloace de comunicare si interactiune. Multi dintre participantii la comunitile virtuale nu se retrag din interactiunile sociale, ci le dau activ, chiar daca sub alte forme decat cele traditionale. Deci comunicarea media de calculator nu poate substitui experienta intalnirii fata in fata, ea poate facilita si promova intelegerea intre oameni, poate crea contextul pentru constituirea unor noi relatii intre persoane care nu au posibilitatea de a se intalni in spatial real. Transformarile pe care le va suferi comunicarea fata in fata ca urmare a implicarii masive in comunicare mediata computerizata vor depinde in mare msura si de capacitatea fiecarui individ de a exersa si a pastra

activa relationarea fizica direct cu persoanele din familie si din proximitatea fizica, incercand sa integreze ambele forme de comunicare. Astfel, in spatial virtual se pot dezvolta relatii si comuniti semnificative, a caror importanta pentru viata individuala si sociala nu poate fi neglijata. Pe masura ce oamenii petrec din ce in ce mai mult timp online, angajati in activitati sociale comune, granitele dintre spatial virtual si cel fizic, real devin mai permeabile, permitand comunitatilor virtuale sa patrunda in existenta fizic a individului si celor fizice (geografice) sa extinda simtul comunitatii in multe parti ale lumii si, in cele mai multe cazuri, tehnologiile au precipitat aceasta pierdere. Mai mult decat atat atunci cand apar conflicte in cadrul comunitatilor online, pasirea acestora este o solutie facila si mult mai putin traumatizant emotional decat in cazul comunitatilor locale. O simpla optiune de stergere a contului sau pur si simplu neaccesarea acestuia intrerupe orice legtura cu ceilalti membri sau cu spatiul virtual comun. In consecin comunitatile virtuale sunt mult mai putin stabile decat cele traditionale, ceea ce conduce la o fragmentare mai mare a spatiului public. Comunitile virtuale, compuse din clienti si consumatori, nu sunt nimic altceva decat agregari de indivizi atomizati, organizati In unitati geografice sau legale discreste. Aceste efecte accentueaza nevoia de a prezerva comunitatile locale ca forma comunitara care risca sa dispara sub impactul ,colectivitilor virtuale globalizate alcatuite din indivizi alienati si distrati.

Globalizare si implicatiile politice

Dezvoltarea tehnologiilor de comunicare a abolit spatiul si timpul, astfel incat am ajuns sa traim efectiv intr-un stat global fara limite. Prin intermediul tehnologiei comunicatiei se creeaza legturi intre natiuni in cadrul unei experiente utopice impartite. In mod inevitabil, dezvoltarea tehnologiei aduce natiunile impreuna si ingusteaza diferentele dintre experientele oamenilor. Pentru multi, acest potential egalizator al computerului inseamna instaurarea netdemocratiei, in care, prin intermediul retelei, este posibila egalizarea statutului tuturor participantilor. Astfel, flecare persoana (indiferent de conditiile socioeconomice sau biologice) isi poate exprima liber opinia si poate contribui la crearea unui echilibru al puterii contracarand influenta principalilor actori politici (organizatii, companii multinationale etc.). Orase sau chiar natiuni intregi se pot intruni online pentru a pune in comun resursele intelectuale disponibile si a propune solutii la problemele cu care se confrunta aceste practici ar putea fi o dovada pentru teoriile construirii societatii civile virtuale. In plus, existenta unei probleme sociale comune care poate deveni o amenintare actioneaza ca un catalizator ce intareste coeziunea si favorizeaza imaginea comunitatii in randul membrilor. Experienta ultimilor douazeci de ani contrazice aceasta viziune utopica. Asa cum arata la aceasta ora, reteaua globala nu include ideea unei organizari egalitariste care insoteste toate viziunile utopice cu privire la devenirea intemetului. Una dintre consecintele expansiunii tehnologiei comunicatiei a fost nasterea unei clase sociale constituite dintr-o elita a informatiei, care se organizeaza Intr-o comunitate tribala dedicata dezvoltarii cunotintelor bazate pe tehnologie. Milioanele de utilizatori care participa la comunitatile virtuale sunt recrutati din randul celor care au acces la tehnologie, detinand atat resursele economice, cat si cele intelectuale necesare, care au educatia necesara si suficient timp la dispozilie pentru a se angaja in acest tip de comunicare. O mare proportie a populatiei planetei inca nu are resursele necesare pentru acces la internet ceea ce conduce la concluzia ca, in esenta comunitatile virtuale sunt comunitati preselectate in care, in ciuda retoricii egalitariste a intemetului, egalitatea in sens real

nu va putea fi testata pana cand tehnologia nu devine accesibila tuturor, pentru suficient de mult timp, la un cost suficient de scazut. Pana atunci, comunitile virtuale reprezinta un fenomen de clasa care adanceste prapastia intre clasele sociale. In plus, aceasta prapastie favorizeaza cultura americana a marilor corporatii, care a impregnat cultura online si care continu sa-i influenteze semnificativ devenirea. O alta problema care privete implicatiile politice ale comunitatilor virtuale la nivel global este aceea a controlului. Teoretic, avand acces la internet indivizii sunt liberi sa formeze orice asociatii vor si sa schimbe informatii intr-un sistem care nu poate fi cenzurat.