Universitatea Politehnica din Timisoara Facultatea de mecanica Specializare : Implanturi, Proteze si Evaluare Biomecanica

Dispozitive pentru ortognatodonie

Aparat ortodontic mobilizabil realizat din crosete de sarma

Coordonator: l. dr. ing. Lucian Rusu

Masteranzi: Mogoie Bianca Silaghi Andrei

2014

PARTEA GENERALA

DEFINIIE Aparatul ortodontic = dispozitiv terapeutic care se aplic pe din i! alveole "i #aze $a%ilare! con&ec ionate din' acrilat $etal co$#ina ii $etalo(acrilicecare &olosesc propriet ile $aterialelor care le co$pun "i particularit ile dealctuire pentru a )$piedica apari ia sau a corecta ano$aliile dento"$a%ilare

I T!RIC *ele $ai vechi $en iuni dateaz din pri$ul secol al erei noastre c+nd*elsius reco$anda )n , -e Medicina. presiunile digitale pentru alinierea din ilor $alpozi iona i. Secolul al /011 lea aduce re&eriri privind e%trac ia din ilor ectipici23ABR1*14S! 15167 "i ,)ngustarea prin pilire a din ilor )nghesui i. 2189AS!1555: -1891S! 1;157. -in aceast perioad dateaz "i indica ii de e%trac ie adin ilor te$porari "i supranu$erari! precu$ "i contraindica iile $etodei"le&uirilor selective 2risc de deschidere a ca$erei pulpare "i de ini iere a*-7. <n 1;2= 3A4*>AR- $en ioneaz construirea pri$ului aparat ortodonticsu# &or$a unei "ine cu $ultiple per&ora ii care per$ite ligaturi de trac iunedentar: el introduce "i

deplasarea dentar #rusc prin lu%are cu cle"tele.<n 1;;1 >49?@R descrie ocluzia nor$al "i sta#ile"te principiul planului )nclinat )n corectarea raporturilor inter$a%ilare: 38/ studiaz e&ectele)nl rii provizorii a ocluziei "i introduce #r#i a "i capelina. S&+r"itul de secol /1/ aduce nu$eroase )ncercri de clasi&icare aano$aliilor dento$a%ilare "i preocupri privind etiologia lor! iar A9@1SL concepe pri$ele aparate $o#ile &unc ionale. *ARAB@LL1 introduce con&ec ionarea aparatelor #ortodontice pe $odele "i&olose"te trac iuni "i presiuni pentru corectarea $alpozi iilor dentare!studiaz anato$ia dent ar "i descrie ano$aliile dento$a%ilare 2$orde%apertus r$+n+nd legat de nu$ele lui7.Apar preocupri pentru diversi&icarea $ecanis$elor de declan"are a &or elor ortodontice. ?4*A@R 21=B07 C utilizeaz pentru trac iuni inelele de cauciuc A9D@LL 21=507 C utilizeaz "uru#uri care unesc &rag$entele de plac 3ARRAR 21=;=7 C sche$atizeaz utilizarea siste$atic a "uru#ului sta#ilindrata deplasrilor 20!10 $$ zilnic7 *83319 21=;17 C introduce arcul sau palatinal. <n 1600 A9DL@ introduce )nv $+ntul organizat de ortodon ie! clasi&icarea ano$aliilor dento$a%ilare care(i poart nu$ele "i se &olose"te "i astzi "i preia terapia ano$aliilor dento$a%ilare cu $iEloace &i%e de la 3ARRAR "i odezvolt renun +nd la "uru#uri )n &avoarea arcurilor: adept al tratrii A9-M )n denti ie per$anent cu conservarea $a%i$ a nu$rului de din i de pe arcad! el a si$pli&icat construc ia aparatelor &i%e. <nceputul sec. al //(lea este $o$entul interven iei lui R8B19 ale crui preocupri etiopatogenice sau )ncheiat cu conceperea $ono#locului eu$or&ic "i a lui F89? care introduce o $etodologie "tiin i&ic de aprecierea dezvoltrii individuale de apreciere a dezvoltrii individuale a arcadelor dentare. <n Eurul anilor 16G0 @uropa utilizeaz e&ectiv plcile active "i aparatele &unc ionale o&erind un caracter social pronun at "i sta#ilind li$itele de v+rst pentru oportunitatea trata$entului. A$erica pstreaz )ns aparatele &i%ea$elior+ndu(le siste$atic cu accent pe poliagregate "i control asupra deplasrilor dentare.

"n esen#$ tratament%l ortodontic %rm$re&te: ($odi&icarea pozi iei din ilor! proceselor dento(alveolare! #azelor $a%ilare (in&luien area cre"terii "i dezvoltrii aparatului dento$a%ilar )n vederea sta#ilirii echili#rului $or&o&unc ional"i co$port 2 etape de ac iune' 1.R@-R@SAR@A o# inut )n ac iune ortodontic la care organis$ul rspunde prin reac ii tisulare individualizate locale 11.*89?@9H1A Ac iunea aparatelor ortodontice de #azeaz pe modi'icarea ec(ilibr%l%i de'or#e dento'aciale prin introducerea de &or e sau grup de &or e $ecanice"iIsau diriEarea selectiv a &or elor naturale. 3or ele ortodontice )"i au originea )n propriet ile $aterialelor &olosite )n construc ia aparatelor "i )n particularit ile constructive. 3or ele ortodontice dezvoltate caracterizate prin'

care reprezint zona de aplicare a &or ei "i necesit o zon de spriEin cel pu in egal situat la nivel dentar pe aceea"i arcad sau pe arcada antagonist " ieventual la nivelul cutiei craniene. <n aceste condi ii )n plani&icarea aparatelor ortodontice se va )ncepe cu deli$itarea zonei de $odi&icat "i sta#ilirea zonei de spriEin.

Clasi'icarea aparatelor ortodontice) *)D%p$ mod%l de repartizare a zonelor de ac#i%ne &i de spri+in a,em ' Aparate intraorale

($ono$a%ilare C cu zona de ac iune "i spriEin pe acela"i $a%ilar (aparate cu ac iune reciproc care ac ioneaz )ntre dou zone dearcad "i le &olosesc "i ca punct de aplicare "i ca spriEin (inter$a%ilare C zona de spriEin se gse"te pe $a%ilarul opus2spriEin $andi#ular "i act. pe $a%ilar7 Aparate intra-e.traorale C zon de spriEin pe calota cranian "izon de ac iune )n cavitatea #ucal Aparate e.traorale C cu zon de spriEin "i ac iune )n a&aracavit ii #ucale corect+nd prin trac iune sau presiune pozi iile$a%ilarului "iIsau $andi#ulei 2$"ti &aciale7 /)D%p$ nat%ra 'or#elor ortodontice declan&ate &i 'olosite a,em: Aparate mecanice acti,e C &or ele $ecanice declan"ate i$ediatse aplic la nivelul aparatului dento$a%ilar )n &unc ie "i )n repaus 2dee%e$plu plcile palatine "i linguale7 Aparatele '%nc#ionale C trans&or$ "i diriEeaz &or ele produsede contrac ia $u"chilor $o#ilizatori ai $andi#ulei! linguali "ioro&aciali )n sensul necesar corec iei ano$aliei de #az Aparate pasi,e C nu declan"eaz &or e $ecanice sau &unc ionale"i $en in o anu$it situa ie 2$en intoare de spa iu! aparate deconten ie7 0)D%p$ model%l de asi1%rare a spri+in%l%i a,em: Aparate 'i.e C solidarizate dentar prin colaE sau ci$entare! purtate per$anent Aparate mobilizabile C care se ancoreaz prin cro"ete saugutiere pe arcade 2$ecanic active "i $i%te7 Aparate mobile C care stau li#er )n cavitatea #ucal "i sunt integral &unc ionale.

A,anta+ele &i deza,anta+ele aparatelor ortodontice realizate c% placa palatinala Principalele a,anta+e ale pl$cilor s%nt %rm$toarele: ( se pot utiliza indi&erent de stadiul denti iei ( este posi#il purtarea lor toat ziua ( pericol sczut de carie ( pericolul supra)ncrcrii din ilor este redus ( nu provoac resor# ia radicular ( trata$entul nu este dureros ( este posi#il ocluzia nor$al ( activri scurte "i intervale de control &oarte lungi ( con&ec ionarea )n la#orator este u"oar "i ie&tin ( aparatul este sta#il ( repara iile se i$pun rar Deza,anta+ele pl$cilor s%nt %rm$toarele: ( necesit o cooperare #un din partea pacientului ( sunt posi#ile doar $i"cri de #asculare a din ilor ( nu se produc deplasri corporale ale din ilor ( nu este posi#il conducerea "i pozi ionarea $andi#ulei cu placa standard ( dis&unc iile $usculaturii #uco(&aciale nu sunt in&luen a#ile ( vor#irea este u"or pertur#at ( perioada de trata$ent este relativ lung

2I!MECANICA F!REL!R !RT!D!NTICE 3I DEPLA 4RILE DENTARE) N!I5NEA DE APARAT !RT!D!NTIC

?rata$entul ano$aliilor dento($a%ilare presupune corectarea pozi iei din ilor "i arela iilor de ocluzie at+t c+t este necesar "i $ai ales posi#il. -ecizia de trata$ent "i planulterapeutic tre#uie s in cont de v+rsta pacientului! starea general a organis$ului! starea desntate a cavit ii #ucale! &or$a clinic a ano$aliei dento($a%ilare! etiologia acesteia! gradul de cola#orare cu pacientul "i de posi#ilit ile de trata$ent. *) Tip%ri de 'or#e ortodontice @chili#rul de &or e din Eurul arcadelor dentare este &oarte co$ple% "i se poate )$pr i)n &or e care in de dezvoltare "i &or e de vecintate! ele &iind deter$inate de structurile "i de&unc iile aparatului dento($a%ilar. 3or ele ce in de dezvoltare in&luen eaz pozi ia din ilor "i sta#ilirea rela iilor de ocluzie. @le sunt deter$inate de dezvoltarea $a%ilarelor! articula iei te$poro($andi#ulare! de &or ele de erup ie! de pozi ia $aselor $usculare. 3or ele de vecintate sunt produse de raporturile cu $usculatura li$#ii! cu $u"chii #uccinatori! de &or a $u"chilor ridictori! de &or ele ocluzale! de o#iceiurile vicioase! de oac iune iatrogenic sto$atologic sau ortodontic2Stanciu7. <n trata$entul ortodontic! &or ele sunt )$pr ite dup natura lor )n &or e arti&iciale sau$ecanice "i &or e naturale sau &unc ionale'

'or#ele arti'iciale2mecanice7 sunt produse de propriet ile $aterialelor din caresunt realizate aparatele ortodontice' o eluri ino%ida#ile pentru arcuri! $aterial elastice 2inele de cauciuc7! "uru#uri ortodontice.

-e&or$area co$ponentei elastice2arcul7 deter$in o tendin la revenire spre &or$a ini ial! declan"+nd o &or careaplicat asupra dintelui )i poate $odi&ica pozi ia. 1ntensitatea ac iunii &or ei estereglat periodic de ctre $edic prin activarea arcurilor sau de ctre pacient prinderotarea "uru#urilor sau schi$#area inelelor elastice. 'or#ele nat%rale2'%nc#ionale7 sunt generate de contrac iile $usculaturii oro&aciale ce rezult din $odi&icarea echili#rului grupelor $usculare antagoniste. 1ntensitatea acestor &or e este reglat re&le% de proprioceptorii parodontali! articulari! pericolul supradozrii &or ei &iind redus 2*oc+rl7 -in punct de vedere al &or ei ortodontice utilizate! se pun )n discu ie G aspecte' rit$ul de aplicare intensitatea &or ei rezisten a esutului asupra crora se aplic.

-in punct de vedere al ritm%l%i de ac#i%ne! este &oarte i$portant cuplul Jdurat deac iune(durat de repaos.. @%ist G tipuri de &or e' 'or#e intermitente caracterizate de alternan a perioadelor de ac iune "i de repaos! &iindgenerate de aparate $o#ile! activatoare! dispozitive e%traorale! aparatul ac ion+nd doar o parte din zi. -ispozitivele e%traorale se poart )n ti$pul nop ii gener+nd &or e ortodontice puternice! dar perioada de inactivitate de peste zi per$ite esutului s se odihneasc "i circula iei )ntrerupte s se reia. 'or#e discontin%e caracterizate de alternan a perioadelor de ac iune cu perioadele derepaos ce per$it organizarea esuturilor.

3or a i$portant pe parcursul activrii! di$inurapid din $o$entul deplasrii ortodontice a dintelui. 'or#e contin%e cu intensitatea apro%i$ativ constant pe tot parcursul deplasrii dintelui!nu solicit reactivri &recvente Sunt &or e leEere ce nu provoac co$presia e%agerat a liga$entului parodontal "i hialinizarea tisular. 3olosite cu discern$+nt &r a provoca presiuni localizate! per$it cea $ai &avora#il deplasare ortodontic. -up Dra#er! &or ele inter$itente ar &i $ai #iologice! deoarece perioadele de repaus o&er osului posi#ilit i de restructurare! iar &lu%ul sanguin nu ar &i Eenat dec+t pe perioadescurte de ti$p. AvantaEele &or elor continue provin din &aptul c! odat declan"ate! procesele restructurrii osoase sunt "i )ntre inute. -up intensitatea 'or#ei! e%ist' 'or#e mici! leEere ce nu dep"esc G0(40 gIdinte $onoradicular.

Liga$entul parodontal este presat! nu strivit! iar vasele sanguine sunt )nc vizi#ile. <n apro%i$ativ 24( 4= de ore! de(a lungul supra&e ei de os alveolar supus presiunii! apar $ielopla%e "i )ncepe resor# ia direct de os alveolar! iar )n spa iile reticulare are loc depunerea de osteoid. 'or#e mari! su# ac iunea crora liga$entul parodontal este strivit )ntre dinte "i peretele alveolar' vasele sanguine sunt co$pri$ate! iar liga$entul parodontal devine acelular "ihialin )n aparen . 8steocitele osului su#iacent dispar. Aceste zone sunt deseori #ine localizate! iar $ielopla%ele apar adiacent la ele "i )n spa iile reticulare ale osului su#iacent. Ast&el se )ndeprteaz zona de hialin "i corticala! dintele deplas+ndu(se )n &inal. -ac &or a r$+ne e%cesiv )n continuare! vor aprea noi zone de hialin. @ste di&icil s deter$in$ &or a ideal ce tre#uie aplicat &iecrui dinte pentru ao# ine o deplasare dat )n condi ii ideale. 4n &actor ce &ace i$posi#il deter$inarea &or eiopti$e este

diversitatea reac iilor individuale. La o presiune egal! &iecare individreac ioneaz di&erit )n &unc ie de caracteristicile sale indi,id%ale' rigiditatea su#stan ei &unda$entale intercelulare gradul de $ineralizare "i $aturizare a osului rezisten a $ecanic a esuturilor

/) No#i%ni de biomecanic$ ortodontic$ @&icien a unui aparat ortodontic se apreciaz dup posi#ilit ile pe care le o&er pentru a aEunge la rezultatul dorit )ntr (un ti$p $ini$ de trata$ent! &r a&ectarea integrit ii #iologice a su#stratului asupra cruia ac ioneaz. Aceste lucruri o#lig practicianul la ocunoa"tere apro&undat a #io$ecanicii! pentru a stp+ni siste$ele utilizate cu $a%i$ dee&icien "i $ini$ de nocivitate. Mecanica este partea &izicii ce descrie e&ectul &or elor asupra corpurilor. *onsider+nd din ii drept corpuri asupra crora se aplic &or e "i in+nd cont de &aptul c ac iunea are loc )ntr (un $ediu #iologic )n care din ii au propriul siste$ de i$plantare! este necesar prezentarea unor no iuni de #az privind c+teva m$rimi 'izice' Centr%l de rezisten#$ Fozi ia centrului de rezisten depinde de esutul de sus inere dento (alveolar! deci de $or&ologia rdcinii! de liga$entul parodontal! decalitatea osului alveolar 2lungi$ea crestei alveolare7 "i )n nici un caz nu depinde de tipul "i $ri$ea&or elor aplicate pe dinte.

Apro%i$+nd &or$a unui incisiv cu o para#ol"i presupun+nd $ediul )nconEurtor o$ogen! central de rezisten se calculeaz $ate$atic ca &iind la apro%i$ativ GGK din lungi$ea rdcinii )n por i unile dinspre colet. *ercetri hologra&ice Jin vivo. au de$onstrat c centrul de rezisten este situat ceva $ai apical! la apro%i$ativ 40K de la creasta $arginal. La $olari! centrul de rezisten este )n apropierea &urca i ei radiculare! de o#icei cu 1(2$$ $ai apical. Fentru ortodon ie! centrul de rezisten reprezint punctul )n care dac s (ar aplica o &or ! aceasta ar deter$ina o transla ie pur. -ac se aplic un cuplu de &or e )n Eurul central ui de rezisten s(ar produce o $i"care de rota ie pur 2Bo#oc7. Centr%l de rota#ie -ac se aplic o &or nu )n centrul de rezisten ! ci undeva la nivel coronar! aceasta va deter$ina o )nclinare a dintelui co$pus de &apt dintr Co $i"care de transla ie "i una de rota ie. <nclinarea aparedatorit $o$entului ce ia na"tere prin aplicarea &or ei ladistan de centrul de rezisten . <nclinarea se va &ace )n Eurul unui alt punct denu$it centru de rota ie.

Spre deose#ire de centrul de rezisten care depinde doar de anato$ia dento( alveolar! centrul de rota ie depinde de &or a "i $o$entul&or ei aplicate la nivelul dintelui. @l poate &i )n apropiere de centrul de rezisten ! dar se poate a&la )n puncte di&erite la nivelul rdcinii! poate &i coronar! apical sau chiar la in&init. Exemplu' Fe supra&a a vesti#ular a unui incisiv superior protrudat! se aplic o &or de palatiniz are de B0g! la o distan de 1B$$ de centrul de rota ie al dintelui. Mo$entul &or ei 2B0%1B=;B0gI$$7 va deter$ina deplasarea spre oral! $ai accentuat la nivelul coroaneidec+t la nivelul ape%ului7. -ac dori$ deplasarea corporeal 2transla ia7! va tre#ui creat unalt $o$ent! egal ca $ri$e! dar de sens opus! ce poate &i dat de o &or de G;!Bg

aplicat la nivelul $arginii incizale! la distan a de 20$$ de centrul de rota ie! care )$pinge dintelespre vesti#ular. Aceast &or declan"eaz un $o$ent egal cu pri$ul 2G;!B%20=;B0gI$$7!dar de sens opus. -i&eren a de &or r$as 2B0C G;!B=12!Bg7 va deplasa &oarte pu in dintele spre palatinal 2Fro&&itt7. Fentru o &or net de B0g care s produc o deplasare i$portant a dintelui! este necesar o &or de 200g pe supra&a a 0 "i o &or de 1B0g pe supra&a a oral care sunt declan"ate nu$ai cu aEutorul aparatelor &i%e prin ac ionarea )n #racLet a 2 puncte opuse alearcului dreptunghiular 2*oc+rl7. For#a ortodontic$ @ste de&init )n &izic drept ac iunea unui corpasupra altui corp. @ste o $ri$e vectorial! av+nd direc#ie de ac#i%ne! p%nct de aplicare! sens "i intensitate. 1ntensitatea &or ei este apreciat dupe&ectul #iologic asupra esuturilor dento( parodontale "i $ai ales asupra presiunii sanguine capilare. <n ortodon ia $odern se pre&er &or ele u"oare pentrudeplasarea din ilor! adic &or ele ce nu produc zone de hialinizare )n liga$entul parodontal. 8 &or de intensitate $are nu ar produce o deplasare $ai rapid! deoarece apar zone de hialinizare ce #locheaz deplasarea "i )n plus pot s apar e&ecte nedorite 2pierderea ancoraEului! dureridentare! necroze pulpare! rizalize patologice7.

3or a ortodontic se co$port ca orice vector in+nd cont de le1i de comp%nere &i descomp%nere'

M -ac pe un corp ac ioneaz )n acela"i punct $ai $ulte &or e! el se co$port ca "icu$ pe el ar ac iona o singur &or de intensitate! direc ie "i sens egale cu ale &or eirezultante vectoriale o# inute din co$punerea vectorial a acelor &or e. M -ac se aplic dou &or e de aceea"i direc ie "i de acela"i sens! ac ionarea lor sesu$eaz. 4n e%e$plu concludent ar &i su$area &or ei de $ezializare &iziologic cu cea de$ezializare ortodontic. M -ac direc ia e aceea"i! dar sensul contrar! la intensitate egal! ac iunea celor dou&or e se anuleaz. -ac intensitatea di&er! rezultanta va &i egal cu di&eren a )ntre cele dou&or e! iar deplasarea se &ace )n sensul &or ei $ai $ari. M -ac direc iile a dou &or e sunt paralele! iar sensul contrar "i ac iunea lor estetangen ial! apare $i"carea de rota ie. 3or a ortodontic poate &i e%ercitat asupra unor din i izola i! grupe dentare! arcade!articula ia te$poro$andi#ular. 1ndi&erent de natura &or ei ortodontice 2natural! arti&icial7! pentru a o# ine un e&ect terapeutic este necesar o zon$ de aplicarea 'or#ei 2din ii! arcada!$a%ilarul7 "i o zon$ de spri+in denu$it ancoraE 2*oc+rl7 AncoraEul reprezint sursa rezisten ei la reac ia &or ei "i deci! la deplasrile dentarenedorite. <n trata$entele ortodontice se ine cont de legea a 111(a a lui Ne6ton' ,ac iunea "i reac iunea sunt egale "i opuse.. *on&or$ principiilor $ecanice!'or#a aplicat$ pentr% deplasarea %n%i dinte sa% a %n%i 1r%p dentar7 treb%ie s$ disp%n$ de o 'or#$ cel p%#ine1al$ &i op%s$ pentr% ancora+ . -ac zona de spriEin "i zona de aplicare a &or ei opun o rezisten ! &or a le deplaseaz egal' de e%e$plu! la )nchiderea diaste$ei! &iecare incisive serve"te ca punct de spriEin "i de aplicare a &or ei.

-ac rezisten a este inegal! zona $ai pu in rezistent su&er o deplasare $ai i$portant! devenind zona de aplicare a &or ei. AncoraEul depinde de nu$rul din ilor inclu"i )n ancoraE "i de $ri$ea supra&e eiradiculare! $olarii o&erind o zon de ancoraE $ult $ai #un dec+t incisivii. Moment%l 'or#ei -ac &or a nu ac ioneaz )n centrulde rezisten al dintelui! ea nu va produce o transla ie pur! ci o rota ie a dinteluidatorit $o$entului &or ei ce apare prin aplicarea &or ei la distan de centrul derezisten . -istan a perpendicular pe direc ia &or ei! $surat din centrul derezisten se nu$e"te #ra ul &or ei.Mo$entul &or ei este o $ri$e &izic!de&init ca produsul dintre $ri$ea &or ei "i #ra ul ei! iar $o$entul unui cuplu de &or e este produsul dintre $ri$ea &or elor "i distan a dintre ele 2*oc+rl7 M 8 F . d! unde M este $o$entul &or ei! F este &or a ! iar d #ra ul &or ei Sensul $o$entului se deter$in prin prelungirea &or ei )n Eurul centrului de rezisten ' dac $o$entul va provoca o rota ie )n sens orar! se$nul $o$entului &or ei este conven ional pozitiv! iar dac rota ia este )n sens invers acelor de ceasornic! se$nul $o$entului va &i negativ. *u c+t direc ia &or ei este $ai aproape de centrul de rezisten ! $i"carea va &i predo$inant prin transla ie! )n ti$p ce o distan $ai $are va genera o rota ie$ai i$portant "i o transla ie $ai $ic. Raport%l moment -'or#$ Raportul )ntre &or "i $o$entul creat nu poate &i controlat dec+t cu aparate &i%e "i de el depinde tipul de deplasare a dintelui. 4n raport MI3 $are produce o deplasare radicular $ai a$pl dec+t deplasarea coronar. 4n raport MI3 $ai $ic deter$in o )nclinare a dintelui prin deplasare coronar! dar $ai $ic dec+t )n situa iile )n care nu se aplic ocontra&or . Dresiunile necesit un raport MI3 de =I1 p+n la 10I1! )n &unc ie de lungi$ea rdcinii. Fentru a deplasa uni&or$ at+t coroana c+t "i rdcina unui dinte cu o &or de 100g! va &i necesar un $o$ent de =00(1000gI$$.

Fentru deplasrile $ezio(distale! $o$entul depinde de di$ensiunea #racLet(ului ce deter$in #ra ul &or ei. *u c+t #racLet(ul este $ai lat! celelalte ele$ente &iind egale! cu at+tse genereaz $ai u"or un $o$ent pentru deplasarea rdcinilor din ilor ce li$iteaz o #re".

@%e$plu' distalizarea caninului )n spa iul poste%trac ional al pre$olarului 1 necesito &or de 100g "i un $o$ent de 1000gI$$. -ac #racLet(ul de pe canin ar avea l i$ea de 1$$ ar &i necesar o &or de 1000g la &iecare din cele 4 col uri ale #racLet(ului! iar dac #racLet(ul are 4 $$ l i$e! este necesar doar &or a de 2B0g la &iecare col 2Fro&&itt7. Fric#i%nea -eplasarea din ilor se poate &ace prin siste$e &ric ionale "i ne&ric ionale. <n siste$ &ric ional! din ii sunt deplasa i de(a lungul arcului! apr+nd o &ric iune )ntre #racLet "i arc ce depinde de' di$ensiunea "i calitatea arcului! $odul de con&ec ionare! particularit ile #racLet(ului 2$aterial de con&ec ionare! l i$e! caracteristicile slotului7! tipul ligaturii &olosite. *+nd &or a de &ric iune este i$portant! $i"carea de(a lungul arcului este #locat. <n siste$ul ne&ric ional! din ii sunt deplasa i odat cu arcul! pe por iuni li$itate de arc. Arcurile pot &i totale sau par iale! cu #ucle de contrac ie! dar aceste #ucle pot genera&or e "i $o$ente speci&ice ce tre#uie &oarte #ine cunoscute. Fentru contracararea $o$entelor secundare nedorite! #ra ele #uclelor pot pri$i )ndoituri ,anti(tip. "i,antirota ionale.. 0) Tip%ri de deplas$ri dentare ortodontice -eplasrile ortodontice sunt' #ascularea! transla ia! intruzia! e%truzia! derotarea "i$i"carea de torNue. ?oate deplasrile dentare pot &i descrise )n &unc ie de $i"carea de rota ie

"i de transla ie care se re&er doar la deplasrile ini iale! li$itate! ce se produc )n spa iul parodontal. -eplasrile $ai a$ple! pe ter$en lung! sunt rezultatul unei succesiuni de ast&el de deplasri $ai $ici! )n &unc ie de tipul re$odelrii osului alveolar. 2asc%larea este cea $ai &recvent deplasare ortodontic ce rezult )n ur$a aplicrii unei &or e puncti&or$ la nivelul coroanei dentare "i const )n #ascularea dintelui )n Eurulcentrului de rota ie. Mi"carea de #asculare deter$in oconcentrare a presiunii pe zone li$itate de liga$ent parodontal. *entrul de rota ie2hipo$oclion7 deter$in deplasareardcinii )n direc ie opus &or e de #asculare. 8 $i"care de #asculare areaproape )ntotdeauna drept rezultat &or$area unei zone de hialin su# creasta alveolar!c+nd dintele are o rdcin scurt sau inco$plet dezvoltat. -ac rdcina este co$plet dezvoltat! zona de hialinizare va &i localizat la $ic distan de creastaalveolar 2Dra#er7.

Transla#ia este o deplasare corporeal )n care at+t coroana! c+t "i ape%ul sedeplaseaz )n aceea"i direc ie "i pe aceea"i distan . Fentru a produce aceea"i presiune )n liga$entul parodontal "i acela"i rspuns #iologic! este necesar o &or de dou ori $ai $are pentru o deplasare corporeal dec+t &or a pentru #asculare. -eplasarea corporeal sau transla ia necesit un cuplu de &or e paralele care sedistri#uie pe )ntreaga supra&a osoas alveolar. Acest tip de $i"care ortodontic este&avora#il at+ta ti$p c+t intensitatea &or ei nu dep"e"te o anu$it li$it 2Reitan7.

Derotarea este o $i"care de pivot )n Eurul a%ului $are radicular necesit+nd un cuplude &or e. ?eoretic! &or ele ce produc aceast $i"care ar putea &i $ult $ai$ari dec+t cele ce produc alte tipuri de $i"cri dentare! deoarece ele ar putea &i distri#uite )n tot spa iul parodontal. Fractic s(a de$onstrat c este i$posi#il aplicarea unei &or e de derotare &r ca dintele s nu #asculeze )n alveola sa! iar zonele de presiune &or$ate sunt identice cu cele din cursul $i"crile de #asculare. -e aceea! &or ele ortodontice potrivite pentru derotrile dentare! sunt si$ilare celor pentru #asculare. E.tr%zia sau deplasarea dintelui )n sens vertical! spre planul de ocluzie! induce )n $od ideal doar zone de tensiune la nivelul liga$entului parodontal ! nu "i zone de presiune. La &el ca )n derotare! aceast posi#ilitate este $ai $ult teoretic! deoarece dac dintele #asculeaz )n cursul e%truziei! deter$in "i o arie de co$presiune )n spa iul parodontal *hiar dac aceast posi#ilitate ar putea &i evitat! &or e $ari )n zonele de tensiune nu suntdorite! nu$ai dac scopul ar &i e%trac ia dintelui "i nu deplasarea alveolei odat cu dintele. 3or ele de e%truzie ar tre#ui s ai# apro%i$ativ aceea"i intensitate cu &or ele pentru #asculare. Intr%zia s(a considerat $ult ti$p a &i i$posi#il de realizat. 9ecesit un control atent al intensit ii &or elor ast&el )nc+t se vor aplica nu$ai &or e de intensitate $ic deoarece zonelede co$presiune vor &i concentrate pe o arie $ic! la nivelul ape%ului.

La tineri este &avora#il pentru intruzie o &or continu! u"oar. <n cazurile )n care osul alveolar este dispus $ai aproape de ape%! cre"te riscul resor# iei radiculare la nivel apical.

Mi&carea de tor9%e este o deplasare $ai $ult radicular! )n sens vesti#ule Coral !coroana &iind $ai pu in deplasat sau chiar $en inut pe loc. 3or a este repartizat pe toatsupra&a a radicular. 9ecesit cupluri de &or a cror rezultant este o rota ie )n Eurul unui punct situat la colet 2*oc+rl7. <n ti$pul deplasrii ini iale! zona de presiune este de o#icei localizat )n apropierea trei$ii $iElocii a rdcinii! deoarece liga$entul parodontal e $ai larg )n trei$ea apical dec+t )n trei$ea $iElocie. -up resor# ia esutului osos corespunztor trei$ii $iElocii!ape%ul radicular )ncepe treptat s co$pri$e &i#rele parodontale adiacente sta#ilind ast&el o zon $ai )ntins de presiune 2Reitan7.

Etalele de realizarea a aparat%l%i ortodontic 1. REALIZAREA AMPRENTEI N ORTODONIE Fentru o# inerea de $odele corecte care s redea cu acurate e statusulor todontic este necesar o a$prent preli$inar! e%tensiv "i total. 3iind.uneori pri$a interven ie terapeutic din via a copilului a$prenta cere a#ilitate! e&ort! ti$p "i si$ psihologic din partea specialistului care s!rspund particularit ilor i$pri$ate de' (v+rsta pacientului (re&le%ul de vo$ $ai accentuat la copil dec+t la adult

(c+$pul ortodontic retentiv prin ano$aliile de pozi ie dentar "ileziunile carioase (e%perien a sto$atologic redus sau ine%istent a copilului. Instr%mentar &i materiale Sunt necesare linguri 2porta$prente7 standard universale! $aterial de a$prent "i o tvi renal. Portamprentele %ni,ersale C se aleg )n &unc ie de peri$etrul arcadei dup o preala#il pro# )n cavitatea oral. Forta$prentele cu guri o&er cele $ai #une reten ii cci zonele retentive sunt )ntinse " i repartizate pe toatsupra&a a lingurii: porta$prentele $etalice pot &i retentivizate prin aplicareade #enzi adezive p+nzate pe $arginile lingurii sau aplicarea neregulat deStents )n Eghea#ul port a$prentei. Se alege porta$prenta care' (se adapteaz corect anteroposterior ast&el )nc+t s cuprindzonele retro$olare! tu#erozit ile "i arcul dentar &rontal: se per$it aEustri $inore care const )n supli$entarea Eghea#ului cu Stents. (se adapteaz corect transversal ast&el )nc+t Eghea#ul sdep"easc cu 4(B $$ l i$ea crestei dentoalveolare asigur+nd ogrosi$e opti$ "i uni&or$ a $aterialului re&ulat )n a$prentare "io presiune $oderat: )n a#sen a #asculrii pe #olta palatin sunt posi#ile aEustri cu cra$ponul ale $arginilor. ()n sens vertical porta$prenta tre#uie s se deplaseze cu 4 $$de #olta palatin "i s dep"easc prin )n&undare cu 2 $$ linia dere&le%ie a $ucoasei pasiv $o#ile. Material%l de amprent$ *el $ai &recvent se utilizeaz hidrocoloizii ireversi#ili 2alginatele7 Algilatele se prezint su# &or$ de pudr alctuit din' (sruri de potasiu ale acidului alginic (sul&at de calciu

(adaos $ineral inert (&os&at trisodic (deriva i de acid o%alic "i &os&oric care inhi# geli&icarea (&luorur de sodiu care previne alterarea supra&e ei $odelului degips. Se prepar )n a$estec cu ap "i conduce prin precipitare la &or$area alginatului de calciu care &or$eaz un gel ce con ine )n ochiurile de re ea$aterial de u$plutur )n G(; $in. La s&+r"itul prizei gelul se contract. Spatularea se realizeaz )n #ol de cauciuc cu o spatul $etalic! respect+ndindica ia productorului.Froduse co$erciale' Opeen! @lastic! *ro$atic! Algode%! Pelgar! Pele%!?issute % etc. !biecti,ele amprent$rii' (arcadele dentare (arcadele alveolare (&or$a iunile $oi peri&erice 2plici! #ride7 (vesti#ulul #ucal ( #olta palatin

/ REALI:AREA M!DEL5L5I DE L5CR5 1ntrodus )n a doua Eu$tate a secolului trecut de Angle! $odelul reprezint o parte i$portant a investiga iei ortodontice care per$ite studiultridi$ensional al disgna iei )n vederea' (sta#ilirii diagnosticului de ano$alie (ela#orrii planului de trata$ent (evalurii "i cuanti&icrii gravit ii ano$aliei (ur$ririi evolu iei trata$entului

(docu$ent $edico(legal. ?urnarea $odelelor se &ace c+t $ai repede posi#il dup a$prentare pentru evitarea $odi&icrilor volu$etrice ale alginatului. @le$entele anato$ice vor &i reproduse din ghips tare tip Mordano! iar #aza "i soclul $odelului pot &i turnate din ghips o#i"nuit. A$prenta se u$ple treptat cu past de ghips pe $su a vi#ratoare pentru a se evita &or$area de #ule de aer. *+nd ghipsul )ncepe s &ac priz a$prenta se rstoarn pe o $ovili deghips care va constitui soclul. Tip%ri de modele 1.Modelul de lucru (e%ecutat tehnic i$peca#il )n pri$a a$prent (orice eroare atrage "i $ultiplic erorile )n construc ia apratuluiortodontic "i i$pune cptu"iri! "le&uiri! reorientri 2.Modelul de studiu reproduce &idel cavitatea oral "i per$ite studiul tridi$ensional al disgna iei "i evaluarea co$parativ a rezultatelor trata$entului ortodontic G.Modelul de reconstructie plastic ( $odelul la care un sector de arcad poate &i deta"at: &olosit pentru aprecierea deplasrilor ce tre#uie e&ectuatede din i "i a rela iilor inter$a%ilare poste%trac ional. 4.Modelul set(up ( $odelul de reconstruc ie plastic )n care to i din ii sunt separa i de soclul aparatului! &olosit pentru con&ec ionarea positioneruluide conten ie. 9ecesit duplicarea $odelului.

0) REALI:AREA PL4C5TEI !RT!D!NTICE Au intrat )n terapia ano$aliilor dento$a%ilare )n a 11(a Eu$tate a secolului trecut )n @uropa! dezvoltarea terapiei prin plci #az+ndu(se pe contri#u ialuiA.M. S*>QARP "i D.

A8RA>A4S care au studiat $etodic terapia!ortodontic prin plci "i care au propusIveri&icat nu$eroase variante de aparate. Pl$cile ortodontice trans$it &or e la nivelul oaselor $a%ilare 2acoper $are parte din #azele $a%ilare7 "i asupra din ilor. Frezent+nd o supra&a rigid $are! plcile per$it inserarea a nu$eroase "i variate ele$ente de ac iuneceea ce le per$ite s e%ecute si$ultan( lrgirea arcadei( deplasri dentare( $odi&icarea raporturilor de ocluzie 3iind purtate inter$itent o&er perioade de repaus care per$it reorganizarea siste$ului vascular dento(alveolar. Fot &i scoase de #olnav "i sunt activate de prin i sau de $edic la intervale $ari de ti$p. Flcile pot &i' palatinesau chiar #i$a%ilar linguale<n general plcile sunt alctuite din G co$ponente' ( #aza plcii (ele$entele de ancorare cro"ete gutiere arcuri secundare (ele$ente de ac iune arcuri principale "uru#uri ortodontice 2A:A PL4CII <ntinderea "i li$itele #azei plcii sunt deter$inate de necesitatea de atrans$ite &or e ortodontice asupra din ilor "i su#stratului osos: cu $en inerea plcii pe c+$p nu se #azeaz pe succiune! placa ortodontic esterscroit posterior su# &or$a unei linii cur#e situat $edian la $a%ilar indreptul &etei $eziale a $olarului 1 superior "i se )ntinde )n &undurile de sac paralinguale depasind cu 4(B $$. coletul dintilor laterali cu rscroire anterioar la $andi#ul. *on&or$area $arginii dentare ur$re"te &idel &a a oral a din ilor 2su#ecuatorial! supraecuatorial7 &r a )nl a ocluzia "i prezint digita ii care ptrund )n triunghiurile interdentare orale cu rol )n reten ie. *ondi iile de reten ie ale plcilor ortodontice sunt in&luen ate de' 1.&or$a arcadei dentoalveolare

2.&or$a! di$ensiunile! pozi ia "i )nclinarea din ilor G.&or$a "i ad+nci$ea #ol ii palatine 3a a $ucozal a plcilor ortodontice vine )n contact direct! )ntins "i uni&or$ cu $ucoasa c+$pului $a%ilar! &a a opus e%tern este lucioas! c+t $ai neted "i planat pentru a nu crea di&icult i )n $i"crile li$#ii. Realizat din acrilat 2auto(! ter$o(poli$eriza#il7 #aza plcii secon&ec ioneaz pe $odel izolat' a. direct din acrilat autopoli$eriza#il! #.indirect )n cear. ELEMENTELE DE ANC!RARE A PL4CIL!R Frin ele$entele lor de ac iune plcile ortodontice declan"eaz &or e principale care ac ion+nd la nivelul ele$entelor co$ponente ale aparatului dento$a%ilar dau na"tere la &or e secundare: &or ele secundare se datoreaz topogra&iei particulare a coroanei dentare "i a%ului de i$plantare "i tind sdesprind placa ortidontic de pe c+$p. Alegerea nu$rului! tipului "i pozi iei ele$entelor de ancorare se &ace &unc ie de $ai $ulte criterii' 1.valori&icarea &actorilor retentivi naturali 2.aprecierea &or elor care tind s desprind placa' cu c+t nu$rulele$entelor de ac iune este $ai $are cu at+t $ai puternic tre#uie s &ieancoraEul: se reco$and propor ia de 2 ele$ente de $en inereI 1 ele$entde ac iune G.pozi ionarea ele$entelor de ancorare c+t $ai aproape de locul de producere a &or elo r secundare ce tind s desprind placa' pentru oe&icien $a%i$ ele sunt situate )n spatele liniei pre$olarilor 4.cu c+t supra&a a de ancorare este $ai $are cu at+t e&icien a este $aicrescut' se accept principiul poligonal: )n trapez cu 2 puncte anterioare"i 2 puncte posterioare: sau in ,R.. B.reten ia tre#uie s &ie #ilateral "i uni&or$ Alegerea tipului de ele$ente de ancoraE se &ace lu+nd )n considerarecondi iile anato$ice retentive pe care le o&er arcada dentar "i scopurileterapeutice ur$rite. Ast&el'

(capacitatea retentiv a celor 2 he$iarcade poate &i di&erit (din ii te$porari au o capacitate retentiv $ai redus dec+t succesionalii lor ceea ce reco$and &olosirea pentru ancorare agutierelor "i cro"etelor cu #ra scurt )n condi ii de sta#ilitate redustre#uie redus nu$rul de ele$ente de ac iune (ele$entele de ancorare tre#uie plasate c+t $ai aproape de zona unde se vor declan"a &or e secundare verticale. (la arcada in&erioar )nclinarea linguala a din ilor o$ologideter$in )n&undri "i leziuni de decu#it. ELEMENTELE DE ANC!RARE 5NT: 1.*R8S@?@L@ 2.D4?1@R@L@ CR!3ETELE &olosesc retentivit ile o&erite de triunghiul interdentar utilizate pe arcadele integre' (cro"etul SchTartz (cro"etul Stahl (cro"etul pro%i$ovesti#ular (cro"etul )n ,delta. (cro"etul *sontos (cro"etul *os$a Poriuni 1.A9SA C )n contact cu zona de retentivitate dentar 2.B4*LU C por iune elastic care o&er ansei posi#ilitatea de adepasi zona retentiv G.P89A -@ R@?@9H1@ C 2(G cuduri care se &i%eaz )n #azaaparatului.<ncerc$ s descrie$ succesiv cele $ai &recvent utilizate cro"ete din punctde vedere al alctuirii! indicelui de utilizare "i $odului de con&ec ionare.

ELEMENTELE DE ACI5NE "N PL4CI !RT!D!NTICE Elemente principale c% ac#i%ne mecanic$ 1."uru#ul orthodontic 2.arcul vesti#ular G.arcul *o&&in Resort%ri a%.iliare C ele$ente elastice din s+r$ care("i e%ercit electivac iunea pe 1!2 din i prin presiuni e%ercitate direct cu di&erite variante constructive' 1. #ucl du#l ,=. 2. #ucl )n ,S.G.diapazon 4.ciuperc "i )n ,0. Elemente care con'er$ pl$cilor ortodontice propriet$#i '%nc#ionale sunt' 1.planurile )nclinate 2.scutul lingura G.platoul retroincizal 4.$asa interocluzal B.$en intoarele de spa iu

;) REALI:AREA ARC5L5I <E TI25LAR Situate )n por iunea anterioar a plcii se indic pentru' Ac#i%nile arc%l%i <

1. alinierea grupului &rontal superior dup crearea spa iuluinecesar 2chirurgical I ortodontic7 2.retrudarea grupului &rontal prin #asculare 2pozi ie incizal7 sau prin transla ie 2presiune cervical7 cu "le&uirea retroincisiv a #azei plcii G.derotarea din ilor &rontali )n cuplu de &or cu arcuri secundare 4. deplasri dentare vertical' (ingresiune C pozi ionare cervical (egresiune C c+t $ai incizal cu ridicare pe ele$ente retentive de 30 B.distalizarea caninilor superiori dup crearea spa iului cuaEutorul #uclelor R! ?! M! deget de $nu" 5.conducere $andi#ular cu traseu particular al arcului 0 careac ioneaz ca un plan )nclinat pentru retrudarea &or elor superioare "i propulsia $andi#ular )n trata$entul cls. 11 11. ;.rolul&unc ional de proteEare a &or elor superioare de or#iculari hipertonisitua ie )n care arcul se a&l la distan de din i. Te(nic$ de l%cr% (s+r$ de Tipl 0!; $$ (cle"te cra$pon (lungi$ea s+r$ei = peri$etrul arcadei Se con&or$eaz cur#a principal cu $+na realiz+nd )ndoituri u"oare! apoi se con&or$eaz cele 2 #ucle de activare' d.drept%n1(i%lare C cu dia$etrul orizontal egal cu l i$ea 30 a caninului superior! unghiul de rotunEire! )nl i$e care dep"e"te &estonul gingival al caninului "i se situeaz la distan de dinte si $ucoas.

e) =n1%ste rot%n+ite C cu dialetrul egal cu 2IG distale ale caninuluisuperior pe trei$ea $ezial pentr% derotare &. >=n de1et de m$n%&$? C e%ercit presiune 0 pe canin g. >=n M? h. >=n T? C contact $rit pe 30 a caninului pentru palatinizare. <ndoiturile se realizeaz din aproape )n aproape cu cle"tele cra$pon "itrac iuni )n a% cu caracteristicile "i di$ensiunile descrise. *ele dou cone%iuni ter$inale )ncalec arcada prin ni"a $asticatorie *(FM1unde se )ndoaie pentru a se con&or$a paralel cu procesul alveolar oral dup care se ter$in )n #aza plcii prin ondula iile de reten ie.

@) REALI:AREA ARC5RIL!R EC5NDARE @le$ente active din s+r$ care("i e%ercit ac iunea ortodontic prin presiune direct pe 1(2 din i: se co$pun )n general din ' ( partea activ )n contact cu dintele 238! 3! apro%.7 ( #ucla de activare (zona de reten ie )n #aza plcii Arc%l sec%ndar =n >A? B protr%zi, =nc(is7 b%cl$d%bl$ Descriere' partea activ de &or$a ci&rei ,=. )ncontact cu 38 a 1!2 din i vecini: a doua #ucl a ci&rei &unc ioneaz pentru activare: plaEa de activare $ic! 3 $are' ( partea retentiv (activarea pe #ucla

Ac#i%ni: 1.vesti#ularizarea 1(2 din i 2.derotare dentar )n cuplu de &or cu arcul vesti#ular Realizare (s+r$ Tipl elastic$ C7D mm D cm (cle"te cra$pon sau cle"te cu &lci late interior! su# iri )n e%terior (dia$etrul = dia$etrul -(M al dintelui deplasat Te(nica de realizare (se )nse$neaz $iElocul s+r$ei "i se con&or$eaz pri$a #ucl )ntre&lcile late ale cle"telui )ndoind(o )n 1=0 grade #ilateral )n Eurul &lcilor su# iri ast&el )nc+t s+r$ele s se )ncruci"eze. Apoi se trece larealizarea celei de(a doua #ucl )ndoind s+r$ele )n sens opus cu1=0 gradev2di$ensiunea egal sau $ai $ic7: )n &inal ondula iileretentive se &i%eaz cu cear pe $odel. Arc%l sec%ndar =n >s? B protr%zi, desc(is Descriere ( parte activ )n &or$a literei ,s. spriEinit pe dinte ( parte retentiv opus )n #aza plcii (activarea se &ace la nivelul #uclei 2! 1 sau a a$#elor Ac#i%ni 1.vesti#ularizarea 1!2 d &rontali2e&icien $ai $ic7 2.derotare )n cuplu de &or cu acrul 0 Realizare (s+r$a Tipl elastic$ C7E mm 20!B(0!5 $$7 G(4 c$

( cle"te cra$pon sau cle"te cu &lci late interior "i su# iri e%terior ( dia$etrul = dia$etrul M(- coronar al dintelui. Te(nica de realizare ( con&ec ionarea )ncepe de la o e%tre$itate a l i$ii M(- a dintelui pe care se aplic ur$at de o )ndoitur de 1=0 grade! pro#a pe $odel! adoua )ndoitur )n unghi de 1=0 grade"i reten ie ( pentru a evita de&or$rile se indic &i%area perpendicularei pe 38 a dintelui "i proteEarea cu un platou de acrilat e contin%a realizarea crosetelor c(6arz!care este un croset pluri dentar!se aplica pe 2(G dinti din zonalaterala sicon&era o #una sta#ilitate a aparatelor ortodontice. -up realizarea cro"etelor "i arcurilor principale "i secundare se pozi ionez pe $odelul de lucru "i se lipesc cu aEutorul cerii de lipit. D) Realizarea bazei aparat%l%i $o#il din rasina acrilica

1n vederea o#tinerii unor aparate ortodontice de calitate! tre#uie ca tehnicianul sa respecte o succesiune de &aze ce sa per$ita punerea in valoare a acrilatelor. Baza tre#uie sa prezinte un design corespunzator! care sa &ie atractiv pentru pacient si sa(i deter$ine o placere estetica de a(l purta. 1n acest scop! acrilatele pot &i realizate intr(o ga$a practic in&inita de culori si co$#inatii! culoare pe care si(o alege pacientul. 1n $asa acrilica se pot incorpora atat ele$ente stralucitoare! cat si diverse urine! care sa dea aparatului individualitate. 4n pri$ ti$p il reprezinta pregatirea $odelului. Modelul tre#uie sa &ie u$ed! saturat cu apa 2tinut in solutie de sul&at de calciu7 ti$p de G0 de $inute si izolat cu un izolator speci&ic $aselor acrilice. Aceasta operatie poate &i inlocuita cu &ier#erea $odelului in solutie saturata de sapun #azic ti$p de un $inut.

?re#uie avut in vedere ca un $odel ce prezinta inca o anu$ita cantitate de aer in interiorul lui! poate produce in ti$pul poli$erizarii acrilatului #ule i$portante in #aza placii. Su# acest aspect! cea de(a 11Ca tehnica de izolare propusa este cu $ult $ai sigura. Realizarea propriu(zisa a #azei aparatului se poate e%ecuta prin doua tehnici 2dupa &i%area pe $odel a tuturor ele$entelor de ancorare si actiune7. *) Te(nica p%lberii si a lic(id%l%i' se presara pul#ere pe supra&ata $odelului! pornind de la una din e%tre$itatile #azei aparatului si adaugand lichid pana la saturarea acesteia. 8peratiunea se repeta pana la o#tinerea unei grosi$i a #azei dorite. ?oata operatiunea se e%ecuta ur$arind ca $aterialul depus pe $odel sa prezinte un usor e%ces de lichid in per$anenta. 1n caz contrar! vor apare in $asa acrilatului sau pe supra&ata lui! zone cretoase! ce vor da un aspect neplacut. Saturarea cu lichid se continua intr(un rit$ relativ lent! pana cand aspectul translucid al placii devine usor opac. 1n acest $o$ent $odelul este introdus intr(un vas de presiune! la o te$peratura 50V * si 5 #ar. ti$p de 20 de $inute. /)Te(nica pastei. Se o#tine intr(un godeu o cantitate de G(4 c$G de pasta acrilica! prin a$estecarea in proportie de 2!BIG a pul#erii cu lichidul. A$estecul tre#uie sa &ie saturat in lichid! ast&el incat dupa 2(G $inute! cand incepe sa se traga in &ire! consistenta lui sa per$ita intinderea cu aEutorul spatulei de ceara sau de ci$ent! pe supra&ata $odelului. Se ur$aresc cu atentie zonele J$ai ascunse. de su# retentiile crosetelor sau ale zonelor laterale ale suru#urilor! ast&el incat! la aceste nivele! sa nu apara goluri de aer. Fentru a evita aceste situatii! in zonele $entionate se poate aplica $aterialul prin tehnica pul#erii si a lichidului. Materialul! intins pe supra&ata $odelului! se $odeleaza cu un e%ces de lichid! la grosi$ea si intinderea ur$arita! ur$and ca in ulti$ul $o$ent #aza aparatului sa &ie lustruita cu o cantitate de $ono$er.

Aparatul se introduce in vasul de presiune! ca in tehnica precedenta. *ea de(a 11(a tehnica are avantaEul o#tinerii unor structuri $ai co$pacte ale #azelor aparatelor! de o calitate superioara. ?ransluciditatea aparatelor poate aEunge chiar la transparenta. *ea de(a 11(a tehnica se utilizeaza curent in realizarea aparatelor &unctionale de tip $ono#loc. *on&ectionarea #azei din acrilat autopoli$eriza#il prezinta inconveniente $aEore datorita calitatii $aterialului acrilic o#tinut! si su# acest aspect utilizarea $aterialului autopoli$eriza#il este predispusa la reparatii. Realizarea #azei din acrilat ter$opoli$eriza#il presupune realizarea unei $achete de ceara a viitorului aparat! a$#alarea! crearea tiparului! indesarea si poli$erizarea acrilatului! deza$#alarea si prelucrarea. 8ri! toate aceste etape sunt &oarte la#orioase si necesita ti$p &oarte $ult si din aceasta cauza tehnica a &ost rezervata unor situatii speciale. *on&ectionarea #azei aparatelor ortodontice din acrilat #aropoli$eriza#il sau &otopoli$eriza#il prezinta ase$anari &oarte $ari si vor &i descrise i$preuna. Aparatele rezultate au o precizie si un design de neintrecut. Fe $odelul de lucru pregatit! cu celelalte ele$ente inglo#ate! se aplica prin tehnica !!pra&ului si a lichidului. acrilatul #aropoli$eriza#il! incet! picatura si pra& 2pana ce rezulta un a$estec saturat7 pana la o#tinerea grosi$ii dorite la nivelul intregii #aze. Foli$erizarea su# presiune se e%ecuta intr(o incinta speciala la B0(50 * si 5 at$os&ere ti$p de 20CG0 $inute. 3otopoli$erizarea 2in cazul rasinilor &otopoli$eriza#ile7 are loc intr(o incinta speciala. 3inisarea! lustruirea se e%ecuta &oarte usor! $aterialele! si unele si altele! per$itand o#tinerea unor constructii deose#it de &ru$oase si atragatoare pentru copii! in interiorul lor putandu(se aplica o ga$a &oarte $are de i$agini! ele$ente sclipitoare! culori etc. ?ehnicile a$intite sunt utilizate practic in toate la#oratoarele de tehnica ortodontica.

PARTEA PECIALA

Realizarea aparat%l%i ortodontic mobilizabil c% crosete din sarma)

*) Amprenta

Etalepe de amprentare

Amprenta finala

/) Model%l din 1ips

Turnarea gipsului n amprenta

Modelul din gips rezultat dupa turnarea gipsului in amprenta

0) Realizarea crosetelor din sarma

Intrumentar necesar pentru realizarea crosetelor

Etapele de realizare a crosetelor din sarma cu clestele crampon.

;) Izolarea model%l%i

Izolarea modelului se face cu o pensula si cu izolator gips-acrilat

@) Pozitionarea crosetelor din sarma pe model

Pozitionare crosetelor se face cu ceara de lipit, care se topeste su flacara cu picurator

D) Deretenti,izarea model%l%i

E) T%rnarea acrilat%l%i pe model

Deretetivizarea modelului se face cu ceara roz, care se topeste su flacara cu spatula

Modelarea acrilatului pe model se face cu spatula asfel incat sa cuprinda fiecare croset

A) Termobaropolimerizarea acrilat%l%i

Termo aropolimerizarea acrilatului se face intr-un cuptor special su presiune de ! ar si caldura de !" de grade timp de #" de minute

F) Prel%crarea acrilat%l%i

Prelucrare acrilatului se face cu freze de diferite granulatii actionate de un micromotor, iar lustruirea se face cu diferite perii si pufurierii actionate de un motor ia$.

Proteza 'inita

Concl%zii

1n concluzie trata$entele ortodontice aduc #ene&icii clare sanatatii aparatului dento($a%ilar! i$#unatatesc &iziono$ia printr(un za$#et placut o#tinut prin pozitionarea corecta a dintilor iar de aceste avantaEe pot #ene&icia atat pacientii copii! adolescenti cat si adultii.

2iblio1ra'ie