Sunteți pe pagina 1din 54

DREPT INTERNATIONAL PUBLIC

CUPRINS
Curs 1: Privire generala asupra dreptului international public..........................................................2 Curs 2: Izvoarele dreptului internaional public..................................................................................3 Curs 3: Izvoarele dreptului internaional.............................................................................................5 Curs 4: ncheierea tratatului internaional i intrarea sa !n vigoare................................................." Curs 5: ncetarea tratatului................................................................................................................11 Curs #: $ezerva la tratat.....................................................................................................................14 Curs %: Cutu&a internaional' ( izvor de drept internaional public..............................................1% Curs ": Izvoare subsidiare i &i)loace au*iliare de deter&inare+ interpretare i dezvoltare a dreptului internaional public..............................................................................................................2, Curs -: .ubiectele dreptului internaional public.............................................................................23 Curs 1,: $ecunoa terea internaional'.............................................................................................31 Curs 11: $'spunderea !n dreptul internaional.................................................................................3" Curs 12: Principiile /unda&entale ale dreptului international public.............................................4# 0I01I23$45I6..................................................................................................................................54

DREPT INTERNATIONAL PUBLIC Curs 1: Privire generala asupra dreptului international pu li!

Investigarea acestui domeniu impune unele clari ic!ri vi"#nd dreptul interna$ional ramurile acestuia% Ca orice ramura de drept& dreptul interna$ional are ca o'iect de reglementar anumite rela$ii sociale (interumane)% Dreptul interna$ional cuprinde doua rami ica$ii tradi$ional * a% Dreptul interna$ional pu'lic% '% Dreptul interna$ional privat% Dreptul interna$ional privat reglementea"! rela$iile dintre persoanele i"ice si +uridic apar$in#nd unor entit!$i statale di erite ,i are ca o'iect de investigare ,i cercetare con lictele d legi & condi$ia +uridica a str!inului & con lictele de +urisdic$ii %Anumite rela$ii cu element d e-traneitate vi"ea"! entit!$ile statale ,i raporturile dintre state ca su'iecte de drept interna$ion & anumite organi"a$ii interna$ionale av#nd acela,i statut% Dreptul interna$ional pu'lic & pe al c!rui t!r#m se reali"ea"! demersul nostru & cunoscut de ini$ii di erite & unele care se re era la dreptul interna$ional pu'lic .n general & ia altele care vi"ea"! dreptul la anumite epoci% In literatura ,i practica de vie$ii interna$ionale se poarta o ampl! de"'atere pe seam conceptului de drept interna$ional% Reglement!rile men$ionate (dreptul interna$ional pu'lic privat ) nu sunt cu adev!rat interna$ionale & deoarece nu repre"int! e-presia voin$ei unu legiuitor mondial & o asemenea autoritate lipsind % In literatura ,i practic! s/au propus mai multe ormul!ri & dintre care re$inem de ini$ia data de dic$ionarul terminologic de drept interna$ional% Ast el termenul de 0drept interna$ional1 repre"int! un ansam'lu de reguli +uridic care sunt o'ligatorii pentru statele independente pentru di erite organi"a$ii interna$ionale& i raporturile lor mentale% Un cunoscut autor de drept interna$ional 2rigore 2eam!nu & de inea dreptu interna$ional ca iind un ansam'lu de norme care e-prima voin$a statelor ,i reglementea" rela$iile dintre ele & iind suscepti'ile de a i aduse la .mplinire & la nevoie & prin e-ercitare constr#ngerii in mod individual sau colectiv% Aceasta constr#ngere se e-ercita prin interven$ unor organi"a$ii interna$ionale ( cum este O%N%U% ) & a'ilitata con orm cartei O%N%U% &prin art1 care/i con er! cest drept % Normele +uridice de drept interna$ional sunt c3emate s! reglemente"e rela$iile dintr su'iectele dreptului interna$ional pu'lic & rela$ii de cola'orare sau de lupta% De aceea & dreptu interna$ional pu'lic actual cuprinde pe l#ng! norme ,i principii care asigura cola'orare pa,nica intre state si reguli de purtare a r!"'oiului% 4n general & de ini$iile ormulate de autorii de specialitate surprind c#teva tr!s!tu esen$iale * 1% Dreptul interna$ional pu'lic apare ca un ansam'lu de norme +uridice create de state de alte su'iecte de drept interna$ional pu'lic% 5% Dreptul interna$ional pu'lic vi"ea"! norme +uridice care sunt c3emate s! reglemente"e rela$iile sociale & de cola'orare sau rela$ii (reguli ) de lupt!%
5

6% Nerespectarea normelor de drept interna$ional pu'lic atrage o constr#ngere e-ercitata individual sau colectiv & ce repre"int! o garantare a acestor norme% Constr#ngerea colectiva se e-ercita prin organi"a$ii interna$ionale &respectiv O%N%U%(cap 7 din Carta O%N%U% 8men$ionea"! acest lucru)% 7% Respectarea normelor de drept interna$ional pu'lic se ace li'er de c!tre su'iectele sale& deoarece acestea au ela'orat aceste norme ,i s/au anga+at sa le respecte% Dreptul interna$ional pu'lic pre"int! anumite particularit!$i impuse de natura rela$iilor pe care le reglementea"!% Aceste particularit!$i se sinteti"ea"! ast el* a% Particularit!$ile privind modul de ela'orare a normelor dreptului interna$ional pu'lic& asigurat de aptul ca pana .n pre"ent& .n comunitatea interna$ional!& nu e-ist! un organ legislativ centrali"at& care sa ela'ore"e ,i s! adopte norme de drept interna$ional pu'lic% Normele de drept interna$ional pu'lic sunt create (cum am mai spus) de su'iectele sale ,i .n primul r#nd& de state% Re"ult! ca cei care crea"! aceste norme sunt ,i destinatarii acestora% '% E-ist! unele particularit!$i privind con$inutul normelor de drept interna$ional pu'lic% Aceste norme au un con$inut mai pu$in precis dec#t normele interne% Ele sta'ilesc mai mult o'liga$ii de mi+loace& dec#t de re"ultat% Normele de drept interna$ional pu'lic cuprind mai rar elemente de sanc$iune& pentru ca este un drept de cola'orare% 4n acest sens& in doctrina dreptului interna$ional pu'lic s/a atras aten$ia c! aceast! ramura de drept are un caracter coordonator ,i unul su'ordonator% Normele de drept interna$ional pu'lic se 'a"ea"! pe egalitatea suveran! a statelor& iind o'ligatorii numai pentru participan$ii la rela$iile interna$ionale &care le/au recunoscut ,i s/au o'ligat s! le respecte% c% Dreptul interna$ional pu'lic consacr! o +urisdic$ie interna$ional! cu competen$! acultativ!& spre deose'ire de cea a dreptului intern care este general! ,i o'ligatorie% d% Unele particularit!$i vi"ea"! su'iectele dreptului interna$ional pu'lic (statul ,i organi"a$iile interna$ionale)% O'ligativitatea normelor de drept interna$ional pu'lic este .nc! pus! su' un semn de mare incertitudine% De,i ordinea +uridic! interna$ional! este imper ect! ,i incomplet!& dreptul interna$ional pu'lic ace parte dintr/un enomen +uridic ,i nu moral% Nici un stat nu neag! e-isten$a dreptului interna$ional pu'lic ca o ramur! de sine st!t!toare& ,i toate statele recunosc necesitatea lui ca o condi$ie de ordin interna$ional& pentru men$inerea p!cii ,i securit!$ii .n lume% Este o condi$ie ce se desprinde ,i din anali"a +urispruden$ei& iind con irmat! energic ,i de autorii de specialitate% O'iectul dreptului interna$ional pu'lic .l repre"int! rela$iile dintre state ,i celelalte su'iecte de drept interna$ional pu'lic& sta'ilind drepturi ,i o'liga$ii& competen$ele acestora ,i r!spunderile a$! de actele ,i aptele s!v#r,ite% Curs ": I#voarele dreptului interna$ional pu li! 4n literatura de specialitate& precum ,i .n practic!& pro'lema i"voarelor dreptului interna$ional pu'lic este .nc! una controversat!& din mai multe motive*
6

- pentru c! lipse,te o de ini$ie clar! a i"voarelor9 - pentru c! nu e-ist! o codi icare a normelor9 - pentru c! documentele interna$ionale e-istente nu indic! cu claritate aceste i"voare% A'ord#nd aceste pro'leme& autorii de specialitate pornesc de la statutul Cur$ii Interna$ionale de :usti$ie& care .n art% 6; enumer! sursele pe care Curtea de :usti$ie le va utili"a pentru a solu$iona di erendele supuse ei% Din enumerare desprindem ideea c! pe l#ng! verita'ilele i"voare (surse)& e-ist! ,i unele componente care nu au aceast! calitate% A,a ar i deci"iile +udiciare sau doctrina +uridic!% Aceste componente nu sunt cotate nici m!car ca i"voare su'sidiare% 4n doctrin!& no$iunea de i"vor de drept interna$ional pu'lic apare ca* - i"vor material sau e-tra+uridic9 - i"vor ormal sau +uridic% I"vorul material repre"int! ansam'lul condi$iilor materiale ,i spirituale de via$! care determin! .n con$inut ,i orm! reglement!rile de drept interna$ional pu'lic% I"voarele ormale vi"ea"! orma e-terioar! .n care se reg!sesc normele de drept interna$i onal pu'lic* tratatul ca orm! e-pres!& conven$ia ca orm! e-terioar! ,i cutuma ca orm! tacit!% Unii autori cred c! at#t i"voarele ormale c#t ,i cele materiale pre"int! anumite particularit!$i imprimate de natura speci ic! a acestor norme% 4n cadrul i"voarelor materiale putem include opinia pu'lic!& solidaritatea uman!& interdependen$a social!& convingerile% Dup! criteriul importan$ei lor .n apari$ia ,i consolidarea normelor de drept interna$ional pu'lic& i"voarele se clasi ic! .n* - i"voare principale* conven$ia9 - i"voare su'sidiare9 - i"voare au-iliare* re"olu$ii ale unor organi"a$ii interna$ioanle% Tratatul este cel mai important i"vor de drept interna$ional pu'lic pentru c! e-prim! acordul de voin$! a p!r$ilor contractante asupra regulilor cu privire la drepturile ,i o'liga$iile ce revin p!r$ilor din tratat% 4n perioada post'elic!& .n special& tratatul avea un rol 3ot!r#tor .n codi icarea o icial! a dreptului interna$ional pu'lic& reali"at! su' egida O%N%U% Numai tratatele interna$ionale licite sunt i"voare de drept interna$ional pu'lic& adic! tratatele neviciate ,i con orme cu regulile imperative ale dreptului interna$ional 8 <+us cogens gentium1% Tot i"voare de drept interna$ional pu'lic sunt ,i statutele Organi"a$iilor Interna$ionale 2uvernamentale care sunt apreciate a i Tratate Interna$ionale =peciale% (C3arta O%N%U%)% Tratatele au ap!rut .nc! din Antic3itate% Primele tratate au ost semnalate .nc! de pe vremea lui Ramses .n secolul II .% C3% >omentul important .n apari$ia tratatelor multilaterale este marcat de participarea statelor .ntr/un num!r din ce .n ce mai mare la .nc3eierea acestora Dup! 1?7; evolu$ia tratatelor este marcat! de numeroasele documente .nc3eiate .ntre organi"a$iile interna$ionale ,i codi icarea lor% Codi icarea s/a reali"at prin dou! acte interna$ionale*
7

- Conven$ia privind dreptul tratatelor .nc3eiate .ntre state 8 @iena 1?A?9 - Conven$ia privind dreptul tratatelor .nc3eiate .ntre state ,i organi"a$iile interna$ionale% Conven$ia de la @iena su'linia"! importan$a tot mai mare ca i"vor de drept& dar ,i ca mi+loc de cooperare .ntre na$iuni& indi erent de regimul constitu$ional% Bondat pe aceste dou! Conven$ii& dreptul tratatelor cuprinde norme de drept interna$ional pu'lic prin care se reglementea"! .nc3eierea tratatelor interna$ionale& intrarea .n vigoare a tratatelor& .nc3eierea propriu/"is! a lor& e ectele tratatelor& re"erva la tratatul interna$ional ,i incetarea tratatului% Curs %: I#voarele dreptului interna$ional Tratatul 4n doctrina +uridic! apar de ini$ii variate ale tratatului de drept interna$ional pu'lic& de ini$ii care au ca dominant! .nsu,irea de a concreti"a un acord de voin$! al statelor participante la raport% Prin aceste tratate se produc e ecte +uridice ,i .n primul r#nd drepturi ,i o'liga$ii participan$ilor la tratat .n rela$iile reciproce% Din anali"a de ini$iei se pot desprinde cel pu$in dou! sensuri ale no$iunii de tratat* - .n sens larg& prin tratat se .n$elege orice acord de voin$! reali"at .ntre mem'rii comunit!$ii interna$ionale9 / .n sens restr#ns& tratatul se de ine,te prin procedura olosit! pentru .nc3eierea lui ignor#nd con$inutul acestuia% O de ini$ie legal! a tratatului o g!sim .n Conven$ia privind dreptul tratatului .nc3eiat! .ntre state& semnat! la @iena .n 1?A?% 4ns!& aceast! de ini$ie este restr#ns! ca s er! de aplicare% Potrivit Conven$iei& tratatul este un acord interna$ional .nc3eiat .ntre state .n orm! scris!& guvernat de dreptul interna$ional ,i este consemnat .ntr/un singur sau mai multe instrumente cone-e% Tr!s!turile tratatului* / tratatele se .nc3eie .n orm! scris!& de,i .n practica vie$ii interna$ionale sunt ,i tratate .nc3eiate .n orm! oral!& .ns! mai rar% / tratatele se .nc3eie numai .ntre state& de,i .n practic! e-ist! tratate .nc3eiate ,i cu alte su'iecte de drept interna$ional9 / tratatul este guvernat numai de normele dreptului interna$ional .n ceea ce prive,te .nc3eierea lui& e ectele lui& .ncetarea vala'ilit!$ii sale sau interpretarea tratatului9 / tratatul poate s! apar! su' orma unui singur instrument +uridic sau s! ie constituit din instrumente multiple& cone-e tratatului propriu/"is9 / tratatul poart! denumiri variate* tratat& conven$ie& pact& statut& cart!& <modus vivendi1& dar indi erent de denumire aceste acte interna$ionale sunt o'ligatorii av#nd aceea,i valoare +uridic!% De aceea& .nc!lcarea sau violarea dispo"i$iilor anga+ea"! r!spunderea celui vinovat9
;

/ tratatul pre"int! anumite particularit!$i a$! de alte acte interna$ionale9 / este considerat tratat numai acel acord reali"at .ntre su'iectele dreptului interna$ional pu'lic (state& organi"a$ii interna$ionale& mi,c!ri de eli'erare)% Un act .nc3eiat .ntre un stat ,i o persoan! +uridic! nu poate avea valoarea unui tratat% Un ast el de act se reali"ea"! ca un document de drept interna$ional privat9 / un tratat cade su' inciden$a normelor de drept interna$ional pu'lic scrise ,i nu su' inciden$a dreptului intern9 - orice tratat produce e ecte numai .ntre p!r$ile contractante (inter partes)% Clasi icarea tratatelor* 1 1% dup! num!rul p!r$ilor participante* 5 / tratate 'ilaterale9 / tratate multilaterale% 5% dup! durata vala'ilit!$ii* / tratate cu termen9 / tratate !r! termen% 6% dup! posi'ilit!$ile de aderare* 6 / tratate desc3ise& care permit aderarea9 / tratate .nc3ise& care nu permit aderarea% 7% dup! calitatea p!r$ilor participante* 7 / tratate .nc3eiate numai .ntre state9 / tratate .nc3eiate .ntre state ,i organi"a$ii interna$ionale9 / tratate .nc3eiate numai .ntre organi"a$ii ;% dup! o'iectul lor* ; / tratate politice9 / tratate economice9 A / tratate ,tiin$i ice9 C / tratate militare% A% dup! orma de pre"entare* tratate clasice supuse rati ic!rii9 tratate .nc3eiate .n orm! simpli icat! ce nu sunt supuse rati ic!rii% Tratatele simpli icate se .nc3eie .ntre mini,tri sau agen$i diplomatici% Elementele tratatului interna$ional* Pentru vala'ilitate se cer .ntrunite anumite condi$ii de ond ,i de orm!% Condi$iile de ond sunt cele vala'ile pentru actele +uridice .n general& acestea iind* capacitatea& consim$!m#ntul& o'iectul& cau"a% @ala'ilitatea contractului at#rn! de .ntrunirea unor elemente principale ,i accesorii% Elementele esen$iale sunt* p!r$ile contractante& consim$!m#ntul lor& o'iectul& cau"a (licit! ,i moral!)% Consim$!m#ntul (voin$a +uridic!) este esen$a tratatului interna$ional ,i e-prim! acordul de voin$! al statelor asupra reglement!rilor tratate% Calit!$ile consim$!m#ntului sunt* s! ie li'er e-primat ,i s! ie neviciat% @iciile de consim$!m#nt sunt* eroarea& dolul& constr#ngerea& coruperea repre"entantului unui stat ,i sunt prev!"ute de Conven$ia de la @iena din 1?A?%
A

Eroarea este repre"entarea gre,it! asupra conte-tului .n care se .nc3eie tratatele% Eroarea poate i invocat! dac! e determinant! pentru .nc3eierea tratatului ,i tre'uie s! ie esen$ial! pentru consim$!m#ntul p!r$ilor% O eroare de orm! nu a ectea"! .nc3eierea tratatului sau vala'ilitatea lui% Dolul repre"int! conduita rauduloas! prin care se urm!re,te determinarea altei p!r$i s!/,i dea consim$!m#ntul pentru .nc3eierea tratatului% 4n unc$ie de gradul de a ectare a tratatului victima dolului poate cere nulitatea total! sau poate men$ine par$ial tratatul% Coruperea repre"int! coruperea unui stat pentru a accepta .nc3eierea tratatului .n anumite condi$ii% Tratatul iind ilicit& statul al c!rui repre"entant a ost corupt poate invoca acest viciu pentru a i de"legat de .nc3eierea tratatului% Dolul sau coruperea pot i invocate pentru a se pune cap!t vala'ilit!$ii .n .ntregime% =e mai adaug! la aceste vicii constr#ngerea e-ercitat! asupra repre"entantului unui stat prin acte sau amenin$!ri .ndreptate .mpotriva lui% Actele de violen$! pot i* atentat la persoana i"ic! sau calomnie% 4n acest ca"& tratatul .nc3eiat este nul% Constr#ngerea e-ercitat! asupra unui stat prin amenin$are cu or$a este alt viciu ,i tratatul este nul dac! se .nc3eie% =unt lovite de nulitate tratatele interna$ionale care sunt contrare normelor imperative e-istente .n momentul .nc3eierii lor sau cele care au ap!rut dup! acest moment% Conven$ia privind dreptul tratatelor .nc3eiate .ntre state mai prevede aptul c! consim$!m#ntul unui stat a ost e-primat cu violarea unei dispo"i$ii a dreptului intern ,i nu poate i invocat pentru invalidarea tratatului% C#t prive,te actele .ndeplinite pe 'a"a unui tratat lovit de nulitate& Conven$ia de la @iena sta'ile,te% / .n ca" de anulare a tratatului& oricare parte poate cere celeilalte s! sta'ileasc!& .n rela$iile lor reciproce& situa$ia care ar i e-istat& dac! actele nu ar i ost .nc!lcate9 / actele .ndeplinite cu 'un! credin$! .nainte de invocarea nulit!$ii& nu devin ilicite% - o'iectul tratatului tre'uie s! ie licit ,i reali"a'il material ,i +uridic% Cau"a tre'uie s! ie +usti icat! de realit!$ile unui domeniu ,i tre'uie s! ie licit! ,i moral!% Condi$ii de orm!* Borma ca ,i .n dreptul intern este l!sat! la latitudinea p!r$ilor& numai .n situa$ii e-cep$ionale c#nd tratatul prevede s! ie .ndeplinite anumite condi$ii de orm!% Elementele accesorii sunt cele care !r! a avea caractere esen$iale sunt pre"ente pentru c! legea le impune sau pentru c! p!r$ile au convenit asupra lor% >odalit!$i* Termenul este un eveniment viitor ,i sigur de care tre'uie legat! reali"area .n apt a tratatului% Condi$ia este un eveniment viitor ,i nesigur de care legea leag! anumite e ecte +uridice% Poate s! apar! numai dac! statele participante cad de acord asupra acestei modalit!$i%
C

Curs &: 'n!(eierea tratatului interna$ional )i intrarea sa *n vigoare 4n sens larg& prin .nc3eierea tratatului .n$elegem un ansam'lu de proceduri prin care se ela'orea"! ,i apare tratatul% Au capacitatea de a .nc3eia ast el de tratate numai su'iectele dreptului interna$ional pu'lic% Procedura de ela'orare ,i .nc3eiere const! .n* - ela'orarea te-tului9 - autenti icarea te-tului9 - e-primarea con$inutului ,i consim$!m#ntului p!r$ilor contractante% Ela'orarea te-tului tratatului se reali"ea"! .n cadrul negocierilor care se poart! .ntre repre"entan$ii statelor ce .nc3eie acel tratat% 4nceperea negocierilor este marcat! de o'icei prin veri icarea <deplinelor puteri1 ale agen$ilor statelor% No$iunea de <depline puteri1 repre"int! actul unilateral prin care un stat desemnea"! persoana .mputernicit! s! negocie"e ,i s! .nc3eie un tratat% =unt scuti$i de <depline puteri1* - ,e ii statelor9 - ,e ii guvernelor9 - mini,trii de e-terne9 - ,e ii misiunilor diplomatice9 - ,e ul delega$iei care particip! la o con erin$! interna$ional! pentru negocierea unui tratat% Ca structur! tratatul este un document comple- ,i cuprinde trei p!r$i* - o parte introductiv! (pream'ulul)& .n care apar* p!r$ile& motivele& scopul tratatului& o'iectul)9 - dispo"itivul (corpul propriu/"is& .n care sunt cuprinse articolele)9 - clau"ele inale ( de regul! sunt ar!tate modalit!$ile de intrare .n vigoare& semn!turile& anumite ane-e)% Autenti icarea te-tului se ace prin semnarea provi"orie sau de initiv! de c!tre agen$ii care l/au negociat% @aloarea semn!turilor depinde de mandatul primit de agen$i% Dac! au semnat numai provi"oriu& p!r$ile .,i re"erv! posi'ilitatea de a revedea te-tul % =emn!tura provi"orie se ace numai prin procedura <ad re erendum1 sau prin para area tratatelor% E-primarea consim$!m#ntului unui stat de a i legat de un tratat poate i reali"at pe mai multe c!i* 1% prin semnarea lui de initiv!& ca" .n care consim$!m#ntul se e-prim! imediat !r! a se recurge la alte proceduri9 5% prin rati icarea tratatului interna$ional& privit! ca un act intern al statului respectiv& ce presupune semnarea de initiv! .n preala'il9
D

6% prin apro'area sau acceptarea tratatului& acestea iind proceduri ec3ivalente rati ic!rii& dar care au o metodologie mult mai simpli icat!9 7% aderarea la tratatul interna$ional dup! .nc3eierea tratatului sau intrarea sa .n vigoare9 ;% intrarea .n vigoare c#nd tratatul .,i produce e ectele% Intrarea .n vigoare a tratatului este oarte important! pentru c! marc3ea"! momentul din care tratatul .,i produce e ectele% Conven$ia de la @iena din 1?A? preci"ea"! c! <un tratat intr! .n vigoare la data ,i dup! modalit!$ile sta'ilite .n tratat prin acordul p!r$ilor1% Dac! un tratat nu cuprinde preci"!ri cu privire la data intr!rii .n vigoare& acesta va intra .n vigoare atunci c#nd va i e-primat consim$!m#ntul pentru poate p!r$ile contractante% Pentru sta'ilirea acestui moment este necesar! cercetarea .mpre+ur!rilor .n care a ost .nc3eiat tratatul sau tre'uie veri icate <deplinele puteri1 ale agen$ilor care l/au negociat% Conven$ia de la @iena din 1?A? include unele preci"!ri .n plus privind intrarea .n vigoare a tratatului* / admite rati icarea sau aderarea par$ial! a unui stat la un tratat& deci numai a unui anumit titlu sau anumite capitole% Rati icarea sau aderarea par$ial! este posi'il! .ns! numai dac! e acceptat! de celelalte p!r$i contractante sau dac! e prev!"ut! de tratat .n mod clar9 / admite ,i aplicarea provi"orie a unui tratat interna$ional sau a unei p!r$i din tratat& .nainte de intrarea .n vigoare% Aceast! modalitate este condi$ionat! .ns! de admiterea ei de c!tre acel tratat sau de admiterea ei de c!tre p!r$i printr/un alt mod% De e-emplu* Conven$ia cu privire la rati icarea rapid! a unui accident nuclear con$ine o parte .n care se prevede c! un stat care particip! la aceast! Conven$ie poate s! declare c! va aplica un titlu provi"oriu c3iar p#n! la intrarea .n vigoare a acestuia% 4n conclu"ie& .n mod de initiv ,i deplin tratatul interna$ional intr! .n vigoare prin* / semnarea de initiv! a tratatului 8 este momentul de intrare .n vigoare dac! a,a prevede te-tul sau dac! a ost prev!"ut! pe alt! cale indicat! .n <deplinele puteri19 / sc3im'ul instrumentelor care constituie tratatul interna$ional& repre"int! intrarea sa .n vigoare dac! a,a prevede tratatul9 / sc3im'ul sau depunerea instrumentelor de rati icare este modul de intrare .n vigoare cel mai recvent .nt#lnit9 - calea apro'!rii sau accept!rii9 - aderarea la tratat% Ratificarea este o institu$ie de drept intern al statelor care presupune apro'area dat! unui tratat de c!tre organele interne competente pentru anga+area interna$ional! a statelor% La 'a"a sa stau c#teva reguli* / sunt supuse rati ic!rii tratatele care au importan$! sporit!& datorit! o'iectului ,i scopului lor9 / dorin$a statelor contractante de a evita controversele privind agen$ii care au negociat ,i semnat tratatul9
?

/ rati icarea unui tratat de c!tre un stat d! or$! +uridic! tratatului respectiv pentru organele sale% Practica interna$ional! nu cunoa,te un termen p#n! la care p!r$ile contractante tre'uie s! rati ice un tratat% Rati icarea este un act de suveranitate a statului& de aceea multe tratate& de,i au ost .nc3eiate ,i autenti icate& nu au intrat .n vigoare pentru c! n/ au ost rati icate de p!r$ile contractante% De la regula dup! care rati icarea nu e condi$ionat! .n timp ac e-cep$ie acordurile sau conven$iile .nc3eiate .n cadrul unor organi"a$ii ca O%>%=% (Organi"a$ia mondial! a s!n!t!$ii) sau O%I%>% (Organi"a$ia interna$ional! a muncii) care& de regul!& impun rati icarea .ntr/un anumit termen% Rati icarea tre'uie s! respecte anumite reguli ce vi"ea"! con$inutul tratatului rati icat ,i care sunt conturate .n documentele interna$ionale* / rati icarea s! vi"e"e .ntreg tratatul& dac! nu se prevede c! se pot rati ica ,i ragmente9 / rati icarea s! se ac! !r! condi$ii (dac! statul care rati ic! are unele o'iec$ii& el poate u"a de aceste posi'ilit!$i pe calea re"ervei)9 / .n perioada dintre momentul rati ic!rii ,i intrarea .n vigoare& statul care l/a recti icat are dou! o'liga$ii* s! nu retrag! rati icarea ,i s! nu s!v#r,easc! acte contrare o'iectivului ,i scopului tratatului rati icat9 / momentul intr!rii .n vigoare este di erit& dup! cum tratatele pot i 'ilaterale sau& cele mai multe& multilaterale% Tratatele 'ilaterale intr! .n vigoare din momentul sc3im'ului instrumentelor celor dou! p!r$i& iar cele multilaterale intr! .n vigoare din momentul c#nd este depus un anumit num!r de instrumente de rati icare la depo"itarul lor% Depo"itarul poate i * - statul pe teritoriul c!ruia a ost semnat tratatul9 - un grup de state9 - secretariatul sau secretarul general al O%N%U%9 Tratatele multilaterale prev!d& printre altele& .n clau"ele lor inale& c#te instrumente tre'uie depuse pentru ca tratatul s! intre .n vigoare% E-ist! tratate care condi$ionea"! intrarea .n vigoare de depunerea a dou! sau mai multe instrumente de rati icare% Alte tratate multilaterale condi$ionea"! intrarea .n vigoare de scurgerea unui anumit termen de la depunerea unui anumit num!r de instrumente de rati icare& iar alte tratate prev!d c! intr! .n vigoare numai dup! ce s/au depus toate instrumentele de rati icare% Acceptarea sau aprobarea sunt proceduri simpli icate de rati icare pentru c! .ntre rati icare ,i acceptare deose'irile nu sunt de ond& ci numai de orm!% 4n general& acceptarea se ace de c!tre 2uvernul statelor p!r$i la tratat% C#t prive,te aderarea sau accesiunea acestea tre'uie privite ca un act unilateral al unui stat prin care el .,i e-prim! dorin$a ,i consim$!m#ntul de a deveni parte la tratatul pe care nu l/a semnat% Aderarea odat! acceptat! produce acelea,i e ecte +uridice ca ,i rati icarea% Conven$ia de la @iena din 1?A? prevede c! un stat poate adera la un tratat interna$ional dac! tratatul admite acest lucru ,i con$ine clau"a de aderare sau dac! p!r$ile au
1E

convenit asupra posi'ilit!$ii de aderare su' o alt! orm!% Cele mai multe tratate permit aderarea tuturor statelor .n mod nedeterminat& dar anumite tratate permit aderarea unui num!r limitat ,i preci"at de state sau pot permite aderarea statelor dintr/o anumit! categorie% =unt ,i tratate care nu prev!d e-pres nici posi'ilitatea ader!rii& dar nici nu inter"ic aderarea% 4n practica vie$ii interna$ionale s/a apreciat c! .ntr/o asemenea situa$ie aderarea e permis!% Actele de aderare pot .m'r!ca orme variate* instrument de aderare& declara$ie de aderare& note de aderare% Indi erent de orma pe care o .m'rac! actul de aderare& acesta tre'uie comunicat depo"itarului tratatului% Comunicarea se ace de c!tre primul ministru al statului care ader! sau c3iar de c!tre ,e ul misiunii diplomatice din statul depo"itar% 4n secolul nostru& separat de intrarea .n vigoare a tratatului s/a pus ,i pro'lema .nregistr!rii tratatelor& ca o cerin$! de vala'ilitate a acestuia% Conven$ia privind dreptul tratatelor prevede c! dup! intrarea .n vigoare& tratatele sunt trimise secretariatului O%N%U% pentru .nregistrarea ,i clasarea lor sau pentru .nscrierea lor% Regula .nregistr!rii tratatelor a ap!rut pentru prima dat! .n =tatutul =ociet!$ilor Na$iunilor Unite& iind rea irmat! .n C3arta O%N%U% care .n articolul 1E5 prevede c! <statele mem're O%N%U% au o'liga$ia de a .nregistra tratatele .nc3eiate de ele la secretariatul O%N%U% .n vederea pu'lic!rii lor& .n ca" contrar tratatele nu vor putea i invocate .n a$a organelor Organi"a$iei1%

Curs +: 'n!etarea tratatului Interpretarea tratatului interna$ional* Interpretarea este o opera$iune logico 8 +uridic! de desci rare a con$inutului tratatului interna$ional .ntr/un mod corect ,i complet% Interpretarea se impune din motive clare* asigurarea aplic!rii corecte a tratatului& interpretarea preci"#nd con$inutul clau"elor& asigur#nd respectarea principiului or$ei o'ligatorii a acestora9 interpretarea se reali"ea"! de organele competente9 scopul ,i sta'ilirea neclarit!$ilor ,i a con$inutului acelor dispo"i$ii imprecise% Aplicarea interpret!rii a dus la conturarea mai multor reguli generale* 1% Regula <'ona ides1 este consacrat! de Conven$ia de la @iena din 1?A? ,i preci"ea"! c! orice tratat interna$ional tre'uie interpretat cu 'un! credin$! vis/F/vis de conte-tul de .mpre+ur!ri .n care s/a .nc3eiat% Aceast! regul! impune cercetarea e-act! a te-tului tratatului interna$ional ,i anali"a condi$iilor de ela'orare ,i .nc3eiere a tratatului% Dea asemenea& regula presupune aprecierea pro und! a termenilor tratatului& ast el .nc#t c3iar ,i o <t!cere1 (omisiune) cap!t! semni ica$ii% 5% Regula sensului clar sta'ile,te c! tre'uie interpretate doar clau"ele ce su er! din punct de vedere al clarit!$ii% E-ist! o premis! potrivit c!reia nu se admite
11

interpretarea clau"elor ce nu au nevoie de interpretare% =copul interpret!rii este clari icarea neclarit!$ilor% 6% Regula sensului o'i,nuit (u"ual) al termenilor impune ca interpretarea clau"elor tratatului interna$ional s! se ac! .n termeni u"uali% Conven$ia de la @iena din 1?A? stipulea"! c!& dac! o parte pretinde c! un termen nu are sensul o'i,nuit& atunci aceast! parte tre'uie s! dovedeasc! c!& .n timpul negocierii& p!r$ile au vi"at sensul speci ic pentru acel termen% Bace e-cep$ie situa$ia .n care e-ist! ,i un sens special al unui termen% 7% Regula interpret!rii termenilor .ntr/un sens a'surd nera$ional presupune acordarea unor sensuri ce intr! .n contradic$ie cu te-tul& scopul ,i o'iectul tratatului% Interpretarea tre'uie s! respecte sensul vi"at de p!r$i la data .nc3eierii tratatului% 4n unele deci"ii& organele de ar'itra+ interna$ional men$ionea"! e-pres c! orice act +uridic tre'uie apreciat .n lumina dreptului epocii& nu prin prisma realit!$ilor e-istente .n momentul re"olv!rii unui con lict% ;% Regula interpret!rii coordonate a clau"elor tratatului* Clau"ele oric!rui tratat se interpretea"! unele prin altele& iecare clau"! av#nd sensul ce re"ult! din .ntreg tratatul% O clau"! tre'uie interpretat! .n corela$ie cu celelalte clau"e& tratatul iind un .ntreg& iar clau"ele componente ale .ntregului% Conven$ia de la @iena din 1?A? preci"ea"! clau"a dup! care interpretarea termenilor tre'uie !cut! e ectiv .ntregului tratat% <Conte-t al tratatului1 repre"int! corpul de norme +uridice& articolele ,i pream'ulul& ane-ele &orice acord care a intervenit .ntre p!r$i la negocierea ,i inali"area tratatului% A% Regula interpret!rii clau"elor .n lumina o'iectului ,i scopului propus presupune c! nu se admite interpretarea tratatului .ntr/un sens care s! contra"ic! o'iectul ,i scopul tratatului respectiv% O'iectul tratatului .l repre"int! conduita p!r$ilor ,i rela$iile dintre ele% =copul tratatului este motiva$ia ce determin! .nc3eierea tratatului% C% Regula e ectului util al tratatului presupune ca interpretarea s! se ac! ast el .nc#t s! produc! un e ect util pentru aplicarea tratatului% Aceast! regul! este des invocat! .n practica dreptului interna$ional pu'lic& mai ales a Cur$ii Interna$ionale de :usti$ie% <Ra$iunea de a i1 tre'uie s! ie atri'uit! iec!rui cuv#nt al tratatului% Aceast! regul! vi"ea"! elemente de structur! intrinseci ale tratatului interna$ional& dar e-ist! ,i elemente e-trinseci care vi"ea"! orice documente& acorduri& conven$ii ulterioare intervenite .ntre p!r$i vi"#nd interpretarea tratatului interna$ional% Dac! cele C reguli sunt insu iciente& organele +uridice ce aplic! tratatul pot invoca anumite reguli de drept interna$ional pu'lic& care se pot aplica rela$iilor dintre p!r$i% 4n practica dreptului interna$ional e-ist! ,i anumite mi+loace complementare% La aceste mi+loace se poate recurge pentru con irmarea sensului ce a re"ultat din aplicarea regulilor de interpretare ,i din clari icarea sensului c#nd& .n ciuda e ortului depus&
15

interpretarea nu a+unge la un re"ultat limpede% >i+loacele complementare sunt lucr!ri preg!titoare pentru ela'orarea tratatului% Cele C reguli cunosc o sistemati"are av#nd o denumire speci ic! ,i anume reguli codi icate% Acestora li se adaug! reguli necodi icate& consacrate de practica +udiciar!* - interpretarea cea mai pu$in anevoioas! este cea care se ace mereu .n avoarea de'itorului9 - o clau"! neclar! tre'uie interpretat! .mpotriva p!r$ii ce a impus/o9 - interpretarea intrinsec! a acelor cau"e ce vi"ea"! limitarea suveranit!$ii statului& competen$a unui or interna$ional& reglement!ri e-cep$ionale% C!i de interpretare Interpretarea normelor +uridice interna$ionale se reali"ea"! pe mai multe c!i* 1% Calea interna$ional! are o or$! deose'it! ,i presupune c! interpretarea este reali"at! de p!r$ile tratatului% Aceast! cale are dou! orme* a% interpretarea e-pres! este reali"at! de c!tre p!r$i la .nc3eierea tratatului pentru evitarea aplic!rii di erite a tratatului de c!tre p!r$i9 '% interpretarea tacit! re"ult! din e-ecutarea concordant! a tratatului de c!tre p!r$i% Calea interna$ional! se mai nume,te calea interpret!rii autentice% Interpretarea autentic! nu se supune contesta$iilor sau revi"uirilor% 5% Calea intern! este reali"at! de organele interna$ionale ale statelor p!r$i ,i nu este opo"a'il! celorlalte p!r$i la tratat& ea o'lig#nd doar statul ce reali"ea"! interpretarea% Conven$ia privind dreptul tratatelor .nc3eiate .ntre state ,i organi"a$ii interna$ionale guvernamentale .nc3eiat! la @iena .n 1?DA contri'uie la de"voltarea dreptului interna$ional& con irm#nd caracterul unitar al acestuia% Conven$ia de la @iena din 1?DA - se spri+in! pe principiul paralelismului9 - a preluat mai toate principiile Conven$iei din 1?A?9 - marc3ea"! e-tinderea dreptului tratatelor ,i asupra organi"a$iilor interna$ionale cu caracter guvernamental9 - eviden$ia"! deose'irile dintre state ,i organi"a$ii .n privin$a personalit!$ii lor +uridice interna$ionale9 - art% 1 se aplic! numai tratatelor scrise9 - art% 7 consacr! principiul neretroactivit!$ii tratatului interna$ional9 - eviden$ia"! capacitatea unei organi"a$ii de a .nc3eia tratate interna$ionale& de a participa la ele prin aderare9 - dac! e-ist! anumite reguli speciale ce vi"ea"! acest tip de tratat interna$ional& ele sunt cuprinse c3iar .n statutul organi"a$iilor respective9 - o regul! special! este* delega$ii unei organi"a$ii interna$ionale nu tre'uie s! pre"inte depline puteri9 - o organi"a$ie nu rati ic! tratatul& ci .l con irm! printr/un act propriu de con irmare (con irmarea ormal! a tratatului)9 - organi"a$iile au dreptul de a ace re"erve la tratatul la care particip!9 - o organi"a$ie nu poate invoca regulile sale din statut pentru +usti icarea ne.ndeplinirii clau"elor din tratat%
16

Cutuma 8 i"vor de drept interna$ional pu'lic Cutuma este o practic! general! .ndelungat! ,i repetat! a statelor& considerat! a i o regul! de conduit! o'ligatorie% Cutuma presupune unele premise* - s! e-iste o practic! general!9 - caracterul repetat al acestei practici9 - or$a +uridic!% 2eneralitatea cutumei este consacrat! e-pres de Curtea Interna$ional! de :usti$ie& prin art% 6D& dar e-ist! ,i .n practica +udiciar!% Norma cutumiar! presupune participarea larg! ,i repre"entativ! a statelor la ormarea normei cutumiare% Autorii de specialitate cred c! pentru crearea unei norme cutumiare este necesar! participarea unui num!r mare de state% O norm! cutumiar! se ormea"! ,i/,i produce e ectele pentru statele care o accept! ca atare% Opo"i$ia e-pres! a unui stat .n cursul cre!rii unei norme cutumiare o ace inaplica'il! a$! de acel stat% 4ntr/o spe$! dintre Anglia ,i Norvegia& Curtea Interna$ional! de :usti$ie speci ic! con lictul pescarilor norvegieni 8 regula celor 1E mile (1&C Gm) nu se aplic! Norvegiei pentru c! s/a opus constant orice .ncercare de a se impune aceast! norm! cutumiar! pe coasta norvegian!%

Curs ,: Re#erva la tratat Re"erva este o institu$ie oarte important! care permite statelor ce nu sunt de acord cu procedurile tratatului s! devin! parte la acel tratat% >ulte tratate multilaterale sunt .nc3eiate prin con erin$e interna$ionale& iar adoptarea lor se reali"ea"! adeseori pe 'a"a votului ma+oritar al participan$ilor% O parte din state pot s! nu accepte anumite clau"e& dar aceste clau"e sunt adoptate prin votul ma+oritar% Opinia minoritar! se e-prim! prin re"erve la reti icarea tratatului% Re"erva ca institu$ie are la 'a"! principiile dreptului interna$ional pu'lic& cum ar i egalitatea statelor ,i reciprocitatea% Conven$ia privind dreptul tratatelor de la @iena din 1?A? de ine,te re"erva ca iind un act unilateral al unui stat& independent de te-tul tratatului& cu caracter acultativ& ce poate i !cut .n urm!toarele momente* - la semnarea tratatului9 - la rati icarea tratatului9 - la momentul ader!rii la tratat% Re"erva se ace .n scris& e-pres& pentru a e-clude sau a modi ica e ectul +uridic al unei dispo"i$ii din tratat privind aplicarea tratatului a$! de statul re"ervatar% De
17

e-emplu* la <Conven$ia asupra tuturor ormelor de discriminare a$! de emei1& Rom#nia& ca stat re"ervatar& .n momentul rati ic!rii a ormulat re"erv!% Tratatele .nc3ise sunt tratate ce pot limita dreptul statelor de a e-prima re"erve sau pot inter"ice re"erva% De e-emplu actul constitutiv al O%N%U% pentru De"voltarea Industrial! din 1?C? inter"ice re"erva% Alte tratate limitea"! dreptul de a ace re"erv! la anumite clau"e& preci"#nd articolele care nu permit re"erva% E-ist! ,i tratate care condi$ionea"! re"ervele de cerin$a ca ele s! ie compati'ile cu o'iectul ,i scopul tratatului% Dreptul interna$ional pu'lic are la .ndem#n! unele reguli care guvernea"! re"erva* / o re"erv! la un tratat interna$ional produce e ecte doar dac! este acceptat! de toate p!r$ile% O re"erv! este acceptat! dac! o parte a tratatului nu ace o'iec$ie .n 15 luni la noti icarea sau pu'licarea re"ervei9 / orice parte a tratatul,ui interna$ional poate o'iecta .mpotriva unei re"erve la acel tratat (ca e-presie a suveranit!$ii ,i egalit!$ii .n drepturi a statelor)9 / o'iec$ia nu .mpiedic! aplicarea tratatului .ntre statul re"ervatar ,i statul care ace o'iec$ia& dac! nu/,i mani est! voin$a .n acest sens9 / tratatul nu se aplic! .ntre statul re"ervatar ,i cel ce a !cut o'iec$ia& dac! ultimul se opune9 / la tratatul cu un num!r redus de p!r$i& din o'iectul ,i scopul c!rora re"ult! c! aplicarea integral! a tratatului este o condi$ie a vala'ilit!$ii& se pot ace re"erve dac! sunt acceptate de toate p!r$ile9 / re"erva prin care se creea"! o organi"a$ie interna$ional! tre'uie s! ie acceptat! de organul competent al organi"a$iei9 / re"erva la un tratat multilateral determin! modi icarea raportului +uridic sta'ilit prin acel tratat .ntre p!r$i9 / re"erva& acceptarea sau o'iec$ia la aceasta tre'uie ormulate .n scris ,i noti icate p!r$ilor9 /tratatul interna$ional la care s/au !cut re"erve se aplic! integral .ntre p!r$ile care n/au !cut re"erve9 - re"erva ,i o'iec$ia pot i retrase oric#nd& !r! a i necesar acordul celeilalte p!r$i% Retragerea tre'uie s! ie .n orm! scris!9 De e-emplu& Rom#nia ,i/a retras re"ervele de la <Protocolul privind inter"icerea olosirii ga"elor to-ice as i-iante1 =tatele pot ormula nu doar re"erve la tratat& ci ,i declara$ii interpretative privind anumite clau"e% Declara$iile interpretative preci"ea"! po"i$ia statelor vis/F/vis de anumite clau"e ,i nu modi ic! aplicarea tratatului integral .ntre p!r$i% Deose'irile dintre re"erv! ,i declara$ia interpretativa* Re"erva* / modi ic! aplicarea prevederilor tratatului .ntre statul re"ervatar ,i o alt! parte9 / .,i produce e ectul +uridic dac! este acceptat! de o alt! parte% Declara$ia interpretativ!* 8 nu modi ic! raportul +uridic .ntre p!r$i9
1;

8 nu tre'uie acceptat! pentru c! nu produce e ecte +uridice ce in luen$ea"! aplicarea tratatului%% E ectele tratatului international Tratatul este un contract care sta'ile,te drepturi si o'ligatii ale partilor% Principalul e ect este crearea de norme +uridice prin care se sta'ilesc drepturi si o'ligatii ale partilor ,i sunt modi icate sau stinse asemenea drepturi si o'igatii% Orice tratat .,i produce e ectele <inter partes1% Tratatul nu produce e ecte directe pentru persoanele i"ice ,i persoanele +uridice ale unui stat& cu e-ceptia tratatelor comunitare% Tratatul nu produce e ecte asupra statelor ter$e% Con orm Conven$iei de la @iena din 1?A? un tratat nu crea"a drepturi si o'liga$ii pentru un stat ter$ !r! acordul lui% E-ceptie* tratatul ce cuprinde prevederi .n sensul c! ele sunt opo"a'ile unor ter$e state% E-emplu* <Tratatul privind regimul interna$ional al Antarcticii& din 1?;?% Unele tratate con$in prevederi& e-presii .n avoarea ter$ilor* E-emplu* Tratatele comerciale sau clau"a na$iunii celei mai avori"ate& c#nd un ter$& 'ene iciind de aceasta clau"!& 'ene icia"! de prevederile unor tratate .nc3eiate de alte state% Aplicarea in spatiu si timp a tratatelor internationale a) aplicarea in spatiu presupune c! trataul se aplic! pe teritoriul par$ilor% E-ceptie ac tratatele locali"ate care/,i produc e ectele +uridice .ntr/o parte a teritoriului p!r$ilor ,i tratatele prin care se i-ea"a rontierele unor state% De la regula aplic!rii teritoriale a tratatelor sunt e-ceptate tratatele prin care se crea"! o organi"a$ie interna$ional!% Opinia dominant! este c! un tratat este un i"vor de drept interna$ional prin el .nsu,i& iar p!r$ile au o'liga$ia s! identi ice ,i s! aplice regulile tratatului prin mi+loace proprii% Cele mai multe state su'ordonea"! aplicarea tratatelor unor acte de drept intern% Un rol du'lu in aplicarea tratatului international revine organelor +uridictionale interne care pot aplica un tratat dup! ce a ost recti icat ,i pu'licat ,i pot interpreta tratatul pentru a <desci ia1 vointa real!& complet! a par$ilor% ') aplicarea in timp este supusa principiului neretroactivitatii tratatului (con orm Conven$iei de la @iena din 1?A?)% E-ceptii* / tratatul ocncurent (se succed in timp)9 / dac! dou! tratate interna$ionale au acela,i o'iect ,i acelea,i p!rti atunci tratatul anterior r!m#ne vala'il& doar dac! e compati'il cu tratatul posterior9 / dac! tratatul anterior cuprinde reguli speciale& iar tratatul posterior cuprinde reguli generale re"ult! c! am'ele tratate r!m#n vala'ile& iecare aplica'ile pe domeniile lor9 / se poate ca p!r$ile unui tratat anterior s! nu apar! ca p!r$i .n tratatul posterior ,i atunci am'ele tratate sunt vala'ile9 / dac! dou! state& p!r$i ale unui tratat multilateral& au inc3eiat ulterior un tratat 'ilateral& care contra"ice tratatul multilateral& atunci tratatul 'ilateral e vala'il dac! cele dou! state se retrag din tratatul multilateral% C3arta ONU i-ea"! e-pres aceast! regul! * prioritatea tratatului multilateral%
1A

4ncetarea tratatelor interna$ionale =uspendarea temporar! a tratatului& con orm Conven$iei de la @iena din 1?A?& este posi'il! dac! tratatul prevede e-pres acest lucru ,i dac! p!r$ile sunt de acord% De asemenea& vi"ea"! o'liga$iile p!r$ilor de a e-ecuta prevederile tratatului ,i intervine .n ca" de ostilita$i .ntre p!r$i% 4ncetarea e ectelor unui tratat se reali"ea"! complet pe 'a"a prevederilor sale sau ale Conven$iei privind drepturile tratatului% Totodat! .ncetarea e ectelor eli'erea"! p!r$ile de o'liga$iile asumate prin ea ,i nu are caracter retroactiv% >odalitati de incetare * / denuntarea tratatului* tratate 'ilaterale9 / retragerea unei p!r$i* tratate multilaterale9 / anularea tratatului interna$ional care este act unilateral ce determin! .ncetarea e ectelor ,i are caracter legal dac! o parte a .nc!lcat grav prevederile tratatului9 / a'rogarea tratatului interna$ional care poate i implicit! sau e-pres! ,i direct! (tratatul nou o mentionea"!)%

Curs -: Cutu.a interna$ional/ 0 i#vor de drept interna$ional pu li! =pre deose'ire de dreptul intern al statelor& unde cutuma este acceptat! mai greu ca i"vor de drept (de e-emplu .n sistemele de drept romano/germanice& cutuma are aceast! calitate numai .n mod e-cep$ional& a,a cum se .nt#mpl! ,i .n sistemul de drept rom#nesc)& .n dreptul interna$ional pu'lic ea constituie& al!turi de tratatul interna$ional& .nc! un i"vor principal de drept% Cutuma este& de alt el& cel mai vec3i i"vor al dreptului interna$ional ,i& o perioad! oerte .ndelungat!& a constituit i"vorul prioritar al acestuia% Cutuma interna$ional! repre"int! o practic! general!& constant!& relativ .ndelungat! ,i repetat! a statelor ,i considerat! de ele ca av#nd or$! +uridic! o'ligatorie% Nu orice practici ale statelor devin automat cutume interna$ionale% Din de ini$ia pre"entat!& re"ult! c! numai acele practici (comportamente) generale& constante ,i relativ .ndelungate& .nso$ite ,i de acceptarea lor de c!tre state ca iind e-presia unei reguli +uridice& au aceast! valoare% E-ist! mai multe practici& c3iar generale& constante ,i relativ .ndelungate& c!rora statele nu le recunosc o valoare +uridic!% De e-emplu& u"an$ele diplomatice care apar$in curtoa"iei interna$ionale% Acestea sunt reguli !r! caracter +uridic& .nt#lnite .n practica statelor .n domeniul rela$iilor diplomatice ,i consulare& aplicate pe 'a"! de reciprocitate ,i care nu atrag r!spunderea interna$ional! a statelor .n ca" de nerespectare% Totu,i& de/a lungul timpului& multe u"an$e s/au trans ormat .n cutume& prin acceptarea lor ca reguli o'ligatorii (de e-emplu imunit!$ile ,i privilegiile diplomatice)%
1C

Prin urmare& pentru ca o regul! s! ie acceptat! pe cale cutumiar! tre'uie .ndeplinite dou! elemente esen$iale* - unul material& respectiv conduita statelor& concreti"at! .ntr/o practic! general!& constant! ,i relativ! .ndelungat!9 - unul voli$ional& (psi3ologic sau su'iectiv)& e-primat prin atitudinea statelor de a accepta acea regul! ca av#nd caracter +uridic% De alt el& art% 6D al =tatutului Cur$ii Interna$ionale de :usti$ie& enumer#nd sursele la care va apela pentru solu$ionarea di erendelor supuse +udec!$ii ei& preci"ea"!* 0cutuma interna$ional!& ca dovad! a unei practici generale& acceptate ca drept1% Procesul cutumiar (de ormare a normelor cutumiare) este unul comple- ,i doctrina a .ncercat s! identi ice mecanismele ,i undamentul acestuia% O teorie este aceea a 0acordului tacit1 potrivit c!reia cutumele se ormea"! prin acordul tacit al statelor% Alt! teorie este aceea a 0 orm!rii spontane1& adic! o con,tienti"are colectiv! a regulii cutumiare& .n a ara unui mecanism ormal determinat& a,a cum se .nt#mpl! .n ca"ul tratatului interna$ional% 4n s #r,it& 0teoria o'i,nuin$ei1 undamentat! pe repetarea unei atitudini determinate a statelor% Cert este c! procesul cutumiar se deose'e,te mult de procesul conven$ional (de adoptare a tratatelor)& .n primul r#nd pentru c! norma cutumiar! nu este re"ultatul unui act +uridic& al unui acord e-pres de voin$!& ceea ce determin! numeroase di icult!$i ,i imper ec$iuni .n interpretarea ,i aplicarea ei% Este motivul pentru care& .n ultimul timp& se constat! o practic! a statelor de codi icare a cutumei interna$ionale& de prelucrare a acesteia pe cale conven$ional!& prin tratatul interna$ional% Anali"#nd elementul material al cutumei interna$ionale& respectiv comportamentul concret al statelor& e-primat .n orme di erite (practica legislativ!& guvernamental!& +udec!toreasc!& unele acte interna$ionale ale statelor ,i organi"a$iilor interna$ionale) se constat! urm!toarele caracteristici* Practica tre'uie s! ie general!& adic! s! se reg!seasc! .n comportamentul tuturor statelor c!rora cutuma le/ar i opo"a'il!% Prin urmare& nu este necesar! o practic! identic! la nivel universal& de,i oE asemenea situa$ie poate e-ista& de e-emplu conduita cvasitotalit!$ii statelor .n spiritul Declara$iei Universale a Drepturilor Omului% Dac! practica este caracteristic! unui grup mai restr#ns de state& se pot na,te cutume religioase sau locale& ori c3iar 'ilaterale% Practica s! ie constant! prin repeta'ilitatea comportamentelor .n cadrul acelora,i parametri su'stan$iali% Este di icil de apreciat c#t de des ar tre'ui s! se mani este aceste comportamente% Esen$ial este c!& ori de c#te ori urmea"! a se derula rela$iile corespun"!toare acestei practici& regula s! r!m#n! aceea,i% Practica s! ie relativ .ndelungat!% Prin urmare& durata .n timp a mani est!rii acelea,i conduite a statelor implicate .n procesul de ormare a cutumei tre'uie s! ie apreciate prin repetare la domeniul concret de rela$ii interna$ionale pe care le reglementea"!% =unt reguli cutumiare care se nasc .n urma unei lungi perioade de e-erci$iu& caracteristic! a unei mari perioade a dreptului interna$ional pu'lic% 4n ultimele decenii& procesul cutumiar s/a accelerat datorit! cre,terii e-ponen$iale a comple-it!$ii rela$iilor interna$ionale% Ritmul rapid al derul!rii rela$iilor dintre state ,i
1D

organi"a$iile interna$ionale .n domeniul politic& economic& cultural& ,tiin$i ic& militar& determin! apari$ia mai rapid! a cutumelor interna$ionale& cu o'serva$ia c! de regul!& acestea sunt preluate ,i codi icate prin tratate interna$ionale% Aceast! stare este caracteristic! mai noilor ramuri ale dreptului interna$ional precum dreptul spa$ial& dreptul interna$ional aerian sau dreptul mediului% Prin urmare& condi$ia ca practica s! ie .ndelungat! nu mai repre"int! o condi$ie at#t de esen$ial! pentru ormarea cutumei interna$ionale% Elementul voli$ional (psi3ologic sau su'iectiv) const! .n atitudinea de acceptare de c!tre state a caracterului +uridic (opinio +uris) a regulii de inite prin practica general! ,i relativ .ndelungat! dintre ele% Cu alte cuvinte& simpla e-isten$! a elementului material& !r! elementul voli$ional +uridic& d! na,tere doar unei u"an$einterna$ionale ,i nu unei reguli cutumiare& iind lipsit! de or$! +uridic!% Prin urmare& .n aceast! situa$ie& regula nu poate i imputa'il! statelor% Determinarea elementului voli$ional este di icil de !cut& pentru c! recunoa,terea caracterului +uridic al regulii cutumiare este una tacit! (nescris!)% Dac! este o recunoa,tere e-pres! printr/un tratat interna$ional& ea devine o regul! conven$ional!% Clasi icarea cutumelor Cutumele interna$ionale& .n unc$ie de aria lor de ac$iune se pot clasi ica* / cutume universale care sunt reguli aplica'ile tuturor su'iectelor de drept interna$ional& ca urmare a accept!rii lor de c!tre cvasitotalitatea acestora9 / cutume regionale (locale) se constituie pe o arie geogra ic! mai restr#ns!& de regul! continental!9 / cutume 'ilateralesunt sta'ilite prin practica reciproc! a dou! state& de regul! vecine% Un aspect de noutate de"'!tut de doctrin! este acela re eritor la rolul organi"a$iilor interna$ionale guvernamentale .n derularea procesului cutumiar% =e pune .ntre'area dac! re"olu$iile organi"a$iilor interna$ionale sunt i"voare de drept conven$ionale sau dac! acestea sunt doar instrumente care conduc la ormarea unor reguli pe cale cutumiar!% Anali"a care se ace mai des din acest punct de vedere vi"ea"! unele re"olu$ii ale Adun!rii 2enerale a O%N%U%& .ntre care un loc central .l ocup! Declara$ia Universal! a Drepturilor Omului% E-ist! opinii potrivit c!rora Declara$ia Universal! a Drepturilor Omului a adevenit .n timp un verita'il i"vor interna$ional& pentru c! a a+uns s! ie recunoscut! de comunitatea interna$ional! care& .ntr/o orm! sau alta& o promovea"! .n di eritele sisteme de protec$ie a drepturilor omului% Hot!r#rile Adun!rii 2enerale au& .n general& caracter de recomandare% Dar& .n c#teva situa$ii sta'ilite de Carta Drepturilor Omului& 3ot!r#rile sunt o'ligatorii* apro'area 'ugetului O%N%U%& alegerea =ecretarului 2eneral& primirea de noi mem'ri& aplicarea sanc$iunilor& apro'area acordurilor de tutel!& sta'ilirea propriilor reguli de procedur!& desemnarea Pre,edintelui pentru iecare sesiune& .n iin$area unor organe su'sidiare& alegerea ECO=OC (Consiliului Economic ,i =ocial)% Dup! cum se o'serv!& toate acestea situa$ii vi"ea"! c3estiuni interne ale organi"a$iei% Pentru a da or$! +uridic!
1?

prevederilor unei re"olu$ii a Adun!rii 2enerale a O%N%U%& ea tre'uie transpus! .ntr/un tratat interna$ional care s! urme"e calea tuturor procedurilor de rati icare& aderare& acceptare sau apro'are& prin care iecare stat s!/,i e-prime acordul de voin$!% Prin urmare& tratatul va avea calitatea de i"vor de drept ,i nu re"olu$ia% Aceast! evolu$ie a cunoscut/o ,i Declara$ia Universal! a Drepturilor Omului% Tratatele din 1?AA preiau .n cea mai mare parte prevederile Declara$iei Universale a Drepturilor Omului Dac! e-ist! elementul volu$ional (opinio +uris)& e-primat& .n primul r#nd& prin adoptarea re"olu$iei cu cea mai mare parte din voturile mem'rilor organi"a$iei& atunci tre'uie s! se accepte c! re"olu$ia a contri'uit la ormarea unor cutume interna$ionale% 4n conclu"ie& .n aceast! din urm! situa$ie& nu re"olu$ia cap!t! calitatea de i"vor de drept& ci cutumele care se nasc prin recunoa,terea ei de c!tre state ,i prin e-isten$a unei practici con orme% De alt el& pro'lema or$ei +uridice a Declara$iei Universale a Drepturilor Omului nici nu se mai poate pune& devreme ce prevederile ei au ost codi icate prin tratate interna$ionale ulterioare% Pro'lema se poate ridica .ns! pentru numeroase alte re"olu$ii ale Adun!rii 2enerale a O%N%U% sau acte ale altor organi"a$ii interna$ionale% De e-emplu& agresiunea este de init! printr/o re"olu$ie a Adun!rii 2enerale O%N%U% din 1?C7% Pentru c! nu a ost adoptat nici un tratat care s! consacre +uridic de ini$ia agresiunii& =tatutul Cur$ii Penale Interna$ionale de la Roma& din 1??D a scos din competen$a Cur$ii crime de agresiune (temporar& p#n! la adoptarea unei de ini$ii conven$ionale a agresiunii)% De,i dreptul interna$ional pu'lic a evoluat .ntr/o manier! e-plo"iv! .n perioada post'elic!& e-ist! .nc! multe imper ec$iuni .n procesul de codi icare a acestuia& generate& mai ales& de ritmul lent .n care statele .,i e-prim! ade"iunea% Este motivul pentru care cutuma interna$ional! repre"int! .nc! un i"vor principal al dreptului interna$ional pu'lic%

Curs 1: I#voare su sidiare )i .i2loa!e au3iliare de deter.inare4 interpretare )i de#voltare a dreptului interna$ional pu li!
5E

Pe l#ng! tratat ,i cutum!& ca i"voare principale ale dreptului interna$ional pu'lic& .nt#lnim ,i i"voare su'sidiare (secundare)& mai precis indirecte& cum ar i * 3ot!r#rile instan$elor +udec!tore,ti na$ionale& legisla$ia intern! a statelor& unele acte ale organi"a$iilor ,i instan$elor interna$ionale& actele unilaterale ale statelor% De asemenea& pot i considerate ca mi+loace au-iliare de determinare a dreptului* +urispruden$a interna$ional!& re"olu$iile organi"a$iilor interna$ionale ,i doctrina% I"voare su'sidiare ale dreptului interna$ional pu'lic Actele unilaterale ale statelor& de,i pot i imputate numai statelor de la care eman!& pot genera e ecte +uridice .n rela$iile interna$ionale% De e-emplu& declara$ia de neutralitate a unui stat .n raport cu un con lict armat& duce la raporturi +uridice .ntre acel stat ,i 'eligeran$i& precum ,i .ntre acesta ,i .ntreaga comunitate interna$ional!& raporturi care tre'uie s! ie con orme cu dreptul interna$ional umanitar al con lictelor armate% Actele unilaterale ale statelor sunt variate* promisiunea& protestul& recunoa,terea& renun$area& declara$iile% Prin unele dintre acestea& statele .,i asum! individual o'liga$ii (promisiunea) sau resping anumite o'liga$ii interna$ionale (protestul& re"erva la un tratat interna$ional)& ori renun$! la un drept (renun$area) sau recunosc o situa$ie +uridic! interna$ional! (recunoa,terea)% Actele unilaterale ale statelor& ca ,i tratatele ,i cutumele& sunt undamentate pe 'una/credin$!% O promisiune !cut! printr/un act unilateral& de e-emplu& tre'uie s! ie respectat! cu 'un!/credin$!& dar pe 'a"a li'ert!$ii statelor& adic! ,i cu posi'ilitatea acestora de a o retrage atunci c#nd consider! necesar ,i .n interesul lor% 4n conclu"ie& actele unilaterale ale statelor& pentru c! produc e ecte +uridice .n rela$iile dintre ele ,i sunt incidente dreptului interna$ional pu'lic& pot i considerate ca i"voare su'sidiare ale dreptului interna$ional pu'lic% Actele unilaterale ale organi"a$iilor ,i ale altor institu$ii interna$ionale& precum ,i regulamentele interioare ale organi"a$iilor& (de e-emplu regulamentele de unc$ionare ale unor organe ale acestora)& regulamentele instan$elor de +udecat! interna$ionale (de e-emplu Regulamentul Cur$ii Interna$ionale de :usti$ie& Regulamentul de procedur! ,i pro'! al Cur$ii Penale Interna$ionale& etc%) ,i alte instrumente +uridice care reglementea"! unc$ionarea lor intern! pot i considerate ca i"voare su'sidiare& derivate ale dreptului interna$ional pu'lic% Tre'uie !cut! preci"area c! .n aceast! categorie nu pot i incluse actele constitutive ale organi"a$iilor interna$ionale ,i statutele institu$iilor interna$ionale& cum ar i Carta O%N%U%& =tatutul Consiliului Europei& =tatutul Cur$ii Interna$ionale de :usti$ie& =tatutul Cur$ii Penale Interna$ionale etc% Toate acestea sunt tratate interna$ionale& deci i"voare principale ale dreptului interna$ional pu'lic% Legile interne ale statelor pot i considerate i"voare su'sidiare ale dreptului interna$ional pu'lic numai .n m!sura .n care ele contri'uie la ormarea unor norme de drept interna$ional& de regul! pe cale cutumiar!% De e-emplu& c#nd mai multe state adopt! legi similare .n domenii care interesea"! dreptul interna$ional (cet!$enia& dreptul de a"il& e-tr!darea etc%) se pot ceea reguli interna$ionale& mai .nt#i pe cale cutumiar!)
51

practica statelor) ,i apoi pe cale conven$ional!% Aceea,i calitate o pot avea legile na$ionale ,i atunci c#nd au aplica$ie .n solu$ionarea unor cau"e deduse +udec!$ii interna$ionale (de e-emplu Curtea Penal! Interna$ional!& art% 51)% Hot!r#rile instan$elor de +udecat! na$ionale pot in luen$a .n anumite situa$ii ormarea unor reguli de drept interna$ional& ca ,i legile interne& prin practica +udec!toreasc! uni orm! a mai multor state% 4n cau"e care au inciden$! asupra rela$iilor interna$ionale& se poate a+unge la practici comune care& pe cale cutumiar! sau conven$ional!& duc la crearea de noi reguli +uridice interna$ionale% >i+loace au-iliare de determinare a dreptului interna$ional pu'lic :urispruden$a interna$ional!& ie c! este vor'a despre 3ot!r#ri ale Tri'unalelor ar'itrare& ie despre 3ot!r#ri ale instan$elor de +udecat! interna$ionale& permanente sau ad/3oc& nu repre"int! un i"vor de drept interna$ional& ci doar un mi+loc au-iliar de determinare a dreptului% Aceste 3ot!r#ri au putere numai pentru cau"ele solu$ionate% De e-emplu& =tatutul Cur$ii Interna$ionale de :usti$ie& cali ic#nd 3ot!r#rile +udec!tore,ti ca mi+loace au-iliare de determinare a dreptului ,i nu ca i"voare de drept& preci"ea"! la art% ;? c! 0deci"ia Cur$ii nu are or$! o'ligatorie dec#t .ntre p!r$ile .n litigiu ,i numai pentru cau"a pe care o solu$ionea"!1% >ai precis& =tatutul Cur$ii Penale Interna$ionale& c#nd sta'ile,te dreptul aplica'il& nu ace re erire direct! la deci"iile (3ot!r#rile) sale anterioare& ci la principiile ,i regulile pe care le/a interpretat anterior prin aceste deci"ii% Prin 3ot!r#rile instan$elor interna$ionale se aplic! dreptul& nu se creea"!& de,i pot contri'ui& .ntr/o oarecare m!sur!& la de"voltarea pe cale cutumiar! a dreptului interna$ional& constituindu/se ca o surs! de inspira$ie% Doctrina celor mai cali ica$i speciali,ti .n dreptul pu'lic ai di eritelor na$iuni& a,a cum este ormulat .n =tatutul Cur$ii Interna$ionale de :usti$ie& nu este un i"vor de drept% Doctrina de drept interna$ional pu'lic nu este alc!tuit! numai din opera speciali,tilor .n dreptul interna$ional& ci ,i din lucr!rile unor institu$ii interna$ionale de cercetare sau organi"a$ii ,tiin$i ice interna$ionale% Ea nu are un rol creator& ci contri'uie numai la interpretarea& sistemati"area ,i determinarea pe cale 0de lege erenda1 (ca propuneri) a dreptului interna$ional pu'lic% Prin urmare& doctrina poate avea un rol important .n apari$ii de noi norme de drept interna$ional& statele ,i organi"a$iile interna$ionale put#nd $ine seama de propunerile speciali,tilor% De asemenea& instan$ele interna$ionale pot olosi interpret!rile doctrinare .n activitatea lor de solu$ionare a di erendelor& dar nu ca i"voare +uridice& ci ca opinii ale speciali,tilor .n drept interna$ional pu'lic% Re"olu$iile organi"a$iilor interna$ionale& cu mici e-cep$ii& nu au valoare de i"vor de drept interna$ional& dar pot contri'ui& prin recomand!rile pe care le con$in& la crearea de noi norme +uridice interna$ionale% Aceast! calitate este determinat! .n doctrin! prin sintagma 0predrept1% =unt 'ine cunoscute& .n acest sens& re"olu$iile Adun!rii 2enerale O%N%U% prin care s/au adoptat numeroase declara$ii ,i te-te ale unor proiecte de tratate care& ulterior& prin acordul de voin$! al statelor& au devenit i"voare
55

importante ale dreptului interna$ional pu'lic general% >a+oritatea declara$iilor Adun!rii 2enerale a O%N%U%& .n domenii importante ale rela$iilor interna$ionale& s/a concreti"at .n te-te conven$ionale& de e-emplu* / re"olu$ia din 1E decem'rie 1?7D prin care s/a adoptat Declara$ia Universal! a Drepturilor Omului ,i re"olu$iile din decem'rie 1?AA prin care s/au adoptat ,i s/au desc3is semn!rii& rati ic!rii ,i ader!rii Pactele privind drepturile omului .n sistemul Na$iunilor Unite& inspirate tocmai de Declara$ia Universal! a Drepturilor Omului9 / re"olu$iile din 56 noiem'rie 1?A6& prin care s/a adoptat Declara$ia Na$iunilor Unite asupra elimin!rii tuturor ormelor de discriminare rasial!& ,i re"olu$ia din 51 decem'rie 1?A;& prin care s/a adoptat ,i desc3is pentru semnare ,i rati icare Conven$ia interna$ional! cu acela,i o'iect9 / re"olu$ia din ? decem'rie 1?C;& prin care s/a adoptat Declara$ia asupra protec$iei tuturor persoanelor .mpotriva torturii ,i a altor pedepse sau tratamente crude& inumane sau degradante& ,i re"olu$ia din 1E decem'rie 1?D7& prin care s/a adoptat ,i desc3is spre semnare ,i rati icare Conven$ia cu acela,i o'iect etc%

Curs 5: Su ie!tele dreptului interna$ional pu li! O oarte mare perioad! din istoria rela$iilor interna$ionale& doar statele au ost su'iecte ale raporturilor +uridice interna$ionale% Cu trecerea timpului& cre,terea comple-it!$ii societ!$ii interna$ionale a determinat apari$ia unor noi su'iecte ale dreptului interna$ional% De,i vec3e ,i oarte controversat! .n doctrin!& pro'lema su'iectelor de drept interna$ional nu este ast!"i codi icat!% Dac! .n raport cu unele entit!$i opinia cvasiunanim! este c! au personalitate +uridic! interna$ional!& .n situa$ia altora nu s/a a+uns .nc! la conclu"ii care s! o ere o certitudine% Dic$ionarul de drept interna$ional pu'lic de ine,te su'iectele dreptului interna$ional ca 0entit!$i participante la via$a interna$ional!& cu drepturi ,i o'liga$ii directe1% 4ntr/o alt! opinie& su'iectul de drept interna$ional este 0 o entitate care particip! la raporturi +uridice reglementate nemi+locit de dreptul interna$ional% Interesant! este ,i aprecierea potrivit c!reia& su'iecte ale dreptului interna$ional 0pot i numai acele entit!$i care particip! at#t la ela'orarea normelor dreptului interna$ional& c#t ,i la des !,urarea raporturilor +uridice guvernate de aceste norme& do'#ndind ast el nemi+locit drepturi ,i asum#ndu/,i o'liga$ii .n cadrul ordinii +uridice interna$ionale1% De asemenea& se aprecia"! c! termenul de su'iect de drept interna$ional este olosit 0.n mod o'i,nuit pentru a desemna pe cel care& dependent direct de dreptul interna$ional& este apt s! ie titular de drepturi interna$ionale& s! ie legat de o'liga$ii interna$ionale ,i s! ai'! acces la procedurile interna$ionale1& desemn#nd pe scurt& pe 0cel c!ruia i se adresea"! regulile de drept interna$ional pentru a/i impune direct o'liga$ii sau s!/i atri'uie drepturi1%
56

Anali"#nd aceste opinii& dar ,i altele& putem constata c! elementele de initorii ale su'iectului de drept interna$ional sunt urm!toarele* / calitatea de titular de drepturi ,i o'liga$ii interna$ionale& concreti"at! .n posi'ilitatea de a do'#ndi ,i e-ercita direct drepturi ,i de a/,i asuma ,i .ndeplini direct o'liga$ii& .n cadrul raporturilor +uridice interna$ionale& .n con ormitate cu dreptul interna$ional pu'lic9 / aptitudinea de a participa la crearea normelor de drept interna$ional pu'lic& ie pe cale cutumiar!& prin practica lor general!& constant! ,i repetat!& ie pe cale conven$ional!& prin acorduri scrise9 / capacitatea de a avea acces direct la procedurile +urisdic$ionale interna$ionale& pentru a/,i ap!ra drepturile sta'ilite de dreptul interna$ional9 / aptitudinea de a participa la ap!rarea dreptului interna$ional pu'lic& inclusiv prin ac$iuni coercitive des !,urate individual sau .n colectiv9 / aptitudinea de a participa la via$a organi"a$iilor interna$ionale guvernamentale ca mem'ri cu drepturi depline& ori numai .n calitate de o'servatori (situa$ia popoarelor care 8,i e-ercit! dreptul la autodeterminare)% Aceste elemente sunt caracteristice .n mod gradual su'iectelor de drept interna$ional pu'lic& ceea ce determin! mai multe categorii de su'iecte ,i le di eren$ia"!% Totalitatea acestor elemente de initorii alc!tuiesc personalitatea +uridic! interna$ional! care& .n m!sura .n care entit!$ile participante la via$a interna$ional! o au& acestea devin su'iecte ale dreptului interna$ional pu'lic% =inteti"#nd& su'iectele dreptului interna$ional pu'lic sunt entit!$i cu personalitate +uridic! interna$ional!& concreti"at! .n aptitudinea lor de a do'#ndi ,i e-ercita direct drepturi ,i de a/,i asuma ,i .ndeplini direct o'liga$ii .n cadrul raporturilor +uridice interna$ionale& aptitudine i"vor#t! din calitatea lor de creatoare& destinatoare ,i ap!r!toare ale dreptului interna$ional pu'lic% =unt considerate su'iecte ale dreptului interna$ional pu'lic urm!toarele entit!$i* 1% =tatul& ca su'iect primar ,i cu personalitate deplin!& cu o po"i$ie dominant! .n ansam'lul su'iectelor de drept interna$ional9 5%Organi"a$iile interna$ionale guvernamentale (organi"a$ii interguvernamentale)& dar numai dac! ,i .n m!sura .n care statele care le/au creat le recunosc personalitatea +uridic! interna$ional!% De aceea& ele sunt considerate ca su'iecte derivate din acordul de voin$! al statelor mem're ,i limitate la competen$ele pe care statele le/au acordat prin statutul lor9 6% Popoarele sau na$iunile care lupt! pentru eli'erare de su' domina$ie colonial! sau ocupa$ie str!in!& ori .mpotriva regimurilor rasiste& .n e-ercitarea dreptului lor la autodeterminare ,i de a dispune de ele .nsele% Acestea sunt su'iecte limitate ,i tran"itorii& p#n! la constituirea lor ca state suverane& moment .n care devin su'iecte depline ale dreptului interna$ional% De"'ateri intense au loc .n pre"ent .n leg!tur! cu posi'ila calitate de su'iect de drept interna$ional a altor entit!$i participante la rela$iile interna$ionale& precum persoanele particulare& i"ice sau +uridice& ,i omenirea .n ansam'lul ei%
57

=tatul 8 su'iect primar& principal creator& destinatar ,i ap!r!tor al dreptului interna$ional pu'lic Primele su'iecte ale dreptului interna$ional pu'lic ,i mult! vreme singurele su'iecte au ost statele suverane% Ii ast!"i& statele ocup! o po"i$ie dominant! .n raporturile +uridice interna$ionale% 4n planul realit!$ilor interne& statul se .n !$i,ea"! ca putere suveran!& ca organi"are politic! a societ!$ii& su'sum#nd di erite organe (autorit!$i) cu atri'u$ii speci ice legislative& e-ecutive& +urisdic$ionale% Ca mem'ru al societ!$ii interna$ionale& statul particip! la rela$iile interna$ionale .n 'a"a principiului egalit!$ii suverane& ceea ce determin! o alt! semni ica$ie a suveranit!$ii dec#t cea speci ic! vie$ii interne% Identi icat ca titular universal ,i originar al drepturilor ,i o'liga$iilor interna$ionale& statul se deta,ea"! .n raport cu celelalte su'iecte ale dreptului interna$ional pu'lic prin competen$ele sale materiale (ratione materiae)& personale (ratione personae) ,i teritoriale (ratione locci)% Pentru ca o entitate s! ai'! personalitate +uridic! interna$ional! .n calitate de stat& tre'uie s! .ndeplineasc! anumite condi$ii% Acestea au ost identi icate pentru prima dat! prin Tratatul cu privire la drepturile ,i o'liga$iile statelor& .nc3eiat .ntre =%U%A% ,i statele latino/americane& la >ontevideo& .n anul 1?66& ,i anume* a) Popula$ia repre"entat! de o comunitate uman! permanent! care s! ai'! capacitatea de a su'"ista prin propriile resurse% =tatul apare ast el ca e-presie ,i personali"are a unui grup uman% Relativitatea acestei condi$ii const! .n aptul c! popula$iile statelor& din punct de vedere cantitativ& dar ,i calitativ& sunt oarte di erite% 4nt#lnim state cu o popula$ie oarte numeroas!& precum C3ina sau India& dar ,i state care au o popula$ie de numai c#teva mii de locuitori& precum Jiri'ati (5EEE de locuitori) sau >onaco (65EEE de locuitori)% De asemenea& e-ist! state pentru care su'"isten$a propriilor popula$ii nu pune pro'leme (statele de"voltate economic) ,i state care se con runt! cu grave pro'leme din acest punct de vedere% Prin urmare& de,i privit! ca o condi$ie a e-isten$ei statului& popula$ia nu este supus! unor criterii determinative din punct de vedere al dreptului interna$ional pu'lic% Poate i re$inut .ns! un aspect important ,i anume* dreptul interna$ional pu'lic consacr! dreptul popoarelor sau na$iunilor de a dispune de ele .nsele& inclusiv de a se constitui ca stat suveran% Aceasta .nseamn! c! o popula$ie care r!spunde criteriilor de de inire a poporului sau na$iunii poate s!/,i e-ercite dreptul la autodeterminare ,i s! se organi"e"e ca stat& !r! considera$iuni de ordin cantitativ sau calitativ% ') Teritoriul este un element prin care statul se .n !$i,ea"! ca un 0repartitor de spa$ii1% Practic& .n dreptul interna$ional pu'lic& toate spa$iile cap!t! sens numai prin raportare la stat* unele sunt supuse suveranit!$ii statelor (teritoriul de stat)& altele ne iind supuse apropria$iunii statelor% =pa$iul (terestru& acvatic sau aerian) care constituie teritoriul de stat repre"int! un element/condi$ie esen$ial pentru e-isten$a grupului uman organi"at politic .n stat ,i pentru e-ercitarea prerogativelor suveranit!$ii .n planul rela$iilor interne (suprema$ia statului) Ine-isten$a teritoriului de stat las! !r! sens .nsu,i conceptul de organi"are politic!& popula$ia !r! un spa$iu propriu& .n care s! dispun! de ea .ns!,i& iind .n imposi'ilitate de a se constitui ca stat%
5;

c) 2uvernul este condi$ia care d! e-presie concret! organi"!rii politice a grupului% Nu este altceva dec#t autoritatea politic! prin care popula$ia se organi"ea"! .n interior ,i prin care rela$ionea"! cu alte entit!$i cu personalitate interna$ional!% Privit ca putere canali"at! prin drept (autoritate pu'lic!)& guvernul con er! identitate interna$ional! entit!$ii pe care o repre"int!& cu condi$ia ine-isten$ei unei alte autorit!$i asupra aceleia,i popula$ii ,i aceluia,i teritoriu (e-clusivitatea ,i e ectivitatea puterii)% Aceast! realitate presupune e-isten$a unui aparat de stat constituit pe un ansam'lu de structuri ,i reguli politico/administrative% Oricare ar i legitimitatea pe care o reclam!& valorile pe care le consacr! ,i le prote+ea"!& sau modalit!$ile de organi"are intern!& statul este .ntotdeauna +usti icarea ,i punerea .n orm! a unui principiu ierar3ic% El de ine,te un cadru general al drepturilor ,i o'liga$iilor pe care popula$ia sa le are .n raport cu el .nsu,i& unc$ia sa interna$ional! iind aceea de a asigura e-isten$a grupului& continuitatea unei vie$i colective lini,tite ,i unc$ionarea regulat! a serviciilor pu'lice% Pentru dreptul interna$ional pu'lic nu are importan$! orma de organi"are statal! ,i legitimitatea guvernului ca e-ponent al statului .n planul rela$iilor interna$ionale% 2uvernelor nu li se pot impune reguli interna$ionale de organi"are intern!& pentru c! suveranitatea statelor o'lig! la neinterven$ie .n tre'urile interne ale acestora& c3iar dac! alte state sau organi"a$ii interna$ionale pot interveni& .n 'a"a dreptului interna$ional pu'lic& atunci c#nd sunt puse .n pericol pacea ,i securitatea interna$ional!& sau& mai nou& pe acela,i ond& c#nd au loc .nc!lc!ri masive ,i grave ale drepturilor omului% Prin urmare& guvernul r!m#ne .n planul rela$iilor interna$ionale doar e-ponentul concret al societ!$ii organi"ate politic .n stat& pe teritoriu determinat& mai ales c! recunoa,terea interna$ional! a statelor (,i implicit a guvernelor) nu are caracter constitutiv& ci unul declarativ% Capacitatea de a intra .n rela$ii cu alte state 8 aceast! condi$ie& a,a cum ost ormulat! .n 1?66 / a pierdut& .n parte& conota$iile ini$iale% 4n esen$!& s/a avut .n vedere& printre altele& capacitatea statului de a/,i asigura propria securitate& de a recurge la or$! pentru e-ercitarea dreptului la legitim! ap!rare individual! sau colectiv!% Din acest punct de vedere& se constat! c! dup! cel de/al doilea r!"'oi mondial& cre,terea num!rului statelor& ca enomen al universali"!rii societ!$ii interna$ionale& mai ales ca e ect al decoloni"!rii& a adus pe scena interna$ional! numeroase state mici (microstatele)& care nun r!spund unor asemenea capacit!$i% Putem .ns! accepta c! aceast! condi$ie r!m#ne vala'il! .n m!sura .n care statele& .n virtutea personalit!$ii lor interna$ionale& tre'uie s! ai'! posi'ilitatea s! participe direct la raporturile +uridice interna$ionale& la activitatea organi"a$iilor interguvernamentale& s! ai'! acces la procedurile +urisdic$ionale interna$ionale& s! participe la ela'orarea ,i ap!rarea dreptului interna$ional ,i& nu .n ultimul r#nd& s! ai'! capacitatea de a sta'ili rela$ii diplomatice cu alte state% Competen$ele statelor 4n general& prin competen$! a statului .n$elegem capacitatea acestuia de a e-ercita anumite atri'u$ii& de a decide cu privire la e-ercitarea drepturilor ,i asumarea o'liga$iilor care/i sunt proprii .n virtutea personalit!$ii sale +uridice% Putem discuta ast el& despre competen$ele interne ,i competen$e interna$ionale ale statului ca su'iect al dreptului interna$ional%
5A

Competen$ele interne& consacrate .n virtutea principiului suveranit!$ii statului& sunt concreti"ate .n* /competen$a material! (ratione materiae) a statului& care presupune& mai ales& capacitatea ,i dreptul acestuia de a/,i alege ,i organi"a li'er sistemul politic& economic ,i social& s!/,i sta'ileasc! legile ,i regulamentele interne pe 'a"e suverane& cu respectarea principiului neinterven$iei .n a acerile sale interne% Dreptul interna$ional pu'lic poate in luen$a considera'il aceste prerogative& prin anga+amentele pe care statul ,i le asum! li'er prin tratate& ,tiut iind c! statele nu pot invoca legile interne pentru a nesocoti tratatele interna$ionale la care sunt p!r$i contractante9 / competen$a personal! (ratione personae) a statului repre"int! capacitatea statului de a/,i sta'ili regulile pentru guvernarea rela$iilor dintre proprii cet!$eni& dintre ace,tia ,i stat% 4n mod deose'it& este vor'a despre reglementarea cet!$eniei& care este de competen$a e-clusiv! a statului& a drepturilor ,i o'liga$iilor propriilor cet!$eni& precum ,i a protec$iei acestora atunci c#nd se a l! .n str!in!tate% Ii su' acest raport& dreptul interna$ional pu'lic poate in luen$a comportamentul statelor .n raport cu proprii cet!$eni& prin normele interna$ionale acceptate de stat& care vi"ea"! protec$ia iin$ei umane& merg#nd uneori p#n! la impunerea unei conduite o'ligatorii (de e-emplu& deci"iile Cur$ii Europene a Drepturilor Omului)9 / competen$a teritorial! (ratione locci) a statului& concreti"at! .n capacitatea acestuia de a ac$iona .n propriul teritoriu delimitat prin rontiere sta'ilite con orm tratatelor interna$ionale% Competen$a teritorial! este general!& deplin! ,i e-clusiv!& ceea ce .nseamn! c! statul are plenitudinea capacit!$ilor sale interne legislative& e-ecutive ,i +urisdic$ionale& .n raport cu toate persoanele care se a l! pe teritoriul s!u& inclusiv persoanele str!ine (cet!$eni str!ini sau apatri"i)% Ea presupune c! un stat nu poate e-ercita acte de autoritate pe teritoriul altui stat (e-trateritorialitate)& legile sale av#nd e ecte numai .n limitele propriului teritoriu% De e-emplu& mult discutata lege a statutului mag3iarilor& adoptat! de Ungaria .n anul 5EEE& care/,i propune s! produc! e ecte pe teritoriul Rom#niei% Totu,i& prin acord interna$ional& un stat poate s! permit! altui stat e-ercitarea anumitor competen$e .n propriul teritoriu% Ii su' aspectul competen$ei teritoriale& dreptul interna$ional pu'lic poate sta'ili anumite limit!ri& precum cele privitoare la protec$ia str!inilor& imunit!$ile ,i privilegiile diplomatice& imunitatea propriet!$ilor altui stat etc%& .n m!sura .n care aceste reguli sunt acceptate prin tratate interna$ionale% Competen$a interna$ional! a statelor este de init! drept 0capacitatea +uridic! recunoscut! sau con erit! unui stat %%%de a ace un act& de a lua o deci"ie1% Concret& competen$a interna$ional! a statului este e-primat! .n drepturile ,i o'liga$iile acestuia& a,a cum re"ult! din reglement!rile de drept interna$ional pu'lic ,i din alte documente interna$ionale% Instrumentul care a reali"at o prim! .ncercare de codi icare a drepturilor ,i .ndatoririlor statelor a ost Tratatul de la >ontevideo din anul 1?66% Dup! cel de/al doilea r!"'oi mondial& comunitatea interna$ional!& mai ales prin intermediul O%N%U%& a a'ordat .n c#teva r#nduri codi icarea drepturilor ,i o'liga$iilor statelor& a,a cum re"ult! ele& .n primul r#nd& din principiile undamentale ale dreptului interna$ional& oper! care a r!mas& din p!cate& ne inali"at!% Printre aceste documente interna$ionale& pot i re$inute*
5C

/ Carta Organi"a$iei =tatelor Americane& adoptat! la a 8 IK 8 a Con erin$! interamerican! de la Bogota& din anul 1?7D9 / Declara$ia Adun!rii 2enerale a O%N%U%& din 17 decem'rie 1?AE& asupra acord!rii independen$ei $!rilor ,i popoarelor coloniale9 / Declara$ia Adun!rii 2enerale a O%N%U%& din 57 octom'rie 1?CE& asupra principiilor dreptului interna$ional& privind rela$iile de prietenie ,i cooperare dintre state9 / Carta drepturilor ,i .ndatoririlor economice ale statelor& din 15 decem'rie 1?C7% La acestea& se adaug! ,i .ncerc!rile Comisiei de Drept Interna$ional a O%N%U%& care& imediat dup! constituirea sa& a ela'orat proiectul Declara$iei drepturilor ,i o'liga$iilor statelor& dar care nu a ost inali"at% De alt el& aproape toate instrumentele +uridice universale sau regionale& .n modalit!$i diverse& sta'ilesc reguli care consacr!& ie drepturi& ie .ndatoriri ale statelor su'iecte de drept interna$ional% De e-emplu& Carta O%N%U%& codi ic#nd principiile undamentale ale dreptului interna$ional& sta'ile,te norme de ma-im! valoare& care nu sunt destinate reglement!rii raporturilor +uridice interna$ionale& al c!ror con$inut este repre"entat tocmai de drepturile ,i o'liga$iile corelative ale statelor mem're% =istemati"#nd aceste prevederi& care sunt departe de a repre"enta o codi icare e ectiv!& se pot identi ica urm!toarele drepturi ,i .ndatoriri undamentale ale statului* drepturi undamentale* - dreptul la e-isten$! ,i la respectarea personalit!$ii lor interna$ionale9 - dreptul la suveranitate ,i independen$!9 - dreptul de a/,i alege li'er ,i de a/,i organi"a sistemul politic& economic ,i social !r! amestec din e-terior9 - dreptul la pace ,i securitate9 - dreptul la integritate ,i inviola'ilitatea rontierelor9 - dreptul la egalitate suveran! cu celelalte state9 - dreptul la cooperare interna$ional! ,i de acces la cuceririle ,tiin$ei ,i te3nice9 - dreptul la de"voltare ,i progres economic ,i social9 - dreptul de a participa la via$a organi"a$iilor interna$ionale9 - dreptul de a participa la tratate interna$ionale ,i la de"voltarea dreptului interna$ional pu'lic9 - dreptul de acces la procedurile +urisdic$ionale interna$ionale9 - dreptul la legitim! ap!rare etc%% .ndatoriri undamentale 8 sunt corelative drepturilor undamentale precum* - .ndatorirea de a respecta personalitatea celorlalte su'iecte de drept interna$ional9 - .ndatorirea de a respecta cu 'un!/credin$! anga+amentele asumate prin tratatele interna$ionale9 - .ndatorirea de re"olva pe cale pa,nic! di erendele cu alte state9 - .ndatorirea de a nu amenin$a cu or$a sau de a nu olosi or$a .n rela$iile lor interna$ionale9
5D

- .ndatorirea de respecta deci"iile instan$elor c!rora le/a supus di erendele spre re"olvare etc%% Organi"a$iile interguvernamentale 8 su'iecte derivate ,i limitate ale dreptului interna$ional pu'lic Organi"a$iile interna$ionale guvernamentale au ap!rut t#r"iu pe scena rela$iilor interna$ionale (sec% al KIK/lea)&iar personalitatea lor +uridic! interna$ional! a ost recunoscuta a'ia in sec% KK& prin tratate de constituire a lor& dar si prin alte documente interna$ionale% De e-emplu& Avi"ul consultativ al Cur$ii Interna$ionale de :usti$ie& din 11aprilie1?7?&preci"ea"a ca O%N%U% este1 su'iect de drept interna$ional deoarece ea are capacitatea de a i tutelara de drepturi pe calea reclama$iei interna$ionale1% Rolul deose'it de important al organi"a$iilor interna$ionale este ast!"i de necontestat% Num!rul impresionant (apro-imativ DEE) si ac$iunea lor .n re"olvarea marilor ,i comple-elor pro'leme ale lumii contemporane le/au trans ormat .n instrumente e iciente de cola'orare a statelor .n diverse domenii ale rela$iilor interna$ionale& devenind verita'ile su'iecte ale dreptului interna$ional% Calitatea organi"a$iilor interguvernamentale nu sunt .ns! su'iecte depline ale dreptului interna$ional& .n primul r#nd& pentru c! ele sunt o crea$ie a statelor& prin acordul lor de voin$! li'er e-primat& ceea ce .nseamn! c! nu sunt su'iecte derivate& ,i& .n al doilea r#nd& pentru c! statele le acord! doar anumite prerogative prin tratatele de constituire& mai largi sau mai restr#nse& .n unc$ie de scopul pe care ,i/l propun& ceea ce .nseamn! c! sunt su'iecte limitate ale dreptului interna$ional% >ai mult& organi"a$iile interna$ionale guvernamentale se 'ucur! de o du'l! personalitate +uridic!* o personalitate +uridic! intern!& iind su'iecte de drept intern ale statelor .n care/,i au sediul& cu toate drepturile ,i o'liga$iile care decurg din aceast! calitate& ,i o personalitate +uridic! interna$ional!& concreti"at! .n* - capacitatea de a do'#ndi ,i e-ercita direct drepturi interna$ionale ,i de a/,i asuma ,i .ndeplini direct o'liga$ii interna$ionale& .n raporturile sale cu alte entit!$i cu personalitate interna$ional!& dar numai .n limitele impuse prin tratatul de .n iin$are& organi"are ,i unc$ionare .nc3eiat .ntre statele mem're9 - capacitatea de a .nc3eia tratate cu statele ,i cu alte organi"a$ii interna$ionale& dar numai .n domeniile ,i limitele impuse prin statutul lor9 - capacitatea de a contri'ui la de"voltarea& interpretarea& aplicarea ,i ap!rarea dreptului interna$ional9 - capacitatea de a reclama ,i de a sta .n +usti$ie& ca parte .n proces9 - capacitatea de a sta'ili rela$ii diplomatice cu alte su'iecte de drept interna$ional (drept de lega$ie activ! ,i pasiv!)9 - aptitudinea de a r!spunde pe plan interna$ional pentru pre+udiciile produse altor su'iecte de drept interna$ional pu'lic9 Dat! iind importan$a organi"a$iilor interna$ionale guvernamentale& care a cunoscut o cre,tere e-ponen$ial! .n ultimele decenii& se conturea"! c3iar o ramur! distinct! a dreptului interna$ional pu'lic/dreptul organi"a$iilor interna$ionale% Popoarele sau na$iunile care lupt! pentru independen$! 8 su'iecte limitate ,i tran"itorii ale dreptului interna$ional pu'lic
5?

Dreptul interna$ional pu'lic actual consacr! principiul undamental al dreptului popoarelor de a dispune de ele .nsele (dreptul la autodeterminare)& principiu care presupune& ca o component! esen$ial! a su'stan$ei lui& legalitatea luptei acestora de a se eli'era de su' domina$ia colonial!& ocupa$ie str!in! sau .mpotriva regimurilor rasiste ,i de se constitui ca state suverane& ori s! adopte un alt statut sta'ilit .n mod li'er% Acest drept a ost consacrat .n condi$iile realit!$ilor de dup! cel de/al doilea r!"'oi mondial& c#nd numeroase popoare au .nceput s! lupte pentru eli'erarea na$ional!& mai ales su' regimurile coloniale% Recunoa,terea poporului sau na$iunii ca su'iect al dreptului la autodeterminarea ,i a legalit!$ii luptei pentru eli'erare .nseamn! tocmai recunoa,terea calit!$ii de su'iect de drept interna$ional% B!r! o asemenea calitate& poporul ar i .n imposi'ilitate de a se constitui ca stat independent% De aceea& dreptul interna$ional pu'lic recunoa,te acestuia drepturi interna$ionale speci ice& precum* - dreptul de a li se recunoa,te lupta ,i de a 'ene icia de protec$ia o erit! de dreptul interna$ional9 - dreptul de a c!uta ,i de a primi spri+in spri+in din partea state ,i organi"a$iilor interna$ional9 - dreptul de a participa la via$a organi"a$iilor interna$ionale guvernamentale& .n calitate de o'servatori& ,i de a/,i ap!ra interesele prin intermediul acestora9 - dreptul de a .nc3eia acorduri cu alte entit!$i cu personalitate +uridic! interna$ional!9 - dreptul de a sta'ili rela$ii o iciale cu celelalte su'iecte ale dreptului interna$ional!9 - dreptul de a participa la de"voltarea dreptului interna$ional9 Pentru ca un popor sau na$iune care lupt! pentru independen$! s! ie su'iect de drept interna$ional& este necesar s!/,i cree"e o autoritate repre"entativ! care s! controle"e o parte considera'il! a teritoriului viitorului stat ,i s! ai'! capacitatea de a intra .n rela$ii cu alte su'iecte ale dreptului interna$ional% Calitatea de su'iect de drept interna$ional a popoarelor care lupt! pentru independen$! nu depinde de recunoa,terea interna$ionl! a acestora sau a autorit!$ii lor repre"entative& singurul temei +uridic al acestei calit!$i iind dreptul undamental la autodeterminare ,i recunoa,terea legalit!$ii luptei lor de c!tre dreptul interna$ional pu'lic% Totu,i& poporul care lupt! pentru independen$! nu este un su'iect deplin al dreptului interna$ional pu'lic& ci unul limitat la scopul luptei / constituirea ca stat suveran / ,i tran"itoriu& adic! p#n! se constituie ca stat% Din acest moment& el devine& ca sta& su'iect deplin al dreptului interna$ional% Omenirea 8 su'iect al dreptului interna$ional pu'lic Pro'lema omenirii .n ansam'lul ei ca su'iect de drept interna$ional pu'lic a ap!rut recent& ca urmare a unor reglement!ri de drept interna$ional& precum* / declararea unor 'unuri ca iind comune .ntregii omeniri% Este vor'a despre* spa$iul e-traatmos eric ,i corpurile cere,ti din sistemul solar& a,a cum au ost reglementate prin Tratatul spa$ial din 1?AC9 spa$iile su'marine din "ona interna$ional! a m!rilor ,i oceanelor& potrivit Conven$iei asupra dreptului m!rii& din
6E

anul 1?D59 spa$iul interna$ional al Antarcticii& potrivit Tratatului Antarcticii din 1?;?9 / declararea dreptului de proprietate al omenirii asupra spa$iilor declarate 'unuri comune ale .ntregii omeniri9 / olosirea acestor spa$ii numai .n scopuri pa,nice ,i .n interesul ,i spre 'inele .ntregii omeniri9 - dreptul omenirii la pace ,i securitate% Lu#nd .n considerare aceste aspecte& s/ar putea trage conclu"ia c! omenirea a devenit un su'iect al dreptului interna$ional pu'lic% =e pune .ns! .ntre'area* cine repre"int! omenirea .n ansam'lul ei ,i cum particip! la raporturile de drept interna$ionalL Aceast! c3estiune scap! reglement!rilor interna$ionale ,i& neput#nd participa la raporturi +uridice interna$ionale& omenirea nu este .nc! un su'iect verita'il de drept interna$ional pu'lic% Dar& oarte interesant! este aprecierea c! 0acest lucru ar i posi'il .n ca"ul c#nd oamenii vor contacta alte civili"a$ii din Univers1 (>% Niciu)%

Curs 16: Re!unoa)terea interna$ional/ Recunoa,terea interna$ional! este actul unilateral al statului prin care constat! apari$ia unui nou su'iect de drept interna$ional pu'lic sau a altor categorii (guvern& na$iune care lupt! pentru independen$! sau insurgen$ii .ntr/un r!"'oi civil)& mani est#ndu/,i dorin$a de a sta'ili cu ele rela$ii o iciale% Recunoa,terea interna$ional! a statelor Pro'lema recunoa,terii statelor se pune .n situa$ia apari$iei unui nou stat& respectiv dac! statele e-istente .l accept! sau nu ca su'iect de drept interna$ional% Apari$ia de noi state este un proces continuu ,i un re"ultat ie al de"mem'r!rii unui stat (ca"ul Ce3oslovaciei ,i al U%R%=%=%)& ie al separ!rii unor p!r$i dintr/un stat (ca"ul Iugoslaviei)& ie al grup!rii (unirii) unor state .ntr/un nou stat (ca"ul 2ermaniei)% Recunoa,terea interna$ional! a noilor state este o pro'lem! .nc! necodi icat! a dreptului interna$ional pu'lic% Totu,i& ea este des .nt#lnit! .n practica satelor ,i repre"int! un domeniu al rela$iilor interna$ionale viu de"'!tut! .n doctrin!% Cel mai important aspect al recunoa,terii interna$ionale a noilor state este cel care .ncearc! s! r!spund! la .ntre'area* este determinat! e-isten$a unui nou stat de recunoa,terea acestuia de c!tre celelalte stateL 4n doctrina dreptului interna$ional pu'lic s/au conturat dou! concep$ii* Concep$ia potrivit c!reia actul recunoa,terii este un act constitutiv& adic! statul nou ap!rut va e-ista numai .n m!sura .n care va i recunoscut de celelalte state% Concep$ia potrivit c!reia actul recunoa,terii este doar un act declarativ& de constatare a apari$iei unui nou su'iect de drept interna$ional& ,i nu o condi$ie de sine Mua non a e-isten$ei acestuia din urm!% Prima concep$ie este evident contrar! principiilor dreptului interna$ional pu'lic& mai cu seam! principiului undamental al dreptului popoarelor la autodeterminare& dar ,i principiilor egalit!$ii suverane& independen$ei ,i neamestecului .n tre'urile interne% Biresc& se pune .ntre'area* c#te state ar tre'ui s! recunoasc! noul stat pentru ca acesta
61

s! e-isteL Prin urmare& statul nou ap!rut este su'iect al dreptului interna$ional pu'lic din momentul apari$iei sale ,i nu din cel al recunoa,terii sale de c!tre celelalte state% Ast el& actul recunoa,terii este doar un act de suveranitate prin care un stat constat! apari$ia unui alt stat ca su'iect de drept interna$ional% =ingura rela$ie determinativ!& dar numai .ntre statul care recunoa,te ,i statul recunoscut& este aceea c! rela$iile lor diplomatice sunt condi$ionate de actul recunoa,terii% Recunoa,terea statelor (,i a guvernelor) repre"int! un punct de plecare .n sta'ilirea rela$iilor diplomatice& acestea din urm! repre"ent#nd e ectul normal al recunoa,terii% Tre'uie preci"at c!& de,i& recunoa,terea este o condi$ie a sta'ilirii rela$iilor diplomatice& ea nu antrenea"! .n mod o'ligatoriu aceste rela$ii% Recunoa,terea interna$ional! a noilor state este un act individual al statului care recunoa,te& supus principiului undamental al egalit!$ii suverane% Istoria a consemnat ,i recunoa,terea colectiv! a unor state& dar numai .n mod e-cep$ional% Practica statelor a consacrat .n timp mai multe tipuri ale recunoa,terii interna$ionale a statelor% Ast el& dup! e ectele pe care le produce& recunoa,terea poate i* / de apt (de acto)& care are un caracter provi"oriu& ceea ce .nseamn! c! e ectele ei se limitea"! doar la rela$ii consulare ,i poate i retras!9 / de drept (de +ure)& care este de initiv!% Numai acest tip de recunoa,tere permite sta'ilirea de rela$ii diplomatice .ntre statul recunoscut ,i cel care recunoa,te% Potrivit ormei& recunoa,terea interna$ional! a statelor poate i* / tacit!9 aceasta se deduce din conduita statului care recunoa,te& concreti"at! .n acte care privesc direct noul stat& de e-emplu& .nc3eierea unui tratat .ntre ele9 / e-pres!& c#nd de la statul care recunoa,te eman! un act individual care consacr! e-pres recunoa,terea& precum o declara$ie& o not! diplomatic! etc%% E ectul recunoa,terii este c! statul recunoscut devine su'iect deplin .n raporturile sale cu statele care l/au recunoscut& cu toate consecin$ele care decurg din aceast! calitate& put#nd s!/,i e-ercite drepturile ,i s!/,i asume o'liga$iile interna$ionale speci ice statelor% Recunoa,terea interna$ional! a guvernelor Este tot un act unilateral al statelor& prin care& .n mod individual& acestea recunosc un nou guvern ap!rut .ntr/un stat recunoscut% De regul!& recunoa,terea statelor include ,i actul recunoa,terii guvernelor% Totu,i& sunt situa$ii c#nd& .ntr/un stat recunoscut apare un nou guvern& pe alt! cale dec#t cea constitu$ional!& speci ic!& de e-emplu& revolu$iilor (guvernele de acto)& ,i atunci se pune pro'lema recunoa,terii noilor guverne% >odalit!$ile ,i tipurile recunoa,terii guvernelor sun similare cu cele ale recunoa,terii statelor (de acto sau de +ure& tacit! sau e-pres!)% De asemenea& ca ,i recunoa,terea statelor& recunoa,terea guvernelor are un caracter declarativ% 4n leg!tur! cu caracterul actului de recunoa,tere a guvernelor (declarativ sau constitutiv) s/au conturat dou! doctrine* / doctrina To'ar& care sus$ine c! nu pot i recunoscute guvernele ap!rute pe cale neconstitu$ional! (insurec$ie& lovitur! de stat& r!"'oi civil etc%)9

65

/ doctrina Estrada& potrivit c!reia recunoa,terea nu tre'uie s! ai'! caracter constitutiv& ci declarativ& adic! statele nu au dreptul s! se pronun$e asupra legitimit!$ii noului guvern& indi erent de modalitatea prin care a a+uns la putere% Anali"#nd aceste dou! doctrine& se constat! cu u,urin$! c! doctrina Estrada este .n concordan$! cu principiile undamentale ale dreptului interna$ional pu'lic% 4n pre"ent& ma+oritatea statelor& .n practica lor& pornind de la aceast! doctrin!& evit! s! emit! acte de recunoa,tere a noilor guverne& limit#ndu/se doar la recunoa,terea statelor% Aspecte particulare ale recunoa,terii interna$ionale Comple-itatea relatiilor internationale si a situatiilor aparute dupa cel de/al doilea ra"'oi mondial a determinat noi aspecte ale recunoasterii internationale% Nu numai statele si guvernele ac o'iectul recunoasterii& ci si numeroase alte situatii internationale& printre care& mai semni icative sunt* Recunoasterea miscarilor de eli'erare nationala& in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare% Istoria consemnea"a o asemenea recunoastere inca din timpul celui de/al doilea ra"'oi mondial& cand s/a recunoscut legitimitatea luptei de eli'erare condusa de Comitetul National Polone" si de 2uvernul ce3oslovac a lat in e-il% Dupa cel de/al doilea ra"'oi mondial& lupta miscarilor de eli'erare de su' dominatie coloniala& ocupatie straina sau impotriva regimurilor rasisite a ost recunoscuta c3iar pe cale conventionala& mai intai prin consacrarea principiului undamental al dreptului la autodeterminare si apoi prin Protocolul aditional din 1?CC& la Conventiile de la 2eneva din 1?7?% E ectul acestei recunoasteri este ca poporul care/ si e-ercita dreptul la autodeterminare devine su'iect al dreptului international pu'lic& iar organele lui repre"entative (guverne provi"orii& comitete nationale de eli'erare& organi"atii de eli'erare& ront de eli'erare etc%)& recunoscute iind& pot sta'ili relatii o iciale cu celelalte su'iecte de drept international pu'lic& inclusiv prin inc3eierea unor acorduri de cooperare% Recunoasterea insurgentilor% In ca"ul unui con lict armat ara caracter international& insurgentilor li se recunoaste calitatea de com'atanti legali& atat de catre statul pe teritoriul caruia are loc con lictul armat& cat si de catre celelalte state% Acest statut este consacrat prin Protocolul aditional II din 1?CC& la Conventiile de la 2eneva din 1?7? si determina aplicarea dreptului international umanitar al con lictelor armate& ceea ce inseamna ca insurgentii nu pot i tratati ca in ractori& ci in calitate de com'atanti legali& cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate% Recunoasterea statutului de neutralitate al unui stat% Declaratia de neutralitate este un act individual al statului dar& atat neutralitatea partiala (oca"ionala)& cat si neutralitatea permanenta sunt e ective numai in masura in care sunt recunoscute si c3iar garantate de alte state% Recunoasterea sc3im'arilor teritoriale si a rontierelor% Este o aplicatie a principiilor integritatii teritoriale& inviola'ilitatii rontierelor si neagresiunii si presupune recunoasterea numai a acelor situatii care sunt con orme cu dreptul international pu'lic% Prin urmare& modi icarile teritoriale ale unui stat ca urmare a
66

olosirii ortei sau amenintarii cu orta& ac3i"itiile de teritorii prin ocupatie totala sau partiala a unui stat nu pot ace o'iectul recunoasterii internationale% De e-emplu& ocuparea JuNeitului de catre IraG& in anul 1??E& situatie care nu numai ca nu a ost recunoscuta de nici un stat& dar a si determinat sanctionarea IraGului de catre comunitatea internationala& prin deci"ie a Consiliului de =ecuritate & in con ormitate cu Carta O%N%U%% =uccesiunea statelor =uccesiunea statelor repre"inta su'stituirea unui stat de catre altul& in limitele unui teritoriu determinat si cu privire la populatia respectiva% =ituatiile in care se pune pro'lema succesiunii cu privire la drepturile si o'ligatiile internationale ale statelor sunt diverse si comple-e& ie ca urmare a vointei popoarelor (dreptul la autodeterminare)& ie ca urmare a unor impre+urari independente de vointa lor% Noile con iguratii politice si teritoriale pot surveni in ca"uri precum* - aparitia de state noi& ca urmare a eli'erarii de su' dominatie coloniala sau ocupatie straina& situatii recvente in timpul si in perioada imediat urmatoare celui de/al doilea ra"'oi mondial9 - unirea a doua sau mai multe state& prin u"iune sau a'sor'tie% De e-emplu& reunirea celor doua 2ermanii in anul 1??E9 - de"mem'rarea (divi"area) unui stat in doua sau mai multe state suverane% De e-emplu* Ce3oslovacia& care a ost inlocuita de doua state independente& Ce3ia si =lovacia9 destramarea U%R%=%=% si disparitia acesteia ca stat& inlocuita cu numeroase state independente etc%9 - separarea unuia sau mai multor parti dintr/un stat si constituirea lor ca state suverane% De e-emplu* Bosnia/Hertegovina& Croatia& >acedonia si =lovenia& care s/au desprins din Iugoslavia& aceasta din urma continuand sa e-iste ca stat9 - trans erul de teritorii& situatie in care nu se pune pro'lema aparitiei unui nou su'iect de drept international& ci numai aceea re eritoare la drepturile si o'ligatiile internationale ale statelor implicate in trans er& cu privire la teritoriile si populatia corespun"atoare acestora% Preci"am ca in ca"ul sc3im'arii guvernelor nu se pune pro'lema succesiunii din punct de vedere al dreptului international pu'lic& cata vreme nu au loc modi icari cu privire la teritoriu si populatia statelor respective% Codi icarea succesiunii statelor s/a reali"at tar"iu& multa vreme incercandu/se aplicarea regulilor succesiunii din dreptul civil& desi incompati'ilitatile sunt evidente% In pre"ent& mare parte a aspectelor succesiunii statelor este codi icata prin doua conventii internationale& adoptate la @iena* - Conventia privind succesiunea statelor la tratate internationale& din anul 1?CD9 - Conventia privind succesiunea statelor in domeniile 'unurilor de stat& ar3ivelor si a datoriilor de stat& din anul 1?D6% Comisia de Drept International a O%N%U% este preocupata in pre"ent si de codi icarea succesiunii statelor in calitate de mem'ri ai organi"atiilor internationale& codi icareinca nereali"ata%
67

=istemati"and prevederile celor doua conventii si practica in domeniul succesiunii statelor& mentionam urmatoarele aspecte mai importante* In ca"ul succesiunii statelor la tratate internationale* - noile state independente aparute ca urmare a e-ercitarii dreptului lor la autodeterminare nu sunt o'ligate sa mentina tratatele anterioare aparitiei lor& dar pot accepta continuitatea unora dintre ele& pe 'a"a acordului lor de vointa li'er e-primat ( ie printr/un tratat de devolutiune& ie printr/o declaratie unilaterala)% Practica a consemnat ca regula mentinerea tratatelor din domeniile comercial& economic& comunicatii& sta'ilirea rontierelor etc%9 - statele noi care iau nastere ca urmare a unirii a doua sau mai multor state vor prelua tratatele statelor predecesoare& daca nu decid alt el& cu preci"area ca ele raman vala'ile numai in limitele teritoriale pantrO care au ost inc3eiate& su' re"erva unei e-tinderi ulterioare prin acordul de vointa al partilor contractante9 - statele noi& aparute ca urmare a de"mem'rarii sau separarii& preiau tratatele statului predecesor daca nu decid alt el9 - in ca"ul trans erului de teritorii& desi nu se pune pro'lema succesiunii& apar e ecte cu privire la aplicarea tratatelor% Ast el& tratatele statului care a cedat teritoriul isi incetea"a vala'ilitatea in limitele acelui teritoriu& iar tratatele statului care a preluat teritoriul in cau"a isi e-tind e ectele si in aceste limite spatiale% In ca"ul succesiunii statelor cu privire la 'unurile de stat& ar3ive si datoriile de stat* - 'unurile de stat mo'ile si imo'ile trec in proprietatea noilor state independente aparute ca urmare a e-ercitarii dreptului la autodeterminare9 - statele care apar ca urmare a de"mem'rarii sau separarii do'andesc dreptul de proprietate asupra 'unurilor de stat a late pe teritoriul lor in acel moment9 - in ca"ul reunirii& 'unurile de stat ale statelor predecesoare trec in proprietatea noului stat9 - in ca"ul trans erului de teritorii& situatia 'unurilor de stat de pe teritoriul trans erat se sta'ileste prin acord intre cele doua state9 - ar3ivele de stat& adica documentele& indi erent de natura lor& care apartin statului predecesor si sunt pastrate de el la data succesiunii& ca regula generala& trec la statul succesor la data succesiunii si ara compensatii9 daca apar mai multe state (in ca"ul de"mem'rarii sau separarii) ar3iva se imparte intre acestea pe 'a"a unui acord9 - datoriile de stat& adica o'ligatiile inanciare ale statului predecesor ata de un alt su'iect de drept international& trec asupra statului succesor in ca"ul de"mem'rarii& separarii sau reunirii% In ca"ul noilor state independente& ca si in situatia trans erului de teritorii& pro'lema datoriilor de stat se reglementea"a prin acorduri speciale%

6;

In ca"ul succesiunii statelor la calitatea de mem're ale organi"atiilor internationale% Acest aspect nu este codi icat inca& dar in practica cutumiara a statelor si organi"atiilor internationale se pot desprinde urmatoarele reguli* - noile state independente care s/au eli'erat de su' dominatie coloniala nu do'andesc automat calitatea de mem'ru al organi"atiilor internationale pe care a avut/o statul predecesor9 prin urmare& ele vor urma procedurile de primire de noi mem'ri& asa cum sunt sta'ilite in tratatele de organi"are si unctionare ale organi"atiilor internationale9 - statele aparute prin unire a doua sau mai multor state succed la calitatea de mem'ru in organi"atiile internationale (regula aplica'ila& cel putin& in practica O%N%U%)9 - statele aparute ca urmare a de"mem'rarii sunt supuse procedurilor de primire de noi mem'ri in organi"atiile internationale& cu unele e-ceptii (de e-emplu& dupa de"mem'rarea U%R%=%=%& Bederatia Rusa si/a pastrat calitatea de mem'ru al O%N%U%)9 - statele aparute prin separare sunt supuse& de asemenea& procedurilor de primire de noi mem'ri& mai putin statul din care s/au separat (de e-emplu& statele aparute in urma separarii din Iugoslavia* Bosnia 8 Hertegovina& Croatia& >acedonia& =er'ia& desi Iugoslavia a ost reprimita in anul 5EEE)% =tatele neutre In dreptul international pu'lic se ace distinctie intre neutralitatea temporara (oca"ionala sau partiala) si neutralitatea permanenta% Neutralitatea temporara este o institutie oarte vec3e a dreptului international si a aparut in legatura cu ra"'oiul& semni icand po"itia de neimplicare a unui stat in raport cu un con lict armat determinat% Primele codi icari ale neutralitatii temporare au ost reali"ate la Con erinta de pace de la Haga& din anul 1?EC& cand au ost adoptate Conventia privitoare la drepturile si indatoririle puterilor neutre in ca" de ra"'oi si Conventia privitoare la drepturile si indatoririle puterilor neutre in ra"'oiul pe mare% Ulterior au ost adoptate si alte reglementari in acest domeniu% Dupa cel de/al doilea ra"'oi mondial& neutralitatea temporara capata un caracter di erentiat& in sensul ca un stat care nu participa la un con lict armat nu poate adopata o atitudine impartiala& ci este o'ligat sa acorde a+utor nelimitat victimei agresiunii si sa nu spri+ine in nici un el agresorul% >ai mult& Carta O%N%U% cere statelor mem're sa dea acesteia intreg a+utorul in orice actiune intreprinsa de ea in con ormitate cu prevederile Cartei si sa nu a+ute vreun stat impotriva caruia O%N%U% intreprinde actiuni preventive sau de constrangere% Neutralitatea permanenta apare ca institutie a dreptului international mai tar"iu (sec% al KIK/lea) si desemnea"a statutul international al unui stat& adoptat printr/un act individual sau printr/un acord international& potrivit caruia statul respectiv se anga+ea"a sa nu participe la aliante militare& la acte pregatitoare sau la declansarea unui ra"'oi si sa mentina relatii pasnice& de cooperare& cu toate statele% =tatutul de neutralitate permanenta se poate aplica numai entitatilor statale si nu limitea"a in nici un el suveranitatea acestora& ele avand plenitudinea drepturilor suverane& inclusiv dreptul de a avea orte armate si de/si e-ercita dreptul la
6A

autoaparare% Pe de alta parte& neutralitatea permanenta presupune o'ligatii suplimentare in raport cu celelalte state& respectiv* - sa nu participe la aliante militare9 - sa nu permita pe propriul teritoriu crearea de 'a"e militare straine sau stationarea de trupe straine9 - sa nu permita pe propriul teritoriu pregatirea sau des asurarea de actiuni militare ale unor state impotriva altora9 - sa nu produca& sa nu detina si sa nu e-perimente"e arme nucleare sau alte arme de distrugere in masa9 - sa mentina relatii pasnice& de cola'orare& cu toate statele9 - sa nu participe la con licte armate& cu e-ceptia situatiei cand isi e-ercita dreptul la legitima aparae% =tatele care au statut de neutralitate in pre"ent sunt* 1% Con ederatia Helvetica% Este statul cu cel mai vec3i statut de neutralitate permanenta% Inca din 1;7A& printr/o declaratie& Elvetia s/a pronuntat stat neutru& statut recunoscut ulterior prin Tratatul de la Utrec3t& din anul 1C16% 2arantarea acestui statut s/a reali"at a'ia la Congresul de la @iena& din anul 1D1;& rea irmata prin Tratatul de la @ersailles& din anul 1?1?% Desi& Elvetia a ost mem'ra a =ocietatii Natiunilor& ea a ost scutita de o'ligatiile care decurgeau din acesta calitate& cu privire la aplicarea de sanctiuni militare% Este motivul pentru care& in pre"ent& Elvetia nu este mem'ra a O%N%U%& dar intretine relatii cu numeroase organisme de specialitate ale acesteia% Ast el& in 1?DA& printr/un re erendum& a ost respinsa aderarea la O%N%U%& Elvetia avand doar un statut de o'servator& pentru ca in anul 1??D& cu oca"ia altui re erendum& ;CP din elvetieni sa ie avora'ili intrarii in O%N%U%% De asemenea& daca in 1??5& ma+oritatea alegatorilor au respins aderarea la Uniunea Europeana& in 1??D& dupa patru ani de negocieri& Elvetia semnea"a un acord de cooperare cu Uniunea Europeana% =e pare ca& in ultimul deceniu& Elvetia priveste alt el neutralitatea sa permanenta traditionala si promovea"a tot mai mult un nou concept& acela de 0neutralitate activa1% Preocuparile pentru securitatea Elvetiei& intr/o lume cu multe si grave riscuri& aduc o noua conceptie asupra neutralitatii acesteia& mergand pana la acceptarea participarii directe la actiunile de prevenire si de"amorsare a cri"elor internationale% 5% Austria% Prin legea constitutionala din 5A octom'rie 1?;;& Parlamentul austriac adopta statutul de neutralitate permanenta a Austriei& statut care este recunoscut de Anglia& Branta& =%U%A% si U%R%=%=% printr/un acord internatinal si acceptat si de alte state% In acelasi an& Austria devine mem'ra a O%N%U%& iar in anul 1??;& mem'ra a Uniunii Europene% 6% >alta% =tatutul de neutralitate permanenta a ost adoptat printr/un act unilateral& in anul 1?DE& si& in acelasi an& a ost garantat printr/un acord cu Italia% =tatele europene au acceptat statutul de neutralitate al >altei& prin Actul Binal al Reuniunii de la >adrid al Con erintei pentru =ecuritate si Cooperare in Europa& din anul 1?D6%

6C

7% Repu'lica >oldova% =i/a declarat neutralitatea prin Constitutia dein 5? iulie 1??7 (art% 11)% Pana in pre"ent& Repu'lica >oldova nu a inc3eiat acorduri cu alte state prin care acest statut sa ie recunoscut si garantat& ceea ce inseamna ca nu este e ectiv% =i alte state au cunoscut statutul de neutralitate permanenta& dar l/au a'andonat& ca urmare a unor impre+urari ne avora'ile% Acestea sunt* 1% Belgia% A avut acest statut intre anii 1D61 si 1?1?% Dupa primul ra"'oi mondial& prin propria vointa si potrivit tratatelor de pace inc3eiate dupa acest ra"'oi& a renuntat la neutralitatea sa permanenta% 5% Laos% =i/a proclamat neutralitatea permanenta in anul 1?A5& statut garantat de mai multe state prin Declaratia de la 2eneva din acelasi an% Ra"'oiul din @ietnam a impiedicat insa punerea in aplicatie a acestui statut% 6% Lu-em'urg% A avut statut de neutralitate permanenta proclamat prin Tratatul de la Londra& din 11 mai 1DAC& care recunostea si independenta Lu-em'urgului% Dupa primul ra"'oi mondial& nu a mai ost e ectiva& pentru ca nu a mai ost garantata de alte state% >entinuta pe cale unilaterala& incetea"a de acto in anul 1?7E& prin ocuparea teritoriului de catre 2ermania& iind denuntata de Lu-em'urg in anul 1?7D% =tatutul de neutralitate permanenta creea"a o'ligatia generala a tuturor statelor de a/l respecta% Din ne ericire& pana in pre"ent& doar Elvetia s/a 'ucurat de respectarea e ectiva a statutului sau%

Curs 11: R/spunderea *n dreptul interna$ional Considera$ii preliminare* R!spunderea interna$ional! a statelor& domeniu vast si deose'it de important al dreptului interna$ional contemporan& s/a 'i urcat in dou! mari divi"iuni* r!spunderea pentru apte inter"ise de drepturi interna$ionale care constituie o de"voltare a r!spunderii clasice a statelor& si r!spunderea pentru consecin$e pre+udicia'ile decurg#nd din activit!$i ce nu .ncalc! dreptul interna$ional& dar provoac! pagu'e .nsemnate pe teritoriul altor state& ca o orma noua a r!spunderii% Anali"#nd c#teva aspecte ale r!spunderii statelor pentru apte ilicite& tre'uie conturat evolu$iile actuale ale unui domeniu important al dreptului interna$ional& a'ordat de clasicii dreptului interna$ional 2rotius si 2entilius si continu#nd sa evolue"e& tematica r!spunderii interna$ionale a statelor pentru apte ilicite do'#ndind un caracter comple- si vast& ilustrat de evolu$ia continua a practicii statelor& a +urispruden$ii si doctrinei& si& in nu in ultimul r#nd& al operei de codi icare care se des !,oar! in cadrul Comisiei de drept interna$ional cu .ncepere din 1?;6& !r! sa se a+ung! pana in pre"ent la o inali"are a acestei activit!$i& prin pre"entarea unui proiect de conven$ii% Proiecte de codi icare a acestei materii au ost de asemenea ela'orate in cadrul unor oruri ,tiin$i ice interna$ionale in decursul acestui secol% Pot i men$ionate& de e-emplu& re"olu$ii asupra r!spunderii interna$ionale a statelor ca urmare a pagu'elor cau"ate pe teritoriul lor persoanei sau 'unurilor str!inilor
6D

adoptata de Institutului de Drept Interna$ional in 1?5C& alte proiecte ca cel al Institutului de Drept American in1?A1& privind aceea,i materie av#nd un loc important in r!spunderea interna$ional! a statelor pentru apte ilicite% Aceasta pro'lematica a ost considerata ca aspect unic al r!spunderii interna$ionale a statelor pentru apte ilicite% Aceasta preponderenta se aplica ,i prin aptul ca +urispruden$a interna$ional! in aceasta materie a ot dominata si ea de spete in care erau implicate persoane si 'unuri str!ine pe teritoriul statului str!in% Practica mai recent a statelor ca si 3ot!r#ri ale instan$elor +udiciare interna$ionale de"volt#ndu/se totodat! si su' aspectul r!spunderii privind violarea drepturilor interstatale% Ca si in celelalte ramuri ale dreptului& r!spunderea in dreptul interna$ional are de asemenea o importanta ma+ora% Cu at#t &mai mult ca cat aceasta institu$ie su'linia"! aspectul sanc$ionator al acestui drept& ca element esen$ial al oric!rui sistem +uridic% R!spunderea interna$ionala a statelor are de asemenea& un rol esen$ial cu caracter preventiv& pentru respectarea o'liga$iilor care revin acestora con orm normelor dreptului interna$ional& de natura sa asigure de"voltarea unor rela$ii constructive& cola'orarea pa,nic! intre state& a'$inerea de la acte care sa pun! in prime+die pacea si securitatea lumii sau sa cau"e"e daune .nsemnate cooper!rii interna$ionale 5% Bundamentul r!spunderii% 4n aceast! privin$!& doctrina ,i +urispruden$a interna$ional! au ost emise opinii di erite& controversa const#nd .n sus$inerea c! la 'a"a acestei r!spunderi se g!se,te culpa& c!reia i s/a opus& ca undament al r!spunderii& aptul ilicit sau .nc!lcarea unei o'liga$ii interna$ionale% >utatis mutandis& .n dreptul interna$ional au ost preluate& .n principiu& no$iunile similare ale dreptului civil& .n cadrul c!ruia .ns! elementul culp! care se concreti"a .n imputarea statului respectiv a conduitei culpa'ile a agentului s!u 8 a cedat .n pre"ent concep$iei care a prevalat ,i a ost consacrat! ,i de Comisia de drept interna$ional iind cea a r!spunderii decurg#nd din comiterea unei apte ilicite din punct de vedere al dreptului interna$ional% Ast el& .n articolul 6 din proiectul CDI sunt consemnate dou! elemente constitutive ale r!spunderii% / un element o'iectiv& .nc!lcarea unei o'liga$ii interna$ionale a unui stat9 / un element su'iectiv& atri'uirea acestei .nc!lc!ri unui stat% Baptul ilicit din punct de vedere interna$ional poate consta .n violarea unei o'liga$ii conven$ionale& a unei o'liga$ii cutumiare sau .ntr/o a'sten$iune ilicit!% 4n acest sens& +urispruden$a Cur$ii Interna$ionale de :usti$ie este constant!& .n sensul c! orice violare a unui anga+ament interna$ional implic! o'liga$ia de reparare a pre+udiciului cau"at ,i ca atare& este suscepti'il s! declan,e"e r!spunderea autorului acestui act sau apt ilicit% 6% Tipuri de o'liga$ii a c!ror .nc!lcare generea"! r!spunderea statelor% Determinarea acestor o'liga$ii este precedat! .n proiectele de codi icarea CDI de distinc$ia .ntre norme primare $i norme secundare%
6?

4n ela'orarea acestei discu$ii& Comisia a pornit de la riscul c! .n orice e-aminare a r!spunderii statelor aceasta s! se e-tind! la ansam'lul normelor de drept interna$ional a c!ror .nc!lcare anga+ea"! r!spunderea statului respectiv& ceea ce ar crea di icult!$i insurmonta'ile% 4n consecin$!& aceasta a sta'ilit .ntre 0normele primare ,i normele secundare1% Cele dint#i privesc regulile de drept interna$ional care .ntr/un anumit sector sau altul al rela$iilor interna$ionale impun o'liga$ii precise statelor% Normele secundare prev!"ute .n proiectul de codi icare& spre deose'ire de cele primare& au un asemenea caracter& .ntruc#t ele privesc determinarea consecin$elor +uridice ale ne.ndeplinirii o'liga$iilor sta'ilite de norme 0primare1% Numai aceste norme secundare s/ar .ncadra .n r!spunderea interna$ional! stricto sensu% Aceast! distinc$ie ni se pare evident! pentru conceptul de r!spundere .n general& ca institu$ie +uridic!& implic#nd .nc!lcarea unei norme sau o'liga$ii primare ,i consecin$ele acestei .nc!lc!ri% 4n proiectul s!u de codi icare& CDI distinge trei tipuri de o'liga$ii care re"ult! din norme primare% a) O'liga$ia care impune adoptarea unei comport!ri speci ice determinate (articolul 5E din proiect)% 4n acest ca" nu numai scopul sau re"ultatul este determinat de dreptul interna$ional dar $i calea prin care acest re"ultat tre'uie o'$inut% Acest tip de o'liga$ie este caracteristic pentru rela$iile dintre state dac! au un caracter e-clusiv interna$ional% ') O'liga$ia care impune de a se asigura un re"ultat determinat (articolul 51)% 4n acest ca" un mi+loc de ectuos nu anga+ea"! ca atare r!spunderea statului% Ca e-emplu articolul 5E are .n vedere o lege adoptat! spre a o'$ine un re"ultat cerut de dreptul interna$ional% C3iar dac! legea nu poate i considerat!& ca ating#nd acel re"ultat& ea anga+ea"! r!spunderea statului de a o'$ine re"ultatul prin interpretarea legii con orm cu dreptul interna$ional% 4n acela,i sens articolul 55 cere mai .nt#i epui"area c!ilor interna e icace ,i disponi'ile .n ca"ul c#nd este vor'a de o .nc!lcare a tratamentului str!inilor% 4n acest el& se desc3ide posi'ilitatea de a repara .nc!lcarea pe c!i interne& .nainte de anga+area responsa'ilit!$ii interna$ionale% c) O'liga$ia care impune de a preveni un anumit eveniment (articolul 56) e-emplul tipic iind protec$ia diplomatic!% =e constat! ast el c! CDI a preluat distinc$ia din dreptul civil dintre o'liga$iile de re"ultat ,i cele de mi+loace adopt#nd/o .ns! acolo unde era ca"ul& necesit!$ilor dreptului interna$ional% 4n a ar! de aceasta .n categoria o'liga$iilor a c!ror .nc!lcare d! na,tere r!spunderii interna$ionale a statelor a statelor pentru apte ilicite din punct de vedere interna$ional& C%D%I% a !cut o distinc$ie .ntre r!spunderea pentru delictul simplu ,i cea pentru delictul cali icat sau crima interna$ional!% 4n primul ca" este vor'a despre .nc!lcarea unei o'liga$ii decurg#nd dintr/o regul! cutumiar! de drept interna$ional sau cuprins! .ntr/un tratat interna$ional ('ilateral sau multilateral)% Pe l#ng! .nc!lcarea unor asemenea o'liga$ii generatoare de r!spundere interna$ional! 0civil!1 pentru apta ilicit! (delicte simple)& CDI a sta'ilit o a doua
7E

categorie de apte ilicite din punct de vedere interna$ional ,i anume crima interna$ional! comis! de c!tre un sta% 4n articolul 1? din proiectul s!u aceast! crim! este de init! dup! cum urmea"!* 0 aptul ilicit din punct de vedere interna$ional care re"ult! din violarea de c!tre un stat a unei o'liga$ii interna$ionale at#t de esen$iale pentru salvgardarea intereselor undamentale ale comunit!$ii interna$ionale .nc#t violarea sa este recunoscut! ca o crim! de c!tre aceast! comunitate .n ansam'lul ei1% Dar acest te-t a ost criticat .n doctrina dreptului interna$ional .n special pentru c! unele o'liga$ii invocate au caracterul de 0so t laN1 pe care statele nu tre'uie .n principiu s!/l e-ecute% Totodat! a ost su'liniat raportul dintre crima interna$ional! ,i +us cogens& asemenea crim! presupun#nd .nc!lcarea unei norme imperative dar nu iecare .nc!lcare a lui +us cogens este .n mod necesar o crim! interna$ional!% Contestarea e-isten$ei unor crime interna$ionale este contrar! unui ansam'lu de norme ,i conven$ii interna$ionale care de inesc asemenea crime% Dup! cum a ar!tat CDI (articolul 16 din proiect) din categoria o'liga$iilor interna$ionale esen$iale a c!ror .nc!lcare este considerat! o crim! de c!tre Comisie ac parte o'liga$iile* a) Pentru men$inerea p!cii ,i securit!$ii interna$ionale& cum este o'liga$ia care inter"ice agresiunea (prev!"ut! ,i .n Carta O%N%U% articolele 1 ,i 5)% ') Pentru asigurarea dreptului popoarelor la autodeterminare cum este o'liga$ia inter"ic#nd sta'ilirea sau men$inerea prin or$! a unei domina$ii calomniale9 c) Pentru protec$ia iin$ei umane cum sunt o'liga$iile inter"ic#nd sclavia& genocidul $i apart3eidul% Q d) Pentru asigurarea ,i conservarea mediului .ncon+ur!tor cum sunt o'liga$iile care inter"ic poluarea masiv! a atmos erii sau m!rilor% 7%Pro'lema pre+udiciului% Dauna cau"at! prin .nc!lcarea unei o'liga$ii este de asemenea considerat! ca un element esen$ial al r!spunderii interna$ionale a statelor& la el ca .n ca"ul r!spunderii .n sistemele +uridice na$ionale% Ast el de e-emplu& pe l#ng! aptul generator al r!spunderii interna$ionale ( aptul ilicit) se su'linia"! c!& a,a cum se recunoa,te unanim ,i .n +urispruden$a interna$ional!& c! pre+udiciul $i o'liga$ia de reparare a acestuia sunt considerate ca iind un element esen$ial al r!spunderii interna$ionale% =pre deose'ire de dreptul intern aceast! r!spundere este anga+at! .n ca"ul .nc!lc!rii unei o'liga$ii interna$ionale ,i nu ,i a unui interes% >ai mult& tot .n doctrina rance"! s/a su'liniat c! 0r!spunderea nu se poate na,te& independent de orice alte condi$ii& dec#t dac! este vor'a de a o'$ine repararea unui pre+udiciu interna$ional1% =unt invocate& dup! modelul r!spunderii .n general& raportul de cau"alitate dintre pre+udiciu ,i aptul generator% Caracterul interna$ional al pre+udiciului re"ult! din calitatea su'iectelor r!spunderii ca su'iecte de drept interna$ional% 4n acela,i conte-t& se .nvederea"! c! persoanele i"ice ,i +uridice pot& 'ene iciind de protec$ia statului s! declan,e"e r!spunderea interna$ional! prin intermediul acestuia%
71

4n codi icarea C%D%I% primul raportor al Comisiei .n domeniul r!spunderii interna$ionale& specialistul Ro'erto Ago& a c!rui autoritate .n dreptul interna$ional este .n general recunoscut!& a eliminat pre+udiciul din de ini$ia condi$iilor de e-isten$! a unui apt interna$ional ilicit% Un prim argument invocat este c! atunci c#nd se ace re erire la e-isten$a unui pre+udiciu& se are .n considerare nu un pre+udiciu cau"at unui stat pe plan interna$ional & ci unei persoane pe plan intern& ceea ce ar limita r!spunderea interna$ional! la .nc!lcarea regulilor de ond re eritoare la tratamentul str!inilor% Proced#nd ast el& s/ar transpune .n dreptul interna$ional idei ,i no$iuni de drept intern legate .n mod evident de situa$ii speci ice dreptului intern% 4n concep$ia lui R% Ago& pre+udiciul este inerent aptului ilicit 0orice violare a unei o'liga$ii .n raport cu un alt stat& orice atingere adus! unui drept su'iectiv al unui stat ,i orice violare a unui drept al unui stat .,i are ra$iunea de a i& .n sine& un pre+udiciu material sau moral pentru acel stat1% 4n al doilea r#nd& R% Ago& relu#nd o opinie e-primat! ,i de Dionisio An"ilotti potrivit c!reia orice violare a unui drept ar constitui un pre+udiciu& sus$ine c! 0orice violare a unui drept al unui sta .,i are ra$iunea de a i& un pre+udiciu material sau moral pentru acel stat1% C%D%I% ,i/a .nsu,it acest punct de vedere ,i su'linia"! c! dac! pre+udiciul este considerat ca element al oric!rui act ilicit din punct de vedere al dreptului interna$ional& aceasta ec3ivalea"! cu considerare c! pre+udiciul inerent unui act ilicit din punct de vedere interna$ional este .n acela,i timp inerent .n oricare .nc!lcare a unei o'liga$ii interna$ionale% Aceste ra$ionamente nu ni se par conving!toare% Caracterul ilicit al aptei generatoare de responsa'ilitate nu implic! automat $i provocarea unui pre+udiciu% Cau"area pre+udiciului este .ns! un element al r!spunderii interna$ionale care n/ar putea s! ie declan,at! !r! e-isten$a pre+udiciului% Reducerea acestuia printre consecin$ele r!spunderii pentru aprecierea cuantumului repara$iunii apare ca eliminarea unui element esen$ial al r!spunderii% Inova$ia elimin!rii pre+udiciului ca element de sine st!t!tor al r!spunderii interna$ionale re"ult! ca ne ondat! ,i din articolul 6; din proiectul CDI care este ast el ormulat* 0E-cluderea caracterului ilicit al aptei nu pre+udicia"! pro'lemele care ar putea i ridicate .n leg!tur! cu repararea pagu'elor cau"ate prin acea apt!1% Atri'uirea (imputa'ilitatea) unui su'iect de drept interna$ional a aptului ilicit din punct de vedere interna$ional% Aceast! pro'lem! se ridic! deoarece autorul aptului ilicit este un su'iect al dreptului intern& care ca atare nu cade su' inciden$a dreptului interna$ional% Ca urmare s/a sta'ilit ca principiu general c! se atri'uie 8 sau sunt imputa'ile statului 8 anumite acte ale organelor statului ,i persoane pu'lice distincte de stat ,i particulari% Important! este ideea .nsu,it! de CDI la paragra ul A din comentariul Comisiei la articolul 6 din proiect& potrivit c!reia atri'uirea conduitei unui sta .n scopul de a sta'ili e-isten$a posi'il! a unui act ilicit din punct de vedere interna$ional comis de acel sta poate s! ai'! loc numai .n con ormitate cu dreptul interna$ional%
75

4n proiectul CDI sunt preci"ate entit!$ile ale c!ror comportamente conduc la comiterea unui apt ilicit care s! ie imputa'il statului% 4n primul r#nd a ost enun$at .n proiectul principal al imputa'ilit!$ii& potrivit c!ruia se consider! c! apta imputat! unui stat potrivit dreptului interna$ional const! .n comportarea oric!rui oric!rui organ de stat care are acest statut con orm dreptului intern al acelui stat& cu condi$ia c! .n situa$ia dat! el s! ie ac$ionat .n aceast! calitate% 4n acest cadru sunt enun$ate mai multe categorii de entit!$i ,i situa$ii care sunt incluse .n s era de organe ale statului a c!ror comportare repre"int! o apt! a statului9 / colectivit!$i pu'lice teritoriale& provincii& regiuni& comune& independent de statutul lor de drept intern ,i c3iar .n a'sen$a unei integr!ri stricto sensu .n structura statului9 / orice persoan! care este a'ilitat! de dreptul intern al acestui stat s! e-ercite prerogativele puterii pu'lice& cu condi$ia ca .n aceast! .mpre+urare s! i ac$ionat .n aceast! calitate9 / imputarea statului a r!spunderii pentru ac$iunile unui organ care a ost pus la dispo"i$ia sa de un alt sta sau de o organi"a$ie interna$ional! cu condi$ia ca acest organ s! i ac$ionat .n e-erci$iul prerogativelor puterii pu'lice ale statului la dispo"i$ia c!ruia se g!se,te% Dispo"i$iile sunt aplicate si unui stat ederal& daca statele contemporane nu sunt su'iecte de drept interna$ional% O a doua categorie o constituie anumite persoane& care sunt* / cele care nu actionea"a ca organe de stat dar a caror comportare le este sugerata& propusa sau ordonata de un organ de stat9 / situatia unor persoane sau unor grupuri de persoane care nu e-ercita prerogativele puterii pu'lice& in ca"ul in carentei o icialitatilor o iciale si in impre+urari care +usti ica e-ercitarea unor asemenea perogitive% Nu sunt imputa'ile statului comportamentul pe teritoriul sau al unui organ al unui alt stat sau al unei mi,c!ri insurec$ionale (cu e-cep$ii daca aceasta mi,care are o personalitate +uridica interna$ionala sau daca mi,carea are un caracter secesionist si conduce la crearea unui alt stat)& precum si comportamentul unui organ al unei organi"a$ii interna$ionale% A%Consecintele raspunderii%Asemenea consecinte se e-prima in general in nasterea unor noi drepturi sau o'ligatii%In doctrina dreptului international au ost identi icate trei grupuri de opinii contradictorii% Ast el in consecinta cu An"inoui si a lui C3% De @issc3er un apt ilicit din punct de vedere international creea"a un nou raport +uridic intre autor si victima care cere reparatiunea (in sens larg)% Pentru Jelsen un act de constrangere& o sanctiune este singura consecinta necesara care decurge direct din aptul ilicit%Acesti autori considera o'ligatia de reparatiune ca o o'ligatie su'sidara& intercalata intre aptul ilicit si aplicarea sanctiunii% O ultima conceptie ormulata de Lauterpac3% @erdross si Ago considera ca aptul ilica da nastere unei orme du'le de raporturi si anume atat celor avand ca scop
76

repararea pre+udiciului/in sens larg/ cat si celor privind aplicarea unei sanctiuni autorului aptului ilicit de cel le"at sau de un tert% Comisia de drept international a urmat in general aceste opinii& in rapotul preliminar al pro % Rip3agen iind enumerate trei consecinte ale comiterii unui apt ilicit *noile o'ligatii ale statului care este autorul aptului 9 noile drepturi ale statului le"at 9 po"itia statelor terte ata de ituatia creata prin punct ilicit din punct de vedere al dreptului international% Acela,i raportor special distinge trei tipuri de rela$ii .n ceea ce prive,te con$inutul noilor rela$ii ,i anume * a) repara$iunea 9') suspendarea sau anularea sau anularea rela$iilor e-istente pe plan interna$ional 9 c) m!suri de autoprotec$ie urm#nd s! asigure men$inerea drepturilor% =/a considerat ast el c! m!surile de autoprotec$iune nu pot unc$ipna dec#t .ntr/ un su'sistem const#nd .n sta'ilirea unui regim special de r!spundere pentru .nc!lcarea unei o'liga$ii& printr/un tratat special% >!surile de autoprotectie pot unc$iona numai .n cadrul unui asemenea su'sistem& deoarece presupun e-eisten$a unei reciprocit!$i materiale% Ca urmare& suspendarea ,i anularea ac parte din asemenea m!suri de autoprotec$ie% Deci un apt ilicit din punct de vedere interna$ional d! na,tere la noi drepturi ,i o'liga$ii .ntre autorul aptei $i victim!% Ast el .n urma comiterii aptului R ilicit S se nasc noi drepturi ,i o'liga,ii const#nd .n repara$iunea& suspendarea ,i anularea rela$iilor e-istente pe plan interna$ional& m!suri destinate asigur!rii nmen$inerii dreptului care au caracterul de represalii% Potrivit proiectului de codi icare al CDI& con orm celui de al 6/ lea raport al lui Rip3agen& tre'uie avut .n vedere aptul c! iecare tratat multilateral poate atri'ui anumite consecin$e .nc!lc!riidispo"i$iilor sale (considerate norme primare)% Regulile r!spunderii vor interveni .n asemenea ca" c#nd a avut loc o violare a o'liga$iilor sta'ilite de su'sistem (printr/un tratat multilateral) inclusiv a regulilor privind consecin$ele unei .nc!lc!ri% C% Pro'leme speciale ale consecin$elor r!spunderii% 4n acest cadru& se men$ionea"! .n primul r#nd dreptul la .ncetarea .nc!lc!rii& aptul c! aceast! o'liga$ie decurge din o'liga$iile primare violate sau ace parte din drepturi decurg#nd din r!spundere% Te-tul din proiectul de codi icare enun$! c! statul le"at poate cere de la statul care a comis in apt ilicit din punct de vedere interna$ional ca s! .ncete"e acest apt& s! eli'ere"e persoanele ,i s! restituie o'iectele de$inute ,i s! .mpiedice ca e ectele aptului respctiv s! nu se prelungeasc!% =e com'in! ast el .ncetarea .nc!lc!rii cu aspectele care privesc o'liga$ia de restituire (restitutio in intergrerm)% Ast el cele dou! elemente invocate sunt greu de separat& a irm#ndu/se .n acela,i timp c! .ntre ele e-ist! o di eren$! undamental!% Este .ns! e-act c! sunt situa$ii .n care restitutio in integrum stricto senso poate .nterveni ie ,i .n su'stituirea unei desp!gu'iri .n ca" de imposi'ilitate material!% O asemenea alegere nu poate avea loc c#nd este vor'a de a sta'ili o situ$ie cerut! de dreptul interna$ional%
77

Un alt element al consecin$elor r!spunderii .l constituie dreptul la autoprotec$ie% 4n proiectul de codi icare al CDI s/a prev!"ut c! statul le"at poate& ca m!sur! de reciprocitate& s! suspende e-ercitarea o'liga$iilor sale a$! de statul care a comis un apt ilicit din punct de vedere interna$ional& dac! asemenea o'liga$ii corespund sau sunt direct legate de o'liga$ia .nc!lcat!% 4n leg!tur! cu acest te-t& .n de"'aterile CDI s/a considerat c! o asemenea dispo"i$ie nu .,i are locul .n cadrul regulilor r!spunderii& iind vor'a& de apt& despre legitima ap!rare& reglementat! de su'/sistemul de norme primare .n Carta O%N%U%% Ca urmare a o'serva$iilor !cute& raportorul specila s/a re erit .n articolul 1; din proiect la reglement!rile din Carta O%N%U% men$ionate mai sus .n ca"ul autoap!r!rii ,i la articolul 1A (a) .n ca"ul .n care tratatele se sting sau sunt suspendate din cau"a .nc!lc!rii lor& con orm cu articolul AE din Conven$ia de la @iena cu privire la dreptul tratatelor& care prevede c! tratatele 'ilaterale ,i cele multilaterale pot s!/,i .ncete"e aplicarea dac! au ost .nc!lcate sau s! ie suspendate% O m!sur! asem!n!toare poate i aplicat! su' orma unor represalii c#nd suspendarea unui tratat se ace ca urmare a .nc!lc!rii unei alte o'liga$ii cutumiare sau contractuale% 4n proiectul de codi icare al CDI& se prevede o'liga$ia autorului .nc!lc!rii de a da garan$ii adecvate .mpotriva relu!rii .nc!lc!rii unei o'liga$ii interna$ionale% D% Dreptul la reparare sau la desp!gu'iri% Aplicarea unei restitutio in integrum stricto sensu implic! resta'ilirea situa$iei .nainte de comiterea .nc!lc!rii& iar cea lato sensu include ,i sta'ilirea unei st!ri cerute de dreptul interna$ional care nu a ost instituit!% Resta'ilirea situa$iei anterioare .nc!lc!rii unei o'liga$ii de drept interna$ional ridic! di icult!$i mari c#nd aceasta ar implica anularea sau modi icarea legilor& decretelor 3ot!r#rilor +udec!tore,ti sau actelor administrative% 4n statele de drept o asemenea m!sur! nu ar i posi'il!% 4n unele ca"uri statulG p!gu'it poate s! aleag! .ntre desp!gu'ire ,i alte m!suri de reparare a pre+udiciului su erit& ca& de e-emplu& c#nd aptul ilicit din punct de vedere interna$ional const!.n violarea unei o'liga$ii privind tratamentul str!inilor (articolul C di proiectul Rip3agen)& prin con iscarea 'unurilor str!ine& solu$ie consacrat! ,i !n +urispruden$! ,i doctrin!% 4n ceea ce prive,te cuantumul desp!gu'irii acest& con orm& de e-emplu articolul KII din Conven$ia privind r!spunderea interna$ional! pentru daune cau"ate de o'iecte spa$iale din 1?C5& tre'uie s! resta'ileasc! statul .n situa$ia care ar i e-istat dac! pagu'a nu s/ar i produs% 4n mod similar s/a pronun$at ,i Curtea Permanent! de :usti$ie Interna$ional! .n spe$e U"ina C3er"oN .n sensul c! Trepara$iunea tre'uie ca& pe c#t posi'il s! ,tearg! toate consecin$ele actului ilicit ,i s! resta'ileasc! situa$ia care ar i e-istat dac! actul respectiv n/ar i ost comisT% ?% =curte conclu"ii% 4n codi icarea r!spunderii interna$ionale pentru apte ilicite din punct de vedere al dreptului interna$ional& Comisia de drept interna$ional se g!sea .n a$a unei sarcini poate mai u,oare dec#t .n ca"ul r!spunderii interna$ionale pentru consecin$ele pre+udicia'ile din activit!$i care nu sunt inter"ise de dreptul interna$ional%
7;

Este vor'a desigur de aptul c! primul domeniu are un caracter 0clasic1 r!spunderea interna$ional! .n acest ca" tratat! pe larg .n doctrina ,i +urispruden$a interna$ional!& $in#nd seama $i de principiile dreptului intern la care se poate recurge prin analogie% Ca toate acestea ,i codi icarea acestei orme a r!spunderii a ridicat& dup! cum re"ult! ,i din cele de mai sus& controverse ,i di icult!$i& a$! de a'ordarea unor pro'leme noi& ca de e-emplu& luarea .n considerare a crimelor interna$ionale comise de state& care nu tre'uie ire,te con undate cu r!spunderea persoanelor i"ice pentru crime .mpotriva omenirii ,i crime de r!"'oi% Apare ast el evident c! aceast! codi icare este cea mai comple-! ,i de mari propor$ii din activitatea Comisiei de drept interna$ional& care aduce o contri'u$ie de o amploare ,i valoare deose'it!& .ntr/un domeniu .n care& $in#nd seama ,i nu numai de 'ogata +urispruden$! interna$ional!& dar mai ales de situa$iile actule care e-tind s era r!spunderii interna$ionale statelor at#t su' aspectul sporirii actelor ilicite .n di erite regiuni ale glo'ului c#t ,i de necesitatea pre.nt#mpin!rii ,i sanc$ion!rii consecin$elor activit!$ilor ilicite care pun .n prime+die& pe o scar! tot mai mare mediul .ncon+ur!tor su' toate dimensiunile sale%

Curs 1": Prin!ipiile 7unda.entale ale dreptului international pu li! De inind dreptul international pu'lic& am constatat ca el este alcatuit din normele +uridice sta'ilite prin acordul de vointa al statelor si organi"atiilor interguvernamentale cu personalitate internationala& avand ca o'iect de reglementare raporturile dintre acestea si alte su'iecte ale dreptului internaional% Normele +uridice internationale& ca elemente structurale de 'a"a ale dreptului international& in unctie de raporturile pe care le reglementea"a si de valorile pe care le prote+ea"a& sunt clasi icate in doua categorii* norme 8 principii si norme 8 concrete% Normele principii sunt reguli +uridice internationale care au ca o'iect cele mai importante raporturi dintre su'iectele dreptului international& unele avand caracter undamental pentru ca guvernea"a dreptul international general in ansam'lul lui& iar altele iind principii speci ice iecarei ramuri a dreptului international pu'lic& aplicandu/se doar raporturilor din domenii mai restranse% Intalnim& ast el& principii speci ice aplica'ile dreptului tratatelor& dreptului diplomatic& dreptului drepturilor omului& dreptul international umanitar& dreptul spatial& dreptul marii etc%% Principiile undamentale se detasea"a& insa& in ansam'lul normelor 8 principii ale dreptului international pu'lic& repre"entand nucleul acestora si& prin e-trapolare& 0nucleul dur1 al dreptului international pu'lic% Toate celelalte principii si norme adoptate& ie in plan universal& ie in plan regional sau 'ilateral& ie pe cale cutumiara& ie pe cale conventionala& tre'uie sa ie con orme cu principiile undamentale ale dreptului international pu'lic% Pentru ca prncipiile undamentale ale dreptului international pu'lic sunt destinate apararii celor mai importante valori ale societatii internationale& ale omenirii& ele apartin normelor cu valoare de +us cogens& adica norme imperative& o'ligatorii
7A

pentru su'iectele dreptului international& norme de la care nu se poate deroga decat prin reguli de aceeasi valoare% In acest sens& Conventia cu privire la dreptul tratatelor& adoptata la @iena& in anul 1?A?& sta'ileste in art% ;6* 0Este nul orice tratat care& in momentul inc3eierii sale& este in con lict cu o norma imperativa a dreptului international general% In sensul pre"entei Conventii& o norma imperativa a dreptului international general este o norma acceptata si recunoscuta de comunitatea internationala a statelor in ansam'lul ei drept norma de la care nu este permisa nici o derogare si care nu poate i modi icata decat printr/o noua norma a dreptului international general& avand acelasi caracter1% Caracteristica importanta a dreptului international pu'lic este aceea ca normele care ii apartin sunt opo"a'ile su'iectelor sale numai in masura in care acestea se anga+ea"a sa le respecte% De initia si trasaturile principiilor undamentale ale dreptului international pu'lic Dictionarul de drept international pu'lic de ineste principiile undamentale ale dreptului international pu'lic ca iind 0reguli de ma-ima generalitate& recunoscute tacit sau e-pres de toate statele lumii ca o'ligatorii pentru acestea in relatiile de cooperare dintre ele1% =au& prin principiu undamental al dreptului international se intelege 0 o prescriptie normativa ce se caracteri"ea"a printr/un inalt nivel de a'stracti"are dand e-presie unei valori internationale universal acceptata si care guvernea"a conduita su'iectelor de drept international1% Desi unele principii s/au nascut pe cale cutumiara& practica statelor& mai cu seama dupa al doilea ra"'oi mondial& este de a utili"a calea conventional& respectiv de a consacra aceste 0puncte cardinale1 ale relatiilor internationale prin tratate internationale generale& unele cu valoare deose'ita& precum Carta O%N%U%% Anali"and de initiile pre"entate si normele care consacra principiile undamentale ale dreptului international& se constata ca principalele trasaturi ale acestora sunt urmatoarele* - sunt norme imperative& cu valoare de +us cogens% Aceasta determina automat ca toate celelalte reguli adoptate pentru a reglementa relatiile dintre state si alte su'iecte ale dreptului international sa ie in concordanta cu principiile undamentale% Orice actiune sau a'stentiune a entitatilor cu personalitate internationala& toate acordurile internationale& c3iar 'ilaterale& tre'uie sa se con orme"e principiilor undamentale acceptate de comunitatea internationala9 - caracterul de ma-ima generaliate% Principiile undamentale sunt norme cu un inalt grad de a'stracti"are& care au ca o'iect raporturile dintre su'iectele dreptului international intr/o a'ordare cat se poate de generala& cu aplica'ilitate in toate domeniile reglementate intr/o orma sau alta de dreptul international% Drepturile si o'ligatiile care decurg din continutul raporturilor reglementate de acestea au& de asemenea& un caracter oarte general% De e-emplu& principiul pacta sunt servanda nu se re era doar la anumite tratate sau la anumite domenii ale relatiilor internationale& ci la tot ce inseamna acord intre doua sau mai multe su'iecte de drept international& consimtit e-pres sau tacit& pe cale cutumiara sau conventionala& c3iar si atunci cand
7C

este vor'a despre un act unilateral prin care sunt asumate anumite o'ligatii internationale9 - vocatia universala a principiilor undamentale ale dreptului international repre"inta o alta caracteristica& mani estata prin aptul ca ele se aplica raporturilor +uridice internationale in universalitatea lor% Normele 8 principii capata valoare undamentala numai in masura in care se adresea"a tuturor su'iectelor de drept international si tuturor relatiilor dintre ele& c3iar daca acestea din urma sunt sta'ilite la nivel regional sau 'ilateral% >ai mult& participantii la raporturile +uridice internationale tre'uie sa/si con orme"e conduita indi erent de locul unde actionea"a9 - valorile importante pe care le apara% Principiile undamentale ale dreptului international vi"ea"a prin constructia lor valorile cele mai importante pentru societatea internationala& pentru participantii la raporturile +uridice internationale si pentru omenire in ansam'lul ei% @alori precum pacea si securitatea internationala& cola'orarea dintre state& egalitatea suverana& dar& mai ales& iinta umana& care este privita tot mai mult ca cea mai importanta dintre toate valorile si ca o'iect al preocuparilor de ansam'lu ale comunitatii internationale& sunt valori prote+ate de principiile undamentale& valori care repre"inta esenta si telul dreptului international in integralitatea lui% - egaliatatea +uridca a pricipiilor undamentale ale dreptului international& in sensul ca intre aceste principii nu sunt permise ierar3i"ari% Toate au aceeasi valoare ( orta) +uridica& ceea ce presupune ca& in nici o impre+urare& un principiu nu poate i 0sacri icat1 in avoarea altuia% De e-emplu& tendintele mai noi& de violare a principiului neinterventiei& in numele principiului protectiei drepturilor omului& pot pune su' semnul intre'arii& cu consecinte grave& intreaga constructie a sistemului peincipiilor undamentale si& implicit& a dreptului international pu'lic contemporan9 - caracterul dinamic al principiilor undamentale% Principiile undamentale re lecta starea societatii internationale& a relatiilor dintre su'iectele dreptului international& a preocuparilor acestora de a gasi solutii la marile pro'leme cu care se con runta umanitatea asta"i% Prin urmare& ansam'lul principiilor undamentale& asa cum au ost ele consacrate prin tratate internationale& este in continua evolutie& atat in ceea ce priveste continutul lor& cat si din punct de vedere al aparitiei unor principii noi% - sta'ilirea principiilor undamentale% Dincolo de caracterul lor dinamic& principiile undamentale tre'uie sa se caracteri"e"e si prin sta'ilitate& c3iar daca este una relativa% Repre"entand undamentul intregii constructii +uridice internationale& insta'ilitatea lor ar duce automat la insta'ilitatea intregului sistem al dreptului international pu'lic si& prin urmare& la mari de"ec3ili're in viata internationala9 - interdependenta principiilor undamentale% Este o caracteristica importanta& pentru ca iecare principiu 0traieste1 prin celelalte& prin a irmarea lor intr/un tot unitar% De asemenea& un principiu nu poate i interpretat& inteles si aplicat decat unitar% De asemenea& un principiu nu poate i interpretat& inteles si aplicat decat in conte-tul intregului sistem de principii undamnetale ale dreptului international% Principiile undamentale ale dreptului international consacrate in Carta O%N%U% Pornind de la ideea ca nu se poate ace o ierar3i"are a principiilor undamentale ale dreptului international in unctie de continutul lor +uridic si ca toate au aceeasi po"itie ca orta +uridica& le vom anali"a in continuare& in ordinea redactarii lor de care
7D

Carta O%N%U%& ara ca aceasta sa insemne o ordonare intentionata in unctie de anumite criterii% Principiul egalitatii in drepturi a popoarelor si al dreptului lor de a dispune de ele insele (dreptul la autodeterminare) Cele mai importante documente internationale care consacra acest principiu& pe langa Carta O%N%U%& art% 1& par% 5& sunt urmatoarele* - Declaratia asupra acordarii independentei tarilor si popoarelor coloniale& adoptata de Adunarea 2enerala a O%N%U% in 1?AE9 - Pactele privind drepturile omului din 1?AA9 - Declaratia Adunarii 2enerale a O%%N%U% asupra principiilor dreptului intrernational privind relatiile prietenesti si cooperarea dintre state& con orm Cartei O%N%U%& din 1?CE9 - Actul Binal de la HelsinGi din 1?C;9 - Protocolul aditional I la Conventiile de la 2eneva din 1?7? pentru protectia victimelor in con lictele armate internationale& adoptat la 2eneva in 1?CC9 Din aceste reglementari ale dreptului international si din alte documente& re"ulta ca su'iecte ale dreptului la autodeterminare sunt popoarele sau natiunile% Din anali"a documentelor internationale re"ulta ca& pe de o parte& popoarele& ca su'iecte ale dreptului la autodeterminare& se 'ucura de o suma de drepturi& avand si unele o'ligatii speci ice& iar pe de alte parte& statelor& comunitatii internationale le revin anumite o'ligatii& prin care dreptul international garantea"a e-ercitarea dreptului la autodeterminare% Cele mai importante dintre acestea sunt urmatoarele* - o'ligatia generala a statelor de a respecta acest drept con orm dispo"itiilor Cartei O%N%U%9 - o'ligatia statelor de a avori"a& impreuna cu alte state sau separat& reali"area principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si al dreptului lor de a dispune de ele insele9 - o'ligatia statelor de a a+uta O%N%U% sa se ac3ite de raspunderile pe care i le con era Carta in ceea ce priveste aplicarea acestui principiu9 - o'ligatia statelor de a se a'tine de la orice masura de constrangere care ar lipsi popoarele de acest drept9 - dreptul popoarelor de a se constitui ca stat suveran si independent& de a se asocia li'er sau de a se uni cu un alt stat independent& ori sa do'andeasca alt statut politic 3otarat in mod li'er9 - dreptul popoarelor de a cauta si primi spri+in& con orm scopurilor si principiilor Cartei O%N%U%& atunci cand sunt constranse de un stat cu privire la dreptul lor la autodeterminare9 - dreptul popoarelor de a lupta pentru eli'erare de su' dominatie coloniala& ocupatie straina sau impotriva regimurilor rasiste9 - dreptul de a li se recunoaste aceasta lupta ca iind legala si de a i prote+ate de dreptul international9 - dreptul de a participa la viata organi"atiilor internationale& dar numai cu statut de o'servator& si de a sta'ili relatii o iciale cu statele9
7?

- dreptul popoarelor de a/si alege si de"volta li'er sistemul lor politic& economic& social si cultural& inclusiv dreptul la li'era e-ploatare a resurselor proprii% Principiul cooperarii internationale Carta O%N%U% prevede in art% 1& par% 6& ca un scop al sau 0reali"area cooperarii internationale in re"olvarea pro'lemelor internationale cu caracter economic& social& cultural sau umanitar& in promovarea si incura+area respectarii drepturilor omului si a li'ertatilor undamentale pentru toti& ara deose'ire de rasa& se-& lim'a sau religie1% Bormularea cooperarii internationale ca scop al Natiunilor Unite i/a acut pe unii autori sa considere ca in Carta O%N%U% nu s/ar regasi acest principiu% Parerea unanima este ca& daca in Carta& cooperarea internationala este considerata un scop al Natiunilor Unite& cu atat mai mult ea tre'uie acceptata si ca un principiu undamental% De alt el& documentele internationale ulterioare Cartei con irma aceasta realitate prin interpretarile si de"voltarile pe care le consacra% Cele mai semni icative din aceste documente sunt* - Declaratia Adunarii 2enerale a O%N%U% asupra principiilor dreptului international privind relatiile de prietenie si cola'orare intre state& din 1?CE9 - Carta drepturilor si indatoririlor economice ale statelor& din 1?C79 - Actul Binal de la HelsinGi& din 1?C;9 - Carta de la Paris pentru o noua Europa& din 1??E% Din anali"a documentelor mentionate& in esenta& continutul principiului cooperarii internationale poate i re"umat la urmatoarele aspecte* - cooperarea statelor pentru meentinerea pacii si securitatii internationale9 - cooperarea statelor pentru a asigura respectarea universala si aplicarea drepturilor omului si a li'ertatilor undamentale pentru toti& precum si eliminarea discriminarii rasiale si intolerantei religioase& su' toate ormelele lor9 - o'ligatia statelor de a se conduce in relatiile lor internationale& in domeniul economic& social& cultural& te3nic si comercial in con ormitate cu principiile egalitatii suverane si neinterventiei9 - o'ligatia statelor mem're ale O%N%U% de a coopera impreuna sau independent cu O%N%U%& con orm dispo"itiilor Cartei9 - drepul si o'ligatia statelor de a coopera in domeniile economic& social si cultural& te3nic si stiinti ic9 - cooperarea pentru ridicarea nivelului de trai si deplina olosire a ortei de munca9 - cooperarea in e-ploatarea resurselor naturale comune a doua sau mai multor tari9 - cooperarea pentru eliminarea progresiva a o'stacolelor din calea comertului mondial& pentru promovarea unei e-pansiuni sta'ile si a unei li'erali"ari crescande a acestuia& etc%% Principiul egaliatatii suverane a statelor
;E

Este denumit deseori si principiul suveranitatii statelor% Carta O%N%U%& art%5& par%1& utili"ea"a e-presia 0egalitate suverana1 in sensul ca suveranitatea statelor& care presupune ca elemente intrinseci suprematia puterii de stat in planul relatiilor interne si independenta acestuia in raport cu celelalte state& include egalitatea in drepturi a statelor ca principiu complementar% Principiul egalitatii suverane a statelor& in interpretarea data de Declaratia Adunarii 2enerale a O%N%U% asupra principiilor de drept international& privind relatiile de prietenie si cooperare intre state& din 1?CE& ar ccuprinde urmatoarele elemente* - statele sunt egale din punct de vedere +uridic9 - iecare stat se 'ucura de drepturi inerente deplinei suveranitati9 - iecare stat are o'ligatia de a respecta personalitatea altor state9 - integritatea teritoriala si independenta politica ale statelor sunt inaliena'ile9 - iecare stat are dreptul de a/si alege si de a de"volta li'er sistemul sau politic& social& economic si cultural9 - iecare stat are o'ligatia de a se ac3ita pe deplin se cu 'una/credinta de o'ligatiile sale internationale si de trai in pace cu alte state9 - dreptul de a/si ela'ora legile si regulamentele proprii9 - dreptul de a de ini si conduce in mod li'er relatiile internationale in con ormitate cu dreptul international9 - dreptul de a participa sau nu la viata organi"atiilor internationale9 - dreptul de a/si asuma sau nu o'ligatii prin tratate9 - dreptul la neutralitate& etc%% Principiul pacta sunt servanda Cunoscut inca din antic3itate& principiul respectarii cu 'una / credinta ('ona ides) a anga+amentelor internationale se pare ca este cel mai vec3i principiu al dreptului international% E-istenta indelungata a acestui principiu si consacrarea lui in pre"ent ca principiu undamental sunt consecintele unei particularitati a dreptului international& considerata c3iar ca o imper ectiune acestuia& si anume aptul ca in dreptul international sistemul de coercitie nu este la el de 'ine pus la punct precum in dreptul intern% Pactul =ocietatii Natiunilor este& poate& primul document +uridic international care cerea respectarea riguroasa a prescriptiilor dreptului international si a o'ligatiilor conventionale% De alt el& Tratatul de la @ersailles& semnat la 5D iunie 1?1?& sta'ilea punerea su' acu"atie pu'lica a ostului Jeiser german& Uil3elm al II/lea& tocmai pentru 0suprema o ensa impotriva moralei internationale si s inteniei tratatelor1% Printre documentele internationale care rea irma si de"volta acest principiu& mentionam* - Declaratia Adunarii 2enerale a O%N%U% asupra principiilor de drept international& din 1?CE9 - Actul Binal de la HelsinGi& din 1?C;9 - Conventia asupra dreptului tratatelor& adoptata la @iena& in 1?A?9
;1

Con orm acestor documente iecare stat are o'ligatia* - de a indeplini cu 'una 8 credinta o'ligatiile pe care si le/a asumat in con ormitate cu Carta O%N%U%9 - de a indeplini cu 'una 8 credinta o'ligatiile care ii incum'a in virtutea principiilor si regulilor general recunoscute ale dreptului international9 - de a indeplini cu 'una 8 credinta o'ligatiile care ii incum'a in virtutea acordurilor internationale con orme principiilor si regulilor general recunoscute ale dreptului international% Principiul re"olvarii prin mi+loace pasnice a di erendelor internationale Aparitia si evolutia acestui principiu este strans legata de principiul neagresiunii% Ese 'ine cunoscut ca& vreme indelungata& statele au avut un drept inerent de a ace ra"'oi (+us ad 'ellum)& adica de a olosi orta armata pentru a/si re"olva propriile interese% Preocuparile pentru limitarea ra"'oiului ca instrument al politicii nationale a statelor si de re"olvare pe cale pasnica a di erendelor dintre ele au aparut destul de tar"iu in planul reglementarilor de drept international% Primul document care consacra principiul re"olvarii prin mi+loace pasnice a di erendelor internationale a ost Tratatul general de renuntare la ra"'oi ca instrument al politicii nationaale a statelor& adoptat la Paris& la 5C august 1?5D& cunoscut si su' denumirea de 0Pactul Briand 8 Jellogg1% Potrivit acestuia& statele parti 0recunosc ca reglementarea sau solutionarea oricaror di erende sau con licte de orice natura sau orice origine ar putea avea ele& care vor putea sa se iveasca intre ele& nu va tre'ui niciodata sa ie re"olvata decat prin mi+loace pasnice1% Acest principiu va i reluat cu si mai mare consecventa& rea irmat si de"voltat dupa cel de/al doilea ra"'oi mondial% Interpretand si de"voltand acest principiu& Declaratia Adunarii 2enerale a O%N%U% asupra principiilor de drept international& din 1?CE& sta'ileste& in principal& urmatoarele* - statele sunt o'ligate sa caute rapid o solutie ec3ita'ila a di erendelor lor internationaale si atunci cand nu a+ung la o solutie printr/unul din mi+loacele preva"ute de Carta& sa continue sa caute o reglemenare a di erendului prin alte mi+loace pasnice pe care le vor conveni9 - statele parti la un di erend& precum si alte state& tre'uie sa se a'tina de la orice act suscepti'il sa agrave"e situatia& ast el incat sa nu puna in pericol pacea si securitatea internationala9 - di erendele internationale tre'uie sa ie re"olvate pe 'a"a egalitatii suverane a statelor si in con ormitate cu principiul li'erei alegeri a mi+locului de re"olvare% =istemati"and& in con ormitate cu instrumentele +uridice internationale si cu practica statelor in acest domeniu& pot i utili"ate urmatoarele mi+loace pasnice de re"olvare a di erendelor internationale* >i+loace diplomatice* - negocierea directa9 - 'unele o icii9
;5

- medierea9 - anc3eta internationala9 - concilierea international% Prin intermediul organi"atiilor interguvernamenale* - O%N%U%9 Adunarea 2enerala& =ecreatrul 2eneral& Consiuluil de =ecuritate etc9 - Organi"atii regionale% >i+loace +urisdictionale* - ar'itra+ul international9 - +ustitia internationala permanenta% Principiul nerecurgerii la amenintarea cu orta sau la olosirea ortei (principiul neagresiunii) Principiul neagresiunii este un principiu undamental al dreptului international& o norma de +us cogens& o'ligatorie pentru toate statele& si o conditie a ordinii +uridice internationale% O interpretare interesanta a principiului neagresiunii o intalnim in Declaratia Adunarii 2enerale a O%N%U% asupra principiilor dreptului international& din 1?CE% In esenta este vor'a despre* - recurgerea la amenintarea cu orta sau la olosirea ortei constituie o violare a dreptului international9 - un ra"'oi de agresiune constituie o crima impotriva pacii care anga+ea"a raspunderea in virtutea dreptului international9 - o'ligatia statelor de se a'tine de la amenintarea cu orta sau de a olosi orta pentru a viola rontierele e-istente ale unui stat sau ca mi+loc de re"olvare a di erendelor internationale9 - o'ligatia statelor de a nu recurge la masuri de consrangere care ar lipsi popoarele de dreptul lor la autodeterminare9 - o'ligatia statelor de nu organi"a sau de incura+a organi"area de orte neregulate sau de 'ande inarmate de mercenari& in scopul savarsirii de incursiuni pe teritoriul altui stat9 - teritoriul unui stat nu poate ace o'iectul unei ocupatii militare sau unei acc3i"itii de catre un alt stat re"ultand din olosirea sau amenintarea cu orta& etc%% Principiul nemestecului in a acerile altor state (principiul neinterventiei) Principiulneinterventiei a ost a irmat de multe vreme si il intalnim c3iar in opera intemeietorului stiintei dreptului international& Hugo 2rotius% Primul document +uridic international care ace re erire la principiul neinterventiei este Pactul =ocietatilor Natiunilor& dar numai ca regula de procedura limitata la aplicarea in activitatea Consiliului Ligii& cu privire la solutionarea di erendelor dintre state%

;6

Declaratia Adunarii 2enerale a O%N%U% asupra principiilor de drept inernational& din 1?CE& de"volta urmatorul continut al principiului neinterventiei* - nici un stat sau grup de state nu are dreptul de a interveni& direct sau indirect& pentru orice motiv& in a acerile interne sau e-terne ale unui stat9 nu numai interventia armata& dar si orice orma de ingerinta sau orice amenintareindreptate impotriva personaliatii unui stat9 - nici un stat nu poate aplica sau incura+a olosirea masurilor economice& politice sau de orice natura pentru a constrange un alt stat sa/si su'ordone"e e-ercitarea drepturilor lui suverane si pentru a o'tine avanta+e de orice el9 - toate statele tre'uie sa se a'tina de la organi"area& spri+inirea& incitarea& inantarea& incura+area sau tolerarea activitatilor armate su'versive sau teroriste destinate sa sc3im'e prin violenta regimul din alt stat& precum si de a interveni in lupele interne ale unui stat9 - olosirea orei pentru a lipsi popoarele de identiatea lor nationala constituie o violare a drepturilor lor inaliena'ile si a principiului neinterventiei9 - orice stat are dreptul inaliena'il de a/si alege sistemul sau politic& economic& social si cultural ara nici o orma de amestec din partea oricarui stat%

BIBLIO2RABIE

1% >artian Niciu 8 0Drept international public1 5% Raluca >iga 8 Bestelui 8 0Introducere in dreptul international public 6% Blorian Coman si Dumitra Popescu 8 0Drept international public1 7% @ictor Duculescu 80Drept international public ;% =telian =caunas 80Drept international public A% @iorel Dag3ie si Ioan Apostu 8 0Elemente de drept public si privat1 C% Ale-andru Bolintineanu 8 0Drept international contemporan

;7