Sunteți pe pagina 1din 177

devr minciun

E absurd sa cauti a judeca adevarurile dupa lucrurile materiale ce se schimba intr-una si nu staruie nicidata in aceeasi stare; cand cauti adevarul, trebuie sa te bizui
pe cele ce raman pururea aceleasi si nu sufera nici o schimbare (Aristotel)
Adevarul obiectiv exista independent de om si de omenire, in sensul ca el nu depinde de bunul plac al oamenilor (F. Bacon)
Adevarul este acelasi pe orice fata a lui (Seneca)
Prieteni, eu stiu ca vorbele pe care le voi spune sunt adevarate. Cu multa truda se gaseste adevarul si cu greu patrunde in suflet crezarea (Emedocles)
Noi nu stim nimic in realitate; caci adevarul e in abis (Democritus)
Daca voi spune adevarul, nu-ti voi face bucurie; iar daca iti voi face bucurie, nu voi spune adevarul (Agathon)
Limba care greseste spune adevarul (Menander)
Noi vrem sa gasim adevarul, nu sa convingem pe vreun adversar (Cicero)
Cand adevarul nu poate fi cercetat, neadevarul sporeste (Curtius)
Cei care nu iubesc adevarul isi iau ca pretext al contestarii lui multimea acelora care-l tagaduiesc. (Pascal)
Adevar dincolo de Pirinei, eroare dincolo (Pacal)
Nici contrazicerea nu e un semn de neadevar, nici lipsa de contrazicere nu e un semn de adevar (Pacal)
Adevarul este atat de intunecat in aceste timpuri si minciuna atat de fixata, incat n-am fi in stare sa cunoastem adevarul, daca nu l-am iubi. (Pacal)
Noi credem uneori ca lucrurile sunt adevarate, numai fiindca sunt spuse in mod elocvent. (Pacal)
Sa ne ferim a vesti adevaruri celor care nu sunt in stare sa-l asculte. (Rousseau)
Este iertat sa se spuna si o minciuna, cand e in joc viata (Pisander)
Ce-i drept, nu-i frumos sa spui minciuni; dar cand adevarul aduce primejdie cuiva, ii ieste iertat sa spuna si ce nu-i frumos. (Sofocle)
Minciuna are cate odata in ochii multimii o putere mai mare si mai convingatoare decat adevarul (Menander)
Durerea sileste si pe nevinovati sa minta (Syrus)
Mincinosul trebuie sa aiba memorie buna. (Quintilian)
Buna parte din vorbirea mestesugita consista in a stii cum sa minti. (Erasmus)
Nu-ti imbogatesti sufletul cu adevaruri marunte; cine si-ar face avere adunand praful de aur imprastiat pe pamant? (L. Blaga)
Exista o mare deosebire intre minciuna menita sa te apere pe tine si cea menita sa apere pe altcineva (H. Fielding)
Admiraie invidie linguire
Prea repede acordata, admiratia e un semn de slabiciune. (H. de Balzac)
Invidia dezleaga limbile, dupa cum admiratia le ameteste. (H. de Balzac)
Daca anumite laude ti se par prea mari, socoteste-le lingusitoare (Democrit)
Lauda nu e departe de admiratie, dar cea mai mare admiratie nu se manifesta prin cuvinte, ci prin tacere. (A. Gellius)
isi mai aduc aminte ca au fost tineri si cat le venea greu sa fie neprihaniti si cumpatati. Primul lucru ce li se intampla oamenilor dupa ce au renuntat la placeri, fie
din bunavointa, fie din dezgust, fie din pricina dietei, e sa le osandeasca la altii ; ne-ar placea ca un bun care nu mai exista pentru noi, sa nu mai existe nici
pentru restul lumii; e o pornire de invidie (J. de La Bruyere)
Lingusitorii se pare, traiesc pe seama cui le da crezare (La Fontaine)
Lipsa de invidie e cel mai bun semn al unor inalte virtuti (La Rochefoucauld)
Nu lauzi de obicei decat pentru a fi laudat (La Rochefoucauld)
Lingusirea este o moneda falsa careia vanitate noastra ii acorda valoare de schimb.(La Rochefoucauld)
Altruism egoism
Egoistul imparte cu altii numai grijile si supararile lui (H. de Balzac)
Dragostea abstracta pentru umanitate ascunde aproape intotdeauna o iubire egoista fata de tine insuti (F. Dostoievski)
Nici cei mai buni dintre oameni nu sunt scutiti de egoism (V. Hugo)
Raza de soare care te incalzeste pe tine nu ti-e imputinata prin faptul ca se incalzeste la ea si vecinul tau (Al. Vlahuta)
Ambiie, aspiraie
Orice ambitie are acest pacat: nu priveste in urma placerea de a vedea in urma lui multi insi nu-i atat de mare ca durerea de a vedea pe vreunul inaintea lui
(Seneca)
Amintire, nostalgie, melancolie uitare
Stii prin ce a pedepsit Dumnezeu trufia omului? Dandu-i amintirea (O. Desnsusianu fiul)
Exita amintiri atat de dureroase, incat iti pricinuiesc o suferinta fizica. (F. Dostoievski)
Art
Stilul arata omul (G. L. Buffon)
Atitudine, apreciere
Cand vezi lumia, te intrebi oare din cate scantei este alcatuita? (Ov. Densusianul fiul)
Nu cauta sa mearga lumea dupa vointa ta, ci indreapta voia ta dupa mersul lumii. Si vei iesi bine. (Epictet)
Fixeaza-ti in minte (chiar de acum) o regula si un ideal de purtare, carora sa te conformezi riguros atat in singuratate cat si intre oameni. (Epictet)
Daca se vorbeste de rau despre tine si o fi adevarat, indreapta-te; daca sunt minciuni, razi. (Epictet)
Poarta-te ca si cum ai fi privit de toata lumea. (B. M. Garcian)
Avariie detaare
Socotete bogia ultimul dintre bunuri; cci e cea mai nesigur din toate ce posedm. (Alexis)
Eu duc cu mine tot ce am. (Bias)
neleptul Bion spunea c patima mbogirii este obria tuturor viciilor. (Bion)
Viaa printre strini te nva cumptarea, cci fiertura de orz i culcuul de paie sunt leacurile cele mai
dulci mpotriva foamei i a oboselii. (Democrit)
Dorina de ctig care nu se satur niciodat este mai rea dect srcia cea mai mare, cci creterea
lcomiei aduce creterea nevoilor. bogia i srcia exprim, deci, un raport, pe acela dintre nevoi i
mplinirea lor. Exist, deci, bogai sraci i sraci bogai. n acelai sens, caracteristic pentru morala
antic: Srcie, bogie: cuvinte pentru lips i abunden. Nu este bogat acel cruia i lipsete ceva i nu
este srac acel cruia nu-i lipsete nimic. Dac nu doreti mult, puinul i va prea mbelugat. Dorinele
moderate fac srcia puternic precum e bogia.(Democrit)
Fericirea i nefericirea sunt n suflet. (Democrit)
Dac nu vei dori multe (lucruri), puinul i va prea mult; cci o dorin moderat face srcia
echivalent cu bogia. (Democritus)
Sperana unui ctig ruinos este nceputul pagubei. (Democritus)
Diogene spunea c srcia vine spontan n ajutorul filozofiei; cci, pe cnd aceasta ncearc s ne conving
prin vorb, srcia ne constrnge prin fapte. (Diogenes Cynicus)
Nu spune niciodat despre ceva c l-ai pierdut, ci c l-ai dat napoi. i-a murit copilul? A fost dat napoi.
i-a murit soia? A fost dat napoi. i-a fost luat pmntul? i acesta a fost dat napoi. Da, dar cel care mi
l-a luat este un om ru. Ce-i pas prin cine i l-a cerut napoi cel care i l-a dat? Ct timp i-l d, ai grij de
el ca de lucrul altuia, cum fac cltorii ntr-un han. (Epictetus)
E greu s fii nelept, cnd eti bogat, sau bogat, cnd eti nelept. (Epictet)
Srcia, msurat cu scopul vieii propus de natur, este o mare bogie; bogia ns, cnd nu este
limitat, este o mare srcie. (Epicur)
Nimic nu-i ajunge aceluia care consider puin ceea ce de fapt este suficient. (Epicur)
Ce este abundena? Un cuvnt i nimic mai mult; neleptul se mulumete doar cu strictul
necesar. (Euripide)
Celor care vor multe le lipsesc multe; st bine acela; cruia zeul i-a dat cu o mn econoam ceea ce-i de-
ajuns. (Horatius)
O bogie mare pentru om este s se mulumeasc cu un trai cumptat; cci niciodat nu lipsete
puinul. (Lucretius)
Cnd vei dobndi ctig dintr-o afacere necinstit, s fii ncredinat c ai (luat) o arvun a
nenorocirii. (Menander)
Bogia este un vl care ascunde multe plgi. (Menandru)
Totdeauna bogia are multe necazuri: invidie, defimare i ur mult, neplceri numeroase i mii de
neajunsuri, treburi multe i strngere de lucruri necesare pentru trai. i-ndat dup aceea iat c omul
moare, lsnd altora averea sa pentru (a tri) n lux. De aceea prefer s fiu srac, s am ct trebuie, s duc
o via fr griji i s n-am nici avere (dar) nici neplceri. Cci tot omul srac este scutit de mari
rele. (Philemon)
i nelepciunea este prins (n mrejele poftei) de ctig. (Pindarus)
S tim s ne mrginim ambiiile: a tnji dup ceea ce nu poate fi obinut este o fatal nebunie.(Pindar)
Mreia sufleteasc nseamn dispreuirea bunurilor lumeti. (Plotin)
Mreia sufleteasc dispreuiete bogiile. (Plutarh)
Dac vei tri n conformitate cu natura, nu vei fi niciodat srac; dac (ns vei tri) n conformitate cu
prerile, nu vei niciodat bogat. (Seneca)
ntre acestea, drumul m-a nvat ct de multe lucruri de prisos avem i ct de uor am putea lepda prin
judecat acele lucruri, pe care, dac ni le ia vreodat necesitatea, nu simim c ne-au fost luate. (Seneca)
Acoperiul de paie a adpostit oameni liberi; sub marmur i sub aur locuiete robia. (Seneca)
Uitnd de fragilitatea omeneasc s adun averi? pentru ce s m ostenesc? Iat, aceast zi e ultima; s
admitem c nu-i: (totui) e aproape de ultima! (Seneca)
Pentru muli faptul c adun avere nu nseamn ncetarea mizeriilor, ci numai schimbarea lor.(Seneca)
Acela se bucur cel mai mult de bogie, care se are nevoie cel mai puin de ea. (Seneca)
Toate bunurile mele sunt cu mine. (Stilbon)
Lucrul dorit ne lipsete; tnjim dup el mai mult dup oricare altul. Ne cade n mn vrem un altul. i
setea noastr este mereu aceeai. (T. Lucretius Carus)
O, blestemat lcomie de aur, la ce nu mpingi tu pe muritori? (Vergilius)
Nu sunt oare zdrene pe drum? Nu mai ofer pomii hran? Au secat praiele? Peterile sunt nchise? Oare
Nenvinsul nu ajut pe cei care-l implor? (Atunci) de ce se mai duc oameni n toat firea la cei orbii de
ngmfarea bogiei? (Bhagavata-Purana)
Neaprat prsete sau omul averea sau averea pe om. (Bohtlingk)
Chiar i cei foarte nvai, care au mult tiin i care decid n chestiuni dificile, sufer din pricina
lcomiei, care-i orbete. (Hitopadeca)
Averea pricinuiete suferin la dobndirea ei, ntristare n restrite i ameete n prosperitate; cum poate
averea s aduc bucurie? (Hitopadeca)
Zgrcenia, arogana i mndria, frica i nelinitea; nelepii tiu c ele sunt rele omeneti care provin din
bogie. (Mahabharata)
Toate grnele pmntului, tot aurul, toate turmele i toate femeile nu sunt destule pentru unul singur. De
aceea s lepdm dorina. (Mahabharata)
Consider totdeauna banii ca o pacoste; ntr-adevr, nici cea mai mic bucurie nu provine de acolo. Cei
care posed bogii se tem i de propriul lor fiu. (Mohamudgara)
Druirea, folosina i pierderea sunt cele trei stri ale averii; cine nici nu d, nici nu se folosete, aceluia i
rmne starea a treia. (Pancatantra)
Cu necaz se dobndete averea i cu necaz se pstreaz. Cu necaz vine i cu necaz se duce. Vai de avere, c
este plin de mizerii! (Pancatantra)
Dac oamenii sunt bogai prin averea ngropat n mijlocul casei, de ce s nu fim i noi bogai prin acea
avere? (Pancatantra)
Averea nu aduce noroc nici chiar celui care o dorete n vederea faptelor bune. E mult mai bine s nu fie
atins cineva de noroi, dect s se spele de el. (Pancatantra)
Forma suprem a srciei este dorina, nu puintatea averii. (Pancatantra)
S-i cldeti o alt colib, una nou, asta i-e dorina? O colib nou nu-i va aduce dect o nou
amrciune. (Psalmi buditi)
Dac dau, ce mi mai rmne de mncat? Egoismul acesta va face din tine un cpcun. Dac mnnc,
ce mi mai rmne de dat? Drnicia aceasta va face din tine regele zeilor. (Santideva)
Lcomia tuturor este paznicul cel mai vigilent mpotriva lcomiei unui singur ins. (Balzac)
Mulumesc destinului c m-a fcut s m nasc srac. Srcia mi-a fost o prieten binefctoare; m-a
nvat adevratul pre al bunurilor utile vieii, pe care altfel nu l-a fi cunoscut; scutindu-m de apsarea
luxului, m-a consacrat artei i frumuseii; m-a pstrat cuminte i curajos. (France)
Srcirea lor brusc le-a deschis ochii pe care bogia i inuse nchii. (Giovanni Boccacio)
Omul are nevoie de puin pe lumea aceasta i de acest puin nu are nevoie mult vreme.(Goldsmith)
Cnd suntem tineri, adesea suntem sraci, sau nc n-am dobndit nimic; sau nu s-au ivit moteniri;
devenim bogai i btrni n acelai timp: att de rar pot oamenii s reuneasc toate avantajele; i dac
unora li se ntmpl aceasta, nu-i nici un motiv s fie invidiai: (ei) au de ajuns de pierdut prin moarte,
pentru a merita s fie comptimii. (La Bruyere)
S nu invidiem la un anumit soi de oameni marea lor bogie: ei o au legat de sarcini care nu ne-ar
conveni; pentru ca s-o dobndeasc, ei au pus n joc linitea, sntatea, onoarea i contiina lor: e prea
scump i nu-i nimic de ctigat dintr-un astfel de trg. (La Bruyere)
Banul duce la destrmarea imperiilor i la prbuirea cetilor. (Miron Costin)
Cel care se satur de a fi srac i care d ascultare dorinei de mbogire, ncepe de asemenea s se sature
de a fi un om de treab. (Oxenstierna)
Bogiile se dobndesc prin munc, osteneal, nelciune, camt i prin mii de alte ci asemntoare; i
posesiunea lor e inseparabil de avariie, team, nelinite, robie, curse ale aproapelui i, n fine, de o
desprire crud n ceasul morii. (Oxenstierna)
Kilon spunea c aurul se ncearc prin foc, iar omul prin aur. (Pascal)
Eu consider ca o nenorocire tot ce se dobndete cu trud, se posed tremurnd i se pierde cu
durere. (Regnier)
mparte toate cu fratele tu i nu zice c sunt ale tale, cci dac suntei prtai la cele nemuritoare, cu att
mai mult la cele muritoare. (Epistola ctre Diognet)
Spiritul egoist al comerului nu cunoate hotare i nu are vreo pasiune sau vreun principiu dect acela al
ctigului. (Thomas Jefferson preedinte SUA 1743-1826)
Bine ru; buntate rutate
O fiinta care si-a gresit menirea e o fiinta nenorocita, sufera, si din suferinta naste uneori rautatea. (H. de Balzac)
Un om adevarat face binele fara a se gandi la urmari (G. Calinescu)
Nu-i de ajuns sa faci binele, trebuie sa-l faci si bine (F. Dostoevski)
De dragul railor, si nu de ura oamenilor buni, sa fugi. (Epictet)
Fereste-te de rau, sau de nu te poti feri, infrunta-l barbateste. (N. Machiavelli)
Blndee Mnie
Blndeea cuvintelor rostite la timpul potrivit a ctigat acolo unde violena ar fi pierdut.(Apollonios din
Rhodos)
Oricine poate fi mnios, cci e lucru uor; dar s te mnii pe persoana indicat, n gradul potrivit, la
timpul potrivit, pentru pricina potrivit i n felul potrivit aceasta nu se afl n puterea oricui i nici nu e
uor. (Aristotel)
Exist dou lucruri contrare deliberrii nelepte: graba i mnia. (Diodorus din Atena)
Violena genereaz de obicei violen. (Eschil)
Cel ce lovete va fi lovit, cel ce ucide va ispi. (Eschil)
Mnia este o scurt nebunie. (Horatius)
Binefacerile nfptuite fr ntrziere sunt cele mai binevenite. Orice binefacere trzie devine inutil i nu-
i mai justific numele. (Lucian)
Fii bun chiar cu un om ruvoitor; este preferabil s astupi botul cinelui cu o mbuctur.(Muslah-al-Din
Saadi)
Darurile cuceresc pe oameni i pe zei. Pn i Jupiter este mpcat prin daruri. (Ovidius)
O dispoziie sufleteasc bun ntr-o situaie rea face ca rul s fie pe jumtate. (Plautus)
Armele strnesc armele. (Plinius)
Dorina greu de nfrnat prin (nsi) natura (ei) devine cu neputin de nfrnat, cnd mai e susinut i
de bogie. (Plutarchus)
La mnie nimic nu este mai potrivit ca tcerea. (Sapho)
Adesea ceea ce se d este nensemnat, (dar) ceea ce rezult de acolo este mare. (Seneca)
El nu ia totul n ru, nici nu caut pe cine s nvinuiasc de o ntmplare i greelile oamenilor le atribuie
mai degrab soartei. Nu rstlmcete vorbele nici privirile: tot ce se ntmpl, el atenueaz, dndu-i o
interpretare binevoitoare. (Seneca)
Cel mai puternic leac mpotriva mniei este amnarea. (Seneca)
Cnd se poate apela la violen, nu mai e nevoie de nici un proces. (Thucydide)
Cei care distrug fericirea altora n folosul propriu sunt diavoli n chip de om; dar cei care distrug fr folos
fericirea altora nu mai tim cum s-i numim. (Bhartrhari)
Cine nu rostete vorbe de ocar, nici nu pune pe altul s spun, cine, atunci cnd e lovit nu lovete la
rndul su, nici nu pune s loveasc, cine nu vrea s ucid chiar i pe un ticlos, pe acela l doresc zeii s
vin la ei. (Bohtlingk)
i unui duman, cnd vine n cas, trebuie s i se dea ospitalitatea obinuit; copacul nu refuz umbra sa
nici celui care vine s-l taie. (Hitopadeca)
Cei buni au mil chiar i de fiinele rele; luna nu-i oprete lumina (nici chiar) n casa unui
paria.(Hitopadeca)
Lumea aceasta aparine celor blnzi i celor blnzi le aparine (i) lumea cealalt. (Mahabharata)
Privete pe fiecare n tine i pe tine n fiecare, i nceteaz de a vedea (pretutindeni)
deosebire!(Mohamudgara)
Cine-i biruie mnia, acela biruie ntreaga lume. (Somadeva)
Cel care se-ntristeaz cnd vede fiine ntristate, sau se bucur la vederea unor fiine vesele, acela cunoate legea
suprem. (Vikramacarita)
Exist vreo regul care poate s te conduc ntreaga via? S iubeti: ceea ce nu vrei s i se ntmple ie,
s nu faci altuia. (Confucius)
Cnd te rzbuni, te compori ca un om care muc un cine doar pentru c i cinele l-a mucat pe
el. (Austin OMalley)
Cele mai multe rele nu vin de pe afar, / Nu le aduc strinii, ci ni le face toate / Un pmntean d-ai notri ,
o rud sau un frate. (Alexandrescu)
Mnia este, fr ndoial un fel de njosire, dup cum apare limpede n slbiciunea acelora la care domin:
copii, femei, btrni, bolnavi. (Bacon)
Cel ce se strduie s se rzbune i pstreaz rnile deschise. (Bacon)
Rzbunndu-te, te faci egalul adversarului; iertndu-l, te ari superior lui. (Fr. Bacon)
De la nvinuire la dorina de rzbunare nu este dect un pas. (Balzac)
Ura nu calculeaz, nu cuget niciodat i refuz s vorbeasc limba raiunii. (Balzac)
Niciodat nu trebuie s te bai cu un porc n groapa cu nmol; te murdreti i, chiar dac nvingi n-ai nici
o satisfacie pentru c lui i place. (Cyrus Ching)
Nici un om nu poate transforma un tigru ntr-un pisoi zdobindu-l. Concilierea nu se realizeaz cu duritate.
Nu poi ajunge la o cale raional cu o bomb incendiar. (Franklin Delano Roosvelt, preedinte SUA,
1882-1945)
Cine nu iubete pe nimeni este nevoit s nvee s lingueasc. avem nevoie de iubire n via sau cel
puin de aparena ei. (Goethe)
Marea este la fel de adnc pe vreme calm, ca i pe furtun. (John Donne)
Cel ce-a nvins prin for/ i-a nvins dumanul doar pe jumtate. (John Milton)
Rzboiul este o confruntare care const n a determina valoarea forelor morale i fizice cu ajutorul
acestora din urm. (Karl von Clausewitz)
Nu ntuneca cerul altora cu suprarea ta. (N. Iorga)
Cnd urti pe cineva este ca i cum ai nghii otrav ca s-i moar dumanul. (Malachy McCourt)
Mnia este ca focul: nu se poate stinge dect atunci cnd e scnteie. Dup aceea e trziu. (Papini)
O diplomaie adnc trebuie adesea s ia nfiarea celei mai extreme simpliti, dup cum uneori curajul
se nfieaz sub aparena unei timiditi modeste. (Scott)
A nelege tot, nseamn a ierta tot. (Stael)
Fiecare lucru are dou toarte: una prin care este uor de purtat, alta prin care este greu de purtat. Dac
fratele tu i face nedreptate, nu considera n acest caz c te-a nedreptit, cci aceasta este toarta prin
care lucrul este greu de susinut. Mai degrab gndete c-i este frate, c ai fost crescui mpreun; astfel
vei apuca rul de toarta de care poate fi uor de purtat. (Epictet)
Bucurie, plcere durere, suferin
Noi ne calauzim faptele, unii mai mult, altii mai putin, prin placere si durere. (Aristotel)
Frica de durere duce la renuntare, care tot una cu refuzul de-a trai. (G. Calinescu)
Bucuriile premature ne impiedica sa ne realizam. (G. Calinescu)
Putina durere este ca un toxic ce imunizeaza organismul impotrriza otravirii. (G. Calinescu)
Odata cu satisfacerea, moare si amihntirile placerii (Cicero)
Caracter
A ramane om, cand exemplu te ispiteste si-ti aduce stirbiri, e o frumusete. (T. Arghezi)
Un barbat este cu adevarat tare numai cand isi marturiseste slabiciunea. (H de Balzac)
Caracterul fara intelepciune poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic. (Cicero)
Caracterul omului e destinul sau. (Heraclit)
Cinste, corectitudine
Nu sta departe de nevinovatie cel ce si-a marturisit pacatul cu sinceritate (Aristotel)
A fi simplu dar cinstit e mai pretios decat a fi genial dar necinstit (Balzac)
Omul cinstit isi face o lege din a-si respecta promisiunile, chiar si in lucrurile cele mai mici (Blanchard)
Omul cinstit este acela care este de folos altora cat poate, care nu face rau nimanui, in afara de legitima aparare. (Cicero)
Compensaie
Ne atrage tocmai ce ne lipseste (V.Hugo)
In lume totul trebuie platit. (A. Huxley)
Complex de inferioritate
Orice-ti iarta cineva numai un singur lucru nu: sa fii mai mare decat dansul. (N. Iorga)
Contiin instinct
Constiinta noastrae un judecator care nu da gres atat timp cat nu am ucis-o inca. (Balzac)
De un lucru nu va puteti lepada: de voi insiva. (N. Iorga)
Faptul ca nu gaseste indurare in proprii sai ochi este cea dintai pedeapsa pentru un vinovat. (D. I. Juvenal)
Avea cu dansul un vajnic luptator: constiinta. (J. Milton)
Vreau sa traiesc cu regretele mele, nu cu remuscarile mele. (J. Renard)
Contemporaneitate
Elogiul contemporanilor nostri nu-i niciodata curat. Curat e doar al posteritatii. (D. Diderot)
Contrarii, contradicii, contraste
Un idealis, atunci cand se izbeste de realitate, e totdeauna mai inclinat decat oricine sa creada ca orice ticalosie e posibila. (F. Dostoevski)
Convingere constrngere
A face prozeliti este dorinta naturala a fiecarui om. (Goethe)
Nimeni nu-si da osteneala sa convinga, atunci cand poate sa porunceasca (Cl. A. Helvetius)
Este usor sa-i convingi pe oameni de un lucru, dar e greu sa-i facisa fie fermi in aceasta convingere. (N. Machiavelli)
Credin
Tocmai cnd un arpe pierduse orice speran, istovit de foame i nghemuit ntr-un co, un oarece,
fcnd o gaur n timpul nopii, czu singur n gura aceluia. Stul cu carnea lui, arpele iei ndat pe
aceast cale. Fii linitii! Destinul este cauza prosperitii i a declinului oamenilor.(Bhartrhari)
La nceput a existat fiina, unic, fr (vreo) a doua entitate; unii spun c la nceput ar fi existat nefiina,
unic, fr (vreo) a doua (entitate), i c din aceast nefiin s-ar fi nscut fiina. Dar cum ar fi posibil aa
ceva? Cum s-ar putea nate fiina din nefiin. Fiina (este aceea care) a existat la nceput, unic i fr
(vreo) a doua entitate. (Chandogya Upaniad)
n tulburarea ei hulubia griete ctre iubitul ei: Soul meu, s-a sfrit cu noi. Jos st un vntor cu arc i
sgeat ascuit n mn; n jurul nostru d trcoale un oim. Aa i era. Dar un arpe muc pe vntor
i acesta nimeri cu sgeata oimul. Amndoi pornir iute spre lcaul lui Yama. Ciudat este mersul
destinului! (Cukla Bhudeva)
(El este) nelept, atotcuprinztor, Cel ce exist prin sine nsui. (Ica-Upaniad)
El este mare, divin, cu neputin de nchipuit, mai subtil dect ceea ce-i subtil; El se afl infinit de departe
i aici aproape (n corp); El slluiete; pentru cei care l contempl aici, n cavitatea inimii. (Mundaka-
Upaiad)
Cel care cunoate pe Brahma suprem trece dincolo de ntristare i pcat i liberat de legturile inimii
devine nemuritor. (Mundaka-Upaniad)
i fr paz st cel pzit de soart; i cel bine pzit piere, dac-l lovete soarta; triete i cel nenorocit i
prsit ntr-o pdure; i piere n cas chiar cel bine ferit. (Pancatantra)
Dup cum aurul cel galben se cunoate n foc, tot aa credina trebuie vzut n vremuri grele.(Ovidius)
C exist zei deducem, ntre altele, i din faptul c n toi este o prere nnscut privitoare la zei; i nu se
afl vreun neam att de n afara legilor i a civilizaiei, care s nu cread n zei. (Seneca)
Cine zice ndoial zice neputin. (Balzac)
Sunt lucruri n care trebuie s crezi pentru a le putea vedea. (Cervantes)
Minunea este copilul cel mai drag al credinei. (Goethe)
Gnditorii materialiti au atribuit mecanismului orb evoluiei mai multe miracole, coincidene
improbabile i minuni, dect i-au atribuit vreodat lui Dumnezeu toi teologii din lume. (Isaac Bashevis
Singe)
Credinele i hotrrile se macin dac le cntreti mult. (L. Rebreanu)
nchide-i o plant la ntuneric i vei vedea ce monstru diform se va produce din pricina setei sale de
lumin. Oare viaa omeneasc nu produce i ea astfel de monstruoziti n tendina sa spre
lumin? (Lucian Blaga)
O minune: puterea att de fraged a mugurului proaspt nvinge i sparge scoara cea mai tare i mai dur
a unui arbore. (Lucian Blaga)
Crezul zilelor noastre nu mai ncepe cu contientul cred, nici cu scepticul nu cred, ci cu tragicul vreau
s cred. (Lucian Blaga)
Privesc cum o plant se ntinde din ntunericul unei pivnie spre lumin. Fiecare fibr i se ndoaie spre
razele de soare. Nu poate tri fr de lumin, i totui planta nu simte i nici nu vede lumina. Oare,
sufletul nostru nu crete i nu se-ntinde i el spre-o lumin pe care n-o simim i n-o vedem? (Lucian
Blaga)
Iisus: fariseii l-au rstignit numai o dat; cretinii de nenumrate ori. (Lucian Blaga)
Pentru cei mai muli oameni, misteriosul devine natural, nu fiindc parvin s-l neleag, ci fiindc se
obinuiesc cu el. (Lucian Blaga)
A avea ncredere este o dovad de curaj, a fi credincios este un semn al forei. (Marie von Ebner-
Eschenbach)
Idealul este n sine o realitate n devenire. (N. Titulescu)
Critic
A descoperi lipsurile nu este suficient, daca nu propui si mijloace de indreptare (Goethe)
Cultur, civilizaie
Putine carti, multa maculatura. (Btiosu M.)
Cartile sunt prieteni reci, dar siguri. (V. Hugo)
Cartile prieteniu buni si credinciosi. (J. Jaures)
Cultura este ceea ce retii dupa ce ai uitat ce ai invatat. (Saint Marc Girardin)
Bagajul de cunostinte devine cultura decat atunci cand iti da aripi sa te inalti spre Cer, in sens contrar, el e doar un balast ce te trage spre haul cel mai adanc.
(Btiosu M.)
Cunoatere ignoran
Elocina nseamn susinerea unei idei n forma cea mai concis. (Abn al-Hamid Ibn Yahya)
Cel fr minte se mrginete la propria lui judecat i se uit adesea n spate s vad dac este
admirat. (Al-Ibchichi)
Aristotel spunea c acei care caut s demonstreze lucruri evidente fac la fel ca acei care vor numaidect
s arate soarele cu lampa. (Aristoteles)
Esop spunea c atunci va fi ru pentru toi, cnd toi vor practica totul. (Aeschines)
Vei cunoate btrn fiind, ct este de greu s nvei la aceast vrst, cnd se cere s fii
nelept.(Aeschylus)
E frumos s nvee lucruri nelepte i un btrn. (Aeschylus)
Cele nevzute se pot vedea prin cele vzute. (Anaxogaras)
Ceea ce avem de nvat s facem; nvm fcnd. (Aristotel)
Fii stpn pe subiect; cuvintele vor urma (de la sine). (Cato)
Adesea n calea celor care vor s nvee st autoritatea celor care predau. (Cicero)
Cnd cunoatem natura tuturor lucrurilor, suntem liberai de superstiie i de frica morii, nu ne tulbur
netiina, din care provin adesea spaime grozave; n sfrit vom fi i mai morali, cnd vom cunoate ce
cere natura. (Cicero)
Filozofia este medicina sufletului. (Cicero)
S tii c, dac nu este vindecat sufletul, ceea ce nu se poate face fr filozofie, suferinele nu vor avea
sfrit. (Cicero)
Dup cum, dac cineva, care s-ar da drept literat, ar vorbi incorect, sau dac acel care ar vrea s treac drept
cntre ar cnta fals, s-ar face de ruine, mai ales prin faptul c greete tocmai acolo unde pretinde c-i
cunosctor, tot astfel un filozof care greete n felul su de via se face de ocar tocmai prin faptul c se
poticnete n rolul n care vrea s fie nvtor, i pretinznd c cunoate tiina vieii greete n via.(Cicero)
Dup cum un ogor orict de fertil, nu poate da road, dac nu e cultivat, tot astfel i sufletul fr
nvtur. (Cicero)
Noi vrem s gsim adevrul, nu s convingem vreun adversar. (Cicero)
n primul rnd este propriu omului cutarea i cercetarea adevrului. (Cicero)
Fr a cunoate puterea cuvintelor este imposibil s cunoti oamenii. (Confucius)
Demetrius din Phalerae l sftuia pe regele Ptolemeu s-i procure scrierile privitoare la domnie i
conducere i s le citeasc; cci ceea ce nu ndrznesc s sftuiasc prietenii, st scris n cri.(Demetrius
Phalereus)
Exist, fr ndoial, tineri cu judecat i btrni fr minte; cci nu timpul (ne) nva s gndim, ci o
educaie timpurie i predispoziia. (Democritus)
Medicina vindec bolile corpului, iar filozofia libereaz sufletul de patimi. (Democritus)
Cei fr minte se iau dup ctigurile (separate ale) norocului, pe cnd cei care tiu (ce nseamn) astfel de
ctiguri, se iau dup filozofie. (Democritus)
Dup ce Democrit critic percepiile simurilor, spunnd: Culoarea este aparent convenional, dulcele
este aparent, amarul este aparent; n realitate nu exist dect atomi i vid, el pune simurile s vorbeasc
astfel ctre inteligen: Srman minte, tu primeti dovezile de la noi i vrei s ne birui? Biruina ta este o
nfrngere. (Democritus)
Din nelepciune provin trei lucruri: gndire just, vorbire fr gre i aciune dreapt.(Democritus)
Neghiobii i formeaz viaa prin darurile ntmplrii, cunosctorii prin acele ale nelepciunii. nu te
rezema de umbre, pune la baza vieii tale cunoaterea! (Democritus)
Pentru cei fr minte este mai bine s fie condui dect s conduc. (Democritus)
Ferice de acela care i-a dobndit o comoar de gnduri divine! (Empedocles)
Nu este admisibil ca omul ct este tnr s ezite s studieze filozofia, iar cnd a mbtrnit s se considere destul
de obosit ca s se mai poat ocupa de acest studiu, cci nu este nimeni prematur sau prea matur pentru ngrijirea
sntii sufletului su. (Epicur)
Cel ce spune c timpul ndeletnicirii cu filosofia n-a sosit nc sau c a trecut este asemenea unuia care ar
spune c timpul fericirii nu-i nc sosit sau c s-a dus; de aceea amndoi, i tnrul i btrnul trebuie s
caute nelepciunea, cel de-al doilea pentru ca, naintnd n btrnee s se simt tnr graie amintirii
celor trecute, iar primul ca s fie tnr i btrn n acelai timp prin lipsa de team fa de cele ce vor
veni. (Epicur)
nvtura este ca aurul are pre oriunde. (Epictet)
Adevrata nelepciune const n a nu prea nelept. (Eschil)
Mintea omeneasc face s fie bine conduse cetile i casele, iar n rzboi are mare putere. Cci un singur
gnd nelept biruie multe mini, pe cnd prostia bazat pe mulime este un mare ru.(Euripides)
Fiecare zi ne nva ceva nou. (Euripides)
Nu mai simt alt plcere dect de a nva. (Fr. Petrarca)
Erudiia nu ne nva s avem minte. (Heraclitus)
Cultura multilateral nu te nva i nelepciunea. (Heraclit din Efes)
i pierzi timpul cultivnd cuvintele. (Hesiod)
Acum copile, soarbe cu sufletul curat cuvintele; acum ofer-te celor mai buni (ca tine): Vasul nou va
pstra mult timp mirosul de care a fost ptruns pentru ntia oar. (Horatius)
Incultul ce vrea s nvee seamn cu savantul, savantul ce vorbete fr discernmnt seamn cu un
incult. (Ibn abi talib Ali)
Dup cum medicii au la ndemn instrumentele i cuitele pentru intervenii urgente, tot astfel i tu s ai
pregtite preceptele, ca s cunoti cele divine i cele umane i ca s faci orice lucru, fie ct de mic, cu
gndul la legtura dintre amndou. (Marcus Aurelius)
Sunt oameni pe care-i socotesc nevrednici a-mi primi nvtura i pe care refuz s-i nv i tocmai prin
aceasta le dau nvtur, fr nici un efort din partea mea. (Meng Tseu)
Regii au mai mult nevoie de sfatul nelepilor dect au acetia de favoarea regilor. (Muslah-al-Din
Saadi)
Fiecare i iubete ocupaia i-i place s-i ntrebuineze timpul cu ndeletnicirea cu care s-a
deprins. (Ovidius)
Elocin, tu care tii s nduioezi inimile i s cucereti lumea! (Pacuvius)
Cunoaterea cuvintelor conduce la cunoaterea lucrurilor. (Platon)
Nu de vorbele celor muli trebuie s inem seama, ci de judecata celui care cunoate purul
adevr. (Platon)
Toate se realizeaz n numr mai mare, mai bine i mai uor, cnd cineva face un singur lucru, dup
aptitudinea sa i la timpul su, lsnd la o parte celelalte. (Plato)
E cu neputin ca unul singur s exercite bine multe ndeletniciri. (Plato)
Fiecare poate exercita bine numai o singur ndeletnicire i nu mai multe; cci dac ar face aceasta,
apucndu-se de multe lucruri, el n-ar izbuti s se disting n nimic. (Plato)
Dac nu vor domni filozofii n ceti, sau dac cei ce se numesc astzi regi i stpnitori nu vor fi filozofi
cu adevrat i-n mod adecvat, i dac nu vor coincide puterea politic i filozofia nu exist ncetare a
mizeriei pentru state, i socot c nici pentru neamul omenesc. (Plato)
Tnrul nu-i n stare s judece ce e alegoric i ce nu, ci orice prere primete el, i va rmne netears i
neschimbat. De aceea, fr ndoial, trebuie fcut tot posibilul ca ceea ce aud (tinerii) pentru ntia oar,
s fie expus ct mai frumos i s se refere la virtute. (Plato)
Mult, dar nu multe. Pliniu precizeaz c pentru formarea spiritului este recomandat mult lectur ,
dar nu lectura risipit a tot felul de cri. (Plinius Minor)
De vreme ce sufletul nostru are din natur dorina de a nva i de a privi, nu este oare logic s dezaprobm pe
acei care ntrebuineaz ru aceast tendin pentru audiii i spectacole fr nici o valoare, i neglijeaz pe cele
frumoase i utile? (Plutarchus)
nvtura cere nzestrare i exerciiu. Profesorii au adeseori prilejul s observe printre elevii lor naturi
mai mult sau mai puin nzestrate pentru nvtur. Totui nzestrarea, talentul nu se dezvolt dect
prin exercitarea lui cci , observ Protagora : Arta nu este nimic fr studiu i nici studiul fr art.
Studiul nsui presupune deprinderi formate de timpuriu, dup cum observ Protagora: Din tineree
trebuie s ncepi a nva. (Protagoras)
Dup cum nu este de nici un folos medicina, dac nu alung boala din corp, tot aa nu e de nici un folos
filozofia, dac nu alung rul din suflet. (Pythagoras)
Mcar de-am ti ce e la ndemna noastr. Nu ne intereseaz ce este dincolo de noi. (Romanos Melodul)
Dup cum nvmntul elementar, prin care copiii nva a scrie i a citi, nu-i nva tiina i literatura,
ci numai i pregtete pentru a i le nsui mai trziu, tot astfel tiina i literatura nu duc sufletul la virtute
ci numai l pregtesc. (Seneca)
Remediile sufletului au fost descoperite de cei vechi. Dar cum s fie ntrebuinate i cnd, aceasta este
sarcina noastr de a cuta. (Seneca)
Tot ce-i salutar trebuie gndit i meditat des, ca s nu ne fie numai cunoscut, dar i la ndemn.(Seneca)
O parte a virtuii const n nvtur, alta n exerciiu; trebuie de o parte s nvei, pe de alta s ntreti
prin practic ce ai nvat. (Seneca)
Ce nebunie este s nvei lucruri de prisos, cnd este atta lips de timp? (Seneca)
Ca s ai parte de adevrata libertate, trebuie s fii sclavul filozofiei. (Seneca)
Lung-i calea prin precepte, scurt i bun prin exemple. (Seneca)
Trebuie s ndrumm viaa noastr cu exemple ilustre. (Seneca)
Vezi ca nu cumva cititul multor autori i a tot felul de cri s aib ceva nehotrt i nestabil.(Seneca)
Trebuie s imitm albinele i s separm tot ce am adunat din lectura (noastr) variat. (Seneca)
Tot ce citim, s nu lsm s rmn ntocmai, ca s nu fie strin ci s asimilm cele citite; altfel vor intra
n memorie, (dar) nu n minte. (Seneca)
Eu art altora calea cea dreapt, pe care am cunoscut-o trziu, cnd eram obosit de rtcire.(Seneca)
Pentru noi este un argument al adevrului atunci cnd toi au aceiai prere despre un lucru.(Seneca)
Nimeni nu ajunge la nelepciune din ntmplare. (Seneca)
Cea dinti condiie a fericirii este nelepciunea. (Sophocles)
Prudena n aciune depinde de cunoaterea situaiei. (Sophocles)
nelept e acela care tie din experiena altuia. (Syrus)
Mai bine s nu tii un lucru, dect s-l nvei prost. (Syrus)
Socrate spunea c cei care tiu ce este fiecare lucru, sunt n stare s explice i celorlali; pe cnd cei care nu
tiu, e firesc s se nele i pe ei i s nele i pe alii. (Xenophon)
E riscant ca cineva s spun sau s fac ceea ce nu tie. (Xenophon)
Desfurnd comorile nelepilor din vechime, pe care ni le-au lsat scrise n cri, le parcurg mpreun
cu prietenii (mei), i cnd vedem ceva bun, alegem i socotim ca un mare ctig, cnd putem fi de folos
unul altuia. (Xenophon)
n orice aciune oamenii vor s asculte cel mai mult de acei pe care-i socotesc ca cei mai
destoinici. (Xenophon)
nvai i de la predecesori; cci aceasta este cea mai bun nvtur. (Xenophon)
A ntreba nseamn a te instrui. (Xenofon)
Datorit priceperii, seriozitii, stpnirii de sine i cumptrii sale, omul detept i creeaz o insul pe
care nici un val nu o va acoperi. (Aprama devarga)
Uor l ctigi pe cel netiutor; i mai uor este ctigat cel care are judecat. Dar pe semidoctul cu o
frm de tiin nici Brahma nu-l poate mulumi. (Bharthari)
nvtura e o perl, o avere mare, pe care rudele n-o pot mpri ntre ele, nici hoii fura, i care nu se
mpuineaz prin druire. (Bhavabhuti)
Cel iscusit s scoat esenialul i din crile cele mici i din cele mari, ca albina din flori.(Bohtlingk)
Dup cum o pasre legat de o sfoar, dup ce a zburat n toate prile i nu poate gsi nicieri un loc
unde s se aeze; se ndreapt spre locul de care-i legat, tot astfel mintea, dup ce zboar n toate prile,
n cele din urm i gsete refugiu n suflet, cci mintea este legat de suflet.(Chandogya-Upaniad)
Cei care se adncesc n Brahma i pun urmtoarele ntrebri: Este Brahma cauza (acestui Univers)? De
unde ne-am ivit? Prin cine trim? Unde vom fi? Cine ne conduce n fericire i-n restrite? (Cvetacvatara-
Upaniad)
El e nceputul, cauza unirii (corpului cu sufletul), dincolo de ntreitul timp i independent de acesta. Pe
zeul acesta vrednic de slav, cu toate nfirile, care este originea a tot ce exist i care st n inim, l
ador (neleptul). (Cvetacvatara-Upaniad)
Din faptul c un om ru citete crile de legi sau studiaz Vedele nc nu rezult nimic; caracterul
predomin aici. (Hitopadeca)
Nu este consiliu acela n care nu se afl btrni. (Hitopadeca)
Dumanc este mama, vrjma este tatl, al crui copil nu este dat la nvtur. (Hitopadeca)
E greu s te cunoti att de bine, nct s poi spune c eti capabil sau nu de ceva. ns cine posed o
astfel de tiin, acela nu-i pierde cumptul nici cnd este la strmtoare. (Hitopadeca)
Cei care cultiv netiina intr n ntunericul orb. ntr-unul i mai mare cei care sunt mulumii cu tiina
lor. (Ica-Upaniad)
Arta nvtorului atinge un grad i mai nalt cnd este ncredinat unui discipol eminent.(Kalidasa)
Sufletul, mai subtil dect ceea ce-i subtil i mai mare dect ceea ce-i mare, este aezat n cavitatea inimii
fiecrei fiine. Cine-i liberat de dorine, acela, lipsit de ntristare, privete prin favoarea Creatorului
aceast mreie a sufletului. (Katha-Upaniad)
Cine nu-l cunoate, acela l cunoate; cine l cunoate, acela nu-l cunoate. El nu este neles de cei care-l
neleg; el este neles de cei care nu-l neleg. (Kena-Upaniad)
tiina sufletului este tiina suprem. (Mahabharata)
Fr a fi ntrebat, nu spune nimnui nimic, nici cnd ntreab n mod nepotrivit; cel cu minte, chiar cnd
tie, s se poarte n lume ca i cnd ar fi mut. (Manu)
Cel care nu-i prsete casa spre a vedea ntreg pmntul plin de minunii, acela-i (ca) o broasc ntr-o
fntn. (Pancatantra)
Atta timp ct omul nu cutreier pmntul dintr-o ar n alta, el nu dobndete temeinic nici nvtur
nici averea nici vreo meserie.(Pancatantra)
nelepii nu deplng ceea ce s-a pierdut, ceea ce a murit i ceea ce a trecut; cci aceasta este, dup ct se
spune, deosebirea dintre nelepi i nebuni. (Pancatantra)
La cei nelepi btrneea se ivete mai nti la minte, apoi n corp; pe cnd la cei nenelepi ea se ivete
n corp, dar niciodat la minte. (Pancatantra)
Cum dispare frumuseea iernii, cnd este lovit de vntul primverii, aa scade zi cu zi inteligena celor
dotai din cauza grijilor pentru familia mpovrtoare. (Pancatantra)
Cunoaterea cluzete spre unitate aa cum ignorana duce la diversitate. (Ramakrishna)
Fr cunoatere nu este (cu putin) libertatea nici chiar prin sute de asceze. (Somadeva)
Cel care se pricepe nu vorbete; stpnind erudiia, el tace. (Lao Tz)
Cei plini de pofte i de ur nu vor cunoate niciodat adevrul. (Vinayapitaka)
nelepciunea nseamn cunoaterea bazat pe discernmnt, mbinat cu o gndire vrednic de
laud. (Visudhi-Magga)
nvnd pe alii te instruieti, povestind observi, afirmnd examinezi, artnd priveti, scriind gndeti,
pompnd i aduci apa n fntna ta. Dezvoltarea maximei antice: nvnd nvei, n sensul modern c
activitatea social dezvolt toate funciile intelectuale ale omului. (Amiel)
Unui om detept i place s nvee. Unui prost, s nvee pe alii. (A. P. Cehov)
tiina nsi e putere. (Bacon)
Totul se nlnuie n lumea real. Orice micare corespunde unei cauze, orice cauz se leag de ansamblu;
prin urmare, ansamblul este reprezentat n cea mai mic micare. (Balzac)
A recunoate nu nseamn a te supune? (Balzac)
Toate minile mrginite au obiceiul de a nu iei din cercul ntmplrilor i de a nu le cuta cauza. Pentru
greelile lor le place s-i gseasc vinovai pe alii. (Balzac)
Dac n orice mprejurare omul nu se nvrte n jurul lucrurilor sau a ideilor pentru a le cerceta sub toate
aspectele, omul acela este un neisprvit i un molu, prin urmare n primejdie de a pieri. (Balzac)
nelepciunea vine odat cu nvtura. (Balzac)
Toi cei ce tiu puin vor s arate pretutindeni ceea ce tiu. (Benito Jeronimo Feijoo)
Din nimic nu poi s scoi nimic/ noul vine din ce-i vechi/ dar nu e mai puin nou. (Bertold Brecht)
Cei ce topesc multe lumnri n citirea crilor, tocesc i vederea ochilor trupului; dar cei ce n-au cutat niciodat
pe slove, mcar c i-au pzit mai ascuit vederea ochilor, ns netiina i-a vrt n ntuneric i n tartarul
necunotinei. (Cantemir)
Semnul nelepciunii este ca din cele vzute sau auzite a adulmeca pe cele nevzute i neauzite, i a socoti
cele viitoare din cele trecute. (Cantemir)
Cine are idei limpezi le transmite uor celorlali. (C. A. Helvetius)
Nu mpiedic nimic ca cineva s fie cu tiin de carte i s posede toat nvtura i (totui) s fie beiv,
necumptat, avar, nedrept, trdtor i, n sfrit, fr minte. (Cebes)
Este o minune s se nimereasc leacul pentru un ru a crui cauz nu se cunoate. (Cervantes)
Vrei s nvei tiinele cu uurin? ncepe prin a-i nva limba. cultura lingvistic i literar este
temelia culturii. (Condillac)
Lectura crilor de valoare este conversaia cu cei mai de seam oameni ai secolelor trecute.(Descartes)
Cnd am avut civa bnui mi-am cumprat cri, iar dac mi-a mai rmas ceva, mi-am luat hran i
mbrcminte. (Desiderius Erasmus)
Gnditorul este un om care vede acolo unde ceilali nu vd. (Dimuet)
Vai de acela care vrea s-i nvee pe oameni mai iute dect pot nva. (Durant)
A nva numai, fr a judeca, nu te duce la nimic; adunarea de cunotine nu trebuie s aib dect un
singur scop: s ne nvee cum s ne judecm pe noi nine. (E. Knight)
Cunoaterea este antidotul temerii. (Emerson)
ntreaga via este experimentare. Cu ct faci mai multe experiene, cu att este mai bine.(Emerson)
nchisese ochii pentru a nu vedea rul de pe acest pmnt, i, n acest fel, rul l-a gsit fr nici o
aprare. (Ernst Wiechert)
Un om nu poate nelege profunzimea unei cri nainte de a fi vzut i a fi trit cel puin o parte din
coninutul ei. (Ezra Loomis Pound)
Adevrata filozofie const n a face, nu cri, ci oameni. (Feuerbach)
Spiritele mediocre osndesc tot ceea ce le depete nelegerea. (Fr. De La Rochefoucauld)
Experiena este ca steaua polar: ea nu lumineaz dect seara. (Fr. De La Rochefoucauld)
Hazardul descrete, pe msur ce crete cunoaterea. (France)
Am ncercat diferite moduri de a tri i eu socot c cel mai bun este ca, ocupndu-ne cu studiul, s asistm
n pace la vicisitudinile oamenilor i s prelungim prin privelitea secolelor i a mpriilor durata scurt
a zilelor noastre. (France)
Ochii i toate simurile noastre nu sunt dect soli de erori i curieri de minciuni. (France)
Cunoaterea este prin ea nsi putere. (Francis Bacon)
Puin filozofie duce sufletul la ateism, dar aprofundarea filozofiei l duce spre religie. (Francis Bacon)
Lectura d omului plenitudine, vorbirea, siguran i scrisul, precizie. (Francis Bacon)
Orice filozofie moral nu este altceva dect o slujitoare a religiei. (Francis Bacon)
Bogia de experien strin, agonisit din cri, asta se cheam erudiie. Experiena proprie este
nelepciune. (G. E. Lessing)
Cusurul nvturii trzii este acesta, c ceea ce n-ai nvat niciodat i ai ignorat mult timp, cnd, n
sfrit ai nceput s-o tii, ii mult s-o spui oriunde i n orice mprejurare. (Gellius)
Cel mai mare dintre filozofi arta c atunci cnd literatura i nvturile filozofiei ptrund ntr-un om
pervers i deczut, ca ntr-un vas spurcat i murdar, ele se schimb, se transform i se stric.(Gellius)
Adevrul ne umple de sntate i ne d puteri noi n munc. Cine st alturi de adevr nu poate s nu
nving. A urmri numai adevrul i a-l dovedi, aceasta este toat obiectivitatea. (George Clinescu)
Este o mare nebunie s sfidezi fr motiv inteligena altuia. (Giovanni Boccacio)
Nu te lsa ademenit s contrazici. nelepii cad n netiin, cnd se ceart cu cei netiutori.(Goethe)
Nimic nu este mai nspimnttor ca ignorana activ. (Goethe)
Obscurantismul propriu-zis nu este faptul c se mpiedic rspndirea a ceea ce-i adevrat, clar i util, ci
faptul c se pune n circulaie ceea ce-i fals. (Goethe)
Cnd ai pierdut interesul, pierzi i amintirea. (Goethe)
Oamenii sunt att de copleii de condiionrile infinite ale fenomenelor, nct ei nu pot observa condiia
(lor) unic i primordial. (Goethe)
Nu fii subtil, ci nelept. Cine tie mai mult dect i se cere, seamn cu vrful prea ascuit care se rupe
uor. Adevrurile dovedite sunt mai sigure. Este bine s ai minte, dar nu s fii un palavragiu.(Gracian)
Nimic nu cere mai mult pruden dect adevrul. (Gracian)
Orice prost e ferm convins, i oricare om ferm convins e prost; cu ct judecata sa e mai greit, cu att e
mai mare ndrtnicia sa. (Gracian)
Sunt ocupaii ciudate, care sunt moliile timpului preios. A te ocupa cu ceva nepotrivit e mai ru dect a
nu face nimic. (Gracian)
Respectul pentru adevr reprezint nceputul nelepciunii. (Herzen)
Adevrul triete, ca toate fiinele vii, numai ca totalitate; cnd se desparte n prile lui, i dispare sufletul i rmn
din el numai abstraciile moarte cu miros de cadavru. (Herzen)
Deschide cartea, ca s nvei ce au gndit alii; nchide cartea, ca s gndeti tu nsui. (Heyde)
Lumea nu e a cui o strbate cu piciorul, ci a cui o nelege cu gndul. Nu tii bine ceva dect mult vreme
dup ce l-ai nvat. (J Joubert)
Nu e nimic n minte, care s nu fi trecut mai nti prin simuri. (John Locke)
Dup cum un ogor, cu ct e mai roditor, cu att produce mai muli spini i mrcini, tot aa o minte
superioar este plin de gnduri ciudate dac nu-i semnat cu germenii nelepciunii i ai
virtuii. (Komensky)
Ignorana profund inspir tonul dogmatic; acel care nu tie nimic crede c poate nva pe alii ceea ce
abia a aflat el nsui; acel care tie multe nu-i nchipuie c ceea ce spune ar putea fi necunoscut i se
exprim mai cu indiferen. (La Bruyere)
Spiritele mediocre condamn de obicei tot ce depete inteligena lor. (La Rochefoucauld)
Prilejurile ne fac cunoscui celorlali i nc i mai mult nou nine. (La Rochefoucauld)
Cine gndete puin, se neal mult. (Leonardo da Vinci)
Bogia experienei strine ctigat din cri se numete erudiie. Experiena proprie este nelepciune.
Cel mai mic capitol al acesteia este mai preios dect milioane din cealalt.(Lessing)
A citi mult face pe unii trufai i pedani; a vedea multe te face nelept, nelegtor i util.(Lichtenberg)
Veacul nostru are profei care vorbesc despre via cu entuziasmul unor bolnavi. Puterea ce pulseaz n
opera lor nu seamn cu vigoarea omului sntos, ci cu fora nebunului delirant.(Lucian Blaga)
Sunt lucruri care nu pot fi nelese dect vag. i ar trebui s ne mulumim cu att, din nefericire ns noi
ncercm s le nelegem mai precis i, ca urmare, ne trezim c nu le mai nelegem deloc(Lucian Blaga)
Unii cugettori, care aspir s ptrund pn n fiina nsi a realitii, i aseamn inspiraiile i
clarviziunile cu fenomenul minunat al instinctului. Simpatia misterioas prin care ei ncep s ptrund
tainele existenei ar fi un fel de instinct. tim c instinctul are certitudini, dar tot att de uimitoare sunt i
rtcirile n care el cade. Oare cutare filosof, care-i clocete absolutul, nu se aseamn cu gina, care
clocete nite buci de var? (Lucian Blaga)
Cei care s-au ocupat cu istoria problemelor ce i le-a pus mintea omeneasc au putut s remarce c
misteriosul, enigmaticul ce-l nlturm dintr-o ntrebare, dintr-un lucru, apare n alt parte. Cu ct
lmurim printr-un fenomen ori printr-o lege mai multe enigme, cu att devin ele nsele mai enigmatice: a
vorbi n privina aceasta foarte bucuros despre un principiu al conservrii enigmelor. (Lucian Blaga)
Cel dinti lucru la care aspir un curent nou, ce lupt mpotriva tradiiei, este de a-i crea o
tradiie. (Lucian Blaga)
Nu-i mbogeti sufletul cu adevruri mrunte: cine i-ar face avere adunnd praful de aur mprtiat pe
faa pmntului? (Lucian Blaga)
Sunt adevruri aa de puin bttoare la ochi, nct descoperirea lor este aproape o creaie.(Lucian Blaga)
Foarte multe sofisme se nasc nu din lips de logic, ci din prea mult logic, ca s zicem aa: anume,
atunci cnd operm cu mai mult logic; cu mai mult analiz, cu mai multe subtiliti metodice dect
cere gradul de complexitate proprie obiectului pe care-l cercetm, cnd cheltuim mai mult for dect
cere problema(Lucian Blaga)
Adevrurile mari sunt poate c aa de aproape i de imediate, nct numai de aceea nu le gsim, fiindc le
cutm. Ar trebui numai s deschidem ochii i s privim: dar aceasta este foarte greu.(Lucian Blaga)
Logica sufer de un mare viciu logic: ea crede c nsi realitatea e de natur logic. Dac ntlnete ceva
ce nu se poate nelege n chip logic, ea va susine c acest ceva nu exist, ci e numai aparen(Lucian
Blaga)
C adevrul poate avea i influene dezastruoase asupra noastr nu mrturisete mpotriva valorii sale
ideale, ci dovedete numai slbiciunea noastr: suntem ca bolnavii, care nu suport aerul aspru i curat al
munilor. (Lucian Blaga)
Oamenii pe care ncepem s-i cunoatem mai bine, nu-i mai putem judeca, cci faptele i manifestrile lor
izolate le apreciem n comparaie cu celelalte fapte ale lor. Ne pierdem, cu alte cuvinte, fa de ei punctul
de vedere omenesc, i-i judecm relativ, n cadrul i n condiiile lor proprii. (Lucian Blaga)
Inteligena omeneasc nu este o misterioas fabric de adevruri absolute. Ea este un factor determinant
n snul realitii, un centru de activiti spontane, un creator de ficiuni, de mituri. Vederile metafizice
ale spiritualismului sau ale materialismului sunt mituri, i mit este i cutare ipotez a tiinei
moderne(Lucian Blaga)
Sunt adevruri pe care este cu neputin s le nelegi just, dac nainte de aceea n-ai trecut prin anumite
rtciri! (Lucian Blaga)
Ce teorie a cunoaterii adopi este un pas de o importan enorm pentru viaa spiritual, cci teoria
cunoaterii nu este o simpl teorie ntre multe altele, ci nceputul strlucit sau dezastruos al unei adnci
sau mrginite concepii despre lume. (Lucian Blaga)
Raionamentele minii se cldesc din experiene sigure i repetate. (M. V. Lomonosov)
iretul dispreuiete studiile; omul simplu le admir i neleptul le folosete. (Macauly)
Cine se gndete la prea multe lucruri nu ajunge niciodat la vreo concluzie. (Macchiavelli)
Materia nu-i dect energie acumulat; i energia poate lua toate formele, de la cderea unei pietre pn la
gndirea omului. Materia i spiritul sunt dou aspecte ale aceleiai substane, ale aceleiai existene, ale
aceleiai energii. (Maeterlinck)
Multe lucruri tia, dar pe toate le tia prost. (Margites)
E mai uor s negi lucrurile dect s te informezi despre ele. (Mariano Jos de Larra)
O oper clasic este o carte pe care toat lumea dorete s o fi citit, dar pe care nimeni nu vrea s o
citeasc. (Mark Twain)
Cnd fugi dup spirit, prinzi prostia. (Montesquieu)
Sunt anumite adevruri despre care nu-i de ajuns s convingi (pe cineva), ci trebuie s(-l) faci s le i
simt. (Montesquieu)
Dou jumti de adevr nu fac un adevr ntreg. (Multatuli)
Nu e greu s gseti adevrul. E greu s ai dorina de a-l gsi. (N. Iorga)
Adevrul e pretutindeni, dar nu-l recunoate dect acela care-l caut. (N. Iorga)
n anumite circumstane, simularea nebuniei constituie dovada celei mai nalte nelepciun.(Niccolo
Machiavelli)
Mai bine s nu tim nimic, dect s tim multe lucruri pe jumtate. (Nietzsche)
Ct de sterile sunt orice speculaii intelectuale atta vreme ct rmn lipsite de aciune i de
experien. (O. Wilde)
De obicei (tocmai) acela care tie mai puin, gsete plcere mai mare n a contrazice.(Oxenstierna)
Gsesc fr ncetare ceva de nvat. (P. L. Roederer)
Cei care nu iubesc adevrul (i) iau ca pretext al contestrii (lui) mulimea acelora care l
tgduiesc. (Pascal)
Adevrul este att de ntunecat n aceste timpuri i minciuna att de fixat, nct n-am fi n stare s
cunoatem adevrul, dac nu l-am iubi. (Pascal)
Cnd citim prea iute sau prea ncet, nu nelegem nimic. (Pascal)
Oamenii trebuie nvai ca i cum n-ai vrea s-i nvei, iar lucrurile necunoscute trebuie prezentate ca
lucruri uitate. (Pope)
Nu exist ocupaie mai rodnic dect aceea care ne ajut s ne cunoatem pe noi nine. (R. Descartes)
Nimic nu-l nfurie mai tare pe un prost dect s-i spui c nu nelege. (Cardinalul Retz)
Orice cugetare care nu acioneaz este un avort sau o trdare. (Romain Rolland)
Cum poi fi sceptic n chip sistematic i de bun-credin? Filozofii sceptici sau nu exist sau sunt cei mai
nenorocii dintre oameni. ndoiala cu privire la lucrurile pe care ne este necesar a le cunoate este o stare
prea violent pentru spiritul omenesc: nu-i reziti prea mult; fr voia lui se decide ntr-un chip sau altul
i prefer s se nele dect s nu cread n nimic. (Rousseau)
S ne ferim de a vesti adevrul celor care nu sunt n stare s-l asculte. (Rousseau)
O vorb iscusit doarme ntr-o ureche neghioab. (Shakespeare)
Oamenii, care i-au petrecut viaa cu cititul i au scos nelepciunea lor din cri, seamn cu aceia care au
dobndit cunotine exacte despre o ar din multe descrieri de cltorie. Aceste descrieri pot da
informaii despre multe lucruri, dar n fond nu dispun de o cunoatere unitar, lmurit i temeinic a
acelei ri. Dimpotriv, acei care i-au petrecut viaa cugetnd, seamn cu aceia care au cltorit n acea
ar: numai acetia tiu propriu-zis despre ce este vorba, cunosc lucrurile n legturile lor i sunt acolo cu
adevrat la ei acas. (Schopenhauer)
Unde duce gndirea fr experimentare, ne-a artat Evul Mediu; ns secolul acesta e menit s ne lase s
vedem unde duce experimentarea fr gndire i ce se alege din educaia tineretului care se mrginete
(numai) la fizic i chimie. (Schopenhauer)
A citi nseamn a gndi cu un cap strin n locul celui propriu. (Schopenhauer)
Nimeni nu poate vedea deasupra sa. Cu aceasta vreau s spun: fiecare vede la cellalt numai att ct este
el nsui: cci el l poate cuprinde i nelege numai n msura propriei sale inteligene. Dac aceasta este
de calitatea cea mai umil, atunci toate darurile spirituale, chiar i cele mai mari, nu-i vor produce efectul
asupra lui i el nu va observa la posesorul lor nimic, dect numai ceea ce-i mai josnic n individualitatea
sa, deci numai slbiciunile i defectele sale de temperament i de caracter. (Schopenhauer)
Dup cum biblioteca cea mai bogat, dac nu e pus n ordine, nu aduce atta folos ct una foarte
modest, dar bine aranjat; tot aa i cea mai mare cantitate de cunotine, dac nu le-a prelucrat
gndirea proprie, preuiete mai puin dect una mult mai redus, care ns a fost aprofundat n multe
feluri. (Schopenhauer)
O filozofie adevrat nu se poate ese numai din noiuni abstracte, ci ea trebuie s se bazeze pe observaie
i experien; att interioar ct i exterioar. (Schopenhauer)
Credina i tiina se afl ntre ele n acelai raport ca cele dou talgere ale unei balane, n msura n care
una se ridic, cealalt coboar. (Schopenhauer)
Ar fi bine s cumperi cri dac ai putea cumpra i timpul pentru a le citi, dar de obicei se confund
cumpratul crilor cu nsuirea cuprinsului lor. A pretinde ca cineva s rein tot ce a citit vreodat este
ca i cum ai pretinde s pstreze n sine tot ce a mncat cndva. A trit dintr-una corporal, din cellalt
spiritual i a devenit pe aceste ci ceea ce este astzi. (Schopenhauer)
Trebuie s inem seam c experiena pe care o dau crile, orict de preioas ar fi ea, ine totdeauna de
domeniul cunoaterii; n timp ce experiena care se nate din ncercrile vieii, ine de domeniul
nelepciunii, i c un grunte din aceasta, are nesfrit mai mare valoare dect un munte din
cealalt. (Smiles)
S cunoatem cu exactitate natura noastr, pe care dorim s-o desvrim i, totodat, natura lucrurilor,
att ct este nevoie. S scoatem n mod just deosebirile, acordurile i opoziiile dintre aceste lucruri. S
concepem just cum pot i cum nu pot fi modificate lucrurile. S comparm cu natura i cu puterea
omului. (Spinoza)
Nu exist adevr care s nu devin pentru spiritele false, materie de erori. (Vauvenargues)
Prostul cu memorie bun are la dispoziia lui multe gnduri i fapte, dar nu tie s trag din ele nici o
concluzie. (Vauvenargues)
Nimeni nu se crede att de capabil de a nela pe un om de spirit ca prostul. (Vauvenargues)
Cnd nu nelegem ceea ce citim, nu trebuie s ne ncpnm s nelegem; trebuie, din contra, s lsm
cartea; n-avem dect s-o relum n alt zi, sau la o alt or, i o vom nelege fr sforare. Ptrunderea, la
fel ca invenia sau ca oricare alt talent omenesc, nu este o nsuire de orice moment; nu suntem dispui
totdeauna s intrm n spiritul altuia. (Vauvenargues)
O carte cu totul nou i original ar fi aceea care ar face s se iubeasc adevruri vechi.(Vauvenargues)
Poate c nu exist adevr care s nu fie pricin de rtcire pentru vreo minte greit.(Vauvenargues)
Nu ne putem ridaca la adevrurile mari fr entuziasm. (Vauvenargues)
Cel ce deschide o coal, nchide o temni. (V. Hugo)
Mare ignorant trebuie s fie omul care d rspuns la toate problemele! (Voltaire)
Personal, eu sunt mereu gata s nv, dei nu-mi place ntotdeauna s mi se dea lecii. (Sir Winston
Churchil)
Elocvena este poezia prozei. (William Cullen Bryant)
Indiferena provine din ignoran, i cu ct cineva este mai nelept, cu att este determinat de ceea ce este
perfect. (W. G. Seibnitz)
Este mai uor s cumperi o carte dect s-o citeti i mai uor s-o citeti dect s-o nelegi!(William Osler)
Cunoaterea de sine
Cei mai multi oameni isi sunt atat de straini, incat ar trebui sa vorbeasca la persoana treia despre ei insisi cam asa cum vorbesc copiii (L.Blaga)
Excesele introspectiei: in oglinda in care te privesti nu incerca sa-ti vezi si respiratia. Altfel ii tulburi luciul. Si atunci nu te mai vezi deloc. (L.Blaga)
Nu exista ocupatie mai rodnica decat aceea care ne ajuta sa ne cunoastem pe noi insine. (R. Descartes)
Esti invincibil daca nu te prinzi in lupte dincolo de sfera puterii tale. (Epictet)
Retrage-te in tine insuti: practica deseori aceasta reculegere sufleteasca; vei deveni un alt om. (A. Marcus Aurelius)
Daca ne cercetam bine, aproape intotdeauna vom gasi in noi un pacat pe care-l osandim la altii. (L. Tolstoi)
Curaj, ndrzneal, eroism, pruden fric, spaim, laitate
Omul curajos nu-i scurteaz viaa nfruntnd pericolele. Fricosul nu i-o pstreaz chiar dac-i
precaut. (Abu al-Ala Al-Ma Arri)
Nu v ataai dect de oamenii vrednici de stim; evitai mai presus de orice compania celor lai; nimeni
nu i respect, nici mcar cunoscuii lor. (Alceu)
ndrzneala este nceputul aciunii. (Democrit)
Brbia micoreaz loviturile sorii. (Democrit)
Nenorocirea ostenete; vnturile nu sufl mereu cu aceiai turbare; norocul fericiilor are un sfrit. Totul
trece, totul se schimb; omul cu sufletul ntreg se ncrede pn la urm n speran. Dezndejdea este
laitate. (Euripides)
Trebuie s ndrznesc, fie c izbutesc fie c nu. (Euripides)
Pentru mine, adevratul curaj este prudena. (Euripide)
Omul cu adevrat superior este omul prudent atunci cnd chibzuiete, pentru c analizeaz toate riscurile
posibile, dar care este cuteztor cnd trebuie s acioneze. (Herodot)
Sufletul mi-i curajos, cci am ndurat multe suferine pe valuri i-n rzboi. Dup ele poate s vin i
asta. (Homerus)
Nu uita s-i pstrezi sngele rece n nenorocire. (Horaiu)
i zeul ajut o ndrzneal justificat. (Menander)
Mhnirea tie s nscoceasc mpotriva ei nsi rele de dou ori mai mari dect realitatea.(Philemon)
Dup cum copiii se sperie de orice n ntunericul orb, tot aa ne temem i noi n plin lumin.(Lucretius)
Un om tare, cnd e lovit, i sporete puterea. (Seneca)
Nu fiindc (lucrurile acestea) sunt grele nu avem curaj, ci fiindc nu avem curaj ele sunt grele.(Seneca)
Tot ce se poate ntmpla, s ne nchipuim c se va ntmpla. (Seneca)
Lucrul de care te temi se ntmpl mai iute dect acela pe care-l speri. (Syrus)
n mprejurri critice ndrzneala preuiete foarte mult. (Syrus)
Cnd marea este linitit, oricine poate fi crmaci. (Syrus)
Cnd sufletul ovie, este de ajuns un mic impuls ca s-l ndrepte ntr-o parte sau alta. (Terentius)
Cine se teme s ntreprind ceva cu hotrre, aceluia nu-i folosete la nimic o (ntreag) comoar de
cunotine; oare lampa lumineaz orbului ceva chiar cnd o ine n mn? (Hitopadeca)
Ce nu-i dat s se ntmple, nu se-ntmpl; ce este dat s se ntmple, nu se poate altfel; de ce nu se bea
antidotul acesta, care nltur otrava grijii? (Hitopadeca)
Dac nu se expune la primejdii, omul nu vede fericirea; dac ns risc, atunci, dac triete o
vede. (Mahabharata)
Fericirea suprem este anevoie de dobndit, atta timp ct omul nu face o sforare eroic.(Pancatantra)
Cei viteji nu-i pierd curajul, chiar cnd soarta se arat nfricotoare; dup cum oceanul nu poate fi sleit,
orict de grozav ar fi aria care seac lacurile. (Pancatantra)
Fr curaj, nu se trece peste o nenorocire, chiar (dac-i) foarte mic. (Somadeva)
Nenorocirile fug (departe) de cei curajoi, ca i cum le-ar fi fric de acetia. (Somadeva)
Fricoii sunt nechibzuii. (Somadeva)
Pe cel nentreprinztor, lstor, fatalist i lipsit de brbie, zeia fericirii nu vrea s-l mbrieze, ca i o
femeie tnr pe un btrn. (Tantrakhyayika)
Ceea ce trebuie s se ntmple are deschise porile pretutindeni.(Kalidasa)
Curajul sufletesc depete puterile fizice. (Baltasar Gracian)
Curaj mare, noblee mare. (Baltazar Gracian)
Cnd lipsete curajul tiina nu d roade. (Baltasar Gracian)
Nu m scrbii de rzboi. Se zice c el i distruge pe cei slabi, dar pacea face la fel. (Bertolt Brecht)
Unul din efectele fricii este c ne rtcete simurile i face ca lucrurile s ne par altfel dect
sunt. (Cervantes)
A nvinge fr primejdie nseamn a triumfa fr glorie. (Corneille)
Teama de pericol este de o mie de ori mai ngrozitoare dect pericolul prezent, i nelinitea pe care ne-o
provoac previziunea rului este mai de nesuportat dect rul nsui. (Daniel Defo)
Noroc- sta-i numele pe care cei slabi l dau curajului. (G. Duhamel)
Muli au avut aptitudini extraordinare; ns fiindc n-au avut curaj, ei au trit ca nite mori i au sfrit
prin a fi ngropai n inactivitatea lor. (Gracian)
Posibilul ntreab Imposibilul: Unde stai? Imposibilul rspunde: n visurile slbnogilor.(Tagore)
Curajul presupune organizarea speranelor. Or, apaticii tocmai la aceasta renun la organizarea
speranelor. i rmn cu braele ncruciate, considernd c i rul, i binele se nscriu n
fatalitate. (Andr Malraux)
Cei care au mult de ndjduit i nimic de pierdut vor fi ntotdeauna periculoi. (Edmund Burke)
Superstiia este religia sufletelor slabe. (Edmund Burke)
Caracteristica adevratului eroism este tenacitatea. (Emerson)
Nu zbovi s te ncumei, atunci cnd mulimea cutreier nehotrt; este n stare s fac totul omul
nobil, care nelege i apuc iute. (Goethe)
Adevratele caliti ale unui comandant se manifest n lupt. Lupta este cel mai sever examinator care
stabilete adevrata capacitate a fiecruia. (J. K. Bagramean)
Prima condiie a victoriei este sacrificiul. (J. Galsworthy)
Nelinitea tresare la freamtul frunzei. (Joost Van den Vondel)
Observ-te numai bine: sunt mprejurri cnd laitatea i-o interpretezi ca trie de caracter: cnd te reine
de la o fapt rea. (Lucian Blaga)
Lupta reuete mai ales acelora care iubesc mai mult lupta dect succesul. (Lucian Blaga)
Este poate o datorie s vezi prezentul n culori mai negre dect este de fapt: pentru ca din aceast vedere
s izvorasc o lupt mai hotrtoare spre mai bine. (Lucian Blaga)
Curajul este ceva care se formeaz, care triete i moare care trebuie ntreinut la fel a i armele. (N.
Iorga)
Mai contagioas dect ciuma, spaima se transmite ntr-o clipit. (Nikolai Gogol)
Dintre toate primejdiile, cea mai mare este subestimarea dumanului. (Pearl Buck)
Curajul este vederea peste propria fiin i peste orice primejdie, a unui scop. (Ren Quiton)
Plictiseala este expresia suprem a indiferenei. (Ricardo Leon)
Fricosul se sperie nainte de primejdie, laul n timpul ei, curajosul dup ea. (Richter)
Cnd exist voin, exist i cale bttorit. (Shaw)
Cel care merge pe mijlocul drumului primete lovituri din ambele pri. (George P. Schultz secretar de
stat american n per. 1735-1826)
Curvie feciorie
Demades spunea c pudoarea este cetatea frumuseii. (Demades)
Fr Ceres (pine) i fr Bacchus, Venus rmne rece. (Terentius)
Omul nu se abate de la calea cea bun, i stpnete simurile, are ruine, se poart cum trebuie atta
timp ct nu ptrund n inima lui sgeile privirilor nimicitoare de statornicie pe care frumoasele cu gene
lungi le arunc din arcul sprncenelor. (Bharthari)
Cnd pornete s fac ceva o femeie cuprins de o iubire nebun, nici Brahma nu ndrznete s-o
opreasc. (Bharthari)
Bufnia nu vede ziua, corbul nu vede noaptea. Ciudat orb e amorul, c nu vede nici ziua nici
noaptea. (Bohtlingk)
Cine poate ascunde de femei averea sa sau un secret? (Somadeva)
ncrederea n femei ia judecata chiar i celor inteligeni. (Somadeva)
Omul rmne nelept, curajos i fericit ct timp nu d peste o femeie frumoas i
nestatornic.(Somadeva)
Acolo unde o femeie frumoas i bine fcut care ateapt privind n drum, care-i prostul care intr ntr-
o astfel de nchisoare fr lanuri, care poart numai numele de cas? (Somadeva)
Cei ameii de dragoste au o idee tulbure despre legea moral. (Somadeva)
Cineva poate s cunoasc o femeie rea, cu chipul frumos, dar cu pcate ascunse, asemenea unui lac cu
lotui nflorii, n care se ascund crocodilii. (Somadeva)
Toate pasiunile ne fac s comitem greeli, dar dragostea ne face s svrim greelile cele mai ridicule. (La
Rochefoucauld)
O, slbiciune, numele tu e femeie! (Shakespeare)
Cuvnt tcere
Cine nu stie sa taca, acela nu a invatat nici sa vorbeasca (Aristotel)
Cei mai cumpliti surzi sunt cei care nu vor sa auda (D. Diderot)
E in zadar sa vorbesti celui ce nu vrea sa te asculte. (M. Eminescu)
Datorie
In toate lucrurile, fa ce depinde de tine; iar in rest, fii hotarat si linistit. (Epictet)
Desavrire
O singura rugaciune am: Domane, sa nu ma lasi niciodata sa fiu multumit cu mine insumi! (L. Blaga)
Cei ce tind spre desavarsire, rareori se intampla sa nu-i intreaca pe ceilalti. (B. Castiglione)
Deertciune
Zgrciii adun ca i cnd ar tri venic; risipitorii risipesc ca i cnd ar trebui s moar. (Aristotel)
Recunotina mbtrnete repede. (Aristotel)
Cel care se gndete la natura lucrurilor, la varietatea vieii, la slbiciunea omeneasc, nu jelete cnd se
gndete la ele, ci tocmai atunci el este ntr-adevr filozof. (Cicero)
Cei fr minte nzuiesc spre ceea ce nu-i i risipesc cele prezente, chiar dac sunt mai de valoare dect
cele disprute. (Democrit)
Este vtmtor s vrei s placi vecinilor ti. cci aceast dorin te poate aduce la abdicri de la
principiile tale mai nalte sau la fapte i declaraii lipsite de sinceritate. Voina de a plcea este o
slbiciune i, ca atare, te poate mpinge ctre tranzacia la i ctre minciun. Eti, oare, un copil
rsfat pentru a avea nevoie de admiraia altora? Nu poi rmne tu nsui? (Democrit)
Dac vrei s faci bogat pe cineva, nu-i spori averea, ci ia-i din dorine. (Epicur)
Adevrul i nelepciunea constau n nuane. (Ernest Renan)
Dezbinare nu va nceta niciodat n oraele oamenilor. (Euripides)
Fiind din natere sortit rnei, de ce nali pe pmntul acesta palate mree? (Farid ud-Dn Attar)
Dac fericirea ar consta n plcerile trupeti, am spune c boii sunt fericii cnd gsesc de mncat
nut. (Heraclit din Efes)
Mgarii prefer paiele, aurului. (Heraclit din Efes)
Ct de nesbuit este omul care, dispreuind ceea ce se afl lng el, va cuta ceea ce este departe de
el! (Hesiod)
O, grijile oamenilor! O, ct deertciune este n lucruri! (Lucilius)
Ct timp lipsete lucrul pe care l dorim, ni se pare c le ntrece pe celelalte; apoi, dup ce l-am dobndit,
dorim altceva; i aceeai sete i stpnete pe acei care nzuiesc necontenit n via.(Lucretius)
S nu mi se ntmple ce doresc, ci ceea ce-mi este de folos. (Menander)
Dintre toate lucrurile cea mai plcut este noutatea. (Ovidius)
Omul este visul unei umbre. (Pindarus)
Nu cuta s(-i) sporeti averea, ci s(-i) reduci dorina. (Plato)
Eu vd c noi toi, ci trim, nu suntem dect nite imagini sau o umbr uoar. (Sophocles)
mi dau seama c nu suntem altceva dect fantome sau uoare umbre, noi ce trim pe pmntul
acesta. (Sofocle)
Pentru oameni nu exist nimic care s dureze: nici noaptea nstelat, nici nenorocirile, nici bogia; totul
s-a spulberat ntr-o bun-zi. (Sofocle)
Pe cine l favorizeaz norocul prea mult pe acela l i prostete. (Syrus)
Norocul e de sticl: se sparge (tocmai) cnd strlucete. (Syrus)
Cine are cel mai mult? Cel care dorete cel mai puin. (Syrus)
Aceea la care m gndesc mereu m dispreuiete; n schimb ea iubete pe altul, iar acela e ndrgostit de
alta, i din pricina mea sufer alta. S-o ia naiba i pe aceea i pe acela i dragostea i pe asta i pe
mine. (Bhartrhari)
Cnd toate dorinele care se aflau n inima sa nceteaz, atunci muritorul devine nemuritor i dobndete
pe Brahma (nc fiind) aici (pe pmnt). Cnd toate legturile inimii din viaa aceasta sunt rupte, atunci
muritorul devine nemuritor. (Katha-Upaniad)
Cei fr minte umbl dup dorinele (pentru lucrurile) din afar; de aceea cad n mrejele ntinse ale
Morii. Dar cei nelepi, cunoscnd ce-i nemurirea, nu caut ceva statornic printre lucrurile nestatornice
aici pe pmnt. (Katha-Upaniad)
Tinereea, averea, domnia i lipsa de judecat pricinuiesc pagub fiecare din ele singure; cu att mai mult
cnd sunt toate patru laolalt. (Hitopadeca)
n aceast via plin de mizerii ce durere mai mare dect aceea c dorinele nici nu se realizeaz nici nu
nceteaz. (Hitopadeca)
Adu-i aminte statornic de nestatornicia (lucrurilor). (Hitopadeca)
i mintea celui foarte inteligent se pierde din cauza necontenitei preocupri privitoare la sare, unt, ulei,
orez, haine i lemne. (Pancatantra)
Cine privete pe femeia altuia ca pe mama sa, averea altuia ca pe un bulgre de pmnt, pe toate fiinele
ca pe sine nsui: acela este nelept. (Pancatantra)
Cum se ntlnesc dou lemne pe un ocean i, dup ce stau ctva timp mpreun, se despart: tot astfel soia, copiii,
prietenii i lucrurile, dup ce se adun, se despart. Plecarea lor e sigur . (Ramayana)
Aa trece gloria lumii (Sic transit gloria mundi : cuvinte adresate papilor, la ncoronarea lor, artndu-
li-se cum se mistuie o flacr deasupra capetelor lor, pentru a le aminti caracterul trector al puterii
omeneti i pentru a domoli orgoliul puterii).
Darurile mari ale norocului sunt precare i ceea ce-i prea strlucit nu e fr risc; orice situaie nalt n viaa
omeneasc e nesigur, cci o rstoarn timpul sau invidia, atunci cnd cineva atinge culmea prosperitii. Mijlocia
n toate este mai sigur, prin faptul c cineva nu are un loc umil din partea norocului, dar nici un loc prea nalt; cci,
dac se ntmpl s cad mai de jos, el i ascunde mai uor nenorocirea; pe cnd la ceea ce-i mare i cderea e
mare; pentru c invidia se nveruneaz contra celui ilustru i caut s rstoarne pe aceia pe care-i nal
norocul. (Fragm. anonime)
Esena lumnrii nu este ceara care las urme, ci lumina. (A. De Exupery)
Dobndirea minunatelor mijloace de producie n-a adus libertatea, ci grija i foametea. (Albert Einstein)
Omul srman copil al ndoielii i al morii, a crui speran e cldit pe trestii. (Byron)
Alte mti, aceiai pies, / Alte guri, aceiai gam, / Amgit att de-adese / Nu spera i nu ai
team. (Eminescu)
Zic toi ce vor s zic, / Treac-n lume cine-o trece; / Ca s nu-ndrgeti nimic, / Tu rmi la toate
rece.(Eminescu)
Ca un cntec de siren, / Lumea-ntinde lucii mreje; / Ca s schimbe-actori n scen, / Te momete n
vrteje; / Tu pe-alturi te strecoar, / Nu bga nici chiar de seam, / Din crarea ta afar / De te-ndeamn,
de te cheam. (Eminescu)
Muti de-o zi pe-o lume mic de se msur cu cotul,/ n acea nemrginire ne-nvrtim uitnd cu totul/
Cum c lumea asta-ntreag e o clip suspendat,/ C-ndrtu-i i-nainte-i ntuneric se arat. (Eminescu)
De ce i-ar iubi omul lanurile, chiar de-ar fi fcute din aur. (Francis Bacon)
Dac ceva de pre i de nenlocuit dispare, avem impresia c ne-am trezit dintr-un vis. (Hermann Hesse)
Cel care ntr-o bun zi tie s renune cu hotrre sau la un nume mare sau la o mare autoritate sau la o
mare situaie, se libereaz ntr-o clip de multe necazuri, de multe vegheri i uneori de multe
nelegiuiri. (La Bruyere)
Nu atepta prea mult de la alii. Adesea ne dezamgim pe noi nine; de aceea trebuie s ne ateptm s
fim dezamgii de alii. (Lubbock)
Cei mai alei dintre oameni se las condui n via de-un ideal nscut din ei nii: sunt ca orbii, care se
las purtai de mn de copii lor. (Lucian Blaga)
Eu nu cred c mprirea n partide a adus vreodat vreun bine; dimpotriv, este inevitabil ca atunci cnd dumanul
se apropie cetile dezbinate s piar deodat, fiindc totdeauna partea mai slab se va alipi de forele externe, iar
cealalt nu va putea s reziste. (Machiavelli)
Singurtatea este preul pe care trebuie s-l pltim c ne-am nscut n aceast perioad modern, att de
plin de libertate, de independen i de propriul nostru egoism. (Natsume Soseki)
Solomon i Iov au cunoscut cel mai bine mizeria omului i au vorbit cel mai bine despre ea: unul cel mai
fericit, iar cellalt cel mai nefericit; unul cunoscnd din experien deertciunea plcerilor, cellalt
realitatea durerii. (Pascal)
Singurul lucru care ne consoleaz de mizeriile noastre este distracia; i totui ea este cea mai mare dintre
mizeriile noastre. Cci aceasta este ceea ce ne mpiedic mai ales s ne gndim la noi i ne face s ne
pierdem pe nesimite. Fr ea ne-am afla n plictiseal i aceasta ne-ar mpinge s cutm un mijloc mai
solid de a iei din ea. Dar distracia ne amgete i face ca s sosim pe nesimite la moarte. (Pascal)
Fericirea omului, aici pe pmnt, nu-i dect o stare negativ, ntruct trebuie s-o msurm prin cantitatea mai mic
de rele pe care le sufer. (Rousseau)
Pentru a cuta o fericire imaginar, ne pricinuim mii de rele adevrate. (Rousseau)
Onorurile i bogia schimb caracterul oamenilor. (Scott)
Lumea aceasta, teatru de orgoliu i de rtcire, este plin de nefericii care vorbesc despre
fericire. (Voltaire)
Devotament
Adevaratul nume al devotamentului este dezinteresarea. (V.Hugo)
Discernmnt
Pn nu-i asculi pe amndoi, nu poi s judeci. (Aristophanes)
Ori de cte ori suntem n ndoial, trebuie s alegem calea prin care greim mai puin. (Aristotel)
Fii prost, cnd o cere mprejurarea; (A ti) s simulezi prostia cnd trebuie, este cea mai mare
nelepciune. (Cato)
Prefer s par fricos dect imprudent. (Cicero)
Orice om poate grei; dar numai cel fr minte struie n greeal. (Cicero)
Din cauza prerilor vulgului suntem tri n rtcire i nu vedem realitatea. (Cicero)
Cine nu se teme de nimic, este surprins de primejdie. (Confucius)
Cnd cineva depete msura, lucrurile cele mai plcute devin cele mai nesuferite. (Democritus)
Cel mai uor este s te neli singur; cci fiecare crede ceea ce dorete. (Demosthenes)
E o nebunie s te apuci de ceva peste puterile tale. (Demostene)
Cel care arat cu buntate calea celui rtcit face ca i cum ar aprinde o lumin pentru altul; ea i
lumineaz totui i lui. (Ennius)
neleptul care nu-i poate fi de folos lui nsui, n zadar este nelept. (Ennius)
La fiecare lucru cerceteaz antecedentele i urmrile, i (numai) dup aceea apuc-te de el; altfel la
nceput vei fi dispus, fiindc nu te-ai gndit la nimic din cele ce vor urma; pe urm ns, cnd se vor ivi
unele greuti, te vei lsa n mod ruinos de ceea ce ai ntreprins. (Epictetus)
Gndete-te mult nainte de a spune sau de a face ceva; cci nu vei avea libertatea de a revoca spusele sau
faptele tale. (Epictetus)
Msura este supremul bun. (Eschil)
Bunvoina inoportun nu se deosebete de dumnie. (Euripides)
Toat biruina nu-i dect chibzuin. (Euripides)
Al doilea gnd este (de obicei) mai nelept. (Euripides)
Cnd nceputul este ru, i sfritul este la fel. (Euripides)
Cei prevztori scot nvminte din primejdiile altora. (Fedru)
Nu remedia rul prin ru. (Herodotus)
Dac nu se spun prerile contrarii ntre ele, nu este cu putin s se aleag cea mai bun, trebuie s ne
mulumim cu aceea care a fost rostit; pe cnd dac sunt spuse, este cu putin; dup cum i aurul curat
nu poate fi cunoscut prin el nsui; ns dup ce-l frecm de alt aur, tim care-i mai bun. (Herodotus)
Acela-i brbatul cel mai vrednic care se teme cnd se chibzuiete, gndindu-se c i s-ar putea ntmpla
orice, dar n aciune este ndrzne. (Herodotus)
Cel mai bun lucru pentru muritori este ordinea, i cel mai ru dezordinea. (Hesiodus)
Este o msur n toate i limite bine trasate. constatarea aceasta exprim de fapt un ndemn, o norm
a moderaiei i cumptrii: nu depi msura, nu nclca limitele prescrise de bunul sim. Morala
antic preconiza msura ca pe unul din principiile ei fundamentale. Horatius luda calea de mijloc
aurit, aurea mediocritas. (Horatius)
Se poate nainta (mcar) pn la un punct, dac nu-i ngduit mai departe. (Horatius)
Nimeni nu atinge dintr-o dat culmea ruinii. (Iuvenalis)
Omul care nu se gndete sau nu prevede lucrurile ndeprtate, are necazul aproape. (Lun Yu)
Deprinde-te ct mai mult a asculta pe oricine i a te pune, pe ct poi mai mult, n sufletul celui cu care
stai de vorb. (Marc Aureliu)
Excesul de severitate strnete ura. Excesul de indulgen ubrezete autoritatea. (Muslah-al-Din Saadi)
Cnd cineva vede i ateapt numai ceea ce vrea, judecata lui cu privire la adevr va fi
nentemeiat. (Menander)
nelepciunea nu se potrivete pretutindeni; uneori trebuie s fim i noi nebuni mpreun cu
ceilali. (Menander)
Ai comis pcatul, cnd te-ai oprit s-l faci numai pentru c nu este permis. (Ovidius)
Nu este nimic care s nu aduc muritorilor (vreun folos). n rstrite lucruri ce stteau aruncate ajung a fi
preuite. (Petronius)
Dac nu ne folosim de ceea ce avem i cutm ce nu avem, vom fi lipsii de unele din pricina sorii, iar de
altele din pricina noastr. (Philemon)
Un lucru, ca s fie bine judecat, trebuie judecat de cei pricepui, iar nu de cei muli. (Plato)
Cine se ferete s nu fie nelat, (acela) abia se ferete, chiar cnd se ferete. (Plautus)
Nu svri fapta, dac ai ndoial. (Plinius)
Un sfat care nu poate fi schimbat, este ru. sfaturile rigide, care nu in seama de schimbarea
mprejurrilor, pot deveni primejdioase. (Publilius Syrus)
Ochii nu greesc dac mintea conduce ochii. (Publilius Syrus)
n orice ntreprinzi, gndete-te unde ajungi. (Publilius Syrus)
Pericolul vine mai repede atunci cnd este dispreuit. (Publilius Syrus)
nainte de a ncepe ceva trebuie chibzuin, iar dup ce te-ai chibzuit trebuie ca lucrul s fie ndeplinit la
timp. (Sallustius)
Cel care sper fr temei, dezndjduiete fr temei. (Seneca)
Pe cel care jelete i pe cel care se teme obinuim s-l supraveghem, ca nu cumva s se foloseasc ru de
singurtate. Nici un om fr judecat nu trebuie lsat singur cci atunci ia hotrri funeste. Atunci el pune
la cale primejdii viitoare, fie pentru alii, fie pentru sine nsui. Atunci mediteaz pofte
nelegiuite. (Seneca)
De aceea ajungem cu greutate la nsntoire, fiindc nu tim c suntem bolnavi. (Seneca)
Nimic nu mpiedic atta nsntoirea ca schimbarea deas a remediilor. (Seneca)
Este salutar s nu avem relaii cu acei care se deosebesc de noi i care doresc altceva. (Seneca)
Puini sunt aceia, care i ornduiesc viaa i lucrurile dup un plan: ceilali, la fel ca cei care plutesc pe un
fluviu, nu merg, ci sunt purtai De aceea trebuie s stabilim ce voim i s perseverm n
aceasta. (Seneca)
Lucrurile vtmtoare nu pstreaz niciodat msura. (Seneca)
De linite nu au parte dect aceia care i-au format o judecat nestrmutat i precis. (Seneca)
S se asculte i partea advers. (Seneca)
nluntrul (nostru) totul s fie deosebit; (dar) nfiarea noastr s fie ca a mulimii. (Seneca)
Cnd eroarea devine obteasc, ea ne ine loc de ceea ce-i drept. (Seneca)
S apreciem fiecare lucru, ndeprtnd ce se spune despre el, i s cercetm ce este nu ce e numit. (Seneca)
Nu numai oamenilor, dar i lucrurilor trebuie s li se ia masca i s li se redea aspectul propriu.(Seneca)
Orice virtute se bazeaz pe msur. (Seneca)
A pune o povar pe un bolnav i a da noroc unor (oameni) needucai, este acelai lucru.(Socrates)
Aici este boala cea mai grav pentru oameni, cnd vor s vindece rul prin ru. (Sophocles)
Este imposibil s cunoti sufletul, sentimentele i gndurile cuiva, nainte ca el s exercite vreo dregtorie
i s aplice legile. (Sophocles)
Cei lipsii de judecat nu tiu c au binele n mna lor, pn ce-l scap. (Sophocles)
Omul inteligent judec cele noi dup cele vechi. (Sophocles)
Trebuie chibzuit mult timp ceea ce se hotrte o dat (pentru totdeauna). (Syrus)
E mai bine s fii nvins, acolo unde victoria e pgubitoare. (Syrus)
E prea trziu s te chibzuieti, cnd s-a ivit primejdia. (Syrus)
Dup o hotrre pripit urmeaz cina. (Syrus)
Graba are ca nsoitor greeala i cina. (Syrus)
Trebuie de pregtit mult timp rzboiul, pentru a nvinge mai iute. (Syrus)
n tot ce ntreprinzi gndete-te unde vei ajunge. (Syrus)
Cine cru pe cei ri, acela vatm pe cei buni. (Syrus)
Cru i pe cel ru, dac exist riscul s piar i cel bun. (Syrus)
S te fereti totdeauna de acela care te-a nelat o dat. (Syrus)
Cnd sufletul st la ndoial, un motiv nensemnat l mpinge ntr-o parte sau ntr-alta. (Terentius)
Diavolul, cnd face ceva mortal, l impregneaz cu lucrurile cele mai plcute i cele mai dragi ale lui
Dumnezeu. (Tertullianus)
E greu s cunoti msura cnd i merge bine. (Theognis)
Un om chibzuit, chiar cnd e ncet, el ajunge din urm pe cel iute, prin judecata cea dreapt a zeilor
nemuritori. (Theognis)
Fii chibzuit; iar pe limb s-i stea totdeauna miere. (Theognis)
Caracterul multora e greu de cunoscut, cnd l privete cineva de departe, chiar cnd e iscusit. Cci unii i
ascund rutatea sub bogie, iar alii (i ascund) virtutea sub srcia cea funest.(Theognis)
Aceia sunt cei mai destoinici n orice ndeletnicire, care, renunnd de a se ocupa de multe lucruri, se
ndreapt (numai) spre unul. (Xenophon)
Dac cineva, atunci cnd fiul su are nevoie de doctorie i nu vrea s-o ia, l neal dndu-i medicamentul
drept mncare, i dac ntrebuinnd astfel minciuna l face sntos, cum trebuie socotit aceast
nelciune? (Xenophon)
Omul s-i taie un membru care-l vatm i prin a crui lepdare restul triete fr grij.(Bhagavata-
Purana)
Silina n lucruri imposibile, nesilina n cele posibile, din cauza rtcirii, sau nesilina la timp; din aceste
trei pricini nu izbndete fapta. (Boktlingk)
Servitorii se cunosc, cnd li se d o nsrcinare; rudele la nevoie; prietenul n nenorocire; soia, cnd se
pierde averea. (Canakya)
O mare nflcrare chiar de la nceput este o piedic pentru orice succes. Oare apa, dei rece de tot, nu
strpunge munii? (Hitopadeca)
Cel nelept mic un picior i st pe cellalt. Omul s nu-i prseasc locul su de mai nainte fr a
cerceta locul strin. (Hitopadeca)
Nu trebuie s se ncread cineva n ruri, n cei care poart cuit, unghii sau coarne, nici n femei sau
regi. (Hitopadeca)
Cnd un lucru e ntreprins cum trebuie, chiar dac nu reuete, el nu pricinuiete atta suprare ca atunci
cnd e ntreprins n mod nechibzuit. (Kamandaki)
n aceast lume oarb nvaii nu rmn acolo unde nu se face deosebire ntre o piatr preioas
veritabil i o bucat de sticl. (Kamandaki)
Greu se mai ntoarce fericirea care a fost dispreuit mai nainte. (Kalidasa)
Numai strinii l consider pe omul ales ca atare; ai si l cred de-o seam cu ei. (Kusumadeva)
Zece feluri de oameni nu cunosc ce-i legea: cel beat, cel nebun, cel obosit, cel furios, cel flmnd, cel
grbit, cel lacom, cel speriat i al zecelea, cel ndrgostit. De aceea cel prudent s nu aib de a face cu
ei. (Mahabharata)
Cine cunoate pe un ticlos i nu-l oprete, dei-i n stare, se face vinovat de fapta rea a aceluia tocmai
fiindc poate (s-l mpiedice). (Mahabharata)
Ce va rezulta pentru mine, dac voi face aceasta i ce va rezulta, dac n-o voi face? (Numai) dup ce se
va chibzui astfel cu privire la aciunile (sale) s le svreasc omul sau s le lase.(Mahabharata)
Omul s examineze cu exactitate viitorul i prezentul tuturor aciunilor (sale) i de asemenea calitile i
defectele tuturor celor trecute. (Manu)
Ceea ce dorete, vede sau svrete muritorul ziua, aceea o spune sau o face n somn, fiindc l
preocup. (Pancatantra)
Cnd e n primejdie s piard totul, cel cu minte jertfete jumtate. (Pancatantra)
Cine n-are singur judecat, nici nu face cum l nva prietenii, acela piere. (Pancatantra)
Omul s nu fac ceva ce n-a vzut bine, ce n-a recunoscut bine, ce n-a auzit bine, sau ce n-a examinat
bine. (Pancatantra)
Mai bine s dai puin, dar la timp; ce folosete mult (dac-i dat ) cnd nu trebuie? (Somadeva)
De obicei oamenii zpcii de zvonuri nu sunt n stare s judece. (Somadeva)
Cel cu minte s primeasc o vorb nimerit chiar i de la un copil; dar s nu bage n seam cuvintele
prosteti, chiar dac le spune un btrn. (Vikramacarita)
Cei care nu se ncred, chiar dac sunt slabi, nu sunt biruii de cei mai tari; pe cnd cei care se ncred,
repede sunt biruii chiar i de cei slabi. (Tantrakhyayika)
Mai uor i-o stnc a muta din cale, dect cu cei proti s-ncerci taclale. (Abu Madin Ibn Hamal)
Nu schimbai calul cnd v aflai n mijlocul rului. (Abraham Lincoln)
O eroare este cu att mai primebdioas cu ct conine mai mult adevr. (Amiel)
Sftuiete-te cu cel mic i cu cel mare i pe urm hotrte tu nsui. (Anton Pann)
Cere sfat din partea ambelor vremuri: a celor vechi, pentru ce-i mai bun, a celor mai din urm, pentru ce-i
mai potrivit. (Bacon)
Omul nelept i va procura singur mai multe prilejuri dect gsete. (Bacon)
Cea mai mare pclit de pe pmntul acesta va rmne mereu Naivitatea. (Balzac)
ntreprinde ncet, dar persevereaz n ceea ce ai nceput. (Bias)
Lucrurile care sunt fr msur nu pot s dureze mult timp. (Boccacio)
Sufletele nelepte se pleac chiar i n faa dreptei socoteli a vrjmailor. (Cantemir)
Nu te mini singur. Cel care se minte pe sine i-i pleac urechea la propriile sale minciuni ajunge s nu
mai deosebeasc adevrul nici n el, nici n jurul lui, s nu mai aib respect nici pentru sine nici pentru
ceilali. (A. P. Cehov)
Cine seamn iluzii, culege suferin. (Elie Ben-Gal)
Corpul nostru seamn cu animalele, iar sufletul nostru seamn cu ngerii. Trebuie s alegem bine
imaginile pe care le vom ntipri n el; cci nu trebuie s turnm ntr-un vas att de mic i de preios dect
lucruri alese. (Fenelon)
Valorm ceva prin aspiraia noastr; un suflet se msoar prin dorina sa, dup cum judecm catedralele
de la deprtare, dup nlimea clopotnielor lor. (Flaubert)
Muli oameni naufragiaz n via nu pentru c sunt ri, ci pentru c le-a lipsit gruntele de pruden i de
stpnire de sine ntr-un moment dat. (Fr. W. Frster)
Cnd loveti un inocent fureti un bandit. (Hugo)
Teoria i practica se influeneaz totdeauna reciproc; din faptele oamenilor se poate vedea ce gndesc, iar
din prerile lor se poate spune de mai nainte ce vor face. (Goethe)
Vorba unui singur om nu e vorba nimnui. Este just s fie ascultai amndoi. (Goethe)
ntrebuinai bine timpul, el trece aa de iute; ns ordinea v nva s ctigai timp. (Goethe)
Fiecare s rmn pe drumul pe care a apucat i nu cumva s se lase impresionat de autoritate, obsedat de
acordul unanim i trt de mod. (Goethe)
Cine i ascunde primejdia, i este duman. (Goethe)
Prudena are valoare chiar i atunci cnd nu este necesar. (Goethe)
Lucrurile atrn de multe i variate mprejurri neprevzute; de aceea i rezultatul fericit este att de
rar. (Gracian)
A preui intensitatea mai mult dect extensiunea. (Gracian)
Maturitatea spiritului se manifest n ncetineala crezrii. Minciuna este foarte obinuit de aceea
crezarea s fie neobinuit. (Gracian)
Cnd vntul succesului sufl prea atare, mai d jos din pnze. (Henrik Wegeland)
Prghia principal a neamului omenesc este n leagn, pentru c de nceput depinde totul; att rul ct i
binele. ncotro se ndreapt cineva, ntr-acolo i merge, n urma capului trupul i-n urma oitii
trsura. i cel mai uor lucru este a ncepe de la nceput, cci din alt loc este mai anevoios. (Komenski)
Elogiile prtinitoare i exagerate moleesc i slbesc talentele: cuvintele de ocar i ironia muctoare le
aduc la disperare i le nbu chiar n fa, dar o apreciere neprtinitoare purific gustul i, artnd cu o
mn lipsurile, ncoroneaz cu cealalt frumosul. (Krilov)
Abilitatea este cauza apropiat a neltoriei: de la una la alta pasul e alunecos; minciuna constituie
singura deosebire dintre ele; dac-i adugat la abilitate, avem neltoria. (La Bruyere)
Prea mult atenie acordat primejdiei te face, cel mai adesea, s cazi ntr-nsa. (La Fontaine)
La orice lucru trebuie s avem n vedere sfritul. (La Fontaine)
n aciunile mari trebuie s ne dm silina nu att de a face s se nasc prilejuri, ct mai ales de a profita
de cele care se prezint. (La Rochefoucauld)
Cea mai subtil dintre toate fineile este s tim bine s ne prefacem c am cdea n cursele ce ni se
ntind. (La Rochefoucauld)
E mai uor s fim nelepi pentru alii dect pentru noi. (La Rochefoucauld)
Adevratul mijloc de a fi nelat este de a te crede mai subtil dect ceilali. (La Rochefoucauld)
ndoiala nu trebuie s fie altceva dect luciditate, altfel devine o primejdie. (Lichtenberg)
Strile sufleteti care par a nu avea nici un motiv, au motivele cele mai adnci. (Lucian Blaga)
ntunericul nu trebuie s-l luminm pentru ca s-l putem vedea(Lucian Blaga)
De ndat ce vei face Satanei concesiunea de-a discuta cu el, poi fi sigur c te va bate n dialectic i te va
ndupleca. (Lucian Blaga)
Multe situaii n via, dac le-am rezolva numai cu logica, am lucra tocmai aa cum ne-ar nva i
diavolul s lucrm. (Lucian Blaga)
Cnd caui comori, nu sapi n nori, ci n pmnt. (Lucian Blaga)
La un dar mare, chibzuin mult i la politee exagerat, nencredere mult! (Mateo Aleman)
Dup cum spiritul nostru se fortific prin comunicarea cu spiritele viguroase i echilibrate, tot astfel, nu se
poate spune ct de mult pierde i degenereaz prin relaiile i frecventarea continu ce avem cu spiritele
josnice i bolnvicioase: nu exist contagiune care s se rspndeasc la fel cu aceasta. (Montaigne)
Ferete-te de acel duman care vrea s te ctige i pe tine mpotriva ta. (N. Iorga)
Adesea virtutea nu are dumani mai declarai dect acei care se prefac cel mai mult c sunt avocaii
ei. (Oxenstierna)
nelepciunea ne oprete s judecm dup simple aparene, s credem tot ce auzim, s facem tot ce putem,
s spunem tot ce tim i s cheltuim tot ce avem. (Oxenstierna)
Gndurile neleptului sunt totdeauna naintea aciunilor sale; dar cel fr minte le pune, de obicei, la
coada tuturor ntreprinderilor sale. (Oxenstierna)
Aparena face adesea ca soldatul s devin general, canonicul, episcop i dracul, clugr.(Oxenstierna)
ncrede-te, dar vezi n cine. (Oxenstierna)
Lumea e att de tare ocupat cu aparena, nct prea puin i pas de realitate. (La Oxenstierna)
Cine nu e convins c e jos, nu se gndete s se urce sus. (Papini)
Noi credem uneori c lucrurile sunt adevrate, numai fiindc sunt spuse n mod elocvent.(Pascal)
Cnd vrem s dojenim cu folos i s artm altuia c se neal, trebuie vzut sub ce latur privete el
lucrul, pentru c de obicei el este adevrat sub acea latur, i s-i recunoatem acest adevr, dar s-i
descoperim latura sub care lucrul este greit. (Pascal)
Nu spune de mai nainte ce ai de gnd s faci; cci, de nu vei izbuti, te vei face de rs. (Pittacus)
n observaiile pe care le facem noi nine, devenim prtinitori, de dragul celui care facem
observaiile. (Pope)
Nu fii primul care ncearc ceea ce-i nou, dar nici ultimul care leapd ceea ce-i vechi. (Pope)
Bunul sim vulgar este un judector prost atunci cnd este vorba de lucruri mari. (Renan)
Cine vrea s realizeze ceva excelent i nzuiete s produc ceva mare, acela s-i concentreze n tcere i
neobosit n punctul cel mai mic puterea cea mai mare. (Schiller)
Cnd toi aceia care ne nconjoar sunt de alt prere dect noi i se comport n consecin, este greu s
nu ne fac s ovim, chiar cnd suntem convini de rtcirea lor. (Schopenhauer)
S ne gndim bine i de repetate ori asupra unui proiect, nainte de a-l pune n executare, i chiar dup ce
am examinat totul n mod ct se poate de temeinic, s mai rezervm ceva i insuficientei cunoateri
omeneti, datorit creia tot mai pot exista mprejurri imposibil de scrutat sau de prevzut i care pot
face ca ntregul calcul s ias greit. (Schopenhauer)
Cel care ateapt ca pe lumea aceasta diavolii s umble cu coarne, iar nebunii cu clopoei, va fi totdeauna
prada sau jucria lor. (Schopenhauer)
Ce se face iute, piere iute. (La Schopenhauer)
Adevrul nu-i ntotdeauna acelai lucru cu propria-i prere. (Sienkiewicz)
Primete critica oricui, dar rezerv-i hotrrea. (Shakespeare)
Imaginaia lucreaz mai tare n minile cele mai slabe. (Shakespeare)
Virtutea omului, care triete dup comandamentele raiunii, se arat tot att de mare n evitarea, ca i n
nfrngerea primejdiei. (Spinoza)
A ti s iei o hotrre este o mare art. (Stendhal)
Citim lumea pe dos i pretindem c ne neal. (Tagore)
Dup cum e firesc s credem o mulime de lucruri fr demonstrare, tot astfel nu este mai puin firesc s
ne ndoim de altele cu toate dovezile lor. (Vauvenargues)
Obscuritatea este regatul erorii. obscuritatea favorizeaz eroarea, claritatea o denun ndat , cci,
spune Vauvenargues: Nu exist eroare care s nu dispar ndat ce am exprimat-o n chip
clar. (Vauvenargues)
Cei ri sunt ntotdeauna surprini de a gsi abilitate la cei buni. (Vauvenargues)
Discreie curiozitate mrturisire
Omul a gasit intotdeauna o mare placere in a cunoaste si comenta faptele altora. (H. Fielding)
Sufletele care nu-si spovedesc tainele niciodata sunt ca odaile cu ferestrele inchise, care nu se aerisesc. (O. Goga)
Marturisirea unei gleseli nu e o slabiciune, ci o forta. (E. Pelletan)
Dorin
Un spirit slab crede usor ceea ce doreste (E. About)
De la intentie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilitatii (T. Arghezi)
Nu e sarac cine are putin, ci cine doreste mult (Cato)
Oamenii cred bucurosi ce doresc. (C.I.Cezar)
Cine e sarac in dorinte e bogat in multumiri (P.Charron)
Nu dori ceea ce nu-i cu neputinta. (Chillon)
Este intelept nu acel care se intristeaza de ce-i lipseste, ci acel care se bucura de cea are (Democrit)
Sa nu doresti ca lucrurile sa se petreaca asa cum vrei tu, ci asa cum sunt ele, si atunci viata ta va trece in liniste. (Epictet)
E in natura oricarei dorinte sa se stinga daca nu e haranita de speranta. (Helvetius)
Nu trebuie sa doresti imposibilul. (Leonardo Da Vinci)
Unde e o necesitate, trebuie sa fie o posibilitate. (T.Maiorescu)
Inclinam intotdeauna catre cele oprite si dorim cele refuzate. (Ovidiu)
Cand ai putine dorinte ai si putine lipsuri. (Ovidiu)
Nu dorim ceva fiindca il socotim bun, ci dimpotriva, numim bun ceea ce dotrim. (Spinoza)
Atunci cand zeii vor sa ne pedepseasca, ne indeplinesc dorintele (O.Wilde)
Drept, dreptate, justiie, putere
Un om constient de faptele sale, care isi da seama cand nu are dreptate, numai acela poate avea pareri de rau. (Cehov)
Nici cei care isi intemeiaza viata pe nedreptate si nelegiuire nu pot trai fara o particica de dreptate. Si talharii isi au legile lor, carora se supun si pe care le
resapecta. (Cicero)
Temerea de nedreptate a nascut dreptul. (Horatius)
Dreeptatea celui tare e fara judecata (La Fontene)
Fiecare e convins de dreptatea lui (Maugham)
Dreptatea fara forta este neputincioasa, fortaq fara drweptate este tiranica (Pascal)
Educaie
Exista in noi doua parti: una pe care o primim de la lume, cealalta pe care o aducem pe lume; una dobandita, cealalta innascuta; una se datoreste imprejurarilor,
cealalta naturii (H.Taine)

Experien
Daca omul incepe cu certitudine, va sfarsi prin a se indoi; dar dar daca incepe cu indoielile, va sfarsi prin a avea certitudini. (Fr. Bacon)
Nu mi se par bune argumentele pe care experiente le dezminte. (S.Castiglione)
Experienta omului e in raport cu intensitatea intamplarilor traite si nu cu durata lor. (Th.Hardy)
Fericire nefericire nenorocire
Daca nu putem fi fericiti, greseala e de obicei in noi insine (J. L. Avebury)
Un sir de placeri marunte alcatuiesc fericirea. (Ch. Baudelaire)
Acela care este virtuos este intelept; acela care este intelept este bun; si acela care este bun, este fericit. (Boetius)
Nu te abate niciodata de la calea virtutii si a onoarei; este singul mijloc sa fii fericit (Buffon)
Nu exista oameni mai induplecati sau mai duri decat cei preocupati intotdeauna de nefericirea lor. (M. Eminescu)
Filosofie

Frumusee

Generaie

Generozitate, drnicie

Glorie

Greal

Hotrre ndoial

Ideal

Idee

Identitate

Iertare rzbunare

Imaginaie, iluzie, vis

Individualitate, personalitate mediocritate

Inteligen, gndire, raiune, judecat, nvtur, nelepciune prostie, nerozie

Intenie

Interes

Intransigen

Istorie, tradiie

Iubire ur gelozie indiferen

ncredere n sine

ndemnare

nelegere

Lege
Lenevie osteneala
Tot ce-i cutat este gsit, dac nu te lai biruit i nu fugi de osteneal. (Alexis)
Oamenii dobndesc o calitate anumit acionnd constant n acelai mod. (Aristotel)
Dac nu-i deprinzi pe copii s munceasc, nu vor nva nici s citeasc, nici s scrie, nici muzica, nici
gimnastica, nici ceea ce cuprinde ntreaga virtute a omului: respectul izvort din exercitarea tuturor
nvturilor de mai sus. (Democrit)
Nu poi fi fericit, dac nu te osteneti. (Euripides)
S nu rmn nimic nencercat, cci nimic nu vine de la sine, ci totul se realizeaz prin
ncercare.(Herodotus)
A fcut treaba pe jumtate cine a nceput. (Horatius)
Cine ncepe are jumtatea nfptuit. (Horatius)
Totul se poate gsi, dac nu fugim de osteneala de care-i legat cutarea. (Philemon)
Eu i socotesc fericii pe aceia crora le-a fost dat de ctre zei fie s svreasc fapte vrednice de a fi
scrise, fie s scrie lucruri demne de a fi citite; ns cei mai fericii sunt aceia crora (le-a fost dat) i una i
alta. (Plinius)
E nevoie numai de a ncepe; restul l va aduce la ndeplinire situaia. (Sallustius)
Efortul d puteri sufletelor alese. Dac vei fi stpn pe ziua de zi, vei depinde mai puin de ziua de
mine. Seneca)
Pentru ca s reueasc o dat un lucru al crui rezultat este nesigur, trebuie s fie ncrcat
adesea. (Seneca)
Dintr-o lupt mic nu rezult o glorie mare. (Sophocles)
Ceea ce se caut, poate fi gsit; dar ceea ce se neglijeaz, scap. (Sophocles)
Nu-i nimic att de greu, nct s nu poat fi gsit prin cutare. (Terentius)
Cel cumpnit la vorb, statornic la fapt, iute la ndeplinire, tare n silin, neabtut i potolit, acela este
vrednic de fericire. (Cuksaptati)
O fapt bun sau rea ateapt timpul cnd va rodi. (Kusumadeva)
Omul s caute s dobndeasc cea ce nu are, s pstreze cu grij ceea ce are, s sporeasc ceea ce
pstreaz i s druiasc ceea ce a sporit celor care merit. (Manu)
Mai presus de netiutori sunt cei care citesc; mai presus de cei care citesc sunt cei care rein; mai presus
de cei care rein sunt cei care neleg; mai presus de cei care neleg sunt cei activi. (Manu)
Cine se codete atunci cnd are de fcut o treab ce trebuie ndeplinit iute, pe acela se mnie zeul i-i
pune piedici la nfptuirea ei . (Pancatantra)
Cel energic dobndete fericirea, chiar cnd e singur i fr sprijin. (Somadeva)
Totdeauna fericirea se dobndete dup multe piedici. (Somadeva)
Gndurile bune sunt abia puin mai bune dect visurile bune, afar numai dac nu sunt puse n
aciune. (Bacon)
Numai perseverena duce la izbnd. (Balzac)
Munca, fora progresiv i acumulatoare poart dobnzi ca i capitalul, i n nsuirile ei i n rezultatele
ei. Cine refuz plcerile pure ale activitii cinstite nu mai poate simi dect plcerile teribile ale
viciului. (Ch. Baudelaire)
Mai bine s te consumi dect s rugineti. (D. Diderot)
Nimeni nu predic mai bine dect furnica, i ea nu are glas. (Benjamin Franklin)
Totul atrn de la un nceput foarte mic. (France)
S nlm un templu/ cultului mediocritii./ S nu facem nimic pe jumtate,/ dac poate fi fcut pe
sfert. (Francis Scott)
Un exemplu nobil face uoare faptele anevoioase. (Goethe)
Cel ce poate, acioneaz. Cel ce nu poate, i nva pe alii. (George Bernard Shaw)
Nimic nu se ndeplinete n lume fr pasiune. (Georg Wilhem Friedrich Hegel)
Triesc cu-adevrat acei ce lupt. (Hugo)
Plictisul a venit pe lume odat cu lenea; ei i datorm n bun parte faptul c oamenii umbl dup plceri,
dup joc etc. cruia i place munca se mulumete cu sine nsui. (La Bruire)
Cnd ai de fcut o lucrare, nu te gndi mereu la ntregimea ei; execut fragmentul care-l ai n fa i, cnd
ai terminat cu el, mergi mai departe. (Lichtenberg)
Pe cnd paraziii societii ar fi n stare s-i numeasc i respiraia o munc, celor alei chiar munca
cea mai grea li se pare tot att de puin munc, ca respiraia sau btaia inimii. (Lucian Blaga)
Oamenii sunt totdeauna dumanii ntreprinderilor n care vd dificulti. (Macchiavelli)
Munca i obosete chiar i pe mgari. (Mateo Aleman)
Pmntul este mereu ngheat pentru porcul lene. (Peder Laale)
Dac odihna nu este i ea oarecum munc, atunci devine numaidect plictiseal. (Renard)
Exist oameni care au luat o hotrre bun i apoi se odihnesc pentru a nu o executa. (Renard)
Experiena se capt prin strduin i osteneal. (Schopenhauer)
Cea mai fantomatic dintre irealiti, omul care nu lucreaz. (Shaw)
Munca ndeprteaz de noi trei mari rele: urtul, viciul i nevoia. (Voltaire).
Libertate sclavie

Mndrie smerenie
Cel mai bine pentru nelept este s nu par nelept. (Aeschylus)
Cele mai multe dezbinri se ivesc n ceti din cauza ambiiei. (Aristoteles)
Uitarea defectelor proprii d natere la ndrzneal. (Democritus)
Eu cred c cel cruia i se face un bine este dator s-i aduc aminte toat viaa; iar cel care-l face, s-l uite
ndat, dac vor, unul s fac o fapt ludabil iar cellalt s nu svreasc o fapt vrednic de un om mic
la suflet; iar a aminti i a vorbi de propriile servicii este aproape la fel ca a le reproa. (Demosthenes)
nii filozofii pun numele lor chiar pe operele n care trateaz despre dispreul gloriei. (Cicero)
E la fel de periculos s-i dai unuia ce i-a ieit din mini o sabie, ca i unui ticlos puterea.(Euripide)
Cel care dorea onoruri excesive i cuta averi prea mari pregtea etaje numeroase pentru turnul nalt,
pentru a cdea de mai sus i pentru ca prbuirea n ruine s fie mai grozav. (Iuvenalis)
Cnd fericirea ta este mare, nu te ncrede prea mult n ea, nici nu ne dispreui pe noi cei sraci, ci arat-te
mereu vrednic de fericirea ta. (Menander)
Dac mi-a ngdui s spun c sunt oarecum mai nelept dect alii, pentru atta numai sunt mai nelept,
c nefiind n stare s cunosc ndeajuns cele din Hades, nici nu susin c le cunosc.Mrturisirea propriei
ignorane are o valoare teoretic, mai nti fiindc nltur falsa tiin, apoi fiindc formuleaz o
problem, n fine pentru c fixeaz limita de unde cercetarea trebuie s peasc mai departe. Buna-
credin modest este fundamentul tiinei i condiia ei etic.(Platon)
Nimeni nu-i n stare s se ridice prin el nsui: trebuie s-i ntind mna cineva, s-l scoat
cineva.(Seneca)
Pe noi ne pot ajuta nu numai cei care sunt, dar i cei care au fost. (Seneca)
Dac ai nvat s asculi, te vei pricepe s comanzi. (Solon)
Dorina de glorie este ultima pe care o leapd chiar i nelepii. (Tacitus)
Coofanele nu trebuie s se ia la ntrecere cu privighetorile. (Teocrit)
Nu exist lucru ct de uor, care s nu fie greu, dac-l faci fr voie. (Terentius)
Unul din marele defecte ale oamenilor este de a dori s serveasc drept pild altora. (Meng Tseu)
nvtura, care (de obicei) face s dispar ngmfarea i alte (defecte), produce ngmfare la cel cu minte
puin; dup cum lumina zilei, care (de altfel) trezete vederea, orbete bufniele.(Pancatantra)
Beia domniei este cea mai rea; cci cel mbtat de (beia) domniei nu se trezete pn ce
cade.(Mahabharata)
Omul s nu mearg naintea trupei; dac ntreprinderea izbndete, ctigul este comun; dac ns se
ivete nereuita, este omort conductorul. (Hitopadeca)
Faima este asemenea unui ru care susine lucruri uoare i umflate, dar neac lucruri grele i
solide. (Bacon)
Aa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decreteaz c este greeal sau nebunie. (Balzac)
Cnd un vultur se prbuete, cine tie n ce vgun se va opri; tot aa, prbuirea unui om mare se
msoar dup nlimea unde ajunsese. (Balzac)
Nu este nevoie dect de o lingueal ca s ne treac durerea de cap. (Balzac)
Cnd orgoliu conduce crua, tot drumul are numai gropi i hrtoape.. (Bisanne de Soleil)
Cnd un om nensemnat ajunge la o situaie nalt, el se prbuete uor. (Dandin)
Popularitatea e ca i vntul; te ridic n sus, dar nu te menine la nlime. (Flicit Lamennais)
Muli suport cu uurin munci grele, cnd nu sunt constrni, munci care li s-ar prea penibile, dac ar
fi silii s le fac. (Freidank)
Niciodat nu suntem mai ndeprtai de scopul dorinelor noastre, dect atunci cnd ne nchipuim c-l
posedm. (Goethe)
Cine mi suport greelile devine stpnul meu, chiar dac mi este servitor. (Goethe)
Cel mai mare Strin pe lumea aceasta a fost acela care a venit s-o mntuiasc. (Goldsmith)
Oriunde e geniu, acolo-i (i) mndrie. (Goldsmith)
Unii ar fi nelepi dac n-ar crede c sunt. (Gracian)
Orgoliul este n noi ca o fortrea a rului. (Hugo)
Falsa modestie este ultimul rafinament al vanitii. Modestia este pentru merit cea ce sunt umbrele
pentru chipurile dintr-un tablou. Ea d meritului puterea i relieful. (J. de La Bruyre)
Falsa modestie este ultimul rafinament al vanitii. (La Bruyere)
Sclavul n-are dect un stpn; ambiiosul are atia stpni ci oameni i pot fi de folos carierei sale. (La
Bruyere)
Acelai orgoliu care ne face s criticm defectele de care ne credem scutii ne face s dispreuim nsuirile
bune pe care nu le avem. (La Rochefoucauld)
Amorul propriu este cel mai mare dintre toi linguitorii. (La Rochefoucauld)
De regul, este mai bine s merii cinstirea fr s o capei dect s te bucuri de ea fr s o merii. (M.
Twain)
Trufaul nu poate fi recunosctor; el crede totdeauna c a meritat mai mult. (Nicolae Iorga)
Cine face totdeauna ce vrea, face rareori ceea ce trebuie. (Oxenstierna)
Un om pe care norocul l-a nlat sus de tot, nu cade niciodat uor. (Oxenstierna)
Ambiia oricrui om se umfl pe msur ce-i crete puterea. (Oxenstierna)
Se pare c orice om are cte o ambiie, dac nu pentru nelepciune, cel puin pentru fleacuri; el caut s
se fac faimos, dac nu prin bunul sim, atunci prin nebunie. (Oxenstierna)
A afecta caliti i talente pe care nu le avem nseamn a obliga pe ceilali s observe ridicolul i defectele
pe care le putem avea. (Oxenstierna)
Graba ce o artm de a sftuia pe alii este un semn al ncrederii ce o avem n capacitatea
noastr.(Oxenstierna)
Cel care se crede nelept i care ngduie s i se dea aceast nsuire, are de-acuma defectul acesta n plus
fa de alii. (Oxenstierna)
Un gospodar i vntura grul de pleav. n vreme ce grunele i cdeau la picioare, pleava zbura dus de
vnt. i pleava batjocorea grunele ce cdeau: Ce inerie n voi, ce lips de entuziasm! Pe voi v cheam
pmntul, noi ns zburm! (Lucian Blaga)
Dup ce apune soarele orice licurici crede c el e lociitorul. (L. Blaga)
Mrimea nu se sfiiete s mearg cu puintatea. Mediocritatea se ine deoparte. (Tagore)
Orice putere excesiv piere prin nsi excesul ei. (V. Mitrea)
Cel mai mare ru pe care-l poate face oamenilor soarta este de a-i face slabi n resurse i
ambiioi. (Vauvenargues)
Pentru-a cnta, / Privighetoarea/ Deschide doar un cioc micu. (Yosa Buson)
Retragere, mprtiere, nstrinare
Noaptea va trece, se vor ivi zorile frumoase, va rsri soarele i vor rde lotuii. Pe cnd se gndea astfel
o albin ntr-o floare de lotus, o, ce nenorocire! un elefant clc pe ea. (Appaya Dikita)
Btrneea st amenintoare ca o tigroaic, bolile se npustesc asupra corpului ca nite dumani, viaa se
scurge ca apa dintr-un ulcior spart; i totui lumea svrete fapte rele; iat ceva ciudat! (Bhartrhari)
Corpul i este grbovit, mersul ovielnic, dinii au czut vederea se stinge, surzenia crete, ai si nu
(mai) dau atenie vorbelor sale, soia nu-l (mai) ascult: Vai de omul care mbtrnete! Chiar i fiul su
se poart dumnos cu el! (Bhartrhari)
Cnd cineva aude c s-a furat un lucru nensemnat din casa vecinului, el pune o paz n locuina sa
proprie; aa se obinuiete. Dar de ce nu se teme lumea de zeul morii, care zilnic rpete oameni cnd
dintr-o cas cnd din alta? (Cilhana)
Nimeni nu tie ce i se va ntmpla mine cutruia sau cutruia; de aceea cel cu minte s-i fac treburile
nc azi. (Carngadharapaddati)
nc nainte ca (omul) s-i fi luat plata pentru cele nfptuite, n timp ce mai este ocupat cu ceea ce nc
nu este fcut i n timp ce-i caut de treburi pe cmp, n pia sau acas, vine moartea i-l
ia. (Mahabharata)
Asta s-a fcut, asta rmne de fcut, asta iari s-a fcut pe jumtate: n timp ce omul este preocupat
astfel, vine moartea i l ia. (Mahabharata)
nainte de a ne fi pus la cale treburile, ne rpete moartea. (Mahabharata)
Ce trebuie fcut mine, f azi; i ceea ce trebuie fcut dup-amiaz f-o dimineaa; cci moartea nu se uit
dac ai terminat treaba sau nu. (Mahabharata)
Ca i cum cineva ar sta n drum i ar gri ctre o caravan n trecere: i eu am s v ajung din urm; tot
astfel este sigur (pentru noi) drumul pe care au mers naintea noastr prinii i strmoii notri. Cum ar
putea s jeleasc cineva c-l urmeaz, de vreme ce nu poate evitat?(Ramayana)
Ei, Btrnee, chiar dac nu ai aduce nici un neajuns, venirea ta tot reprezint un necaz destul de mare!(Cecilius)
Urmrindu-ne n fug, nu demult copii, nu demult tineri, pe negndite ne-a ajuns din urm (btrneea).(Cicero)
Btrneea este o mutilare a corpului, care rmne ntreg: toate le are i la toate lipsete
ceva.(Democritus)
Nimeni s nu judece pe cineva c-i fericit, nainte de a-l vedea sfrind bine; cci numai pe cel mort l poi
luda fr a grei. (Dionysius)
Moartea, exilul i tot ce pare nfricotor s-i fie n fiecare zi naintea ochilor; dar mai ales moartea; i
atunci nu vei (mai) avea niciodat gnduri nensemnate, nici nu vei dori prea tare ceva. (Epictetus)
Nu exist muritor care s fie sigur c va mai tri a doua zi. (Euripides)
S-i nchipui c fiecare zi ce-i rsare este ultima. (Horatius)
Cine tie dac zeii de sus vor aduga la totalul de azi, ziua de mine! (Horatius)
Nu te purta ca i cum ai avea de trit zece mii de ani. Moartea plutete deasupra capului tu. Aadar, ct
mai trieti i pn poi, fii om de bine. sarcinile vieii morale sunt att de mari i viaa att de scurt,
nct nu trebuie risipit timpul pe care-l avem la dispoziie. (Marcus Aurelius)
Omule, ai fost cetean n aceast cetate mare; ce-i pas dac cinci ani sau trei? cci, dup lege fiecare are
o parte egal. i atunci ce-i de mirare(c te concediaz din cetate nu vreun tiran sau vreun judector
nedrept, ci natura care te-a introdus? La fel ca i cum l-ar concedia de pe scen pe un actor crmuitorul
care l-a adus. Dar n-am jucat toate cele cinci acte, ci numai trei. Aa-i; ns n via cele trei acte
sunt ntreaga pies. Cci sfritul l hotrte acela care a fost cauza alctuirii tale, iar acum este cauza
desfacerii, tu ns nu eti cauza nici uneia din ele. Pleac, deci binevoitor; cci i cel care te concediaz este
binevoitor. (Marcus Aurelius)
Trebuie s ne grbim nu numai fiindc ne apropiem tot mai mult de moarte, ci i din pricin c putina de
a nelege i de a urmri lucrurile nceteaz devreme. (Marcus Aurelius)
Toate sunt efemere, moarte demult. Unii mai sunt pomenii ctva timp, alii au devenit legendari, alii
iari au ncetat de a mai exista i-n legende. (Marcus Aurelius)
Cu ce s comparm/ A noastr via-n lume?/ Cu barca ce plecat-a/ n zori i-n urm/ Nu las nici o
dr. (Manzei)
Czut-am pe gnduri n atelierul unui olar. l vedeam apsnd pe pedal. i pregtind cu micri iui
pentru toarta i gtul unui vas: picioare de ceretori, cranii de mprai. (Omar Khayyam)
Adu-i aminte c eti muritor. (Phocylides)
Cei care sunt ntr-adevr filozofi, se deprind cu gndul morii, i aceasta i nspimnt mai puin dect pe
ceilali oameni. (Plato)
Ca o pies de teatru, aa este viaa: nu intereseaz ct de mult a inut, ci ct de frumos s-a
desfurat. (Seneca)
Nimic nu-i va ajuta att de mult s fii moderat n toate lucrurile ca frecventa meditaie asupra scurtimii
vieii i asupra nesiguranei acesteia; n tot ce faci, gndete-te la moarte. (Seneca)
Oare nu vei avea grij mai degrab s ari tuturor c se caut lucruri de prisos cu mare pierdere de timp
i c muli i-au petrecut viaa adunnd mijloace de trai ?cci ei nu triesc, ci numai au de gnd s
triasc. Pe toate le amn. (Seneca)
Noi nu voim s trim, nici s murim: ne stpnete dezgustul de via i frica de moarte. (Seneca)
O parte din timp ne este rpit, alta ne este sustras, alta se scurge. Dar cea mai urt pierdere este aceea
datorit neglijenei. i dac vei voi s bagi de seam vei vedea c cea mai mare parte a vieii noastre o
pierdem fcnd ce nu trebuie, o mare parte nefcnd nimic, ntreaga via, fcnd altceva. (Seneca)
Nu este sigur n ce loc te ateapt moartea: de aceea ateapt-o tu pe ea n orice loc. (Seneca)
Greeti, dac crezi c numai pe mare limita dintre moarte i via este foarte redus: n orice loc
intervalul este deopotriv de ngust. (Este adevrat c) moartea nu se arat pretutindeni att de aproape:
(dar) ea este pretutindeni (tot) att de aproape. (Seneca)
Noi murim n fiecare zi, cci n fiecare zi (ni) se ia o parte a vieii; chiar cnd cretem, viaa
descrete. (Seneca)
Om fiind, s nu spui niciodat ce va fi mine; iar cnd vezi pe cineva c-i fericit, s nu determini ct timp
va fi aa. Cci zborul unei mute nu este att de iute ca schimbarea n contrar.(Simonides)
Fiecare clip a vieii este un pas ctre moarte. (Corneille)
Cel care ateapt moartea moare de dou ori. (Bulwer Lytton)
Cei care sunt nmormntai aici griesc astfel ctre tineri i btrni: Ce suntei voi acum, asta am fost noi; ce
suntem noi acum, asta vei fi voi. (Freidank)
Saloanele mint, mormintele sunt sincere. Dar vai! morii, aceti reci povestitori ai istoriei, vorbesc n
zadar mulimii furioase care nu nelege dect limbajul patimii dezlnuite. (Heinrich Heine)
Moartea are gustul de rn iar spaima, gustul de venin. (Jos Gorostiza)
Un lucru l putem vedea clar i plastic numai dac are umbre i penumbre: moartea este umbra care d
plasticitate vieii. (Lucian Blaga)
Ce orizonturi se deschid n faa celui care, n sfrit, s-a hotrt, n mod serios, s moar! (Miln Frst)
Cel care i-ar nva pe oameni s moar, i-ar nva s triasc. (Montaigne)
Tragedia vrstei nu e de a fi btrn, ci de a rmne tnr. (Oscar Wilde)
Iute se apropie moartea de om; lui nu-i este dat nici un rgaz; ea l doboar n mijlocul carierei, l smulge
n plin via. Pregtit sau nu s mearg, el trebuie s stea naintea Judectorului su!(Schiller)
Pasul dintre timp i venicie este scurt, dar teribil. (Scott)
mpresurat de-activiti/ Ce nu pot atepta/ uitasem c ar trebui/ S mai i mor. (Tadeusz Rzewicz)
Merit

Mil, comptimire

Mnie

Moderaie exagerare

Modestie, mndrie orgoliu, trufie, vanitate, ngmfare

Moral

Mulumire nemulumire

Munc, efort, creaie, aciune lene

Naivitate

Noblee josnicie

Noroc nenoroc

Obiectivitate subiectivitate

Obisnuin, deprindere

Om, omenire

Opinie

Optimism Pesimism

Pace rzboi

Pasiune

Patrie, popor

Pedeaps
Pocina
Remucare lsat de faptele de ruine este mntuirea vieii. remucarea poate constitui n anumite
momente o for de orientare a vieii morale. (Democrit)
O contiin mpcat nu ine seama de minciunile zvonului. (Ovidius)
Contiina valoreaz ct o mie de martori. (Quintilianus)
Uitarea nu te scap de pcate. (Seyfoddin Mohammad Ferghani)
Caracteristica vinovailor este nelinitea. (Seneca)
Nu este nici lipsit de nelepciune, nici mrginit, acela care se ridic dup ce a czut n greeal, n loc s struie n
ea. (Sofocle)
S-i pese mai mult de contiina (ta) dect de prerea (altora). (Syrus)
O contiin rea este adesea n siguran, dar niciodat linitit. (Syrus)
Cine a svrit o fapt rea i se ciete, este iertat de acel pcat; cci el este purificat prin faptul c
nceteaz, zicndu-i: Nu voi mai face aa (Manu)
Cunoaterea greelilor e nceputul salvrii. (Epicur)
E nebunie a te-ndrtnici-n greeli. (Eschil)
Oamenii de seam sunt totdeauna proprii lor critici. (Balzac)
Prin recunoaterea greelii, spiritele brbteti se nal i se ntresc. (Goethe)
Este una din tristeile umane cele mai adnci s avem n trecutul nostru nedrepti ale cror drumuri
sunt, pentru a spune adevrul, toate barate n urma noastr, pe ale cror victime nu mai este cu putin s
le regsim, s le ajutm, s le ridicm sau s le consolm. (Maeterlinck)
Muli oameni cred c mrturisirea defectelor lor i scutete de obligaia de a le ndrepta. (Marie von
Ebner-Eschenbach)
O adevrat cin este cea mai bun doctorie contra bolilor sufletului. (Miguel de Cervantes)
Prejudecat

Prevedere

Prietenie

Primejdie, ncercri

Profunzime aparen

Putere slbiciune

Rbdare, perseveren

Recunotin ingratitudine

Religie, superstiie

Renunare, resemnare

Respect, stim dispre, insult, calomnie
Retragere, mprtiere, nstrinare
Alergm dup fericire pn departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape.(Horaiu)
Vederea minii ncepe s devin ager, atunci cnd aceea a ochilor caut s-i nceteze activitatea. (Plato)
Trebuie s alegem un loc sntos nu numai pentru corp, ci i pentru moravurile noastre. (Seneca)
Nimic nu folosete atta ca linitea i conversaia, ct mai puin cu alii i ct mai mult cu sine
nsui. (Seneca)
Ce folosete linitea unei regiuni ntregi dac pasiunile sunt zgomotoase. (Seneca)
Pentru aceasta m-am ascuns i am nchis uile, ca s pot fi de folos la mai muli. (Seneca)
Un exilat nu mai are prieteni i aceast nenorocire este mai cumplit dect exilul nsui. (Theognis)
De ce nchizi pe jumtate ochii, n joac, i ne arunci priviri ncete? nceteaz, nceteaz; zadarnic i-i osteneala.
Acum suntem alii. Tinereea s-a dus. Nzuina noastr e pdurea. Rtcirea a disprut. Noi privim reeaua magic
a lumii ca pe un lucru de nimic. (Bhartrhari)
Pentru cei cu suflet nobil pmntul ntreg este familia lor. (Pancatantra)
ine gura nchis i astup ua privirii i a sunetului i ct timp vei tri nu vei avea nici o neplcere. Dar
deschide-i gura sau fii prea curios i vei fi toat viaa n tulburri. (Lao-Tze)
Trei mutri fac ct un incendiu. (Benjamin Franklin)
Cel ce-i schimb locul fr a-i schimba i obiceiurile nu-i va mbunti niciodat condiia.(Francisco
de Quevedo)
Orice sociabilitate aterne drumul spre desconsideraie. (Gracian)
A fi adult nseamn a fi singur. (Jean Rostand)
O, singurtate fericit! O, singura fericire! (La Lubbock)
Timpul, cnd sufletul omenesc are mai mult nevoie de mprejurri favorabile i de linite nuntru,
timpul su cel mai critic, este cnd se retrage i se-nchide n sine pentru ca s treac prin mari schimbri.
Omida niciodat nu moare aa uor ca atunci cnd n crisalid este pe cale de a face aripi. (Lucian
Blaga)
Pacea adevrat i adnc a inimii i linitea sufleteasc desvrit, acest bun pmntesc suprem, dup
sntate, se poate gsi numai n singurtate i ca dispoziie durabil numai n izolarea cea mai
adnc. (Schopenhauer)
Este o mare nebunie s pierzi nuntru pentru a ctiga n afar, adic s renuni complet sau n mare
parte la linite, timp liber i neatrnare, n schimbul strlucirii, rangului, pompei, titlului i
onoarei. (Schopenhauer)
Ruine

Sacrificiu, jertf

Scop mijloc

Sensibilitate, emotivitate

Sfat

Sinceritate ipocrizie

Soart, destin

Speran, ndejde desperare, dezndejde

Spirit, ironie

Stpnire de sine

tiin ignoran

Succes, victorie
Suferin rbdare
Muli i-au mrit nenorocirea din cauz c n-au tiut s-o suporte. Mai mult dect ntmplarea sau
norocul, le-a fost potrivnic (propriul) lor caracter. (Accius)
E util s devii nelept prin durere. (Aeschylus)
Cei nefericii se mngie cnd vd pe alii suferind mai mult dect ei. (Aesopus)
Omul s se gndeasc mereu la toate cele omeneti. (Cicero)
Nu exist durere, pe care timpul s n-o micoreze i s o atenueze. (Cicero)
Anticiparea nenorocirilor viitoare atenueaz sosirea lor, cci le vedem cu mult nainte de a veni.(Cicero)
Mereu m gndeam la nenorociri posibile, nfindu-mi n minte fie pribegia departe de ara mea, fie o
moarte prematur, sau alte nenorociri, pentru ca, n caz c mi s-ar ntmpla ceva din cele ce
presupuneam, s nu m consume mai tare durerea abtut pe neateptate. (dup Cicero)
Facem viaa i mai mizerabil deplngnd-o. (Cicero)
Dasclul nebunilor nu este cuvntul, ci nenorocirea. (Democrit)
Este mre s te gndeti la datoria ta chiar atunci cnd eti nenorocit. Maxima aceasta are caracterul
unei recomandri fcute tuturor acelora care, n nenorocire, sunt nclinai a reaciona prin instincte, nu
prin contiina i puterea lor moral. (Democrit)
Fixeaz-i n minte o regul i un ideal de purtare crora s te conformezi riguros, att n singurtate, ct
i ntre oameni. (Epictet)
Adu-i aminte c eti un actor ntr-o dram care-i aa cum vrea cel care te instruiete n ea: scurt sau lung. Dac
el vrea ca tu s joci rolul unui ceretor, caut s-l joci bine i pe acesta; tot astfel dac el vrea s fii n rolul unui
infirm, al unui dregtor sau al unui simplu particular. Cci datoria ta este aceasta: s joci bine rolul ce i s-a dat;
alegerea rolului aparine altuia. (Epictetus)
Nu cere s se ntmple lucrurile dup cum vrei, ci voiete-le aa cu se ntmpl; i-i va merge
bine. (Epictetus)
Nici un muritor nu trece prin via neatins, fr s plteasc. (Eschil)
Nu slbi frnele, cnd i merge bine; iar n restrite ine-te de sperana neleapt. (Euripides)
Suferina i red prostului bunul sim. (Hesiod)
De obicei nenorocirea d pe fa caracterul, iar fericirea l ascunde. (Horatius)
Dac poi suporta totul, atunci i trebuie! (Iuvenalis)
De aceea mai ales trebuie observat omul n primejdii pline de risc i de cunoscut n restrite cine e. Cci
abia atunci scoate el din fundul sufletului vorbe adevrate; masca este ndeprtat i rmne numai
realitatea. (Lucretius)
S-i spui dis-de-diminea: voi ntlni un indiscret, un neobrzat, un invidios, un egoist. (Marc Aureliu)
Nu da cu piciorul n cel nefericit, cci soarta este comun (tuturor). (Menander)
M-am nvat minte uitndu-m la nenorocirile altora. (Menander)
nva comptimirea din (propria) ptimire. (Philemon)
S ne mulumim cu ce avem, fr a face comparaii; niciodat nu va fi fericit acela pe care-l va chinui
fericirea mai mare a altuia. (Seneca)
Trebuie s ne gndim la toate i s ne ntrim sufletul mpotriva celor ce s-ar putea ntmpla.(Seneca)
Ce multe lucruri neateptate au venit! Ce multe lucruri ateptate nu s-au ivit niciodat! (Seneca)
neleptul, atent i aprat mpotriva oricrui atac, nu d napoi n faa atacului srciei, al jalei, al
infamiei, sau al durerii. (Seneca)
Nu trebuie s revolte ne nimic din toate acestea. Am intrat ntr-o lume n care trebuie s trim dup aceste
legi. (Seneca)
Toate, din pricina crora gemem, de care ne ngrozim, sunt tributuri ale vieii. (Seneca)
n felul acesta i va desfura neleptul virtutea: dac-i va fi ngduit, n bogie, dac nu, n srcie; dac
va putea, n patrie, dac nu, n exil; dac va putea ca comandant, dac nu, ca soldat; dac va putea, voinic,
dac nu, slab. Orice soart va avea, el va face din ea ceva memorabil.(Seneca)
Niciodat cel desvrit i care a dobndit virtutea nu blestem soarta. Niciodat el nu primete
posomort ntmplrile. (Seneca)
Dup cum cei care cltoresc pe mare pe timp frumos au pregtite i cele necesare pentru caz de furtun,
tot aa cei chibzuii i pregtesc n prosperitate msurile pentru caz de nenorocire.(Socrates)
Toate sunt bune la timpul lor. (Sophocles)
Nenorocirea l gsete n cele din urm pe acela pe lng care a trecut adesea. (Syrus)
Unde simte cineva durere, acolo i are ndreptat i gndul. (Stobaeus)
Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Syrus)
Toi trebuie s se gndeasc, tocmai atunci cnd le merge mai bine, cum s suporte rstritea. Cel care se ntoarce
dintr-o cltorie s se gndeasc mereu la primejdii: la pagub, la vreo greeal a fiului, la moartea soiei, la boala
fiicei; c aceste nenorociri sunt comune tuturor, ca nu cumva vreuna din ele s constituie o surpriz pentru sufletul
su; iar tot ce se ntmpl mpotriva ateptrii s-o socoat un ctig. (Terentius)
Cnd ajunge ntr-o situaae grea, omul nenelept acuz destinul, fr s-i recunoasc
pcatul.(Hitopadeca)
ndat dup o nenorocire, i o bucurie de tot mic ne apare nsemnat. (Kusumadeva)
Ce povar este prea grea pentru cei n stare s-o duc? Ce e departe pentru cei energici? Care ar e strin
pentru cei nvai? Cine-i dumnos fa de acela care-i vorbete cu prietenie?(Pancatantra)
i mintea poate fi lovit de destin! (Pancatantra)
Pe lumea aceasta fericirea nu se dobndete uor, dac nu se expune corpul la suferin.(Pancatantra)
Prostul, care plnge pentru lucruri care nu sunt de plns pe lumea aceasta, adaug o nou suferin peste
suferina sa i ndur dou rele. (Pancatantra)
ntristarea distruge mintea; ntristarea distruge nvtura: ntristarea distruge rezistena: nu exist
rtcire la fel ca ntristarea! (Ramayana)
S nu ne lsm prad descurajrii. Descurajarea este otrava cea mai puternic. Ea ucide pe cel nenelept,
ca un arpe furios pe un copil fr minte. (Ramayana)
Oamenii i creeaz multe pricini de suferin ca s evite suferina; din dorina de a dobndi fericirea, ei
i distrug fr chibzuin fericirea, ca i cum ar fi proprii lor dumani. (Santideva)
Rutatea calculat este cea mai ascuit dintre toate rutile. (Balzac)
Evenimentele nu sunt niciodat absolute; rezultatele lor depind numai i numai de indivizi: nenorocirea
este o treapt n sus pentru cretin, o comoar pentru omul dibaci, iar pentru cei slabi o
prpastie. (Balzac)
Oamenii cumsecade nu pier niciodat dac au destul rbdare. (Balzac)
Tot ce nu este prin noi, nu va fi pentru noi. (Blcescu)
Ciudat-i firea omeneasc. Cu ct avem mai puin nclinaie spre martiraj, cu att o solicitm celor din
jur. (Boleslav Prus)
Caut mai bine s te nvingi pe tine dect soarta i s-i schimbi mai degrab dorinele dect ordinea
lumii. (Descartes)
Nenorocirea este cel mai bun dascl; i are metoda ei proprie, dar gre nu d. (Eminescu)
Greutile se nmulesc cnd ne apropiem de int. (Goethe)
n neputin, omul i descoper adevrata for. (J. Wassermann)
Nenorocirea deschide sufletul la lumini pe care prosperitatea nu le distinge. (Lacordaire)
Fiindc sntatea i bogia iau oamenilor experiena nenorocirii, ele le inspir nesimire fa de semenii
lor; pe cnd cei mpovrai de propria lor mizerie intr mai mult, prin comparaie, n aceea a altuia. (La
Bruyere)
Cine n-a suferit niciodat (din pricina) mizeriei, nu tie s comptimeasc. (Oxenstierna)
Comptimirea este o virtute care nu se capt dect prin experien; rareori o gsim la cei care nu cunosc
ce-i restritea. (Oxenstierna)
Nenorocirii i place surpriza; ea se apropie rareori de acela care se pregtete s-o primeasc.(Oxenstierna)
Viaa aspr, transformat n obinuin, nmulete senzaiile plcute; viaa moleitoare pregtete o
mulime de neplceri, nu exist pat tare pentru cine adoarme de ndat ce se culc.(Rousseau)
Omul care n-ar cunoate durerea, nu ar cunoate nici nduioarea omeniei, nici gingia
comptimirii. (Rousseau)
Cel care nu are rbdare, nu are nici o filozofie. (Saadi)
Dac vrei s te mngi, gndete-te la toate relele de care eti cruat. (Saadi)
nc n-am vzut sfrind fericit cineva, asupra cruia zeii revrsau darurile lor cu mini mereu
pline. (Schiller)
Noi nu tim, n zilele noastre bune ce nenorocire ne pregtete destinul tocmai acum: boal, prigoan, srcie,
mutilare, orbire, nebunie, moarte amd. (Schopenhauer)
Mngierea celor nenorocii este s aib tovari de suferin. (Spinoza)
Puine nenorociri sunt fr scpare; disperarea este mai neltoare dect sperana.(Vauvenargues)
Bucuria i durerea msoar ru orele; prima le face secunde, cealalt secole. (Victor Hugo)
N-am nimic de oferit dect snge, munc lacrimi i sudoare. (Sir Winston Churchil)
Talent, geniu

Timpul
Viaa ntreag pare prea scurt celor ce fac binele, dar pentru cei ce fac ru o singur noapte nseamn un timp
nesfrit. (Lucian)
Piatra de ncercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
Dac timpul pentru alii nseamn bani, pentru noi are un pre incalculabil. (Goce Delcev)
Ce osteneal este aceea de a spa o fntn cnd arde casa? (Bhartrhari)
Timpul consum rodul oricrei aciuni care nu-i ndeplinit ndat. (Pancatantra)
De cele mai multe ori remediul unui lucru neplcut este amnarea. (Somadeva)
Btrnului nu-i ade bine nici soldat, nici amorezat. Acestea sunt atributele tinereii. (Ovidus)
Felul cum ntrebuinm timpul liber ne trdeaz caracterul. (Plinius)
Pentru sufletul care dorete (cu nerbdare), nimic nu se face destul de repede. (Sallustius)
Socotete fiecare zi o via. (Seneca)
Oricare ar fi durata timpului, tiina ntrebuinrii lui l va face lung. (Seneca)
i petreci cea mai mare parte a vieii fcnd ce nu trebuie, iar o bun parte a ei, nefcnd nimic, toat
viaa te-ai preocupat de cu totul altceva dect ceea ce ar fi trebuit. (Seneca)
Adesea din cauza deliberrii dispare prilejul. (Syrus)
Un minut de ndoial face ct o venicie de suferin. (Balzac)
Pierderea vremii bune este maica i smna vremii rele. (Cantemir)
Zbava aduce pierdere, amnarea, pericol. (Erasmus)
A alege momentul nseamn a ctiga timp. (Francis Bacon)
Cei care i ntrebuineaz ru timpul sunt cei dinti care se plng de scurtimea lui. (La Bruyere)
Care i-e datoria? Cerina zilei. Pentru a atinge intele cele mai nalte i cele mai grele ale vieii, trebuie
s te apropii de ele prin mplinirea scrupuloas a sarcinii tale cotidiene. (Goethe)
Nimic nu este mai de preuit dect valoarea zilei. (Goethe)
Puini oameni tiu s fie btrni. (La Rochefoucauld)
Oamenii care nu au niciodat timp lucreaz cel mai puin. mprtierea este dumana aciunii.
(Lichtenberg)
Nu este lucru nelept s spui: voi tri; viaa de mine este prea trzie triete azi. (Martialis)
Pierderea de timp este cea mai ireparabil i tocmai ea este aceea care pricinuiete cea mai puin
nelinite. (Oxenstierna)
mprejurarea este foarte important n aciunile omeneti, astfel nct ceea ce ar fi cel mai bine de fcut
acum, mine (din cauza schimbrii timpului) ar fi poate zadarnic i ru. (Oxenstierna)
Ceea ce n-a avut loc niciodat, poate avea loc mine. (Maeterlinck)
Mereu ne gndim cum vom tri i niciodat nu trim n prezent. (Manilius)
Cnd i propui un scop, timpul, n loc s creasc, scade. (Rivarol)
Pentru muli, viitorul visat nu este adesea, dect rentoarcerea la un trecut idealizat. (Robertson Davies)
Ceea ce vrem s facem, s-o facem atunci cnd vrem; pentru c acest vrem se schimb i are scderi i
amnri. (Shakespeare)
O singur clip poate schimba totul. (Wieland)
Tineree btrnee

Umanitate, solidaritate, singurtate

Universalitate
Virtute viciu, patimi
Faa este brzdat de zbrcituri, capul este nsemnat cu peri albi, membrele slbesc; numai dorina
rmne tnr. (Bhartrhari)
De obicei nsuirile bune sau rele se ivesc din relaiile (noastre). (Bhartrhari)
Ajutorul (dat pe) ascuns, cinstirea oaspetelui strin, tcerea binelui fcut, povestirea n public a binelui
primit, modestia n fericire, vorbirea fr dispre despre alii, cine oare a artat celor alei lucrul acesta
greu, ca juruina tiului de sabie? (Bhartrhari)
Vina ministrului se rsfrnge asupra regelui, pcatul soului asupra soiei; tot astfel pentru fapta rea a
discipolului pltete sigur nvtorul. (Bohtlingk)
Mutele caut o ran, albinele flori, oamenii buni caliti, cei de pe treapta cea mai de jos
defecte.(Canakya)
Dup cum cu mult osteneal este ridicat o stnc pe un munte, dar cu uurin se prvale n jos, tot aa
este i natura virtuii i a viciului.(Hitopadeca)
Biruie pe avar prin drnicie, pe cel mincinos prin adevr, pe cel crud prin ngduin, pe cel ru prin
buntate. (Mahabharata)
Poart-te n aa fel n timpul zilei, nct s poi dormi linitit noaptea. (Mahabharata)
Mai presus de realizarea tuturor dorinelor este renunarea la ele. (Mahabharata)
Celui care mbtrnete i mbtrnete prul; celui care mbtrnete i mbtrnesc dinii; ochii i
urechile i mbtrnesc: numai dorina rmne (venic) tnr! (Pancatantra)
Gndurile erpilor, ale ticloilor i ale acelora care fur avutul altuia nu se mplinesc totdeauna; aa se
face c mai dinuiete lumea aceasta. (Pancatantra)
Cine nu nltur dumanul i boala de ndat ce se ivesc, acela, chiar puternic fiind, este omort de ei, de
cum se ntresc. (Pancatantra)
Cel cu minte, chiar cnd este puternic, s nu-i fac singur dumani. Care-i omul cu mintea ntreag care
s nghit otrav fr motiv, spunndu-i: Am eu doctor? (Pancatantra)
Florile de aur ale pmntului le culeg trei oameni: cel viteaz, cel nvat i cel care tie s
serveasc. (Pancatantra)
Caracterul nu se schimb prin pova; apa, ct de nclzit, tot se rcete din nou. (Pancatantra)
Marii nelepi liberai de patimi au numit nlturarea dorinei bun stare. Dorina nu nceteaz prin
bogii, dup cum nici setea nu se potolete prin adorarea focului. (Pancatantra)
Pn i clugrul ceretor i gol, care triete singuratic, dup ce i-a prsit casa, i care bea cu pumnul, este
mnat pe lumea aceasta de dorine. Iat un lucru ciudat. (Pancatantra)
Orict de multe caliti ar avea cineva, ele se pierd n mijlocul unor oameni lipsii de
caliti.(Tantrakhyayika)
Pe omul lipsit de virtute eu l socot ca mort, chiar dac triete; pe cnd cel nzestrat cu virtute triete
mult timp chiar dac-i mort. (Vrddhacanakya)
Care-i nvtura cea mai necesar? nlturarea uitrii. (Antisthenes)
Cine crede c va putea face ru celor din jurul su fr s sufere nimic, nu are minte. (Antiphon)
De vreme ce ai gsit cu cale s bei vinul, trebuie s sorbi i drojdia. (Aristophanes)
E mai puternic cel care i nvinge poftele dect dumanii: ntr-adevr, lucrul cel mai greu e s te nvingi
pe tine. (Aristotel)
Cu ct un lucru este mai greu de fcut, cu att cere mai mult art i virtute. (Aristotel)
Fericirea const n fapte conforme ntru totul cu virtutea, nelegnd prin virtute virtutea absolut, nu cea
relativ. Virtutea absolut este, dup prerea noastr cea care tinde spre frumusee i cinste, iar cea
relativ se refer la lucrurile necesare. (Aristotel)
Prefer mai degrab paguba dect un ctig imoral; cci aceea te va mhni o singur dat, pe cnd acesta
totdeauna. (Chilo)
(Aa spunea cel mai mare dintre filosofi): Dup cum este dispoziia sufleteasc a cuiva, aa este i omul; i
dup cum este omul, tot aa este i vorba lui; i faptele sunt la fel ca vorbele, iar viaa este ca
faptele. (Cicero)
ndeprtarea minii de la simuri i abaterea gndirii de la rutin denot un spirit mare. (Cicero)
n toate timpurile mai puini au fost aceia care i-au nvins dorinele dect aceia care au biruit otiri
dumane. (Cicero)
O via rea, nebuneasc, impudic i impur nu este o via rea, ci o moarte lung. (Democrit)
Chiar cnd eti singur nu vorbi i nu face nimic ru. nva s te ruinezi mai mult de tine dect de
alii. (Democrit)
Natura i educaia sunt asemntoare; cci educaia transform pe om i, prin aceast transformare,
creeaz natura. Fixeaz astfel educaiei scopul cel mai nalt, acela de a schimba nsi firea omului supus
aciunii ei. (Democrit)
Acela care se slujete de ncurajare i de cuvinte convingtoare, pentru a ndruma pe cineva pe cile
virtuii, va izbuti mai bine dect acela care invoc legea i folosete constrngerea. Cci este probabil ca
acela care se ferete de a face o fapt nedreapt numai pentru c legea l oprete, o va svri n secret, n
timp ce acela care a fost cluzit pe drumul datoriei sale prin convingere fu va face ceva ru, nici n secret
nici pe fa. De aceea; omul care fptuiete binele cu nelegere i cunotin de cauz va rmne
totdeauna hotrt i drept. (Democrit)
Celui bun nu-i pas de dezaprobarea rilor. (Democrit)
Dorinele aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru (oricare) alt lucru. (Democrit)
Nu este cu putin s birui pe dumanii din afara cetii, nainte de a pedepsi pe cei dinluntrul
ei.(Demosthenes)
Dup cum este ndeletnicirea fiecruia, tot astfel este neaprat i felul su de a gndi.(Demosthenes)
Un suflet bolnav venic greete; el nu poate nici s sufere nici s rabde pn la capt, i niciodat nu
nceteaz de a dori. (Ennius)
Dac vrei s devii bun, d-i seama nti c eti ru. (Epictet)
Adu-i aminte cum trebuie s te pori la un osp. Dac vine n dreptul tu ceva din ceea ce se servete,
ntinde mna i ia i tu modest. Trece pe dinaintea ta? Nu-l opri. Dac nc n-a sosit, nu-i spori i mai
mult dorina, ci ateapt pn va veni lng tine. Tot aa s te pori i cnd e vorba de copiii ti, de soia
ta, de demniti, de avere; i (n felul acesta) vei fi odat un vrednic comesean al zeilor. Iar dac nu vei lua
nimic din ceea ce i se pune dinainte, ci i vei ntoarce privirea, atunci nu numai c vei fi un bun comesean
al zeilor, dar vei participa i la domnia lor.(Epictetus)
Acordai puteri depline celui mai virtuos om i vei vedea curnd c-i schimb felul de a fi.(Herodot)
Dac vei alunga natura cu furca, ea tot va reveni. (Horaiu)
Cine dorete se i teme. (Horatius)
Faptele ruinoase ale altora ndeprteaz adesea sufletele tinere de la vicii. (Horatius)
Singura i unica noblee este virtutea. (Iuvenalis)
Celor care abuzeaz de avantajele pe care li le-a dat natura le sunt potrivnice (nsei) succesele (lor). De
pild, cnd un om curajos prefer s prade n loc s lupte ca soldat; sau cnd cineva care-i puternic
prefer s jefuiasc n loc de-a ocroti; sau cnd cineva care-i frumos prefer s comit adulter n loc s se
nsoare; astfel de oameni trdeaz avantajele pe care le au de la natur.(Lycurgus)
Este ridicol s nu fugi de rutatea ta lucru ce se poate i s fugi de rutatea altora, lucru ce nu se
poate! este mai n puterea ta s nu fii ru, dect s mpiedici rutatea altora. Cine renun la rutatea
lui, scade cu att rutatea lumii. i este mai la ndemn s contribui la perfecionarea moral a
omenirii ncepnd cu tine nsui. (Marc Aureliu)
Este greu s pui capt unei obinuine ndelungate ntr-un timp scurt. (Menander)
Ce-i ascuns, nu-i cunoscut, ce nu-i cunoscut, nu este dorit. (Ovidius)
Indiferent dac ne ateapt o soart mai rea sau una mai bun, a aciona nedrept este ntotdeauna o
greeal i o ruine. (Platon)
Oriunde se afl dulcele, vei gsi i amarul. (Petronius)
Pythagora spunea c n ceti intr mai nti luxul, apoi mbuibarea, apoi trufia, iar dup aceea
pierzarea. (Pythagoras)
Bogia este o slab ancor, gloria una i mai slab; la fel corpul, dregtoriile, onorurile; toate acestea sunt slabe i
fr putere. (Pythagoras)
Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prbuesc cele mai mari. (Sallustius)
Nu folosete mult s lepezi viciile tale, dac trebuie s te lupi cu acele ale altora. (Seneca)
Exemplul bun se ntoarce printr-un ocol la cel care-l d, dup cum exemplele rele cad asupra autorilor, i
nici o comptimire nu exist pentru aceia care sufer nedrepti, pe care fcndu-le, au artat c se pot
ntmpla. (Seneca)
Nu exist viciu fr justificare, fiecare are un nceput modest i vrednic de ngduin. (Seneca)
Nici un merit nu rmne ascuns, i faptul c el rmne nu-i nici o pagub pentru el. Va veni ziua care l va
da la iveal ascuns i nbuit de rutatea veacului su. Cine se gndete la contemporanii si, s-a nscut
pentru puini: vor veni dup aceea multe mii de ani, multe mii de popoare: pe acestea s le ai n
vedere. (Seneca)
Nimeni nu greete numai pentru el, ci rspndete nebunia printre cei apropiai i o primete la rndul
su de la ei . (Seneca)
Nu este nici o deosebire ntre a nu dori i a avea. (Seneca)
Dezordinea se va potoli prin disciplin i fric, niciodat de la sine. (Seneca)
Dac vrei s fii fericit, roag pe zei s nu i se realizeze ceva din cele dorite. (Seneca)
Nimic nu preuim mai mult dect binefacerea, ct timp o cutm; nimic mai puin, dup ce am primit-
o. (Seneca)
Cu ct ai mai mult putere, cu att trebuie s abuzezi mai puin de ea. (Seneca)
Beia nu-i altceva dect o nebunie voluntar. (Seneca)
Prefer s nu izbndesc ntr-o aciune onorabil, dect s reuesc ntr-un mod ruinos.(Sophocles)
Cine triete numai pentru el, cu drept cuvnt este mort pentru alii. (Syrus)
Orice viciu are totdeauna scuza sa. (Syrus)
Bnuiala este pentru omul onest o jignire tcut. (Syrus)
Cine vrea s fac ru, gsete totdeauna motiv. (Syrus)
Natura slbiciunii omeneti face ca remediul s lucreze mai ncet dect rul. (Tacitus)
Homo sum: humani nihil a me alienum puto. Om sunt i nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este
strin. (Tereniu)
De la cei buni vei nva lucruri bune; dac ns te vei amesteca cu cei ri, vei pierde i mintea pe care o
ai. (Theognis)
Unii i ascund viciile prin bogie, iar alii virtuile prin funesta srcie. (Theognis)
Muli i ascund caracterul fals i viclean, adaptndu-se dup mprejurri. Dar ntotdeauna timpul scoate
la iveal caracterul fiecruia. (Theognis)
Dorina grozav a fiecruia devine o divinitate pentru el. (Vergilius)
Virtutea nu este fcut s stea singur. Cel care o practic va avea vecini. (Confucius)
Exist, oare, vreun cuvnt care poate fi luat drept regul de comportare pentru ntreaga via? Dasclul
spune: Nu este oare reciprocitatea acest cuvnt? Ceea ce nu-i doreti s i se fac, nu f nici tu
altuia. (Confucius)
n lumea ntreag n vzduh, pe ntinsul apelor, n vgunile munilor nu exist un loc unde s te poi
elibera de rul pe care l-ai fcut. Nu exist prjol care s poat fi comparat cu pasiunea, dezordine egal
cu ura, nenorocire mai mare dect viaa celui egoist i nici fericire superioar linitii sufleteti. Laudele i
defimrile nu-i ating pe nvai. (Dhammapada)
Mai presus de orice lucru, nu fii nepstor. Nepsarea este dumanul tuturor virtuilor. (Fo-sho-hing-
tsan-king)
Pe soia altuia, privete-o ca pe o mam, de bunul altuia nu te apropia ca de foc; cinstete-i pe toi, ca pe
prinii ti; aceasta se numete egalitate. (Nagarjuna)
De-i prietenul necredincios, dispreuiete-l ca pe un duman. Respect vrjmaul statornic; Privete
otrava lecuitoare ca pe un antidot, iar dulceurile rele consider-le oet omortor.(Omar Khayyam)
Mireasma unui pom n floare se face simit pn departe, ca i balsamul unei fapte
cucernice.(Upanishade)
Gndind tot mereu aceasta este a mea, eu, ne prindem noi nine ca o pasre n la.(Upanishade)
Prea adesea ironia nu-i dect o form a lipsei de inteligen. (Oxenstierna)
Voina omului este schimbtoare pn n ultima clip a vieii. (La Oxenstierna)
Este sfnt pe pmnt cel care a tiut s se mprieteneasc cu sfinii. (Adam Mickievicz)
Adevrata valoare a omului se stabilete mai nti, analiznd n ce msur i n ce direcie a reuit s se
elibereze de Eu. (Albert Einstein)
Politee: cea mai acceptabil form a ipocriziei. (Ambrose Bierce)
S nu se ncread omul prea mult n victoria sa asupra naturii sale; pentru c natura poate sta
nmormntat mult timp i totui s renvie, cnd se ivete prilejul sau ispita. (Bacon)
Cei care n-au nici o virtute invidiaz tocmai virtutea altora. (Bacon)
Inducerea n eroare este mijlocul sufletelor meschine de a iei din ncurctur. (Balzac)
Poate c una dintre cele mai mari bucurii simite de sufletele meschine, de fiinele inferioare este s
pcleasc sufletele alese, s le prind ntr-o curs oarecare. (Balzac)
Dintre toate obiceiurile lumii bune, ludatul este perfidia cea mai dibace. (Balzac)
Obinuina adic ceva mai stupid ca lenea ne face s rmnem nemicai n mlatin i s ne
mpotmolim tot mai mult. (Balzac)
Parvenitul se trte de-a builea n faa celor ce-i pot fi de folos i este obraznic cu cei de care nu mai are
nevoie. Aidoma paiaei dintr-un balet, pare marchiz dac-i priveti din spate, dar este bdran dac-l
priveti din fa. (Balzac)
Nu greim dect prin ceea ce am lsat s fie slab n sufletul nostru. (Balzac)
Oamenii cinstii sunt lipsii de tact, n-au nici o msur a binelui, deoarece pentru ei totul este fr
ocoliuri, fr gnduri ascunse. (Balzac)
Orice mecherie, orice nelciune este descoperit i n cele din urm aduce pagub; orice situaie este
mai puin primejdioas, dac omul se situeaz pe terenul sinceritii. (Balzac)
Indiferent dac-i lezeaz sau i favorizeaz interesul, legea general trebuie respectat, fr
discuie. (Balzac)
Muli oameni prefcui i pun prostia la adpost prin obrznicie; repede-i i tu, i o s se ntmple cu ei
ceea ce se ntmpl balonului mpuns cu acul. (Balzac)
Interesele dezbin oamenii, dar vicioii se neleg mereu ntre ei. (Balzac)
Invidia dezleag limbile, dup cum admiraia le amuete. (Balzac)
Ordinea moral are legile ei, legi nemiloase i eti totdeauna pedepsit dac le nesocoteti.(Balzac)
Viciile sunt ca animalele care se ngra pn ce sunt bune pentru abator. (Ben Jonson)
Nu se poate excela n lumea aceasta fr a tri o via moral. (David Starr Jordan)
Invidia Sentiment pe care nici prietenia nu-l stinge ntotdeauna. Nimic nu-i mai greu de iertat dect
meritele altuia. (D. Diderot)
Viclenia e un semn de slbiciune, cci mintea omeneasc veritabil st n raport direct cu capacitatea de a
pricepe n mod dezinteresat un adevr. nvingtorul momentan nu este totdeauna cel
definitiv. (Eminescu)
Poi, oare, iubi pe cineva cnd te urti pe tine nsui? Poi, oare, tri n bun nelegere cu alii, cnd eti plictisit i
obosit de propria ta existen? Ar trebui s fii mai nebun dect Nebunia nsi pentru a rspunde afirmativ la toate
aceste ntrebri. Cci dac l scoi din societate, omul, departe de tot ce ar avea o legtur cu el, ar deveni ndat n
proprii lui ochi un obiect de ur, de aversiune i oroare. (Erasmus)
Nerecunosctorul scrie binele n ap i rul n piatr. (Felix Lope de Vega)
Eu sunt spiritul care venic neag! (Goethe)
Exist o veche legend despre un sfnt care a trebuit s aleag unul din cele apte pcate capitale; l-a ales
pe cel care i s-a prut cel mai puin grav, beia, i cu acesta a comis celelalte apte pcate.(Hans Christian
Andersen)
Nu exist tortur mai nemrginit pentru om ca propriile gnduri. (John Webster)
Fr ndatoriri, viaa devine moale i lipsit de schelet: nu se mai poate ine dreapt. (Joubert)
La unii arogana ine loc de mreie, neomenia de fermitate i viclenia de spirit. (La Bruyere)
Pe msur ce favoarea i bunurile mari se retrag de la cineva, ele las s se vad la el cusururile pe care le
acopereau i care se gseau la dnsul fr ca nimeni s le observe. (La Bruyere)
Noi dm ajutor altora pentru a-i face s ne dea i ei n mprejurri asemntoare; i aceste servicii pe care
le facem lor sunt, la drept vorbind un bine pe care ni-l facem nou nine n mod anticipat. (La
Rochefoucauld)
Pasiunile sunt singurii oratori care conving totdeauna. (La Rochefoucauld)
Nimic nu-i att de contagios ca exemplul, i noi nu facem niciodat un bine mare sau un ru mare, care s nu
produc altele la fel. Noi imitm aciunile bune datorit emulaiei, i pe cele rele din cauza rutii naturii noastre,
pe care ruinea o reinea prizonier i pe care exemplul o pune n libertate. (La Rochefoucauld)
Frnicia este un omagiu pe care viciul l aduce virtuii. (La Rochefoucauld)
Cei mai muli oameni au, ca i plantele, proprieti ascunse, pe care ntmplarea face s fie
descoperite. (La Rochefoucauld)
Nimic nu mbtrnete mai iute ca binefacerile. (La Rochefoucauld)
Defectele spiritului cresc, cnd mbtrnim, ca i acele ale feei. (La Rochefoucauld)
Noi ncercm s ne facem o onoare din defectele pe care nu voim s le ndreptm. (La Rochefoucauld)
Degeaba caui pacea aiurea, dac n-o gseti n tine nsui. (La Rochefoucauld)
Dac geometria s-ar opune pasiunilor i intereselor noastre tot att de mult ca i morala, noi n-am contesta-o i
clca-o nu mai puin, n ciuda tuturor demonstraiilor lui Euclid i ale lui Arhimede, pe care le-am trata de visri i
le-am crede pline de judeci false. (Leibniz)
Te opui mai uor la nceput dect la sfrit. (Leonardo Da Vinci)
Dac n tineree cumperi ce nu-i trebuie, cnd vei fi btrn este posibil s fii nevoit s vinzi lucruri de care
cu greu te vei putea lipsi. (Lubbock)
Unele idei sunt att de intim i de organic legate de spiritul nostru, nct ori de cte ori le-am desfiina,
ele cresc din ou ca ochii extirpai ai unui triton. (Lucian Blaga)
Pentru nimic nu cheltuim atta energie i efort ca pentru lucrurile pentru care avem o
slbiciune. (Lucian Blaga)
Nimeni n-ar vrea s cad n credina c se va gsi pe urm cine s-l ridice. (Machiavelli)
i virtutea este o art. De aceea are dou feluri de discipoli: cei care o practic i cei care o admir. (Marie
von Ebner-Eschenbach)
Obinuina ne ascunde adevratul aspect al lucrurilor. (Montaigne)
Oamenii i iubesc prea mult marginile, de aceea le vine att de greu s le depeasc. (O. Densuianu-
tatl)
Farnici, pentru c ridic monumente profeilor i mpodobesc mormintele drepilor din vechime, dar
persecut pe drepii care triesc n timpul lor i se pregtesc s ucid pe profei.(Papini)
Lumea ne trateaz aa cum vrem s fim tratai: urm adevrul, ni se ascunde; vrem s fim mgulii,
suntem mgulii; ne place s fim nelai, suntem nelai. (Pascal)
Cinstea i ruinea nu provin din nici o condiie; f-i datoria: n aceasta const cinstea. (Pope)
Mai mult dect ideile, caracterul este acela care oglindete omul. (R. Rolland)
Omul de lume este n ntregime masca lui. Nefiind niciodat el nsui, este totdeauna strin de sine i se simte ru
ori de cte ori este obligat s coboare n el. Lucrul se explic prin faptul c omul de lume nu este nimic i c ceea ce
pare este totul pentru el. (Rousseau)
Cu ct o greeal ne orbete mai mult i este mai ademenitoare, cu att este mai mare triumful
adevrului.(Schiller)
Virtutea este raiune devenit energie. (Schlegel)
Fii sincer fa de tine nsui i atunci nu mai poi fi fals fa de cineva. (Shakespeare)
O, Dumnezeule! S pun oamenii un duman n gura lor, ca s le fure mintea! S ne transformm cu
bucurie, chef, plcere i aplauze n animale! (Shakespeare)
Pentru dureri neobinuite, remedii neobinuite. (Shakespeare)
nelepciune, buntate/ Celor abjeci le par abjecte;/ Gunoiul doar pe el se-accept.(Shakespeare)
Virtutea nu const n abinerea de la viciu, ci n nedorirea lui. (Shaw)
Arat-mi toate greelile, ca de la om la om. Pot s rezist la orice, exceptnd linguirea. (Shaw)
Alung de la tine greeala i certurile duium; leag-te de lucruri profunde i rmi pe cel mai drept
drum. (Zamahari)
Rufctorii se scuz totdeauna invocnd crimele ale cror victime au fost ei nti.(Wassermann)
Pasiunea este o febr a minii care ne las istovii. (William Pen)
Puterea nelimitat corupe pe posesor. (W. Pitt)
Voin
Vorbrie tcere
Secretele sunt bine ascunse numai dac au un singur paznic. (Abu Shakur)
Cuvntul rostit trebuie s fie asemenea rubinului, mic, dar de mare pre. Ct timp nu ai vorbit, cuvntul a
stat n puterea ta, de ndat ce l-ai rostit, el te ine sub puterea lui. (Abu Shakur)
Pata pe care o las o singur minciun nu poate fi tears de o sut de vorbe adevrate. (Abu Shakur)
Minciuna este caracteristica celor slabi. (Abolghassem Firdusi)
Cel care ascult brfelile este mult mai vinovat dect cel care le rspndete. (Al Fadl Ibn Sahl)
Sunt vorbe care vindec sufletul bolnav. (Aeschilus)
Cel ce spune ce-i place aude ce-i displace. (Alceu)
Ce ctig cei care mint? c nu sunt crezui cnd spun adevrul. (Aristoteles)
Cel care tie multe dar nu-i poate ine gura este asemenea unui copil cu un cuit n mn.(Callimah)
Nu exist ceva mai urt dect a afirma nainte de a cunoate. (Cicero)
Ce s ascult vorbe, cnd vd fapte? (Cicero)
Ferete-te n conversaiile tale de a pomeni pe larg i fr msur de anumite fapte i primejdii ale tale;
pentru c, dac ie i place s pomeneti de primejdiile prin care ai trecut, nu tot aa le place i celorlali
s asculte ntmplrile tale. (Epictetus)
Ce vrei s-i spun: minciuni agreabile sau adevruri dure? Alege! (Euripides)
Pune o ntrebare cuminte i vei auzi lucruri cumini. (Euripide)
Vorbete, dac sunt cuvintele tale mai convingtoare ca tcerea, dac nu, taci. (Euripide)
Calomnia este flagelul cel mai de temut, pentru c ea prezint doi vinovai i o victim. (Herodot)
Cel ce-i drmuiete cuvintele este o comoar. Msurarea cuvintelor este cea mai preioas msur. Dac
eti brfitor, n curnd lumea te va brfi i mai mult. (Hesiod)
Orict de mari ar fi darurile, ele pier din pricina flecrelii autorului lor. (Martialis)
Caracterul celui care vorbete este acela care convinge, nu vorba. (Menander)
Caracterul celui care vorbete convinge, nu felul n care vorbete. (Menandru)
Mai degrab vor ine muritorii foc n gur, dect s pstreze un secret. (Petronius)
Vorbete ca i cum va trebui s dai socoteal. (Plato)
Vorbirea este mai grea dect orice alt lucrare i ea nu servete dect celui care o cunoate
temeinic. (Ptahhotep)
Este ruinos s spui una i s gndeti alta; cu att mai ruinos s scrii una i s gndeti alta.(Seneca)
Cu prea mult discuie se pierde adevrul. (Syrus)
Trebuie s avem urechea nencreztoare fa de nvinuiri. (Syrus)
Nu te grbi s acuzi sau s lauzi pe nimeni. (Syrus)
Observ totdeauna msura la vorb i la tcere. (Syrus)
Cel mai ru soi de dumani este cel al ludtorilor. (Tacitus)
Ceva s se ascund soiei, ceva prietenilor i ceva fiilor; cel nelept s vorbeasc cu mult pruden, dup
ce va fi chibzuit mai nti ce e potrivit i ce nu. (Cukasaptati)
Cine defimeaz pe un om de treab acela se pteaz singur; cine arunc cenu n aer, aceluia i cade pe
cap. (Kusumadeva)
O persoan vrednic de stim strlucete vorbind, dar i tcnd. (Lalitavistara)
S se spun adevrul; s se spun ce-i plcut; s nu se spun ce-i adevrat, dar neplcut; nici ce-i plcut,
dar neadevrat. (Manu)
Cine nu prinde ceea ce s-a spus o singur dat sau cine n-o spune i el la rndul su, cine nu are un mic
tezaur de vorbe de spirit i de povestiri frumoase, ce farmec mai are conversaia aceluia?(Pancatantra)
Tcerea este sanctuarul prudenei. (Baltasar Gracian)
Discreia nu e totuna cu ascunderea adevrului. (Balzac)
Tcerea adnc este filozofia sufletelor alese. (Balzac)
Tcerea intr cu nou pri din zece n nelepciune. (Balzac)
Amintete-i permanent c vorbele tale pot avea mai mult greutate dect crezi i c exist o diferen
ntre ceea ce spui i ceea ce se aude. (Bruce Hyland)
Un om convins mpotriva prerii sale continu s aib aceiai prere. (Butler)
Minciunile oblig mai mult dect orice adevr. (Camille Goemans)
Prect este de folos, la vreme de trebuin, cuvntul cuvios, pre att este de neputincios cuvntul aceluia
care, nefiind ntrebat de nimeni, tuturor d sfat. (Cantemir)
Bun parte din vorbirea meteugit consist n a ti cum s mini. (Erasmus)
Nu asculta pe aceia care vor discuta n mod subtil despre bine i despre ru. Nu te lsa impresionat de
frumuseea i de fineea vorbelor lor. Cci mpria lui Dumnezeu nu st n vorbe, ci n virtute. (France)
Un dialog nu duce la nimic dac planurile de gndire nu coincid. (G. Clinescu)
Printr-o singur minciun se pierde ntreaga reputaie a integritii. (Gracian)
Rezerva este o dovad sigur a nelepciunii. Limba este un animal slbatic; cnd a apucat s se
npusteasc, greu o mai pui n lanuri. (Gracian)
Orice dare n vileag a unui secret este vina aceluia care l-a ncredinat. (La Bruyere)
Unul din semnele mediocritii spiritului este faptul de a povesti totdeauna cte ceva. forma mai nalt
a spiritului te duce la gruparea faptelor, la concluzii, la generalizri. (La Bruyere)
Nimic nu apas att ca un secret. (La Fontaine)
Cci ca i cum, dac ai fcut mncruri multe i foarte bune i bine mirositoare, mai trziu ns amestecai n ele
ceva urt, toate netrebnice le facei, tot aa i n cuvinte. Dac mai nainte ai vorbit cuvinte cumini i vrednice de
laud, mai trziu ns ai amestecat la ele vorbrie proast, toate le-ai stricat i ntru nimic s fie socotite le-ai
fcut. (Neagoe Basarab)
Nu merit s-i calci pe inim pentru a spune adevrul unor oameni care au obiceiul de a privi cu
nencredere tot ceea ce le spui, fie c e adevrat sau nu. (M. Twain)
Spune adevrul, i atunci nu va trebui s mai ii minte nimic. (M Twain)
Ceea ce nu ncredinm nimnui e mai secret dect ceea ce ncredinm celui mai discret dintre toi
oamenii. (Oxenstierna)
Uurina de a face promisiuni i greutatea de a le ine sunt aproape inseparabile. (Oxenstierna)
Elocina continu plictisete. (Pascal)
Dai dovad de prostie, dac ntrerupi pe cineva care vorbete ca s-i exprimi tu prerea. (Saadi)
D fiecruia urechea ta, dar la puini glasul tu. (Shakespeare)
Nu da limb gndurilor tale, nici aciune vreunui gnd nepotrivit. (Shakespeare)
De copacul tcerii atrn fructul su, pacea. (Schopenhauer)
nfloriturile retorice n cuvntri i n discursurile serioase, sunt ca florile albastre i roii presrate n
gru, plcute celor care vin numai pentru a se distra, dar duntoare celui care culege profitul. (Swift)
O disput ndelungat nseamn c ambele pri greesc. (Voltaire)
Secretul de a fi plicticos const n a spune totul. (Voltaire)
Tot ce creeaz tace. Natura-i deschide florile ei n cea mai adnc tcere. Numai distrugerea vrea glgie.
Nu e rzboiul cel mai mare zgomot pe care-l face omul pe pmnt? (Vlahu)
Despre deertciunea cutrilor
omeneti /fragmente/
IV
Omul se nate ca o fptur cu totul lipsit de nelepciune i i
petrece primii ani din via n neputin i prostie.
Rde i plnge fr de pricin. Dac-l mpingi, cade i dac i
ntinzi mna, i-o ntinde i el pe a lui.
Cine i mai aduce aminte de vremea aceea?
Laudele i ocrile l nnebunesc pe om pentru c l fac s nu mai
tie cine este.
Omul i agonisete nvtur, alearg dup bani i caut s se
ntlneasc cu oameni mari, i n toate acestea arat srguin
jalnic.
Se uit n oglind cnd iese din cas i dac trece pe cale pe
lng o fereastr ntunecat se uit n ea s vad ct e de
frumos i mndru.
Pentru aceasta omul este o fptur vrednic de plns: cnd
moare spune o vorb sau dou, dar nimeni nu tie ce a purtat
pe inim cu adevrat.
V
Omul care descoper pe Dumnezeu se trezete ca dintr-o
beie: ntreaga lui via i se pare o pierdere de timp.
Dar omul necredincios face i vorbete lucruri vrednice de rs:
dac-i dai bani se bucur i dac l lauzi te slujete ca un catr.
De tnr i prsete casa n care s-a nscut i pleac de-i
pierde frumseea i cinstea printre strini.
Cnd cineva iubete pe Domnul i se nfrumuseeaz faa i
vorbele lui devin plcute la auz: el pune pace n inimile celor ce
l privesc i l ascult, iar tcerea lui aprinde dorul de a fi mai
buni.
Nu este aa omul necredincios: frumuseea lui trezete invidia,
iar nvtura lui, atunci cnd o are, ajunge prilej de ceart i
dezbinare ntre prieteni.
Fericit cel ce s-a fcut frumos i nelept pentru Domnul.
VI
Omul alearg dup frumusee, dar cnd o afl rnete inima cu
ea.
Prin dorinele sale omul i nmulete suferina.
Omul rvnete s ctige dragostea altui om ca i el, dar cnd o
afl vede c i aceasta este deertciune.
Plin de amrciune este toat cutarea omului i cnd i se
pare c a aflat odihn, atunci se umple de nemulumire i
tristee.
Oamenii primesc laude unii de la alii, i nfrumuseeaz faa i
caut viclean cu ochii pentru a ctiga bunvoina cuiva.
Toat pofta i toat cutarea omului este plin de minciun i
de vicleug, ea cere bani i osteneal i pregtete o moarte
urt.
Lucru greos i apstor este omul care se laud cu pcatele
sale.
Zeul Progres i jertfele sale
Cuvntul Progres, pentru o mare parte a populaiei planetei, desemneaz un soi de Zeu, care crete
de la o zi la alta, hrnit cu creier i energie uman. Spre deosebire de Dumnezeul Dumnezeu,
Progresul st la cheremul omului, crete sau stagneaz, se lete i se tvlete peste ri i
popoare, iar de la aceast tvleal viaa n jur prosper, capacitatea de munc crete, locurile de
munc tot, femeile se bag n politic, homosexualii ies liber la parad, demnitarii nu iau mit, preoii
nu au burt. Totul mulumit Progresului
Datorit Progresului, oamenii sunt mai detepi, se crede. Tot mai des auzi gospodine sau tineri
brbai, oferi pe rutele care leag satele moldave cu capitalele Europei, zicnd c n ziua de azi copiii
sunt mai detepi. Copiii de azi, zic ei, intr n computer, navigheaz pe internet, butoneaz tot ce
gsesc. Nu-s ca prinii lor, care la aceeai vrst, nu tiau s citeasc. Internetul, zic ei, i-a fcut pe
oameni mai detepi. S-ar putea ca, n timpul apropiat, perioada de gestaie la femei s scad la o
lun, din cauza internetului. A Progresului, cu alte cuvinte.
Pe ct de stupide sunt aceste credine populare, pe att de serios sunt ele susinute de politicieni,
televiziuni, marile concerne sau case de mod. Progresul este o idee de stnga, o idee extremist,
radical, antiuman. Doctrina Progresului, bazat pe o fals filozofie a evoluiei speciilor, nedovedit
niciodat tiinific, dar exploatat la maxim pe plan politic, a fost necesar pentru a susine ideologic
superioritatea unor oameni asupra altora. n numele Progresului colonialitii britanici, n special,
exploatau populaiile de negri, pe care i considerau subdezvoltai i, prin urmare, nedemni de o via
mai bun. Numai n baza teoriilor evoluioniste, progresiste, omenirea i-a putut avea pe Hitler,
Lenin, Stalin. n numele Progresului au fost distruse civilizaii ntregi, pentru a se pune n loc betoane
i furnale.
M gndesc la avantajele progresului industrial, tehnologic. M gndesc, de pild, la oraul Chiinu,
populat n special de rani venii s munceasc la uzin, fabric sau gar n anii 60-70-80. Lor li se
altur mica intelectualitate, n mare format din rani rmai s profeseze pentru salarii mizere din
care abia i plteau o camer ntr-un cmin. n timp, ei au reuit s-i cumpere un apartament,
lsnd casele printeti cu grdini i vite s se pustiasc. ranii notri intelectualizai ctig n medie
200 de dolari pe lun, asud n transportul n comun, cumpr ptrunjel de la pia i merg de Pati
s mnnce pe sturate la prini, la ar. Da, i viseaz s-i angajeze odraslele la vreo televiziune,
c-s mai bine pltite, s fac reportaje despre mainile care se izbesc n stlpi. M ntreb, oare cnd o
s progresm napoi, ca s avem ce mnca, unde tri i s ne mai rmn i puin timp s stm de
vorb
Mai detepi sau mai proti?
La nceput de an colar, la 20 de ani de independen,
m ntreb dac suntem mai detepi sau mai proti, cu
scurgerea timpului. Nu este o ntrebare retoric. Este o
frmntare metafizic i pseudotiinific a umanitii. A
evoluat lumea sau nu?
Aceast ntrebare m lovete ori de cte ori am ocazia s fiu
pus n faa scurgerii timpului. De pild cnd intru n casa
mitropolitului Dosoftei, clcnd pe duumeaua sntoas,
simind scritul scrii interioare, admirnd tiparnia i crile
ieite din ea. Mai ales crile vechi m fac s m simt prost c
m-am nscut prea trziu, s regret c s-au inventat tiparnie
de milioane de euro. De cnd cartea nu mai poart n ea
grsimea degetelor legtorului i mirosul cernelurilor, ea s-a
golit parc i de duh. Ceea ce m mir este faptul c
minunatele cri de odinioar, cu miniaturi i ornamente pe
fiecare pagin, cu buchii aurite i legate n piele nu se mai
multiplic azi, dei tehnica o permite. M-am ntrebat de ce i
am ajuns la un singur rspuns: astzi oamenii sunt mai proti,
nu tiu s guste frumosul. Cartea frumoas n zilele noastre e o
delectare a esteilor, a specialitilor.
Apoi m-am uitat la cldirile vechi, ndeosebi la biserici, la
zidurile mnstirilor din Bucureti, din Moldova istoric. Nu pot
s nu le compar cu catedralele noastre mai noi, date cu fon,
izolate cu penoplast, cu coloane mbrcate cu ghips. Dar
betonul? O, betonul! Dac nu ar fi fost el, nu s-ar mai fi zidit
biserici n zilele noastre M ntreb, oare nu au citit aceti
arhiteci moderni c Sfnta Scriptur i oprea pe vechii evrei s
foloseasc piatr tiat de mn omeneasc pentru altar? Cu
ct migal i tiin sunt puse crmizile n zidria bisericii Sf.
Pantelimon din Chiinu sau Sf. Nicolae Domnesc din Iai! Se
mai gndete oare preotul de azi c fiecare piatr i crmid
din aceste ziduri erau aduse de la mari deprtri, cu boii, pe
ploi i ger, pe drumuri neasfaltate? Iar meterii, meterii costau
o avere! i totui s-au ridicat attea biserici i mnstiri, attea
cldiri cu care astzi se mndrete o naiune ntreag. Fr
macarale, fr excavatoare, fr pompe de ap Cnd m
gndesc c pentru a ridica la Noul Neam clopotul de peste 9
tone s-a pus pmnt pn la nivelul clopotniei, adic vreo 60
de metri, crend un deal artificial pe care s urce cu boii i care
mai apoi a fost ters cu lopeile! De ce astzi, cnd suntem mai
muli, mai bogai, dotai cu tehnic i drumuri nu construim
cldiri frumoase? Rspunsul poate fi numai unul: pentru c
suntem proti.
A putea continua meditaia mea cu referire i la alte domenii,
de pild industria alimentar, mai ales c japonezii au inventat
recent carnea din fecale umane. Dar nu vreau ca cineva s se
simt prost
Despre gelozie i apsrile
sufletului /fragmente/
II
Minunat i nesfrit lucru este micarea gndului.
Tain de necuprins este sufletul omului.
Pentru aceasta omul este fa de sufletul su ca un strin, cci
nu tie nici cum i-a luat nceputul i nici cum va sfri,
nc i peste gndurile sale nu se afl stpn.
Cine i va chema gndurile sale i le va aduna precum i adun
ciobanul oile?
Sau cine va porunci sufletului su s nu mai fie trist i l va
asculta?
Pentru aceasta muli nici mcar nu cred c au un suflet, i pe
bun dreptate, cci triesc ca i cum nu l-ar avea.
Sufletul omului este gndul lui i unde i este gndul, acolo i
sufletul.
De cte ori omul rabd nvliri de la propriul suflet ca de la un
crud duman,
Cci nici un duman nu poate s abat atta ru ca propriul
suflet atunci cnd se tulbur de nemulumire sau gelozie.
Ci, ca i Iuda, au fost ucii de propriul suflet ca de o fiar
strin i cumplit!
Omul este o fptur vrednic de plns pentru c pururea se
afund n minciun i durere.
III
Om pentru om este strin i tot ajutorul pe care l ateapt
unul de la altul este minciun.
n ceasul n care nu se ateapt se despart i amrciunea i
ura umplu inimile lor.
Nu este duman mai temut dect omul pe care l-ai avut prieten,
el tie rnile sufletului tu i slbiciunile tale tu i le-ai fcut
cunoscute cu gura ta.
Sufletul celui gelos suspin n toat vremea pentru c nu tie
ce va face i ce va spune cel pe care l iubete, i bnuiala
strnge inima lui ca un clete.
Omul gelos pune ntrebri neptoare i prin rspunsurile pe
care le primete i sporete rana.
De se desparte sufer i de te are aproape nu se linitete.
Cnd tace i cnd vorbete o face pentru a te rni.
La urm de tot, moartea i aaz pe fiecare n pmnt n ziua
aceea pier toate gndurile lor.



Muncesc sau gandesc ?




Daca nu esti dispus sa gandesti va trebui sa muncesti.

Cu cat gandesti mai putin, cu atat va trebui sa muncesti
mai mult si cu atat mai putin vei fi platit.

- Studiaza, citeste si ia-ti examenele pe bune
- Fa diferenta intre creativitate si smecherie
- Nu te pacali ca exista succes peste noapte
- Exerseaza
- Elibereaza-te de stereotipuri

"Probabil de maine nu vei fi milionar. Probabil nu vei fi nici vedeta. Exista totusi un
lucru la care poti incepe sa lucrezi chiar de azi si care iti va transforma toate visurile
in realitate."


PERSONALITATEA TA!

Rezultatele pe care le ai in viata exterioara reflecta dezvoltarea ta interioara.
Nimic nu e intamplator si calatoria se termina cand te intorci sa dai inapoi ceea ce ai
reusit sa dobandesti.

Toate problemele astea cauzate de bani m-au infuriat si mi-am dat seama ca e
foarte important sa faci si bani din vocatia ta pentru ca altfel iti compromiti
chemarea.
Misiunea ta este sa si oferi inapoi lumii ceea ce vocatia iti da
valorifica!Descopera, dezvolta si
drumurile fara obstacole nu duc nicaieri
cu atat constructia e mai rezistenta cu cat fundatia e mai solida


cand vei face bani din munca ce te pasioneaza si
ai face-o si pe gratis, ai atins apogeul dezvoltarii
tale personale

INFORMATIA E UTILA DOAR DACA ESTE APLICATA
A INVATA SA AMANI RECOMPENSA SI SA TE
RECOMPENZEZI NUMAI ATUNCI CAND MERITI
Sistemul incearca sa mediocrizeze tot
Esti materie, esti un amestec intamplator de substante chimice. Esti un animal superior, o
maimuta evoluata, esti un accident al legilor fizicii. Te simti vizat? Ar trebui, pentru ca,
desi nimeni nu ti-a spus-o fatis, nu doar stiinta, ci toate asa-zisele medii de promovare a
cunoasterii te bombardeaza zilnic cu aceasta idee. Este ceea ce ne spun cercetatorii sau,
mai degraba, ceea ce sunt lasati sa ne spuna. Nu este oare paradoxal ca, desi magulitorul
curent New Age plaseaza individul in centrul Universului, incoronandu-l stapan absolut al
naturii si al propriei existente, de la promotorii aceluiasi crez aflam ca nu suntem decat niste
primate oportuniste si un pic norocoase, diferite de suratele animale doar printr-un
continut cranian mai consistent?
Materie, numai materie. In spatele acestor jocuri scenice care ne pun o ordine bine
calculata in viata si in ganduri se ascunde un peisaj de culise mult mai vast si mai tenebros
decat se poate banui analizand faptele accesibile. Cu toate acestea, Descopera.ro va
incerca sa faca putina lumina in ce priveste "cunoasterea necunoscuta" a umanitatii.

Nu sunt putini acei specialisti, dintre care se disting nume precum Michael Cremo si
Richard L. Thompson, autorii cartilor "Arheologia interzisa" si "Istoria ascunsa a rasei
umane", care vorbesc desprefenomenul filtrarii cunoasterii. Dupa cum o sugereaza
contextual forma termenului, aceasta politica, suspectata ca fiind o arma de capatai a
elitelor ce conduc lumea din umbra, este menita sa tina masele in ignoranta si
necunoastere. Altfel spus, este vorba despre puterea intelectuala, cea din care deriva toate
formele de dominatie si control la care este supusa civilizatia umana astazi. Articolul de fata
nu va trata insa despre cine sunt sforarii acestor masinatiuni, ci se ambitioneaza sa releve
cate ceva despre modul in care ei opereaza.

"Involuatii" stiau
Liderii fara chip care actioneaza manetele acestui mecanism al cenzurii limiteaza masiv
accesul maselor la informatii care vizeaza in special originile si trecutul speciei umane,
temelie a intelegerii existentei si scopului in viata. Este vorba despre aspecte esentiale ale
civilizatiei si ale planetei pe care, daca le-am cunoaste, ne-am intelege mai bine natura si
misiunea; ceea ce ne-ar face insa liberi si mai greu de controlat. Sunt lucruri pe care "EI" le
cunosc, dar pe care le tin departe de noi, din egoism, din interes, din trufie, din nevoia de a
avea un ascendent asupra semenilor.


Premisa fundamentala de la care porneste teza unor specialisti precum cei mentionati mai
sus, cum ca istoria umana este cu totul alta decat cea care ne este prezentata astazi in
mod oficial, rezida, ca debut, in scrierile antice. Majoritatea culturilor dispun de astfel de
carti care vorbesc despre existenta unor civilizatii avansate in trecutul foarte indepartat, dar
scrierile in sanscrita ale Indiei sunt de departe cele mai explicite in aceasta
directie. Manuscrise antice, precum Mahabharata, Ramayana sau Vedele vorbesc
deschis, pe langa principiile filosifice si culturale indiene, si despre episoade
fascinante din vechime, care fac descrieri amanuntite ale unor tehnologii pe care
omenirea abia le-a dobandit astazi. Sunt descrise aparate de zbor impreuna cu principiile
lor de functionare, sunt mentionate arme precum bomba atomica sau chiar bomba cu
hidrogen si se descriu avansate tehnici medicale si genetice. Aceleasi carti vorbesc
despre erele pamantului, despre ciclicitatea vietii pe planeta si despre succedarea
civilizatiilor. Convingeri asemanatoare vin din intelepciunea romana si egipteana dar mai
ales dinspre cea greaca de unde, de la Platon si Artistotel ne parvin invataturi referitoare la
aceeasi insiruire a vietii. Ei credeau puternic intr-o fiintare pe ere, dupa un model arhetipal.
Astfel, in credintele stravechi - care, dealtfel, nu sunt deloc de lepadat - un mare ciclu de
viata incepe edenic, cu o Era de Aur, in care toate fiintele umane sunt spiritualizate,
constiente, bune. Aceasta era este succedata de cele de Argint, Bronz si Fier, ce
caracterizeaza, gradual, deprecierea umana prin cultivarea lacomiei si a individualismului
intr-atat incat lumea trebuie reconfigurata. Ceea ce se si intampla, printr-un cataclism
general si o reinchegare ulterioara a vietii.

In viziunea initiatilor indieni, oamenii s-au nascut de mai multe ori si de tot atatea ori, minus
unu (inca), au disparut in urma unor dezastre de exterminare a speciilor. Acest lucru s-ar fi
intamplat insa numai pentru ca viata sa reinfloreasca, prin repopularea Pamantului fie de
catre refugiati paranormali, neafectati de Armageddon, fie de civilizatii superioare din alte
sfere cosmice. Cartile acestea fac referiri foarte serioase la existenta in urma cu milioane
si chiar cu miliarde de ani in urma, pana la inceputurile planetei, a inteligentei pe
Pamant si a civilizatiilor evoluate. Totusi, pentru sustinerea unor atari premise, trebuie sa
existe si probe fizice. In absenta acestora, s-ar putea presupune cu usurinta ca scrierile
sunt false, mincinoase, produs al unei imaginatii disproportionate. Surprizator, ele sunt
cofirmate nu doar sporadic, ci chiar abundent, nenumarate dovezi arheologice ale existentei
unor antice civilizatii avansate iesind la lumina, accidental sau "vanate", in toate colturile
lumii.

Teoria ca teoria, dar practica
Exemplele sunt numeroase si dispun de caracteristici mult prea complexe pentru a fi
expuse convingator aici, dar vom face cateva insemnari succinte. Este vorba despre
descoperiri arheologice precum:macheta egipteana din lemn din secolul al II-lea i.Hr,
care are forma unui avion; ciocanul descoperit la marginea Londrei, incastrat intr-o roca
veche de 500 milioane de ani; harta desenata in 1513 a amiralului turc Piri Reis, care
arata in detaliu portiuni din Africa, America si Antarctica, in conditiile in care Antarctica a
fost descoperita oficial abia in 1818. Mai mult, harta reprezinta continentul alb asa cum
arata el sub gheturi, stare in care se afla, probabil, in urma cu 10.000 - 12.000 de
ani; orasul Nan Madol, construit intre anii 200 i.Hr.- 800 d.Hr., pe un recif de corali din
Micronezia, din aproximativ 250 milioane de tone de blocuri bazaltice, al caror transport nu
poate fi explicat; artefactul Coso, din Olancha, California, asemanator cu un dispozitiv de
aprindere, gasit in interiorul unei bucati de piatra care ar fi avut nevoie de 500.000 de ani
pentru a se forma. O amprenta palmara a fost gasita intr-un strat de piatra calcaroasa
avand circa 110 milioane ani, in localitatea Glen Rose (Texas). In nordul inghetat al
Canadei s-a gasit un deget omenesc fosilizat,datand din Cretacic. In Utah, intr-un strat de
roca estimat la 300-600 milioane de ani vechime, s-a descoperit ceea ce pare amprenta
unei talpi omenesti, incaltata intr-un soi de sanda. Minerii din Africa de Sud au scos la
lumina sute de sfere metalice de origine necunoscuta, denumite sferele Klerksdorp. Ele
au circa 3-5 cm in diametru, iar unele au incrustate linii paralele, asemenea unor santuri, de
jur-imprejur. Sferele par a fi facute de mana omului, desi specialistii nu pot explica in ce fel
au fost realizate liniile. Stratul de roca din care au fost extrase aceste sfere dateaza din
precambrian, vechimea lor fiind estimata la 2,8 miliarde ani.


Exemplele pot continua, acestea sunt doar cateva dintre cele mai cunoscute care au ajuns
sub ochii publicului larg. Surprinzator este insa faptul ca, desi asemenea reusite
arheologice vorbesc fatis despre o realitate incontestabila, oamenii de stiinta nu le aplica
mai mult decat o eticheta pe care sta scris "mistere". De ce alegem sa le consideram
curiozitati si bizarerii, cand putem accepta povestile uneori de necontestat pe care aceste
obiecte ni le spun? Nimeni nu se oboseste, oficial, sa sape mai adanc si sa intelega
implicatiile uriase pe care le au aceste lucruri. Cat despre noi, sfidarea afisata de elite in
relatia cu vulgul este de un cinism revoltator. Ne servesc, prin intermediul cercetatorilor
si al publicatiilor pe care le au in "buzunar" toate aceste informatii, probabil desperecheate,
bizuindu-se fara griji pe faptul ca ignoranta isi va juca rolul si ne va impiedica sa ne
implicam activ sau sa ne "sinchisim" macar de ele. Pentru ca, la urma urmei, cine suntem
noi sa ne gandim la asemenea lucruri? Ce conteaza daca oamenii au 10 mii, o suta de mii
sau un milion de ani? Aceste preocupari sunt ciudate, abstracte, ele reprezinta exclusiv
apanajul unor filosofi si mistici neintelesi, izolati in turnurile lor de fildes. Noi trebuie sa ne
traim viata la maximum, timpul inseamna bani, este scurt, viata trece, nu trebuie irosita cu
intrebari existentiale. Sunt numai cateva dintre trendurile pe care elitele ni le-au impregnat,
pentru a imbraca poate cele mai importante deprinderi pe care ar trebui sa le posedam in
cosumatii care sunt adesea ridicole si caraghioase in ochii unei opinii publice profund
contaminate.

Indoctrinare religioasa? Mai gandeste-te
Totusi, aceia care aleg sa nu se lase pacaliti de teoriile evolutioniste vehiculate extrem de
agresiv, se aliniaza mai degraba unei tendinte spirituale de masurare a lucrurilor. Acesti
oameni privesc devenirea umana, nu ca pe o evolutie din materie, ci, mai degraba, ca pe o
involutie, dintr-o constiinta superioara. Aceasta premisa se aseamana poate cu o
argumentatie religioasa, cu o doctrina ridicola, dar incercati sa va intrebati daca nu cumva
aveti aceasta impresie tocmai in virtutea informatiilor care vi se "injecteaza" pe toate mediile
de comunicare. Omul nu este un produs unilateral, asa cum incearca sa ne convinga
conducatorii nostri de talie mondiala. El este intr-adevar alcatuit din materie, este
grosier, dar mai are si o dimensiune mentala, precum si una spirituala. Lumea noastra este,
din acest motiv, privita de initiati, ca o etapa cosmica grosiera, ce va fi urmata de niveluri
superioare ale realitatii, dominate de energii subtile, denumite de culturile diferite spirite,
ingeri, zei, sfinti, etc. Nasterea ar insemna, practic, procesul prin care o fiinta de constiinta
pura coboara in sferele inferioare ale Cosmosului si se acopera de energiile scazute ale
mintii si ale materiei.


Toate culturile si civilizatiile credeau ca venim dintr-un nivel spiritual al realitatii, traiau in
acord cu aceasta convingere si erau armonizati cu natura si viata. Mai putin noi, care ne
dezicem de orice forta superioara. Noi, care ne credem fruntasi si superiori, nu doar ca
civilizatie, ci la nivel individual. Este in asentiment cu mersul actual al lucrurilor ca "eu"
sa fie in centrul lucrurilor si "mie" sa fie elementul de referinta al existentei. Si tocmai
pentru ca "eu" nu este singur, ci sunt sase miliarde ca el, acest lucru duce la izolare, la
dezbinare si conflicte, la dominatie si razvratire. Daca eu lupt doar pentru mine, atunci
cauza mea nu mai este si a altora, ceea ce ma face sa fiu absolut singur, neunificat in nimic
cu altcineva. Desi poate parea desuet, nu este decat aplicarea maximei "Dezbina si
stapaneste" la nivel planetar.

Spuneam putin mai sus ca, daca ideea spiritualitatii ti se pare a fi o doctrina, un raspuns
disperat al Bisericii la avantul actual al stiintei, atunci ar trebui sa te intrebi daca nu crezi
asta tocmai in urma faptului ca esti controlat. Ei bine, sa venim in sprijinirea unei asemenea
declaratii si cu un exemplu. Este vorba despre cazul sotilor Pierre si Marie Curie. Cei doi
cercetatori francezi din secolele XIX - XX sunt recunoscuti oficial pentru performantele din
domeniul radioactivitatii, care le-au si onorat activitatea prin obtinerea unui premiu Nobel
pentru Fizica in anul 1903. Niciun manual insa si in general nicio carte nu vor mentiona
implicarea lor activa si meritorie in experimentele parapsihologice. Pret de mai multi ani, cei
doi cercetatori au derulat o serie de teste cu nuanta supranaturala in laboratoare si institutii,
inregistrand rezultate notabile si succese nebanuite, materializate prin comunicarea cu
spiritele, extracorporalizari, materializari, clarviziune si alte astfel de fenomene catalogate
astazi drept "bazaconii".


Aceasta activitate intensa si mascata este atestata de o documentatie vasta aflata in
arhivele institutiilor care le-au gazduit initiativele lui Pierre si Marie. Si in acest caz,
exemplele unor performante si descoperiri halucinante pe taram spiritual sunt in numar
suficient de mare, incat sa ateste existenta incontestabila a unei asemenea dimensiuni
umane. De ce ocultizarea lor? Pentru a masca latura spirituala a umanitatii si pentru a
canaliza civilizatia spre materialism si consumerism. Suntem vaduviti prin aceasta
privare de cunoastere, de aspecte importante ale existentei si ale fiintei umane,
capitale in intelegerea completa a ceea ce suntem si a ceea ce avem de fapt de facut
aici. Daca nu stim nimic despre aceste lucruri, care, iata, exista ca parte a realitatii, este
firesc sa ne refugiem in productie si consum, in efemer, in placeri marunte si in bucurii intr-
adevar animalice. Iar acest lucru nu este intamplator.

Mai gandeste-te un pic
Toata aceasta mistificare se intampla pentru ca stiinta are in miezul sau un grup extrem de
influent care musamalizeaza voit descoperirile cele mai importante. Motivele unui
asemenea grup influent nu pot fi decat presupuse, dar probabil ca banuielile celor care le
emit nu se indeparteaza prea mult de adevar. Astfel, Michael Cremo suspecteaza ca doua
mari directii motiveaza elitele sa filtreze cunoasterea. Una ar fi insasi natura umana,
negarea, respingerea teoriilor care le contrazic pe ale lor, deoarece sunt oameni indragostiti
de ei insisi si de adevarurile lor, nefiind dispusi sa accepte alternative. Apoi, probabil ca
este vorba de ratiuni ceva mai adanci, legate de putere si control. In sistemul
educational, evolutionistii au detinut o pozitie suficient de inalta pentru a dicta
raspunsuri la intrebarile fundamentale: "cine suntem? de unde venim? incotro
mergem?" Aceste raspunsuri, dupa cum bine se stie, sunt pur materialiste, exclud cu
desavarsire orice implicare divina in crearea omulu. De aceea, nici nu este surprinzator sau
intamplator ca omenirea a luat-o pe o panta adanc materialista si exclusiv fizica.
Manipulatorii din umbra au insuflat maselor valori eronate, ideea ca scopul fundamental al
omului este acela de a produce si de a consuma. Mereu mai mult. Acest lucru, in cazul in
care mai sunt dintre aceia care nu isi dau seama, naste bogatii uriase. O parte dintre ele
intra in buzunarele cercetatorilor, care nu doar fac parte din mecanismul manipularii, dar
stau si la temelia conceptelor produselor comercializate (armament, tehnologie, lux etc). O
alta mare parte din fonduri intra in buzunarele industriasilor care le produc si, nu in
ultimul rand, in buzunarele adanci ale guvernelor care percep taxe si impozite,in unele
locuri, uriase, pe marginea comertului masiv. Aceasta nu inseamna altceva decat faptul ca
forte foarte mari sunt cointeresate ca lucrurile sa ramana in lume in forma in care sunt
astazi. Ele nu vor sa vada intrerupt acest proces si atunci nu este de mirare faptul ca devine
tot mai energic.

Orice scadere a activitatii economice creaza unde de soc. Elitele au inteles asta. Din
acest motiv, se intretine furibund procesul de productie-consum. Oamenii nu trebuie sa se
gandeasca la existenta, nu trebuie sa-si puna probleme inalte, adanci, trebuie mentinuti si
concentrati in uriasa masinarie economica. Exemplul clar a venit in urma atentatului terrorist
din 11 septembrie 2001, in urma caruia mii de oameni pur si simplu au incetat sa mai
cumpere, sa mai consume. Au ales sa stea mai mult cu familiile si cu prietenii lor si sa se
intrebe ce este viata si incotro se misca, ce se intampla cu lumea. Reverberatiile unui
asemenea fenomen sunt mari si durabile. Liniile aeriene, spre exemplu, nu si-au revenit
inca total in acesti 7 ani de la eveniment. Stapanii unui imperiu financiar nu isi permit
asemenea pierderi. Ei trebuie sa aiba mereu mai mult, nici macar mentinerea nu este o
optiune. Sunt, deci, interese mari care ne vor focusati trup si suflet pe procesul
material de productie si consum, iar elementul cheie sunt oamenii de stiinta si dascalii,
cei care ne invata despre lume si viata. Ei insista ca suntem fiinte materiale si mai ales ca
acesta este un lucru bun. Dar daca am primi si un alt raspuns la intrebari precum "Cine
sunt? De unde vin? Unde ma duc? Ce vreau?" ? Ce ar fi daca s-ar preda in scoli faptul ca
facem parte dintr-o constiinta superioara si pura si ar trebui sa ne canalizam mai mult pe
cultivarea constiintei si a spiritului, pentru ca ele sunt eternitatea? "EI" nu vor insa acest
lucru, pentru ca ar insemna ca oamenii sa fie mai putin controlati, ceea ce ar insemna mai
putini bani si o putere scazuta. De aceea s-a impamantenit si ideea de proprietate. Intr-o
societate complet mercantila, toata lumea are proprietati. Liderii, corifei ai omenirii,
detin aceste proprietati prin diferite sisteme sociale, bancare sau politice. Ori, cine
controleaza proprietatea controleaza si proprietarul.


Sustinatorii sistemului axiologic bazat pe productie si consum, pe ahtiere de
acumulare si materialism, s-au infiltrat insidios in pozitiile influente si puternice ale
societatilor umane, de unde pot dicta celor de sub ei realitatea. Ei au creat sistemele
de comoditate, care stimuleaza latura hedonista umana, capturand individul in placeri si
indepartandu-l de realitate. Mijloacele de distragere sunt astazi extrem de numeroase si de
eficiente, imbracand tot soiul de forme. De ce nu s-ar abate chiar razboiul asupra unei
comunitati preocupate de spirit si Divinitate, daca numai asa ea poate fi convertita sau chiar
eliminata? Conducatorii lumii nasc si finanteaza razboaie, inventeaza sisteme
monetare si diverse constrangeri, aplicand, sub aparenta unei libertati totale si a unei
civilizari apoteotice, o lege martiala deghizata, mai rea decat tot ce a existat pana in
prezent. De ce este mai rea? Pentru ca biciul in spate si siluirea nu iti pot fura sufletul, nu iti
pot starpi credinta si stinge lumina din priviri. Conducatorii de astazi nu se multumesc sa
conduca oameni, mase, nu se multumesc sa aiba mancaruri fine si vile luxoase, ei vor sa
ne biciuiasca sufletele. Care este motivul final? Sigur ca, in aparenta, tinand in jug o
omenire care se naste, traieste si moare pentru ei, isi asigura o viata nu de regi, dar chiar
de Dumnezei aici pe Pamant. Dar asta sa fie totul?


Cat poate trai un om sa se bucure de placerile vietii? Cateva zeci de ani? Planurile lor
se intind pe secole, de ce? Pentru urmasi? Ar putea niste oameni atat de egoisti sa se
gandeasca la viitorul copiilor lor? Ce stiu ei? Cred oare ca viata este numai una si atunci
merita traita din postura unui zeu, caci dupa ea nimic nu mai conteaza? Este putin probabil
sa fie atat de naivi, de vreme ce nu vor ca noi sa aflam de puntile spre lumea spirituala. Stiu
ei mai multe decat ne inchipuim, care le sunt resorturile? Este intr-adevar o conspiratie sau
doar miscare browniana, curs evolutiv firesc, natura umana exacerbata? Crezi ca poti primi
raspunsuri la intrebarile astea dintr-o masina luxoasa, cu un telefon performant in mana si
cu o vestimentatie la moda pe trup? Poate iti va raspunde fotomodelul de langa tine sau vila
cu trei etaje. Ori, cine stie, poate iti va sufla cate ceva despre viata plasticul din cardurile pe
care le ai in portofel. Toate tac? Atunci unde e raspunsul? Intr-un Happy Meal cu siguranta
nu.
de Alexandru Safta

Galerie foto (12)


Deseori, cei care schimb cursul Istoriei, prin fapte de arme de pomin i bravur
individual remarcabil, ajung personaje de rangul doi prin cronici i documente. Fie c s-
au aflat n penumbra unor suverani, fie c nu au beneficiat de interesul cercettorilor,
cronicile i-au cam lipsit de aplauze la scena deschis. Cu toate acestea, o scurt trecere
n revist a faptelor lor de arme este edificatoare pentru cunoaterea acestor duri
adevrai chiar dac, n cazul unora dintre ei, nu e ntotdeauna uor de desluit ce e fapt
istoric i ce e legend.
Chandragupta Maurya - 340 - 290 .e.n.


Orfanul nscut n Bihar, n inima Indiei, a avut n destinul su misiunea de a schimba nu
doar faa Indiei, ci de a modifica pentru totdeauna cursul istoriei mondiale.
Cu toate ca nimeni nu i-a dat nicio ans, orfanul i-a cldit un destin mre, de la
scormonitor n gunoaie la artizanul unuia dintre cele mai mari imperii ale Lumii Antice,
ajungnd s domneasc peste 50 milioane de supui i s aib sub ascultarea lui o armat
impresionant - 9.000 elefani de rzboi i 36.000 de rzboinici ncercai.
La apogeul sau, mpratul Chandragupta Maurya beneficia de protecia celor mai
neobinuite i temute corpuri de gard personal.
Grzile sale erau compuse din 500 de spartani greci de elit, rzboinici hindui experi n
arta Kalaripayatthu, precum i din femei rzboinice crescute de mici n cultul mpratului pe
care trebuiau s-l slujeasc i s-l apere cu preul vieii.
Povestea devenirii sale este incredibil.
Pentru a distruge Imperiul Nanda i a se proclama mprat, tnrul Maurya a pus, pur i
simplu, mna pe o sabie de bronz i a ptruns furtunos, de unul singur n palat, ncercnd
s-l asasineze pe mprat. A fost prins i ncarcerat, dar a reuit s evadeze, distrugnd
fr mil dinastia conductoare i instalndu-i propria dinastie - Maurya - care a tronat
mult vreme n peninsula indian.

Surena, 84-52 .e.n.


Cunoscut simplu sub numele de Surena, a fost un general destoinic aparinnd clanului
Surena, care era, de generaii, nsrcinat cu paza i protecia regilor pari.
Plutarh relata c Surena era cel mai chipe, viteaz i temut lupttor persan din acele
vremuri. Cnd regele Hydrotes a fost detronat i exilat din Parthia, Surena a condus
expediia militar destinat recapturrii imperiului. Generalul Surena avea un harem uria
de concubine, pe care le transporta dup el n toate campaniile militare. Att de multe femei
avea mreul Surena, nct era nevoie de dou sute de crue pentru a le transporta pe
toate n locurile unde se rzboia redutabilul general.
Surena a comandat armatele regelui Orodes al doilea, administrnd Imperiului Roman
unele dintre cele mai severe i umilitoare nfrngeri din ntreaga sa istorie.
Cnd romanii au decis s atace dinastia Arsacid, temuta cavalerie persan, condus de
Surena n persoan, a stopat definitiv avntul legiunilor n Asia.
Btlia decisiv a avut loc la Carrhae (Harran , pe teritoriul Turciei de astzi).
Legiunile romane au fost pur i simplu zdrobite. Cavaleria grea persan, temuii
cataphractes nvemntai n solzi de metal, a masacrat redutabilele legiuni. Plutarh
vorbete de 20.000 de mori i peste 10.000 de prizonieri. Cel mai bogat om din Roma,
generalul Marcus Licinius Crassus, comandantul armatelor romane, i-a pierdut i el viaa.
Istoricul antic Dio Cassius (sec. II - III .e.n.) relateaz c, dup moartea generalului roman,
Surena a ordonat s i se toarne acestuia pe gt aur topit, drept pedeaps pentru lcomia
lui. (Circul i o versiune "horror" a povetii, conform creia Surena l-ar fi pedepsit pe
Crassus, czut prizonier, turnndu-i pe gt metalul topit, cnd generalul era nc viu...)
Din nefericire, gelos pe succesul i popularitatea lui Surena, regele Orodes a ordonat
moartea celui mai destoinic om al su...


Carol Martel: 688 - 741


Carol "Ciocanul" - aa s-ar traduce numele su - a avut o personalitate att de marcant,
nct nu a fost considerat doar pavza n faa invaziei musulmane n Europa Occidentala, ci
i printele fondator al cavalerismului i feudalismului din Evul Mediu. n plus, Carol Martel
era bunicul lui Carol cel Mare sau Charlemagne, ceea ce l propulseaz n rolul de fondator
al dinastiei carolingiene.
Carol Martel a ajuns n poziia de conductor al armatei francilor mpotriva invaziei
musulmane pe baza faptului c era majordomul palatului regal, pe vremea aceea o
important funcie administrativ, politic i militar. Adesea, regii franci din dinastia
merovingian aveau un rol mai mult de reprezentare, iar majordomul palatului, un adevrat
"ef al guvernului", lua deciziile i inea n mn destinul regatului.
Durul Carol Martel a pierdut o singura btlie de-a lungul tumultoasei sale cariere, anume
btlia de la Cologne.
Iar dintre multele-i victorii, merit pomenit, pentru nsemntatea ei n evoluia Europei,
victoria epocal de la Tours. Pe data de 10 octombrie 732, Martel a ctigat lupta de la
Tours, n care dou armate france unite au nvins armatele arabe ale califatului Omeiazilor.
Btlia a fost una decisiv. Daca Carol Martel o pierdea, probabil azi ntreaga Fran ar fi
vorbit araba.
ntreaga armat franc, condus de Martel, a luptat atunci pedestru, ceea ce i-a fcut pe
soldaii victorioi s afirme c nsui Dumnezeu a fost de partea lor.
Iar Carol Martel a refuzat s accepte un onorariu n bani din partea Papei, care vroia s-i
mulumeasc astfel c a scpat Europa de primejdia Semilunii.

Ulf Hreda - secolul XI


n literatura englez, numele su e redat ca Ulf the Quarrelsome - ceea ce s-ar traduce
destul de exact prin Lupu Scandalagiul, nume foarte expresiv i potrivit pentru acest brutal
lupttor medieval irlandez (poate doar un personaj de legend), pe care tradiia l
desemneaz drept fratele legendarului rege Brian Boru.
Ulf i-a urt din tot sufletul pe vikingi, deoarece aceti barbari, venii din nord pe corbiile lor
lungi i negre, au comis, se spune, greeala capital de a-i ucide mama chiar sub ochii lui,
pe cnd Ulf era doar un copil. Puiul de lup a crescut, i odat cu el a crescut i ura din el...
Cnd fratele su, regele Brian Boru, a devenit erou naional, unificnd pentru prima dat
Irlanda, Ulf a devenit cel mai iubit rzboinic din Regatul Verde. Fora sa herculean,
alimentat de ura neostoit din suflet, l-au transformat ntr-un lupttor de neoprit, care,
narmat cu o secure enorm, reteza capetele dumanilor dintr-o singur lovitur - suficient
pentru a-l transforma ntr-un idol printre soldaii irlandezi. Unificarea Irlandei a stvilit
momentan influena i extinderea regatelor scandinave n zon. Cu toate acestea, unii nobili
irlandezi nu s-au mpcat deloc cu noua situaie i s-au rsculat cu ajutorul a mii de vikingi.
Btlia de la Clontarf, din anul 1014, a fost dovada suprem a furiei i duritii acestui
nemaivzut rzboinic celt. Singur, Ulf cel furios a ucis toi vikingii care i-au aprut n faa.
Din nefericire, fratele sau, Brian Boru, a pierit de mna cpeteniei vikinge Brodir.
Negru de tristee, Lupul Irlandez l-a prins pe Brodir i a purces la rzbunare. ntr-un sinistru
episod relatat cu amnunte n epopeea islandez numit Saga lui Njal, Ulf l-a spintecat de
viu pe viking, scondu-i intestinele i legndu-le de un copac. Dup care Ulf l-a forat pe
muribundul Brodir, prad unor chinuri groaznice, s alerge n jurul copacului pn cnd
toate intestinele i s-au nfurat n jurul trunchiului. Brodir a murit dup cteva ore, n dureri
de nedescris.

Harald Hardrada, 1015 - 1066


Harald Sigurdsson a fost unul dintre fraii vitregi ai regelui Olaf al II-lea al Norvegiei
(canonizat mai trziu ca Sfntul Olaf) i fiu al reginei Asta Gudbrandsdatter i al lui Sigurd
Syr.
Dup ce fratele su Olaf a pierit n btlia de la Stiklestad, Harald, pe atunci un puti de 15
ani, i-a luat destinul n mini i a pornit spre rsrit. A poposit pentru puin timp n Rusia
Kievean, apoi s-a ndreptat spre Constantinopol, cu gndul de a se mbogi. Acolo,
tnrul viking i-a ctigat porecla de Hardrada - crmuitor aspru.
Puternic i inteligent, a vzut oportunitatea unei cariere pe msur i s-a nscris n rndurile
Grzii Varege, o trup de elit n care aproape toi angajaii erau de origine scandinav.
Aa i-a fcut un nume de lupttor de neoprit pe cmpurile de btlie, fora i dibcia sa
ajutndu-l nu doar s scape cu bine din ntlnirile cu Moartea, dar s i salveze vieile
multor regi.
De-a lungul ncercatei sale viei, Harald Hardrada a luptat n numeroase btlii importante
din Europa, Orientul Mijociu i Ierusalim. ntre timp, i-a gsit rgaz i pentru preocupri
galante, cstorindu-se cu prinesa Elisabeta, fiica regelui Iaroslav cel nelept al Rusiei
Kievene.
n cele din urm, Harald a devenit rege n Norvegia sa natal, dup ce tnarul rege Magnus
-fiu ilegitim al lui Olaf al II-lea - a murit n mod misterios.
Harlad nu s-a mulumit cu conducerea rii sale, ci a purces la cucerirea Danemarcei,
aventur care, dup civa ani, s-a transformat, ntr-un insucces total. Frustrat, Harald i-a
ntors privirile spre Anglia, condus pe atunci de ultimul rege anglo-saxon, Harold
Godwinson. Nu a avut noroc nici aici, armata vikingului Harald fiind zdrobit de armata
anglo-saxonului Harold n btlia de la Stamford Bridge (1066). Harald a sfrit urt, murind
n lupt, cu beregata strpuns de o sgeat. Moartea sa a marcat sfritul epocii de glorie
a vikingilor n Europa.


Tomoe Gozen, 1157-1247


Doi termeni sunt suficient de necesari pentru a o descrie pe aceast facinant femeie:
rzboinic i amant. Cu toate c profesiunea de rzboinic este diametral opus celei de
amant, Tomoe a excelat n ambele domenii.
Tomoe Gozen a fost unic n istorie. A fost prima i singura femeie-rzboinic samurai n
ntreaga accepiune a termenului.
Cronicile nipone o descriu ca fiind de o frumusee i graie rpitoare , cu pielea alb, prul
lung i negru i trsturi ale chipului desvrite. Paradoxal, avea o for neobinuit, fiind
o arca de temut i o mnuitoare redutabil a celebrelor sbii japoneze. Clrea fr
teama i i mna calul cu dibcie prin noianul inamicilor narmai.
Acest rzboinic nemaintlnit a fost concubina oficial a temutului general Minamoto no
Yoshitaka. Minamoto nu se sfia s o trimit pe Tomoe n focul luptei, convins c dibcia i
curajul amantei sale o vor scpa de la multiplele pericole care apar n astfel de situaii dure.
Cnd Minamoto a fost nvins n btlia de la Awazu, din anul 1184, nerecunosctorul
general a umilit-o pe Tomoe, ordonndu-i s prseasc cmpul de btlie, deoarece s-ar
simi jignit s i fac seppuku alturi de o femeie. Viteaza Tomoe l-a ascultat i a continuat
lupta, reuind s ucid doi samurai redutabili, pe Honda no Moroshige i Uchida Yeyoshi.
Tomoe a devenit prizoniera cpeteniei rzboinice Hatakeyama Shigetada, dar a reuit s
evadeze n scurt timp..
Brava Tomoe Gozen a fost nvins o singur dat n via: a pierdut un duel n faa
samuraiului Wada Yoshimori care, impresionat de personalitatea femeii-samurai, i-a cerut
lui Tomoe s-i acorde onoarea de a-i deveni soie.
Tomoe a acceptat i i-a fost soie devotat pn n momentul n care Wada a murit de
btrnee. Atunci, Tomoe i-a aruncat sabia i a devenit clugri n templul Echizen, unde
a trit n recluziune pn la sfritul zilelor sale.


Augustina de Aragon, 1786 - 1857


Augustina de Aragon a intrat definitiv att in istoria, ct i folclorul spaniol, viteaza femeie
remarcndu-se ca o patriot ndrjit n perioada Rzboiului Spaniol de Independen. A
nceput prin a fi o simpl steanc narmat cu o puc, devenind ulterior ofier de carier
n armata spaniol. Impresionai de aciunile ei temerare, oamenii au nceput s o
numeasc "Ioana d'Arc a Spaniei". Cnd rzboiul a izbucnit nemilos n anul 1808, Augusina
i-a prsit satul, lund o cru cu pine, pe care a dus-o soldailor spanioli. Cnd a ajuns
pe cmpul de lupt, a vzut cu disperare cum trupele spaniole sufereau pierderi masive n
faa forelor napoleoniene. Situaia era att de dramatic, nct frontul a fost spart, iar
trupele spaniole ncepuser s se retrag n dezordine. n loc s fug, Augustina de Aragon
s-a repezit la un tun i a nceput s trag n inamici. Imaginea unei femei singure ncercnd
s resping trupele franceze a avut un efect mobilizator asupra spaniolilor, care s-au
rentors cu furie n lupt. Dup o ultim ncletare sngeroas, armata francez a renunat,
pe moment, la asediul Zaragozei. Cnd s-au ntors, dup cteva sptmni, au reuit s
cucereasc oraul, Augustina fiind luat prizonier. Viteaza spaniol nu a disperat, ci a
reuit s evadeze, devenind o rebel periculoas. Faima i curajul ei au propulsat-o n rolul
de ef a unei trupe de "guerilleros". Augustina organiza atacuri-surpriz i dese atentate
mpotriva trupelor napoleoniene. Pe data de 1 iunie 1813, Augustina a condus un atac de
linie, sub ordinele maiorului Cairncros. Btlia a fost un dezastru pentru francezi, care nu i-
au mai revenit din nfrngere, fiind alungai definitiv din Spania. Odat cu retrageresa
trupelor napoleoniene, Augustina a renunat la rzboaie i s-a mritat cu un medic, trind o
via linitit.


Jack Churchill, 1906 -1996


Jack Churchill a ntruchipat ca nimeni altul vitejia i duritatea. Acest brav osta britanic,
poreclit "Fighting Jack Churchill" i "Mad Jack", a fost singurul soldat din lume care, n al
doilea Rzboi Mondial, a luptat narmat doar cu un arc cu sgei i o spad uria scoian
de tip Claymore (sabia din filmul Braveheart). Una din expresiile sale favorite era: "Un ofier
care pornete la lupt fr sabie este mbrcat total nepotrivit".
Aadar, acest brbat lupta cu sgei i cu spada mpotriva tancurilor i mitralierelor! Chiar
aa, cu un handicap mai mult dect evident, Jack Churchill a rmas n istorie drept singurul
combatant din al doilea Rzboi Mondial care, pe frontul de vest din Europa, i-a ucis
inamicii cu sgei sau i-a decapitat cu sabia. Temerarul britanic mergea n lupt cu spada la
bru, arcul n spate, cntnd de zor din cimpoi. n cel mai remarcabil moment al unicei sale
cariere militare, Jack Churchill a condus o trup de commando n interiorul liniilor germane,
cntnd la cimpoi melodia scoian "Will Ye No Come Back Again?". A fost singurul
membru al trupei de commando care s-a ntors viu din misiune, ceilali fiind ucii n aciune.
Cnd rzboiul s-a sfrit i toat lumea era n srbtoare, exista un singur om trist n Mare
Britanie: Jack Churchill. Mad Jack a fost auzit bombnind furios :
"Dac nu erau blestemaii de yankei, am fi putut duce rzboiul zece ani de zile i le-am fi
artat noi germanilor cine suntem". Dup retragere, Jack Churchill s-a dus n Australia unde
s-a apucat de surfing. Cnd a mbtrnit i nu a mai putut practica acest spectaculos sport
acvatic, Jack s-a ntors n Marea Britanie, unde i-a gsit sfritul.


Mucius Scaevola - 509 .e.n.


Mucius a fost, probabil, cel mai respectat erou al Romei Antice. Cnd regele etrusc
Porsenna a asediat cetatea Romei, Gaius Mucius, pe numele su adevrat, a reuit s se
strecoare narmat, n timpul nopii, n tabra etrusc, plnuind s-l ucid pe regele
Porsenna.
ncercarea a dat gre, deoarece Mucius a ucis un alt om n locul lui Porsena. Capturat, a
fost dus legat n faa regelui etrusc. Plin de mndrie, Mucius avea s fac o fapt care a
uimit ntreaga lume antic. Stnd drept i netemtor, Mucius l-a privit n ochi pe Porsenna
declarnd:
"Sunt Gaius Mucius, cetean liber al Romei. Am venit aici, ca duman, s mi ucid
dumanul. Sunt gata s mor la fel cum sunt gata s ucid. La fel ca mine, au jurat ali trei
sute de romani. nainte s mor, vreau s mi pedepsesc mna care a dat gre n a te ucide,
rege Porsenna". n faa etruscilor uluii, Mucius i-a pus mna dreapt pe o fclie aprins i
a stat acolo nemicat, fr sa dea vreun semn de durere n timp ce mna sa sfria,
fumega, se acoperea de bici i i schimba culoare sub aciunea flcrilor nemiloase.
Incredibilul roman i-a inut astfel mna pn cnd s-a transformat ntr-un grotesc ciot
negru fumegnd. Impresionat de curajul tnrului, regele Porsenna l-a eliberat.
Deoarece a rmas cu mna dreapta mutilat pe via, Mucius a fost poreclit Scaevola
(stngaciul).


Bhanbhangta Gurung 1921- 2008


Nepalezul Bhanbhangta Gurung a fost un rzboinic gurkha care, datorit faptelor sale de
vitejie din perioada celui de al doilea Rzboi Mondial, a primit Victoria Cross, cea mai
prestigioas decoraie pentru soldaii britanici, precum i pentru cei din Commonwealth.
Un mijloc de a aprecia ct de dur i redutabil a fost acest gurkha este parcurgerea textelor
scrise despre el de presa londonez :
"Pe data de 5 martie 1945, la Snowdon-East, lng Tamadu, Burma, Gurung i oamenii si
se apropiau venind spre Snowdon-East. Compania sa a fost ntrziat de un lunetist inamic,
care produsese pierderi umane serioase. Cum lunetistul continua sa-i decimeze oamenii,
furiosul Bhanbhangta Gurung, care nu putea s-l nimereasc din poziie culcat, s-a ridicat
n picioare, riscnd enorm s fie ucis. Calm, Gurung l-a executat fr gre pe lunetistul
japonez.
Compania de gurkha a fost ulterior atacat cu foc continuu. Fr s mai atepte ordinele
superiorilor, Gurung a nit la atac. Cu dou grenade a reuit s ucid ali doi lunetiti, pe
al treilea decapitndu-l cu celebrul pumnal kukuri. n timpul asaltului su, nepalezul a fost o
int vie pentru mitraliorii din liniile japoneze. Cu toate acestea, a riscat enorm i a reuit s
distrug buncrul lunetitilor niponi."


Subotai Bahadur, 1176-1248


Subedeei, cum l numesc mongolii, a fost cel mai bun strateg militar i general de rzboi din
subordinea lui Ginghis Han. Ca o parantez, Subotai nici mcar nu era mongol, ci aparinea
triburilor Urianhai, cresctori tradiionali de reni din nordul Mongoliei, n taigaua siberian.
Cu toate acestea, familia lui Subotai era asociat de generaii cu cea a viitorului Ginghis-
Han. Fratele lui Subotai, Jelme, a servit tot ca general n armata mongol, dar faptele sale
de arme nu se pot compara cu grandoarea aciunilor militare ale lui Subotai.
Subotai a fost cea mai elocvent dovad ca uriaul Imperiu Mongol a fost, n esena sa, o
meritocraie perfect, unde fiecare om era apreciat strict pe baza meritelor i calitilor sale
personale. Subotai a fost fiul lui Qaban, un umil fierar care, evident, nu fcea parte din
aristocraia Urianhai. Cnd Subotai a mplinit 17 ani, tatl su l-a nscris ca simplu soldat n
trupele lui Ginghis. Zece ani mai trziu, Subotai a devenit principalul strateg al lui Ginghis.
Alturi de Jepe Noion, cei doi au fost generalii care, la ordinele lui Ginghis, au furit cel mai
mare imperiu din istoria lumii. Expresia sa favorit n faa Har-hanului suprem era:
"Am s te apr de dumani, la fel cum te apr hainele de frig".
La fel de fidel l-a slujit i pe Ogodei, fiul i succesorul lui Ginghis. De-a lungul vijelioasei
sale viei, Subotai a condus peste 20 de campanii militare de mare anvergur, n care a
cucerit 32 de naiuni. A distrus armatele Poloniei i Ungariei, n dou btlii separate, la
diferen de doar dou zile una de cealalt. A ctigat 65 de btlii i nu a pierdut niciuna.
A rmas n istorie drept strategul care a cucerit cele mai ntinse teritorii.
Prima pagin Cultur
vezi toate articolele din Cultur Cultur
Cat de duri erau spartanii?
Trimite pe email
descopera@mpg.ro | 02.05.2007 | 23 Comentarii
+ZOOMCat de duri erau spartanii?
Galerie foto (3)


Au stralucit putin pe scena istoriei. Prea putin comparativ cu marile civilizatii ale Antichitatii.
Insa la Termopile si Salamina au schimbat soarta omenirii. Definitiv. Spartanii, poate cei
mai teribili razboinici ai lumii, este de parere Nicu Parlog.
Ca o ramasita a unui stravechi si mut blestem, implantat si astazi in subconstientul colectiv,
le asociem spartanilor asprimea si cruzimea absolute. Nici tagma istoricilor, din Antichitate
pana azi, nu i-a scos din camera de orori a trecutului. Poti consulta toate cronicile ori
analele care-i privesc si vei gasi repetate mecanic, obsesiv si temator cliseele: brutali si
absurzi, neevoluati, educatie spartana, tabere de antrenament, masacre, economie
primitiva, stagnanti cultural, inactivi politic

Aproape prin definitie, interpretarea istoriei este subiectiva. Cu sau fara excesele lor,
spartanii au fost unul dintre cele mai fascinante si mai putin cunoscute popoare din
vechime. Iar spiritul lor razboinic a fost si este probabil singurul exemplu de martialitate din
afara Asiei

Militarism absolut sau transcenderea egoului?

Sparta, cunoscuta si drept Lacedemonia, era situata in Peninsula Peloponez din sud-vestul
Greciei si a fost fondata in timpul invaziei dorice. Orasul a fost ridicat pe parcursul
si dupa desfasurarea Razboiului Mesenian, cand spartanii dorieni au traversat Muntii
Taygetos si au ocupat teritoriul Meseniei.

Regele Lycurg este suveranul cel mai des asociat cu Sparta, acesta autoproclamandu-se
coborator direct din insusi Hercule. Prin el, toti regii spartani care i-au urmat si-au afirmat
originea herculeana.

Lycurg se presupune a fi fost chiar cel care a dat identitate modului de viata spartan. El a
initiat obiceiul prin care baietii erau biciuiti fara motiv de catre baietii mai mari, pentru a li se
induce o disciplina de fier si a face sa le dispara frica de durere.

Acelasi rege i-a invatat pe spartani obligatia de a practica virtutea conform uzantelor vremii
si de a muri in numele onoarei. A decretat apoi ca supusii sai nu trebuie sa se ocupe de
afaceri pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, vor ajunge slabi si imorali, interzicandu-le
totodata sa posede aur si argint, ca sa nu aiba alta bogatie decat propriul curaj.

Tot Lycurg a instituit legea unica prin care copiii erau posesiunea statului si nu a parintilor
biologici. Si, de parca nu era de ajuns, a ordonat, sub amenintarea pedepsei cu moartea, ca
batranii sa le aduca propriilor sotii barbati tineri, in scopul conceperii de copii sanatosi si
vigurosi

Intr-un asemenea polis oligarhic, la baza societatii se aflau sclavii (heloti), care se ocupau
cu agricultura. Deasupra lor se gaseau periecii negustorii , care se bucurau de un mai
mare grad de libertate decat vesnic oprimatii heloti. Suverani fara drept de replica erau
spartiatii, care-si puteau dovedi ascendenta pana la stramosii lor dorieni. Spartiatul era
trimis in razboaie, avea drept de vot si facea parte dintre putinele persoane cu drepturi de-
pline din lumea spartana.

Spre deosebire de Atena, Sparta a fost in acelasi timp oligarhie militara, monarhie,
democratie si timocratie (stat in care doar proprietarii de pamanturi participau la
guvernare).

Cei laudati de Socrate

Conducerea spartanilor era si mai interesanta. Aveau simultan doi regi, proveniti din doua
familii aristocratice diferite, care detineau si calitatea de mari preoti. Imediat dupa ei,
veneau cei 28 de intelepti hopliti, cu varste de minimum 60 de ani. Dintre ei, se distingeau
cinci efori supremi, care ghidau toate aspectele vietii spartane. Cu tot militarismul lor,
spartanii ar putea sa ne invete multe despre autodisciplina si respingerea luxului. Nu trebuie
uitat faptul ca Socrate a spus: Cele mai vechi si mai fertile taramuri ale filosofiei grecesti se
afla in Creta si Sparta Spartanii isi ascund intelepciunea si se prefac grei de cap, motiv
pentru care par superiori mai degraba datorita dibaciei razboinice, decat intelepciunii lor
virtuoase.

Scaldati in vin, caliti in agoge

De indata ce in Sparta se nastea un copil de sex masculin, mama sa il imbaia in vin, pentru
a se asigura ca este sanatos. Copiii bolnaviciosi si sensibili mureau inca de la aceasta
prima proba. Apoi, nou-nascutul era prezentat de catre tatal sau sfatului batranilor, care-l
inspectau atent. Daca descopereau cea mai mica malformatie, copilul era aruncat in
prapastia Kaida din Muntii Taygetos

Pana la varsta de sapte ani, norocosul supravietuitor era crescut doar de mama sa, care se
ingrijea de imbracaminte si de calitatea hranei. Mamele spartane indepartau intotdeauna
orice putea face copilul sa planga sau sa simta frica. Odata impliniti cei sapte ani, baiatul
era luat de langa mama de catre stat. Pentru el incepea o noua era, cea mai importanta din
viata: intrarea in agoge.

Termenul in sine se poate traduce prin inaltare. Inaltarea de la stadiul de copil necopt la cel
de razboinic, asa cum a legiuit-o regele Lycurg. In aceasta veritabila tabara militara care era
agoge, copiii erau repartizati pe grupe de varsta numite aegelai. Ei dormeau in baraci
comune, fara paturi, pe un asternut din stuf planta pe care trebuiau s-o recolteze cu
mainile goale de pe malurile raului Eurotas. Tinerii erau invatati sa jure credinta doar
statului.

Zi si noapte, aveau parte de antrenamente care in zilele noastre i-ar infiora si pe membrii
Legiunii Straine. Umblau tot timpul anului desculti, fiind imbracati cu aceleasi haine subtiri si
iarna, si vara. O data pe an, primeau un singur rand de imbracaminte. Antrenamentul fizic
consta in marsuri nesfarsite, alergari, gimnastica, aruncarea discului si a sulitei, lupte corp
la corp si manuirea sabiei si a scutului.

Tinerii erau totodata invatati sa indure foamea, setea, frigul, oboseala, durerea si lipsa
somnului. Nu primeau regulat hrana, fiind incurajati sa-si fure mancarea, noaptea, de la
heloti si perieci. Cei care erau prinsi erau pedepsiti Pentru neatentie, desigur. Idealul
suprem in timpul vietii era sa obtina kalos thanatos, o moarte frumoasa pe campul de
batalie Educatia lor culturala se rezuma la a invata sa citeasca si sa scrie, plus recitarea
poemelor razboinice si unele notiuni despre Homer.

Sange in templul lui Orthia Artemis

O data pe an, toti copiii erau supusi la teste pentru a se constata cat de bine s-au adaptat
asprelor conditii de cazarma. In fata templului lui Artemis, zeita patroana a Spartei, tinerii
luptatori se inscriau in competitia biciuitului. Sparta voia sa stie care dintre ei rezista la cele
mai multe lovituri de bici. Castigatorul devenea campion si era sarbatorit de catre toti
confratii intru durere. Cu toate ca se inregistrau inevitabil decese, din cauza excesului de
zel al examinatorilor, sangeroasa intrecere era asteptata cu entuziasm de toti copiii
spartani.

Dupa ce implineau varsta de optsprezece ani, cei mai promitatori absolventi ai agoge-ului
erau primiti in crypteia, organizatie care le testa abilitatile si in acelasi timp ii teroriza pe
helotii mesenieni. In toiul noptii, tinerii lupi isi incepeau raidurile in satele helote, ucigandu-i
pe toti cei care erau surprinsi circuland sau discutand. Scopul operatiunii era de fapt
inabusirea in fasa a oricarei tentative de complot sau de rebeliune.

Desavarsirea. Hoplitul

Odata cu incheierea uceniciei in crypteia, tanarul spartan, acum in varsta de 20 de ani, intra
in randurile armatei statului. Devenea, adica, hoplit. Acest luptator al carui nume deriva de
la cel al propriului scut (hoplon, in greaca veche) era el insusi o imagine inspaimantatoare
pentru orice adversar.

Hoplitii spartani erau superiori tuturor hoplitilor din restul cetatilor-stat grecesti, la fel ca
echipamentul si armele lor. Favorite erau scutul si sulita, urmate de spada curbata
descendent, kopis. Trupul era protejat de o cuirasa (cele mai scumpe erau din bronz, dar se
foloseau in special cele confectionate din placi groase de piele, captusite cu tesatura de
bumbac). Pe cap, hoplitii purtau faimosul coif corintic, facut din bronz si decorat adesea cu
o creasta din par de cal. Scutul era si el din bronz si cantarea aproape 8 kilograme. Grecii
obisnuiau sa-l placheze cu capul Gorgonei, in timp ce hoplitii spartani aveau sculptat pe el
simbolul Spartei. Daca erau raniti, spartanii faceau ca inamicii sa nu afle asta purtand mantii
rosii, de culoarea sangelui. Lancea lor nu era o arma destinata aruncarii, cum va deveni la
infanteria romana, si nici una de tinut adversarul la distanta. Lancea spartana era un
instrument relativ scurt, de 2,7 m lungime, folosit in principal la impuns, spintecat si zdrobit.

Spartanii dispretuiau arcul si sagetile, considerandu-le armele lasilor. Cu diferite ocazii,
obisnuiau sa rada de atenieni, care le foloseau cu succes. Cea mai mare problema a
hoplitilor tinea de organizare: fiecare soldat era atat de bun, incat trupa nu avea nevoie de
ofiteri, fapt ce facea dificila cooperarea dintre sefi si subordonati.

De-a lungul istoriei, spartanii au inspirat multe organizatii militare, printre care falangele
macedoneene ale lui Alexandru cel Mare, legiunile romane si chiar formatiunile
Hitlerjugend

Ca un fapt devenit anecdota, hrana hoplitilor se rezuma cel mai adesea la o fiertura de oase
cu gust oribil. Un istoric grec al acelor vremuri afirma ironic ca intelege de ce lupta spartanii
atat de feroce: preferau sa moara, decat sa-si petreaca restul vietii hranindu-se cu asa
ceva. Totusi, o data pe an, temutii razboinici se alimentau numai cu miere. Timp de o luna
intreaga.

Gloria din Trecatoarea Fierbinte

Nemultumit de insuccesul campaniei duse de tatal sau, regele Darius, Xerxes I continua
lupta acestuia impotriva cetatilor-stat grecesti. In fruntea unei armate de peste un milion de
oameni, Xerxes porneste la atac in timp ce grosul armatei elene comandate de Temistocle
se afla angajat in lupte pe mare. Astfel, trecatoarea Termopile, numita asa datorita
izvoarelor cu ape fierbinti aflate in zona, ramane in paza elitei armatei spartane, condusa de
regele Leonidas. Cei 300 de spartani blocheaza trecatoarea timp de trei zile, infruntand
colosul persan cu o barbatie nemaiintalnita. Inaintea primei zile de inclestari, spartanii
arunca asupra persanilor pietre inscriptionate cu blesteme, batjocuri si injuraturi unele
dintre ele aflate astazi in muzee din Grecia. Primele doua zile sunt o lectie dura pentru
Xerxes. Cei 300 de hopliti ii decimeaza trupele trimise la atac, pana si temutii Nemuritori
batand pasul pe loc in fata spiritului de lupta spartan. Anii petrecuti in agoge isi spun
cuvantul. Exasperat de rezistenta hoplitilor si presat de timp, Xerxes reuseste sa gaseasca
o poteca ocolitoare. 40.000 de persani plus 10.000 de Nemuritori, sub comanda generalului
Hydarnes, ajung in spatele hoplitilor, incercuindu-i. Constienti de sfarsitul lor, spartanii isi
scriu numele pe betisoare, pe care le ascund apoi in aparatorile de antebrate, pentru a fi
identificati ulterior de catre camarazi. Pe masura ce persanii se apropie, hoplitii isi arunca
scuturile sparte, sulitele rupte, lasa sa le cada din maini resturile de sabii si se napustesc
asupra inamicului urland, muscand si lovind cu pumnii si cu picioarele. Din acea clipa, ei
intra direct in legenda

Foto: Warner


FACTS

Sparta imposibila


Exista motive pentru care astazi Sparta n-ar mai putea exista. Si nu pentru ca nefericitii
prunci nascuti subrezi n-ar mai fi aruncati in prapastie, ci pentru ca idealul spartan suprem,
sacrificiul in lupta ca superlativ al onoarei si saracia ca incununare a virtutii, a disparut.
Norocul invinsilor
Cei 300 au fost 298 Dintre cei 300 de eroi, doi au supravietuit bataliei. Aristodemus, ranit la
un ochi, a fost trimis de Leonidas in Sparta impreuna cu aliatii greci aflati in retragere, iar
Pantites a primit misiunea de a pleca dupa ajutor in Thesalia. Acesta din urma s-a intors la
Termopile abia dupa incheierea conflictului. Coplesit de remuscarea ca nu si-a putut insoti
camarazii si regele in moarte, s-a spanzurat de primul copac. Cei 300 au fost onorati de
istoricii greci cu supranumele de Batalionul Sacru. O titulatura preluata in anul 1821 de
catre eteristii lui Alexandru Ipsilanti, care au avut o soarta asemanatoare antecesorilor lor
de la Termopile, fiind macelariti in batalia de la Dragasani. Necunoscut si nepomenit de
istorici ramane sacrificiul celor 2.000 de sclavi heloti care au decis sa se alature in eternitate
stapanilor lor spartani. Regele-leu Leonidas, al carui nume inseamna fiul leului, a murit
cum si-a dorit. Herodot ne spune ca, la vederea cadavrului sau, Xerxes a turbat de furie.
Spartanul a fost decapitat si apoi crucificat de catre regele persan, care ulterior si-a regretat
fapta. Dupa patruzeci de ani, trupul lui Leonidas a fost inapoiat spartanilor si a avut parte de
onoruri neobisnuite. Ultimele cuvinte ale regelui-leu, Mollon Labe Veniti sa-mi luati
armele! sunt astazi deviza Corpului 1 de Armata al Greciei. Nemuritorii Corp de elita
insarcinat cu apararea regilor persani, Nemuritorii urmau un antrenament axat strict pe
manuirea armelor, motiv pentru care nu acordau o prea mare importanta rezistentei fizice.
Pe campul de lupta, erau mereu in numar de 10.000, caci atunci cand unul cadea, era
inlocuit imediat, pentru a se crea impresia ca membrii trupei nu pot fi ucisi. O mie dintre ei
purtau sulite cu manere de aur. Restul panopliei lor cuprindea arcuri cu sageti, pumnale si
sabii. Imaginea Nemuritorilor, care nu semana deloc cu cea din filmul 300, mai staruie si
astazi printre ruinele Persepolisului. 300 de motive Atacat inca de la aparitie, filmul 300 a
inregistrat incasari uriase in primele saptamani de difuzare. Majoritatea criticilor de film au
descris pelicula ca fiind o combinatie ciudata de joc pe calculator, Mortal Kombat, Stapanul
Inelelor, Gladiator si Troia. Lumea politica s-a inflamat si ea, iranienii vazand in film un atac
la adresa stramosilor lor, prezentati ca o hoarda barbara si demonica, dirijata de un rege cu
aspect de androgin. Criticii americani au fost si ei siderati de prezentarea persanilor ca
negri, homosexuali, handicapati, depravati si freaks. Mass-media a speculat asemanari
intre conflictul stravechi si evenimentele actuale din Golful Persic.
Prima pagin Cultur
vezi toate articolele din Cultur Cultur
Cele mai bizare recorduri ale Antichitatii
Trimite pe email
Adrian Nicolae | 05.02.2010 | 46 Comentarii
+ZOOMCele mai bizare recorduri ale Antichitatii
Galerie foto (14)


Performantele extreme si curiozitatile au fascinat umanitatea inca din zorii ei. Evident,
Antichitatea nu face nici ea exceptie de la aceasta regula iar cea mai buna dovada in acest
sens o reprezinta cele 7 minuni ale lumii. Acestea sunt, insa, cele mai cunoscute. Pe langa
piramide, Colosul din Rhodos sau Farul din Alexandria, lumea antica se mai dadea in vant
si dupa statistici, recorduri si informatii mai putin obisnuite, iar cei care sa le aduca in atentia
publicului nu erau nici ei putini. De la cel mai mare schelet uman la cele mai desfranate
femei, de la cel mai potent barbat pana la cel mai rau vecin, si de la cele mai ciudate armuri
pana la cei mai mari betivi din Antichitate, ei bine, acestea erau subiecte de care nu se sfiau
sa scrie nici chiar cei mai mari invatati ai acelor vremuri...
Despre oameni
Cei mai inalti oameni - Conform invatatului latin Aulus Gellius (125-180 d.Hr.), limita pana
la care un om se poate inalta este cea de sapte picioare (2,07 metri). Cu toate acestea,
Pliniu cel Batran (23-79 d.Hr.), in a sa Istorie Naturala, pomeneste cazul unui arab pe nume
Gabarra care a fost adus in fata imparatului Claudiu ca o curiozitate extrema. Sclavul
masura nu mai putin de 2,89 metri inaltime. Acelasi Pliniu sustine, insa, ca nu Gabarra era
recordmanul absolut ci un cuplu roman, Pusio si Secundilla, ambii cu o inaltime de 3,02
metri. Istoricul mentioneaza chiar si locul in care au fost ingropati cei doi, anume gradinile
vilei lui Salustius.


Cei mai scunzi oameni - Tot Pliniu cel Batran aminteste si de cel mai scund om despre
care ar fi existat mentiuni scrise in Antichitate. Este vorba de piticul Conopis, sclavul
preferat al Iuliei, nepoata imparatului Octavian Augustus. Conform marturiilor ilustrului
istoric roman, Conopis nu ar fi depasit inaltimea de 70 de centimetri. El este, insa, contrazis
de Suetonius, un alt autor celebru al Antichitatii, care afirma ca Lycius, un cavalerist roman
din vremea aceluiasi Augustus, avea o maxima inaltime de 60 de centimetri.

Cel mai puternic om - Gladiatorul Athanatos (Nemuritorul) putea candida cu succes, in
opinia lui Pliniu cel Batran, la titlul de cel mai puternic om din lume. Istoricul sustine ca
luptatorul aparea echipat cu o platosa de plumb ce cantarea nu mai putin de 163 de
kilograme, si asta in conditiile in care greutatea maxima pe care un legionar roman trebuia
sa o care era de doar 35-40 de kilograme. Si totusi, un centurion din garda personala a
imparatului Augustus, Vinnius Valens, se spune ca era atat de puternic incat putea ridica de
la pamant o caruta plina cu amfore de vin si ca putea opri un car de curse aflat in plina
viteza. De altfel, ispravile sale herculeene i-au fost notate in detaliu pe piatra funerara din
Roma, chiar la dorinta acestuia.


Cei mai longevivi oameni - Mare amator de curiozitati, Pliniu cel Batran nu uita sa
mentioneze si recordurile absolute legate de varsta pe care o poate atinge un om. El
sustine ca la Roma exista un anume Marcus Aponius, un barbat cu venerabila varsta de
140 de ani. Totusi, un recensamant din anii 70 d.Hr. arata ca in peninsula italica traiau 4
barbati cu aceasta varsta si tot atatia de cate 137 de ani. Un caz cert, desi mai putin
spectaculos decat Marcus Aponius, este cel al oratorului Gorgias din Sicilia, omul care a
atins varsta de 108 ani, o performanta incredibila pentru acele vremuri.

Cei mai virili barbati - Daca Aristotel sustinea convins ca un barbat poate procrea doar
pana la varsta de 70 de ani, in timp ce o femeie poate da nastere doar pana la 50 de ani,
Pliniu cel Batran il contrazice, mentionand cazul cenzorului Cato, fericitul tata al unui baiat
pe care l-a conceput la varsta de 80 de ani. Si cu toate acestea, regele Masinissa al Libiei
(240 - 148 i.Hr) detine un record de invidiat de toti barbatii din lumea romana, acolo unde
virilitatea era aproape un cult, el devenind tata la incredibila varsta de 88 de ani.
Despre sex, dragoste si vicii
Cea mai lunga partida de sex - Ii apartine Messalinei, sotia imparatului Claudius. Conform
lui Dio Cassius (155 - 229 d.Hr.), aceasta ar fi provocat-o la un duel nonconformist pe cea
mai cunoscuta prostituata din Roma, castigatoare urmand a fi desemnata cea mai
rezistenta din punct de vedere sexual. Prostituata a abandonat dupa 24 de ore, Messalina
rezistand cu o ora mai mult. In tot acest timp, imparateasa a fost satisfacuta de nu mai putin
de 25 de barbati. Tot Messalina detine si recordul pentru cea mai desfranta femeie a
Antichitatii, nicio alta pretendenta la acest trist titlu nereusind mai multe infamii decat ea, ne
asigura acelasi Dio Cassius.


Cel mai rezistent barbat din punct de vedere sexual - O varianta masculina a
desfranatei Messalina o reprezenta imparatul Commodus. Acesta era deosebit de apreciat
si laudat pe strazile Romei pentru faptul ca nu era seara in care sa nu se retraga in
dormitorul sau insotit de 300 de concubine alese pe spranceana dintre prostituate si femei
libere, laolalta. Ca si cum nu era de ajuns, imparatul cumparase si 300 de sclavi
homosexuali.


Cei mai mari betivi ai Antichitatii - Locuitorii Bizantului isi creasera o faima atat de mare
de bautori inveterati, incat in toata lumea antica umbla vorba ca acestia locuiesc mai mult in
bodegi decat in propriile case, acestea din urma fiind inchiriate calatorilor si negustorilor.
Istoricul Aelian (175-235d.Hr.) sustine chiar ca in timpul unui asediu, generalul Leonides a
fost nevoit sa ordone crearea unor bodegi mobile pe metereze, astfel incat soldatii sai sa nu
mai dezerteze pentru a-si umple burtile cu vin in oras.

Cea mai lunga perioada de virginitate - Iulius Cezar mentiona in a sa De Bello Gallico ca
triburile germanice aveau un obicei cel putin ciudat pentru un roman obisnuit cu moravurile
Cetatii Eterne. Astfel, era considerata o mare rusine pentru un barbat sa cunoasca femeia
inaintea varstei de 20 de ani. De altfel, cei care reuseau sa isi pastreseze castitatea cat mai
mult se bucurau de mare stima in randul conationalilor lor. Se credea ca aceasta practica ii
facea pe barbati mai puternici, mai inalti si mai buni luptatori.


Cei mai rai vecini ai lumii antice - Tot Iulius Cezar sustine ca germanicii, prin natura lor
razboinica, erau cei mai rai vecini pe care cineva ii putea avea. Idealul unui asemenea
barbar era sa traiasca singur intr-o padure, conform scrierilor dictatorului roman. Aceasta
insemna ca reusise sa isi izgoneasca toti vecinii din jur.

Despre razboi
Cel mai de succes gladiator - Istoricul Herodianus din Siria (170-240 d.Hr.) sustine ca
doar imparatul Commodus putea detine un astfel de record. Obsedat de ideea de a se
confunda cu Hercule si renumit pentru faptul ca nu pregeta sa coboare in arena alaturi de
gladiatori, Commodus a iesit invingator de 735 de ori din tot atatea infruntari. In medie, un
gladiator isi gasea sfarsitul dupa aproximativ 10 confruntari. Cu toate acestea, pe piatra
funerara a unui gladiator pe nume Flamma se indica faptul ca razboinicul a participat la 33
de lupte, a invins in 21 dintre ele, a pierdut 8 si a fost gratiat de 4 ori.


Cel mai inalt turn de asalt - In timpul asediul asupra cetatii Rhodos din anii 306-307 i.Hr.,
regele Demetrios I al Macedoniei (337-283 d.Hr.) a dat ordin soldatilor si inginerilor sai sa
ridice cel mai mare turn de asalt construit vreodata. Uriasa masinarie de razboi avea, in
momentul finalizarii constructiei, o inaltime de 40-43 de metri, conform spuselor istoricului
Diodor din Sicilia (80 - 21 i.Hr.). Acelasi istoric sustine ca platforma ultimului dintre cele
noua nivele avea o suprafata de 82 de metri patrati, iar fiecare nivel era dotat cu catapulte
capabile sa arunce bolovani grei de peste 80 de kilograme. Faptele sunt confirmate si de
scriitorul, inginerul si arhitectul roman Vitruviu (80-15 i.Hr.), cel care afirma ca turnul nu a
ajuns niciodata sa isi indeplineasca scopul, si asta pentru ca, datorita greutatii sale enorme,
el s-ar fi scufundat in dejectiile aruncate de locuitorii cetatii Rhodos in calea sa. Intr-un final,
el a fost abandonat iar din lemnul sau a fost ridicata o ofranda in cinstea zeului Helios.

Cea mai ciudata armura - Istoricul grec Pausanias (sec II d.Hr) era convins ca sarmatii de
la nordul Dunarii aveau cele mai ciudate armuri create vreodata. Daca este sa ii dam
crezare invatatului elen, sarmatii isi confectionau armurile din copite de cai. Acesteau erau
spalate, despicate si modelate, astfel incat sa semene cu solzii unui sarpe. Apoi erau legate
cu tendoane de vite sau cai. Armurile aveau un aspect frumos si erau la fel de eficiente ca
si cele grecesti din bronz sau fier, putand opri o sabie, o sulita sau o sageata.


Cea mai neconventionala arma - Pe cand asediau cetatea greceasca Ambrakia, in anul
189 i.Hr., romanii s-au vazut pusi in fata primului gaz de lupta, o arma cel putin
neconventionala pentru acele timpuri. Incapabili sa se apropie de ziduri prin intermediul
masinariilor lor de razboi, romanii au sapat tuneluri prin care sa iasa in spatele zidurilor
inamice. Planul lor a fost, insa, dejucat iar grecii au plasat in tunelul roman un cazan ciuruit
plin cu carbuni aprinsi si pene. Fumul gros si inecacios a fost suficient ca sa ii determine pe
romani sa renunte la planul lor. Marturia apartine istoricului grec Polibiu (203-120 i.Hr).

Cea mai slaba cavalerie - Renumiti pentru modul lor de viata desfranat, lasciv si luxos,
locuitorii orasului Sybaris au dat chiar nastere termenului de sibarit (persoana care traieste
in lux si desfrau). Astfel, una dintre placerile acestor oameni era aceea de a-si vedea caii
dansand la banchete, o placere care se transformase intr-un veritabil obicei. Traditia s-a
dovedit, insa, fatala in momentul unei batalii cu armata cetatii rivale, Croton. Intamplarea cu
iz de anecdota este sustinuta atat de istoricul latin Aelian, cat si de retorul Athenaios (sec. II
d.Hr.). Cunoscand obiceiul sibaritilor de a-si invataa caii sa danseze, sute de soldati din
Croton au venit pe campul de lupta inarmati... cu instrumente muzicale. Atunci cand
harmalaia muzicantilor improvizati a ajuns la urechile patrupedelor, acestea au inceput sa
isi execute tumbele si piruetele binecunoscute, fiind incapabile sa execute un atac. Victoria
in acea zi a revenit, evident, soldatilor din Croton.


Cea mai stupida infrangere - In timpul invaziei celtilor in Grecia anului 279 i.Hr., istoria a
fost decisa de o intamplare cel putin neobisnuita. Istoricul Pausanias (sec II d.Hr), la unison
cu Diodorus Siculus (80 -21 I.Hr.), afirma ca intr-o noapte fatidica, in apropiere de Delfi,
celtii au fost cuprinsi de nebunia lui Pan (de aici si termenul de panica), crezand ca sunt
atacati de eleni. Nici vorba de asa ceva, dar celtii s-au retras in graba lasand in urma
10.000 de morti. Se pare ca in retragerea lor pripita, atacatorii si-au ucis inclusiv tovarasii
mai lenti de picior, totul pentru a grabi marsul supravietuitorilor.

Despre mistere
Cel mai misterios exponat - Amiralul cartaginez Hanno a efectuat in secolul al VI-lea i.Hr.
o calatorie de-a lungul coastei apusene a Africii. Conform spuselor sale, preluate de
istoricul Pliniu cel Batran, Hanno si marinarii sai au observat grupuri de oameni neobisnuiti
pe tarmul Continentului Negru. Femeile aveau trupul complet acoperit cu par, in timp ce
barbatii erau atat de puternici si de agili incat nu a putut fi prins niciunul. In schimb, doua
femei au fost ucise si jupuite, iar pielea lor a fost expusa ca o curiozitate intr-un templu din
Cartagina. Se pare totusi ca Hanno reusise sa captureze doua... gorile, animale complet
necunoscute in bazinul mediteranean.


Cea mai mare fosila umana - Acelasi Pliniu cel Batran afirma in Istoria Naturala ca, in
timpul unui cutremur devastator care a lovit Creta, un intreg perete de munte s-a naruit
complet. Catastrofa a dezvaluit cretanilor ramasitele misterioase ale unui individ de proportii
uriase. Masuratorile au aratat ca oasele apartineau unui barbat cu o inaltime de 20,4 metri.


Cel mai mare dinte - Un caz asemanator este mentionat si de catre Phlegon din Tralles
(sec II d.Hr.), cel care sustine ca, in timpul domniei lui Tiberius, la curtea acestuia din insula
Capri a fost adus un dinte uman urias, de 30 de centimetri lungime, dinte dezvelit in urma
unui cutremur ce avusese loc in Asia Mica. Mai mult, cei care i-au adus dintele imparatului,
sustineau ca se afla in posesia unui schelet colosal. Tiberius nu a acceptat, insa, ca acesta
sa fie transportat, multumindu-se cu o copie a craniului in marime naturala. Tiberius si-a
motivat alegerea prin respectul cuvenit celor trecuti in nefiinta, fie ei uriasi sau oameni
normali.

Cea mai mare sepie capturata vreodata - Cu o meticulozitate specifica doar marilor
istorici si naturalisti, Pliniu cel Batran mentioneaza un caz cel putin ciudat petrecut in sudul
peninsulei Iberice, in orasul Crateia, in jurul anului 150 i.Hr. Istoricul sustine ca o sepie de
dimensiuni colosale isi facuse un obicei din a patrunde in bazinele artificiale ale localnicilor
si de a se infrupta cu pestele acestora. Atunci cand a fost prinsa si ucisa, ea a fost adusa in
fata generalului roman Lucullus, care si-a notat in detaliu dimensiunile acesteia. Astfel,
sepia uriasa avea un cap echivalent cu 15 amfore, aproximativ 390 de litri, iar tentaculele
sale se intindeau fiecare pe lungimea de 9 metri. Resturile bestiei cantareau nu mai putin
de 230 de kilograme, in timp ce ventuzele sale erau echivalentul unor cupe cu capacitatea
de 10 litri.


Cel mai violent peste - Claudius Aelianus - "Aelian" (175-235 d.Hr.) mentioneaza existenta
unui peste de dimensiuni uriase, inarmat cu dinti taiosi, mult mai mare decat un rechin, care
se dadea in vant dupa carnea umana si care obisnuia sa rastoarne fara mari probleme
ambarcatiunile pescarilor. Acelasi Aelian sustine ca monstrul putea crea valuri uriase in
momentul in care izbea apa cu coada si ca astfel arunca oamenii de pe stanci. Se pare ca
monstrul descris de Claudius Aelianus nu era altceva decat un casalot.
Prima pagin Cultur
vezi toate articolele din Cultur Cultur
Top 10 - Mituri false despre romani si Roma
antica
Trimite pe email
Nicu Parlog | 04.06.2008 | 19 Comentarii
+ZOOMTop 10 - Mituri false despre romani si Roma antica
Galerie foto (1)


Opinia publica de pretutindeni isi face o idee despre vechile civilizatii, in special dupa
vizionarea si intiparirea in memorie a unor aspecte larg prezentate in filme ca: Gladiator,
Spartacus, Barrabas, Ben Hur si multe alte productii Made in Hollywood. Tinand cont ca
imperiul si civilizatia romana au existat un numar atat de mare de secole, este evident ca
firul adevarului istoric, care s-a transmis pana in zilele noastre, a fost greu de urmarit. Sa
vedem, prin urmare, unele dintre cele mai controversate mituri si imagini asociate cu una
dintre cele mai stralucite civilizatii din bazinul mediteranean!
10. Degetul orientat in sus
Acest gest, facut intotdeauna de imparatul roman si hotarator cu privire la viata invinsului din arena,
este o imagine tip regasita in aproape toate filmele despre romani. Contrar parerii comune, imparatul
nu semnaliza prin degetul mare orientat in sus sau in jos viata sau moartea gladiatorului invins.
Imparatul si numai el era singurul care hotara soarta invinsului prin semnul palmei, nu al degetului.
Daca cezarul arata palma deschisa, acesta era ordinul pentru crutarea vietii, daca era aratat pumnul
inclestat, invinsul era ucis. Nici un gladiator invins nu era ucis fara aprobarea imparatului, in caz contrar
celalalt gladiator era acuzat de crima si avea de infruntat un lung proces.
9. Atia si a ei viata
Preponderent in filme si seriale care au ca subiect Roma antica, mama lui Octavian Augustus si
nepoata dupa sora a lui Iulius Cezar, nobila Atia, este reprezentata drept o femeie de moravuri
foarte usoareegoista, complotista si maestra a intrigilor politice. Mai mult chiar, si in productii
cinema foarte recente, Atia este reprezentata drept insasi amanta lui Marc-Antoniu. In realitate Atia a
fost o femeie de inalta tinuta morala (depinde ce inseamna asta in Roma antica). Tacit ne spune
despre ea ca: In prezenta ei, nici un cuvant ofensator nu era spus si nici o gresala nu era infaptuita.
Femeie foarte religioasa si delicata, Atia nu doar ca-isi indeplinea toate atributiunile fara cusur, dar
firea ei placuta o indemna sa guste in egala masura relaxarea si jocurile.
8.Vomitoria
Unul dintre cele mai persistente mituri despre romani este acela referitor la ospetele lor. Ospete urmate
evident de orgii, dar ospetele erau cu adevarat pantagruelice iar romanii mancau pana cand isi umpleau
stomacul pana la refuz si erau nevoiti sa vomitepentru a-si putea continua din nou festinul pana
la epuizarea fizica. Conform mitului romanii aveau o camera destinata exclusiv acestui gest, denumita
sugestiv Vomitoria. Acesta este un mit clar- vomitoriile erau de fapt pasajele care permiteau
spectatorilor sa patrunda dinspre intrare spre locurile rezervate in amfiteatre. Conform studiilor
istorice, romanii care se indopau la limita evacuau continutul direct de la ferestrele personale
7.Romanii vorbeau latina?
Este adevarat ca romanii vorbeau limba latina , dar latina de vorbita pe strazile Romei era clar diferita
delatina clasica, in care stiinta si-a gasit sursa de inspiratie pentru multe denumiri. Limba latina clasica
este limba care se studiaza in prezent in universitati aceeasi cu limba in care erau scrise majoritatea
manuscriselor si textelor din Evul Mediu Occidental. Latina Vulgata sau latina vulgara era limba
vorbita de cetatenii romani si in acelasi timp limba din care au evoluat mai apoi limbile romanice precum
italiana, sarda, romana, franceza, spaniola.
6. Plebea cea saraca?
Astazi ne-am obisnuit sa credem ca plebeii erau amaratii, cersetorii si muritorii de foame de pe strazile
Romei. In realitate populatia Romei era impartita doar in doua categorii patricienii adica acea clasa
de privilegiati, nobili si conducatori militari si restul. Iar restul erau denumiti plebei. Acestia erau de
fapt negustori, agricultori, soldati de ranguri mici si medii, navigatori, prostituate,
mercenari, practic orice gen de cetatean care nu era de rang nobil. Printre acestia existau unii plebei
foarte bogati, unii dintre ei mai bogati chiar decat multi patricieni. Cu toate acestea bogatia nu le schimba
clasa, un nascut plebeu murea plebeu.

Citeste continuarea in pagina a 2a
5.Romanii purtau toga
Cand ne gandim la cetatenii Romei antice, ni-i imaginam de obicei imbracati in togi. De fapt toga era o
piesa de imbracaminte formala purtata rareori. Sa spunem despre romani ca purtau tot timpul togi, ar
echivala cu ipoteza ca englezii ar fi purtat toti in trecut faimoasele palarii cilindru. Ceea ce evident ca nu a
fost adevarat in ambele cazuri.Juvenal spune ca: Sunt multe parti ale peninsulei italice unde sincer sa
fiu, un barbat poarta toga doar in momentul in care este ingropat. Romanul obisnuit poarta zinic doat
tunica sa.
4. Sararea Cartaginei
Exista un mit popular foarte raspandit care sustine ca in momentul in care romanii au invadat Cartagina,
au presarat sare peste intinsele ogoare ale acestui imperiu nord-african pentru a impiedica astfel sa
creasca orice cereala cultivata si in consecinta armatele cartagineze sa sufere de foame. Acest mit nu
are nici un fel de sustinere istorica. In realitate, cand romanii au cucerit Cartagina, au trecut din casa in
casa capturand sclavi si ucigandu-i pe ceilalati cartaginezi prea batrani pentru a fi luati in robie. Orasul a
fost ars si zidurile distruse astfel incat foarte multe informatii istorice despre civilizatia cartagineza au
fost definitiv pierdute.
3.Si tu, Brutus?
Ultimele cuvinte ale lui Cezar au fost de fapt Ei bine, si tu ?dupa cum ne transmite Suetoniu. Aceasta
intrebare i-a fost puse de Cezar nepotului sau Brutus dupa ce aceste l-a injunghiat. Probabil din acesta
cauzaWilliam Shakespeare a interpretat intrebarea cu subiect Si tu Brutus? pentru a evidentia
intentia lui Cezar de a i se adresa personal nepotului sau. Ei bine, varianta din opera lui Shakespeare a
avut castig de cauza si a ramas impregnata de secole in memoria tuturor, cu toate ca intrebarea, initial,
suna altfel. Conform expertilor in subintelesurile latinei, intrebarea Ei bine, si tu? adresata lui Brutus ar fi
fost de fapt un avertisment, avand sensul declaratiei Tu vei urma, Brutus. Cezar era bilingv, fiind un
vorbitor in egala masura de latina si greaca veche.
2.Toti gladiatorii erau barbati.
Adevarul este ca au existat si femei gladiator, si nu putine. Doamnele razboinice ale amfiteatrelor
romaneerau denumite Gladiatrices sau Gladiatrix la singular, in limba latina. Cu toate ca prima
mentionare exacta a acestora exista din timpul imparatului Nero (37-68 e.n.), au existat unele
documente care sugereaza aparitia lor cu ani buni inainte de domnia acestuia. O condamnare virulenta a
femeilor gladiator din timpul imparatilorFlavius si Traian poate fi gasita in Satira a IV-a de Juvenal.
Acesta le acuza pe femeile luptatoare cum ca nu ar fi fost decat niste membre ale familiilor nobile si
bogate care se aventurau in arena in cautarea atentiei si a senzatiilor limita, stiind de fapt ca nici
un gladiator n-ar indrazni sa le raneasca datorita originii lor nobile si privilegiate. Imparatul Severus a
interzis prezenta femeilor gladiator in arene, undeva in jurul anului 200 e.n. cu toate ca exista unele
dovezi conform carora femeile gladiator ar fi continuat sa lupte in clandestinitate.
1. Nero a dat foc Romei
In prezent multi istorici au convenit asupra faptului ca imparatul Nero nu era nici macar in Roma cand
au izbucnit primele incendii. Focul a izbucnit in pravaliile celor care vindeau lichide inflamabile in timp ce
Nero se afla, de fapt, in Antium. Odata ce a auzit de incendiu, imparatul Nero s-a reintors in graba
in Orasul celor Sapte Coline pentru a organiza detasamentele care sa lupte impotriva propagarii
focului. Istoricul roman Tacit ne spune ca populatia turbata de furie cauta un tap ispasitor si primul
invinuit a fost chiar imparatul Nero, acuzat de un numar din ce in ce mai mare de voci datorita reputatiei
care il preceda inca din timpul vietii. Pentru a scapa de acuzatiile care veneau din toate partile, Nero a dat
vina pe ceea ce la acea ora era denumita Secta Crestinilor. Nero a ordonat aruncarea unui numar cat
mai mare de crestini in arena, prada leilor. Cat despre adevaratul autor al incendierii Romei, acesta a
ramas nedescoperit pana in prezent.
Prima pagin tiin
vezi toate articolele din tiin tiin
Svalbard, speranta de dupa apocalipsa
Trimite pe email
Alexandru Safta | 22.06.2010 | 46 Comentarii
+ZOOMSvalbard, speranta de dupa apocalipsa
Galerie foto (18)


O viziune optimista asupra omenirii ar spune ca, pe masura ce anii trec, natiunile lumii se
coalizeaza, oamenii evolueaza, popoarele ca intreg se civilizeaza, iar competentele de
orice tehnologice si cognitive fel sporesc. Toate tind sa garanteze consens, efort
unificat, capacitatea de a ne opune dezastrelor de orice fel. Si totusi, subiectul apocalipsei
este din ce in ce mai discutat in societatile moderne, iar Armaghedonul parca sta ca drobul
de sare deasupra noastra. Sfarsitul lumii este asteptat si prevestit din orice directie: de la
factorul uman razboaie, poluare, incalzire globala si dezechilibrarea ciclurilor naturale ale
planetei prin activitati iresponsabile, pana la evenimente independente de noi coliziuni cu
asteroizi, cutremure sau furtuni solare. Prin urmare, diverse organizatii internationale s-au
mobilizat deja, prevazatoare, si au procedat la asigurarea unor masuri de conservare a vietii
si a lumii vii, asa cum o cunoastem, in eventualitatea unei extinctii a speciei umane. Cel mai
prolific, in acest sens, este seiful de seminte Svalbard, amplasat in insula norvegiana
Spitsbergen, din izolatul arhipelag arctic Svalbard.
Cine construieste noua Arca?
Svalbard este o banca de seminte securizata, construita pentru a prezerva o larga
varietate de seminte de plante originare din toate colturile lumii intr-un depozit
subteran. Seiful de seminte gazduieste mostre duble, sau copii de rezerva pastrate in
bancile de gene de pe toata planeta. Seiful de seminte este un fel de asigurare in vederea
pierderii semintelor pastrate in bancile de gene, dar si un refugiu pentru seminte in
eventualitatea unor crize puternice regionale sau globale.

Insula Spitsbergen se afla la o distanta de aproximativ 1.300 kilometri de Polul Nord.
Seiful de seminte este administrat sub egida unui acord trilateral intre guvernul norvegian,
Trustul Global al Diversitatii Culturilor Agricole (GCDT) si Centrul Nordic de Resurse
Genetice. Constructia seifului de seminte, care a costat aproximativ 9 milioane de dolari, a
fost in intregime finantata de Guvernul Norvegiei, iar stocarea semintelor in incinta seifului
este gratuita. Costurile operationale sunt suportate de Norvegia si de catre GCDT. Primele
fonduri din partea Trustului au venit din partea Fundatieti Bill & Melinda Gates, a Regatului
Unit al Marii Britanii, Norvegiei, Australiei, Elvetiei si Suediei. Finantari au venit inclusiv din
tari aflate in stadiu de dezvoltare: Brazilia, Columbia, Etiopia si India.

Banca Nordica de Gene (NGB) a stocat o rezerva din germinoplasma plantelor nordice sub
forma unor seminte inghetate, intr-o mina de carbuni abandonata din Svalbard, inca din
1984. NGB a depozitat peste 10.000 de mostre de seminte provenind de la mai mult de
2.000 de varietati cultivate din 300 de specii diferite, de-a lungul anilor.

Aditional, mostre de seminte din Africa de Sud au fost duplicate in siguranta alaturi de
colectia nordica, timp de mai multi ani. Atat colectiile nordice, cat si cele africane au fost
transferate in noua constructie a Seifului Global de Seminte Svalbard. De la 1 ianuarie
2008, Banca Nordica de Gene este o parte integrata a nou formatului Centru Nordic de
Resurse Genetice.

Cum functioneaza baza?
Primii ministri ai Norvegiei, Suediei, Finlandei, Danemarcei si Islandei au participat la o
ceremonioasa "asezare a primei pietre" a seifului la data de 19 iunie 2006. Banca de
seminte este construita la 120 de metri in interiorul unui munte de gresie din
Svalbard. Banca este dotata cu un numar sporit de foarte eficiente sisteme de securitate.
Semintele sunt impachetate in pachete speciale, sigilate la cald, pentru eliminarea umezelii.

Cladirea este gestionata de Centrul Nordic de Resurse Genetice, desi nu exista un staff
permanent la fata locului. Spitsbergen a fost considerata ideala datorita lipsei sale de
activitate tectonica si permafrosului ei, amandoua sustinand procesul de
prezervare. Amplasarea, la 130 metri deasupra nivelului marii, va asigura pastrarea
uscata a locului chiar si in eventualitatea topirii calotelor de gheata. Carbunele
exploatat local ofera si energia necesara unitatilor refrigerante, care racesc semintele la
standardul recomandat international de -18 grade Celsius.

Chiar daca echipamentul cedeaza, cel putin cateva saptamani vor trece inainte ca
temperatura sa creasca pana la nivelul de -3 grade Celsius al patului de gresie dimprejurul
seifului. Anterior construirii, un studiu de fezabilitate a determinat ca seiful ar putea
prezerva seminte ale majoritatii culturilor agricole timp de sute de ani. Unele seminte,
inclusiv acelea de grane importante, ar putea supravietui cu mult mai mult, poate
chiar mii de ani.

Seiful Global de Seminte Svalbard s-a deschis oficial la 26 februarie 2008. Aproximativ 1,5
milioane de mostre diferite de seminte de culturi agricole exista in prezent in interioriul sau.
Varietate si volumul semintelor stocate va depinde de numarul tarilor participante - seiful
avand capacitatea de a conserva 4,5 milioane de mostre. Cinci la suta din semintele
continute de seif, aproximativ 18.000 de mostre cu 500 de seminte fiecare, au venit de la
Centrul de Resurse Genetice din Olanda, parte a Universitatii Olandeze Wageningen.

Cutia neagra a genelor
Misiunea Seifului de Seminte Svalbard este aceea de a oferi o plasa de siguranta impotriva
unei pierderi accidentare a diversitatii bancilor de gene traditionale. In timp ce majoritatea
lumii a rezonat cu ideea eventualei utilitati a seifului in cazul unei catastrofe regionale sau
globale, el va fi cu siguranta mai frecvent accesat atunci cand bancile de gene isi vor
pierde mostrele din pricina proastei ingrijiri, accidentelor, defectarii echipamentelor,
reducerilor de fonduri si dezastrelor naturale. Astfel de evenimente se intampla cu o
oarecare regularitate. In anii trecuti, unele banci de gene nationale au fost distruse de
razboaie si conflicte civile. Exista aproximativ 1.400 de colectii de diversitati agricole in
lume, dar multe se afla in teritorii instabile din punct de vedere politic sau in medii
amenintate.

Mostrele de seminte gazduite in seif sunt copii ale acelora stocate in depozitele bancilor de
gene. Cercetatorii, botanistii si alte grupuri care isi doresc acces la mostre nu pot obtine
acest lucru la nivelul seifului; in schimb, trebuie sa solicite mostre din depozitele bancilor de
gene. Acestea, vor fi, in cele mai multe cazuri, accesibile conform cu termenii si conditiile
Tratatului International asupra Resurselor Genetice de Plante pentru Hrana si Agricultura,
aprobat de 118 parti (state).

Seiful de seminte functioneaza ca o cutie de valori a unei banci. Banca detine cladirea,
iar deponentul detine continutul cutiei sale. Guvernul Norvegiei detine seiful, iar bancile care
depun detin semintele pe care le-au trimis. Depozitul de mostre de la Svalbard nu constituie
un transfer legal de resurse genetice. In terminilogia bancilor de gene, acesta este denumit
un aranjament de tipul "cutie neagra". Fiecare deponent semneaza o Intelegere de Predare
cu NordGen.

Intelegerea stabileste clar ca statul norvegian nu pretinde drepturi de posesia asupra
mostrelor depozitate, acestea ramanand la deponent, care are singurul drept de a accesa
aceste materiale in seif. Nimeni nu are, desigur, acces la semintele altcuiva, stocate in seif.
Lista de deponenti la Seiful de Seminte Global Svalbard poate fi gasita in cadrul bazei de
date online a seifului, gestionata de NordGen. Semintele sunt stocate in plicuri sigilate, apoi
introduse in containere de plastic introduse in rafturi metalice inchise.
Criogenia salveaza omenirea
Camerele de depozitare mentin o temperatura de -18 grade Celsius. Temperatura
scazuta si accesul limitat de oxigen asigura o activitate metabolica scazuta si intarzie
imbatranirea semintelor. Permafrostul din jurul seifului va ajuta la mentinerea temperaturii
mici a semintelor, in caz ca rezerva de electricitate care asigura raceala se defecteaza.
Trustul de Culturi Agricole Globale (GCDT) a jucat un rol cheie in planificarea seifului si
coordoneaza transporturi de mostre catre acesta in conjunctie cu Centrul Nordic de
Resurse Genetice.

Trustul va asigura in cea mai mare masura fondurile anuale necesare operarii facilitatii, in
timp ceguvernul norvegian ca finanta mentenanta in sine a structurii, care se ridica in
jurul sumei de 150.000 dolari pe an. Cu ajutor de la Fundatia Bill & Melinda Gates si de la
alti donatori, GCDT asista banci de seminte selectionate din tari aflate in prag de
dezvoltare, precum si centre internationale de cercetare agricola, in impachetarea si
expedierea semintelor catre seiful norvegian. Un Consiliu International a fost stabilit pentru
a asigura calauzire si consfatuire. Acesta va fi alcatuit din membri ai Organizatiei pentru
Hrana si Agricultura, ai Tratatului International asupra Resurselor Genetice ale Planetelor,
precum si din cei ai altor institutii internationale.

Semintele pazite din Munte
In cadrul ceremoniei de aniversare a unui an de existenta a seifulul Svalbard, peste 90.000
de mostre de seminte agricole au fost plasate spre stocare, ducand numarul total de
mostre la 400.000. Intre noile seminte au fost incluse 32 de varietati de cartofi din bancile
de gene nationale ale Irlandei si 20.000 de noi mostre provedind de la Serviciul de
Cercetare in Agricultura al SUA. Alte mostre de seminte au venit din Canada si Elvetia, dar
si din Columbia, Mexic si Siria.

Transportul naval de patru tone a ridicat numarul total de seminte pastrate in seif la
peste 20 de milioane. Acesta contine acum mostre provenind de la o treime din cele mai
importante varietati de culturi agricole. Mai trebuie mentionat ca Seiful Global de Seminte
Svalbard a fost catalogat pe locul 6 in randul celor mai bune inventii ale anului 2008. In
plus, recent, pe data de 10 martie a acestui an, renumerotarea semintelor de la Svalbard a
conchis depasirea a unei jumatati de milion de mostre.

Fiecare mostra poate contine pana la 500 de seminte, astfel incat numarul total de
seminte stocate in prezente se apropie de aproximativ 250 de milioane de seminte
individuale. Aceasta situatie este de natura sa ne dea emotii amestecate, pentru ca, in timp
ce performanta indica faptul ca Svalbard este noul standard de aur al diversitatii, ea anunta
si faptul ca va veni o vreme cand sistemele noastre agricole se vor afla pe marginea
prapastiei.
Referitor la siguranta seifului, daca muntele de zapada ce il inconjoara si ursii polari care
traiesc in regiune nu sunt de ajuns sa ii tina la distanta pe curiosi, atunci, cu siguranta cele
patru randuri de usi groase din otel, vor reusi cu certitudine acest lucru. Cheile sunt codate
astfel incat sa permita accesul la diferite niveluri ale facilitatii, nu toate cheile deschid toate
usile.

Seiful de Seminte reprezina un raspuns la cerintele comunitatii internationale, in ceea ce
priveste furnizarea celei mai eficiente cu putinta modalitati de siguranta pentru diversitatea
agricola mondiana, ideea in sine datand din perioada anilor '80. Totusi, doar odata cu
venirea in forta a Tratatului International asupra Resurselor Genetice Vegetale pentru
Hrana si Agricultura si cu o retea legala de acorduri internationale pentru conservarea si
accesarea diversitatii culturilor agricole, Seiful a devenit o posibilitata practica. Izolat,
aeroportul din Svalbard este cel mai nordic punct din lume unde si de unde se opereaza
zboruri programate - de obicei o singura aterizare pe zi. Timp de aproape patru luni pe
an, insulele sunt invaluite in intunericul noptii polare.
Seiful Global de Seminte Svalbard a atras atentia presei din toata lumea. Acest lucru a
reprezentat, in cea mai mare masura, un lucru bun, deoarece problema diversitatii granelor
a fost ingoranta prea mult timp, in ciuda importantei sale colosale pentru bunastarea si
supravietuirea oamenilor.

Seiful Svalbard mai dispune insa si de o alta functie, atat pentru identificare, cat si pentru
infrumusetare, daca se poate spune astfel: este vorba despre spectaculoasa opera de arta
a artistei Dyveke Sanne, un soi de panou caleidoscopic, obtinut din prisme reflectorizante si
oglinzi, dispus pe fatada constructiei, ce va face posibila localizarea sa de la distanta, atat
pe timp de zi cat mai ales pe intuneric, prin reflectarea luminii soarelui sau a unor surse
luminoase artificiale.
Ce este globalizarea
Intrebare: Care este cea mai corect definiie a globalizrii?
Rspuns: Moartea prinesei Diana !
ntrebare: Cum aa?
Rspuns: Simplu: O prinesa englez cu un amant egiptean are un accident ntr-un tunel francez,
aflndu-se ntr-un autoturism german cu motor olandez, condus de un belgian, mbatat cu whiskey
scoian, urmarit fiind de paparazzi italieni pe motociclete japoneze. Printesa era tratat de un
doctor american cu medicamente braziliene. Iar chestia asta i este trimisa de un romn, iar tu o
citeti pe un monitor coreean, asamblat de muncitori din Bangladesh ntr-o fabric din Singapore,
transportat cu vapoare de indieni i descrcat de spanioli, apoi transportat din nou n camioane
suedeze conduse de oferi turci i n final vndut ie de evrei detepi.
A cunoaste adversarul, a-i cunoaste tehnicile de manipulare, este indispensabil
pentru a ne elibera de robie!!!
Lingvistul nord-american Noam Chomsky a stabilit lista celor Zece strategii
de Manipulare prin mediile de informare n masa. Evreu si de sensibilitate
anarhista, semnase o petitie pentru a apara libertatea de exprimare a lui
Robert Faurisson. Pentru Chomsky, libertatea de exprimare este mai
importanta dect orice versiune a faptelor sustinuta de ordinea stabilita,
oricare ar fi raportul pe care aceasta l ntretine cu adevarul faptelor n sine.
Chomsky evoca diferitele tehnici de manipulare si, n primul rnd, strategia
diversiunii.
Strategia diversiunii consista n deturnarea atentiei publicului de la problemele
importante si de la schimbarile hotarte de elitele politice si economice,
printrun potop continuu de distractii si de informatii nensemnate. Chomsky
analizeaza diferitele tehnici de spalare a creierului, pe care o ndura poporul
nostru.
Zece strategii de manipulare a poporului nostru
1. A distrage n permanenta atentia publicului, departe de adevaratele
probleme sociale, captivata de subiecte fara importanta adevarata. A tine
mereu publicul ocupat, ocupat, ocupat, fara niciun timp pentru gndire scrie
Chomsky.
2. A cauza probleme si apoi, a oferi solutii.
Aceasta metoda se mai numeste si problema reactie solutie. La
nceput, se creeaza problema, sau situatia, prevazuta pentru a suscita o
anume reactie a publicului, pentru ca tocmai acesta sa ceara masurile mai
dinainte stabilite pentru a fi acceptate. De exemplu: dezvoltarea intentionata a
violentei urbane sau organizarea de atentate sngeroase, pretinse antisemite,
pentru ca publicul sa ceara legi represive, n detrimentrul libertatii.
3. Strategia n degradeu.
Pentru ca publicul sa accepte o masura inacceptabila, este de ajuns sa fie
aplicata n mod progresiv, n degradeu, pe o durata de zece ani. n acest fel,
au fost impuse conditii sociale si economice absolut noi au fost impuse din
1980 pna n 1990. Somaj masiv, imigratie invazie, precaritate, flexibilitate,
delocalizari, salarii care nu mai asigura un venit decent, iata schimbarile care
ar fi provocat o revolutie daca ar fi fost aplicate n mod brutal.
4. Strategia actiunii cu date diferite.
O alta maniera de a obliga publicul sa accepte o hotarre nepopulara este de
a o prezenta ca dureroasa, dar necesara, obtinnd acordul publicului n
prezent, pentru aplicarea n viitor. Este mult mai usoara acceptarea unui
sacrificiu viitor dect al unuia apropiat. n primul rnd, pentru ca efortul nu
trebuie facut imediat, apoi, pentru ca publicul are mereu tendinta de a
nadajdui totul va merge mai bine mine si ca sacrificiul cerut va putea fi
evitat. n fine, aceasta maniera lasa publicului timp pentru a se obisnui cu
ideea schimbarii, pe care o va accepta cu resemnare la momentul venit.
Exemplu recent: trecerea la Euro si pierderea suveranitatii monetare si
economice, acceptate de tarile europene ntre 1992 1995 si aplicate n
2002.
5. A se adresa publicului ca unor copii mici.
Cea mai mare parte a publicitatilor destinate marelui public folosesc
discursuri, argumente, personaje si un ton absolut copilaresti, aproape debile,
ca si cum spectatorul ar fi un copil mic sau un handicapat mental. De ce oare
? de 12 ani.Daca ne adresam unei persoane ca si cum ar avea 12 ani,
atunci aceasta, prin sugestibilitate si cu o oarecare probabilitate, va avea un
raspuns sau o reactie tot att de lipsita de simt critic ca al unui copil de 12 ani
analizeaza Chomsky.
6. A face apel mai mult la partea emotionala dect la gndire.
Este o tehnica clasica pentru a opri analiza rationala si, deci, simtul critic al
oamenilor. n plus, folosirea emotionalului deschide accesul la subconstient,
pentru implantarea unor anumite idei, dorinte, spaime, pulsiuni sau
comportamente.
7. Mentinerea poporului n nestiinta si prostie.
A face n asa fel ca poporul sa nu nteleaga tehnologiile si metodele folosite
pentru controlarea si robirea lui. Calitatea educatiei data claselor inferioare
trebuie sa fie ct mai slaba, nct prapastia de nestiinta, care separa clasele
de jos de cele de sus sa fie si sa ramna de nenteles de cele dinti.
8. A ncuraja publicul sa se complaca n mediocritate.
A ncuraja publicul sa creada ca e bine de a fi prost, vulgar si incult. A-l
ndopa cu seriale americane si emisiuni de tele-realitate, niste dobitocenii
monstruoase.
9. A nlocui revolta cu nvinovatirea.
A face omul sa creada ca numai el singur este vinovat de propriai nenorocire,
din cauza unei inteligente insuficiente, sau a capacitatilor si eforturilor
necorespunzatoare. Astfel, n loc sa se ridice mpotriva sistemului, individul se
sub-estimeaza si se nvinovateste, ceea ce creaza o stare depresiva, avnd
ca efect abtinerea de la actiune. Si, fara actiune, nu exista revolutie !
10. Si, ultimul punct, a cunoaste oamenii mai bine dect se cunosc ei nsisi.
n ultimii 50 de ani, progresele fulgeratoare ale stiintei au sapat o prapastie
crescnda ntre cunostintele publicului si acelea detinute si folosite de elitele
conducatoare. Multumita biologiei, neurobiologiei si psihologiei aplicate,
sistemul a ajuns la cunoasterea avansata a fapturii omenesti, fizic si psihic.
Sistemul cunoaste individul mediu mai bine dect el nsusi. Aceasta nseamna
ca, n majoritea cazurilor, sistemul detine un control mai mare si o putere mai
importanta asupra oamenilor dect ei nsisi.
Sursa: Daniel Roxin
Salutul satanic folosit de muli dintre conductorii lumii
Adugat n: Alte Articole la 29 ianuarie 2011
Dei mult lume nu observ, trim un moment crucial in istoria omenirii, un
moment de schimbari profunde care ne vor afecta pe fiecare in viitorul
apropiat. Un grup de conducatori malefici, uniti in organizatii secrete prin
ritualuri satanice vor sa instaureze ct mai repede aa numita Noua Ordine
Mondiala prin care sa domine intreaga planeta. Iata ce spune in acest sens
masonul David Rockefeller: Suntem in pragul unei transformari globale. Tot
ce ne trebuie este o criza majora potrivita si natiunile vor accepta Noua
Ordine Mondiala. Pana nu demult grupul actiona din umbra. Pentru a
accelera insa instaurarea noii ordine s-a trecut acum la actiuni fie.

efi de state, bancheri, formatori de opinie, conducatorii marilor corporatii
internationale colaboreaza impreuna pentru instaurarea Noului Guvern
Mondial.
De fiecare data cand isi indeplinesc cate un obiectiv care duce spre
instaurarea noii ordini ei isi transmit un semnal:Mano
Cornuti sau Salutul Satanei.
Gestul reprezentand coarnele diavolului este un salut satanic, semnul de
recunoastere a membrilor grupului.

Priviti imaginile de mai jos si observati semnul pe care si-l fac:


Populaia este masiv dezinformat prin mass-media.
Niciodata nu o sa aflati aceste lucruri privind la televizor.
Unificarea intregii planete sub un singur Guvern Mondial reprezinta scopul
acestor conducatori malefici.
Noua Ordine Mondiala va fi o lume in care cetatenii sunt chiriasi, costul vietii
lor intotdeauna depaseste veniturile i sunt intentionat tinuti in ignoranta.
O lume in care industria farmaceutica, alcoolul, tutunul, drogurile sunt
promovate ca sa-i imbogateasca pe bancherii masoni si sa-i mentina bolnavi
(usor de exploatat) pe oamenii acestei planete, o lume in care toti vom fi
supravegheati electronic prin cipuri implantate si camere de supraveghere.
Diabolica Nou Ordine a Lumii este astfel conceputa incat oamenii trebuie sa
munceasca foarte mult, iar banii sa le ajunga doar pentru a plati ratele de la
casa, masina, asigurari sociale si pentru mancare (ca sa poata munci bine!).
Astfel, omul devine un robot care se duce la servici, vine acasa obosit,
mananca, sta intr-o stare pasiva si receptiva la televizor, unde este
sugestionat dup cum vor conducatorii Noii Ordini si se culc apoi, ca sa fie
odihnit dimineata, cand pleaca din nou la servici!
Noua ordine a lumii urmreste sa realizeze o depresiune economica mai mare
ca cea din anii 30 in urma careia oamenii vor fi si mai mult supravegheati,
hartuiti, exploatati n interesul grupului de conducatori.
Toti sunt devotati unei cauze comune. Acelasi semn facut si de ceilalti:

Work that is pure toil, done solely for the sake of the money it earns, is also sheer drudgery
because it is stultifying rather than self improving.
Mortimer Adler, A Vision of the Future : Twelve Ideas for a Better Life and a Better
Society (1984).
I don't want to achieve immortality through my work... I want to achieve immortality through not dying.
Woody Allen, as quoted in Silent Strength (1990) by Lloyd John Ogilvie, p. 111
And the one carried in the current said, "I am no more messiah than you. The river delights to lift us
free, if only we dare let go. Our true work is this voyage, this adventure."
Richard Bach, Illusions : The Adventures of a Reluctant Messiah (1977).
The more I want to get something done, the less I call it work.
Richard Bach, Illusions : The Adventures of a Reluctant Messiah (1977).
You are never given a wish without also being given the power to make it true.
You may have to work for it, however.
Richard Bach, Illusions : The Adventures of a Reluctant Messiah (1977).
Nothing is really work unless you would rather be doing something else.
J. M. Barrie, as quoted in The new dictionary of thoughts: a Cyclopedia of Quotations (1930)
edited by Tryon Edwards, C. N. Catrevas, Jonathan Edwards, and Ralph Emerson Browns
You've achieved success in your field when you don't know whether what you're doing is work
or play.
Warren Beatty, as quoted in The Best Liberal Quotes Ever : Why The Left Is Right (2004) by
William Martin, p. 213
Work is healthy, you can hardly put more upon a man than he can bear. It is not work that kills men; it
is worry. Worry is rust upon the blade.
Henry Ward Beecher, as quoted in The Teachers' Institute, Vol. 18, No. 1 (September 1895), p.
16
When God wanted sponges and oysters, He made them and put one on a rock and the other in the
mud. When He made man, He did not make him to be a sponge or an oyster; He made him with feet
and hands, and head and heart, and vital blood, and a place to use them, and He said to him, Go
Work.
Henry Ward Beecher, Royal Truths (1862), p. 21
Striving for success without hard work is like trying to harvest where you haven't planted.
David Bly, as quoted in Peace of Mind : Daily Meditations for Easing Stress (1995) by Amy Dean,
p. 187
Work to me is a sacred thing.
Margaret Bourke-White, Portrait of Myself (1963), Ch. 30
I slip from workaholic to bum real easy.
Matthew Broderick, as quoted in Pooped Puppies : Life's Too Short To Work Like A Dog (2004),
edited by Robin Haywood, p. 6
By the way,
The works of women are symbolical.
We sew, sew, prick our ringers, dull our sight,
Producing what? A pair of slippers, sir,
To put on when you're wearyor a stool
To tumble over and vex you * * * curse that stool!
Or else at best, a cushion where you lean
And sleep, and dream of something we are not,
But would be for your sake. Alas, alas!
This hurts most, this * * * that, after all, we are paid
The worth of our work, perhaps.
Elizabeth Barrett Browning, Aurora Leigh (1856), Book I, line 465.
Get leave to work
In this world,'tis the best you get at all.
Elizabeth Barrett Browning, Aurora Leigh (1856), Book III, line 164.
Let no one till his death
Be called unhappy. Measure not the work
Until the day's out and the labour done.
Elizabeth Barrett Browning, Aurora Leigh (1856), Book V, line 78.
Free men freely work:
Whoever fears God, fears to sit at ease.
Elizabeth Barrett Browning, Aurora Leigh (1856), Book VIII, line 784.
And still be doing, never done.
Samuel Butler, Hudibras, Part I (1663-64), Canto I, line 204.
Work other people's work is an intolerable idea to a cat. Can you picture cats herding sheep or
agreeing to pull a cart? They will not inconvenience themselves to the slightest degree.
Louis J. Camuti, as quoted in On the Art of Business (2004) by James H Merkel and Abdul
Wahad Al-Falaij, p. 257
Work is the grand cure of all the maladies and miseries that ever beset mankind honest
work, which you intend getting done.
Thomas Carlyle, On the Choice of Books : The Inaugural Address of Thomas Carlyle, Lord
Rector of the University of Edinburgh (1866).
There's a time when you have to separate yourself from what other people expect of you, and
do what you love. Because if you find yourself 50 years old and you aren't doing what you love, then
what's the point?
Jim Carrey, as quoted in A Touch of Class (2003) by Carol Vanderheyden, p. 70
The nice thing about teamwork is that you always have others on your side.
Margaret Carty
Remember, work, well done, does good to the man who does it. It makes him a better man.
George S. Clason, The Richest Man in Babylon (1930).
Work is the Rent we pay for our time on Earth.
Tubby Clayton, Anglican clergyman, as quoted by David Frost in an interview in Saga magazine
(January 2009).
Though thousands of people indulge themselves in it regularly, and even develop a taste for it, there
is no doubt in my mind (and that of scientists whom I employ to prove it) that Work is a dangerous
and destructive drug, and should be called by its right name, which is Fatigue.
Robertson Davies, The Diary of Samuel Marchbanks (1947).
I spent a busy day today, but got little done. This is because I am at last becoming perfect in the art of
seeming busy, even when very little is going on in my head or under my hands. This is an art which
every man learns, if he does not intend to work himself to death.
Robertson Davies, The Table Talk of Samuel Marchbanks (1949).
To fulfill a dream, to be allowed to sweat over lonely labor, to be given a chance to create, is
the meat and potatoes of life. The money is the gravy.
Bette Davis, The Lonely Life : An Autobiography (1962)
Attempt the impossible in order to improve your work.
Bette Davis, as quoted in The Quotable Woman, 1800-1975 (1977) by Elaine Partnow, p. 315
Arbeit macht frei.
Work makes (one) free.
Title of a 1873 novel by Lorenz Diefenbach, which became an infamous slogan above the
gates of several Nazi concentration camps.
The phrase "work-life balance" tells us that people think that work is the opposite of life. We should be
talking about life-life balance.
Patrick Dixon, Building a Better Business (2005) p. 182
No problem is insurmountable. With a little courage, teamwork and determination a person can
overcome anything.
B. Dodge
Opportunity is missed by most people because it is dressed in overalls and looks like work.
Thomas Edison, as quoted in An Enemy Called Average (1990) by John L. Mason, p. 55
Being busy does not always mean real work. The object of all work is production or
accomplishment and to either of these ends there must be forethought, system, planning, intelligence,
and honest purpose, as well as perspiration. Seeming to do is not doing.
Thomas Edison, as quoted in Ford Times, Vol. 6, (1912), p. 136
I owe my success to the fact that I never had a clock in my workroom. Seventy-five of us worked
twenty hours every day and slept only four hours and thrived on it.
Thomas Edison, diary entry quoted in Defending and Parenting Children Who Learn Differently :
Lessons from Edison's Mother (2007) by Scott Teel, p. 12
Every individual should have the opportunity to develop the gifts which may be latent in him. Alone in
that way can the individual obtain the satisfaction to which he is justly entitled; and alone in that way
can the community achieve its richest flowering. For everything that is really great and inspiring is
created by the individual who can labor in freedom.
Albert Einstein, as quoted in Educational Trends : Journal of Research and Interpretation (June
1936), p. 32
If A equals success, then the formula is: A equals X plus Y plus Z. X is work. Y is play. Z is
keep your mouth shut.
Albert Einstein, as quoted in Kiplinger's Personal Finance, Vol. 11, No. 7 (July 1957), p. 48
Variant: If A equals success, then the formula is: A = X + Y + Z, X is work. Y is play. Z is keep
your mouth shut.
The reward of a thing well done, is to have done it.
Ralph Waldo Emerson, "Nominalist and Realist", Essays: Second Series (1844).
People have been known to achieve more as a result of working with others than against them.
Allan Fromme, as quoted in "Allan Fromme, Psychologist And Writer, 87", The New York
Times (2 February 2003)
The world is full of willing people, some willing to work, the rest willing to let them.
Robert Frost, as quoted in The New Speaker's Treasury of Wit and Wisdom (1958) edited by
Herbert Victor Prochnow
My grandfather once told me that there were two kinds of people: those who do the work and
those who take the credit. He told me to try to be in the first group; there was much less
competition.
Indira Gandhi, as quoted in Taking Charge : Every Woman's Action Guide to Personal, Political
and Professional Success (1996) by Joan Steinau Lester, p. 76
If one man has a dollar he didn't work for, some other man worked for a dollar he didn't get.
Bill Haywood, Roughneck, The Life and Times of Big Bill Haywood (1983) by Peter Carlson, p.
146
Paraphrased variant: For every man who gets a dollar he didn't sweat for, someone else sweated
to produce a dollar he never received.
I believe that the best way to prepare for a Future Life is to be kind, live one day at a time, and
do the work you can do best, doing it as well as you can.
Elbert Hubbard, "Credo", as published in A Message to Garcia, and Thirteen Other
Things (1901), p. 6
One machine can do the work of fifty ordinary men. No machine can do the work of one
extraordinary man.
Elbert Hubbard, A Thousand and One Epigrams (1911).
If you want work well done, select a busy man the other kind has no time.
Elbert Hubbard, The Note Book (1927).
The philosopher bent on the enlargement of experience perceives at once that his work cannot be
done, cannot even be commenced, until he has cleared away the heaps of verbal detritus under
which the bedrocks of experience lie buried.
L. P. Jacks, The Usurpation Of Language (1910).
We are the children of an age which spends the best energies of its life in the discussion of life, in an
atmosphere of deferred fulfillment, continually postponing the act of living to the work of mentally
preparing to live.
L. P. Jacks, The Usurpation Of Language (1910).
A master in the art of living draws no sharp distinction between his work and his play; his
labor and his leisure; his mind and his body; his education and his recreation. He hardly
knows which is which. He simply pursues his vision of excellence through whatever he is doing,
and leaves others to determine whether he is working or playing. To himself, he always appears to
be doing both.
L. P. Jacks, Education through Recreation (1932), p. 1
It always does seem to me that I am doing more work than I should do. It is not that I object to the
work, mind you; I like work; it fascinates me. I can sit and look at it for hours. I love to keep it by me;
the idea of getting rid of it nearly breaks my heart.
Jerome K. Jerome, English author. Three Men in a Boat (1889), Ch. 15
Work and play they're never okay to mix
Jimmy Eat World taken from their song "Work"
True Work is the necessity of poor humanity's earthly condition. The dignity is in leisure. Besides, 99
hundreths of all the work done in the world is either foolish and unnecessary, or harmful and
wicked.
Herman Melville, in a letter to Catherine G. Lansing (5 September 1877), published in The
Melville Log : A Documentary Life of Herman Melville, 1819-1891 (1951) by Jay Leyda, Vol. 2, p.
765
It is assumed by most people nowadays that all work is useful, and by most well-to-do people
that all work is desirable. Most people, well-to-do or not, believe that, even when a man is doing
work which appears to be useless, he is earning his livelihood by it he is "employed," as the
phrase goes; and most of those who are well-to-do cheer on the happy worker with congratulations
and praises, if he is only "industrious" enough and deprives himself of all pleasure and holidays in
the sacred cause of labour. In short, it has become an article of the creed of modern morality
that all labour is good in itself a convenient belief to those who live on the labour of
others. But as to those on whom they live, I recommend them not to take it on trust, but to look into
the matter a little deeper.
William Morris, "Useful Work vs Useless Toil" (1885); later published in Signs of Change : Seven
Lectures, Delivered on Various Occasions (1896).
It is of the nature of man, when he is not diseased, to take pleasure in his work under certain
conditions. And, yet, we must say in the teeth of the hypocritical praise of all labour, whatsoever it
may be, of which I have made mention, that there is some labour which is so far from being a
blessing that it is a curse; that it would be better for the community and for the worker if the latter
were to fold his hands and refuse to work, and either die or let us pack him off to the workhouse or
prison which you will.
Here, you see, are two kinds of work one good, the other bad; one not far removed from a
blessing, a lightening of life; the other a mere curse, a burden to life.
What is the difference between them, then ? This: one has hope in it, the other has not. It is manly to
do the one kind of work, and manly also to refuse to do the other.
William Morris, "Useful Work vs Useless Toil" (1885); later published in Signs of Change : Seven
Lectures, Delivered on Various Occasions (1896).
Vision is where tomorrow begins, for it expresses what you and others who share the vision will be
working hard to create. Since most people don't take the time to think systematically about the future,
those who do, and who base their strategies and actions on their visions, have inordinate power to
shape the future.
Burt Nanus
Early to bed,
Early to rise,
Work like hell
And advertise!
"Old slogan" quoted in The National Provisioner, Vol. 44 (June 1911), p. 35; this has since
become misattributed to many people who might have quoted it.
I found it hard working really long hours when I was my own boss. The boss kept giving me the
afternoon off.
John O'Farrell, The Best a Man Can Get (1999).
A man succeeds in completing a work only when his qualities transcend that work.
Cesare Pavese, This Business of Living, 1940-08-14
Don't sacrifice your life to work and ideals. The most important things in life are human relations. I
found that out too late.
Katharine Susannah Prichard , as quoted in 100 Great Australians (1983) by Robert Macklin
The trouble with Opportunity is that it always comes disguised as hard work.
Herbert Victor Prochnow, 1001 Ways to Improve your Conversation & Speeches (1952).
For one human being to love another: that is perhaps the most difficult of our tasks; the ultimate, the
last test and proof, the work for which all other work is but preparation.
Rainer Maria Rilke, in Letters to a Young Poet (1934) Letter Seven (14 May 1904).
Modern technique has made it possible for leisure, within limits, to be not the prerogative of small
privileged classes, but a right evenly distributed throughout the community. The morality of work is
the morality of slaves, and the modern world has no need of slavery.
Bertrand Russell, in "In Praise of Idleness" (1932)
I won't take my religion from any man who never works except with his mouth and never
cherishes any memory except the face of the woman on the American silver dollar.
I ask you to come through and show me where you're pouring out the blood of your life.
Carl Sandburg, "To a Contemporary Bunkshooter", Chicago Poems (1916), p. 63
When I was young I observed that nine out of ten things I did were failures, so I did ten times
more work.
George Bernard Shaw, as quoted in Appropriate Technology : A Focus for the Nineties (1991) by
Robert William Stevens
Nobody would work for starvation wages if he were not in a situation in which he preferred such
wages to not working at all.
Georg Simmel, The Philosophy of Money (1907).
All work done mindfully rounds us out, helps complete us as persons.
Marsha Sinetar
My young men shall never work. Men who work cannot dream, and wisdom comes to us in dreams.
Smoholla, Wanapum religious leader
Have you beheld a man skillful in his work? Before kings is where he will station himself; he will not
station himself before commonplace men.
Solomon, Proverbs 22: 29
Work is valued by the social value of the worker.
Gloria Steinem, Moving Beyond Words (1994), Part 5
Be nice to nerds. Chances are you'll end up working for one.
Charles J. Sykes, but often misattributed to Bill Gates.
I am credited with being one of the hardest workers and perhaps I am, if thought is the
equivalent of labour, for I have devoted to it almost all of my waking hours. But if work is
interpreted to be a definite performance in a specified time according to a rigid rule, then I
may be the worst of idlers. Every effort under compulsion demands a sacrifice of life-energy. I
never paid such a price. On the contrary, I have thrived on my thoughts.
Nikola Tesla, in "My Inventions" first published in Electrical Experimenter magazine (1919);
republished as My Inventions : The Autobiography of Nikola Tesla (1983).
Let the future tell the truth and evaluate each one according to his work and
accomplishments. The present is theirs; the future, for which I really worked, is mine.
Nikola Tesla, on patent controversies regarding the invention of Radio and other things, as
quoted in "A Visit to Nikola Tesla" by Dragislav L. Petkovi in Politika (April 1927); as quoted
in Tesla, Master of Lightning (1999) by Margaret Cheney, Robert Uth, and Jim Glenn, p. 73 ISBN
0760710058 ; also in Tesla: Man Out of Time (2001) by Margaret Cheney, p. 230 ISBN 0743215362
The scientific man does not aim at an immediate result. He does not expect that his advanced
ideas will be readily taken up. His work is like that of the planter for the future. His duty is to
lay the foundation for those who are to come, and point the way. He lives and labors and
hopes.
Nikola Tesla, "Radio Power Will Revolutionize the World", Modern Mechanics and
Inventions (July 1934).
It is amazing what can be accomplished when nobody cares about who gets the credit.
Robert Yates, as quoted in The Team Selling Solution : Creating and Managing Teams That
Win (2003) by Steve Waterhouse, p. 51
[edit]Hoyt's New Cyclopedia Of Practical Quotations
Quotes reported in Hoyt's New Cyclopedia Of Practical Quotations (1922), p. 907-11.
Tools were made and born were hands,
Every farmer understands.
William Blake, Proverbs.
Htez-vous lentement; et, sans perdre courage,
Vingt fois sur le mtier remettez votre ouvrage.
Hasten slowly, and without losing heart, put your work twenty times upon the anvil.
Nicolas Boileau-Despraux, L'Art Potique, I, 171.
The dog that trots about finds a bone.
George Borrow, Bible in Spain, Chapter XLVII. (Cited as a gipsy saying).
The best verse hasn't been rhymed yet,
The best house hasn't been planned,
The highest peak hasn't been climbed yet,
The mightiest rivers aren't spanned;
Don't worry and fret, faint-hearted,
The chances have just begun
For the best jobs haven't been started,
The best work hasn't been done.
Berton Braley, No Chance.
It is the first of all problems for a man to find out what kind of work he is to do in this universe.
Thomas Carlyle, address at Edinburgh (1866).
Genuine Work alone, what thou workest faithfully, that is eternal, as the Almighty Founder and
World-Builder himself.
Thomas Carlyle, Past and Present, Book II, Chapter XVII.
All work, even cotton-spinning, is noble; work is alone noble.
Thomas Carlyle, Past and Present, Book III, Chapter IV.
With hand on the spade and heart in the sky
Dress the ground and till it;
Turn in the little seed, brown and dry,
Turn out the golden millet.
Work, and your house shall be duly fed:
Work, and rest shall be won;
I hold that a man had better be dead
Than alive when his work is done.
Alice Cary, Work.
Earned with the sweat of my brows.
Miguel de Cervantes, Don Quixote (1605-15), Part I, Book I, Chapter 4.
Quanto mas que cada uno es hijo de sus obras.
The rather since every man is the son of his own works.
Miguel de Cervantes, Don Quixote (1605-15), Book I, Chapter 4.
Each natural agent works but to this end,
To render that it works on like itself.
George Chapman, Bussy d'Ambois, Act III, scene 1.
Ther n' is no werkman whatever he be,
That may both werken wel and hastily.
This wol be done at leisure parfitly.
Geoffrey Chaucer, Canterbury Tales, The Merchantes Tale, line 585.
Nowher so besy a man as he ther was,
And yet he semed bisier than he was.
Geoffrey Chaucer, Canterbury Tales, Prologue, line 321.
Let us take to our hearts a lesson
No lesson could braver be
From the ways of the tapestry weavers
On the other side of the sea.
Anson G. Chester, Tapestry Weavers.
Penelop telam retexens.
Unravelling the web of Penelope.
Cicero, Acad. Qust, Book IV. 29. 95.
All Nature seems at work, slugs leave their lair
The bees are stirringbirds are on the wing
And Winter, slumbering in the open air,
Wears on his smiling face a dream of Spring!
And I the while, the sole unbusy thing,
Nor honey make, nor pair, nor build, nor sing.
Samuel Taylor Coleridge, Work Without Hope, Stanza 1.
Every man's work shall be made manifest.
I Corinthians, III. 13.
Work thou for pleasurepaint or sing or carve
The thing thou lovest, though the body starve
Who works for glory misses oft the goal;
Who works for money coins his very soul.
Work for the work's sake, then, and it may be
That these things shall be added unto thee.
Kenyon Cox, Our Motto.
Better to wear out than to rust out.
Bishop Cumberland, to one who urged him not to wear himself out with work. See
Horne, Sermon on the Duty of Contending for the Truth. Boswell, Tour to the Hebrides, p.
18. Note. Said by George Whitefield, according to Southey, Life of Wesley, II, p. 170. (Ed.
1858).
The Lord had a job for me, but I had so much to do,
I said, "You get somebody elseor wait till I get through."
I don't know how the Lord came out, but He seemed to get along:
But I felt kinda sneakin' like, 'cause I know'd I done Him wrong.
One day I needed the Lordneeded Him myselfneeded Him right away,
And He never answered me at all, but I could hear Him say
Down in my accusin' heart, "Nigger, I'se got too much to do,
You get somebody else or wait till I get through."
Paul Laurence Dunbar, The Lord had a Job.
All things are full of labour; man cannot utter it: the eye is not satisfied with seeing, nor the ear
filled with hearing.
Ecclesiastes. I. 8.
The grinders cease because they are few.
Ecclesiastes, XII. 3.
All play and no work makes Jack a mere toy.
Quoted by Maria Edgeworth, Henry and Lucy, Volume II.
'Tis toil's reward, that sweetens industry,
As love inspires with strength the enraptur'd thrush.
Ebenezer Elliot, Corn Law Rhymes. No. 7.
Too busy with the crowded hour to fear to live or die.
Ralph Waldo Emerson, Quatrains, Nature.
A woman's work, grave sirs, is never done.
Mr. Eusden, Poem, Spoken at a Cambridge Commencement.
Chacun son mtier;
Les vaches seront bien gardes.
Each one to his own trade; then would the cows be well cared for.
Florian, Le Vacher et le Garde-chasse.
A ploughman on his legs is higher than a gentleman on his knees.
Benjamin Franklin, Poor Richard (1758), Preface.
Handle your tools without mittens.
Benjamin Franklin, Poor Richard (1758), Preface.
Plough deep while sluggards sleep.
Benjamin Franklin, Poor Richard (1758), Preface.
"Men work together," I told him from the heart,
"Whether they work together or apart."
Robert Frost, Tuft of Flowers.
In every rank, or great or small,
'Tis industry supports us all.
John Gay, Man, Cat, Dog, and Fly, line 63.
In the sweat of thy face shalt thou eat bread.
Genesis, III. 19.
So eine Arbeit wird eigentlich nie fertig; man muss sie fr fertig erklren, wenn man nach Zeit und
Umstand das Mglichste getan hat.
Properly speaking, such work is never finished; one must declare it so when, according to
time and circumstances, one has done one's best.
Johann Wolfgang von Goethe, Italienische Reise (March 16, 1787).
He that well his warke beginneth
The rather a good ende he winneth.
John Gower, Confessio Amantis (c.13861393).
A warke it ys as easie to be done
As tys to saye Jacke! robys on.
James Halliwell-Phillipps, Archological Dictionary. Quoted from an old Play. See Grose
Classical Dictionary of the Vulgar tongue. Hudson, the English singer, made popular the
refrain, "Before ye could cry 'Jack Robinson.'"
Joy to the Toiler!him that tills
The fields with Plenty crowned;
Him with the woodman's axe that thrills
The wilderness profound.
Benjamin Hathaway, Songs of the Toiler.
Haste makes waste.
John Heywood, Proverbs, Part I, Chapter II.
The "value" or "worth" of a man is, as of all other things, his price; that is to say, so much as
would be given for the use of his power.
Thomas Hobbes, Leviathan, Chapter X.
Light is the task when many share the toil.
Homer, The Iliad, Book XII, line 493. Bryant's translation.
The fiction pleased; our generous train complies,
Nor fraud mistrusts in virtue's fair disguise.
The work she plyed, but, studious of delay,
Each following night reversed the toils of day.
Homer, The Odyssey, Book XXIV, line 164. Pope's translation.
When Darby saw the setting sun
He swung his scythe, and home he run,
Sat down, drank off his quart and said,
"My work is done, I'll go to bed."
"My work is done!" retorted Joan,
"My work is done! Your constant tone,
But hapless woman ne'er can say
'My work is done' till judgment day."
St. John Honeywood, Darby and Joan.
Facito aliquid operis, ut semper te diabolus inveniat occupatum.
Keep doing some kind of work, that the devil may always find you employed.
St. Jerome.
I like work; it fascinates me. I can sit and look at it for hours. I love to keep it by me: the idea of
getting rid of it nearly breaks my heart.
Jerome K. Jerome, Three Men in a Boat, Chapter XV.
Tho' we earn our bread, Tom,
By the dirty pen,
What we can we will be,
Honest Englishmen.
Do the work that's nearest
Though it's dull at whiles,
Helping, when we meet them,
Lame dogs over stiles.
Charles Kingsley, Letter. To Thomas Hughes (1856), inviting Hughes and Tom Taylor to go
fishing. See Memoirs of Kingsley, by his wife, Chapter XV.
For men must work and women must weep,
And the sooner it's over the sooner to sleep,
And good-bye to the bar and its moaning.
Charles Kingsley, Three Fishers.
But till we are built like angels, with hammer and chisel and pen,
We will work for ourself and a woman, for ever and ever, Amen.
Rudyard Kipling, Imperial Rescript.
The gull shall whistle in his wake, the blind wave break in fire.
He shall fulfill God's utmost will, unknowing His desire,
And he shall see old planets pass and alien stars arise,
And give the gale his reckless sail in shadow of new skies.
Strong lust of gear shall drive him out and hunger arm his hand,
To wring his food from a desert nude, his foothold from the sand.
Rudyard Kipling, The Fareloper (Interloper). Pub. in Century Magazine, April, 1909. First
pub. in London Daily Telegraph, Jan. 1, 1909. Title given as Vortrekker in his Songs From
Books.
And only the Master shall praise us, and only the Master shall blame;
And no one shall work for money, and no one shall work for fame;
But each for the joy of the working, and each, in his separate star,
Shall draw the Thing as he sees It, for the God of Things as They Are!
Rudyard Kipling, L'Envoi, In Seven Seas.
And the Sons of Mary smile and are blessedthey know the angels are on their side;
They know in them is the Grace confessed, and for them are the Mercies multiplied;
They sit at the Feet, they hear the Word, they see how truly the Promise runs;
They have cast their burden upon the Lord, andthe Lord He lays it on Martha's Sons!
Rudyard Kipling, The Sons of Mary.
Who first invented work, and bound the free
And holyday-rejoicing spirit down * * *
To that dry drudgery at the desk's dead wood? * * *
Sabbathless Satan!
Charles Lamb, Work.
The finest eloquence is that which gets things done; the worst is that which delays them.
D. Lloyd George, at the Conference of Paris (Jan., 1919).
Unemployment, with its injustice for the man who seeks and thirsts for employment, who begs for
labour and cannot get it, and who is punished for failure he is not responsible for by the
starvation of his childrenthat torture is something that private enterprise ought to remedy for
its own sake.
D. Lloyd George, speech (Dec. 6, 1919).
Never idle a moment, but thrifty and thoughtful of others.
Henry Wadsworth Longfellow, The Courtship of Miles Standish (1858), Part VIII, line 46.
No man is born into the world whose work
Is not born with him; there is always work,
And tools to work withal, for those who will;
And blessed are the horny hands of toil!
James Russell Lowell, A Glance Behind the Curtain, line 202. "Horny-handed sons of toil."
Popularized by Denis Kearney (Big Denny), of San Francisco.
Divisum sic breve fiet opus.
Work divided is in that manner shortened.
Martial, Epigrams (c. 80-104 AD), Book IV. 83. 8.
Why do strong arms fatigue themselves with frivolous dumb-bells? To dig a vineyard is a worthier
exercise for men.
Martial, Epigrams (c. 80-104 AD), Book XIV, Epigram 49.
God be thank'd that the dead have left still
Good undone for the living to do
Still some aim for the heart and the will
And the soul of a man to pursue.
Owen Meredith (Lord Lytton), Epilogue.
Man hath his daily work of body or mind
Appointed.
John Milton, Paradise Lost (1667; 1674), Book IV, line 618.
The work under our labour grows
Luxurious by restraint.
John Milton, Paradise Lost (1667; 1674), Book IX, line 208.
I am of nothing and to nothing tend,
On earth I nothing have and nothing claim,
Man's noblest works must have one common end,
And nothing crown the tablet of his name.
Thomas Moore, Ode upon Nothing. Appeared in Saturday Magazine about 1836. Not in
Collected Works.
The uselessness of men above sixty years of age and the incalculable benefit it would be in
commercial, in political, and in professional life, if as a matter of course, men stopped work at
this age.
William Osler, address, at Johns Hopkins University (Feb. 22, 1905).
Study until twenty-five, investigation until forty, profession until sixty, at which age I would have
him retired on a double allowance.
William Osler. The statement made by him which gave rise to the report that he had advised
chloroform after sixty. Denied by him in Medical Record (March 4, 1905).
Many hands make light work.
William Patten. Expedition into Scotland (1547). In Arber's Reprint of 1880.
Nothing is impossible to industry.
Periander of Corinth.
Ease and speed in doing a thing do not give the work lasting solidity or exactness of beauty.
Plutarch, Life of Pericles.
Man goeth forth unto his work and to his labour until the evening.
Psalms. CIV. 23.
When Adam dalfe and Eve spane
So spire if thou may spede,
Where was then the pride of man,
That nowe merres his mede?
Richard Rolle de Hampole, Early English Text Society Reprints, No. 26, p. 79.
How bething the, gentliman,
How Adam dalf, and Eve span.
Manuscript of the Fifteenth Century. British Museum.
When Adam dolve, and Eve span,
Who was then the gentleman?
Lines used by John Ball in Wat Tyler's Rebellion. See Hume, History of England, Volume I,
Chapter XVII. Note 8. So Adam reutte, und Eva span, Wer war da ein eddelman? (Old
German saying).
Der Mohr hat seine Arbeit gethan, der Mohr kann gehen.
The Moor has done his work, the Moor may go.
Friedrich Schiller, Fiesco, III. 4.
Hard toil can roughen form and face,
And want can quench the eye's bright grace.
Walter Scott, Marmion (1808), Canto I, Stanza 28.
What work's, my countrymen, in hand? where go you
With bats and clubs? The matter? speak, I pray you.
William Shakespeare, Coriolanus (c. 1607-08), Act I, scene 1, line 55.
Another lean, unwashed artificer.
William Shakespeare, King John (1598), Act IV, scene 2, line 201.
Why, universal plodding poisons up
The nimble spirits in the arteries,
As motion and long-during action tires
The sinewy vigour of the traveller.
William Shakespeare, Love's Labour's Lost (c. 1595-6), Act IV, scene 3, line 305.
A man who has no office to go toI don't care who he isis a trial of which you can have no
conception.
Bernard Shaw, Irrational Knot, Chapter XVIII.
I am giving you examples of the fact that this creature man, who in his own selfish affairs is a
coward to the backbone, will fight for an idea like a hero. I tell you, gentlemen, if you can shew
a man a piece of what he now calls God's work to do, and what he will later call by many new
names, you can make him entirely reckless of the consequences to himself personally.
Bernard Shaw, Man and Superman (1903), Act III.
A day's work is a day's work, neither more nor less, and the man who does it needs a day's
sustenance, a night's repose, and due leisure, whether he be painter or ploughman.
Bernard Shaw, Unsocial Socialist, Chapter V.
How many a rustic Milton has passed by,
Stifling the speechless longings of his heart,
In unremitting drudgery and care!
How many a vulgar Cato has compelled
His energies, no longer tameless then,
To mould a pin, or fabricate a nail!
Percy Bysshe Shelley, Queen Mab (1813), Part V, Stanza 9.
Nothing can be done at once hastily and prudently.
Syrus, Maxims. 357.
Ne laterum laves.
Do not wash bricks. (Waste your labor).
Terence, Phormio, I, IV. 9. A Greek proverb.
A workman that needeth not to be ashamed.
II Timothy, II. 15.
Heaven is blessed with perfect rest but the blessing of earth is toil.
Henry Van Dyke, Toiling of Felix, last line.
Le fruit du travail est le plus doux des plaisirs.
The fruit derived from labor is the sweetest of pleasures.
Luc de Clapiers, Marquis de Vauvenargues, Rflexions, 200.
Too long, that some may rest,
Tired millions toil unblest.
William Watson, New National Anthem.
But when dread Sloth, the Mother of Doom, steals in,
And reigns where Labour's glory was to serve,
Then is the day of crumbling not far off.
William Watson, The Mother of Doom (August 28, 1919).
In books, or work, or healthful play.
Isaac Watts, Divine Songs, XX.
There will be little drudgery in this better ordered world. Natural power harnessed in machines will
be the general drudge. What drudgery is inevitable will be done as a service and duty for a few
years or months out of each life; it will not consume nor degrade the whole life of anyone.
H. G. Wells, Outline of History, Chapter XLI. Par. 4.
Thine to work as well as pray,
Clearing thorny wrongs away;
Plucking up the weeds of sin,
Letting heaven's warm sunshine in.
John Greenleaf Whittier, The Curse of the Charter-Breakers, Stanza 21.

Ted Turner Quotes

Life is a game. Money is how we keep score.

Early to bed, early to rise, work like hell and advertise.

You should set goals beyond your reach so you always have something to live for.

You can never quit. Winner never quit, and quitters never win.

All my life people have said that I wasn't going to make it.

The United States has got some of the dumbest people in the world. I want you to know that
we know that.

If I had any humility I would be perfect.

I've never run into a guy who could win at the top level in anything today and didn't have the
right attitude, didn't give it everything he had, at least while he was doing it; wasn't prepared
and didn't have the whole program worked out.

Every few seconds it changes - up an eighth, down an eighth -it's like playing a slot
machine. I lose $20 million, I gain $20 million.

My son is now an "entrepreneur." That's what you're called when you don't have a job.

The mind is just another muscle.

I see what keeps people young: work!

To be happy in this world, first you need a cell phone and then you need an airplane. Then
you're truly wireless.

I pledged to the U.N. that I'm going to try and raise additional funds from other sources as
well, to get other wealthy individuals to contribute, because there's no reason why we can't
raise lots of money... The world is just awash in money right because of the markets.

War has been good to me from a financial standpoint but I don't want to make money that
way. I don't want blood money.

The world and life have been mighty good to me. And I want to put something back.

Just because your ratings are bigger doesn't mean you're better.

When you lose small businesses, you lose big ideas. People who own their own businesses
are their own bosses. They are independent thinkers. They know they can't compete by
imitating the big guys; they have to innovate. So they are less obsessed with earnings than
they are with ideas.

I had a sacred trust there and I let it go. I thought there was no way they could phase me
out, and I was wrong.

I know what I'm having 'em put on my tombstone: 'I have nothing more to say'.

Over a three year period, I gave away half of what I had. To be honest, my hands shook as
I signed it away. I knew I was taking myself out of the race to be the richest man in the
world.

I consider this movement part of the human rights movement, ... Everybody is entitled to an
equal chance in life. ... I'm going to keep pressing so everyone has an equal chance in the
world. There's still a lot of work to do, and we'll keep doing it.

Having great wealth is one of the most disappointing things. It's overrated, I can tell you
that. It's not as good as average sex.

In 20 short years, by all the surveys, we became the world's most respected news source.
The New York Times had been there for 100 years. We did it in 20.And you can coast on
that reputation for a long time but if you're going to hold that position, which I think would be
the most profitable position, too, you have to earn it.

I'd rather go to hell. Heaven has got to be boring.

Managing isn't that difficult, you just have to score more runs than the other guy.

up-to-the minute news relevant to their interests in a concise format

We are going to survive together, or we are going to perish together.

As I started getting rich, I started thinking, 'what the hell am I going to do with all this
money?'... You have to learn to give.

I would say that anything that is indecent and violent in TV is a crime against humanity and
they should shoot the head man responsible.

Well, you can't make people give - that's not giving. They gotta want to give. It's very
complicated, but the best way is to lead by example.

Men should be disqualified for public office. Women should run the planet. They're better
than us.

Even when I started in 1970, I knew that television was having a negative effect on our
society.
There is no greater legacy that we can leave our children and grandchildren than a peaceful
and safer world.

I'd like to see a world without land mines, with kids out playing. I'd like to see us act like
highly educated, civilized human beings.

Do something. Either lead, follow or get out of the way.

If youve got an innovative idea, and the majority does not poohpooh it, then the odds are
you must not have a very good idea. When people thought I was loony, it did not bother me
at all. In fact, I considered that I must really be onto something.

I am very serious about running for president, but Jane doesn't want me to do it.
There is no greater legacy that we can leave our children and grandchildren than a peaceful
and

All the money is in the hands of these few rich people and none of them give any money
away. Its dangerous for them and the country. We may have another French Revolution
and therell be another madame Defarge knitting and watching them come in little oxcarts
down to the town square and BOOM! Off with their heads!"

When ABC's John Stossell suggested to Turner that he should stick to being an
entrepreneur and that his donations probably wouldnt go very far, Turner looked at Stossel
like he was crazy. Turner, himself, said that his father would help "less affluent students, he
would pay their way to college. They wouldnt even know he did it. He did it quiet.

I want to be Jiminy Cricket for America.

Ive gone from a man of war to a man of peace.

I dont have any idea what Im going to say. I say what comes to my mind.

I lose my self-restraint and... just get up and dance sometimes.

My business side is coming to a close. Its time for me to move on, anyway.

Im very busy. Over the last three to four years, Ive created another life for myself, and
even if they had offered me the chairmanship of the company I probably wouldnt have
taken it. It would require all my time, and Id have to move to New York and I dont want
that. Ive got this other stuff that I think is in many ways more important.

I decided I wanted to be a success.

When Turner was once asked what the secret of business success was, he replied, Early
to bed, early to rise, work like hell and advertise. With typical workdays consisting of 18
hours, Turner was an admitted overachiever and a workaholic. The passion he had for his
work, saying, CNN came out of my heart and soul, meant that anything less than his best
would not have been acceptable.

Despite Turners passion and determination in trying to realize his dreams, it was nothing
short of hard work that helped him reach the top as quickly as he did. In 20 short years, by
all the surveys, we became the worlds most respected news source, he says, reflecting on
the enormous growth of CNN. The New York Times had been there for 100 years. We did
it in 20. And, Turner did not take anything for granted. He knew that even though he had
reached the top, it would take the same amount of hard work to sustain that position. You
can coast on that reputation for a long time but if youre going to hold that position, which I
think would be the most profitable position too, you have to earn it.

In 1976, Turner saw an opportunity in television and seized it by creating Turner
Broadcasting Systems. But, timings role in Turners success was limited; the creation of
CNN, a 24-hour news channel with international coverage, demanded nothing short of a 24-
hour time commitment from Turner. Turner was bent on covering news in real time, all the
time, and thus all his time became devoted to work. He didnt just stay up once or twice to
finish a project off, but rather he converted his office into an apartment. Turner slept over
most nights at CNN headquarters and CNN staff regularly saw him leave his office to grab a
cup of coffee in his bathrobe. He would also rarely spend more than 30 seconds with any
one person, rushing off to do the next task at hand.

Turner was not alone in his dedication; he had a solid staff behind him that was equally
committed to getting CNN off the ground. Staff regularly worked six or seven days a week
alongside Turner, with one worker claiming, [Turner] was much more than a cheerleader.
He was the kind of guy youd want to run through a wall for. Acknowledging that the best
way to lead is by example, Turner inspired his staff to work just as hard as him to achieve
their common goal.

Despite the fact that he is nearing his 70s, Turner is still going strong. He has involved all of
his five children in his ventures in one way or another most of them share his concern for
the environment and retain a position with the Turner Foundation which allows him to
remain the committed workaholic that he is while still staying a family man. I see what
keeps people young, Turner once said. Work!

Are you too Comfortable?

Are you TOO Comfortable?

Being comfortable is also known as being complacent.

I am not unhappy in my work, no need to change.

I am not challenged but I make good money. No need to change.

Things could be better but they are not so bad I need to do something different.

I make too much money to change.

I am too old (too young) to change.

I could go on but you get the message.

Our competition is complacency. How do you motivate (maybe inspire is a better word)
to changeif they are not in enough pain.

How do you motivate someone to change if they have no goal or vision for their life.

Complacency is that place between heaven and hell. No pain, no progress, no risk, no
happiness, no joy, no nothing.

Just existence.

Not a fun place to be is it. We have all be there. You are not alone. It may not be your fault
but it is your responsibility

Dream of what could be. Dream of what is not. Feel what it would be like to experience your
dreams. Think about your dreams. Share your dreams. Too hell with what others think. Be
playful. Be joyful (even when there is nothing to be joyful for.)

Not everyone will like you. So what. If everyone likes you that is a big problem.

Not everyone will hate you. That is good. You can start to surround yourself with like
minded people.

Life is only as good as you allow it to be!
COLLECTED QUOTES
"The ability to quote is a servicable substitute for wit."
- W. Somerset Maugham

"I am not very skeptical... a good deal of skepticism in a scientific man
is advisable to avoid much loss of time, but I have met not a few men,
who... have often thus been deterred from experiments or observations
which would have proven servicable." - Charles Darwin


"Round about the accredited and orderly facts of every science there
ever floats a sort of dust-cloud of exceptional observations, of
occurrences minute and irregular and seldom met with, which it always
proves more easy to ignore than to attend to... Anyone will renovate his
science who will steadily look after the irregular phenomena, and when
science is renewed, its new formulas often have more of the voice of the
exceptions in them than of what were supposed to be the rules."
- William James


"I know that most men, including those at ease with problems of the
greatest complexity, can seldom accept even the simplest and most
obvious truth if it be such as would oblige them to admit the falsity of
conclusions which they have delighted in explaining to colleagues, which
they have proudly taught to others, and which they have woven, thread by
thread, into the fabric of their lives." -Tolstoy


"It is really quite amazing by what margins competent but conservative
scientists and engineers can miss the mark, when they start with the
preconceived idea that what they are investigating is impossible. When
this happens, the most well-informed men become blinded by their
prejudices and are unable to see what lies directly ahead of them."
- Arthur C. Clarke, 1963


"When even the brightest mind in our world has been trained up from
childhood in a superstition of any kind, it will never be possible
for that mind, in its maturity, to examine sincerely, dispassionately,
and conscientiously any evidence or any circumstance which shall seem
to cast a doubt upon the validity of that superstition. I doubt if I
could do it myself." - Mark Twain


"Doubt everything or believe everything: these are two equally
convenient strategies. With either we dispense with the need for
reflection." - Henri Poincare


"It is not uncommon for engineers to accept the reality of phenomena
that are not yet understood, as it is very common for physicists to
disbelieve the reality of phenomena that seem to contradict contemporary

beliefs of physics" - H. Bauer


"There is a principle which is a bar against all information, which
cannot fail to keep a man in everlasting ignorance-- that principle is
contempt prior to investigation." - Herbert Spencer, British philosopher


"If a man is in too big a hurry to give up an error he is liable to
give up some truth with it." - Wilbur Wright, 1902


"It's like religion. Heresy [in science] is thought of as a bad thing,
whereas it should be just the opposite." - Dr. Thomas Gold


"You can get into a habit of thought in which you enjoy making fun of
all those other people who don't see things as clearly as you do. We
have to guard carefully against it." - Carl Sagan, 1987 CSICOP meeting
"New and stirring things are belittled because if they are not belittled,
the humiliating question arises, 'Why then are you not taking part in
them?' " - H. G. Wells


"The easy confidence with which I know another man's religion is folly
teaches me to suspect that my own is also." - Mark Twain


"I believe there is no source of deception in the investigation of
nature which can compare with a fixed belief that certain kinds of
phenomena are IMPOSSIBLE." -William James


"Modern science should indeed arouse in all of us a humility before the
immensity of the unexplored and a tolerance for crazy hypotheses."
-Martin Gardner


"Almost all really new ideas have a certain aspect of foolishness when
they are first produced." - Alfred North Whitehead


"The mind likes a strange idea as little as the body likes a strange
protein and resists it with similar energy. It would not perhaps be
too fanciful to say that a new idea is the most quickly acting antigen
known to science." - Wilfred Trotter, 1941


"When a distinguished but elderly scientist states that something is
possible, he is almost certainly right. When he states that something
is impossible, he is very probably wrong."
- Arthur C. Clarke's First Law


"There are some people that if they don't know, you can't tell 'em."
- Louis Armstrong



"The security provided by a long-held belief system, even when poorly
founded, is a strong impediment to progress. General acceptance of a
practice becomes the proof of its validity, though it lacks all other
merit." - Dr. B. Lown, invented defibrillator


"The fact that an opinion has been widely held is no evidence whatever
that it is not utterly absurd; indeed in view of the silliness of the
majority of mankind, a widespread belief is more likely to be foolish
than sensible." - Bertrand Russell


"New opinions are always suspected, and usually opposed, without any
other reason but because they are not already common." - John Locke


"All great truths begin as blasphemies." - George Bernard Shaw


"Be not astonished at new ideas; for it is well known to you that a
thing does not therefore cease to be true because it is not accepted
by many." - Spinoza


"If we watch ourselves honestly we shall often find that we have begun to
argue against a new idea even before it has been completely stated."
- Wilfred Trotter


"When a man finds a conclusion agreeable, he accepts it without argument,
but when he finds it disagreeable, he will bring against it all the
forces of logic and reason." -Thucydides


"It is difficult to say what is impossible, for the dream of yesterday
is the hope of today and the reality of tomorrow." - Robert Goddard


"Science might be better served when some scientists generate novel
ideas while others carp at everything new, than if all scientists could
somehow become disinterestedly skeptical." Dr. Henry H. Bauer


"'Type one' error is thinking that something special is happening when
nothing special really is happening. 'Type two' error is thinking that
nothing special is happening, when in fact something rare or infrequent
is happening.' -M. Truzzi


"I ask you, which is the greater threat to science and mankind,
accepting a claim that can have no possible benefit, or rejecting a
claim that can have great benefit?" -Dr. Edmund Storms


"There is nothing particularly scientific about excessive caution.
Science thrives on daring generalizations." - L. Hogben


"What we need is not the will to believe but the will to find out."
- Bertrand Russell


"If you haven't found something strange during the day, it hasn't been
much of a day." - J. A. Wheeler


"Only those who attempt the absurd will achieve the impossible."
- M. C. Escher


"What is there that confers the noblest delight? What is that which
swells a man's breast with pride above that which any other experience
can bring to him? Discovery! To know that you are walking where none
others have walked..." - Mark Twain


"Man's greatest asset is the unsettled mind." - Isaac Asimov


"It would seem to me... an offense against nature, for us to come on the
same scene endowed as we are with the curiosity, filled to overbrimming
as we are with questions, and naturally talented as we are for the
asking of clear questions, and then for us to do nothing about, or
worse, to try to suppress the questions..." -Lewis Thomas


"Only a fool of a scientist would dismiss the evidence and reports
in front of him and substitute his own beliefs in their place."
- Paul Kurtz


"The creative person pays close attention to what appears discordant and
contradictory... and is challenged by such irregularities." - F. Barron


"Genius in truth means little more than the faculty of perceiving in an
unhabitual way" - William James, 1896


"Talent hits a target no-one else can hit; genius hits targets no-one
else can see." - Schopenhauer


"The voyage of discovery lies not in seeking new horizons, but in seeing
with new eyes." - Marcel Proust


"The task is not to see what has never been seen before, but to think
what has never been thought before about what you see everyday."
- Erwin Schrodinger


"Research is to see what everybody else has seen, and to think what
nobody else has thought." - Albert Szent-Gyoergi


"A man receives only what he is ready to receive... The phenomenon or
fact that cannot in any wise be linked with the rest of what he has
observed, he does not observe. - H. D. Thoreau


"You cannot depend on your eyes when your imagination is out of focus."
- Mark Twain


"The man who cannot occasionally imagine events and conditions of
existence that are contrary to the causal principle as he knows it will
never enrich his science by the addition of a new idea." - Max Planck


"With most men, unbelief in one thing springs from blind belief in
another." - G. C. Lichtenberg


"We not only believe what we see, to some extent we see what we believe
...The implications of our beliefs are frightening." - Richard Gregory


"Only those who see the invisible can do the impossible" - Dr. B. Lown


"If what we regard as real depends on our theory, how can we make
reality the basis of our philosophy? ...But we cannot distinguish
what is real about the universe without a theory...it makes no sense
to ask if it corresponds to reality, because we do not know what
reality is independent of a theory." - Stephen Hawking


"If we knew what it was we were doing, it would not be called research,
would it?" --Albert Einstein


"Exploratory research is really like working in a fog. You don't know
where you're going. You're just groping. Then people learn about it
afterwards and think how straightforward it was." - Francis Crick


"Reality is that which, when you stop believing in it, doesn't go away."
- Phillip K. Dick


"The secret of genius is to carry the spirit of childhood into maturity."
- T. H. Huxley


"There are children playing in the street who could solve some of my top
problems in physics, because they have modes of sensory perception that
I lost long ago." - Robert Oppenheimer


"The discovery of truth is prevented more effectively not by the false
appearance of things present and which mislead into error, not directly
by weakness of the reasoning powers, but by preconceived opinion, by
prejudice." - Schopenhauer


"It is a puzzling thing. The truth knocks on the door and you say, 'Go
away, I'm looking for the truth.' and so it goes away. Puzzling."
- R. Pirsig


"A first principle not formally recognized by scientific methodologists:
when you run into something interesting, drop everything else and study
it." - B.F. Skinner


"They are ill discoverers that think there is no land when they see
nothing but sea." - Francis Bacon


"The universe is wider than our views of it." - Henry David Thoreau


"Everyone takes the limits of his own vision for the limits of the
world." - Arthur Schopenhauer


"Who never walks save where he sees men's tracks makes no discoveries."
- J.G. Holland


"In questions of science, the authority of a thousand is not worth the
humble reasoning of a single individual." - Galileo Galilei


"It is as fatal as it is cowardly to blink facts because they are not
to our taste." - John Tyndall


"Many discoveries must have been stillborn or smothered at birth. We
know only those which survived."
- W. I. Beveridge, THE ART OF SCI. INVESTIGATION


"A foolish consistency is the hobgoblin of small minds." - Emerson


"Absence of evidence is not evidence of absence."
- Sir Martin Rees (astronomer)


"I can't see any farther. Giants are standing on my shoulders!"
- unknown

"In science it often happens that scientists say, "You know that's a
really good argument; my position is mistaken," and then they would
actually change their minds and you never hear that old view from them
again. They really do it. It doesn't happen as often as it should,
because scientists are human and change is sometimes painful. But it
happens every day. I cannot recall the last time something like that
happened in politics or religion." -Carl Sagan


"When I examined myself and my methods of thought, I came to the
conclusion that the gift of fantasy has meant more to me than my talent
for absorbing positive knowledge." - A. Einstein


"All truths are easy to understand once they are discovered; the point
is to discover them." - Galileo Galilei


"Advances are made by answering questions. Discoveries are made by
questioning answers." - Bernhard Haisch, astrophysicist


"The most erroneous stories are those we think we know best -- and
therefore never scrutinize or question." -Stephen Jay Gould


"It is a good morning exercise for a research scientist to discard a pet
hypothesis every day before breakfast. It keeps him young."
- Konrad Lorenz


"Inquiry is fatal to certainty." - William J. Durant


"In every work of genius we recognize our own rejected thoughts."
- Ralph Waldo Emerson


"There is no better soporific and sedative than skepticism." -Nietzche


"...By far the most usual way of handling phenomena so novel that they
would make for a serious rearrangement of our preconceptions is to
ignore them altogether, or to abuse those who bear witness for them."
- William James


"Science today is locked into paradigms. Every avenue is blocked by
beliefs that are wrong, and if you try to get anything published by a
journal today, you will run against a paradigm and the editors will
turn it down" - Sir Fred Hoyle


"If we will only allow that, as we progress, we remain unsure, we will
leave opportunities for alternatives. We will not become enthusiastic
for the fact, the knowledge, the absolute truth of the day, but remain
always uncertain... In order to make progress, one must leave the door
to the unknown ajar." - Richard Feynman


"The pressure for conformity is enormous. I have experienced it in
editors rejection of submitted papers, based on venomous criticism of
anonymous referees. The replacement of impartial reviewing by
censorship will be the death of science." -Julian Schwinger, physicist


"When adults first become conscious of something new, they usually
either attack or try to escape from it... Attack includes such mild
forms as ridicule, and escape includes merely putting out of mind."
- W. I. B Beveridge, The Art of Sci. Investigation, 1950


"New ideas are always criticized - not because an idea lacks merit, but
because it might turn out to be workable, which would threaten the
reputations of many people whose opinions conflict with it. Some people
may even lose their jobs." - physicist, requested anonymity


"Too much openness and you accept every notion, idea, and hypothesis -
which is tantamount to knowing nothing. Too much skepticism - especially
rejection of new ideas before they are adequately tested - and you're
not only unpleasantly grumpy, but also closed to the advance of science.
A judicious mix is what we need." - Carl Sagan


"All truth passes through three stages: First, it is ridiculed; Second,
it is violently opposed; and Third, it is accepted as self-evident."
- Arthur Schopenhauer


"Theories have four stages of acceptance: i) this is worthless nonsense;
ii) this is an interesting, but perverse, point of view; iii) this is
true, but quite unimportant; iv) I always said so.
-J.B.S. Haldane, 1963


"When a thing is new, people say: 'It is not true.' Later, when its
truth becomes obvious, they say: 'It is not important.' Finally, when
its importance cannot be denied, they say: 'Anyway, it is not new.'"
- William James, 1896


"The radical invents the views. When he has worn them out the
conservative adopts them." - Mark Twain


"To imagine that turmoil is in the past and somehow we are now in a more
stable time seems to be a psychological need." - geologist E. Moores


"The soft-minded man always fears change. He feels security in the
status quo, and he has an almost morbid fear of the new. For him, the
greatest pain is the pain of a new idea." - Dr. Martin Luther King Jr.


"Loyalty to a petrified opinion never yet broke a chain or freed a human
soul." - Mark Twain


"No Pessimist ever discovered the secrets of the stars, or sailed to
an uncharted land, or opened a new heaven to the human spirit"
- Helen Keller


"A danger sign of the lapse from true skepticism in to dogmatism is an
inability to respect those who disagree" - Dr. Leonard George


"It is dangerous to be right in matters on which the established
authorities are wrong." - Voltaire


"Nothing is thoroughly approved but mediocrity. The majority has
established this, and it fixes its fangs on whatever gets beyond it
either way." - Blaise Pascal


"We should be eternally vigilant against attempts to check the expression
of opinions that we loathe." - Oliver Wendell Holmes


"There is nothing more difficult to take in hand, more perilous to
conduct, or more uncertain in its success than to take the lead in the
introduction of a new order of things, because the innovator has for
enemies all those who have done well under the old condition, and
lukewarm defenders in those who may do well under the new.
- Machiavelli, 1513

"If I want to stop a research program I can always do it by getting a few
experts to sit in on the subject, because they know right away that it
was a fool thing to try in the first place." - Charles Kettering, GM


"If you are only skeptical, then no new ideas make it through to you.
You become a crotchety old person convinced that nonsense is ruling the
world. (There is, of course, much data to support you.) But every now
and then, a new idea turns out to be on the mark, valid and wonderful.
If you are too much in the habit of being skeptical about everything,
you are going to miss or resent it, and either way you will be standing
in the way of understanding and progress. " - Carl Sagan


"There is a very important distinction between a critical attitude of
mind (or critical "faculty") and a sceptical attitude." - W. Beveridge


"In philosophical discussion, the merest hint of dogmatic certainty
as to finality of statement is an exhibition of folly." - Whitehead


"The human understanding, when any preposition has been once laid
down... forces everything else to add fresh support and confirmation;
and although more cogent and abundant instances may exist to the
contrary, yet it either does not observe them or it despises them, or
it gets rid of and rejects them by some distinction, with violent and
injurious prejudice, rather than sacrifice the authority of its first
conclusions." - Francis Bacon, Novum Organum


"There is a principle which is a bar against all information, which
cannot fail to keep a man in everlasting ignorance--that principle is
contempt prior to investigation." - Herbert Spencer, British philosopher


"It is a capital mistake to theorize before one has data. Insensibly one
begins to twist facts to suit theories, instead of theories to suit
facts." - Sherlock Holmes (Sir Arthur Conan Doyle)


"Now, my suspicion is that the universe is not only queerer than we
suppose, but queerer than we can suppose... I suspect that there are
more things in heaven and earth than are dreamed of, in any philosophy"
- J.B.S. Haldane


"The farther the experiment is from theory, the closer it is to the Nobel
Prize." - Joliet-Curie


"There are two possible outcomes: If the result confirms the hypothesis,
then you've made a measurement. If the result is contrary to the
hypothesis, then you've made a discovery." -Enrico Fermi


"Daring ideas are like chessmen moved forward; they may be defeated, but
they start a winning game." - Goethe


"Everything we know is only some kind of approximation, because we know
that we do not know all the laws yet. Therefore, things must be learned
only to be unlearned again or, more likely, to be corrected."
- Richard Feynman


"As long as we do science, some things will always remain unexplained."
- Fritjof Capra


"The philosophies of one age have become the absurdities of the next,
and the foolishness of yesterday has become the wisdom of tomorrow."
- Sir William Osler


"The altar cloth of one aeon is the doormat of the next."
-Mark Twain


"Perhaps the only thing that saves science from invalid conventional
wisdom that becomes effectively permanent is the presence of mavericks
in every generation - people who keep challenging convention and
thinking up new ideas for the sheer hell of it or from an innate
contrariness." - Dr. D. M. Raup, Paleontologist, U. Chicago.


"One thing I have learned in a long life: that all our science, measured
against reality, is primitive and childlike - and yet it is the most
precious thing we have." - Einstein


"We do not understand much of anything, from... the "big bang" , all the
way down to the particles in the atoms of a bacterial cell. We have a
wilderness of mystery to make our way through in the centuries ahead."
-Lewis Thomas


"There is no natural phenomenon that is comparable with the sudden
and apparently accidentally timed development of science, except
perhaps the condensation of a super-saturated gas or the explosion of
some unpredictable explosives." - Eugene P. Wigner


"Beware when the great God lets loose a thinker on this planet. Then all
things are at risk. It is as when a conflagration has broken out in a
great city, and no man knows what is safe, or where it will end."
- Ralph Waldo Emerson


"Fiction is obliged to stick to possibilities. Truth isn't." - Mark Twain


"Nothing is too wonderful to be true if it be consistent with the laws of
nature." - Michael Faraday


"The love of the marvelous is the most dangerous enemy of natural
science." - minerologist Eugene de Patrin, said in 1802 while dismissing
reports of meteorites.


"The skeptic will say, 'It may well be true that this system of
equations is reasonable from a logical standpoint, but this does not
prove that it corresponds to nature.' You are right, dear skeptic.
Experience alone can decide on truth. - Albert Einstein


Unnamed Law: If it happens, it must be possible.


"I have steadily endeavored to keep my mind free so as to give up any
hypothesis, however much beloved (and I cannot resist forming one on
every subject), as soon as the facts are shown to be opposed to it."
- Charles Darwin


"I love fools' experiments, I am always making them." - Darwin


"It is a fool's prerogative to utter truths that no one else will speak."
- N. Gaiman


"The whole of science consists of data that, at one time or another, were
inexplicable." - B. O'Regan


"Name the greatest of all the inventors. Accident." -Mark Twain


"May every young scientist remember... and not fail to keep his eyes
open for the possibility, that an irritating failure of his apparatus
to give consistent results may once or twice in a lifetime conceal an
important discovery." - P. Blackett


"My advice to those who which to learn the art of scientific prophesy
is not to rely on abstract reason, but to decipher the secret language
of Nature from Nature's documents: the facts of experience." - Max Born


"The beginning of knowledge is the discovery of something we do not
understand." - Frank Herbert


"In any field, find the strangest thing and then explore it."
- John A. Wheeler


"The most exciting phrase to hear in science, the one that heralds new
discoveries, is not 'Eureka!' (I found it!) but 'That's funny...' "
- Isaac Asimov


"The only solid piece of scientific truth about which I feel totally
confident is that we are profoundly ignorant about nature... It is this
sudden confrontation with the depth and scope of ignorance that
represents the most significant contribution of twentieth-century
science to the human intellect." - Lewis Thomas


"The end of our exploring will be to arrive at where we started, and to
know the place for the first time." - T.S. Eliot


"Sit down before facts like a child, and be prepared to give up every
preconceived notion, follow humbly wherever and to whatever abysses
Nature leads, or you shall learn nothing." - T.H. Huxley


"Truth is stranger than fiction, but it is because Fiction is obliged
to stick to possibilities; Truth isn't." - Mark Twain


"Let the mind be enlarged... to the grandeur of the mysteries, and not
the mysteries contracted to the narrowness of the mind" - Francis Bacon


"Man's mind stretched to a new idea never goes back to its original
dimension." - Oliver Wendell Holmes


"The test of a first-rate intelligence is the ability to hold two
opposed ideas in mind at the same time and still retain the ability to
function." - F. Scott Fitzgerald


"It is the mark of an educated mind to be able to entertain a thought
without accepting it." -Aristotle


"I can live with doubt and uncertainty and not knowing. I think it is
much more interesting to live not knowing than to have answers that
might be wrong." - Richard Feynman


"You cannot teach a man anything, you can only help him find it within
himself." - Galileo


"The high-minded man must care more for the truth than for what people
think." - Aristotle


"In real life, every field of science is incomplete, and most of them
- whatever the record of accomplishment during the last 200 years - are
still in their very earliest stages." - Lewis Thomas


"There are many hypotheses in science which are wrong. That's perfectly
all right; they're the aperture to finding out what's right.
- Carl Sagan


"I personally feel it is presumptuous to believe that man can determine
the whole temporal structure of the universe, its evolution,
development and ultimate fate from the first nanosecond of creation to
the last 10^10 years, on the basis of three or four facts which are not
very accurately known and are disputed among the experts."
- J. Bahcall, senior astrophysicist, Institute for Advanced Study


"On any Tuesday morning, if asked, a good working scientist will tell
you with some self-satisfaction that the affairs of his field are
nicely in order, that things are finally looking clear and making
sense, and all is well. But come back again on another Tuesday, and
the roof may have just fallen in on his life's work." -Lewis Thomas


"Science for me is very close to art. Scientific discovery is an
irrational act. It's an intuition which turns out to be reality at the
end of it --and I see no difference between a scientist developing a
marvelous discovery and an artist making a painting." - C. Rubbia,
Nobelist and director of CERN


"It is through science that we prove, but through intuition that we
discover." - H. Poincare


"Science... is part and parcel of our knowledge and obscures our
insight only when it holds that the understanding given by it is the
only kind there is." - C.G. Jung


"The person who thinks there can be any real conflict between science and
religion must be either very young in science or very ignorant of
religion." - Joseph Henry, early American physicist


"Science is not only compatible with spirituality; it is a profound
source of spirituality." - Carl Sagan


"Science without religion is lame. Religion without science is blind."
-Albert Einstein


"The intuitive mind is a sacred gift and the rational mind is a faithful
servant. We have created a society that honors the servant and has
forgotten the gift." - Albert Einstein


"If you restrict the journal to publishing only what pleases the
referees, you end up publishing what is popular, and while it does make
everyone feel more comfortable, you are guaranteed to miss the
occasional breakthrough." - A. Dessler, Editor, Geophysical Research
Letters, (regarding small-comet bombardment of Earth.)


"No matter how we may single out a complex from nature...its
theoretical treatment will never prove to be ultimately conclusive... I
believe that this process of deepening of theory has no limits."
- Albert Einstein, 1917


"Biologists can be just as sensitive to heresy as theologians."
- H.G. Wells


"A new scientific truth does not triumph by convincing its opponents and
making them see the light, but rather because its opponents eventually
die and a new generation grows up that is familiar with it." - M. Planck


"Science advances funeral by funeral." (Planck?)


"When the human race has once acquired a superstition, nothing short of
death is ever likely to remove it." - Mark Twain


"You can recognize a pioneer by the arrows in his back." - Beverly Rubik


"If the man doesn't believe as we do, we say he is a crank, and that
settles it. I mean, it does nowadays, because now we can't burn him."
- Mark Twain


"Scientists are not the paragons of rationality, objectivity,
openmindedness and humility that many of them might like others to
believe." - Marcello Truzzi, CSICOP


"The common idea that scientists reject a theory as soon as it leads to a
contradiction is just not so. When they get something that works at
all they plunge ahead with it and ignore its weak spots... scientists
are just as bad as the rest of the public in following fads and being
influenced by mass enthusiasm." - Vannevar Bush


"Once a new paradigm takes hold, its acceptance is extraordinarily rapid
and one finds few who claim to have adhered to a discarded method."
- Dr. B. Lown, inventor of the modern defibrillator


"For every expert, there is an equal and opposite expert." - anon


"One could not be a successful scientist without realizing that, in
contrast to the popular conception supported by newspapers and mothers
of scientists, a goodly number of scientists are not only narrow-minded
and dull, but also just stupid."
-- J. D. Watson "The Double Helix"


"Many very serious-minded, solid and knowledgable people work hard in
science all their lives and produce nothing of the smallest importance,
while others, few by comparison and not highly erudite, exhibit a
serendipity of mind that enables them to have valuable ideas in any
subject they may choose to take up." - R.A. Lyttleton


"As a whole, parapsychologists are nice, honest people, while the critics
are cynical, nasty people" - Ray Hyman, skeptical scientist, 1985


"Desire for approval and recognition is a healthy motive, but the desire
to be acknowledged as better, stronger, or more intelligent than a
fellow being or fellow scholar easily leads to an excessively egoistic
psychological adjustment, which may become injurious for the individual
and for the community." - Albert Einstein


"Science is the search for truth - it is not a game in which one tries to
beat his opponent, to do harm to others." - Linus Pauling


"The need to be right all the time is the biggest bar to new ideas. It
is better to have enough ideas for some of them to be wrong, than to be
always right by having no ideas at all." - Edward de Bono


"To swear off making mistakes is very easy. All you have to do is
swear off having ideas." - Leo Burnett


"A man with a new idea is a crank until he succeeds." - M. Twain


"Only puny secrets need protection. Big discoveries are protected by
public incredulity." - Marshall McLuhan


"Don't worry about people stealing your ideas. If your ideas are that
good, you'll have to ram them down people's throats." - Howard Aiken


"Physical concepts are the free creations of the human mind and are not,
however it may seem, uniquely determined by the external world."
- Einstein/Infeld in "The Evolution of Physics" 1938


"A new idea is delicate. It can be killed by a sneer or a yawn; it can
be stabbed to death by a joke, or worried to death by a frown on the
right person's brow." - Charles Brower


"A great many people think they are thinking when they are merely
rearranging their prejudices." - William James


"If you make people think they're thinking, they'll love you; but if you
really make them think they'll hate you." - Don Marquis


"We must care to think about the unthinkable things, because when things
become unthinkable, thinking stops and action becomes mindless."
- James W. Fulbright


"Wisest is she who knows she does not know." -anon


"The only means of strengthening one's intellect is to make up one's
mind about nothing -- to let the mind be a thoroughfare for all
thoughts. Not a select party." - John Keats


"There is nothing so absurd that it cannot be believed as truth if
repeated often enough." -William James


"A lie repeated often enough becomes the truth." - G. Goebbels


"Never attribute to conspiracy that which is adequately explained by
stupidity." - paraphrase of "Hanlon's Razor" (fm R. Heinlein)


What I don't understand I despise, what I despise I reject.
- THE REFEREE'S CREED


"Without deviation from the norm, progress is not possible."
- Frank Zappa


"My friends they were dancing here in the streets of Huntsville when our
first satellite orbited the Earth. They were dancing again when the
first Americans landed on the moon. I'd like to ask you, don't hang up
your dancing slippers. " - Wernher von Braun


AND FINALLY...

"A witty saying proves nothing." - Voltaire

SOME SKEPTICS' MISTAKES OF THE PAST (see also 'OFFICIAL TRUTH)

"So many centuries after the Creation, it is unlikely that anyone could
find hitherto unknown lands of any value."
- Spanish Royal Commission, rejecting Christopher Columbus' proposal
to sail west.

"I would sooner believe that two Yankee professors lied, than that
stones fell from the sky" - Thomas Jefferson, 1807 after hearing
an eyewitness report of falling meteorites.

"The more important fundamental laws and facts of physical science have
all been discovered, and these are now so firmly established that the
possibility of their ever being supplanted in consequence of new
discoveries is exceedingly remote.... Our future discoveries must be
looked for in the sixth place of decimals." -Albert. A. Michelson,
speech given in 1894 at the dedication of Ryerson Physics Lab,
Univ. of Chicago,

"It is apparent to me that the possibilities of the aeroplane, which two
or three years ago were thought to hold the solution to the [flying
machine] problem, have been exhausted, and that we must turn elsewhere."
- Thomas Edison, 1895

"Such startling announcements as these should be deprecated as being
unworthy of science and mischievous to to its true progress."
- Sir William Siemens, 1880, on Edison's announcement of a
successful light bulb.

"We are probably nearing the limit of all we can know about astronomy."
- Simon Newcomb, astronomer, 1888

"Heavier-than-air flying machines are impossible." - Lord Kelvin,
president, Royal Society, 1895.


"There is nothing new to be discovered in physics now. All that remains
is more and more precise measurement" - Lord Kelvin, ?1900?


"Flight by machines heavier than air is unpractical and insignificant,
if not utterly impossible." - Simon Newcomb, 1902.


"The demonstration that no possible combination of known substances,
known forms of machinery, and known forms of force can be united in a
practicable machine by which men shall fly for long distances through
the air, seems to the writer as complete as it is possible for the
demonstration of any physical fact to be." - astronomer S. Newcomb,
1906


"Professor Goddard does not know the relation between action and
reaction and the need to have something better than a vacuum against
which to react. He seems to lack the basic knowledge ladled out daily
in high schools." - 1921 New York Times editorial about Robert
Goddard's revolutionary rocket work.

"This foolish idea of shooting at the moon is an example of the absurd
lengths to which vicious specialization will carry scientists."
-A.W. Bickerton, physicist, NZ, 1926

"Space travel is utter bilge!" -Sir Richard Van Der Riet Wolley

"The whole procedure [of shooting rockets into space]...presents
difficulties of so fundamental a nature, that we are forced to dismiss
the notion as essentially impracticable, in spite of the author's
insistent appeal to put aside prejudice and to recollect the supposed
impossibility of heavier-than-air flight before it was actually
accomplished."
-Sir Richard van der Riet Wooley, British astronomer, reviewing P.E.
Cleator's "Rockets in Space", Nature, March 14, 1936

"Space travel is bunk" -Sir Harold Spencer Jones, Astronomer Royal of
Britain, 1957, two weeks before the launch of Sputnik

"Don't use quotations. Tell me what you know." -Ralph Waldo Emerson



Bill "huge ego" Beaty's own sayings:

In physics there is no single right answer. Unless you have several
different ways to explain something, you don't understand it yourself.

To have a GOOD idea, you have to have a lot of BAD ideas. (stolen
from a Linus Pauling quote)

Sufficiently anomalous discoveries are indistinguishable from
pseudoscience.

Progress in science is something like climbing a mountain. Only most
mountaineers don't set up a new basecamp every ten feet, then leap
out to attack anyone who tries to climb past.

In scientific debate, sneering mockery is a well-known and widely
accepted technique. After all, whenever your argument has been shown to
be invalid, ...it still lets you win!

To be the next Einstein takes more than an unkempt hairdo and a lack
of socks. On the other hand ...couldn't hurt!

The banner of "Openmindedness" attracts charlatans and gullible fools,
just as the banner of "skepticism" attracts bigots and the narrow-minded.
This is no reason for the skeptical scientist to see openmindedness as
foolish gullibility ...nor for the maverick scientist to assume that
all skeptics are narrow-minded bigots.

Sometimes you just fall off the cliff. But sometimes you trigger
humankind's interstellar expansion.