ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE

~SOMAJUL IN ROMANIA INAINTE SI IN TIMPUL CRIZEI SI SOLUTIILE DE IESIRE~

MEMBRII ECHIPEI: MARES ANDREEA MARIN MARIANA MEREACRE ANABELA MEHEDINT LAURA PALADA DANIELA

BUCURESTI , 2010

CUPRINS
ARGUMENT.............................................................................................pag.3

CAP I: SOMAJUL-NO IUNI TEORETICE...............................................pag.4

Definirea somajului Curba posibilitatilor de productie si aparitia somajului Tipologia si cauzele somajului Nivelul si durata somajului Somajul ciclic si somajul neciclic Somajul natural si factorii care il determina Ce sunt somerii? Evaluarea si costurile somajului Histereza somajului Indicatori statistici ai somajului Definirea indicatorilor statistici ai somajului Modalitati statistice de determinare a indicatorilor somajului egea lui !"un Consecintele microeconomice ale somajului Consecintele macroeconomice ale somajului

Costurile sociale ale somajului

CAP II : OMAJUL N ROM NIA

Fenomenul somajului in Romania Caracteristici structurale ale somajului Analiza globala a somajului Evolutia somajului in perioa a !""#$!"%"

CAP III-SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA

#olitici si masuri de combatere a somajului$

CAP IV- CONCLUZII

&'&(')GRAF'E

ARGUMENT

Obiectivul lucrarii este acela de a realiza o analiza a fenomenului somajului in Romania, in perioada 1991-2010. Necesitatea lucrarii este data de evolutia complexa a fenomenului somajului in functie de o multitudine de factori economici si sociali. tructura lucrarii include patru capitole in care se abordeaza problematica somajului. !apitolul intitulat "Notiuni teoretice# realizeaza o descriere a fenomenului somajului, clasificari in functie de mai multe criterii, prezinta cauzele fenomenului si alte aspecte teoretice ale fenomenului somajului. !apitolul intitulat " omajul in Romania# prezinta evolutia fenomenului de somaj in Romania in intervalul anilor 1991-2010 utilizand date statistice relevante si prezinta politica de combatere a fenomenului. !apitolul intitulat " olutii de iesire din criza# prezinta masurile si politicile de reducere a fenomenului. $ucrarea se inc%eie cu concluzii in care se dezvolta comparatia dintre somajul din Romania si cel din &niunea 'uropeana.

CAP I : SOMAJUL -NOTIUNI TEORETICE

Motto:Dreptul la munca este conditia si rezultatul slobozeniei, exercitiului muncii este sfintirea si practica egalitatii(Kogalniceanu) 1.1 DEFINIREA SOMAJULUI
omajul este un dezec%ilibru al pietei muncii la nivelul ei national , un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. (roblematica ocuparii si a somajului a fost tan)ential abordata in analiza tranzactiilor de pe piata muncii, unde se manifesta ca o discrepantza dintre cererea si oferta de munca. *n fond, ea constituie un aspect major al ec%ilibrului macroeconomic si este strans le)ata de realizarea cresterii economice actuale si potentiale si din acest considerent reprezinta o componenta importanta a politicii macroeconomice avand implicatii atat economice, cat si sociale.

Ocuparea resurselor de munca reprezinta o actiune rationala complexa, specifica mana)ementului resurselor umane, prin care se stabilesc si se realizeaza proportii optime privind structura, repartizarea, distribuirea si incadrarea la diferite locuri de munca a oamenilor, in functie de calificare, de cerintele locurilor de munca respective, de retribuire, de scopul final al an)ajatorului, tinandu-se seama de le)ile pietei muncii concurentiale, de normele juridice, etnice si cele ale ec%itatii sau justitiei sociale statuate pe plan intern si international. Ocuparea tine de mecanismul de functionare a pietei muncii care poate fi caracterizata prin starea de ec%ilibru sau dezec%ilibru, reflectand subocupare sau c%iar supraocupare. Ocuparea deplina reflecta nivelul, structura si calitatea utilizarii resurselor de munca in mod optim, adica favorizeaza maximizarea efectului util, concretizat in bunuri economice pentru satisfacerea nevoilor oamenilor si comunitatilor umane. +stfel, ocuparea deplina implica si ocuparea eficienta a resurselor de munca, fiind compatibila cu rata naturala a somajului, cu somajul normal. Ocuparea este un proces multidimensional, adica presupune imbinarea or)anica a unor elemente de natura economica, demo)rafica, educativ-formativa, social-comportamentala si juridic-institutionala. *n acelasi timp, ocuparea este mai cuprinzatoare decat aria muncii salariale propriu-zise, deoarece include toate )enurile de activitati si structuri ocupationale care definesc un loc de munca, un venit retribuit, stimulativ pentru om si pentru evolutia mediului de afaceri in care el actioneaza. ,e asemenea, in procesul )lobalizarii economiei se poate ajun)e la "externalizarea# sau -internationalizarea# ocuparii, cu efecte favorabile pentru unele persoane si mai putin favorabile pentru altele. *n functie de sensul fluxului ocuparii, in contextul )lobalizarii, ocuparea devine purtatoare de dumpin) social. +tin)erea tintelor ocuparii depline trebuie sa se obtina concomitent cu accentuarea competitivitatii si cu inaintarea ferma pe traseele unei noi societati, adica societatea intemeiata pe cunoastere si creativitate informationala. Ocuparea, ca finalitate complexa, nu inseamna insa ca se evalueaza doar la inc%eierea ciclului economic, ci, ea se determina ex-ante, avandu-se in vedere rezultatele ce trebuie sa se intre)istreze expost. e intele)e de aici ca pentru predeterminarea ocuparii se iau in calcul noile exi)ente de calificare si de structurare profesionala )enerate de tipul avansat de pro)res te%nic si te%nolo)ic, concomitent cu aplicarea masurilor privind. atenuarea imbatranirii demo)rafice a ofertei de munca/ prevenirea somajului juvenil si a celui de lun)a durata/ sporirea ratei de ocupare de catre femeile apte de munca/ mentinerea pe piata muncii a persoanelor varsnice in relatie cu marirea varstei de pensionare etc

1.2 CURBA POSIBILITATILOR DE PRODUCTIE SI APARITIA SOMAJULUI

,iferenta dintre fosrta de munca si populatia totala poate fi ilustrata de curbele posibilitatilor de productie.'xista o limita a cantitatii de bunuri si servicii ce pot fi produse intr-o economie in orice perioada de timp .*n )eneral, posibilitatile noastre de productie sunt limitate de doi factori. Resursele 0e%nolo)ia ,esi resursele disponibile si te%nolo)ia 1no2-%o2 evident limiteaza (N3 potential, productia are alte constran)eri bune.*n particular marimea fosrtei de munca este mult mai mica decat numarul total al populatiei dintr-o tara.!onstran)erile sunt impuse de utilizarea resurselor materiale si a te%nolo)iei

4uvernul limiteaza fiecare recolta anuala de lemn pe terenurile publice, restran)e utilizarea te%nolo)iei.*nteresul pentru productia mediului si pentru conservarea mediului constrin)e utilizarea resurselor si te%nolo)iei si limiteaza annual output-ul. (osibilitatile productiei fizice ale societatii sunt acelea care vor exista in absenta constran)erilor institutionale,sunt acelea care incorporeaza constran)erile sociale in utilizarea resurselor. (e termen scurt te%nolo)iile si constran)erile sociale,problema noastra imediata nu este extinderea posibilitatilor de productie, ci atin)erea lor.Noi nu putem atin)e punctele din exteriorul curbelor posibilitatilor institutionale de productie, dar putem cu usurinta san e apropiem undeva in interiorul acelei curbe. 'senta problemei noastre este aceea ca noi nu utilizam din plin forta de munca disponibila.&nii componenti ai fortei de munca nu pot )asi slujbe si atunci raman someri,deci apare somajul

1.3TIPOLOGIA SI CAUZELE SOMAJULUI

'xista mai multe cai prin care o persoana poate deveni somer, adica rezerva de munca a societatii. O persoana poate deveni somer atunci cand intra in randul fortei de munca si cauta pentru prima data un loc de munca ,evine somer o persoana care se reintoarce la forta de munca dup ace nu a cautat de lucru o perioada maxima prevazuta de le)islatia muncii5 timp de 6 saptamani cum prevede le)ea7 O persoana poate fi concediata definitive sau pentru o anumita perioada de timp atunci cand spera ca cererea din bunurile sau serviciile respective va reveni la normal $ucratorii pot pierde definitive slujba prin inc%iderea firmei , adica este vorba de o parasire involuntara5fortata7a slujbei. omajul a devenit o problema odata cu dezvoltarea industriala, respectiv incepand cu cea de a doua jumatate a secolului al 89***-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productiile si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori ce deveneau someri. $a inceput, somajul era considerat un fenomen trecator, conjunctual. Realitatea din toate tarile a demonstarat ca somajul are un caracter permanent, astfel incat economistii si-au indreptat atentia asupra lui inca din zorii economiei, ca stiinta. !onceptul de somaj este, dupa cum am constatat, oarecum ambi)uu, din moment ce oricine ar dori sa lucreze in sc%imbul unei sume )eneroase de bani. 'conomistii tind sa rezolve aceasta dilema coreland dorinta indivizilor de a munci cu salariul mediu pe respectiva piata a muncii. O prima delimitare a somajului este aceea in somaj voluntar si somaj involuntar. omajul voluntar exista atunci cand muncitorii refuza oportunitatile de a se an)aja in anumite slujbe, la salariile existente pe piata. omajul involuntar exista atunci cand in economie sunt insuficiente locuri de munca, la salariile existente. (rocentul somerilor care sunt nean)ajati voluntar este cunoscut, potrivit unor definitii, ca fiind rata naturala a somajului.

epararea somajului in voluntar si involuntar este una din controversele majore din teoria economica. 'conomistii 1e:nesieni au afirmat ca cea mai mare parte a somajului din timpul crizelor economice din anii ;<0 si ;=0 s-au datorat deficitului cererii, fiind, deci, de natura involuntara. (e de alta parte, economistii clasici ai teoriei asteptarilor rationale pleaca de la premisa ca piata muncii ajusteaza imediat cresterile somajului, prin scaderea salariilor. ,in punctul lor de vedere, in anii ;<0 erau locuri de munca suficiente, dar muncitorii au refuzat sa le ia. 0ot somajul din timpul crizelor economice era voluntar, mentinandu-se la rata sa naturala. !el mai frecvent sistem de clasificare are la baza impartirea somajului pe cauze in urmatoarele mari tipuri. somaj frictional, structural, in timp ce dupa raportul cerere-oferta, se identifica somajul sezonier si ciclic. -a incercat si o )rupare a acestor tipuri de somaj in functie de caracterul lor voluntar si involuntar. somajul ciclic este considerat involuntar in timp ce toate celelalte tipuri sunt considerate somaj voluntar. *n cele ce urmeaza, se va face o abordare a acestor tipuri de somaj din punct de vedere al functionarii si locului lor pe piata muncii.

1.4 NIVELUL SI DURATA SOMAJULUI

Rata somajului poate varia foarte mult pe diferite cate)orii de forta de munca.pe sexe , pe varste, p erase, pe meserii, pe zone+ceasta variatie a somajului pe cate)orii de forta de munca o putem analiza cu ajutorul relatiei dintre rata somajului pe aceste cate)orii si rata )lobala a somajului ,urata somajului poate fi definita ca fiind perioada scursa din momentul pierderii locului de munca sau a reducerii saptamanii de lucru5in cazul somajului partial7 pana la momentul reluarii normale a lucrului sau iesirii din randurile fortei de munca. ,urata somajului influenteaza rata somajului , deoarece cu cat este mai scurta durata medie a somajului, cu atat mai mari vor fi fluxurile de intrare si iesire din somaj >ulte din perioadele de somaj se termina prin retra)erea somerilor din randul fortei de munca in special a celor inaintati in varsta care nu mai au capacitatea de a se recalifica (iata muncii este intr-o permanenta miscare ,iar cu cat fluxurile de intrare in somaj sunt mai mari ca fluxurile de iesire din somaj, cu atat nivelul somajului va creste !resterea numarului de concedieri si de abandonari ale locurilor de munca duc la cresterea fluxurilor de intrare in piata muncii, eoarece noilor intrati le este necesara o perioada de timp pana sa )aseasca o slujba. Reintrarea in forta de munca o fac persoanele ce au o varsta la acre ar trebui sa traiasca linistiti din pensii, rente,dobanzi ,aca analizam motivele somajului in oricare tara o sa constatam ca principalul motiv este pierderea locurilor de munca, din diferite motive.0oate acestea fac ca fluxurile de intrare in somaj si cele de iesire din somaj sa fie destul de intense (utem acum sa sustinem ca exista o serie de factori de care depinde durata somajului% tructura demo)rafica a fortei de munca
7

 Numarul si tipul slujbelor disponibile ,orinta si abilitatea somerilor de a continua cautarile pentru o slujba mai buna Or)anizarea pietei munci, in sensul existentei unor a)entii de plasare si a unor birouri speciale de plasare a tinerilor In functie de natura si cauzele somajului% 17Somaj conjunctual, )enerat de reducerea volumului activitatii economice a intreprinderilor ca urmare a deteriorarii conjuncturii economice interne si?sau internationale, a variatiilor conjunctuale ale cererii si ofertei de bunuri si servicii, care provoaca o reducere a necesarului de forta de munca. 27Somajul frictional se circumscrie perioadei necesare in mod normal pentru a )asi un alt loc de munca. 'ste probabil cea mai raspandita raspandita forma de somaj care poate apare c%iar si in conditia ocuparii depline a fortei de munca. <7Somajul structural5 somaj de neadaptare7 este consecinta unui dezec%ilibru intre structurile ocupational-profesionale, teritoriale, demo)rafice ale ofertei fortei de munca si ale cererii. +ceste neconcordante pot apare datorita. structurii sectoriale si teritoriale a economiei, pro)resul te%nolo)ic, structurii sistemului edcational etc In functie de raportul cerere&oferta pe diverse piete si de impactul acestora asupra pietei muncii' teoria economica a pus in evidenta doua forme de somaj% 17Somajul clasic, ca urmare a retinerii intreprinzatorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri si servicii. !%iar daca exista cerere efectiva, intreprinzatorii nu sunt interesati in lar)irea capacitatilor de productie si in an)ajarea de forta de munca suplimentara de productie deoarece firmele fie sunt in pierdere de competivitate- ca urmare a costurilor de productie mai mari- fie ca nu-si asuma noi riscuri/ numit si somaj prin eficienta a productiei. 27Somaj ciclic sau somaj prin insuficineta cererii, apare atunci cand cererea de bunuri si servicii din toate sectoarele economiei5 economia reala, sectorul menaje sau restul lumii7 este mai mica decat oferta. !onsecinta este o oferta de forta de munca mai mare decat cererea. <7Somajul sezonier este similar celui ciclic, in sensul ca este determinat de fluctuatiile cererii de forta de munca. *n acest caz, fluctuatiile cererii de munca pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic dea lun)ul anului. ,e exemplu, cererea de munca in a)ricultura sau constructii scade in lunile de iarna. In functie de tipul decidentului% 17Somaj voluntar, de sor)inte clasica, apare atunci cand o parte a fortei de munca nu accepta sa mai lucreze la nivelul salariului propus de intreprinzator. ,ecizia de a intra in somaj apartine salariatului. 27Somajul involuntar apare in situatia in care decizia de trimitere in somaj apartine intreprinzatorului, fiind determinata de cauze care-si au ori)inea, mai ales pe piata bunurilor si serviciilor. lipsa pietelor de desfacere, insuficienta cererii etc.

1.5 SOMAJ CICLIC

SI SOMAJ NECICLIC

omaj natural si deci o rata naturala a somajului ,somaj ce se dovedeste a fi un - rau necesar# economiei de piata.

+cest somaj corespunzator ratei naturale a somajului, il definim ca fiind somajul neciclic5structural7. omajul neciclic este deci somajul care rezulta din structura pietei muncii, adica din natura locurilor de munca din economie. Nivelul productiei nu se afla insa intotdeuna la nivelul ocuparii inte)rale a fortei de munca datorita fluctuatiilor ciclice din economie. omajul care este peste nivelul celui natural si care apare atunci cand productia este sub nivelul de ocupare deplina a fortei de munca se numeste somaj ciclic. omajul ciclic apare cand nu sunt destule slujbe intr-o anumita zona, cand cererea de lucratori intr-o anumita perioada inre)istreaza o cadere.+cesta nu este un caz al mobilitatii dintre slujbe 5somaj frictional7sau c%iar al indemanarilor cautatorilor de slujbe5somaj structural7.'ste un simplu nivel de cerere de bunuri si servicii, de munca. omajul ciclic este somajul in care numarul locurilor de munca este intotdeauna mai mic decat numarul cautatorilor de locuri de munca. @iecare din acesti < factori , care devin cauze ce situaza salariul practicat deasupra celui de ec%ilibru, determina un anumit tip de somaj, in cadrul cate)oriei somajului de dezec%ilibru.

1.6 SOMAJUL NATURAL SI FACTORII CE IL DETERMINA

@unctionarea normala a pietei muncii are loc atunci cand exista un somaj natural a carui rata corespunde folosirii inte)rale5depline7 a fortei de munca. Rata naturala a somajului este deci o rata care asi)ura ec%ilibrul macroeconomic Rata naturala a somajului mai este denumita ca fiin acea rata a somajului care nu accelereaza inflatia *n modelul curbei (%illips, inflatia tinde sa creasca atunci cand rata somajului actual este mai mica decat rata somajului natural sis a creasca atunci cand somajul actual este mai mare decat somajul natural. *n )eneral diferenta dintre rata somajului actual si rata somajului natral este denumita somaj ciclic, adica somajul care poate fi redus printr-o politica macroeconomica expansionista fara a determina o crestere nesfarsita in rata inflatiei. ,esi)ur ca un mod simplu de determinare a ratei naturale a somajului este sa calculam media ratei actuale a somajului pe o perioada mai lun)a de timp, medie care netezeste deviatiile ciclice ale somajului sub si peste rata naturala. O alta posibilitate ar fi sa se alea)a un anumit an in care se considera ca a existat o folosire deplina a fortei de munca si inflatia asteptata a fost aproximativ e)ala cu nivelul sau actual. O metoda mai sistematica poate fi acea a extimarii unei curbe (%illips sis a determinam rata somajului ce corespunde unei rate a inflatiei neaccelerate. (actorii ce determina rata naturala a somajului% tructura si mi)ratia populatiei din tara respectiva

 Rata naturala a somajului este determinate de existenta salariului minim pe economie , salriul ce are drept scop asi)urarea unui nivel decent de renumerare pentru toti cei acre muncesc si care este re)lementat in le)islatia fiecarei tari omajul natural poate fi influenatat de nivelul ratelor de crestere a diferitelor sectoare de activitate +jutorul de somaj poate fi considerat factor ce influenteaza rata naturala a somajului 5lucratorii iau in considerare rata de inlocuire a venitului, adica raportul dintre venitul disponibil pe timpui perioadei de somaj si venitul disponibil in timpui perioeadei de an)ajare 7 (uterea sindicatelor care difera de la o tara la alta poate influenta rata naturala a somajului prin puterea lor de ne)ociere cu fluctuatii in timp *mpozitele sunt un alt element de influentare a pietei muncii5pentru determinarea cererii de munca a patronilor conteaza salariul brut pe il platesc lucratorilor, nu ceea ce primesc efectiv lucratorii, diferenta este tocmai impozitul pe venit care in ultimi ani a crescut semnificativ in toate tarile7 @enomenul %isteresis pe piata munci poate fi considerat element ce influenateaza rata naturala a somajului 5poate fi influentata de modificari temporale in rata actuala a somajului 7 Rata naturala a somajului se determina ca o medie ponderata a ratelor naturale ale somajului diferitelor )rupuri demo)rafice. 'xistenta salariului minim, imreuna cu anumite caracteristici demo)rafice , cum ar fi varsta tanara, pot impreuna sa duca la cresterea somajului natural,deoarece nivelul ridicat al salariului minim poate avea efecte ne)ative asupra oportunitatilor de munca pentru tineri,cu toate ca va avea loc un efect mai mic sau c%iar nici un efect asupra celorlalte )rupari de forta de munca. *n )eneral , c%iar daca intr-o economie rata de crestere economica este constanta , sectoarele curate de crestere mai mari vor absorbi mai multa forta de munca iar cele ce-si diminueaza ritmul de crestre vor respin)e forta de munca. ,urata acordarii ajutorului de somaj, care difera de la o tara la alta poate influenta marimea ratei somajului pe termen lun) dintr-o economie. *mpozitele ridicate determina cresterea modesta a sectorului privat si reducerea performantelor sale.*mpozitele ridicate mai pot incuraja economia subterana5clandestina7 si nedeclararea veniturilor pentru a scapa de impozite, lucru ce conduce la o rata efectiva a somajului mai mare decat rata reala 0eoria economica distin)e doua cate)orii de somaj cu forme de manifestare caracteristice, fiecare fiind determinata de cauze diferite. somaj de dezec)ilibru si de ec)ilibru. !auzele somajului de dezec%ilibru sunt strans le)ate de ceea ce determina situarea salariului ne)ociat deasupra celui de ec%ilibru. ,e re)ula situarea salariului peste cel de ec%ilibru este determinata de < factori. ,e presiunile externe care prin ne)ocieri duc la cresterea salariului minim/ ,e scaderea cererii de munca fara sa aiba loc si o reducere a salariilor/ ,e cresterea ofertei de munca neinsotita de o crestere a salariului/

10

*n )eneral, somajul de ec%ilbru5N+*R&7 se explica prin nepotrivirea sau necorelarea dintre cererea si oferta de munca, definit ca fiind somajul corespunzator (*3-ului potential. #oate fi de mai multe feluri% Somajul frictional A rezulta din fluctuatia normala a fortei de munca/ se manifesta cand unele persoane isi parasesc serviciul avut in mod voluntar sau prin concediere, deci pentru o perioada sunt someri/ Somajul structural - reprezinta consecinta adancirii diviziunii muncii, a specialitatii activitatii economice si a structurii pietei muncii/ Somajul sezonier A este specific in activitatile economice care sunt influentate de factori naturali5a)ricultura, constructii7, ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. omajul structural poate creste datorita accelerarii ritmului sc%imbarii sau incetinirii ritmului ajustarii l sc%imbare.,e exemplu, o sporire a ratei de crestere, de re)ula, mareste viteza ratei cu care se sc%imba structura cererii de munca.+daptarea fortei de munca la sc%imbarea structurii cererii poate fi incetinita de diversi factori, cum ar fi o reducere a rezultatelor educationale si re)elementari care fac mai putin dificil pentru muncitorii dintr-o anumita ocupatie sa obtina slujbe in alte domenii sau ocupatii.Oricare din aceste sc%imbari va determina cresterea N+*R&. c%imbarile contrare vor determina scaderea N+*R&. 9ariatiile sezoniere in conditiile an)ajarii sunt o sursa continua de somaj.$a sfarsitul fiecarui sezon, mii de muncitori trebuie sa ceara slujbe noi, trecand prin acest process de somaj sezonier. @luctuarile sezoniere ridica nivelul ofertei pe piata muncii.,e exemplu, ratele somajului la tineri se ridica brusc vara pentru studentii care cauta temporal slujbe. omajul asociat cu toate aceste feluri de cautare de slujbe se refera la somajul frictional

Trei lucruri disting somajul frictional de alte tipuri de somaj% +dmitem ca exista destule slujbe pentru aceia care sunt in somaj frictional-exista o adevarata cerere de munca +dmitem ca aceia care sunt in somaj frictional pot executa slujbele disponibile +dmitem ca perioada de cautare a unei slujbe va fi relative scurta omajul structural incalca conditia a doua a somajului frictional-ca nean)ajatii pot executa slujbele disponibile. omajul structural este analo) cu jocul scaunelor musicale in care exista destule scaune pentru fiecare, dar unele dintre ele sunt prea mici sa stai in ele.

11

omajul structural este mult mai )rav decat somajul frictional si este incompatibil cu notiunea de -full emplo:ment# *n anii 90 in Romania barierele structurale impuse fortei de munca s-au intensificat.

1.7 CE SUNT SOMERII?

omerii inre)istrati reprezinta persoane care potrivit $e)ii nr. BC?2002 indeplinesc urmatoarele conditii. a7 unt in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 1C ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare/ b7 tarea de sanatate si capacitatile fizice si psi%ice ii fac apti pentru prestarea unei munci/ c7 Nu au loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit le)ii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce * s-ar cuveni potrivit prezentei le)i/ d7 unt disponibili sa inceapa sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar )asi un loc de munca/ e7 unt inre)istrati la +)entia Nationala pentru Ocuparea @ortei de >unca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de le)e. +similati somerilor sunt absolventii institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 1= ani, care intr-o perioada de C0 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in muncapotrivit pre)atirii profesionale. absolventii ai scolilor special pentru personae cu %andicap sau absolventii institutiilor de invatamant, in varsta de 1C ani lipsiti de sustinatori le)ali sau ai caror sustinatori le)ali dovedesc ca sunt in imposibilitatea de a presta obli)atia le)ala de intretinere datorata minorilor/ personae care, inainte de efectuarea sta)iului militar, nu au fost incadrate in munca si care, intr-o perioada de <0 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.

1.8 EVALUAREA SI COSTUL SOMAJULUI

(roportiile somajului se estimeaza in doua feluri. in mod absolut, prin numarul populatiei neocupate si relativ, prin rata somajului. Rata somajului este raportul exprimat procentual dintre numarul somerilor si populatia activa disponibila, care reprezinta totalul ofertei de munca. (entru un observator neutru, deci obiectiv, este util sa se cunoasca care sunt modalitatile de subestimare si cele de supraestimare a somajului. Subestimarea recur)e la inre)istrarea numai a celor ce primesc ajutor de somaj si exclude, de re)ula, pe tinerii care termina diferite forme de invatamant si nu isi )asesc plasament, pe cei care temporar nu au de lucru, pe cei subocupati5somaj de)%izat7.

12

Supraevaluarea se face prin includerea in cate)oria de someri si pe cei care desi primesc ajutor de somaj, nu au intentia sa se an)ajeze, pe cei care au un serviciu dar pretend ca sunt someri, pe cei care refuza locurile de munca ce li se ofera pe motivul ca spera sa )aseasca un serviciu mai bun. ,urata medie a somajului este in functie de doi termini. de numarul de someri si de ritmul in care se desfasoara intrarea si iesirea din somaj. !ostul somajului cuprinde consecintele nefaste pe care le suporta indivizii, economia si societatea, de pilda. omajul inseamna subutilizarea factorului de productie munca, ceea ce se repercuteaza ne)ative asupra volumului productiei cu toate urmarile sale le)atede consumul propriu-zis si de investitii. caderea )enerala a veniturilor reduce incasarile, respectiv intrarile la capitolul venituri din bu)etul statului5reducerea impozitelor pe venit, a taxei pe valoarea adau)ata, a taxelor si accizelor7 ceea ce diminueaza volumul c%eltuielilor publice.

1.9 HISTEREZA SOMAJULUI

>odele recente ale somajului arata ca marimea N+*R& poate fi influentata de dimensiunea ratei actuale a somajului. &n mecanism care poate conduce la %istereza pe pietele muncii a fost deja remarcat si apare din importanta experientei si instruirii la locul de munca. &n alt factor care poate cauza astfel de efecte este diferentierea dintre insider si outsider in cazul unei forte de munca puternic sindicalizate, cu ne)ocieri salariale descentralizate. *n perioadele cu somaj ridicat, cei care sunt deja an)ajati5insiderii7 isi pot utiliza puterea de ne)ociere pentru a se asi)ura ca isi mentin statutul si pentru a prevenii ca noii intrati in randurile fortei de munca5outsiderii7 sa ii concureze efectiv. *ntr-un astfel de model insideroutsider, o perioada prelun)ita cu somaj inalt-indiferent care ar fi cauza sa initiala-va tinde sa fie persistent. olutia macroeconomica traditional pentru diminuarea somajului este stimularea indusa politic a cererii a)re)ate. tim ca aceasta va rezolva problema, numai daca somajul este recent si ciclic.+cest lucru se produce, indifferent de marimea N+*R&. +ceasta su)ereaza ca autoritatile ar trebui sa actioneze rapid pentru a acomoda efectele unui soc ne)ative al ofertei a)re)ate.*nsa, o sporire a cererii a)re)ate cu scopul de a reduce somajul de ec%ilibru, ar conduce rapid la cresterea inflatiei.(rin definitie, inflatia se va accelera odata ce somajul scade sub N+*R&.

1.10 INDICATORII STATISTICI AI SOMAJULUI

0ranzitia la economia de piata inceput in urma transformarilor politice ce au avut loc in decembrie 19=9 confrunta societatea romaneasca cu una dintre cele mai acute si mai dureroase probleme specifice economiilor capitaliste. somajul. 'conomia Romaniei socialiste era una dintre cele mai centralizate si controlate politic, astfel incat era promovata o politica de ocupare totala a fortei de munca. +ceasta politica era sustinuta in primul rand de rata inalta de industrializare5una dintre cele mai ridicate din lume, potrivit datelor oficiale7 si, in al doilea rand, de finantarea intreprinderilor de la bu)etul de stat, ceea ce permitea o an)ajare suplimentara de peronal. !u toate acestea, ultimii ani de dinainte de revolutie au fost caracterizati de un somaj ascendent, nerecunoscut de fostul re)im. (otrivit unui studiu efectuat de specialistii *nstitutului de
13

!ercetare a !alitatii 9ietii din cadrul +cademiei Romane, dimensiunea somajului la momentul respectiv poate fi aproximata prin necesitatea noului )uvern de a crea artificial in primele luni din 1990, a circa D00.000 de locuri de munca. omajul in anul 19=9 poate fi ec%ivalat la cca. DE din forta de munca. +cest somaj, nerecunoscut de vec%iul re)im, a explodat pur si simplu in conditiile sc%imbarilor esentiale din economia romaneasca, odata cu demararea tranzitiei la economia de piata, astfel incat in 1992 rata somajului era de aproape 9E. omajul a devenit astfel unul din fenomenele cele mai )rave care afecteaza in e)ala masura economia si societatea. ,upa cum afirma i)mund @reud, -munca este le)atura cea mai puternica intre individ si realitate#. (ornind de la aceasta afirmatie, deducem ca somajul nu inseamna numai pierdere de venit, ci si pierderea increderii de sine, erodarea le)aturilor cu comunitatea si aparitia sentimentului de excludere din viata normala. (e termen lun), un somaj cronic poate sa constituie o amenintare pentru democratie. ,in aceste motive am considerat ca fiind oportuna o analiza a somajului din tara noastra, folosind in acest scop metodele si te%nicile ri)uroase oferite de statistica. *nainte de a face o sinteza a definitiilor date somajului in literatura de specialitate, trebuie precizat ca, la ori)ine, notiunea de somaj era sinonima cu cea de -inactivitate#. !uvantul -somaj# din limba romana provine din cuvantul francez -c%oma)e#. $a randul sau, acesta deriva din latinescul -caumare#, fiind provenit de la cuvantul )rec -cauma#, care inseamna -caldura mare#, din cauza careia inceta orice activitate.

1.11 DEFINIREA INDICATORILOR STATISTICI AI SOMAJULUI

,in punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaza somajul sunt de doua feluri. -indicatori absoluti/ -indicatori relativi/ Indicatorii absoluti sau indicatorii de nivel se refera la numarul efectiv de someri. 'i se exprima in -persoane# si se determina ptr. anumite peioade de referinta. lunar, semestrial, anual. Numarul somerilor se calculeaza si in corelatie cu anumite variabile demo)rafice, ca. varsta, sex, stare civila, dar si tinand cont de pre)atirea profesionala, de nivelul studiilor sau de repartitia teritoriala.

14

O caracteristica aparte urmarita in ceea ce priveste analiza somajului este durata ecestuia. ,in acest punct de vedere, se identifica un somaj de scurta durata5 sub un an7 si un somaj de lun)a durata5 pe o perioada mai mare de un an7. omerii, a doua componenta a populatiei active, reprezinta o cate)orie economica a carei definire a suscindat numeroase abordari. a retinem din definitiile enumerate in para)raful <.1 ca efectivul somerilor se determina in statistica romaneasca in doua variante. omerii inre)istrati sunt persoanele care au declarat ca in perioada de referinta erau inscrise la Oficiile fortei de munca si somaj, indiferent daca primeau sau nu alocatie de sprijin, ajutor de somaj, sau alte forme de protectie sociala. omerii in sens 3.*.>. sunt persoanele de 1D ani si peste care in decursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii -nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri/ -sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 6 saptamani diferite metode pentru a-l )asi. inscrieri la Oficiul de forta de munca si somaj sau la a)entii particulare de plasare, demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi, apel la rude, prieteni, sindicate etc./ -sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 1D zile, daca s-ar )asi imediat un loc de munca/ Sunt incluse' de asemenea% -persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rec%emate la lucru sau care au )asit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta/ -persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactiva 5elevi, studenti, pensionari7, dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.

*ndicatorul relativ prin care se apreciaza intensitatea somajului este unul din cei mai importanti indicatori macroeconomici. rata somajului. +ceasta se determina prin raportarea numarului total de someri la populatia activa si se exprima in procente. Nivelul ratei somajului si evolutia acesteia reprezinta unul din barometrii in functie de care se iau anumite masuri de protectie sociala sau decizii de politica economica. !oncret, acest indicator se poate determina in modalitati variate. Relatiile de calcul pot sa fie diferite in practica, in functie de le)islatia nationala sau de informatiile disponibile. ,iferentele care apar sunt determinate de elemente cum sunt. -termenii de raportare si se refera la numitorul raportului care poate fi populatia activa sau, de exemplu, populatia in limitele varstei de munca/

15

-continutul indicatorilor primari luati in calcul/ -sursele de colectare a informatiilor / -metodolo)ia de calcul / *nformatiile cele mai precise privind rata somajului sunt obtinute cu prilejul recensamintelor, care au meritul de a asi)ura o sursa comuna datelor pentru cei doi indicatori ce determina rata. >ai mult, rata somajului calculata prin aceste recensamante este una foarte apropiata de standardele internationale. Recensamintele si anc%etele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare, care, la nivelul tarii noastre nu pot fi realizate cu o priodicitate corespunzatoare5 lunara7 pentru a asi)ura informatiile necesare. e recur)e, prin urmare la surse de date administrative, afectate insa de le)islatia in vi)uare. In statistica internatioanala se utilizeaza urmatoarele rate de somaj% Rata )lobala standardizata 3*> Rata )lobala standardizata !'' Rata )lobala standardizata O'!, Rata )lobala nationala/ Rate partiale pentru diferite cate)orii de populatie activa Rata inte)rala5compusa7 de somaj si subocupare *ata globala standardizata +IM se calculeaza ca raport intre numarul somerilor in sens 3*> si populatia activa totala/ are cea mai mare sfera de cuprindere, fiind cea mai utilizata in comparatiile internationale/ *ata globala standardizata CEE este raportul dintre numarul de someri si populatia activa civila/ *ata globala standardizata !ECD este raportul dintre numarul de someri si populatia activa totala/ *ata partiala de somaj se refera la o anumita cate)orie de forta de munca sau la o anumita re)iune )eo)rafica sau administrativa, se determina ca raport intre numarul de someri proveniti din cate)oria respectiva si populatia activa din cate)oria respectiva. *ata integrala ,compusa- de somaj si subocupare vizibila se calculeaza ca raport intre timpul de munca disponibil neutilizat corespunzator al persoanelor in somaj si a celor aflate in stare de subocupare vizibila5 persoane care au un loc de munca dar care lucreaza involuntar in timp partial7 si timpul de munca total disponibil sau timpul de munca utilizat. 'a masoara de fapt somajul potential, calculul acesteia impunanduse in special in cazul tarilor in care subocuparea vizibila are dimensiuni apreciabile. Romania face parte din cate)oria acestor tari. *n cazul implicatiilor economice majore pe care le are somajul, a le)aturilor acestuia ce un alt fenomen macroeconomic, inflatia, se vorbeste despre o rata naturala a somajului. +ceasta nu este un indicator statistic, nu se poate determina plecand de la indicatorii fortei de munca, ci este un indicator teoretic, a carui apreciere a suscitat numeroase controverse. 1.12 MODALITATI STATISTICE DE DETERMINARE A INDICATORILOR SOMAJULUI *ndicatorii statistici prin care se apreciaza somajul se determina in practica prin anumite metode statistice, folosind surse de date specifice.

16

*n )eneral, in statistica Natiunilor &nite, se identifica patru surse mari de informatii, care au la baza metode si procedee particulare, cum ar fi sondajele statistice sau cule)erea datelor de la diferite institutii publice. +ceste surse de date au anumite coduri specificade pentru fiecare tara. #rima sursa ,ce are codul +.- o constitue anc%etele prin sondarea fortei de munca. +cestea ofera date statistice destul de complete, in sensul ca includ )rupuri de persoane care adesea sunt neincluse in statisticile obtinute prin alte metode5de exemplu, persoanele care cauta de lucru pentru prima data7. *n )eneral, definirea somajului data in acste statistici se apropie cel mai mult da definitia standard data de 3iroul *nternational al >uncii.Ratele somajului sunt mai -de incredere# din moment ce ele sunt calculate prin raportarea numarului estimat de someri la forta de munca estimata in cadrul aceleiasi anc%ete. . doua sursa ,E- o constituie estimarile oficiale. +ceste date statistice sunt estimari oficiale oferite de diverse institutii nationale si, de re)ula, se bazeaza pe informatii combinate, rezultate din una sau mai multe surse. (redominarea acestei surse in statistica O.N.&. este in continua scadere datorita raspandirii anc%etelor fortei de munca in tarile lumii. . treia sursa ,(.- este reprezentata de statisticile asi)urarilor sociale. +ceste statistici sunt derivate din inre)istrarile, acolo unde exista, a celor inscrisi in sistemul asi)urarilor sociale. Ratele somajului se calculeaza prin raportarea numarului total de persoane care primesc beneficii din sistemul asi)urarilor sociale la numarul total de persoane din cadrul fortei de munca. +firmatia ca nivelul si ratele somajului astfel raportate sunt reprezentative pentru nivelul )eneral al somajului este delicata, dar nu c%iar imposibil de facut. . patra sursa ,N.- o reprezinta statisticile oficiilor fortei de munca. +cestea se refera in )eneral, la numarul persoanelor care cauta de lucru, inre)istrate la oficiile fortei de munca. (ersoanelor fara loc de munca se pot adau)a cele aflate in )reva, temporar bolnave sau incapabile de munca. &nii din cei inre)istrati sunt deja an)ajati si cauta un loc de munca suplimentar sau sc%imbarea locului de munca. *n tarile dezvoltate, ca Faponia, uedia, @ranta sau tatele &nite, procedeul principal de obtinere al datelor statistice privind somajul il constitue anc%etele prin sondaj. *n Romania, numarul de someri se determina prin mai multe metode. recensamant, anc%eta prin sondaj, prelucrarea datelor oferite de institutii )uvernamentale, ca >inisterul >uncii si (rotectiei ociale. Recensamantul populatiei este o metoda de observare totala a populatiei, periodica, prin care se determina si indicatorii fortei de munca si numarul somerilor. $a recensamantul populatiei si locuintelor din B ianuarie 1992 in c%estionarele adresate fiecarei )ospodarii s-a urmarit, printre alte caracteristici, si -starea economica a persoanei#. *n cadrul acestei caracteristici se precizeaza daca fiecare persoana este ocupata sau neocupata. *n acest ultim caz se care precizarea daca persoana -se afla in cautarea unui loc de munca#, sau -in cautarea primului loc de munca#. e identifica prin intermediul acestei caracteristici statutul -elev-student#, -pensionar#, -casnica#, -intretinut de o alta persoana#5fiind vorba de copii, prescolari, batrani etc7 sau -alte situatii#5 venituri din dobanzi, c%irii, alte surse7. (aralel, se inre)istreaza si caracteristicile -ocupatia#, folosind nomenclatorul ocupatiilor, -profesia# si -statutul profesional#.

17

*n afara recensamintelor, efectivul somerilor si rata somajului se determina si prin alte metode statistice aplicate de catre *nstitutul National de tatistica si >inisterul >uncii si olidaritatii ociale. *.N. . realizeaza incepand cu anul 199C +nc%eta asupra fortei de munca in )ospodarii 5+>*4O7. +cesta este o metoda moderna pentru cercetarea statistica a fortei de munca, avand ca obiect principal masurarea populatiei active-ocupate si in somaj-si a populatiei inactive. !onceputa ca o sursa importanta de informatii intercensitare asupra fortei de munca, anc%eta furnizeaza date esentiale asupra acestor se)mente de populatie, in conditii de comparabilitate internationala. !onceptia metodolo)ica si or)anizatorica a anc%etei a fost realizata cu asistenta te%nica a specialistilor francezi de la *nstitutul National de tatistca si tudii 'conomice5@ranta7. Obiectul anc%etei l.au facut persoanele cu domiciliul permanent in Romania, membre ale )ospodariilor din locuintele selectate. &nitatea de observare o constitue, deci, )ospodaria. (erioada de referinta este saptamana, de luni pana duminica inclusiv, dinaintea inre)istrarii. Observarea se face pentru un trimestru, iar interviurile sunt repartizate uniform de-a lun)ul trimestrului, realizandu-se o cercetare continua. e utilizeaza planul de sondaj in doua trepte. *n prima treapta s-a constituit esantionul multifunctional de zone teritoriale, pornind de la rezultatele Recensamantului populatiei si locuintelor din B ianuarie 1992. +cest esantion Gmaster; este constituit din D01 centre de cercetare repartizate in toate judetele si sectoarele municipiului 3ucuresti. *n a doua treapta s-au selectat 1=0<C locuinte, cu toate )ospodariile ce le compun. 'santionul este constituit pe baza unui procedeu de rotire al locuintelor5 sc%ema rationala 2-2-27 care are ca principiu de baza urmatoarea te%nica . o locuinta este cercetata doua trimestre consecutiv, este scoasa temporar din cercetare urmatoarele 2 trimestre, este reintrodusa urmatoarele dpua trimestre, dupa care este scoasa definitiv din cercetare. +stfel, o locuinta este )estionata C trimestre. !onform sc%emei aplicate, in fiecare trimestru se pastreaza in esantion D0E din locuintele trimenstrului anterior, 2DE din cele cercetate cu doua trimestre in urma, iar 2DE sunt absolut noi. #rin implementarea acestei sc)eme s&a urmarit% -micsorarea ratei non-raspunsurilor si a erorilor ce pot rezulta din anc%etarile repetate/ -evitarea impovararii acelorasi )rupuri de locuinte prin pastrarea in cercetare de perioade lun)i de timp/ -reducerea discontinuitatilor seriilor de timp/ ,efinitiile date somajului si populatiei ocupate respecta criteriile din definitiile standard date de 3iroul *nternational al >uncii. >inisterul >uncii si olidaritatii ociale este, de asemenea, o institutie publica care determina si publica lunar ratele somajului si efectivul de someri. Numarul de someri se refera in acest caz la somerii inre)istrati, definiti ca persoane in varsta de 1= ani si peste, apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri de munca disponibile conform pre)atirii lor si care s-au inscris la oficiile fortelor de munca si somaj.

18

Rata somajului se determina prin raportarea numarului total de someri inre)istrati la populatia activa civila. (entru calculul acestor indicatori, a caror publicare se face prin massmedia, in buletinele statistice lunare sau anuare, se a)re)a datele culese la nivelul Oficiilor judetene ale frtei de munca si somajului.

1.13 LEGEA LUI OKUN

Hn anii ;C0, economistul +rt%ur O1un a Incercat sJ determine dacJ Intre fenomenul Komaj Ki produsul naLional brut existJ vreo relaLie de interdependenLJ. RJspunsul la aceastJ dilemJ este cunoscut In economie sub denumirea de le)ea O1un. ,eoarece persoanele ocupate participJ la producerea bunurilor materiale Ki serviciilor, iar Komerii nu produc bunuri economice, se poate presupune cJ ridicarea nivelului Komajului trebuie sJ fie InsoLitJ de reducerea volumului real al (N3. 'xistenLa interrelaLiei ne)ative Intre aceste variabile se exprimJ prin tendinLa conform cJreia sporirea Komajului este concomitentJ cu scJderea volumului real al (.N.3. c%imbarea (N3 M <E - 2 x sc%imbarea nivelului Komajului 5rata Komajului7 Hn formularea iniLialJ a le)ii, O1un stabilea cJ o reducere cu un punct procentual a ratei Komajului, determinJ de re)ulJ o creKtere a (N3 cu aproximativ trei puncte procentuale. (ractica contemporanJ a stabilit cJ o scJdere cu 1E a ratei Komajului este asociatJ unei creKteri de doar 2E a (N3. 9enitul naLional al unei economii nu depinde In mod direct de rata Komajului. 0otuKi, piaLa muncii este le)atJ de rata Komajului Ki astfel participa Ki la crearea (rodusului NaLional 3rut. (e termen scurt, modificarea procentualJ a venitului poate fi exprimatJ ca sumJ a modificJrii procentuale a productivitJLii plus o constantJ, InmulLit cu munca depusJ. $a rNndul sJu, munca depusJ poate fi exprimatJ In funcLie de ore lucrate, creKterea populaLiei, participarea forLei de muncJ sau alLi factori relevanLi, minus modificarea absolutJ a ratei Komajului. ,in aceastJ perspectivJ este surprinzJtoare asocierea Intre modificarea ratei Komajului Ki (N3. >odificarea ratei Komajului este doar unul dintre multiplii factori care influenLeazJ (N3-ul. ,e asemenea surprinzJtor este faptul cJ o reducere cu 1E a ratei Komajului poate determina o creKtere atNt de substanLialJ cum ar fi 2E. *ntuiLia unui contabil ar su)era ca o scJdere a ratei Komajului cu 1E ar Insemna o creKtere a ocupJrii cu circa 1E, ceea ce ar determina o creKtere a (N3 cu mai puLin de un punct procentual. >otivul pentru care asocierea dintre rata Komajului Ki (N3 este atNt de puternicJ este faptul cJ modificarea ratei Komajului afecteazJ Ki ceilalLi factori importanLi ce influenLeazJ volumul (N3. ,e exemplu, o rata crescJtoare a Komajului determinJ reducerea orelor lucrate de fiecare lucrJtor Ki participarea forLei de muncJ. ,in moment ce toLi aceKti factori contribuie la scJderea (N3 este clar de ce mici modificJri ale ratei Komajului pot determina sc%imbJri esenLiale ale (N3. RelaLia dintre creKterea economicJ realJ Ki modificJrile ratei Komajului este datJ tot de le)ea lui O1un. +ceasta afirmJ faptul cJ rata Komajului scade cu 0,DE pentru fiecare procent de creKtere a (*3 peste o ratJ a trendului de 2,2,DE. uM -0,D 5r: - 2,2D7 &nde. u A fluctuaLiile ratei Komajului/ R: A rata creKterii economice. pre deosebire de alte relaLii macroeconomice care s-au dovedit a fi instabile, le)ea lui O1un a arJtat o remarcabilJ stabilitate In timp.

1.14 CONSECINTE MICROECONOMICE ALE SOMAJULUI

19

+ doua dimensiune a preocuparii societatii pentru -full emplo:ment# are le)atura cu efectele somajului asupra indivizilor.0ermenul -munca# nu se refera la alt factor de productie ,ci la oameni .Neutilizarea in toatalitate a fortei de munca disponibile inseamana ca cineva este fara slujba.*mpactul imediat al soamjului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca.(entru muncitorii care ar fi someri pe perioade lun)i de timp , astfel de pierderi pot duce la dezastrul finaciaR. (ierderile macro si micro rezultate din somaj cu si)uranta sunt o serioasa problema de politica @ormele somajului arata nu numai suma toatala a somerilor in economie , dar de asemenea , care )rupuri sufera cel ami mult de somaj.*n mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari dificultati in )asirea slujbelor si sunt cei mai probabil de a fi someri . ,upa repetarea respin)erilor , cautatorilor de slujba deseori sunt descurajati , asa ca renunta sa mai caute >uncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului, dearece din punct de vedere te%nic ei fac parte din forta de munca ocupata. e estimeaza ca in 199B in Romania mai mult de 1 milion de indivizi faceau parte din acesta clasa nesocotita a muncitorilor descurajati.

1.15 CONSECINTELE MACROECONOMICE ALE SOMAJULUI

&tilizarea resurselor este o c%estiune vitala societatii din doua motive.*nainte de toate, nevoile particulare si publice raman intr-o oarecare masura nesatisfacute, desi avem o utilizare sociala pentru toate resursele.(oate ca avem deja destule masini pe strazi, dar ce putem spune despre alte bunuri si serviciiO+vem noi destule parcuri , scoli si rauri curateO,aca nu , putem utiliza unele dintre resursele noastre neocupate pentru a realize aceste lucruri.Neutilizand toate resursele noastre nu utilizam in totalitate posibilitatile noastre institutionale de productie si parasim venit potential.,aca utilizam de fapt resursele noastre pentru aceste scopuri este o problema de alocare a resurselor si ea depinde de deciziile private si publice pe care le luam pe piata .+cele decizii ar fi insuficiente sa utilizele toate resursele de care dispunem.

1.16 COSTURILE SOCIALE ALE SOMAJULUI

omajul, ca dezec%ilibru macrosocial, are multiple cause, care pornesc de la statutul economicosocial, atat al celor care an)ajeaza forta de munca, cat si al celor care ofera forta de munca, in conditiile pietei. *n conditiile actuale, specialistii apreciaza ca fiind formele predominante urmatoarele. somajul de conversiune, acela care afecteaza indeosebi salariatii ce aveau locul de munca stabil pana la concediere, fara vec%ime mare in munca, insa sunt posesori ai unei calificari ce le poate favoriza o stabilitate mai
20

mare si dreptul la un ajutor de somaj mai avantajos/ somajul repetitiv, acela care include persoanele ce cunosc o alternanta de perioade de activitate si de somaj, afectand mai ales tinerii si persoanele cu o calificare slaba/ somajul de excluziune, acela care cuprinde populatia activa formata din persoanele in etate, cele mai putin calificate, cele aflate in somaj o perioada lun)a, indiferent daca primesc sau nu ajutorul de somaj. !ostul social al somajului reprezinta efortul total pe care il suporta persoanele, )rupele de persoane, economia si societatea afectate de acest fenomen complex. !ostul somajului la nivelul persoanelor si )rupelor de persoane afectate de nesi)uranta muncii include atat aspecte de natura economica, cat si aspecte morale, social-culturale si c%iar politico-militare. +specte de natura economica privesc indeosebi reducerea veniturilor si, evident, a posibilitatilor de consum pentru intrea)a familie unde exista someri. *ndemnizatia 5ajutorul7 de somaj reprezinta modalitatea cea mai folosita de )arantare a unui venit minim pentru someri. !ostul somajului la nivelul economiei si societatii este deosebit de complex si cuprinzator. +ici se au in vedere aspecte cum sunt. -irosirea unei importante cantitati de resurse de munca, deoarece somajul reduce rolul daterminant al muncii ca factor de productie si eduteaza caracteristicile de neconservabilitate a muncii/ -diminuarea intensitatii dezvoltarii economice, deoarece somajul intretine o stare de nesi)uranta in randul persoanelor an)ajate/ -scaderea veniturilor si c%eltuielilor bu)etului de stat datorita efectului propa)at al somajului/ -cresterea c%eltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul inre)istrarii si urmaririi somajului, pentru plata indemnizatiilor de somaj si a altor c%eltuieli sociale privind reconversia fortei de munca, in)rijirea sanatatii somerilor etc -alienarea unei parti insemnate a populatiei ajunse in conditii de somaj etc. !ostrile pe care la implica somajul pot fi apreciate si prin )ruparea lor in costuri directe si costuri indirecte. !osturile directe sunt reliefate indeosebi sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor. !osturile indirecte sunt cele )enerate de diminuarea )lobala a productiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieze intrea)a populatie. +precierea complexa a costului somajului impune surprinderea si a unor efecte pozitive pe care le poate )enera acest fenomen. +semenea efecte pot fi sesizate in domenii ce tin mai ales de comportamentul profesional al salariatilor, astfel. incitarea an)ajatilor la perfectiune profesionala, pe baza careia sa caute locuri de munca mai si)ure si mai bine salarizate/ pre)atirea fortei de munca pe coordonatele unei mai mari mobilitati si adaptabilitati, pentru a corespunde mai bine atat mutatiilor ce intervin in activitatea economica, cat si exi)entelor de sporire a eficientei acesteia.

21

!orelarea pe termen lun) a costurilor somajului cu efectele sale permite formularea concluziei incontestabile potrivit careia somajul este un fenomen ne)ativ, costurile fiind mai mari atat pentru persoanele lezate direct, cat si pentru economia si societatea in ansamblu. (entru aprecierea cat mai buna a efectelor costurilor somajului este util sa avem in vedere si le)ea lui O1un. (roblema costurilor sociale ale somajului este aparent o problema simpla pe care o poate intui oricine si care nu ar merita o tratare aparte si mai in detaliu. !osturile sociale ale somajului reprezinta contributia societatii, renuntarile pe care trebuie sa le accepte populatia, ca urmare a existentei somajului. omajul determina pierderea unei parti din productia potentiala a societatii. omajul devine o problema si mai serioasa daca ne )andim ca afecteaza in primul rand populatia nevoiasa, populatia care de obicei alimenteaza multitudinea actelor antisociale atunci cand nu are lucru. *n conditiile in care forta de munca nu este an)ajata deplin , ne aflam in fata unui somaj ciclic , determinat de o depresiune sau criza economica, somaj ce depaseste rata sa naturala.. O persoana care lucreaza casti)a un slariu si creeaza o parte de venit pentru sociatate sub forma impozitelor pe venit.!and persoana este an)ajata, va pierde numai partea din venit pe care o primea,restul fiind pierderea societatii. alariul mar)inal net este deci mai mic decat produsul mar)inal al unei persoane an)ajate, deoarece societatea isi insuseste o parte din produsul mar)inal. +tunci cand analizam costul somajului pe baza le)ii lui O1un, includem in acest cost pierderile totale5individuale si sociale7 de productie pe economie, ca un rezultat al reducerii an)ajarilor. (entru a putea elabora o politica economica corecta de ajustare , )uvernantii trebuie sa intelea)a atat costurile inflatiei cat si costurile somajului. O caracteristica fundamentala a somajului este distributia sa foarte ine)ala in sociatate, lucru ce face ca si costurile sale sa fie distribuite ine)al in comparative cu costurile inflatiei care se distribuie mai uniform asupra tuturor cate)oriilor de populatie. $a nivelul fiecarui somer costul somajului este destul de mare. omerul nu sudera nuami o pierdere a venitului si ca atare o deteriorare a standardului sau de viata , ci sufera si un efect psi%olo)ic, deoarece atunci cand se vede somer are un sentiment de inutilitate care il afecteaza profund. 0oate costurile somajului sunt mai usor sau mai )reu de suportat in functie de marimea minima a ajutorului de somaj, re)lementeaza diferit de la o tara la alta. 0inand cont de faptul ca populatia Romania inca nu s-a obijnuit cu riscurile somajului, masurarea cu precizie a costurilor sociale ale somajului devine un lucru aproape imposibil, mai ales atunci cand este vorba de personae cu un psi%ic mai putin robust. !osturile social economice ale somajului difera de la tara la tara, dar se determina la fel .

22

C!ST/ EC!N!MIC . S!M.0/ /I M9enit pierdut de somerP9aloarea ajutorului de somaj platit de )uvern P(ierderea fiscala cauzata de reducerea taxelor incasate

CAP II-SOMAJUL IN ROMANIA

Motto: :Economia este o moral i nu o tiin natural "(Keynes). 2.1 FENOMENUL SOMAJULUI IN ROMANIA
omerii reprezinta o componenta a ofertei de forta de munca, respective a populatiei active.
23

!unoasterea evolutiei fenomenului somajului este importanta pentru stabilirea politicilor economice si sociale necesare ec%ilibrarii cererii de munca cu oferta de munca pe piata muncii. omajul )enereaza efecte economice si sociale ne)ative. 'fectele sociale ne)ative sunt determinate de faptul ca persoana afectata de somaj pierde sursa de venit, aspect care contribuie la scaderea nivelului de trai in familie, adancirea saraciei sau aparitia si dezvoltarea fenomenelor antisocial. ub aspect economic, fenomenul somajului determina o risipa a celui mai important factor de productie A factorul munca. omajul contribuie la adancirea ine)alitatilor economice si sociale dintre personae, )rupuri sociale si teritorii daca exista zone afectate de existent acestui fenomen. omajul are un cost direct si unul indirect. !ostul direct al somajului consta in varsamintele financiare catre someri. !ostul indirect al somajului se manifesta sub forma productiei nerealizate, a contributiilor fiscal si sociale neincasate, a pierderii de venit si de bunastare colectiva. Nivelul somajului reflecta puterea de ocupare a fortei de munca de catre economie.

2.2 CARACTERISTICI STRUCTURALE ALE SOMAJULUI

Somajul in randul femeilor 0endinta de feminizare a fortei de munca s-a manifestat in intrea)a lume incepand cu anii ;=0. *ntrarea pe piata muncii a femeilor a contribuit la modificarea curbei de activitate a acestora, care s-a apropiat tot mai mult de curba de activitate a barbatilor. *n fostele tari socialiste fenomenul feminizarii fortei de munca este rezultatul politicii comuniste a fortei de munca pe o perioada lun)a de timp 56D de ani7. Rata de activitate si de ocupare a femeii a fost mai ridicata in fostele tari socialiste, in comparative cu tarile dezvoltate. *n majoritatea tarilor lumii, nivelul de educatie si formare profesionala a femeilor este in continua crestere. +tunci cand nivelul )lobal de ocupare scade, se constata ca forta de munca feminine este mai afectata decat cea masculine. @actorii care stau la baza acestei evolutii rezulta din particularitatile fortei de munca feminine 5 populatia feminine fiind implicate in procesul de reproducere demo)rafica7 dar si din mentalitatile si comportamentele unor an)ajatori cu privire la forta de munca feminine. *n majoritatea tarilor, fenomenul somajului afecteaza mai mult forta de munca feminine, decat cea masculina. 0endinta de diminuare a ponderii somajului feminine a contribuit la ec%ilibrarea pe sexe a somajului, spre sfarsitul anului 199C, dupa care are loc o inversare a structurii somajului pe o perioada scurta de timp. (ana la finele anului 199B nivelul somajului a fost mereu mai mare in randul fortei de munca feminine fata de forta de munca masculine. (entru anii 199C si 199B, populatia feminine inre)istreaza o rata mai mare decat rata somajului la barbate, iar in 199= devine si se mentine mai mica decat la barbate, pana in zilele noastre. !auzele care stau la baza inversarii nivelului ratei somajului pe sexe sunt de ordin demo)rap%ic, economic si psi%o-social. Reducerea semnificativa a ofertei de forta de munca feminine, in 199= fata de anul 199B/ Ocuparea femeilor in economia subterana 5sau )ri7, fenomen care a determinat trecerea femeilor pe o piata a muncii paralela cu cea oficiala, re)lementata, contribuindu-se la neincluderea acestora in sistemul informational official 5fenomenul ocuparii pe piata
24

subterana a muncii este real si are dimensiuni mari in cadrul economiei subterane, deoarece o mare parte din persoanele fara loc de munca neavand o alta alternative de asi casti)a existent apeleaza si la formele nele)ale de ocupare a fortei de munca7. Somajul in randul tinerilor omajul inre)istrat in Romania a afectat in mod deosebit forta de munca tanara, in special tinerii intrati pentru prima data pe piata muncii. 0inerii din Romania reprezinta cate)oria de populatie cea mai vulnerabila in raport cu fenomenul somajului. $ipsa locurilor de munca pentru tineret a fost si continua sa ramana o )rava problema socioeconomica si dificil de rezolvat in conditiile tranzitiei la economia de piata. ,aca pana in 199B in Romania populatia tanara, sub 2D de ani, reprezenta cea mai mare pondere in cate)oria somerilor 5D0,9E7, aceasta se reduce treptat, fiind in anul 2000 aproape e)ala 529,6E7 cu ponderea persoanelor din )rupa 60 A 69 ani, urmata de )rupa <0 A <9 ani. Repartizarea somerilor pe )rupe de varsta in 199B pune in evident faptul ca tinerii cu varste intre 1D A 26 de ani detin ponderea cea mai mare in totalul somerilor. (onderea ridicata a femeilor ocupate in sistemul de invatamant, precum si sarcinile demo)rafice ale acestei )rupe de femei pot reprezenta o cauza a scaderii somajului feminie in raport cu cel masculin. Somerii pe categorii de indemnizatii !adrul le)al privind protectia sociala a somerilor si reinte)rarea lor profesionala a fost creat inca din anul 1991 5$e)ea nr. 1?1991 cu modificarile ulterioare7, astfel ca trei sferturi din somerii inre)istrai au beneficiat de diferite forme de prestatii banesti specific. (onderea lor insa este in scadere in ultimii ani. +proximativ un sfert din numarul somerilor au fost neindemnizati, in perioada analizata, deoarece nu intruneau conditiile prevazute de le)e, ponderea lor fiind in crestere in ultimii ani. *ndemnizatia de somaj acordata absolventilor sau persoanelor revenite din armata dupa satisfacerea sta)iului militar: pe o perioada de C luni este o suma fixa, neimpozabila, lunara, al carei cuantum reprezinta D0E din salariul de baza minim brut pe tara, in vi)oare la data stabilirii acesteia. +ceasta indemnizatie se acorda absolventilor o sin)ura data, pentru fiecare forma de invatamant absolvita.

*ndemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat, in functie de sta)iul de cotizare, dupa cum urmeaza. a7 C luni, pentru persoanele cu un sta)iu de cotizare de pana la D ani, dar nu mai putin de 1 an/ b7 9 luni, pentru persoanele cu un sta)iu de cotizare curpins intre D si 10 ani/ c7 12 luni, pentru persoanele cu un sta)iu de cotizare mai mare de 10 ani. Somajul de lunga durata

25

O analiza mai detaliata a duratei somajului in Romania scoate in evident acutizarea somajului de lun)a durata, peste noua luni. +stfel durata medie a somajului la sfarsitul anului 199C a fost relative ridicata, de circa 1= luni, aproximativ jumatate dintre someri 5D1.BE7 fiind in somaj de cel putin un an. *n 199= durata medie a somajului a fost de 1B,9 luni, in scadere fata de anii anteriori, diminuarile cele mai importante ale duratei somajului inre)istrandu-se la somerii din )rupa de varsta <D A 69 de ani. !ea mai mica durata a somajului 51<,C luni7 s-a inre)istrat la )rupa de varsta 1D A 26 de ani iar cea mai mare durata a somajului 522,C luni7 s-a manifestat la femeile din )rupa de varsta <D A 69 de ani. (onderea persoanelor aflate in somaj de peste 12 luni s-a diminuat in 199B fata de anii anteriori. *n anul 2000 mai mult de jumatate dintre someri 5C0E7 se aflau in somaj de lun)a durata, iar durata medie a somajului a crescut fata de anii precedent, fiind de circa 19 luni. (onderea somerilor aflati in inactivitate de peste un an a fost de D0,CE in anul 2000, fata de numai 6<,2E in 1999. !ea mai lun)a durata a somajului se inre)istreaza la barbatii de peste D0 de ani. Somajul pe categorii profesionale ,aca analizam somerii dupa nivelul de pre)atire profesionala se constata ca in Romania ponderea cea mai mare, pentru toti anii, o detin muncitorii, respective =BE in 1992, fiind in scadere continua, ajun)and la B2,1E in anul 2000 si BC,=E in anul 2002. !oncomitant creste ponderea somerilor cu studii medii de la 11,1 E in 1992 la la 26,BE in anul 2000 si 20E in anul 2002. (onderea somerilor cu studii superioare a fost destul de sc%imbatoare in aceasta perioada, osciland intre 1,DE si <,2E. ,in cadrul acestei cate)orii de someri, cea mai mare pondere o detin persoanele din )rupa de varsta de 2D A <6 de ani. ,in aceasta )rupa fac parte si persoanele nascute in anii exploziei demo)rafice 519CB A 19B07, care reprezinta aproape un sfert din totalul somerilor la toate nivelele de instruire, mai putin la cel )imnazial. !omparative cu barbatii, femeile cu studii universitare si liceale aflate in somaj detin majoritatea in totalul somerilor 3*>.

2.3 ANALIZA GLOBALA A SOMAJULUI PE PERIOADA 1991 1997

,upa 1990, in Romania somajul a devenit un fenomen permanent si recunoscut oficial. @enomenul somajului in Romania a fost determinat de factori demo)rafici cat si de cei economici, deoarece economia nationala dupa decembrie 19=9 s-a aflat in declin continuu, un rol important avandu-l erorile de politica economica si optiunile adoptate pentru aplicarea reformei economice.

26

*n )eneral, fenomenul somajului este determinat de doua procese . scaderea cererii de forta de munca si cresterea ofertei de forta de munca. *n Romania, aceste procese s-au manifestat astfel. a7 ,isponibilizarea la nivel ridicat a fortei de munca ocupate, process care a determinat peste C0E din numarul somerilor/ b7 *ntrarea pe piata muncii a unor noi contin)ente de forta de munca provenite din absolventi ai invatamantului secundar si superior dar si din alte cate)orii de populatie neocupata. @enomenul cresterii natalitatii de la sfarsitul anilor ;C0 si inceputul anilor ;B0 cunoscut sub denumirea de -bab:-boom# a determinat cresterea ofertei de forta de munca incepand cu mijlocul anilor 19=0 si continuand cu perioada 1992 A 1996 cand s-a inre)istrat cel mai mare nivel al somajului. (entru aceasta perioada, persoanele cu varste intre 22 si 2B de ani au contribuit la explozia somajului, dupa decembrie 19=9. caderea somajului, incepand cu 199D a continuat si in 199C, cand s-a inre)istrat cea mai mica rata a somajului, in conditiile perioadei celei mai dificile a tranzactiei, exceptand anul 1991. *n anul 199B, numarul somerilor inscrisi la Oficiile de @orta de >unca si omaj a crescut. +ceasta evolutie ascendenta a somajului a fost determinate atat de procesul restructurarii din minerit, c%imie si petroc%imie dar si de le)islatie instituita privind platile compensatorii in caz de disponibilizare.

2.4 EVOLUTIA SOMAJULUI IN PERIOADA 2004-2010

1223 & Evolutii si tendinte

27

*n perioada de tranzitie, somajul este un fenomen care nu poate fi stopat , dar care prin masurile economice ce se intreprind, trebuie controlat. *n anul 200< , acest fenomen a cunoscut o evolutie contradictorie, iar in unele perioade ale anului trecut se poate vorbi despre o crestere 5 perioada ianuarie- aprilie 200<75fi).17 ,in totalul populatiei active, inre)istrata in decembrie 200<, CD=.=91 de persoane se aflau inscrise la directiile de protectie a muncii si ocrotire sociala ca someri. *n anul 200<, putem vorbi despre un proces temperat al cresterii numarului de someri in primele trei luni, dupa care aceasta a scazut in mod simtitor pana in luna septembrie. ,in luna septembrie, rata somajului inre)istreaza un curs ascendent, dar cu un ritm redus. Numarul somerilor inre)istrati, rata somajului si ponderea somerilor inre)istrati in populatia stabile in varsta de 1=-C2 ani sunt prezentate in tabelul urmator.

@i).1

Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 200< era <C1,<0C de persoane. ,in acest numar de someri neindemnizati, BD,2E erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitori necalificati. !ifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inre)istrate la Oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, cate)oria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu pro)ram redus. +nul 200< a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. $a <1 decembrie 200<, rata somajului a fost de B,2 E ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.5fi).27

28

@i).2

*n conditiile in care s-a pus problema inc%iderii sau limitarii activitatii unui numar de societati comerciale, este de presupus ca numarul salariatilor se va reduce, va in)rosa randurile somerilor sau ale celor care tranziteaza catre somaj prin intermediul unor eventuale ordonante de disponibilizare. 'ste de asteptat ca la )rupa ,,alte cate)orii de persoane# sa apara un numar insemnat de fosti salariati. 0rebuie sa se analizeze si perspectiva situatiei putinilor salariati din a)ricultura, care inca mai lucreaza in societatile comerciale a)ricole A fostele *+ . *n situatia in care se va proceda la privatizarea?desfiintarea acestora prin impartirea terenului la fostii proprietari, o parte dintre aceste persoane vor deveni someri. &n alt element de analiza il reprezinta numarul salariatilor din domeniile industriale si al serviciilor, comparative cu numarul somerilor si al pensionarilor.

29

*n decembrie 200< exista un numar prea mare de persoane incadrate in cate)oria ,,pensionarilor#. +vand in vedere acest numar, corelat si cu cel al somerilor inre)istrati, rezulta ca populatia incadrata este mai mica decat totalul celor doua cate)orii mai sus mentionate. +ceasta situatie creeaza mari dificultati in stabilirea bu)etului asi)urarilor sociale, pe fondul diminuarii veniturilor realizate ale salariatilor si poate sa accentueze diminuarea nivelului de existenta al cate)oriei pensionarilor. 0rebuie sa se puna in continuare problema corelarii salariilor si a contributiilor asupra salariilor ce vor trebui platite, astfel incat sa se creeze acele venituri la bu)etul asi)urarilor sociale care sa permita majorarea pensiilor. .specte structurale ale somajului Romania se confrunta si cu fenomenul ne)ativ care consta in aceea ca o parte a populatiei apte de a munci nu este inre)istrata la cate)oria someri si lucreaza in conditii asa-zise ,,la ne)ru#. (robabil noul !od al muncii, introdus in 200<, ar putea face lumina in acest domeniu, insa raman de analizat, dupa o perioada rezonabila, efectele noului cadrul le)islative in domeniul muncii. $uand in considerare structura populatiei ocupate la <1 decembrie 200<, pe masura ce procesul de restructurare si privatizare prin, inca posibile, metode de ,,inc%idere# si ,,lic%idare# va continua, putem constata ca in perioada urmatoare este posibil sa asistam la cresterea usoara a randurilor somerilor,atat prin accelerarea procesului de privatizare in industrie, constructii , transporturi , cat si prin posibila reconsiderare a punctului de vedere cu fostele *+ . !onditiile in care s-a desfasurat activitatea in anul 200< conduc la concluzia ca se poate inre)istra , in continuare un numar de someri in cazul in care nu se vor lua masuri de control al acestui fenomen. +nalizand datele privind populatia ocupata, numarul somerilor, al pensionarilor si al populatiei neocupate , constatam ca in prezent la un salariat revin mai mult de 2 persoane care nu desfasoara o activitate pe baza de contract de munca. ,e aceea, somajului trebuie sa i se acorde o atentie sporita prin elaborarea si punerea in practica a unor pro)rame de reconversie profesionala, asa incat sa se realizeze un transfer al fortei de munca ce va fi disponibilizata in procesul de restructurare in unele unitati comerciale, in loc de trecere imediata la somaj. tudiind fenomenul somajului si din punctul de vedere al structurii, pe sexe, se constata sa este mai redus la nivelul )rupei feminine.+stfel, la <1 decembrie 200< , numarul somerilor in randul femeilor a fost de C.CE din totalul populatiei active a Romaniei. e poate constata ca in randul somerilor predomina unele cate)orii, cum ar fi. tineretul, femeile si c%iar o parte din forta de munca cu calificare superioara. +ceasta spune multe, deoarece, in perioada de tranzitie, macinata de multe framantari, nu se creeaza locuri pentru persoane care au lucrat in industrie sau in cercetare, cu inalta specializare, carora le dispare obiectul muncii. *n cele mai multe cazuri, specialistii care au fost disponibilizati sau care au devenit nemultumiti de activitatea si veniturile obtinute au in)rosat randurile celor care au plecat si isi desfasoara activitatea in strainatate. >ulti dintre medici, in)ineri , cercetatori, specialisto in domeniul lin)visticii etc. lucreaza acum in tari occidentale, creand mari dificultati economiei romanesti, care , in scurt timp, va resimti lipsa unor specialisti dintre cei mentionati mai sus.

30

!redem ca masurile de reforma a economiei nationale, de restructurare, trebuie sa aiba in vedere crearea acelor locuri si pentru specialisti de inalta calificare. *n caz contrar, urmand exemplul unora care si-au )asit o mai buna realizare, tot mai multi vor pleca in strainatate, iar dupa scurt timp, economia va trebui sa )aseasca inlocuitori care vor costa mai mult, comparativ cu eforturile de moment pentru aAi mentine pe cei existenti la locurile lor de munca. *n alta ordine de idei, trebuie subliniat si faptul ca bu)etul asi)urarilor sociale de stat nu va putea colecta veniturile necesare pentru plata pensiilor si ajutoarelor de somaj pentru un numar mare de persoane, ceea ce impune cu necessitate )asirea surselor necesare prin masuri care sa poata deveni efective. Somajul in profil teritorial *n profil teritorial, anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. +stfel in Qunedoara, rata somajului este de 12,< E fata de totalul populatiei active, in 9aslui A 11,9E/ in (ra%ova A 10,1E/ in 4alati A 10,6E/ in 3rasov A 10E/ in Olt A 10,CE/ in *alomita A 10,=E.5fi).<7 >ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele 3i%or, *lfov si atu >are, unde nivelul a fost cuprins intre 2,DE si 6,BE. *n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 200< de 2,BE dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la Oficiul fortei de munca.

31

@i).< ,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii )imnaziale, primare sau professionale 5 696.=C2 persoane7. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau postliceale 51<C.20< persoane7.*n randul somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 200<, 2B.=2C persoane absolvente de studii superioare.5fi).6,D7

@i).6

32

@i).D

Concluzii in perspective anului 1223 ,in datele mai sus prezentate putem concluziona ca, in perioada urmatoate, procesul de restructurare si privatizare in domeniul industriei si al unor servicii, precum si continuarea punerii in aplicare a $e)ii de modificare si $e)ii @ondului @unciar ar putea avea ca efect sporirea rapida a numarului acelora care vor fi inre)istrati ca someri sau vor deveni someri in plata. @ara intreprinderea unor masuri adecvate, anul 2006 ar putea sa insemne o crestere a numarului de someri, prin punerea in aplicare a masurilor privind. 0erminarea privatizarii fostelor unitati *+

33

Reducerea activitatii sau renuntarea la activitatea unor combinate, conform strate)iei anuntate de primul ministru. 'ste dificil de presupus ca in bu)etul pentru asi)urarile sociale pentru anul 2006 exista surse de venituri care sa poata asi)ura plata ajutorului de somaj si a altor sume de ajutor, alocatii de sprijin etc. pentru persoanele care vor intra in somaj. ituatia poate deveni delicata in contextul in care, in 2006, un numar insemnat de salariati, care erau an)ajati in sectorul privat, a trecut in cate)oria somerilor, sau din cei ce lucrau fara contract de munca nu vor fi an)ajati si vor trece, cel putin, in cate)oria persoanelor neocupate. ,ate fiind dificultatile cu care ce confrunta economia pe ansamblul sau, este de presupus ca acele societati private care cu )reu au putut sa faca fata ri)orilor fiscale in anul 200<, in 2006 sa-si reduca activitatea si , pe aceasta cale, sa treca un numar de an)ajati in cate)oria somerilor. *ata deci ca evolutia somajului in ultima perioada de timp trebuie sa fie tratata totusi cu raspundere. 4uvernul trebuie sa isi puna problema )asirii acelor par)%ii prin intermediul carora sa fie simulata activitatea intreprinderilor mici si mijlocii care, in conditiile trecerii depline la economia de piata, pot crea si asi)ura noi locuri de munca. ,e asemenea, este important ca in societatile comerciale, re)iile autonome si alte activitati de interes national sau utile pentru societate, statul sa isi faca simtita influenta si prezenta, pana cand se vor crea conditii optime, reale, de trecere la activitatea privata.

.nul 1224 @i).C

@i).B

Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2006 era <<0.B<= de persoane. ,in acest

34

numar de someri neindemnizati, B6,2E erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitori necalificati. 5fi)C,B7 !ifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inre)istrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, cate)oria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu pro)ram redus. +nul 2006 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. $a <1 decembrie 2006, rata somajului a fost de C,2 E ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.

Somajul in profil teritorial *n profil teritorial, anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. +stfel in Qunedoara, rata somajului este de 10,9 E fata de totalul populatiei active, in 9aslui A 10,<E/ in 4alati A 9,DE/ in 3rasov A 10,CE/ in *alomita A 10,1E.5fi).=,97 >ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele 3i%or, 0imis si atu >are, unde nivelul a fost cuprins intre 2E si 2,CE. *n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2006 de 2,BE dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la oficiul fortei de munca.

35

(ig$6 ,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii )imnaziale, primare sau professionale 5 620.19B persoane7. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau postliceale 5109.0D6 persoane7.*n randul somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 2006, 2=.C61 persoane absolvente de studii superioare.5fi).10,117

(ig $5

(ig$72'77

36

.nul 1228

(ig $71

+cest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inre)istrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, cate)oria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu pro)ram redus5fi).127 +nul 200D a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. $a <1 decembrie 200D, rata somajului a fost de D,9 E ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate5fi) .1<7

(ig$79

37

Somajul in profil teritorial

*n profil teritorial, anumite judete 5 Qunedoara, 9aslui, 4alati ,3rasov, *alomita7au o cifra foarte ridicata a somajului. >ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele 3i%or, 0imis si atu >are, unde nivelul a fost cuprins intre 2E si 2,6E. *n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 200D de 2,CE dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la Oficiul fortei de munca. ,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii )imnaziale, primare sau professionale. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau postliceale. *n randul somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 2006, 2B.9D< persoane absolvente de studii superioare.

.nul 122: (ig$73 +cest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inre)istrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, cate)oria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzanduse absolventii cu studii medii si superioare, neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu pro)ram redus5fi).167 +nul 200C a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. $a <1

38

decembrie 200C, rata somajului a fost de D,2 E ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate5fi).1D7 @i).1D

Somajul in profil teritorial

*n profil teritorial, anumite judete 5 4orj, +lba, 3uzau, 0eleorman, *alomita7au o cifra foarte ridicata a somajului. >ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul

39

reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele +rad, 0imis si 3istrita Nasaud, unde nivelul a fost cuprins intre 2,1E si <,DE. *n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 200C de 2,6E dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la Oficiul fortei de munca. ,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii )imnaziale, primare sau professionale. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau postliceale.*n randul somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 200C, 2C.000 persoane absolvente de studii superioare.

.nul 1225

(ig$78 +cest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inre)istrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, cate)oria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu pro)ram redus. +nul 200C a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. Rata somajului a fost de D,2E ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate5fi).1C,1B7

40

@i).1B Somajul in profil teritorial

*n profil teritorial, anumite judete 5 4orj, +lba, 3uzau, 0eleorman, *alomita7au o cifra foarte ridicata a somajului. >ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele +rad, 0imis si 3istrita Nasaud, unde nivelul a fost cuprins intre 2,1E si <,DE. *n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 200C de 2,6E dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la Oficiul fortei de munca.

41

,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii )imnaziale, primare sau professionale. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau postliceale.*n randul somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 200C, 2C.000 persoane absolvente de studii superioare. #erspective pentru perioada urmatoare 'volutia somajului in perioada incepand cu noiembrie 200= va fi cu certitudine influentata de criza financiara mondiala, care nu va ocoli Romania.!riza financiara, cu reflectare si in sistemul bancar din tara noastra, va conduce la cresterea costului 5 pretului7 creditelor.*n felul acesta, produsele bancare se vor scumpi si a)entii economici, inclusive persoanele fizice, se vor tempera in politica de a ,,apela la imprumuturi#. +cest cerc vicios va avea ca efect indirect reducerea activitatii )enerale, ceea ce va determina treceri, sa speram ,, nu masive# , in somaj, ca urmare a disponibilizarilor. 0abloul ocuparii fortei de munca dupa ianuarie 2009 va putea fi dezolant, cu un somaj in crestere. .nul 1226 Rata somajului in Romania a urcat la D,<E in februarie Rata somajului a urcat la D,<E in februarie 2009, fiind cu 0,6 puncte procentuale mai mare decat cea din luna anterioara, iar numarul total al somerilor inre)istrati a crescut cu <2.9D< de persoane, a anuntat, +)entia Nationala pentru Ocuparea @ortei de >unca 5+NO@>7, scrie Ne2s*n. Rata somajului din a doua luna a acestui an a fost mai mare cu 1 punct procentual decat cea din luna februarie 200=. (otrivit +NO@>, la sfarsitul lunii februarie 2009, in evidentele a)entiilor judetene de ocupare a fortei de munca fi)urau 6BB.=C0 de someri, din care <6B.B0B proveneau din sectorul privat. >ai putin de jumatate 56<,6E, respectiv 20B.DB67 dintre acestia erau femei. !el mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins in judetul 9aslui, de 11E, urmat de >e%edinti 510,<E7, 0eleorman si ,olj 59E7, +lba 5=,<E7, 4orj si !ovasna 5=E7. *n sc%imb, nivelul minim al ratei somajului in luna februarie, de 1,DE, se inre)istreaza in judetul *lfov. ,in totalul somerilor inre)istrati la nivel national, 202.6B0 au fost someri indemnizati si 2BD.<90 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 2B.C1B persoane, iar numarul somerilor neindemnizati cu D.<<C persoane fata de luna precedenta, mai arata datele +NO@>. (onderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor a ramas ridicata 5DB,CE7, dar a scazut cu <,1 pp fata de luna precedenta. !onform datelor publicate de +NO@>, rata somajului feminin 56,9E7 a crescut cu 0,2 pp in februarie 2009 fata de luna precedenta. $a sfNrKitul lunii iulie, rata Komajului a ajuns la C,<E, faLJ de CE In luna precedentJ, potrivit +)enLiei NaLionale pentru Ocuparea @orLei de >uncJ. &ltima datJ cNnd s-a Inre)istrat aceastJ ratJ de Komaj a fost In februarie 200D ituaLia statisticJ a Komajului, Inre)istrat la <1 iulie 2009, prezentatJ de +NO>@, aratJ cJ la sfNrKitul lunii iulie 2009 rata Komajului Inre)istratJ la nivel naLional a fost de C,<E.

42

NumJrul total de Komeri la finele lunii iulie, de DB2.DC2 persoane, a crescut cu 2<.C<2 persoane faLJ de cel de la finele lunii anterioare. ,in totalul Komerilor Inre)istraLi, <0=.2=D au fost Komeri indemnizaLi Ki 2C6.2=B neindemnizaLi. NumJrul Komerilor indemnizaLi a crescut cu 1=.006 persoane, iar numJrul Komerilor neindemnizaLi a crescut cu D.C2= persoane faLJ de luna precedentJ. 3JrbaLii au fost trecuLi In Komaj In numJr mai mare decNt femeile, astfel In luna iulie 2009, comparativ cu luna precedentJ, rata Komajului masculin a crescut de la C,6E la C,CE, iar rata Komajului feminin a crescut de la D,B E la D,9E. R$a nivel teritorial, numJrul de Komeri a crescut In <9 de judeLe, creKterile cele mai importante Inre)istrNndu-se In judeLele (ra%ova 51BCD persoane7, ,olj 51662 persoane7, *aKi 51<6< persoane7, 3raKov 51261 persoane7, ibiu 511D0 persoane7, +r)eK 51110 persoane7, 0imiK 510C0 persoane7, >ureK 510D0 persoane7, ,NmboviLa 5100B persoane7. cJderi ale numJrului de Komeri se Inre)istreazJ In >unicipiul 3ucureKti510D persoane7 Ki In judeLele 9aslui 51<1B persoane7 Ki 3acJu 59D2 persoane7. FudeLele cu cea mai mare pondere a Komerilor neindemnizaLi In numJrul total al Komerilor sunt. >e%edinLi 5C9,C6E7, ,olj 5C6,B9E7, 0eleorman 5C6,B<E7, 9rancea 5C<,D=E7, *aKi 5C2,<2E7, 4alaLi 5C1,=9 E7 Ki !JlJraKi 5C1,=1E7R, se mai aratJ In 3ilanLul +NO>@. (otrivit +NO@>, In sJptJmNna B- 16 au)ust sunt disponibile =.606 locuri de muncJ, dintre care 620 pentru persoanele cu studii superioare. !ele mai multe slujbe sunt pentru in)ineri Ki subin)ineri, 1D<, In timp ce In cate)oria persoanelor cu studii medii Ki profesionale cele mai multe locuri disponibile sunt pentru confecLioneri, B26. Somajul va ajun)e In RomNnia la 10E, potrivit unui raport al @>*, cu o creKtere de circa trei procente faLJ de anul acesta. +cest lucru InseamnJ cJ o jumJtate de milion de oameni sunt Komeri sau vor rJmNne fJrJ un loc de muncJ. Somajul In RomNnia a depJKit 10E In anumite zone defavorizate, cum ar fi unele judeLe din >oldova sau din Oltenia, precum 9aslui sau ,olj. @>* spune cJ In 2010 vom ajun)e la o medie naLionalJ de 10E, de la C,9E In luna septembrie. NumJrul Komerilor va ajun)e la 900.000. !riza a produs deja 2BB.000 de Komeri In nouJ luni de zile. !ei care vor fi cel mai mult afectaLi sunt an)ajaLii din sectorul bu)etar. +proximativ 160.000 de an)ajaLi de la stat riscJ sJ rJmNnJ fJrJ loc de muncJ anul viitor. +fectaLi vor fi Ki tinerii absolvenLi, care nu vor reuKi sJ se an)ajeze.

43

.nul 1272

(ig$75 RomNnia nu a ieKit din recesiune. Somajul este Intr-o continuJ creKtere. Hn prima lunJ din 2010, rata Komajului a ajuns la limita record de =,1E. (entru a InLele)e mai bine dinamica pieLei de muncJ, >ON'T.ro a alcJtuit o %artJ a Komajului In RomNnia In 2009. !el mai afectat judeL este 3istriLa, unde, Intr-un sin)ur an, numJrul de Komeri a crescut cu peste 16=E. &rmeazJ judeLele 0imiK cu o diferenLJ de 162E, ibiu A 1<BE Ki *alomiLa unde s-a dublat numJrul de Komeri5fi).1=7 +proape un milion de romNni vor fi Komeri In luna mai >aximul din ultimele Kapte luni a fost atins in luna februarie, numJrul celor care erau fJrJ un loc de muncJ fiind peste BC0.000. +sta deKi pe 2< februarie, 4uvernul ne anunLa cJ Komajul a sta)nat. +proape un milion de romNni vor fi Komeri In luna mai. (ro)noza e datJ de sindicate, care criticJ 4uvernul cJ nu ia mJsuri ur)ente pentru oamenii ce-Ki pierd locurile de muncJ. Hn februarie, numJrul Komerilor a crescut In cinci zile cu aproximativ 20.000, deKi reprezentanLii 'xecutivului s-au )rJbit sJ anunLe cJ Komajul va sta)na. Numai cJ s-au Incurcat In cifre. >ai bine zis, In jumJtJLi de lunJ. Oficialii spun cJ disponibilizJrile nu se fac nici la Inceputul lunii Ki nici la mijlocul ei, ci la sfNrKitul acesteia de obicei. +sta InseamnJ cJ de pe 2< februarie cNnd au fost facute declaraLiile despre sta)narea Komajului pNnJ pe 2= februarie, adicJ In cinci zile - rata somajului a crescut de la =,1 la =,<. +sta InseamnJ cJ In fiecare zi au fost concediaLi aproape 6.000 de oameni. RHn ultimele cinci zile din februarie, rata somajului a crescut de la =,1 la =,<E. ,isponibilizarile de obicei nu se fac la mijlocul lunii, se fac spre sfNrKit de lunJR, a precizat purtJtorul de cuvNnt al 4uvernului, *oana >untean. ,in cei peste BC0.000 de Komeri, <00.000 nu primesc niciun ajutor de la stat.

44

CAP III- SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA 3.1 POLITICI SI MASURI DE COMBATERE A SOMAJULUI
(oliticile economice care sa impulsioneze investitiile interne, sa mareasca productia si cresterea economica in )eneral au ca implicatii imediate in utilizarea mai deplina a fortei de munca. >asurile concrete in acest sens sunt. interna !resterea c%eltuielilor )uvernamentale !resterea venitului net al )ospodariilor +ctiuni de promovare a vanzarilor cu efecte asupra cresterii cererii pe piata

,evalorizarea monedei nationale (olitici protectioniste5taxe vamale sporite pentru unele importuri7 Somajul determinat de conjuncturJ economicJ, cNnd cererea se reduce pe piaLa economicJ, se poate printr-o politicJ fiscalJ flexibilJ de a ec%ilibra pierderile provocate prin reducea vNnzJrilor.
mJsurJ pentru combaterea Komajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bunJ dintre sindicate Ki conducerea firmelor, ca tarifele sJ fie re)late In funcLie de )radul ratei de inflaLie.

>etoda prelun)irii KcolarizJrii elevilor Ki pensionarea timpurie a an)ajaLilor s-a dovedit pe o perioadJ mai lun)J de timp ca o mJsurJ costisitoare Ki neeficace. O altJ mJsurJ de reducere a Komajului a fost crearea serviciilor mai scurte de = ore cu scopul ca un post sJ fie ocupat de doi an)ajaLi >Jsuri politice active pentru reducerea Komajului sunt. la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai mic, flexibilitate a timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de munc i tarife de salarizare flexibile dup conjunctura economic instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de munc

integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie strin ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor

Hn multe situaLii, mJsurile active au ca efect sporirea numarului Ki a intensitJLii barierelor de pe piaLa muncii, accentuNnd Komajul.

45

'liminarea tuturor barierelor de pe piaLa muncii 5normele specifice le)islaLiei muncii7, ar avea drept consecinLJ eliminarea oricarei forme de Komaj involuntar, sporirea competiLiei dintre salariaLi pentru cele mai bune locuri de muncJ 5salarii Ki condiLii de muncJ superioare7, sporirea competiLiei dintre an)ajatori pentru cei mai buni salariaLi, efectele fiind creKterea productivitJLii muncii, reducerea birocraLiei, creKterea )eneralizatJ a veniturilor reale ale populaLiei Ki va fi stimulatJ dorinLa oamenilor de a se instrui

46

CAP IV-CONCLUZII

,aca cresc c%eltuielile )uvernamentale, atunci cresc si investitiile paralel cu cresterea cererii de consum, ceea ce duce la scaderea ratei somajului ,aca scade rata dobanzii, acesta duce la cresterea investitiilor si deci la o scadere a ratei somajului ,aca se realizeaza o serie de facilitate privind investitiile, aceasta presupune cresterea investitiilor si deci scaderea ratei somajului ,aca se aplica politici protectioniste, aceasta duce la cresterea pretului importului, ceea ce inseamna o scadere a ratei somajului ,evalorizarea monedei nationale duce la o crestere a exportului, ceea ce presupune o crestere a investitiilor in productia de marfuri substituibile si deci la scaderea ratei somajului omajul ca fenomen rezulta din doua mari procese.pierderea locurilor de munca de catre o parte din populatia ocupata si cresterea ofertei de munca !osturile somajului reprezinta preocuparile decidentilor privind conceperea politicilor economice in domeniul fortei de munca si domeniul monetar +bordarea lui O1un reprezinta interrelatia ne)ativa somaj 'conomistul @.>an1i2 apreciaza ca mentinerea unui somaj scazut se face cu pretul unei inflatii ridicate

47

BIBLIOGRAFIE
1. Ang elac e !onstantin, "omania #$$% &'tarea economica in an electoral(, )ditura )conomica #$$% ,cap.1%- pag.*+, #. Ang elac e !onstantin,"omania #$$-&.a a cata scimbare/(, )ditura )conomica #$$-,cap.1%-pag.%1+ *. Ang elac e !onstantin , "omania #$$0 &'tarea economica inaintea aderarii(, )ditura )conomica #$$0 ,cap.1%-pag.%$$ si cap.1--pag %11 %. Ang elac e !onstantin , "omania #$$+ &1estrea social 2economica la aderare(, )ditura )conomica #$$+ , cap.1--pag %#+ -. Ang elac e !onstantin , "omania #$$3&'tarea economica in procesul integrarii(, )ditura )conomica #$$3 , cap.1--pag %%+ 0. 4adea 'orin 5abriel,"esursele de munca,)ditura 4ibliot eca,6argoviste #$$0, cap.-.*-pag ,, +. 4aluta Aurelian 7irgil8 !onstantinescu 9icolae ,'omajul in conditiile perioadei de tranzitie la economia de piata pe exemplul "omaniei,)ditura A') 4ucuresti 1,,, 3. 4use 5eorgeta &coordonator(84arsan 'ilvia , :ictionar complet al economiei de piata )ditura 4usiness 4oo;s, , pag.*#+ ,. 4acescu-!arbunaru Angelica,Analiza macroeconomica,)ditura )conomica #$$#, cap.1*-pag *%+ 1$. !iucur :umitru8 5avrila <lie8 =opescu !onstantin,)conomie ,)ditura )conomica #$$1,cap.1,-pag-31 11. :obrescu )milian 8 Albu .ucian-.iviu,:ezvoltarea durabila in "omania&modele si scenarii pe termen mediu si lung( ,)ditura )xpert #$$- .cap.1#.--pag.*+1#. :ornbusc "idiger8 >isc er 'tanle?8 'tartz "ic ard, @acroeconomie ,)ditura )conomica #$$+cap.#.0-pag-+ 1*. 5..ipse? "ic ard8 ! r?stal A.Alec,=rincipiile economiei ,)ditura )conomica #$$#, cap.*1-pag 030 1%. 5..ipse? "ic ard8 ! r?stal A.Alec,)conomie =ozitiva,)ditura )conomica 1,,,, cap.%1-pag3++ 1-. @arian <onel 8 @anolescu !onstantin,Bcuparea si somajul in perioada tranzitiei la 48

economia de piata in "omania,)ditura A') 4ucuresti #$$10. @oldovanu :umitru,!urs de teorie economica,)ditura A"! #$$0,cap.13-pag*#3 1+. =enciu 7eronica8 )nac e !onstantin, Bcuparea resurselor de munca in economia "omaniei ,)ditura A') 4ucuresti #$$+ 13. =opescu !onstantin , 5avrila <lie, !iucur :umitru, C. =opescu 5 eorg e, 6eoria economica generala volumul <<,)ditura A') 4ucuresti #$$3,cap.1,-pag 0$0 1,. =ra oveanu )ugen,)conomie si politici economice ,)ditura economica #$$$, cap.*-pag 13#$. "oman @onica ,"esursele umane in "omania&)valuare si eficienta(,)ditura A') 4ucuresti #$$* ,cap.%-pag.,#1. "istea !ristac e8 "aboaca 5 eorg e, )ficienta pietei muncii si somajul, )ditura A') 4ucuresti #$$1 ,pag.1+% ##. 'ecareanu !onstantin,'tarea economiei nationale.)ditura )conomica #$$$ , cap.*.#-pag.%3 #*. 6iganescu <oan )ugen 8 "oman @i ai :aniel,@acroeconomie #$$-,cap.+.*-pag.#%+ #%. 7asloban )va,"esursele de munca si dezvoltarea durabila ,)ditura "isoprint !luj 29apoca #$$,,cap.--pag.13#-. 7arjan :aniela,)conomie ,)ditura A') 4ucuresti #$$,

49

*eviste si surse <eb%

#0. 4istriceanu 5 eorg e,<ndemnizatia de somaj,"aporturi de munca#$$0,u.1$,nr3,pag 10-#$ #+. 4ocean !laudiu,=olitici active pe piata fortei de munca,6ribuna )conomica#$$0,u.1+,nr*-,pag #,-*18*#3. 4ocean !laudiu,=olitici active pe piata fortei de munca,"aporturi de munca#$$0 #,. u.1$,nr13,pag 13-## *$. !onstantin 'tefan,Acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj,6ribuna )conomica #$$-,u.10,nr1$,pag ##-#*1. :orneanu 7aler, :obrescu 'maranda8,5radul de ocupare in munca,6ribuna )conomica#$$+,u.1,,nr#%,pag*%-*+ *#. =alagean :an !ristian,DAmortizarea somajuluiD,=iata financiara #$$+,nr +-3, pag 10-1+ <<. %ttp.??222.anofm.ro? *%. ttpEFFGGG.baniinostri.roF4anii-si-statulF<9'-'omajul-a-fost---%-inainte-de-criza-s+%+. tml *-. ttpEFFGGG.cotidianul.roFnH#$1$HfmiHvedeHrataHsomajuluiHdinHromaniaHlaH1$1$$-0-. tml *0. ttpEFFGGG.cotidianul.roFsomajulHinHromaniaHcresteHdeH*HoriHmaiHrepedeHcaHinHue1$3,0%. tml *+. ttpEFFGGG.dail?business.roFstiri-despreFsomaj *3. ttpEFFeconomie. otneGs.roFstiri-cariere---+*3*$-somajul-romania-sta-mai-prost-decatsua. tm *,. ttpEFFGGG.edituraromaniademaine.roFspecializariFeconomieFcupHmecuHvol#.pdf %$. ttpEFFfacultate.regielive.roFreferateFeconomieFsomajulHinHromania-+*%3#. tml/ inIallJsIsomaj %1. ttpEFFGGG.gandul.infoFeuropaFrata-somajului-romania-cea-rapida-crestere-ue-*$0%-+ %#. ttpEFFGGG.monitorulsv.roF)conomic-nationalF#$1$-$*-1,F'eitan-estimeaza-somajul-la+--la-sfarsitul-anului-dupa-o-usoara-crestere-in-urmatoarele-#-luni %*. ttpEFFstandard.mone?.roFmacroFrata-somajului-in-romania-a-depasit-deja-1$-cine-sicum-mistifica-statisticile-*1$$. tml 44. GGG.mone?.ro %-. ttpEFFGGG.presaonline.comFstiriFafaceri-economieF %0. GGG.realitatea.net 6B. %ttp.??222.romaniapress.com? %3. ttpEFFro.Gi;ipedia.orgFGi;iFK!-K,)omaj %,. GGG.Gall-street.ro -$. GGG.zf.ro ttpEFFGGG.ziare.comFarticoleFsomajLromania

50