Sunteți pe pagina 1din 38

FORMA ARTISTICO - PLASTIC

Ochiul are nevoie de culoare cum are nevoie de lumin

CUPRINS

1. IMPORTANA EDUCAIEI PLASTICE N FORMAREA GUSTULUI ARTISTIC AL ELEVILOR

2. ISTORICUL ARTELOR PLASTICE

3. TIPURI DE FORME ARTISTICO-PLASTICE

4. ROLUL FORMELOR

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE

1. IMPORTANA EDUCAIEI PLASTICE N FORMAREA GUSTULUI ARTISTIC AL ELEVILOR


Lumea e colorat! O lume fr culori n-ar fi numai trist, ci ar prea moart. i dai seama gndindu-te doar la marea deosebire ntre o i de !ar nsorit, scldat n cerul albastru "i smluit cu flori "i o i de toamn tr ie - ploioas, mo#ort $ cnd totul e dominat de cenu"iu.%1 &i totu"i, c#iar n trista nfi"are a naturii ce se pregte"te de iarn e'ist culori, c#iar dac sunt reduse la o gam cromatic restrns ocru - cenu"iu. (otal lipsit de culoare e numai ntunericul absolut. O ct de slab ra de lumin na"te culori) de lumin depinde e'istena culorilor. Lumina este c#iar i !orul lor. *ulorile au stat, n cea mai mare msur, la ba a cunoa"terii lumii de ctre oameni. +nii n!ai au do!edit c#iar, c omul percepe mai nti culoarea, apoi forma obiectelor. ,'is o lume interioar, subiecti!, trit a culorilor, la fel cum e'ist lumea lor obiecti!, e'terioar. Ocupnd un rol nsemnat n uni!ersul uman, culoarea este pre ent n !iaa "i acti!itatea ilnic a oamenilor la fiecare pas- de la semnele de circulaie la mbrcminte, de la coloritul obiectelor "i utila.elor industriale, de la flori "i interioarele locuinelor la faade, reclame, afi"e, cri, re!iste, de la mediul natural la pictur, simboluri "i semnificaii, de la diagnosticul psi#ic la tratamentul psi#ocromatic. *romoterapia a de!enit o "tiin care a ncercat s demonstre e nc din 1/01 c ntr-o ambian coloristic agreabil, cu nuane bine alese "i asortate de portocaliu, albastru-desc#is "i galben, inteligena "i creati!itatea copiilor cre"te substanial, iar n ceea ce pri!e"te !iaa afecti!, bogia tririlor interioare, gustul pentru frumos, diferenele sunt "i mai semnificati!e.% 2 3e asemenea, s-a constatat faptul c sensibilitatea diferenial a copiilor crescui la ar, ntr-un uni!ers cromatic foarte bogat "i !ariat 4cmpuri cu flori, cmpii !er i, li!e i5 este superioar aceleia a copiilor crescui ntre idurile cenu"ii ale unui ora". (otodat, un mediu ambiant monoton "i rece din punct de !edere artistic produce o cre"tere a tensiunii ner!oase, o stare de iritare permanent "i inacti!ism, n timp ce utili area cu discernmnt a culorilor tonific, ec#ilibrea "i acti!i ea comportamentul uman. n procesul de predare-n!are, culorile influenea po iti! percepia, atenia "i memoria, sporind gradul de nelegere "i asimilare. +tili area unui cmp cromatic !ariat spore"te randamentul acti!itii intelectuale "i influenea conduita uman prin declan"area de triri afecti!e po iti!e.
1

6otaru, 7., 3umbra!, 7., Educaia plastic n nvmntul primar, ,ditura 8#eorg#e $ *ru 9le'andru, *raio!a, 1//:, pag. ; 2 <tan, L., <tan, L., Educaia plastic ghid metodic, ,ditura 9ramis, =ucure"ti, 2>>;, pag.2/

<tudiindu-se influena culorilor asupra proceselor psi#ologice s-a constatat c ele!ii care studia materiale didactice cu !i uali are cromatic obin performane superioare celor care studia materiale cu !i uali ri acromatice. *uloarea aduce bucurie sau ntristea , !indec rni suflete"ti, depresii, de !olt inteligena "i imaginaia, asigur un randament superior n munc, nltur oboseala "i creea o bun dispo iie. *u a.utorul culorilor putem s ne cunoa"tem mai bine personalitatea.%1 *uloarea a fost studiat din cele mai !ec#i timpuri "i nu e'ist sa!ant, poet sau artist care s nu fi !orbit sub o form sau alta de culoare. *uloarea este !iaa, este energie radiant care ne influenea n mod po iti! sau negati!, indiferent dac ne dm sau nu seama de acest lucru%, afirm ?o#annes @tten, unul din marii practicieni ai culorii. n pre ent e'ist n lume numeroase institute pentru cercetarea utili rii culorii. <e pune un accent mare pe folosirea culorilor, contrastelor "i combinaiilor de culori n cele mai !ariate situaii "i domenii ale !ieii. n lucrarea 3espre spiritualitate n art "i mai ales n pictur%, Aas BandisCD afirm c emoia pe care culoarea o e'ercit asupra sufletului este cu att mai puternic cu ct mai culti!at este spiritul omului asupra cruia se e'ercit culoarea%. 7enirea aceasta, de a culti!a spiritul o are arta, iar nelegerea artei ncepe nc din copilrie, prin nelegerea noiunilor specifice, prin acea educaie prin limba.ul "i gramatica artei% cum o nume"te @on <u"al n culoarea cea de toate ilele%. *opilul, beneficiarul de art, omul de mine, capt gramatica limba.ului pe care-o utili ea n nelegerea artei sau, poate n crearea ei iar animatorul "i mentorul acestei ac#i iii este fiecare dascl. Eentru aceasta noi trebuie s stpnim foarte bine, pe lng matematic, limba romn "i alte discipline fundamentale, gramatica artei plastice. 9!em menirea ca pe lng n estrarea copiilor cu noiunile "i cuno"tinele fundamentale ale "tiinei , s facem nelese mesa.ele artistice, s culti!m spiritul%, gustul, simul estetic. Eroblema necesitii limba.ului plastic a cptat o dimensiune artistic, o e'presie esenial a personalitii, care nu este doar o mo"tenire genetic ce se anun din prima copilrie, ci o "ans de ec#ilibrare fi ico $ psi#o - comportamental. *a acti!itate, a crei desf"urare ine de o retort ce nu poate fi dect atelierul, educaia prin limba.ul artei% reclam "i o nou form de organi are, superioar leciei, datorit faptului c este o acti!itate prin e'celen practic, cu urmtoarele caracteristici1

6otaru, 7., 3umbra!, 7., Educaia plastic n nvmntul primar, ,ditura 8#eorg#e $ *ru 9le'andru, *raio!a, 1//:, pag. 1F

permite prin e'ersare !i ual-manual, e!aluarea ma'im a potenelor creatoare ale fiecrui ele!) ofer posibilitatea ncercrii diferitelor te#nici "i procedee te#nologice din toate artele) ntemeia o relaie adec!at cu natura, cu ambiana, n sensul n care Leonardo da Ainci recomanda s nu se copie e natura, ci s se lucre e n spiritul ei%) implic deliberat toate indi!idualitile n probleme de transformare estetic a ambientului, respect ritmul de lucru al fiecrui indi!id) creea posibilitatea unei stimulri sineste ice prin e'ersri acti!e, fa!ori nd autoinstruirea.

3up cum se "tie, fiecare indi!id mo"tene"te o matrice psi#ocomportamental unic "i irepetabil, dar fiecare seamn cu ceilali prin e'istena la toi a aceleia"i structuri fundamentale instrumental-simbolice a corte'ului. *eea ce se poate modifica prin educaie, ine de calitatea antrenrii specifice. Gr educare prin art e mutilat% menirea fundamental a omului-aceea de a se de !olta armonios "i multilateral.%F Ora de educaie plastic este prile.ul copilului de a n!a aceast gramatic a artei%, cu prile ei- morfologia "i sinta'a. ,ste prile.ul de a n!a limba.ul specific artei cu elementele lui de ba punctul, linia, culoarea, forma, compo iia. *onstatnd ce importan deosebit are forma n mediul ambiant "i !ia, m-am oprit asupra acestui element al limba.ului plastic pentru a-l aprofunda. Hoiunile de form nu pot fi pre entate copiilor dect innd seama de particularitile lui de !rst. 9ceste noiuni trebuie fcute accesibile prin e'plicare, e'emplificare cu a.utorul unor modele "i, fire"te, prin e'erciiu. 7odelele sunt plan"ele didactice, reproduceri de art, lucrri ale unor ele!i "i, de multe ori, c#iar propriile lucrri. &coala este singurul loc unde ele!ul poate cpta cuno"tine de art n mod organi at , unde poate fi educat prin acest limba. al simirii. Gire"te, nu ne !om limita doar la ora de desen, ci !om folosi fiecare prile. din acti!itatea didactic pentru a reliefa frumosul, dar ora de educaie plastic rmne cadrul n care se pot dobndi sistematic "i pot fi fcute nelese noiunile limba.ului specific. @lustrrile prin plan"e sunt n or suport pentru discuii, obser!aii, mici e'perimente. *a animator% al orei de educaie plastic, n!torul trebuie s stpneasc foarte bine problemele pe care le abordea la or, s "tie mai mult dect i spune copilului, pentru a "ti s-l ndrume la momentul oportun astfel nct toi copiii s poat a.unge la nelegerea noiunilor "i aplicarea lor n lucrri. *#iar dac nu se !a teoreti a prea mult ele!ului de clasele @-@A conducerea
F

7arinescu, <., 3inescu, 6., Invitaie la educaie, ,ditura *arminis, Eite"ti, 2>>1, pag. /:

acestuia spre percepia unor forme "i repre entarea lor ct mai apropiat de realitate, dar bineneles n concordan cu propria gndire. @at de ce, consider c noi, ndrumtorii pe calea cunoa"terii a!em datoria de a stpni limpede "i problematica gramaticii educaiei prin limba.ul artei%. 3intotdeauna arta a mi.locit cunoa"terea lumii prin limba.ul su specific, al imaginilor concret sen oriale. ,a are ca obiecti! de !oltarea sensibilitii copilului pentru a-l face s aprecie e "i s caute impresii care i mbogesc mintea, i ncl esc inima, l fac s simt bucurii de ordin superior prin contemplarea unui peisa. sau !i ionarea unui spectacol. 9rta l influenea profund pe om, i tre e"te o gam larg de sentimente "i emoii, l determin s reflecte e, s medite e, l ndeamn la aciune. 9rta l umani ea pe om!%; n cadrul ariei curriculare 96(,, educaia plastic "i cea mu ical ofer nemrginite posibiliti de e'primare a sentimentelor "i tririlor umane. O asemenea abordare corespunde principiului corelrii interdisciplinare a disciplinelor nrudite "i afirmarea nengrdit a capacitii creatoarea a copilului. 9"a cum @. HeIton a ordonat culorile ntr-un cerc cromatic pe care l-a mprit n "apte sectoare "i a fcut o paralel ntre culorile spectrului "i tonurile gamei mu icale- ro"u $ 3O, orange $ 6,, galben $ 7@, !erde $ G9, albastru $ <OL, @ndigo $ L9, !iolet $ <@, tot a"a, prin amestecul a cte dou culori !ecine n cercul cromatic, n cantiti neegale, se pot obine nuane ale acestor culori. 9cestea, .u'tapuse dup strlucirea lor, formea game. 3e asemenea, ordinea lucrurilor este repre entat n artele plastice prin forme elaborate. 9cest lucru nu nseamn c formele spontane nu nseamn nimic, ci, a"a cum arat semantica ns"i a cu!ntului spontan%, este o repre entare rapid a unei mini. Eentru educarea acuitii !i uale "i a sensibilitii auditi!e, se pot organi a mai multe e'erciii.oc ce pot fi integrate n acti!iti 4lecii5 cu caracter integrat, transdisciplinar. 9cestea corespund foarte bine modelului #e'adic de receptare a artei. @at cte!a din .ocurile care pot fi organi ate1. 8sii "i desenai obiecte diferite ca nlime, grosime, culoare "i asociai-le cu sunete 4nalte, .oase5) n funcie de intensitatea sau contrastul de culoare asociai sunete aspre, moi, stridente, de intensitate mai mare sau mai mic. 2. +n procedeu pri!ind redarea ritmului plastic al liniei l constituie audierea unei partituri. n funcie de ritmul mu ical, ele!ii pot aplica linii n cadrul unui fond compo iional, cu diferite instrumente. <e poate obser!a satisfacia "i reacia po iti! n audierea acelor partituri ritmate. n funcie de partitura audiat, ele!ii trebuie s pre inte ritmul liniilor- liniile paralele sugerea ordine, armonie, cele ntretiate $ agitaie, cele conca!e sau con!e'e $ plintate sau uscciune.
;

7eumanne, ,., Sistemul esteticii, ,ditura 9gora, @a"i, 1//1

3esenul constituie cel mai firesc mi.loc de e'primare a gndurilor, ideilor, sentimentelor mai ales atunci cnd l asociem cu mu ica, acest lucru oferind e!idente emoii artistice ele!ilor, la ni!elul lor de nelegere. 1. n ceea ce pri!e"te transdisciplinaritatea, n te#nica aplicrii culorilor cu carioca, a" meniona pata "i linia n ben i desenate, prin care ele!ul are posibilitatea s-"i e'prime tririle suflete"ti, n detalii adesea amu ante "i s-"i culti!e talentul literar. F. ,'cursiile, drumeiile "i c#iar plimbrile n cel mai apropiat parc constituie minunate prile.uri pentru e'erciii de contemplare a frumosului natural) acestea !or mbogi coninutul percepiilor copiilor, constituind un i !or pentru creaiile lor. 8ing"ia, frumuseea, coloritul, mirosul, talia florilor ofer n!torilor prile.ul de a atrage ele!ilor atenia asupra lor "i asupra modului cum au fost percepute "i redate de arti"ti n pictur, poe ie, "i mu ic. ,'emplificnd acestea prin albume de art, momente de lectur sau de mu ic, n!torul pe lng lecia atracti!, interesant pe care o face, de !olt "i formea la ele!i capacitatea de a asculta, a percepe, "i a pri!i o oper de art, pas primordial n educaia estetic. Glorile sunt cadoul accesibil "i potri!it n aproape toate mpre.urrile !ieii, fie de bucurie, fie de tristee. Gelul cum sunt oferite la aceste oca ii se n!a. 9ran.area florilor n buc#ete, n !ase sau n grdini constituie un alt subiect interesant. 9lbume cu aran.amente florale, cataloage #orticole, discuii pe marginea unor imagini din filme, ca "i !i ite la e'po iii floricole, la 8rdina =otanic sau la o florrie, diapo iti!e sau c#iar o plimbare n parc i sensibili ea pe ele!i "i le de !olt simul estetic. n acest conte't poate fi promo!at arta aran.amentului floral "i introdus noiunea de i e!ana. ;. Leciile nsoite de imagini sau desene nlesnesc introducerea elementelor concrete n predare.

2. ISTORICUL ARTELOR PLASTICE


ncon.urat de de"erturile care l-au ferit de in!a iile altor popoare, Egiptul este o regiune cu resurse naturale bogate) aceast a"e are geografic a fa!ori at de !oltarea unei arte spectaculoase care poate fi urmrit, fr ntrerupere, de-a lungul a apro'imati! 1;>> de ani. 6eligia "i permanena sunt dou caracteristici de ba ale artei egiptene, solemn "i creat pentru !e"nicie) aceasta e'prim "i ordinea care era "i de ne druncinat. ,giptenii credeau c fiina omeneasc este nsoit nc de la na"tere de un fel de alt fiin, Ca% $ ce poate locui n corpul unui om dup ce acesta moare "i care are acelea"i ne!oi ca "i defunctul. 9stfel, pentru a putea tri Ca trebuia s locuiasc ntr-un trup, cel mai intact posibil. Erima cerin a imortalitii- mumificarea, a fost urmat de altele-#ainele "i obiectele de care culti!at le-a purtat cel decedat. (oate acestea erau adpostite de pereii masi!i ai mormntului. ns cel mai fascinant "i impresionat tip de mormnt este piramida, care era mormntul faraonilor. Eiramidele care repre int culmea e!oluiei ar#itecturii egiptene sunt cele ale faraonilor B#eops, B#efren, 7iCerinos.%: 3intr-o perioad mai tr ie a ci!ili aiei ,giptului antic datea bustul pictat al reginei Hefertiti, ale crei elegan "i graie ne dau msura sensibilitii cu care artistul a repre entat-o. &i n pictur regsim aceea"i simplificare accentuat a formei, ct "i respectarea canoanelor stabilite- astfel persona.ele sunt repre entate cu capul "i cu picioarele n profil, iar o c#ii "i pieptul din fa.

Arhit !tur" gr "!# ne este "i ast i la fel de familiar ca "i ar#itectura modern, tocmai pentru c putem gsi elementele celei dinti, aproape n toate epocile ar#itecturale, din 9ntic#itate pn n ilele noastre.

7i#ilescu, 3., "im!a#ul culorilor $i al %ormelor, ,ditura <tiinific "i ,nciclopedic, =ucure"ti, 1/J>, pag.21

*ea mai important construcie n cadrul ar#itecturii grece"ti este templul. 3ac templele egiptene erau construcii uria"e menite s e!idenie e caracterul di!in al faraonului, templul grec este conceput ca o cas care s adposteasc statuia eului. $Art" %i&"'ti'# nu este dect continuarea artei romane pus n slu.ba cre"tinismului, ns profund transformat sub influena rilor orientale 4Eersia, 9menia, <iria5.% 0 Erincipiile acestei arte orientale se opun celei romane. 3in Orient, arta bi antin a primit ma.oritatea te#nicilor sale artistice, prsind pe cele ale artei greco-romane. (otu"i tradiia greco-roman a rmas foarte puternic, impunndu-se att n planurile construciilor ct "i n pictur. 9r#itectura bi antin este repre entat ndeosebi de edificiile religioase. Erima mare oper n stil bi antin este =a ilica <fnta <ofia, cea mai mrea biseric care s-a construit pn n secolul al KA@-lea "i mult dup aceea. R '"(t r " este perioada de nnoire cultural "i artistic, a!nd ca punct de plecare @talia secolului al KA-lea "i care s-a rspndit n toat ,uropa, n secolul al KA@-lea. 9firmarea ideilor umanismului "i culti!area Grumosului, studiul legilor naturii duc la abandonarea treptat a formelor bi antine "i gotice n fa!oarea repre entrii omului ideal, renascentist, care-"i gse"te modelele n arta greac. 3e asemenea, descoperirea perspecti!ei !a influena n mod #otrtor arta din celelalte ri. n domeniul picturii Gi)tt) 412::-11105 este considerat a fi desc#i torul de drum "i ntemeietorul artei moderne, marcnd "i influennd nceputurile 6ena"terii) el opune #ieratismului bi antin o repre entare din ce n ce mai fidel realitii, un naturalism care se manifest prin modelul culorilor, mi"carea persona.elor "i statura lor monumental, a"a cum, frescele e'ecutate la *apela <cro!ecni, o arat. Leonardo da Ainci 41F;2-1;1/5 a de!enit una dintre figurile cele mai celebre ale 6ena"terii, ca om de stiin, in!entator, pictor de geniu "i ar#itect. Leonardo a nceput nenumrate lucrri, dar pe niciuna nu a dus-o la bun sfr"it, considernd c nlimea ade!ratei arte este att de mare nct des!r"irea sa nu se poate repre enta. 8ioconda% este capodopera lui Leonardo, e'emplul cel mai gritor al manierei sale de a gndi "i a lucra. ,a ilustrea de asemenea descoperirea pe care Leonardo da Ainci o face n domeniul te#nicii picturii "i care se nume"te sfumato%- conturul este estompat, formele rmn puin !agi, pier ndu-se n penumbr, impresia de rigiditate dispare, lsnd locul unui efect misterios.

*. DICIONAR DE TERMENI
0

ibidem, pag.F:

"lt r'"'+# ", -t ! .i&i! "r,)'i !r),"ti!# ! 'tru / i't r -

re!enire) amestec pe palet de dou sau trei culoriefect al organi rii unor culori ntr-un tot unitar, presupune un acord, o nfrire ntre culori) locul spre care se ndreapt atenia pictorului, de regul n ona din centrul plan"ei) el poate fi reali at prin aglomerarea detaliilor, contraste accentuate sau pete de culoare n stare pur) organi area unor elemente ntr-un tot unitar, care s e'prime o idee) ro"u, orange, galben) culori folosite n starea lor iniial din spectru) !erde, albastru, !iolet) amestecul treptat al unei culori cu o cantitate din ce n ce mai mare de alb) culoarea care are preponderen 4calitati! - puritatea ei) cantitati! $suprafee, ntindere5 ntre celelalte culori din lucrare) linie nentrerupt) impresia de mi"care pe care o produc culorile reci $ deprtare) culorile calde $ apropiere) spaiul este raportat la cald $rece) e'erciii ce se efectuea n !ederea nsu"irii de ctre ele!i a unor deprinderi 4de a mnui instrumentele5, a unor elemente de limba. plastic etc., printr-o acti!itate care se asemn cu .ocul liber al copilului) a amesteca cu ap) form creat de om) reali at la ntmplare, prin plierea #rtiei peste pete de culoare, prin suflarea asupra unei pete de culoare Lap etc.) forme obinute prin diri.area scurgerii picturilor de culoare pe o coal de #rtie, forme obinute prin stropire cu pensula) forme obinute prin ruperea #rtiei n scopul reali rii unor forme plastice e'presi!e etc.) a se ntreptrunde, a se amesteca) forme de amestec posibile n te#nica acuarelei sau obinute prin atingere a dou pete de culoare n!ecinate, umede 4fu ionare la margine5 ori prin atingerea unei pete de culoare, umede, cu pensula nmuiat n alt culoare 4fu ionare n mas5) se obine din amestecul unei culori cu alb "i negru 4do ate diferit5 sau din amestecul a dou culori complementare) poate fi obinut prin di!erse amestecuri cromaticea. amestecul culorilor primare) b. amestecul culorilor secundare) /

!),p)&i+i pl"-ti!# !ul)ri !"l/ !ul)ri pur !ul)ri r !i / gr"/ ul /),i'"'t# !r),"ti!# /u!t !)'ti'uu . !t t r,)/i'",i! 0 r!i+ii 1 2)!

" .lui/i&" .)r,# l"%)r"t# .)r,# -p)'t"'#

" .u&i)'" .u&i)'"r

gri !)l)r"t gri ' utru

*ulorile se iau n cantiti egale. c. amestecul culorilor complementare 4culorile secundare se folosesc n cantitate dubl5) gri 3"l)ri! " gri&" 2)! / .)'/ 2u0t"pu' r " !ul)ril)r li'i" d. amestecul nonculorilor n cantiti egale. amestec fi ic din alb "i negru do ate diferit) a obine griuri colorate) suprafa decorati! fr centru de interes, de regul pe ba de reea) alturarea a dou sau mai multe pete de culoare) element de limba. plastic desemnnd urmele obinute prin lunecarea pensulei

cu culoare pe suport, a creionului, a pi'ului etc.) li'i" 4' /u!t !)'1 linie reali at dintr-o singur trstur, nentrerupt) ti'uu ,)/ul ,)/ul"r " !ul)rii ,)/ul"r " li'i i ,)')!r), ,)&"i! ')'!ul)ri 'u"'+ p"t# p"t# pl"t# p"t# pi!tur"l# pu'!tul element repetabil) !ibrarea culorii) crearea unor neuniformiti, ca grosime, culoare, factur) tonuri "i nuane ale unei singure culori) lucrare ornamental compus din mici buci de marmur, piatr, sticl etc. diferit colorate, care alctuiesc o imagine, o figur) alb, negru) se obin din amestecul culorii cu o culoare !ecin, prin do are diferit) suprafa) suprafa acoperit cu culoare 4nonculoare5 a"ternut uniform $ specific artelor decorati!e) suprafaa acoperit cu culoare nuanat, gri at etc. sau obinut prin suprapunerea unor linii, puncte etc. pe culoarea iniial a suprafeei) element de limba. plastic, urma cea mai mic obinut 4pe suprafa5 cu instrumentul de lucru 4pensul, creion etc5, punctele pot fi- aglomerate $ aerate, mari $ mici, colorate diferit) dispuse n "iruri drepte, curbe, ori ontale, oblice, paralele, radiale) puncte ordonate de ordonate) de forme diferite) r pr)/u! r copiere) rup r " u' i !ul)ri alterarea ei prin amestecul cu complementara, alb, negru, gri neutru sau cu 5 t 't" rupt# - ,' pl"-ti! -i,%)l pl"-ti! -i, tri -p"+iu pl"-ti! alt culoare) imagine !i ual care face trimiteri la imagini reale) semn con!enional care face trimiteri la relaii, triri, stri suflete"ti descifrate pe ba a unui cod general cunoscut) procedeu prin care dou elemente identice sunt dispuse la distane egale fa de a', numit a' de simetrie) produsul artistic re ultat din ordonarea unitar "i e'presi! a semnelor plastice) 1>

-up)rt t 't# t)'

suprafaa pe care se lucrea ) #rtie, carton, pn ) calitatea unei culori) desc#iderea sau nc#iderea unei culori prin amestec cu alb sau negru, n cantiti diferite.

6. TIPURI DE FORME ARTISTICO1PLASTICE


9!nd n !edere rolul educaiei estetice n formarea omului capabil s duc pe noi culmi de ci!ili aie cuceririle re!oluionare ale poporului, sportul educaiei artistico-plastice este destul de important.%J 3in acest moti! am ales s studie "i s scriu n aceast lucrare despre formele artisticoplastice, percepia lor, modaliti de g#idare a percepiei corecte. 3intre elementele de limba. plastic .)r," poate fi considerat ca fiind cea mai comple'. n consecin "i problemele psi#ologice de percepia formei capt importan deosebit. n consecin "i problemele psi#ologice de percepia formei capt importan deosebit. Legat de aceast problem se nscrie e!oluia de !oltrii psi#ice a copilului pe etape n raport cu profilul psi#ologic. ncepnd cu cea mai fraged !rst, copilul are ne!oie de spri.in pentru nelegerea locului su n mediul n care se de !olt "i influena obiectelor, formelor asupra organelor de sim. Ee parcursul de !oltrii, cnd reu"e"te s repre inte din punct de !edere plastic formele din mediul ncon.urtor "i reali ea creaii personale este necesar educarea percepiei pentru a mri !aloarea repre entrii. 9cest lucru este posibil prin educaie artistico-plastic, dar necesit cunoa"terea de ctre profesor a problemelor psi#ologice "i a particularitilor de !rst "i indi!iduale. 3e asemenea, trebuie gsite cele mai eficiente metode "i procedee care pot influena po iti! educaia percepiei "i formarea gndirii n cadrul educaiei artistico-plastice. Gorma este conturul unui corp, silueta, c#ipul unei fapturi) in general, ea repre inta aspectul e'terior, infatisarea sub care se pre inta orice lucru din natura. F)r, l !r "t / '"tur" sunt de numite forme naturale sau forme materiale. 7a.oritatea au o structura interna care influentea a forma e'terioara. *OH<(9H(@H =69H*+<@ 4GO679 EL9<(@*95 M89H3@(O6+LM-*,697@*9 M3O7H@<O969 EO89HHNM

3sclescu, (., Gulger, ,., (omescu, A., &etodica educaiei plastice pentru nvmantul preprimar, ,ditura =ibliot#eca, (argo!i"te, 2>>:, pag. 11

11

9H3N O96POL M 796NL@H 7OH6O,M-9LE@@ GO(O869G@, 3@H <9(,L@(-GO67, 79(,6@9L, GO679 EL9<(@*9

F)r," pl"-ti!" pre inta mai multe ung#iuri de !edereQ al istoriei, teorie si anali ei operei de arta, ea repre inta ansamblul elementelor si mi.loacelor gramaticale si te#nice care, intr-o colaborare !oita de creator, se constituie in in!elisul, in Mcoa.aM, in e'teriorul perceptibil al unei opere de arta, cu intentia nemarturisita de a transmite un mesa.) Q Q Q al procesului de creatie, forma repre inta re ultatul final al elaborarii, inclusi! al desa!arsirii ideii de forma gandita, imaginata, interioara, in confruntare cu diferitele forme naturale) in scop analitic repre inta element de limba. in doua !ariante. forma R semn, forma R culoare forma totala R compo itie sens general- imagine concreti ata grafic, pictural, etc.prin elemente si mi.loace specifice pentru a de!eni functionala Clasificari si criterii: 1. /up" ! l /)u" pr)pri t"ti7 !"lit"t -i !"r"!t rdupa calitate-

12

- proprietate a materiei dea a fi lemn, marmura, etc, re ulta forme naturale, spontane, accidentale) 4bicontinue5 - aceeasi proprietate, prelucrata re ulta forma artistica, elaborata, in!entata)4tridimensionale5 2. dupa caracterul- - structurii- - forme desc#ise 4statice, dinamice5 - forme inc#ise 4statice, dinamice5 - !ectorului ultim, al relatiei semnelor intre ele si ale acestora cu suprafata suport 4topologice si tensionale5 - conturului- forme rotunde, colturoase, dantelate, lanceolate. - tratarii suprafetei suport- - forme picturale - forme plastice - forme decorati!e, plate. - /up" )rigi' - - forma spontana R forma naturala 4intamplatoare5 sau produsa accidental, in al carui proces de aparitie si selectare este implicata, fie !ointa dea cauta si descoperi, fie de a pro!oca cu o anumita intentie dea prelucra, elabora ceea ce se obtine prin procedee precum- monotipie, suprapunere prin indoirea suportului, diri.area culorii printr-un .et de aer - prin suflare libera sau printrun tub, picurare sau stropire cu pensula a suportului ume it sau uscat, prin MimprimareM cu diferite structuri naturale , te'tile, etc., prin scurgere aderenta s. a. - forma elaborata R forma creata, fie pe ba a a numeroase sugestii naturale, abstrasa prin obser!area atenta a naturii si confruntata cu alte forme- fie prin prelucrarea unei forme spontane, in ambele !ariante transfigurarea facandu-se pentru un anumit conte't spatial, compo itional. 3ialogul cu natura este sine Sua non a fiecarui creator. Erin in!estigarea specifica omului, orice forma este inteleasa mai mult decat permite e'teriorul, aparente ei, inter!enind intuitia, sinte a, !i iunea, ia nastere o forma noua, forma creata. - /up" /i. rit l T T T T i ip)-t"& .u'!ti)'"l forma -culoare4Rcromorfema5 - perceptie !i uala concomitenta a formei si culorii unui obiect sau a unei suprafete re ultata din suprapunerea lor simultana4percepti!5. forma desc#isa R forma care re ulta din ductul 4trasatura5 care nu se mai intoarce la punctul initial, sensul ei general fiind centrifugal) e'centrica) forma inc#isa R forma alcatuita din detalii liniare a caror dispunere spatiala tinde spre centru, spre interiorul ei) centrica, forma semnificati!a R forma care se poate lipsi de semnificatia ce i-o poate oferi elementul repre entati! sau abstract in sine, de!enind ea singura intruparea unui alt sens decat cel initial, local, propriu 11

forma simbolica, forma in care poate fi cuprinsa o idee picturala, sculpturala, etc. 8enerali atoare sau e!ocatoare, prin transfer de semnificatie de la mai multe forme similare la una mai potri!ita, si de regula, similara structural.

Gorma totala, forma re ultata din parti organice, unitar si ec#ilibrat articulate, care au cedat ce!a din autonomia lor de semne potentiale pentru a se putea asocia, accepta reciproc, sau din contra, pentru ase respinge e'presi!, in ambele !ariante- ca detalii ale aceleiasi configuratii) sinonima compo itiei.%/ E9=LO E@*9<<O MG,7,@9 *96, EL9H8,M 4GO679 EL9<(@*9 EL9H95

Gorma plastica plana poate fi denumita forma spontana si fu ionare,curgere libera,stropire fortata,scurgere aderenta,diri.area colorata,monotipia, etc.

se poate reali a prin.etului de aer,sfoara

'u(ionarea este un amestec care se reli ea a intre pete sau linii umede relati! spontane, fara a folosi relati! pensula. *and se alatura pete sau linii umede care se intrepatrund, fu ionarea are loc la margini. 3aca petele sau liniile umede se suprapun prin atingere cu pensula, fara a le freca, se reli ea a fu ionarea in masa. (ermenul de fu ionare este greu pentru ele!ii mici si de aceea se !a inlocui cu cel de imprastiere ,risipire a culorilor,fie la limita dintre ele ,fie in toata masa lor.Erin acest procedeu, delimitarea intre culori este topita si se obtine un aspect catifelat. MEO6(6,(M- G+U@OH96,

Ernog, @., )hid metodic de educaie plastic. *e la grdini la liceu, ,ditura *ompania, =ucure"ti, 2>>0, pag. 1F

1F

+urgerea li!era se reli e a prin depunerea culorii bine fluidi ate pe suportul umed sau uscat, prin curgere dintr-un recipientla clasele mici facandu-se tot sub forma de .oc P9H< POGG79HH ME6@79A969M- *+68,6, L@=,69

Stropirea %ortata se poate face pe suport umed sau uscat, cu orice fel de instrument- pensula, tocul, periuta de dinti etc. Scurgerea aderenta se reali ea a prin diri.area culorii fluidi ate, depuse pe suport, sc#imband pa itia acestuia,in diferite sensuri. Operatia se poate repeta de mai multe ori, cu di!erse culori, urmarindu-se c#iar suprapunerea urmelor de culoare. ME,6<OH9? 6O<+M - <*+68,6, 93,6,H(9

1;

*iri#area #etului de aer consta in suflarea culorii fluidi ate depusa pe suport in diferite sensuri, liber sau folosind unele obiecte aflate la indemana- un pai, un tub de plastic sau cauciuc etc. 3@6@?96,9 ?,(+L+@ 3, 9,6 M*O7EOU@(@,M

S%oara colorata este un procedeu in care se foloseste o bucata de sfoara, imbibata in culoare care se aasea a pe o #artie, ce se !a plia, a!and gri.a sa se lase afara un capat al sforii. @n timp ce se presea a #artia cu o mana, cu cealalta se trage de capatul sforii ramas liber, pana cand acesta !a iesi dintre filele #artiei. 3esfacand foaia se !a obser!a forma obtinuta. M36,<O6M - <GO969 *OLO69(9

&onotipia se reli ea a pe #artie alba sau colorata de preferinta lucioasa, pe care se asea a una sau mai multe pete de culoare, cat mai grupate. <e plia a #artia peste ele si se prese a. 3upa desfacerea foii !a re ulta o imagine a carei forma si intindere depind de cantitatea de culoare folosita si de sensul de apasare.

F)r," -p"ti"l" spre deosebire de cea plana, este forma care se incadrea a in spatiu pentru ca poseda !olum si are trei dimensiuni- lungime , latime si inaltime. ,a este folosita mai ales in artele 1:

spatiale- sculptura, ceramica, sticlarie etc.formele spatiale se pot obtine si prin plierea #artiei sau cartonului re ultand di!erse forme. +nul dintre cele mai !ec#i si des folosite sete te#nicaMorigamiM, cu!ant de origine .apone a care inseamna Marta plierii #artieiM.acest procedeu e!identia a forma spatiala si pune accentul pe !olum.dintre cele mai simple forme de ba a sunt-McarteaM, MbatistaM, MbarcaM, Mscara M etc. 39H =9H*@L9 M*O6E+6@ <E9(@9L,M- <(@*L9 GO679 <E9(@9L9

O6@897@ - GO67, *O7EL,K,

10

S ,'i.i!"tii8 dupa caracterul liniar al conturului- in linii drepte R #otarare, !ointa puternica, agresi!itate, spirit inc#is, marginit, McoltosM, insensibil) in linii curbe R !ointa, !eselie, dinamism, spirit desc#is, calmitate, sensibilitate) dupa dispunerea, ponderea, po itia in spatiul creat- progres, miscare a!antata, cadere, de ec#ilibru, ordine, stabilitate, ec#ilibru, etc. forma -culoare- se amplifica, se completea a sau !oit se diminuea a cu semnificatiile culorilor. 3eoarece acti!itatea de creatie artistica se desfasoara pe ba a obser!arii lumii incon.uratoare, trebuie sa ne obisnuim de timpuriu sa obser!am natura, sa studiem formele naturale. @maginea creata de artist cu a.utorul liniei si culorii in pictura, este forma plastica. FORME ARTIFICIALE P r! p+i" .)r, l)r 1J

n natur forma este obiectual "i repre int concreti area fi ic a unui coninut. 3atorit formei percepem "i cunoa"tem realitatea obiecti! a materiei aflat n infinite iposta e. Gorma este cuprins de limitele n care se nscrie obiectul mpreun cu datele care o definesc. n plan subiecti! forma repre int o imagine mental a obiectului "i se reali ea ca o concreti are pe cale percepti!. @maginea nu repre int o nregistrare strict a naturii, ci o interpretare abstract care selectea "i reduce obiectul la esenial. 3espre imagine se poate spune c reflect datele fi ice ale obiectului perceput din care a fost eliminat consistena materiei. @maginile obiectelor au un caracter subiecti! "i indi!idual, astfel nct fiecare indi!id are o imagine relati! proprie despre unul "i acela"i obiect. 9cest fapt este posibil datorit modului n care fiecare indi!id aflat n faa obiectului selectea , interpretea "i prelucrea acele nsu"iri care au semnificaie deosebit pentru el. n acest conte't, forma, ca o transcriere plastic, se poate spune c impune o anumit structur care confer spaiului !alori egale cu trsturile elementelor din care se constituie "i cu raporturile statice sau dinamice dintre forme "i spaiul n care acestea se afl. Eercepia repre int procesul psi#ic de reflectare a obiectelor cu toate nsu"irile lor n timpul aciunii asupra organelor de sim. n cadrul percepiei !i uale anali atorii prelucrea undele electromagnetice, luminoase.%1> @maginea de ansamblu a nfi"rii e'terioare a formei obiectului are rol principal n recunoa"terea acelui obiect. 9tt sen aiile !i uale ct "i cele Cineste ice asociate .oac un rol important n cunoa"terea formelor. Eercepia este un fenomen de sinte care nu re ult dintr-o simpl .u'tapunere de sen aii. *eea ce caracteri ea in primul rnd percepia este faptul c se pre int ca un ntreg , ca o sinte n care elementele participante au o semnificaie unic. <impla reflectare sub form de sen aii a prii sau a nsu"irii obiectului n ordinea impus de realitate nu creea prin sine o imagine unitar. @maginea unitar, percepia este re ultatul unui proces specific de sinte reali at n anumite regiuni ale scoarei cerebrale.%11 n acti!itatea de anali "i sinte superioar prin care scoara cerebral reali ea imaginea formei obiectului perceput, un rol important l are e'periena anterioar. Eete albe, negre, linii, contururi, siluete, !olume, toate apar grupate ca forme, mai mult sau mai puin cunoscute la care e'periena dobndit prin acti!itate a.ut la perceperea "i indi!iduali area fiecreia n parte.

1>

*osmo!ici, 9., @acob, L., ,sihologie $colar, ,ditura Eolirom, @a"i, 1///, pag.22 ibidem, pag.F;

11

1/

*laritatea, preci ia "i bogia percepiilor ntr-un anumit domeniu depind de pregtirea pe care o a!em n domeniul respecti!. n perceperea formelor obiectelor "i fenomenelor un rol important l .oac cel de-al doilea sistem de semnali are, limba.ul care confer percepiei un caracter categorial. 3atorit faptului c percepia obiectelor "i fenomenelor corespunde unei semnali ri, ea repre int o pregtire n !ederea aciunii. ns aciunea nu este numai o prelungire a percepiei. Eercepia ns"i se reali ea printr-o aciune efecti!, notorie n care se adaug informaiile !i uale, cele tactile "i Cineste ice dup care are loc sinte a superioar necesar oglindirii imaginii formei figurii integrale. (oate acestea au loc pe ba a e'plorrii n!rii actu!e. Pu'!tul7 li'i"7 p"t"7 .)r,"7 3)lu,ul sunt semne care in de alfabetul plastic. Eunctul este urma pensulei nmuiat n culoare, a creionului, a stiloului. La atingerea suprafeei suport. ,l poate fi folosit simplu sau combinat cu celelalte elemente de limba. plastic, pentru reali area unei lucrri. La sfr"itul secolului trecut, n Grana, o serie de pictori au in!entat picura pointilist. 9stfel, un tablou al lor era compus dintr-o mulime de puncte fine reali ate n diferite culori cu !rful pensulei. Linia n desen este urma lsat de instrumentul de lucru pe suprafaa #rtiei. ,a poate fi impersonal, ca n ca ul desenului te#nic, cnd este construit cu instrumente de preci ie sau plastic. *u linia se pot construi ornamente, structuri liniare "i compo iionale. Liniile pot fi drepte, curbe, frnte, subiri sau groase, continue sau ntrerupte, uniforme ca grosime sau modulate, reali ate ntr-o singur culoare sau n mai multe culori, linii . Eata este o suprafa acoperit de culoare sau de nonculoare. ,a are totdeauna o form. Gorma poate fi identificat ca aparinnd domeniului geometriei 4triung#i, ptrat, dreptung#i, etc.5 sau poate fi oarecare. ,a se poate obine n mod diri.at cu a.utorul unui instrument de desen 4creion, pensul, etc.5 condus de mn n ba a unui raionament, a unei intenii prestabilite, sau se poate obine n mod spontan prin stropire, prin presarea unei picturi de !opsea pe suprafaa #rtiei sau prin alte procedee care ne conduc la un re ultat care n-a fost pre! ut minuios. n practic se !orbe"te de p"t" pi!tur"l# "i p"t" pl"t#. Eata pictural se caracteri ea printr-o suprafa neuniform, !ibrat. 9ceast !ibraie poate fi dat de tu"e, adic acele urme !i ibile ale pensulei 4!ibraie factural5, de !alori diferite ale acelea"i culori 4tonuri diferite de ro"u5 aceasta fiind cunoscut sub numele de !ibraie !aloric, sau de nuane diferite produse din amestecul unor culori semene, alturate 4!ibraie coloristic5. Oricine, deci "i un copil, poate s obser!e u"or c sub influena luminii, un id, acoperi"urile, un frun i", faa uman, etc. sunt colorate !ibrat, deci sunt pete picturale. Eata plat, numit "i pat decorati!, este o ntindere omogen, uniform ca nuan "i ton, , fr tu"e de pensul sau de orice alt fel de instrument de lucru. n funcie de locul pe care pata plat l are n 2>

compo iie, de greutatea fiecrei culori, deci de intenia celui care e'ecut compo iia, pata plat are fora de a sugera c#iar "i spaiul, cea de-a treia dimensiune. Aolumul este un element de limba. plastic specific sculpturii. n cadrul leciilor de modela., este !olumul modelat sub forma reliefului, care poate fi- plat $ scobit, griat, liniar, adnc, prin eliminare cu rotun.irea muc#iilor, nalt, prin adugire, profilul !olumului dep"ind suprafaa de la care a abordat. ,lementele de limba. plastic, numite uneori monade plastice,monade preobiectuale sau elemente premorfice-sunt- punctul, linia, pata cromatica, sau acromatica, suprafaa, !aloarea si culoarea.% 12 +nii e'egei, printre care Easseron si Bnobler, adaug la aceast serie tu"a, suprafaa 4a nu se confunda cu spaiul plastic "i nici cu ecranul plastic-suprafaa #rtiei sau a pn ei5 "i te'tura. n publicaiile "colare recente, printre elementele de limba. plastic e enumerat "i .)r,", dar ea nu poate intra n aceast categorie, pentru ca este fie o caracteristic a elementele de limba. plastic 4mrime, intensitate, form etc.5, fie o structur mai ampl, care poate cuprinde simultan mai multe elementele de limba. plastic nu !om confunda deci determinatul cu determinantul, in primul ca , "i nici organul cu organismul,n ca ul al doilea. O categorie distinct a elementele de limba. plastic propus n ultima !reme o constituie cromorfemele-monade plastice care cuprind culoarea n mod obligatoriu 4urme colorate5. 9cestea suntpata de culoare, punctul de culoare, linia de culoare 4colorata5 "i tu"a care, oricum, e colorat. ntruct pata poate a!ea caracter spontan sau elaborat, tu"a s-ar putea ncadra n aceast a doua categorie. Erin !alorificarea lor estetic "i implicit, prin personali area lor, elementele de limba. plastic de!in entiti semantice, putnd comunica prin ele nsele mult mai mult dect ceea ce poate comunica obiectul, mai ales dac a repre entatVfigurat realist "tiinific.

9. ROLUL FORMELOR
E+H*(+L EL9<(@* <e stie ca linia, punctul, forma si culoarea nu sunt numai simple elemente ale limba.ului plastic ci repre inta invelisul material al gandirii artistice a copiilor.

12

<tan, L., <tan, @., =ote atu, ,., Educaie plastic ghid metodic, clasele I-I., ,ditura 9ramis, =ucure"ti, 2>>;, pag.21

21

Linia, punctul, forma si culoarea repre inta elementele unui limba. metaforic, induc asociatii, pro!oaca ecouri si atitudini estetice. Gorta e'presiei unui semn plastic depinde de relatiile acestuia cu alte elemente din cadrul compo itiei plastice. 9ceste relatii dintre semnele plastice prin limba.ul lor specific definesc e'presia compo itiei. Gamiliari area treptata a copiilor cu unele elemente de limba. plastic este principalul mi.loc de formare a !iitoarei lor culturi artistice, si prin aceasta , de reali are a educatiei lor estetice. Eunctul, cel mai simplu element de limba. plastic,alaturi de linie si forma au fost ,la inceputul manifestarii plastice multimilenare a omului ,cele mai simple si directe mi.loace de comunicare !i uala ,imaginile pictate sau cioplite ale preistoriei fiind re ultatul spiritual al adaptarii omului la conditiile naturale. @n pictura, punctul re ultat din simplul contact al unui instrument cu suportul de!ine material cu o anumita marime. <e poate !orbi despre punct ca despre o forma foarte mica in raport cu spatial general din care face parte. 7atemeatic , Eunctul este locul de intersectare a dreptelor . 3in punct de !edere plastic el este un simbol. ,ste elementul generator al limba.ului plastic. 3in el se naste linia prin simpla deplasare intr-o anume direcie , apoi suprafata , prin deplasarea liniei pe grosimea ei . 9nali and imaginile pictate, cioplite sau modelate ale pre istoriei , se constata ca punctual nu se detasa a deansamblul organic in care este cuprins, fiind utili at la diferite repre entari- oc#i,ornamente pete de pe pielea animalelor . *ultura *ucuteni include in ornamenetele de pe !ase si idoli , pe laga linii , puncte de diferite dimensiunui . 9rta ,gipteana , cea *retana , 8reaca sau 6omana au apelat de cele mai multe ori la forme figurati!e in repre entatre punctului. 9cesta isi !a manifesta independent in arta mo aicul)ui bi antin,care presupune de la inceput di!i ari ale suprafetei in foarte mici one colorate distinct . 9ici punctual este material , cu cromatica proprie construieste lini sau suprafete , este singular sau multicplicat . Hotiunea de MpunctM poate capata multiple intelesuri datorita di!ersitatii domeniilor in care el este utili at in acceptie geometrica, punctul este figura geometrica care nu are nici o dimensiune) parado'al insa are toate dimensiunile numai in acest ultim rol este mi.loc de e'presie !i uala, element de limba.) in pictura, in grafica, in sculptura etc., punctul este pata, amprenta sau tusa minuscula, e'act cat poate fi urma cea mai mica a instrumentului cu care se lucrea a 4pensula, pi',pana5)

22

punctul se poate constitui prin repetare in forme abstracte sau figurale, poate capata aspect structural sau numai ornamental, decorati!) in asociere cu linia si pata 4el insusi de!enind uneori pata5 punctul capata noi !alente e'presi!e printre care si una spatiala, adica sugerarea apropieri si departarii, a plinului sau a golului, etc.) ,fectul spatial al punctului se reali ea a prin diferentieri de-

! ! ! ! !

marime -se imparte in cinci categorii- foarte mica, mica,medie, mare si foarte mare ) distanta - mai aglomerate sau mai dispersate) stralucire - !iu colorate sau gri ate) lumino itate - luminoase sau degradate) sens - dispuse drept sau curb, ori ontal sau oblic etc.) ,fectul de spatialitate al punctului l-am marit prin aplicarea contrastului cald-rece. Eentru a sugera acest efect am asociat marimile mici cu cromatica rece si cele mari si foarte mari cu cea calda.<ugerarea efectului greu-usor al punctului prin culoare am facut-o prin plasarea culorilor desc#ise4usoare5 sus si a celor inc#ise4grele5 .os. 7etode de obtinere a diferitelor puncte@n artele plastice, punctul se obtine prin procedee te#nice di!erse,ulveri(area consta in imprastierea pe suport a culorii in stare lic#ida, cu a.utorul pul!eri atorului, stropii re ultati se pre inta sub forma de puncte fine, de dimensiuni apropiate. Stropirea poate fi efectuata cu di!erse instrumente- stilou, pensula, periuta de dinti, etc. punctele efectuate pot fi diferite ca forma si marime. @n ambele ca uri, suportul poate fi umed sau uscat. <(6OE@6, E, <+EO6( +<*9( <(6OE@6, E, <+EO6( +7,3

21

+ola#ul ofera posibilitatea obtinerii unor puncte di!erse, ca forma si marime - prin ruperea in mod spontan a #artiei in mici bucatele - sau egale - prin taierea sau cu preduceaua ori cu perforatorul. *OL9?

*u sa!lonul putem desena puncte a!and aceeasi forma si aceeasi dimensiune. /mprenta repre inta urma lasata de un obiect prin apasare pe o suprafata. 9pasand cu !arful creionului, al penitei ori al pi'ului, !om obtine puncte fine, apro'imati! egale ca marime. 3aca folosim !arful pensulei, capatul neascutit al creionului sau c#iar !arful degetelor - dupa ce au fost impregnate in culoare - punctele re ultate pe suprafata #artiei !or fi mai mari si diferite ca forma si dimensiune. 97E6,H(,

,'presi!itati si semnificatii 2F

Eunctul poate a!ea semnificatii di!erse- inceput, sfarsit, limita, germinatie, *oncentrare, etc. *a element independent, in lucrarile de arta plastica punctul are o pre enta di!ersa) o element singular, forma a unor obiecte mici- ga e, fluturi, frun e, flori, etc., sau obiecte care par mici datorita departarii, element ornamental al unor obiecte folosite in compo itie sau al unor forme create de artist, de autor) E+H*(+L ,L,7,H( <@H8+L96 MGLO6@M

element de constructie re ultat din te#nica folosita de autor- pointilism, mo aic, cola. tip mo aic etc) 7OU9@* =@U9H(@H ME+H*(+L - ,L,7,H( 3, *OH<(6+*(@,M

element constructi! care, prin modul in care este dispus, sugerea a miscarea sau !olumul) 8,O68,< <,+69( M*@6*+LME+H*(+L - ,L,7,H( *OH<(6+*(@A

2;

7arind sau micsorand dimensiunile punctelor, in cadrul aceluiasi suport se poate sugera apropierea sau departarea. G69H*O =O**P@ M GLO96,9 <O96,L+@M4E+H*(+L ,G,*(+L 9E6OE@9( - 3,E96(9(5

3aca se corelea a culoarea cu marimea, efectul de spatialitate se amplifica. @n acest mod se pot sugera efectele greu-usor, sus-.os- puncte mari, inc#ise, grele in partea de .os a suportului, iar in cea de sus puncte mici, usoare, desc#ise la culoare. 3upa modul in care sunt dispuse pe suport, punctele pot sa e'prime- ordine - de ordine) 3,UO63@H,

- aglomerat - aerat) *96L POL(N M*9L@OE@M 4,G,*(+L 98LO7,69( - 9,69(5

static - dinamic, etc. @nca de la clasa @ , in orele in care am urmarit famili area cu materialele si disciplina de lucru am introdus de.a 4fara ca ele!ii sa stie5 trei elemente de limba. plastic - punct,linie,forma-prin di!erse 2:

e'ercitii-.oc desfasurate. 9stfel ele!ii s-au .ucat imprastiind pe foaie puncte de diferite culori si marimi,mai apropiate sau dispersate,de ordonate sau intr-o anumita ordine in functie de dorinta fiecaruia. @n acti!itatile desfasurate le-am preci at copiilor ca punctul,ca element de limba. plastic in cadrul unei compo itii , cand se pre inta sub forma unei suprafete,are doua dimensiuni-inaltime so latime. 3aca marim !i ibil una din ele,reducand-o pe cealalta,obtinem o linie,deoarece la punct cele doua dimensiuni sunt apro'imati! egale. Eentru a fi punct, suprafata lui trebuie sa fie minuscula in raport cu celelalte elemente. 6eferitor la formele materiale din natura, le-am spus ca putem considera ca puncte atat formele marunte 4granule de nisup, pietricele, cristale5, dar si forme mai mari 4seminte,flori5 Eunctul poate marca diferite !alori, nuante de culoare si diferite tensionari. ,ste indi!i ibil, are semnificatia unui moment cosmogonic. Lui ii corespunde ideea de orice inceput. 3e la punctul plastic ase at pe o suprafata 4#artie5 poate sa radie e in toate directiile ordinea cu care incepe !iata 4miscarea5 compo itiei. 9ceasta face ca suprafata #artiei sa de!ina spatiu plastic. @n acest ca el are !aloare de centru de interes si poate repre enta de pilda- o e'plo ie, o miscare pirote#nica, miscare de rotatie, etc. 9tunci cand punctul plastic este ase at in centrul de simetrie al #artiei el apare ferm cu miscarea ero. 9se at insa usor departat de centrul de simetrie al #artiei el este neutru. 3e!ine acti! cand este ase at pe diagonalele #artiei in sus sau in .os, iar prin multiplicare capata forta e'presi!a. @n punctul plastic 4ca simbol al dinamicii5 e'ista !irtual doua elemente figurati!e - linia si suprafata. 9!ansul producti! al punctului plastic este linia. ,a re ulta din miscarea lui sau din relatia de tensiune a unui punct plastic cu alt punct plastic. 3oua puncte plastice in tensiune ideala fata de o linie dau un arc. @n tensiune con!ergenta de-a lungul unei linii, cu !ite a egala, ele se intalnesc la mi.locul ei. Eunctul plastic in raport de tensiune, e'ercita o atractie fata de linie de !olta un triung#i. Eunctul plastic ca agent al miscarii concentrice de !olta un cerc, iar ca agent al miscarii uniforme liniare, se deplasea a sacadat spre dreapta si apoi in sus, poate sa de !olte o retea. 7ai multe puncte ase ate aglomerat sau aerat pe suprafata #artiei sugerea a o miscare mai mult sau mai putin agitata. 7iscarea in general sugerea a in cea mai mare masura atentia ele!ilor. 3e e'emplu, borul unui a!ion la mare inaltime le sugerea a miscarea unui punct pe cer. <e stie ca receptarea !i uala a miscarii este perceputa sub trei forme- miscarea fi ica, miscarea optica si miscarea perceptuala, ca si a unor factori c#ineste ici care singuri, in anumite conditii pot pro!oca sen atii de miscare. @n miscarea fi ica cadrul 4fondul5 in care se misca figurile este perceput !i ual ca fiind imobil. 9ceasta dependenta este determinata de urmatorii factori20

! ! !

!ariatia receptorul cuprinderea Gigurile percepute 4obiectele5, ca fiind in miscare, in cadrul unui fond imobil sunt de fapt forte ale caror miscari se interactionea a impulsionand cadrul 4fondul5 lor. 9m organi at mai multe e'ercitii cu ele!ii din clasele @-a si a @@-a pentru a le de !olta atat calitatile motrice cat si supletea articulatiilor mainilor. 3e e'emplu, e'ercitiile se pot face pe grupe, fiecare grupa a!and un obiecti! bine definit. Erimele e'ercitii 4in ansamblul gestual care are scopul de a obtine imaginea punctului5 !or fi legate de actiunea de lo!ire. 3e pilda- lo!irea ritmica a unei placute moi 4de lut sau plastilina5 cu pumnul de cate!a ori si apoi cu degetul aratator. @n continuare, lo!irea ritmica cu pumnul si apoi cu degetul aratator a unei suprafete te'tile care nu pastrea a urmele. 9ceeasi lo!ire se repeta pe suprafete tari 4lemn, ciment5. 9poi aceleasi lo!iri se fac pe o #artie cu pumnul si apoi cu degetul inmuiat in culoare. 9ceste e'ercitii se pot repeta la diferite inter!ale obtinandu-se imagini ale punctului diferit grupate sau ase ate in siruri pe directii cat mai !ariate. ,le pot fii insotite de unele elemente componente ca- melodii gomote cu miscare ritmica mai mult sau mai putin accelerata, sunete diferite etc. @n acti!itatea mea am pornit,la clasele mici de la e'ercitii -.oc de aplicare de puncte de di!erse marimi, forme, culori, apoi am trecut la reali area unor desene in cald-rece 0+er instelat,+artierul -noaptea1 ,am abordat termenii de aerat,aglomerat,grupat si dispersat reali and desene ,fie in culori calde ,fie in culori reci4'lori de camp,"anul de grau1 @n alte e'ercitii, tot in finalitate cu imaginea punctului, am folosit anumite instrumente din materiale diferite 4betisoare din lemn sau material plastic, capete din pi'uri de metal, etc.5, lo!iturile fiind facute mai de sus si mai mult sau mai putin tari. <e poate trece la o alta serie de e'ercitii care au ca scop desenarea punctului si cu alte instrumente. 3e pilda- !or fi reali ate cu pensula sau cu a.utorul unor sabloane, etc., puncte de diferite forme, marimi si culori. 9poi pot fi modelate 4in lut sau plastilina5 diferite puncte in relief, fie direct, fie prin lipire folosindu-se anumite forme. ,'ercitii de acest fel pot fi facute si in scopul acoperirii unei suprafete cu puncte egale sau neegale, .u'tapuse, insotite fiind de un ansamblu de miscari ritmice, mu ica, etc. @n acest fel se pot obtine efecte de spatialitate. La clasa a @A-a am reali at desene in e'clusi!itate din puncte pre entandu-le in prealabil reproduceri din Mpictura pointilistaM,care a folosit punctul ca element de e'primare plastica.

2J

Erin acest e'ercitiu in!atatorul trebuie sa faca pe ele!i sa inteleaga ca spatiul plastic este un uni!ers generat de nelinistea, buciumul, bucuria, dansul sau tristetea pe care punctul plastic in peregrinarile sale pe #artie, poate sa le e'prime, precum si cele mai bogate game de idei si sentimente.

LINIA ca element de limbaj plastic Linia este principalul element de limba. pentru c e la ndemna oricui- nu necesit condiii speciale, ca n ca ul culorii. , suficient s ai o #rtie "i un creionVpi' pentru a face un desen. Linia este prin e'celen dinamic "i poate a!ea funcii "i configuraii !ariate% 11, att in lucrrile reali ate e'clusi! din linii, ct "i n cele n care culoarea,!aloarea "i forma au rolul determinant "i, c#iar dac are o pre en discret atta timp ct este folosit, nseamn c e absolut necesar. *nd !orbim despre linie ca element de limba. plastic, a!em n !edere numai linia care se folose"te n desenul artistic, nu linia ntrebuinat n desenul geometric, nici linia care define"te o sc#emVdiagram, nici linia unei croieli !estimentare, nici conturul real al unei forme sau al unei cute, nici linia unei croieli !estimentare, nici conturul real al unei forme sau al unei cute, nici linia unei siluete etc. *#iar dac !orbim despre linia de contur, nu ne referim la aceea care conturea un obiect real, cci acesta apare de la sine atunci cnd doua medii !ecine se diferenia prin culoare sau !aloare, ci la o linie pe care desenatorul o trasea intenionat n spaiul plastic. 9stfel, linia ca element de limba. plastic nu e'ist n natur, ci este o in!enie prin care se pot e'prim 4mai direct sau mai alu i!5 anumite idei "i sentimente 4fie n forme figurati!e, fie n forme abstracte5 prin potenialul ei impresi!Vsen orial-sugesti!. 3e asemenea, la ora de educaie plastic nu are sens s recapitulm anumite cuno"tine dobndite la alte acti!itiVdiscipline de studiu despre linie, dect dac ne sunt de folos, a"a cum ar fi, de e'emplu, o comparaie ntre linia folosit la geometrie "i linia plastic. 3efiniiile de matematica 4traiectoria unui punct n mi$care sau locul geometric determinat de21 , folosirea ei in matematic, n scriere, sau reactuali ri de felul- linia poate %i dreapt, %rnt, n (ig(ag ,cur! nchis, cur! deschis 0sinusoidal, spiral, para!olic etc.1. Ia sa vedem ce po(iii avea linia urmnd enumerarea ".a. sunt noiuni de.a cunoscute care nu prea in de gndirea plastic "i ne rpesc din puinul timp afectat acestei discipline.

11

6otaru, 7., 3umbra!, 7., Educaia plastic n nvmantul primar, ,ditura 8#eorg#e *aru 9le'andru, *raio!a, 1//:, pag. F;

2/

SIN A!A LINI"I n artele plastice linia e folosit cu trei scopuri fundamentale- pentru construcia formei, pentru ornamentare "i ca scop n sine. L@H@9 EL9<(@*9 1 /u!tul 1 definita con!entional ca fiind un punct in deplasare, poseda ca si acesta aceleasi stari potentiala, e'plo i!e si spatiale. <e pre inta in diferite iposta e linie de ori ont ) linie de oc#ire ) linie de tram!ai ) linie de cale ferata ) linie de granita ) linie electrica ) linie gradata ) linie telefonica ) linie aeriana etc. @n scriere, in geometrie, in desen te#nic sau in alte repre entari grafice, linia are aspect diferit, specific fiecarui domeniu si rol de semn grafic cu inteles clar, precis si delimitat. @n desenul artistic, alaturi de punct, forma si culoare, se foloseste ca element de limba. plastic, linia modulata, a carei grosime este !ariabila. <pre deosebire de liniile simple, folosite in desenul te#nic sau geometric cu rol de semn grafic si inteles singular, linia modulata de!ine un simbol capabil sa redea starile sufletesti ale celui care desenea a si sa adauge un plus de informatii de natura afecti!a. ,a accentuea a caracteristicile obiectelor desenate si poate capata diferite e'presi!itati si semnificati.%1F Liniile subtiri pot reda onele luminate, colorile desc#ise si materialele fine, usoare, iar cele groase sunt folosite pentru redarea unei umbre, culorilor intunecate si materialelor grele. 3upa forma lor liniile pot fi-

subtiri - groase) E9+L BL,, X3,<,H Y4L@H@@ <+=(@6@ <@ L@H@@ 86O9<,5

1F

*ristea, <., ,edagogie, ,ditura Pardiscom, Eite"ti, 1//:, pag. FJ

1>

continue - intrerupte) L@H@@ *OH(@H+, L@H@@ @H(6,6+E(,

*a sens,ca directie, liniile pot ficurbe ) O6H97,H( EOE+L96 3@H 7,(9L4L@H@, *+6=95

- frante ) X *6,<(9(+6@ Y4L@H@, G69H(95

11

- drepte ) 9tat liniile frante cat si cele curbe pot fi desc#ise sau inc#ise. @n functie de po itia lor pe suport, distingem liniio o ori ontale !erticale E9(6@*@+ 79(,,<*+ XE,<*96@@ Y 4L@H@@ A,6(@*9L, <@ O6@UOH(9L,5

oblice L@H@@ O=L@*, 49L(,6H9H(95

12

,'presi!itati si semnificatii @n functie de forma, de sens sau de po itie, liniile pot a!ea semnificatii si e'presi!itati diferiteT T T T T T T T T T W W W W W W W linia subtire - gingasie, feminitate, lumina ) linia groasa - forta, !igoare, munca ) linia continua - siguranta, preci ie, fermitate ) linia intrerupta - indeci ie, cautare, nesiguranta ) linia dreapta - rigoare, logica, ratiune ) linia franta - asprime, !italitate ) linia curba - emoti!itate, sensibilitate, delicatete) linia ori ontala - calm, repaus ) linia !erticala - aspiratie, inaltare ) linia oblica - ec#ilibru instabil, de orientare) ,'presi!itatile si semnificatiile liniilor depind si de modul in care sunt grupate linii !erticale grupate in inter!ale egale - ec#ilibru, sensibilitate) linii ori ontale - stabilitate, liniste ) linii curbe, usor ondulate - gratie, miscare lina ) linii curbe in spirale, pe directii contrare - !ite a, framantare ) linii de aceeasi grosime - simplitate ) linii de grosimi diferite - comple'itate ) linii paralele 4ori ontale, !erticale, oblice5 - ordine, armonie) (oate aceste e'presi!itati si semnificatii re ulta atunci cand liniile respecti!e sunt dominante intr-o compo itie. 6olul liniei in compo itia pastica si decorati!a Linia poate fi intalnita ca linie - ornament al formelor materiale create de natura4fluturi, ebre, tigri5 sau a formelor create de om 4!ase din ceramica, tesaturi si imprimeuri te'tile, obiecte de u casnic din lemn etc.5, precum si ca linie-o!iect 4ramurile pomilor, liniile de cale ferata, firele electrice, ulucile de la gard etc5. *a element de costructie, linia poate sugera forma, !olumul si c#iar culoarea. *el mai des liniile sunt folosite in ansamblu si nu ca element singular. @n aceste situatii, Zlinia se pre inta sub forma unor multimi de linii paralele ca re ultat al te#nicii de lucru folosite.%1;
1;

7i#ilescu, 3., "im!a#ul culorilor $i al %ormelor, ,ditura <tiinific "i ,nciclopedic, =ucure"ti, 1/J>, pag. 1F

11

@ntre linii se pot stabilii diferite relatii- mare - mic , aproape - departe, greu - usor etc. 3upa modul de organi are a liniilor se pot crea impresiile de ordonat de ordonat, static - dinamic etc. =O= =,9B M*O7EOU@(@,M 4L@H@@ 3@H97@*,5

@n compo itiile decorati!e, liniile pot uni, separa sau sustine doua elemente decorati!e, iar prin modul in care se grupea a pot crea di!erse armonii liniare. 3e asemenea, liniile pot fi folosite in diferite procedee specifice compo itiei decorati!e repetitia, alternanta, simetria, asimetria etc. Linia a fost folosita cu mult succes in gra!ura sub forma de #asuri, de catre 9brec#t 3urer, in litografie de catre Ponore 3aumier, iar in desen si pictura de catre Aincent !an 8og#, Penri 7atisse, Eablo Eicasso, (#eodor EalladD s.a. @n conclu ie, linia este un mi.loc de materiali are a simturilor si conceptelor intelectuale ale ele!ilor. ,a este si mi.loc de comunicare a afecti!itatii si inteligentei omului. Linia, in diferitele ei iposta e si de diferitele tipuri, poate fi dreapta, ung#iulara, curbata. ,a poate fi element de sine statator sau linie de contur a unor forme. Eoate sa e'prime miscare, energie, spatialitate, sa pre inte forme, sa e'prime dispo itii etc. Linia poate fi redata in diferite te#nici si procedee de lucru, acestea ducand la noi e'presi!itati plastice care poarta amprenta temperamentului fiecarui ele!. 9ceasta are potentialitatea de a sugera prin !aloarea si miscarea ei ideea de forma, de spatiu si c#iar de culoare. +n ansamblu de linii poate sa e'prime o !i iune cu un anumit continut de idei. Linia ca agent de e'presie plastica poate fi discursi!a, intrerupta, radiala etc., di!ersificandu-se in functie de capacitatea de creatie a fiecarui ele!. (recerea de le o linie greoaie ine'presi!a catre o linie e'presi!a este indiciul unei transformari calitati!e in gandirea copiilor. 9ceasta se reali ea a treptat pe ba a diferitelor e'ercitii-.oc si pe ba a cercetarii unei lucrari de arta plastica. Linia in diferite iposta e e'presi!e poate fi redata in diferite 1F

modalitati, fie discursi!a cu rol principal in spatiul plastic, fie in ansambluri liniare, folosindu-se monocromia, policromia, contrastele alb-negru etc @n acti!itatea mea la clasa am inceput cu e'ercitii de recunoastere a liniei pe desene ale ele!ilor,pe reproduceri de arta,pe obiecte care ne incon.oara. ,le!ii au descoperit ca nu e'ista obiecte care sa nu aiba in componenta lor linii,si ca liniile pot fi drepte sau curbe, oblice sau frante, continue sau discontinue. Linia - ca agent de e'presie plastica poate fi discursi!a, intrerupta, radiala,etc. ,ea intrand in componenta structurilor. <e pot pune si obstacole in calea liniei sau se pot incorpora in ea. @n alte ca uri obstacolul poate de!eni generator de linii sau liniile se pot modula. 9m folosit linia in efecte de te'tura materiala4cu linii in cercuri5. . La clasa a @@-a am introdus , pe langa instrumentele cunoscute, creta sub forma de baton atragandule atentia ca !or putea obtine ,cu aceasta ,atat linii subtiri ,cat ti linii groase si ca fiecare bucatica de creta rupta poate fi folosita si ca in functie de apasarea ei pe #artie se pot obtine cate!a !alori ale aceleiasi culori. 6epetand pe parcursul e'plicarii si demonstrarii fortare a copilului. Le-am sugerat ele!ilor sa redea desenul obtinerii culorii !erde in linii neintrerupte si ca sa fie mai lamuriti asupra cerintelor, le-am pre entat si imagini@n orele urmatoare folosind .ocul M*e pot face instrumentele noastreM ele!ii au trasat linii mai groase,mai subtiri,cu pensula,cu creionul,cu betisorul,distantate sau apropiate,curbe sau frante,ascendente sau descendente,intersectate sau nu. Ora urmatoare am trecut de.a la combinarea elementelor obtinute prin .oc in diferite compo itii care le-au fost sugerate sub forma unor titluri ca -MLi!ada cu pomiM,=aloane colorateM,MEasari pe sarme de telegrafM.Le-am dat astfel posibilitatea ca ei sa faca lucrari interesante,originale si inedite .ucandu-se fara teama de-a gresi,pentru ca nu le-am impus niciun fel de sarcina. La clasele mai mari s-au reali at cu a.utorul liniilor, fructe si flori,animale si pasari,combinand,dupa dorinta liniile frante,curbe,ascendente,descendente,groase,subtiri,continui sau intrerupte,separate sau suprapuse. 9!and in !edere anumite consideratiuni de ordin optic pe o suprafata data, linia are mai multe posibilitati de e'presie acestea sugerea a stari stationare, de miscare accentuata ,de miscare libera etc. *onclu ia finala ar fi ca e'ista o autoritate a e'presi!itatii liniei care nu poate fi contestata . termenii de limba. plastic-punct,linie,ton,suport,se imbogateste de la sine limba.ul lor plastic,fara a se incerca niciun fel de

1;

:P 'tru !)'-tru!+i" .)r, i7 li'i" "r ur,#t)"r l .u'!+ii8 Guncia de contur Linia e folosit n special n stilul linear 4a nu se confunda cu desenul liniar-geometric!5, stil in care nu se imita !olumul "i spaialitatea, fiind specific artei antice pregrece"ti, artei medie!ale timpurii,dar "i desenelor copiilor. Linia are menirea de a diferenia moti!ele de mediu, conceput cu spaiul neintenionalVpau . Linia cu funcie de contur 4de regul nemodulat "i mulat pe form5 care i olea moti!ele de acest mediu abstract, e folosit "i n desenul decorati!. Guncia de definireVgenerare a structurii interne, anatomice a formei Eresupune desenarea unor linii care desfac sau care se repet n interiorul conturului-falduri, cute, proeminene, iar prin caracterul lor modulat, pot sugera relieful. Linia cu aceast funcie poate fi folosit eficient abia prin ciclul gimna ial,dar ,pentru desenarea crengilor n coroana unui pom, a faldurilor , unei roc#iiVdraperiiVcortine,a !alurilor unei ape etc.,se poate "i de la !rsta pre"colar. Guncia de definireVgenerare a suprafeelor 4neutral5 9ceasta nseamn serii de linii oarecum ec#idistante4drepte,curbe,frnte etc.5care sunt percepute ca suprafee,fie plane, fie n relief. Erin repetarea ei,linia "i pierde identitateaVpersonalitatea "i caracterul dinamic de!enind neutr,dar o suprafa astfel determinat e mai dinamicaV!ibrat,mai materialVconcret, mai !iguroas, mai sen orial "i c#iar mai !oluptoas dect una nud. Guncia a'ial Ai ea liniile care, n desen trebuie nelese ca a'e ale obiectelor a cror specificitate const n raportul mare dintre lungime si grosime. n ca ul tulpinilor subiri, al crengilor, al stlpilor, al "inelor de cale ferat, al srmelor etc., generatoarele de contur sunt prea apropiate pentru a fi desenate, mai ales cu pensula, "i atunci n locul lor se prefer o singur linie-a'a. Guncia !ectorial *onst n trasarea unor linii care sugerea foraVtensiunea e'ercitat pe acea direcie. 3e e'emplu, n tabloul lui 7ondrian ,omul cenu$iu curbele afrontate care pornesc radial dintr-un nod central masi! sugerea tensiunile e'istente n crengile care lupt cu gra!itaia,pentru a-"i pstra po iia "i direcia de cre"tere. 9stfel, tabloul repre int mai degrab corpul energetic al pomului dect cel fi ic. n unele situaii, aceast funcie coincide cu cea a'ial. Guncia de accent Linia cu aceast atribuie este, poate, cea mai pictural dintre toate celelalte, pentru c, prin caracterul ei fluctuant4modulat5,n special atunci cnd se desenea cu pensula "i prin pariala ei independen fa de form, i confer lucrrii o atmosfer de le.eritateVlibertate "i are, totodat, cel mai 1:

mare potenial impresi!-sen orial 4!e i linia modulat5. Gie intr-o lucrare reali at e'clusi! din linii, fie intr-o lucrare de pictur,ea e'ist numai pe alocuri cu scopul de a clarificaVdiferenia un moti! de altul sau de mediul n care este amplasat, de a da un plus de for moti!ului plastic, de a separa "i potena dou suprafee cromatice insuficient de e'presi!e, de a sugera onele de umbr,de a da impresia de stabilitate a moti!elor prin subtilitate a moti!elor prin sublinierea lor n partea de .os "i pentru a !itali a prin energia "i dinamica gestual a scriitorului ntreaga lucrare. *opiii cu mai mult ndemnare "i imaginaie pot lucra forme spaiale lipind scobitori ntre ele sau alte materiale care s ntruc#ipe e linia 4Z*sue , *abane turistice %, etc5. +n alt e'emplu de folosire a liniei cu rol constructi! este acela al Zesturii pian.en%. @nspirat din pn a de paian.en, te#nica de ba este foarte simpl- ea consta in trecerea unui fir de a 4rafie, mtase, coton5 de la un cui la altul, ntr-un singur sens, fr ntorsturi. Ee o planseta de lemn, imbracata sau nu in pan a colorata , se bat cuie cat mai mici , cu floare ramasa putin in afara. 4*u efect mai mare sunt acele de gamalie taiate scurt5. *uiele se bat la distante mici . 4>,;cm5 Humarul cuielor trebuie sa fie egal pe cele 2 laturi. Girul colorat, constant cu fondul, se trece intins de la un cui la altul, urmand acelasi sens. 3esi nu se lucrea a decat in linie dreapta prin suprapunere se creea a optic efectul de linii curbe. @ntanlirea firelor suprapusedau one mai mult sau mai putin luminoase , cu un relief neasteptat. La inceputu si sfarsitul lucrului, firul se innoada cu un nod dublu. Eornind de la aceasta te#nica de ba a se pot imagina o multidudine de subiecte- Zbarci cu pan a%,%*lepsidra% Li'i" !" l , 't / !)r"ti3 9tt n arta plastic 4pictur, grafic5 ct si in cea manuala 4compo itii aplicati!e, lucru manual5 linia este folosita impreuna cu punctual pentru ornamentare. ,le sunt cele mai !ec#i elemente de decorare a obiectelor. 9u fost utili ate in ornamentarea !aselor de ceramica 4ceramic de Pore u5, a obiectelor de !estimentatie 4altitele de pe ii5. 8rupa.e de linii paralele formea a altitele, iar linile ondulate formea a%meandrul%, cu sau fara moti!e intermediare si sunt elemente decorati!e aparute in arta popular romaneasca inca din !ec#ime. @n tesaturi %in!rastarea% 4in!argarea5 este des folosita in iua de a i si permite o gama larga de combinatii cu linii simple de aceiasi latime sau cu latimii diferite grupate, alternate sau repeteate.

10

;. CONCLU<II
*ele mai u uale accepii sub care este ntalnit forma n artele plastice sunt- forma spontan "i forma elaborat. 9cestea, la randul lor, pot fi nc#ise sau desc#ise. Gorma elaborat, creat de om, de cele mai multe ori pe ba a sugestiilor din lumea ncon.urtoare, poate fi ntalnit ca ornament sau ca semn plastic, adic o imagine simpl sau compus care comunic idei, cuno"tine "i pro!oac sentimente "i atitudini. 6eali area "i nelegerea formelor elaborate se face n principal pe ba a nelegerii formelor spontane. @n natur e'ist o mare !arietate de forme spontane, frun e, rdcini, crengi, pietre, etc. @nelegerea acestora, precum "i a unor forme spontane obinute prin diferite procedee, este nu numai necesar, dar "i posibil nc din clasele mici. @n acti!itatea didactic apare problema raportului dintre forma natural "i cea plastic, care uneori conduce la sc#ematism, deficien ce apare din copilrie "i se poate perpetua pe tot parcursul !ieii dac nu este corectat. 3e asemenea, nu trebuie s cdem nici n cealalt e'trem, a perpeturii detaliilor pan la framiarea "i sufocarea formei. 3e aceea, este necesar selecia anumitor date e'presi!e "i caracteristice moti!ului care !a fi desenat.

=. >I>LIOGRAFIE
1. *osmo!ici, 9., @acob, L., ,sihologie $colar, ,ditura Eolirom, @a"i, 1/// 2. *ristea, <., ,edagogie, ,ditura Pardiscom, Eite"ti, 1//: 1. 3sclescu, (., Gulger, ,., (omescu, A., &etodica educaiei plastice pentru nvmantul preprimar, ,ditura =ibliot#eca, (argo!i"te, 2>>: F. 7arinescu, <., 3inescu, 6., Invitaie la educaie, ,ditura *arminis, Eite"ti, 2>>1 ;. 7eumanne, ,., Sistemul esteticii, ,ditura 9gora, @a"i, 1//1 :. 7i#ilescu, 3., "im!a#ul culorilor $i al %ormelor, ,ditura <tiinific "i ,nciclopedic, =ucure"ti, 1/J> 0. Ernog, @., )hid metodic de educaie plastic. *e la grdini la liceu, ,ditura *ompania, =ucure"ti, 2>>0 J. 6otaru, 7., 3umbra!, 7., Educaia plastic n nvmantul primar, ,ditura 8#eorg#e *aru 9le'andru, *raio!a, 1//: /. <tan, L., <tan, @., =ote atu, ,., Educaie plastic ghid metodic, clasele I-I., ,ditura 9ramis, =ucure"ti, 2>>;

1J