CONTRACTUL DE DONATIE

Definitie Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art.801 si 803 C.civ.) . Dupa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr!un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intentia de a face o donatie (animus donandi). "ceasta intentie, concreti!zata in mcheierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege, #ustifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei. $recizam, de asemenea, ca donatia ! ca varietate a contractelor cu titlu gratuit ! reprezinta o liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patri!moniului donatorului cu bunul donat, spre deosebire de contractele dezin!teresate (de e%emplu, comodatui, mandatul sau depozitul cu titlu gratuit etc.), prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos, motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii.

Obiectul donatiei Conditii. $otrivit dreptului comun, bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil (art.&'3 C.civ.), sa fie determinat sau determinabil (art.&(8 si &'( C.civ.), posibil, licit si sa e%iste sau sa poata e%ista in viitor (de e%emplu, recolta viitoare). Dintre bunurile viitoare numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei (art.)0 si &'* C.civ.). Dupa deschiderea mostenirii mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita, respectiv cota!parte indiviza, nu numai cu titlu oneros, dar si cu titlu gratuit, deci prin donatie. +n nici un caz, bunurile viitoare nu pot constitui obiectui darului manual. Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar (fie si sub conditie). Daca contractul are ca obiect lucrul altuia, donatia este nula absolut in toate cazurile (indiferent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia) intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia contravine principiului irevocabilitatii. Daca incheierea contractului de donatie este insotita, precedata sau urmata de incheierea unui alt contract (cu participarea unei alte persoane, straine de donatie), trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza (,uid donat), adica obiectul donatiei, pentru ca solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie (capacitatea, revocarea, reductiu!nea etc.) sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente. $roblema se pune in practica in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei caseobiectul donatiei este suma de bani sau casa. /egula este ca, in cazul prestarii unei sume de bani in vederea achizitio!narii unui imobil, obiectul donatiei este suma de bani . 0ot astfel,

daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra (sau si asupra) altei persoane decat aceea care plateste pretus imobilului, ceea ce se doneaza este pretul (parte din pret), iar nu imobilul, dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre vanzator. +n schimb, daca transcrierea se face dupa incheierea vanzarii si plata pretului la care donatarul n!a luat parte, obiectul donatiei il formeaza imobilul . Conditiile donatiei Intre persoane prezente Conform art.813 C.civ. toate donatiile se fac prin act autentic. Deci contractul produce efecte #uridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica. 1eres! pectarea acestei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contrac!tului, indiferent de persoana donatorului sau donatarului (persoana fizica sau #uridica, de drept public sau privat). 2orma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului, care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane, fara ca acel element activ sa fie inlocuit in patrimoniul sau printr!o valoare echivalenta. +ntrucat cerinta formei este prevazuta in mod imperativ, sub sanctiu!nea nulitatii absolute, deci ad validitatem, dovada e%istentei unei donatii nu poate fi facuta cu martori, chiar daca ar e%ista un inceput de dovada scrisa. 1ulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu si nu poate fi inlaturata in nici un fel. "stfel, de e%emplu, nu poate fi validata printr!un act confir!mativ al donatorului (,uod nullum est confirmari ne,uit) si nici acoperita printr!un proces verbal incheiat cu prile#ul transcrierii imobilului ori prin alte acte oficiale ulterioare manifestarii de vointa, daca actul #uridic initial este nul. $recizam, de asemenea, ca inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei, avand caracterul unei donatii, nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic. +ntrucat parintii nu au o obligatie civila imperfecta (na!turala) de a!si mzestra copiii, nici e%ecutarea benevola a donatiei in scop in inzestrare, nu poate acoperi nulitatea si deci se poate cere restituirea prestatiei efectuate in baza actului nul, ca donatie, iar nu valabila ca act de plata facuta in e%ecutarea unei obligatii civile imperfecte. $entru ca donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte #uridice, ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege (art.11'8C.civ.). +n schimb, dupa moartea donatorului, nulitatea unei donatii pentru vicii de forma, cat si in privinta oricarei alte e%ceptii, poate fi acoperita prin confirmarea, ratificarea sau e%ecutarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului (art.11') alin.3 C.civ.) daca confirmarea, ratificarea sau e%ecutarea este benevola si facuta in deplina cunostinta de cauza. /enuntarea la efectele nulitatii este opozabila si cre!ditorilor, daca nu este frauduloasa. +n sfarsit, precizam ca si sarcinile sau conditiile donatiei trebuie sa fie prevazute in forma solemna. Intre absenti +n cazul in care contractu de donatie se incheie intre absenti, prin oferta si acceptare separate, atat oferta de a darui, cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica, altfel

nu vor produce efecte #uridice, fiind nule absolut cu toate consecintele si regulile de mai sus aratate (art.81( alin.l C.civ.). $entru validitatea donatiei acceptata printr!un inscris separat, se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului (art.81( alin . C.civ.). +n caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare (cu care se echivaleaza situatia cand acesta devine incapabil), oferta devine caduca. 3ineinteles, si donatarul trebuie sa fie in viata in momentul acceptarii, cand se realizeaza acordul de vointa necesar in vederea incheierii contrac!tului. Daca donatarul inceteaza din viata inainte de acceptare, mostenitorii sai nu pot accepta donatia deoarece autorul lor nu le!a putut transmite nici un drept, iar oferta de donatie s!a facut intuitu personae. Cu atat mai puternic cuvant, creditorii nu ar putea accepta donatia (nici in timpul vietii donatarului) pe calea actiunii oblice (dreptul de a accepta fiind e%clusiv personal, implicand aprecieri de ordin moral) si nici ataca refu!zul acceptarii donatiei pe calea actiunii pauliene, pentru ca donatarul nu!si micsoreaza patrimoniul, ci pierde numai ocazia de a!l mari. $e langa aceste conditii, pentru ca donatia acceptata prin inscris separat sa produca efecte, se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului, in timpul vietii lui (art.81( alin. C.civ.) si inainte de a fi devenit incapabil. $ana in momentul primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia (oferta de donatie). /evocarea poate fi nu numai e%presa, ci si tacita. "stfel, faptul ca, inainte de comunicarea actului de acceptare, donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei, constituie o revocare tacita. (/evocarea nu trebuie sa fie notifi!cata donatarului). Statul estimativ Daca donatia are ca obiect bunuri mobile, corpo!rale sau incorporale, pe langa conditiile e%aminate se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr!un stat estimativ semnat de donator si donatar si care sa cuprinda descrierea si evaluarea, cel putin globala, a lucrurilor mobile daruite (art.8 ) C.civ.). 4tatul estimativ poate sa fie cuprins in chiar corpul inscrisului de do!natie, dar partile pot intocmi si un inscris separat sub semnatura privata , nefiind necesara redactarea lui in forma autentica- insa inscrisul trebuie sa fie semnat de ambele parti. Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ. Donatia de imobile Daca donatia are ca obiect un imobil, cerintele de forma trebuie sa fie respectate in toate cazurile, iar nu numai in cazul terenurilor(art. alin 1 din 5.nr.*(61&&8).+n schimb, dreptul de preemptiune (art.(8!(&) nu este aplicabil in cazul donatiei. +n ceea ce priveste publicitatea imobiliara, precizam ca inscrierea in cartea funciara nu afecteaza validitatea contractului.

Capacitatea partilor

Incapacitati de a primi 1. $ersoanele fizice neconcepute si organizatiile care n!au dobandit personalitatea #uridica nu au capacitatea de a primi donatii. Copilul conceput (infans conceptus) poate fi gratificat (art.808 C.civ.). . Cetatenii straini (persoanele #uridice straine) si apatrizii nu pot primi donatii avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor (art.(1 alin. din Constitutie) . 3. 7edicii si farmacistii, inclusiv persoanele care practica ilegal medicina , care au tratat pe o persoana in boala din care moare (acea boala fiind cauza mortii), nu pot primi donatiile ce bolnavul a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. "ceasta dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli (art.810 alin.1 si 3 C.civ.). 4unt e%ceptate de la interdictia vizata, si deci sunt valabile, donatiile remuneratorii, daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar (art.810 alin. C.civ.).+n literatura de specialitate se recunoaste si validitatea donatiei facuta medicului de catre bolnavul care este sotui lui (. 7inorii si interzisii au dreptul de a primi donatii, dar nu au e%ercitiul acestui drept. +n principiu, donatia facuta unui incapabil sau cu capacitate de e%ercitiu restransa se accepta prin reprezentantii sai legali sau cu incuviintarea prevazuta de lege. +n cazul minorului cu capacitate de e%ercitiu restransa art.81* C.civ. trebuie sa fie interpretat ! dupa parerea noastra ! in sensul ca nu numai tutorele sau parintii, dar si ascendentii minorului pot incuviinta accepta!rea. Dar daca donatia contine si element oneros (donatie cu sarcini sau sub conditie), deci acceptarea constituie un act de dispozitie, ea trebuie sa fie, in toate cazurile, autorizata in prealabil de autoritatea tutelara *. 4urdo!mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara (art.81' C.civ.comb. cu art. 1* si 1*& C.fam.), care va avea rolul de interpret al vointei surdo!mutului (surdului sau mutului) in sensul art.'1 alin. din 5egea notarilor publici si a activitatii notariale nr.3'61&&*. '. Donatiile facute statului (organelor de stat, institutiilor bugetare, unitatilor administrativ!teritoriale, regiilor autonome sau societatilor co!merciale cu capital ma#oritar de stat) urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza8 ! donatiile oferite ministerelor, altor organe sau institutii centrale care depind direct de 9uvern, precum si unitatilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de ministrul sau conducatorul organului ori institutiei centrale de stat! donatiile oferite unitatilor administrativ!teritoriale se accepta, dupa caz, de consiliul #udetean sau al municipiului 3ucuresti! donatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital ma#oritar de stat se accepta de conducatorii acestora insa, daca sunt de interes national, cu autorizatia prealabila a organului tutelar,iar daca sunt de interes local, cu autorizatia consiliului #udetean sau al municipiului 3ucuresti, dupa caz. Daca bunul care formeaza obiectul donatiei (sau legatului facut prin testament) urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ!teritoriale, dreptul de proprietate publica se dobandeste prin acceptarea liberalitatii de 9uvern, de consiliul #udetean sau de consiliul local, dupa caz (art.) din 5egea nr. 1361&&8 privind proprietatea publica si regimul #uridic al acesteia). Cat priveste persoanele #uridice care nu sunt de stat, acceptarea donatiilor (inclusiv a darurilor manuale) se face prin organele abilitate sa incheie acte#uridice in numele si pe

seama persoanei #uridice, respectiv prin persoanele imputernicite in acest scop. +n cursul constituirii, liberalitatile facute in scopul formarii patrimoniului necesar se accepta de persoanele imputernicite (prin actul constitutiv) sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii #uridice. Incapacitati de a dispune 7inorii si persoanele puse sub interdictie #udecatoreasca nu pot incheia contract de donatie, in calitate de donatori, nici prin reprezentantii legali (parinti sau tutor) si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal (si chiar daca s!ar obtine autorizatia autoritatii tutelare!art.1 & alin. 1!3 si art. 133 alin.3 comb. cu art. 10* alin.3 si 1() C.fam.). +n practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de minor sau, in numele sau, de ocrotitorul legal (de e%emplu, cu ocazia unor aniversari, de ziua femeii etc.) daca sunt potrivite cu posibilitatile celui ocrotit. +n aceste conditii se recunoaste validitatea darului, chiar daca minorul a actionat singur- lipsa incuviintarii sau autorizatiei nu poate fi invocata. &. +n favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a a#uns la ma#orat, cat timp autoritatea tutelara n!a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art.80& C.civ. si art. 1(1 C.fam.). De la aceasta regula face e%ceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. 7omentul cand capacitatea este ceruta /eguli aplicabile. +n ceea ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor, nu se pun probleme daca donatia se realizeaza printr!un singur act. Daca donatia se incheie prin acte separate (intre absent), donatorul trebuie sa fie capabil in momentul facerii ofertei (cand isi manifesta vointa de a dona), in momentul acceptarii ei de catre donatar (cand se realizeaza acordul de vointe) si in momentul primirii comunicarii actului de acceptare, caci donatia produce efecte numai din acest moment (art. 81(alin. C.civ.). Cat priveste pe donatar, el trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii. +n momentul facerii ofertei (desi problema este controversata) consideram ca donatarul nu trebuie sa fie capabil, intrucat oferta este un act unilateral al donatorului. lar in momentul receptarii notificarii de catre donator problema capacitatii donatarului nu se pune- desi art.81( alin. C.civ. roman ! referitor la efectele donatiei ! a eliminat cuvintele :a 1;egard du donateur: (art.&3 alin. C.civ. francez), totusi vizeaza numai comunicarea actului de acceptare in timpul vietii :donatorului:, :a celui ce daruieste:. 4anctiunea incapacitatilor speciale de a face si de a primi donatii 1ulitatea contractului. $otrivit art.81 C.civ., :dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule...:.Cu toate ca formularea sugereaza sanciunea nulitatii absolute se admite ca nerespectarea incapacitatilor !atat de a face, cat si de a primi donatii ! se sanctioneaza, de regula, numai cu nulitatea relativa a contractului, nulitatea putand fi invocata de cel ocrotit (prin ocrotitorul legal, daca este cazul) sau de succesorii sai in drepturi . +n unele cazuri insa, cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica, sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului. "stfel, donatiile facute persoanelor #uridice, daca n!au fost acceptate in conditiile prevazute de lege. 0ot astfel, donatia avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului de orice fel, daca donatarul nu este cetatean roman (art.(1 alin. din Constitute). Controversata este problema sanctiunii aplicabile in cazul donatiilor facute medicilor, farmacistilor sau preotilor. Consideram ca sanctiunea nulitatii absolute isi poate gasi #ustificarea si in acest caz, deoarece interdictia este conceputa in art.810 C.civ., ca o

dispozitie prohibitiva (nu numai de ocrotire), ca o regula generala de aparare a prestigiului profesiei de medic sau de preot. lar in cazul persoanelor care practica ilegal medicina, fapta ce constituie infractiune, in orice caz se impune sanctiunea nulitatii absolute. Donatia va fi nula, respectiv anulabila, chiar daca partile ! pentru a ocoli dispozitiile privind incapacitatile speciale ! au recurs la deghizare sau la interpunere de persoane, caci actul care sincer incheiat ar fi nul, ramane nul si daca a fost simulat. Irevocabilitatea donatiilor Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii - Conditiile potestative. Cu toate ca dreptul transmis prin donatie poate, in principiu, sa fie conditional, adica supus unei conditii suspensive sau rezolutorii, cazuale ori mi%te, totusi caracterul de irevocabilitate nu permite stipularea unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului (art.8 C.civ.). "stfel, o donatie este nula nu numai cand este facuta sub conditie pur potestativa (a carei realizare depinde e%clusiv de vointa donatorului), ci se admite ca ea este nula chiar daca este facuta sub o conditie simpla potestativa din partea donatorului (a carei realizare, pe langa vointa lui, depinde si de circumstance e%terioare care insa nu pot actiona in afara vointei lui). ! $lata datoriilor vi itoare nedeterminate. <ste nula donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le!ar contracta in viitor si a caror valoare n!a fost specificata prin actul de donatie (art.8 3 C.civ.), intrucat donatorul ar fi liber sa revoce donatia contractand datorii pana la concurenta valorii bunurilor donate (chiar daca, in fapt, nu contracteaza datorii). ! Dreptul de a dispute de bunul donat. Conform art.8 ( C.civ., in cazul in care donatorul si!a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite, donatia este nula cu privire la acel bun sau suma, chiar daca donatorul moare fara a fi dispus de ele- bunul sau suma se transmite mostenitorilor donatorului. $recizam insa ca reintoarcerea nu poate fi stipulata in favoarea unei alte persoane decat donatorul insusi (nici chiar in favoarea mostenitorilor sai), intrucat ar constitui o substitutie fideicomisara conditionala prohibita de lege.

$rincipiul irevocabilitatii donatiilor 5iberalitatile intre vii sunt, prin esenta lor irevocabile. "ceasta irevocabilitate, reglementata prin te%te speciale (art.801 si 8 !8 ( C.civ.), care actioneaza descura#ant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil, nu este cea prevazuta pentru toate contractele (art.&'& C.civ.) si care rezulta din principiul ca, o data incheiat, contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este :legea partilor:) si nu poate fi revocat (desfacut, desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele (irevocabilitate de gradul +). <vident, forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cazul contractului de donatie, in sensul ca !odata incheiat ! nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti, fie si donatarul. Dar irevocabilitatea donatiilor are un caracter special, particular, mai accentual decat forta obligatorie a oricarui contract, in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s!au realizat in forma autentica, deghizata, indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele, ci insasi esenta contractului, fiind o conditie de validitate pentru formarea lui

(irevocabilitate de gradul ++). "stfel fiind, orice clauza sau conditie a carei indeplinire atarna de vointa donatorului si care i!ar da posibilitatea de a zadarnici sau micsora, direct sau indirect, foloasele gratuite pe care contractul le creeaza pentru donatar sunt incompatibile cu esenta donatiilor, atragand nulitatea lor absoluta (art.8 C.civ.). 4anctiunea nulitatii loveste contractul in intregime, iar nu numai clauza incompatibila cu principiul irevocabilitatii si chiar daca aceasta clauza nu a fost cauza determinanta si impulsiva a liberalitatii. Cu toate acestea, daca donatia este divizibila si clauza o afecteaza numai in parte, pentru rest, efectele contractului se mentin. +ar daca, dupa moartea donatorului, succesorii sai in drepturi ! in cunostinta de cauza ! confirma sau e%ecuta donatia, nu mai pot invoca nulitatea pentru a cere restituirea bunului donat (art. 11') alin.3 C.civ.).

Revocabilitatea donatiilor /evocabilitatea donatiilor intre soti /eguli speciale. in ceea ce priveste contractul de donatie incheiat intre soti (deci in timpul casatoriei), poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator si care devin astfel bunuri proprii ale sotului donatar, daca nu s!a stipulat intrarea lor in comunitate, :ceea ce inseamna prefacerea dreptului de proprietate e%clusiva a sotului donator intr!un drept de proprietate devalmase a ambilor soti:. <vident, donatorul poate dona si cota!parte ideala ce!i apartine din dreptul de proprietate asupra unui bun ce nu formeaza obiectul comunitatii sau dreptul asupra unei mosteniri deschise (universalitate sau cota!parte indiviza asupra universalitatii), care este bun propriu al sotului!mostenitor (art.311it.b din C.fam.). /eferitor la donatiile dintre soti, Codul civil prevede anumite reguli speciale derogatorii de la regulile generale aplicabile donatiilor. Cea mai importanta regula speciala (celelalte fiind subsecvente) vizeaza derogarea de la principiul irevocabilitatii donatiilor. $otrivit art.&3) alin.l C.civ., :orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila:. 1. Dreptu+ de revocare fiind de esenta donatiilor dintre soti, nu este necesar sa fie stipulat in actul de donatie si nu poate fi inlaturat printr!o stipulatie contrara. "ceste donatii sunt valabile chiar daca s!au facut sub conditie potestativa, chiar daca se impune donatarului obligatia de a plati datoriile nedeterminate ale donatorului si chiar daca donatorul si!a rezervat dreptul de a dispune de bunurile daruite (art.8 ' C.civ.). 1ici reintoarcerea conventionala nu este aplicabila- in caz de predeces al donatarului (si descendentilor lui), cu sau fara aceasta clauza, oricum donatorul poate revoca donatia. 0ot astfel, donatiile intre soti nu se revoca de drept pentru survenienta de copil (art.&3) alin.3 C.civ.). +n timpul vietii donatorului nu este cazul a se aplica nici regulile privitore la revocarea donatiei pentru nee%ecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine- el o poate revoca ad nutum si fara a invoca cauzele prevazute de lege. +n schimb, dupa moartea donatorului, cand donatia devine irevocabila, mostenitorii lui pot cere revocarea pentru nee%ecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine potrivit regulilor pentru aceste cauze legate de revocare. . Cat priveste modurile de revocare, ea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in #ustitie si poate fi atat e%presa (de e%., prin act notarial sau prin testament), cat si tacita, implicita, constand intr!un act ulterior al donatorului din care rezulta vointa acestuia de a revoca dona!tia (de e%emplu, legatul cu titlu particular, avand ca obiect bunul donat, facut

prin testamentul care nu prevede, e%pres, revocarea). <ste insa necesar sa e%iste o identitate e%acta intre bunul care a format obiectul donatiei si obiectul revocarii. 3. $entru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale, legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute donatiile mutuale, reciproce intre soti facute in acelasi act (art.&38 C.civ.) si donatiile deghiza! te sau facute prin interpunere de persoane, chiar daca nu aduc atingere rezervei succesorale (art.&(0 alin. C.civ.), prezumandu!se ca sunt persoane interpuse copiii sotului donatar dintr!o alta casatorie (sau din afara casatoriei ori adoptat numai de acesta) si acele rude ale sotului donatar (rude in linie directa si pana la gradul += inclusiv pe linie colaterala) fata de care, in ipoteza deschiderii mostenirii, deci a mortii lor in momentul incheierii contractului de donatie, el ar fi avut vocatie (chemare) succesorala legala concreta, utila (art.&(1 C.civ.). Donatiile simulate Donatiile deghizate 1. 1otiune. /eguli aplicabile. Donatia este deghizata cand conform actului public apare incadrata intr!o operatiune #uridica cu titlu oneros. Deci in acest caz, actul public este simulat, neadevarat, si ascunde o donatie (deghizare totala, prin care se ascunde natura gratuita a contractului secret ). "vand insa in vedere faptul ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie, ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii (capacitate, irevocabilitate de gradul ++, reductiune, raport, revocare in cazurile prevazute de lege). Deci, pentru donatia deghizata se aplica aceleasir;eguli de fond care s!ar aplica si daca donatia ar fi aparenta. . 2orma. Controversata este problema ce forma trebuie sa imbrace aceste contracteforma autentica ceruta de lege pentru validitatea donatiilor sub sanctiunea nulitatii absolute sau forma contractului care deghizeaza donatia, ceruta de lege, de regula, numai ad probationem. De e%emplu, contractul prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de superficie asupra unei case sub aparenta unei vanzari!cumparari urmeaza sa fie incheiat in forma autentica (prevazuta de lege pentru donatii) sau poate fi incheiat sub forma unui act sub semnatura privata, stiut fiind ca, pentru instrainarea cu titlu oneros a constructiilor (fara instrainarea terenului aferent), legea nu prevede cerinta formei autentice. 3. Dovada. Cat priveste proba deghizarii (indiferent de forma in care s!a incheiat actul aparent), se aplica regulile din materia simulatiei, deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal (art.l1)* C.civ.) o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada scrisa ! art.11&) C.civ. ! care poate fi completata cu martori si prezumtii (potrivit regulilor de dovada a contractelor), in schimb tertii (inclusiv succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari ai partilor) prin orice mi#loace de proba. /eamintim ca, in aceasta materie, mostenitorii rezervatari sunt terti, pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu, iar nu dobandit prin mostenire de la defunct, actionand deci nu ca succesori universali. $entru a usura dovada deghizarii, legea (art.8(* C.civ.) prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta unui succesibil in linie dreapta (ruda in linie directa descendenta sau ascendenta, inclusiv rudenia civila rezultand din adoptie) reprezinta o donatie deghizata (supusa reductiunii), dar numai daca instrainarea s!a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere, iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheierea actului.

Donatiile prin interpunere de persoane Notiune. /eguli aplicabile. +n cazul donatiei prin interpunere de persoane simulatia nu vizeaza natura gratuita a contractului, ci persoana adevaratului donatar. 4e recurge la aceasta forma a simulatiei, de e%emplu, in cazul in care adevaratul donatar este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator sau gratificarea sa ar provoca ecouri nefavorabile in familia donatorului. Din aceasta cauza, contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa, prin contrainscris precizandu!se persoana adevaratului donatar. +n aceasta varietate a simulatiei nu se pun probleme in legatura cu forma contractuluideoarece contractul care se incheie cu persoana interpusa este o donatie, neindoielnic trebuie sa fie incheiat in forma autentica, realizandu!se astfel scopul ocrotirii donatorului si a familiei sale. 4unt aplicabile, evident, si conditiile de fond prevazute pentru donatii, care urmeaza sa fie apreciate si avute in vedere in raport cu adevaratul donatar (capacitatea, revocarea pentru cauzele prevazute de lege, reductiunea etc.). Datorita dificultatilor de dovada a simulatiei (la care se recurge mai ales pentru a ocoli incapacitatile speciale prevazute in materie de donatii) legea (art.81 C.civ.) prezuma absolut ca sunt persoane interpuse parintii, descendentii si sotul persoanei incapabile (de e%emplu, a tutorelui, medicului, cetateanului strain etc.) si care devin ! prin intermediul prezumtiei ! persoane incapabile de a primi donatii de la donator. Donatiile indirecte Notiune Conditii de fond si de forma. :Donatiile: indirecte sunt acte #uridice incheiate (nesimulat) cu intentia de a gratifica (de aceea sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati), dar infaptuite pe calea unui act #uridic diferit de contructul de donatie. $rin urmare, spre deosebire de donatia deghizata ! care este o adevarata donatie deoarece contractul aparent nu are o e%istenta reala, nu corespunde vointei reale a partilor !, in cazul :donatiei: indirecte actul care se incheie (altul decat donatia) este real, voit de parti, dar prin intermediul lui se realizeaza indirect o gratificare, o liberalitate. /ezulta ca :donatiile: indirecte sunt supuse numai regulilor de fond !nu si de forma ! ale donatiilor. +n schimb, actul prin intermediul caruia se realizeaza indirect liberalitatea, trebuie sa fie incheiat cu respectarea conditiilor de forma (daca este cazul) si de fond prevazute de lege pentru acel act. +n cazul acestor acte nu sunt aplicabile nici dispozitlile art.81( C.civ. referitoare la acceptarea donatiei facuta prin act separat. +n masura in care acceptarea este necesara pentru realizarea donatiei indirecte, ea urmeaza regulile prevazute pentru actul care!i serveste drept suport #uridic. "ctele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei :donatii: indirecte sunt8 renuntarea la un drept, remiterea de datorie si stipulatia in folosul altuia. /enuntarea /enuntarea la un drept nu este, prin ea insasi, o liberalitate (poate fi si cu titlu oneros). Dar daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica (e% animo donandi), atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati. $rin urmare, numai e%istenta intentiei de a gratifica da nastere unei donatii indirecte. Donatia este de fapt un act accesoriu al operatiei principale care este renuntarea si de care va profita persoana chemata in puterea legii de a beneficia de dreptul respectiv (de e%emplu, renuntarea la o mostenire de care va profita comostenitorul orimostenitorul subsecvent, renuntarea la uzufruct de care va profita nudul proprietar-

renuntarea la legat de care va profita colegatarul sau mostenitorul grevat de e%ecutarea legatului etc.). /emiterea /emiterea de datorie, prin care un creditor ! cu acordul debitorului ! renunta, total sau partial, cu titlu gratuit la valorificarea unui drept de creanta (art.1138!11( C.civ.), constituie o donatie indirecta. +n acest caz, debitorul realizeaza un folos gratuit, o imbogatire, care corespunde cu valoarea creantei ce ar fi trebuit sa plateasca creditorului. 4tipulatia 4tipulatia in favoarea unei terte persoane, facuta cu intentia de a gratifica (donandi causa), reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatii. Donatia indirecta realizata pe calea stipulatiei pentru altul prezinta insa si alte particularitati fata de regulile generale ale donatiilor.

Donatii manuale Notiune Darul manual reprezinta o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia se cer doua elemente8 a) acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit si b) traditiunea, predarea efectiva si reala (materiala) a bunului daruit. Deoarece darul manual este un act (iar nu fapt) #uridic, acordul partilor constituie temeiul #uridic al transferarii valorii din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. +ar :traditiunea: este e%teriorizarea acordului, inlocuind (dupa unii autori reprezentand) forma solemna prevazuta de lege pentru donatii si de natura a atrage atentia donatorului asupra gravitatii contractului pe care il incheie. =aliditatea darurilor manuale este consacrata prin art.'(( C.civ. care, la modurile de dobandire a proprietatii (prin e%ceptie de la art.&)1 C.civ.), prevede si traditiunea. /eprezentarea /eprezentarea in cazul darului manual. Darurile manuale facute persoanelor care au capacitatea de a primi o donatie, insa nu au e%ercitiul acestui drept, sunt valabile prin traditiunea bunurilor facute reprezentantilor lor legali, respectiv cu incuviintarea ocrotitorilor, iar daca contin si element oneros cu autorizatia autoritatii tutelare. $redarea! primirea se poate face si printr!un reprezentant conventional, mandatar, caci posesiunea se poate transmite sau dobandi prin intermediul altuia. /eguli /eguli de fond aplicabile. Darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor, insa este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii (liberalitati), inclusiv principiul irevocabilitatii. Darul manual poate fi insotit si de clauze accesorii- sarcini ori conditii, scutire de raport etc. 0raditiunea 0raditiunea reala este un element esential al darului manual, iar nu un mod de e%ecutare a contractului. "stfel, o simpla oferta verbala sau chiar constatata prin inscris sub semnatura privata a unui dar manual, acceptata ! fie si in scris ! de donatar, nu constituie un dar manual. 0 asemenea intelegere este nula absolut ca donatie (din lipsa formei autentice). +ar daca oferta si acceptarea s!au facut in forma autentica suntem in prezenta unei donatii obisnuite (avand ca obiect, de e%emplu, un autoturism), iar nu de dar manual. $rin urmare,

darul manual se poate realiza numai prin traditiune. Daca insa obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla de#a in mainile donatarului (de e%emplu, cu titlu de depozit, imprumut etc.), darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca, acceptata de donatar De asemenea, predarea unei sume de bani ! direct sau prin virament !unitatii care construieste sau vinde donatarului o locuinta are caracterul unui dar manual pentru a carui validitate nu este necesara forma autentica si nici inmanarea efectiva a sumei in mainile donatarului . Constituie dar manual si depunerea unei sume de bani la C<C (sau alta unitate bancara) pe numele unei alte persoane, daca aceasta depunere nu s!a facut cu alt titlu (plata unei datorii, acordarea unui imprumut etc.) . 0ot astfel,poate constitui dar manual depunerea de catre parinti a unei sume de bani la C<C pe numele copilului lor minor (sau ma#or), astfel incat ! devenind fara nici o alta formalitate proprietatea copilului (chiar daca in libret s!a prevazut o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parinti) ! nu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor si nu formeaza obiectul parta#ului la incetarea comunitatii, afara numai daca se dovedeste ca depunerea pe numele copilului nu s!a facut cu intentia ca suma in cauza sa iasa din patrimoniul comun al sotilor si sa intre in patrimoniul copilului. $rin urmare, sarcina probei revine celui care contesta intrarea sumei in patrimoniul copilului (minor sau ma#or). $ana la dovada contrara, caracterul de liberalitate (donatie) a depunerii se prezuma, copilul fiind titularul libretului. $rin urmare, producandu!se o asa!numita :dematerializare: a traditiunii bunurilor, darul manual se poate realiza prin forme moderne, care nu implica o predare efectiva, materiala a bunului donat, dar asigura totusi transferul efectiv al valorilor dintr!un patrimoniu in altul. +n schimb, nu constitute dar manual (si, bineinteles, nici donatie in general) predarea unui libret nominalizat pe numele donatorului ori a altei persoane, dar netransferat pe numele donatarului, pentru ca simpla predare a unui titlu nominativ nu implica transferul dreptului asupra sumelor. Dreptul nu poate fi considerat transmis cata vreme donatarul nu are nici o posibilitate legala sa dispuna de sumele inscrise in libret. >biectul >biectul darului manual. Datorita faptului ca traditiunea reala este un element esential al darului manual, numai bunurile mobile corporate susceptibile de traditiune pot forma obiectul darurilor manuale. 1ici imobilele, nici mobilele incorporale (drepturi de creanta, drepturi de create intelectuala, fond de comert etc.) nu pot forma obiectul unui dar manual, pentru ca nu sunt susceptibile de a fi transferate si dobandite printr!o predare si primire efectiva. 2ac e%ceptie titlurile la purtator !asimilate mobilelor corporale! si biletele de banca, pentru ca transmiterea acestora are loc de la mana la mana. <vident, nu pot forma obiectul darului manual nici bunurile viitoare, deoarece predarea presupune detinerea materiala (corpus) a bunului, deci e%istenta lui actuala. Darurile de nunta $roblema darurilor de nunta. 0 precizare se mai impune in legatura cu asa!numitele :daruri de nunta:(notiune neprevazuta in legislatie), dar care reprezinta aplicatii relativ frecvente ale darului manual. +n legatura cu aceste daruri de nunta, s!a decis ca ele urmeaza a fi considerate bunuri comune ale sotilor in cote egale, chiar daca au fost facute de parintii unuia dintre soti, deoarece sunt dobandite in timpul casatoriei si pentru ca se :presupune intentia (mentiunea)

dispunatorului ca ele sa devina comune: .1umai daca donatia se face (de parintii unuia dintre soti) nu cu ocazia serbarii nuntii, ci ulterior, bunul se considera ca fiind propriu . $e de alta parte insa, s!a decis ca ! in principiu ! bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei prin donatie sunt bunuri proprii, afara numai daca dispunatorul a aratat (e%pres sau cel putin e%primat neechivoc) ca a inteles sa gratifice pe ambii soti. +n solutionarea acestei probleme controversate, consideram ca trebuie sa avem in vedere numai dispozitiile legale e%istente sii numai diferentierile cuprinse in te%te. "stfel, prin derogare de la regula comunitatii bunurilor dobandite de catre oricare dintre soti in timpul casatoriei (art.30 C.fam.), sunt calificate bunuri proprii ale fiecarui sot :bunurile dobandite in timpul casatoriei prin... donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune:(art.31 lit.b C.fam.). >bservam ca legea e%cepteaza de la regula comunitatii donatiile, fara a distinge dupa forma lor de realizare (act autentic, donatie simulata sau indirecta ori dar manual). 0ot astfel, legea nu distinge in functie de momentul realizarii donatiei- cu ocazia serbarii nuntii sau la o alta data (dar, evident, in timpul casatoriei). De altfel, daca s!ar face e%ceptie (de la e%cepfie) pentru :darurile de nunta:, de ce nu s!ar e%cepta si darurile facute cu ocazia aniversarii casatoriei (de e%., la un an, la nunta de argint sau de aur etc.). +n sfarsit, legea nu distinge in functie de persoana donatorului (parinti sau alte rude mai apropiate sau mai indepartate in grad ! frati!surori, unchi!matusi ! ori persoane fara legatura de rudenie cu unul dintre soti). /ezulta ca asemenea diferentieri nu se #ustifica in drept, caci ubi le% non distinguit, nec nos distinguere debemus. "stfel fiind, bunurile dobandite prin donatie ! inclusiv darurile de nunta ! devin bunuri proprii ale fiecarui sot, daca dispunatorul nu a dispus ca ele sa devina comune. Dupa cum s!a subliniat mai recent in practica Curtii 4upreme de ?ustitie, :bunurile dobandite prin donatie sunt proprii, pentru a fi respectata vointa donatorului, care, daca nu a dispus altfel, nu poate fi presupus ca a inteles sa avanta#eze si sotui celui gratificat:;. Dovada darului manual Cu toate ca darul manual se perfecteaza prin faptui predarii si, ca atare, fiind o chestiune de fapt poate fi dovedita prin orice mi#loace de proba, pentru donator si succesorii sai, in vederea dovedirii actului #uridic al darului manual, ad probationem se cere e%istenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu martori sau prezumtii, conform regulilor generale in materie de probe (art.11&1 si urm. C.civ.). "stfel, daca donatorul cere revocarea pentru nee%ecutarea sarcinii ori pentru ingratitudine sau daca intervine revocarea de drept pentru survenienta de copil si se cere restituirea bunului donat. 5a fel daca succesorii sai in drepturi cer revocarea donatiei. +n schimb, daca mostenitorii rezervatari sau cei indreptatiti la raport cer reductiunea ori raportul donatiei, prezetandu!se cu un drept propriu, iar nu in calitate de succesori in drepturi, ei pot dovedi darul manual cu orice mi#loc de proba, la fel ca si orice alti terti.

Efectele intre parti Reguli generale Efectul translativ al contractului. Ca efect al donatiei, dreptul care formeaza obiectul contractului se transmite din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. Donatia poate avea ca efect si stingerea unui drept si a obligatiei corelative (remitere de datorie).

Daca dreptul transferat este o creanta, operatia intervenita intre parti se analizeaza ca o cesiune de creanta cu titlu gratuit, aplicandu!se regulile corespunzatoare (art. 13&1 si urm., C.civ.), cu derogarile care rezulta din natura gratuita a transferului. Cel mai frecvent, obiectul contractului il constituie un drept real. +n acest caz, ca si in materie de vanzare, transmiterea sau constituirea dreptului opereaza prin efectul realizarii acordului de vointa (art.&)1 C.civ.) in forma prevazuta de lege (forma autentica sau forma actului #uridic care realizeaza indirect donatia, in aceasta din urma ipoteza, de regula, solo consensu), dar neconditionat de predarea bunului care formeaza obiectul donatiei, cu e%ceptia darurilor manuale care se realizeaza prin traditiune. Obligatiile donatorului 1. >bligatia de predare. Dupa incheierea contractului donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite si sa!l pastreze pana la predare, raspunzand de pieirea sau deteriorarea lui provenita din culpa sa. +n cazul darului manual, evident, problema obligatiei de predare nu se pune. . >bligatia de garantie. Cazuri in care e%ista. 4pre deosebire de vanzator, in principiu donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune (art.8 8 alin.1 C.civ.) si nici pentru vicii ascunse, deoarece contractul este cu titlu gratuit . Obligatiile donatarului /egula. Donatia cu sarcini. Cand donatia este pur gratuita, donatarul nu are nici o obligatie, ci numai o indatorire denumita traditional :de recunostinta: care, in cazurile anume determinate de lege, este sanctionata prin posibilitatea data donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine . "ltfel se pune problema daca donatia este cu sarcina (sub mode). Dupa cum se stie, sarcina este o obligatie impusa donatarului, care ! dupa acceptarea donatiei ! este tinut s!o e%ecute. Desi sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie (intrucat nici una, nici alta nu afecteaza nasterea dreptului si in caz de realizare a conditiei sau de revocare a donatiei pentru nee%ecuarea sarcinii efectele sunt retroactive), ele nu trebuie sa fie confundate, deoarece regimul lor #uridic este diferit, cel putin sub doua aspecte8 ! in cazul conditiei rezolutorii, chiar daca este potestativa din partea donatarului, nu se creeaza nici o obligatie pentru el, fiind liber sa actioneze cum doreste, fara riscul de a!si vedea anga#ata raspunderea, caci conditia (rezolutorie) este numai o modalitate care, in caz de realizare, desfiinteaza dreptul afectat de ea. +n schimb, sarcina obliga pe donatar, in caz de nee%ecutare putandu!se recurge la masuri de e%ecutare, creditorul avand dreptul la actiunea in e%ecutare! conditia opereaza de drept (art. 101&), in schimb revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru nee%ecutarea sarcinii trebuie sa fie ceruta #ustitiei (art.83 C.civ.). 4arcina, ca si conditia, nu trebuie sa fie imposibila, ilicita sau imorala, potrivit regulilor generale. <a poate fi prevazuta fie in favoarea donatorului (de e%emplu, plata unei datorii), fie in favoarea unei terte persoane (cand se analizeaza ca o stipulatie pentru altul reprezentand o donatie indirecta grefata pe o donatie directa, daca stipulatia este facuta donandi causa), fie in favoarea donatarului insusi (de e%emplu, efectuarea unei calatorii de studiu). +n acest din urma caz, obligatia se #ustifica numai daca donatorul are vreun interes, cel putin moral, la e%ecutarea sarcinii. "ltfel obligatia donatarului fata de el insusi nu ar putea avea o e%istenta #uridica (decat, eventual, ca o conditie). +n cazul sarcinii stipulate in favoarea donatarului insusi, donatia este de fapt pur gratuita, insa cu posibilitatea revocarii pentru nee%ecutare. 1umai in cazul sarcinii stipulate in favoarea donatorului sau a unui tert donatia inceteaza sa fie liberalitate in masura sarcinii.

+ntrucat donatia cu sarcini este, in limita sarcinii, un contract sinalagmatic (si cu titlu oneros), in caz de nee%ecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice. "stfel, se poate cere indeplinirea prestatiei care formeaza obiectui sarcinii cu daune!interese si donatarul nu ar putea, fara consimtamantui donatorului, deci fara un nou contract, sa se libereze de sarcina, abandonand bunurile daruite. Dar se poate alege si o alta cale- revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru nee%ecutarea de obligatii. +n caz de nee%ecutare partiala sau e%ecutare cu intarziere instanta este chemata sa aprecieze gravitatea nerespectarii obligatiilor de catre debitor si, in functie de impre#urari, poate dispune rezolutiunea contractului (in cazuri temeinic #ustificate rezolutiunea partiala), eventual cu acordarea unui termen de gratie.

Opozabilitatea efectelor contractului fata de terti /eguli aplicabile. Ca si in materie de vanzare, opozabilitatea fata de terti este ingraditain privinta bunurilor mobile prin e%ceptia trasa din art. 1&0&!1&10 C.civ. (combinat cu art.&) C.civ.) prevazuta in favoarea tertului dobanditor de buna!credinta si posesor al lucrului daruit- in ce priveste transferul gratuit al unui drept de creanta prin formalitatea notificarii sau acceptarii conform regulilor de la materia cesiunii de creante, iar in privinta transmisiunilor gratuite de imobile prin formalitatea inscrierii dreptului in cartea funciara (art. si urm., art.'1 si ) din 5egea nr.)61&&'). +n principiu, se aplica deci regulile generale. +n privinta publicitatii imobiliare opereaza insa si anumite dispozitii speciale (art.81& C.civ.)8 "stfel, ! spre deosebire de actele cu titlu oneros, a caror inopozabilitate din cauza neinscrierii in cartea funciara este limitata ! neinscrierea in cartea funciara a dreptului real imobiliar dobandit prin donatie poate fi invocata :de orice persoane ce au interes la aceasta: (art.81& C.civ.), inclusiv dobanditorul cu titlu gratuit care a inregistrat cererea de inscriere mai intai si creditorul chirografar. /ezulta ca donatia neinscrisa in cartea funciara este opozabila numai partilor contractante si succesorilor lor universali si cu titlu universal (nu si succesorilor cu titlu particular sau creditorilor chirografari). $rin urmare, in aceasta materie se largeste cercul tertilor- succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari nu au calitatea de avanzii sai cauza (habentes causam), ci aceea de terti. $e de alta parte, art.81& C.civ. contine o restrictie cu privire la persoanele care, desi interesate sa o faca (si cu toate ca, potrivit regulilor generale, ar avea calitatea de a invoca inopozabilitatea), nu sunt totusi admise a invoca lipsa de inscriere in cartea funciara si anume, (pe langa parti si succesorii lor universali si cu titlu universal) acele persoane carora lipsa de inscriere li se poate imputa ca o culpa si succesorii lor universali sau cu titlu universal. "stfel, reprezentantii minorului sau ai celui pus sub interdictie. De asemenea, ascendentii care, potrivit art.81* C.civ., au acceptat donatia facuta unui minor sau interzis. Cauze de revocare /evocarea pentru ingratitudine 1. Cauze. <le sunt limitativ enumerate de art. 831 C.civ.8 a) atentat la viata donatorului. 1u se cere o condamnare penala, este suficient sa se stabileasca intentia de a ucide, intentia manifesta a autorului de a curma viata donatorului. @ciderea din culpa nu este cauza de revocare-

b) delicte, cruzimi sau in#urii grave. 9ravitatea faptelor se apreciaza de instanta . 4e cere insa ca fapta sa fi fost savarsita cu intentie, c) refuzul de alimente, ceea ce presupune ca donatorul a avut nevoie si a cerut alimente de la donatar, care ! avand posibilitatea ! a refuzat sa dea (a refuzat :fara cuvant:). /efuzul nu este sanctionat cu revocarea daca donatorul avea rude (sau alte persoane) obligate si in situatia de a!i acorda intretinere. +n ceea ce priveste cuantumul, alimentele nu trebuie sa treaca peste valoarea darului si, in consecinta, daca acesta piere fortuit donatarul poate refuza acordarea lor. +n toate cazurile, refuzul ne#ustificat de alimente este sanctionat numai prin posibilitatea revocarii donatiei- donatorul nu are actiune in #ustitie pentru a cere intretinere de la donatar. 0ot astfel ! asemanator obligatiei civile imperfecte (naturale) ! nici donatarul nu are actiune in restituirea (prin echivalent) a prestatiilor efectuate de bunavoie (art. 10& alin. C.civ.), chiar daca e%istau persoane in stare si obligate la intretinere potrivit legii. 4pre deosebire insa de obligatiile naturale, atitudinea negativa a donatarului constand in refuzul de alimente are o sanctiune specifica- actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine. . "ctiunea in revocare pentru ingratitudine este o pedeapsa civila si se caracterizeaza prin urmatoarele8 a) <ste o actiune strict personala si deci poate fi intentata numai de persoana impotriva careia faptele au fost savarsite, adica numai de catre donator. +mplicand dezlegarea unei probleme morale de vinovatie si de iertare sau de aplicare a pedepsei, actiunea nu poate fi e%ercitata nici de catre creditorii donatorului, pe calea actiunii oblice (art.&)( C.civ.), si nici de catre mostenitorii lui (desi actiunea are caracter patrimonial). +n mod e%ceptional, mostenitorii devin titularii actiunii in revocare8 ! daca a fost intentata de donator, dar acesta a decedat inainte de terminarea procesului! daca donatorul a decedat inainte de e%pirarea termenului in care actiunea putea fi intentata (art.833 alin. C.civ.). b) 2iind vorba de aplicarea unei pedepse, ceea ce nu se produce niciodata de drept (art.83 C.civ.), titularul actiunii (donatorul sau, in conditiile aratate, mostenitorul lui) ! cunoscand faptul de ingratitudine ! il poate ierta pe donatar (dar nu poate renunta la actiunea in revocare cu anticipatie, inainte de producerea actelor sau faptelor de ingratitudine, de e%emplu, in contractul de donatie). c) "ctiunea nu se poate intenta decat in contra autorului faptului de ingratitudine. Daca el moare fara ca actiunea sa fi fost intentata sau terminata ea se stinge, adica nu poate fi pornita, dar nici macar continuata impotriva mostenitorilor donatarului (art.833 alin. C.civ.). Daca sunt mai multi donatari, actiunea in revocare nu poate fi admisa decat impotriva acelor care s!au facut vinovati de ingratitudine . d) Deoarece actiunea in revocare pentru ingratitudine nu este o actiune in rezolutiune (cum este revocarea pentru nee%ecutarea sarcinii) sau in constatarea desflintarii de drept a contractului (ca in cazul revocarii pentru survenienta de copil), ci o actiune in restituire cu caracter de pedeapsa ! deci esentialmente personala ! admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de terti. +nseamna ca drepturile dobandite de terti (fie si cu titlu gratuit) inainte de intentarea actiunii sau, in cazul imobilelor, inainte de efectuarea publicitatii cererii de revocare raman neatinse (art.83(alin.1 C.civ.). +n privinta fructelor, legea (art.83( alin. C.civ.) prevede ca ele se restituie numai de la data cererii de revocare (desi de la comiterea faptului, donatarul ar trebui sa fie tratat ca un posesor de rea!credinta. Dispozitia se e%plica numai prin faptul ca pana in momentul introducerii cererii nu se stie care va fi atitudinea donatorului8 il va ierta sau nu). 0oate donatiile (facute prin act autentic, dar manual etc.) sunt supuse revocarii pentru cauza de ingratitudine.

Revocarea pentru survenienta de copil 1. Domeniu de aplicare. Donatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea nici un copil sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie si posterior i se naste (:dobandeste:) un copil din casatorie sau din afara casatoriei (copil legitim sau natural, in terminologia C.civ., art.83'). /evocarea se produce oricare ar fi felul sau valoarea donatiei (directa, indirecta, dar manual etc.). 2ace e%ceptie donatia intre soti, care ! fiind revocabila prin vointa sotului!donator ! nu este supusa revocarii de drept pentru nastere de copil (art.&3) alin.3 C.civ.). . 1atura #uridica. /evocarea pentru nasterea unui copil opereaza de drept (art.83' C.civ.). Deoarece aceasta revocare se produce mai mult in interesul copilului, ea nu poate fi inlaturata printr!o clauza contrara din contractul de donatie sau printr!un act de renuntare ulterior nasterii copilului, e%presa ori tacita, sau de confirmare din partea donatorului (art.83& C.civ.). <vident, e%ista posibilitatea refacerii donatiei dupa nasterea copilului, dar cu respectarea conditiilor prevazute de lege (forma autentica, dar manual cu traditio brevi manu etc.), donatie care nu va mai fi revocabila pentru survenienta de copil. 3. Conditii. $entru ca revocarea sa se produca trebuie sa fie indeplinite doua conditii. a) +n primul rand, se cere ca donatorul sa nu aiba vreun copil sau alt descendent in viata in momentul incheierii contractului de donatie. <%istenta unui copil conceput in momentul donatiei nu impicdic revocarea de plin drept prin nasterea copilului dupa incheierea contractului (art 83) C.civ.), caci copilul conceput este considerat nascut (infans conceptus pro nato habetur) numai de cate ori este vorba de interesele (avanta#ele, drepturile) sale (,uotiens de commodis eius agitur ! art.) din Decretul nr.3161&*(), or in acest caz nu este in interesul sau sa fie considerat nascut. Daca donatorul avea in momentul incheierii contractului un copil declarat disparut ! desi acest copil este socotit a fi in viata (art. 1& din Decr.nr.3161&*() ! nasterea ulterioara a unui copil atrage revocarea, caci pentru ca revocarea sa nu opereze, art.83' C.civ. cere ca donatorul sa aiba un copil :e%istent: in timpul facerii donatiei, ori cel declarat disparut ! desi prezumat a fi in viata ! este, prin definitie, o persoana a carei e%istenta este putin probabila, ceea ce il poate determina pe donator sa faca donatia. $e de alta parte, disparutul este socotit a fi in viata pentru ca, de regula, prezumtia opereaza in interesul lui. +n cazul de fata, prezumtia ar opera in detrimentui lui. 3ineinteles, daca s!a declarat prin hotarare #udecatoreasca moartea copilului, el nu mai este :e%istent:. b) " doua conditie este ca donatorului sa i se nasca un copil, fie si postum (dupa moarte). Conditia este indeplinita, dupa cum am vazut, daca copilul nascut dupa incheierea contractului a fost conceput la acea data. Durata vietii copilului este indiferenta- revocarea se produce de drept prin nastere, chiar daca el moare inainte de intentarea actiunii in restituire. (. $roblema adoptiei. in legatura cu conditiile revocarii pentru survenienta de copil, se mai pune problema ce efecte produce, in aceasta materie, adoptia. $roblema este controversata. a) $otrivit unei pareri, e%istenta unui copil adoptat :impiedica revocarea donatiei, deoarece este asimilat copilului din casatorie:;. "utorul are in vedere faptui ca raporturile adoptatorului cu copilul adoptat (si descendentii sai) sunt asimilate cu legaturile de rudenie rezultand din filiatia fireasca, si aceasta indiferent daca adoptia a fost cu toate efectele unei filiatii firesti (cu efecte depline) sau cu efecte restranse (art.)* si )& C.fam., articole abrogate pentru viitor prin >.@.9. nr. *61&&) cu privire la regimul #uridic al adoptiei, modificata prin 5egea nr.8)61&&8 pentru aprobarea >.@.9. nr. *61&&)). +n consecinta, potrivit acestei pareri, daca donatorul avea un copil adoptat in momentul donatiei, nasterea sau adoptarea unui alt copil dupa incheierea contractului nu atrage

revocarea. lar daca donatorul n!a avut nici un copil in momentul contractarii, adoptarea unui copil dupa momentul donatei are drept efect revocarea donatiei. *. <fecte. /evocarea pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data incheierii contractului de donatie. Deoarece donatia se desfiinteaza retroactiv, revocarea produce efecte nu numai impotriva donatarului si succesorilor sai (universali, cu titlu universal sau cu titlu particular) care au dobandit mortis causa, dar si in privinta tertilor dobanditori prin acte intre vii ai bunurilor daruite- resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. +nsa, potrivit regulilor generale, in cazul mobilelor tertul dobanditor de buna credinta va putea opune e%ceptia prevazuta de art. 1&0&!1&10 C.civ., iar in cazul imobilelor uzucapiunea de 10! 0 ani. $osesorul care nu indeplineste conditiile necesare poate invoca numai uzucapiunea de 30 de ani. Daca donatia revocata pentru survenienta de copil era cu sarcini, revocarea nu se produce decat in limita folosului pur gratuit procurat donatarului.