Sunetul se propag diferit n diverse materiale (viteza, spectrul de frecvene, suprimare, etc.).

Acesta se propag i dup modul n care este construit locul de emisie. Dac acesta are de exemplu proprietile unei sli de spectacol sunetul va lovi pereii slii i se va propaga n toat sala. Fenomenul ecoului este reflectarea sunetului de ctre muni sau de stnci. Acustica se ocup cu studiul undelor sonore care pot produce senzaii auditive (cu frecvena cuprins n intervalul ! "z # ! $"z) dar i cu studiul ultrasunetelor (frecvene mai mari de ! $"z) i al infrasunetelor (frecvene mai mici de ! "z). %nde & %nda reprezinta fenomenul de propagare din aproape in aproape, in timp si spatiu a unei oscilatii. ' %ndele elastice sunt generate de o pertur(atie mecanica intr#un mediu elastic. ' %ndele electromagnetice sunt generate de variatia (oscilatia) campului electromagnetic.

%nde elastice & )lasificare* ' %nde transversale* oscilatia este perpendiculara pe directia de propagare. ' %nde longitudinale* oscilatia este realizata de# a lungul directiei de propagare.

%nde longitudinale si transversale & %ndele longitudinale determin modificri periodice ale densit+ii mediului pe direc+ia pe care se propag ,i se propag n toate strile de agregare ale materiei. & %ndele transversale determin deformarea mediului ,i se propag numai n solide ,i la suprafa+a lic-idelor. Aparitia undelelor transversale este posi(ila doar daca sc-im(area formei mediului este urmata de aparitia unor forte elastice de revenire. .iteza undelor & /a propagarea oscilatiilor intr#un mediu elastic se realizeaza si sc-im(area fazei. .iteza de propagare a oscilatiilor intr#un mediu elastic , numita si viteza de faza este* v0u 0 v & 1xperimental s#a sta(ilit ca viteza de faza este determinata numai de proprietatile mediului si starea sa de agregare.

/=

)aracteristicile propagarii undelor elastice & 2n medii izotrope undele mecanice se propaga in toate directiile cu aceeasi viteza, & .iteza de propagare nu depinde de intensitatea pertur(atiei, & .iteza de propagare a undelor depinde de proprietatile fizice ale mediului. & /a trecerea undei dintr#un mediu in altul frecventa de oscilatie ramane constanta dar lungimea de unda variaza corespunzator cu variatia vitezei v. )aracteristicile propagarii undelor elastice & 2n cazul mediilor solide viteza undelor longitudinale este mai mare decat a undelor transversale. Aceast deose(ire ntre vitezele de propagare a celor dou tipuri de unde este folosit n seismologie pentru determinarea epicentrului cutremurelor. ' 3nti este perceput unda longitudinal, ca o vi(ra+ie (trepida+ie) a podelei ,i dup ctva timp (zeci de secunde) apare unda transversal ca o vi(ra+ie sau oscila+ie (legnare) orizontal.

4entru ca o und elastic s provoace senzaii auditive tre(uie s ndeplineasc trei condiii* S ai( o durat mai mare de !,!5 s. S ai( o intensitate peste pragul de audi(ilitate 6!#6 78m S ai( o frecvent cuprins n intervalul ! "z 9 v 9 ! $"z :egiunea din spaiu n care se propag undele sonore poart numele de cmp sonor. 3n mediile solide elastice se propag att unde longitudinale ct i transversale. 4rin lic-ide i gaze (atmosfer) se pot propaga numai undele longitudinale. %nde acustice & Sunetul reprezinta o miscare oscilatorie a particulelor unui mediu eleastic care produce o senzatie auditiva. & Acustica studiaza fenomene produse de vi(ratiile mecanice si de propagarea lor su( forma de unde elastice. ' %rec-ea omeneasca este un receptor remarca(il, capa(il sa analizeze sunetul perceput, la fel ca un aparat spectral, descompunndu#l n spectrul oscilatiilor armonice simple. %nde acustice & %rec-ea omeneasca percepe sunetele cu frecventele cuprinse n intervalul 65"z ' !$"z. & Dupa spectrul frecventelor, sunetele se clasifica n * ' zgomote* sunete cu spectrul continuu, ' sunete muzicale* sunete cu spectru discontinuu. & Aceste vi(ratii se impart in mai multe categorii in functie de frecventa lor* ;scilatiile mecanice cu frecventa su( 65 "z se numesc infrasunete, & ;scilatiile cu frecventa peste ! $"z se numesc ultrasunete. ' 2nfrasunetele sunt percepute de pasari si pesti, care <simt= astfel, producerea cutremurelor si apropierea furtunilor. ' %ltrasunetele sunt percepute de catre lilieci. Din cauza lungimii de unda foarte mici, ultrasunetele au o directivitate remarca(ila si animalele respective se pot orienta n spatiu si pot percepe deplasarea o(iectelor pe care se reflecta ultrasunetele. ;rganismele vii sunt surse de vi(ratii mecanice si acustice, medii de propagare pentru ele si sisteme de receptionare. & )a surse acustice organismele vii produc

sunete si zgomote. >ama acestora este larga* ' ?ataile inimii ' @gomotele z(orului pasarilor, al insectelor, etc.

)alit+ile sunetelor & 3nl+imea sunetelor este determinat de frecven+a lor, sunetul fiind cu att mai nalt cu ct frecven+a lui este mai mare. ' Sunetele ale cror frecven+e sunt un multiplu ntreg al unei frecven+e A! poart numele de armonice ale acestui sunet. & Bim(rul sunetelor este determinat de numrul, nl+imea ,i intensitatea armonicelor care nso+esc sunetul fundamental. )alit+ile sunetelor & 2ntensitatea sunetului reprezint energia medie a undelor sonore, ce str(ate pe direc+ie normal, unitatea de suprafa+, n unitatea de timp* 20d18dSCdt D2Esi078m Domeniul de audi(ilitate & 3n mod experimental, s#a constatat c sunetele sunt percepute de urec-ea omeneasc dac au intensit+i ce dep,esc anumite limite, limite ce depind de frecven+a lor. & De asemenea tot experimental s#a constatat c sunetele foarte intense a cror intensitate dep,e,te o limit superioar (ce de asemenea depinde de frecven+a lor) provoac doar o senza+ie de durere. )ele dou limite, cea inferioar ,i cea superioar reprezint pregurile de audi(ilitate delimitnd domeniul de audi(ilitate. & /imita inferioar reprezint pragul auditiv inferior ,i pentru frecven+a de 6.!!!"z intensitatea are valoarea cea mai mic 2! 0 6!#6 78m . & )ur(a superioar reprezint pragul auditiv superior, sau pragul senza+iei de durere, ,i intensitatea atinge valoarea maxim de 2max 0 6! 78m , la aceea,i frecven+ de 6!F "z. 4entru aprecierea cantitativ a semnalelor sonore nu se folose,te intensitatea sonor ci raportul acesteia fa+ de pregul auditiv inferior deoarece noi percepem sunetele ntr#o scar logaritmic. Se define,te astfel, nivelul intensit+ii sonore Gs prin expresia * Ns=k* logI/I0

2! 0 6!#6 78m , este intensitatea de referin+, & 2 este intensitatea sunetului msurat. & $ este o constant ce poate lua valorile 6 sau 6!. ' 4entru $06 nivelul intensit+ii sonore se exprim in (eli (?), iar ' pentru $ 0 6! nivelul intensit+ii sonore se exprim in deci(eli (d?). Gotificm cteva valori ale nivelului intensit+ii sonore* ' vor(irea n ,oapt are ! d? ' conversa+ia normal tare are 5! d? ' zgomotul unei strzi aglomerate are H! d? ' zgomotul produs de o motociclet are 6!! d? ' zgomotul produs de un tur(oreactor are 6 ! d?