Tranziia de la Uniunea Economic la Uniunea Monetar

Cuprins Introducere...........................................................................................................................2 Capitolul I............................................................................................................................6 Tranziia de la Uniunea Economic la Uniunea Monetar..................................................6 1.1. Transformarea sistemului Monetar European in Uniunea Monetar .......................6 1.2 MONE ! UNIC"..................................................................................................11 1.#. Care $a fi efectul asupra statelor din Europa de Est% ............................................16 1.&. Care sunt efectele pe termen mediu ale monedei euro% .........................................2' Capitolul II Etapele tranzitiei la moneda unic( si criteriile de con$er)en(......................2# 2.1. Noiunea de con$er)en.........................................................................................2# 2.2 *unctionarea Uniunii Monetare...............................................................................#1 Cap. # Trecerea la euro +i ,actul de sta-ilitate +i cre+tere.................................................#. #.1. ,a+ii importani care au pus -azele euro.................................................................&/ #.2. 0ea+ezarea sferelor de influen..............................................................................1 #.#. Euro $a stimula concurena......................................................................................1 #.&. Efectele directe +i propa)ate....................................................................................2 C!,. & !lnaliza efectelor introducerii monedei unice.......................................................& &.1. Costurile unei monede unice 1analiz( prin prisma teoriei 2MO3 ...........................& &.2. 4enefiiciile unei monede unice...............................................................................6' Concluzii cu pri$ire la aderarea 0om5niei la zona Euro.................................................../#

Introducere
Construcia economic european este consolidat( la 6nceputul anilor 78'. ,iaa Comun este pe punctul de a fi realizat9 datorit aplicrii normelor de circulaie li-er a mrfurilor +i capitalurilor +i mai puin a normelor de circulaie li-er a persoanelor. Inte)rarea se realizeaz nu numai prin piee9 ci +i prin aplicarea unor politici comune 1de cercetare9 de coeziune etc3 precum +i prin coordonarea politicilor naionale 1con$er)ena politicilor macroeconomice3. ,rocesul a fost fa$orizat de e:tinderea adoptrii deciziilor prin ma;oritate 1 6n detrimentul unanimitii39 cea ce a 6nsemnat un c5+ti) al noii a-ordri< este $or-a9 de fapt 9 de o serie de sc=im-ri instituionale profunde. Consiliul european de la >ano$ra din anul 18?? a relansat procesul crerii Uniunii Economice +i Monetare< raportul elors din anul 18??9 care pre$ede trei etape9 se concretizeaz 6n li-ertatea total de circulaie a capitalurilor 6ncep5nd de la 1 iulie 188' +i 6n lucrrile Conferinei inter)u$ernamentale pri$ind Uniunea Economic +i Monetar9 c5t +i uniunea politic< toate acestea au condus la Tratatul de la Maastric=t9 adoptat 6n decem-rie 18819 semnat +i supus ratificrii 6n anul 1882. Comunitatea Economic European de$ine Uniunea European9 cu trei $ectori@ primul9 reprezentat de Comunitile Europene9 permite punerea 6n practic a pieei unice +i aplicarea politicilor comune< al doilea permite aplicarea ansam-lului de aciuni comune 6n domeniul politicii e:terne +i de securitate comun 1,EAC3< al treilea $izeaz securitatea intern prin cooperarea ser$iciilor de ;ustiie +i de poliie. 0atificarea Tratatului de la Maastric=t9 care fi:a criteriile de con$er)en( necesare pentru trecerea la adoptarea monedei unice9 sBa confruntat cu c5te$a pro-leme 6n)ri;or(toare@ nuBul danez la referendumul popular or)anizat 6n acest sens 6n 1882 +i $ictoria la limit( 6n *rana. e aceea9 CacDues 6nt(rire a ima)inii Europei. 0ezultatele muncii comitetului au fost prezentate 6ntrBo conferin( de pres( la 4ru:elles9 6n data de #1 martie 188#9 +i propuneau9 6n linii mari9 tratarea Europei ca o marc( +i scoaterea ei pe pia( ca atare. Ae admitea9 astfel9 oficial c( deciziile Tratatului de la Maastric=t erau prea te=nice9 practic inaccesi-ile ca 6nele)ere ma;orit(ii cet(enilor europeni +i propuneau m(suri de marHetin) pentru ameliorarea ima)inii Uniunii elors a numit un Comitet al Enelepilor9 condus de un parlamentar -el)ian9 FillG de ClercH9 6ns(rcinat cu e:aminarea mi;loacelor posi-ile de

Europene9 care mer)eau p5n( la rescrierea manualelor de istorie +i plata canalelor massB media pentru a prezenta 6ntrBo linie mai poziti$( construcia european(. Conferina a reu+it s(Bi contrarieze pe ziari+tii prezeni 6n sal(9 dar su-iectele nea+tepate ar(tau eloc$ent pr(pastia 6ntre politicieni +i opinia pu-lic( 6n pri$ina c=estiunii europene9 cu at5t mai 6n)ri;or(toare cu c5t se apropia datalimit( pentru adoptarea monedei unice. Ia 1 ianuarie 18889 peste treizeci de mii de oameni a$eau s( petreac( 6n strad( 6n faa 4(ncii Centrale Europene din *ranHfurt9 s(r-(torind lansarea euro. ,uini realizau atunci c(9 prin intrarea efecti$( 6n $i)oare a monedei unice9 Uniunea European( f(cea un pas e:trem de important 6n direcia or)aniz(rii federale9 pentru a )r(-i at5t or)anizarea sa 6ntrBo re)iune inte)rat(9 c5t +i pentru a accelera perceperea ei de c(tre comunitatea internaional( drept un pol de putere. ,oate cel mai important aspect este c( euro d(dea 6n fine un r(spuns incertitudinilor +i spaimelor din interior c(ci Jmoneda este m(sura lucrurilorK. up( e:act +aptezeci de ani de la pu-licarea primei c(ri referitoare la Europa unit(9 se lansa scriptic 1iar trei ani mai t5rziu +i fizic3 cel mai e:presi$ sim-ol al construciei europene9 mai concret dec5t orice drapel sau imn. En toate etapele sale9 crearea euro a fost o decizie 1''L politic(. Instituirea noii monede a fost un prile; de precizare ferm( a poziiei Mermaniei9 prin an)a;amentul asumat de c(tre )u$ernul cancelarului >elmut= No=l de ar(tare a asum(rii rolului de locomoti$( a Europei unite. Mai mult9 faptul c( decizia asupra euro a fost politic( este e$ident +i dac( reparcur)em ar)umentele pro +i contra ale economi+tilor din acea perioad(. 4ertrand Martinot arat( c( dac( se trece rapid 6n re$ist( literatura economic(9 cel puin p5n( la lansarea monedei din 1 ianuarie 18889 era mai de)ra-( dificil s( fie )(sit $reun economist de primBplan cu ade$(rat sedus de ideea unei monede unice 6n Europa. e e:emplu9 Milton *riedman se declara pesimist cu pri$ire la +ansele de succes ale euro9 a c(rei lansare o compara cu un ;oc de noroc. Custificarea unei opinii at5t de radicale rezida 6n aprecierea Uniunea Economic si Monetar ca departe de o pia( comun(9 spre deose-ire de AU!. !stfel9 Uniunea Economic nu se dez$olt( 6ntrBun spaiu cu o sin)ur( lim-( dominant(9 nu dispune de o $erita-il( mo-ilitate a populaiei si nici de o -anc( central( capa-il( 6n orice moment s( aloce fonduri pentru o re)iune 6n dificultate. e asemenea9 con;unctura primei ;um(t(i a anilor O8'9 a)ra$at( de respectarea criteriilor de con$er)en(9 nu a;uta nici ea la fundamentarea unui suport pentru susin(torii monedei unice. C=iar si printre cei con$in+i9 erau destui cei care ezitau referitor la intrarea Italiei +i a Apaniei 6n primul $al de admitere 6n Uniunea Economic +i Monetar. e fapt9 c=iar

unii )u$ernatori ai -(ncilor centrale se 6mpotri$eau desc=is9 la ni$elul anului 188/9 inte)r(rii monetare a Italiei9 6ncep5nd cu reprezentanii 4undes-anH. Mai mult9 o sut( cincizeci de profesori uni$ersitari )ermani a$eau s( semneze9 6n fe-ruarie 188?9 un apel pentru 6nt5rzierea intr(rii 6n $i)oare a Uniunii Economice Monetare9 ca urmare a 6ndeplinirii criteriilor de la Maastric=t de unele state doar la un ni$el superficial. Cu toate acestea9 politicienii au r(mas infle:i-ili9 moneda euro find adoptat( a+a cum +tim9 la data sta-ilit(. En aceste condiii de ne6ncredere +i suspiciune9 era a-solute necesar ca prete:tul pieei comune s( fie 6n continuare scos 6n primBplan9 iar euro s( fie promo$at( drept surs( a amelior(rii performanelor economice. Moneda unic( nu a$ea cum s( nu se impun( rapid si pe pieele internaionale9 dat fiind faptul c( reprezenta o putere economic( de primBplan. *(r( doar +i poate9 euro tre-uia s( )r(-easc( apariia unei coordon(ri a politicilor economice9 dar pro)resele 6nre)istrate p5n( 6n 2''6 sunt mai de)ra-( modeste9 comparati$ cu a+tept(rile. esi)ur9 $alul de e:tindere din 2''& c(tre zece state estB europene nu a a;utat prea mult 6n acest sens9 dar a oferit o -az( mai solid( pentru dez$oltarea ulterioar( +i pentru reducerea ine)alit(ilor. ,ractic9 euro +i elurile sale lar)i9 al(turi de limit(rile frustrante ale opacit(ii +i -irocraiei instituiilor +i a procedurilor comunitare9 sunt destinate s( foreze trecerea la etapa superioar(9 de uniune politic(. En mod e$ident9 Uniunea Economic +i Monetar nu este dec5t o nou( aplicare a funcionalismului lui Cean Monnet9 prin care rezol$area pro-lemelor economice concrete9 de ordin te=nic9 se materializa 6n motorul construciei politice. Mecanismul este simplu@ fiecare a$ans te=nic aduce cu sine o contradictie 6ntre am-iia o-iecti$elor afisate si s(r(cia mi;loacelor politice disponi-ile. Concluzia nu poate fi dec5t ale)erea dintre doar dou( $ariante posi-ile@ fie un pas 6napoi9 fie unul 6nainte9 printrBun a$ans de tip politic. Ae ridic(9 desi)ur9 si 6ntre-area dac( an)a;area 6ntrBun asemenea proces nu antreneaz( de fapt efecte ne)ati$e ire$ersi-ile9 acum e$entual in$izi-ile9 dar care nu ar fi putut e:ista 6n situaia 6n care consolidarea politic( sBar fi f(cut 6naintea adopt(rii euro si nu dup(. EntrBo asemenea situaie9 moneda unic( sBar putea transforma 6ntrBo surs( de tensiuni politice. !ceasta 6ntruc5t e:ist( 6ntotdeauna dificultatea conducerii unei politici monetare unice 6ntre state cu stadii si ritmuri diferite de dez$oltare. Cererile suplimentare de transferuri -u)etare din partea (rilor afectate de socuri ar putea de$eni astfel iz$oare de )reut(i politice. !lt( surs( posi-il( de conflicte de ordin politic $ine din tradiiile economice diferite. ac(9 6n Mermania9 actorii economici erau o-isnuiti cu e:istenta unei -(nci centrale complet

independente9 nu acela+i lucru se poate spune despre alte state9 precum *rana 14anca *ranei a de$enit statutar independent( 6n 188&39 care poate resimi mai acut deciziile 4CE 1cum de altfel sBa +i 6nt5mplat9 companiile franceze fiind cele mai $e=emente 6n a critica faptul c( 4CE nu sustine e:plicit cresterea economic(3. Momentan 6ns(9 euro9 de+i -ine primit( de opinia pu-lic( +i f(r( ca punerea sa 6n circulaie s( fi suscitat dificult(ile de care unii se temuser( 6naintea lans(rii sale9 poart( totusi pecetea e+ecului Constituiei Europene9 c=iar dac( relaionarea nuBurilor din 2''. cu moneda unic( a fost mai de)ra-( un prete:t9 +i nu o cauz( real(. eocamdat( 6ns(9 moneda unic( pare a a$ea ad$ersari puternici9 care nu doresc nici continuarea drumului c(tre uniunea politic( +i care nu 6i recunosc nici meritele pe plan economic 1sau le recunosc 6ntrBo prea mic( m(sur(9 cum este cazul marilor multinaionale europene care e:port( ma;oritatea produciei c(tre parteneri cu care au contracte semnate 6n dolari +i care pierd astfel mar;e de profit3.

Capitolul I Tranziia de la Uniunea Economic la Uniunea Monetar

1.1. Transformarea sistemului Monetar European in Uniunea Monetar

Auccesele realizate de Aistemul Monetar European 1AME3 6n planul dez$oltrii economice +i realizrii o-iecti$elor politicii monetare au create condiiile necesare pentru reluarea dez-aterilor referitoare la constituirea Uniunii Monetare cu o sin)ur moned european. Ae apreciaz c 6n spatele acestui deziderat sBa )sit +i dorina *ranei de a cpta o poziie +i )reutate mai mare 6n realizarea politicii monetare a Uniunii Europene. ,ro)resele 6nre)istrate pe linia finalizrii procesului de realizare a pieei unice au 6ncura;at pre+edintele CacDues Economice +i Monetare. En 0aportul elors )sim 6n mare acelea+i concluzii ca +i 6n ,lanul Ferner. elors se pronuna pentru amendarea Tratatului de la 0oma pentru a institui un sistem independent de -nci centrale care puteau s funcioneze fr instruciuni de la )u$ernele naionale sau instituiile comunitare +i ale crui funciuni erau asi)urarea sta-ilitii preurilor +i a raporturilor de sc=im- 6n zona unicei $alute europene. En sc=im-9 fa de ,lanul Ferner9 care propunea constituirea unei autoriti -u)etare supranaional9 0aportul elors sta-ilea re)uli o-li)atorii de comportare $iz5nd pre$enirea deficitelor -u)etare e:cesi$e. 0aportul elors sta-ilea c 6nceperea primei etape a Uniunii Economice Monetare s ai- loc la 1 iulie 18?'. Odat cu 6nceperea acestei prime faze9 au fost eliminate toate restriciile 6n ce pri$e+te circulaia -anilor +i a capitalurilor 6ntre statele mem-re 1cu c5te$a e:cepii3 +i sBa intensificat cooperarea 6ntre -ncile centrale 6n cadrul comitetului de pre+edinti ai -ncilor centrale. aca in ceea ce pri$este li-eralizarea circulatiei capitalului9 conform doctrinei sale9 li-erale9 )u$ernul londonez se arat tot mai fa$ora-il9 el a$ea totu+i o atitudine rezer$at fa de proiectul cu pri$ire la uniunea monetar ce implic o punere 6n comun a su$eranitilor naionale. Nici )u$ernul )erman nu a acceptat cu u+urinta moneda unic< menit s su-stituie marca9 +i alte9 monede naionale9 dec5t dup ce i sBa )arantat c moneda unic $a fi cel puin la fel de puternic ca marca )erman. elors 6n concretizarea iniiati$ei de creare a Uniunii

Totodat9 )u$ernul )erman a solicitat c partenerii s apro-e urmtoarele dispoziii@ independent $iitoarei -nci centrale europene< con$er)ena politicilor -u)etare< interdicia deficitelor pu-lice +i finanarea lor pe cale monetar< sanciuni 6mpotri$a rilor care refuzau s se supun deciziilor comunitare. !ceste o-iecti$e tre-uiau s fie fundamentate 6n care scop a a$ut loc9 6n decem-rie 188'9 Conferina interB)u$ernamental despre Uniunea Economica Monetar9 care a apro-at statutul sistemului european de -nci centrale9 cuprinz5nd o 4anc Central European 14.C.E.3 +i -ncile centrale e:istente 6n fiecare ar din Uniunea European9 4anca Central European urma s rspund de politic monetar comun +i de $alutele fi:e ire$oca-ile care a$eau s fie 6nlocuite 6n cele din urm de o $alut european unic. ABa realizat +i acordul ce $iz e$itarea deficitelor -u)etare prea mari9 6n statele mem-re@ 6n principiu9 deficitul -u)etar al unei ri nu tre-uia s depa+easca #L din ,I49 iar datoria )u$ernului tre-uia s fie redus treptat la 6'L din ,I4. En aceste limite9 politica -u)etar rm5nea 6n 6ntre)ime o pro-lem nationals a fiecrui stat. !cordul $ine cu precizri 6n plus +i anume@ rile care nu a$eau un deficit -u)etar e:cesi$ $or a$ea permisiunea s participe la Uniunea Monetar dac 6ndeplinesc 6nc trei criterii@ inflaia s nu fie mai mare de 19.L dec5t cea a celor trei ri U.E. cu cea mai redus cre+tere de preuri< ratele do-5nzii s nu fie mai mari de 2L dec5t cea e:istena 6n acelea+i ri menionate< rata de sc=im- 6n cadrul Aistemului Monetar European s nu fi fost de$alorizat timp de trei ani. Ne)ocierile au fost finalizate 6n decem-rie 1881 prin adoptarea Tratatului de la Maastric=t care a pre$zut contopirea tuturor acordurilor referitoare la Uniunea Economic Monetar 6ntrBun sin)ur acord9 Tratatul Uniunii Europene9 iar criteriile mai 6nainte prezentate au de$enit criteriile de con$er)en de la Maastric=t. 0eferitor la importana Tratatului de la Maastric=t 1/ fe-ruarie 18823 pentru realizarea Uniunii Economice +i Monetare9 CacDues elors aprecia< P,aralelisrnul indispensa-il 6ntre economic9 social +i monetar9 le)tur ire$oca-il 6ntre ultima faz 6ntre monede9 )estiunea comun a anumitor politici +i a-andonarea su$eranitii ce decur)e din aceasta9 toate acestea $or fi realizate prin Uniunea Economic Monetar9 am-iia economic profund politic si totodat em-rionul clar al unei $erita-ile Comuniti de destin.P 1CacDues fe-ruarie 18823. elors9 iscurs in faa ,arlamentului European9 4uletin C.E.E.9 1#

Con$er)ena nominal +i real a economiilor $est europene presupunea sta-ilitatea preurilor9 finante pu-lice sntoase9 cursuri de sc=im- sta-ile9 e$oluia $eniturilor reale9 a +oma;ului9 precum +i ali indicatori pri$ind domeniul macroeconomicului. ,rocesul de con$er)en a rilor a fost a-ordat 6n cadrul Uniunii Europene 6n dou direcii@ de ctre or)anismele comunitare 1Comisia U.E. +i Consiliul de Mini+tri3 prin adoptarea unui cadru )eneral pentru desf+urarea procesului de con$er)en@ de ctre )u$ernele naionale9 prin implementarea cadrului )eneral mai sus menionat +i luarea de msuri specifice pentru a 6ndeplini cerinele criteriilor de con$er)en. Totodat9 Tratatul de la Maastric=t a sta-ilit +i principiile ce stau la -az politicii financiare. 1Tratatul de la Maastric=t9 articolele 1'&9 1'&a9 1'&-9 1'&c39 interzicerea finanrii directe de ctre -anca central sau accesul la finanare 6n condiiile fa$orizante a deficitelor pu-lice9 clauza potri$it creia fiecare stat mem-ru este responsa-il pentru finanarea datoriei sale pu-lice9 c=iar +i 6n cazul unei crize financiare< statele mem-re sunt o-li)ate s e$ite deficitele -u)etare e:cesi$e9 ma:im de #L. Tratatul preconiza o a doua etap de tranziie a Aistemului Monetar European ctre Uniunea Monetar9 care a 6nceput la 1 ianuarie 188& cu constituirea Institutului Monetar European9 cadrul cruia -ncile naionale centrale lucreaz 6mpreun +i fac pre)tirile necesare pentru etapa final a Uniunea Economica Mmonetara. 0olul Institutul Mmonetar European const 6n pre)tirea celei deBa treia faze a uniuni economice +i monetare9 6n principal con$er)ena indicatorilor macroeconomici de -az +i armonizarea instrumentelor de politic monetar. ,rocesul inte)rrii economice europene de peste &' ani a parcurs trei faze fundamentale@ uniunea $amal9 uniunea economic +i uniunea monetar. Uniunea $amal. Constituirea CEE a a$ut ca o-iecti$ iniial crearea unei uniuni $amale 6ntre rile mem-re. Coninutul esenial al acestuia a fost@ li-eralizarea sc=im-urilor comerciale prin desfiinarea ta:elor $amale 6ntre rile mem-re +i instituirea unui tarif $amal comun fa de rile tere9 adic cele care nu erau mem-re ale comunitii. !ceast faz9 cea a uniunii $amale9 sBa 6nc=eiat la 1 iulie 186?. Uniunea economic. Este faza urmtoare a inte)rrii9 superioar primei9 incluz5nd realizrile acesteia la care sBa adu)at introducerea celor Jpatru li-ertatiK@ li-ertatea de mi+care a -unurilor< li-ertatea de mi+care a capitalurilor< li-ertatea de mi+care a ser$iciilor< li-ertatea de mi+care a persoanelor.

,rin realizarea celor Jpatru li-ertatiK sBa constituit piaa unic european9 care a 6nceput s funcioneze la 1 ianuarie 188#. ,rima etap a UEM a permis mersul spre o mai mare con$er)en a politicilor economice a statelor mem-re +i o consolidare a coordonrii politicilor monetare naionale. En cursul primei etape se a$ea 6n $edere c pro)ramul pieei unice s fie terminat +i noul tratat al UEM s fie su-ordonat ratificrii 6n toate statele mem-re9 dup procedurile constituionale naionale. Constituirea pieei unice a a$ut ca urmri@ B desfiinarea controlului mrfurilor la frontiere< reducerea controlului persoanelor la frontierele interioare 6n cursul anului 188#< B securitate comun pentru toi cetenii comunitii< eliminarea du-lei ta:ri la cumprarea de produse pentru uz personal din alte ri mem-re< B sta-ilirea cetenilor Comunitii pentru o durat nedeterminat 6ntrBun alt stat mem-ru dec5t propriul lor stat9 B recunoa+terea calificrilor profesionale pentru toate statele mem-re9 e:tinderea ofertei de produse mai ieftine pentru consumatori printrBo concuren sporit< concurena desc=ide posi-iliti suplimentare pentru crearea de noi locuri de munc. Termenul de constituire a pieei unice europene la 1 ianuarie 188# nu 6nseamn c toate li-ertile sBau realizat automat +i 6n 6ntre)ime la acea dat. Este $or-a de un proces9 6n care unele msuri sBau realizat anterior9 sau se $or realiza 6n anii urmtori. e e:emplu9 nou state mem-re 1din cele 12 de atunci3 au semnat Con$enia de la Ac=en)en fi:5nd data de 1 fe-ruarie 188& pentru suprimarea controlului la frontierele interioare9 inclusi$ pentru z-orurile aeriene ale cror plecri +i sosiri se situeaz 6n interiorul Comunitii. *rana a mai am5nat punerea 6n aplicare a Con$eniei. Celelalte ri mem-re B Marea 4ritanie9 la frontierele lor. *ormarea Uniunii Economice9 a pieei unice europene9 este un proces 6n care drepturile +i li-ertile economice sunt indisolu-il le)ate de drepturile sociale. En decem-rie 18?89 rile mem-re au adoptat o cart social european9 care include 12 drepturi fundamentale sociale@ anemarca +i Irlanda au continuat controalele respecti$e pentru persoane

B dreptul de a e:ercita orice profesie 6ntrBuna din rile Comunitii9 la ale)erea sa< dreptul de remunerare ec=ita-il< B dreptul la ameliorarea condiiilor de $ia +i de munc< dreptul la protecie social asi)urat prin sistemul 6n $i)oare 6n ara primitoare< B dreptul la li-ertatea de asociere +i la ne)ociere colecti$< dreptul la formarea profesional< dreptul la e)alitate de tratament 6ntre -r-ai +i femei< dreptul la informaie9 la consultare +i participare a salariailor< B dreptul la protecia sntii +i securitatea locului de munc< dreptul la protecia copiilor +i adolescenilor< B )arantarea unui $enit minim pentru persoanele 6n $5rst9 dreptul la inte)rare profesional +i social pentru persoanele =andicapate. ,iaa unic european sBa e:tins prin crearea spaiului economic european 1AEE3 printrBun acord semnat 6n mai 1882 6ntre CEE +i !sociaia European a Ii-erului Ac=im1!EIA39 care a intrat 6n $i)oare la 1 ianuarie 188&. Atatele mem-re tre-uie s e$ite deficitele e:cesi$e ale finanelor pu-lice9 iar finanarea monetar a acestora este interzis. C5nd este $or-a 6n tratatul Uniunii Economice Monetare de a cuprinde deficitele +i datoria finanelor pu-lice 6n interiorul anumitor raii9 tre-uie s se 6nelea)@ prin finane pu-lice 1finanele )u$ernului )eneral3< prin deficit 1suma total net a 6mprumuturilor3< prin datorie 1totalul datoriilor -rute la $aloarea lor nominal 6n curs la sf5r+itul e:erciiului9 6n interiorul sectoarelor de )u$ernm5nt )eneral3. En ceea ce pri$e+te deficitele pu-lice +i 6n particular c=eltuielile pu-lice corespunztoare deficitului9 putem spune ca un deficit corespunztor cu in$estiiile9 purttoare de -o)ie pentru $iitor9 poate fi considerat un J-unK deficit. Modul de finanare al deficitelor se poate face@ prin ceea ce se nume+te Jfinanare monetaraK9 prin recur)erea la un 6mprumut9 cu condiia c statul s nu -eneficieze de acces pri$ile)iat la piaa capitalurilor< prin recur)erea la un 6mprumut pe piaa capitalurilor9 care poate s pun pro-lema contractrii de datorii e:terne a unei ri< statul poate s finaneze un deficit -u)etar9 cresc5nd impozitele.

Comisia este 6nsrcinat s supra$e)=eze e$oluia situaiei -u)etare +i starea datoriei pu-lice a Atatelor Mem-re 6n $ederea descoperirii erorilor fcute +i ela-oreaz un raport care e:amineaz 6n special dac deficitul pu-lic dep+e+te c=eltuielile pu-lice de in$estiii in5nd cont de toi ceilali factori. Uniunea Monetar cea deBa treia faz a formrii Uniunii Europene9 conform Tratatului de la Maastric=t9 este constituirea uniunii monetare. Concepia pri$ind crearea Uniunii Monetare Europene 6n trepte urmre+te ca p5n la finele secolului s apra pe pia euro B -ancnotele +i euro B monedele9 ceea ce sBa +i 6nt5mplat. ,rin 6nfiinarea 4CE se $a a;un)e la o sin)ur politic monetar9 $or fi -locate ratele de sc=im- se $a introduce moneda unic cu circulaie mai 6nt6i 6ntre -ncile centrale +i comerciale9 pentru c apoi9 dup unele aprecieri9 s circule pe pia ca -ancnote +i monede 6n 2''2. up formarea 4ancii Centrale Europene9 -ncile centrale ale statelor mem-re $or continua s e:iste +i 6mpreun cu 4anca Centrala Europeana $or constitui Aistemul European al 4ncilor Centrale 1AE4C3. ,entru ;udecarea )radului de con$er)en economic atins de statele mem-re +i reinute pentru a decide trecerea la cea deBa treia etap tre-uie s 6ndeplineasc cele . criterii de con$er)en pre$zute 6n Tratatul de la Maastric=t 1menionate 6n capitolele urmatoare3. En plan economic con$er)en politicilor economice naionale spre o-iecti$ele fi:ate 6n comun $a fi mai puternic dec5t 6n cursul celei deBa doua etape +i urmrirea multilateral a e$oluiilor economice a statelor mem-re $a putea9 dac este cazul9 s aplice sanciuni pentru statele care9 duc5nd o Jproasta politicaK ar risca s pun 6n pericol sta-ilitatea monedei unice.

1.2 MONEDA UNIC

Uniunea Economic +i Monetar9 respecti$ adoptarea monedei unice9 reprezint elementul cel mai important al Tratatului Uniunii Europene rezultat din acordurile de la Maastric=t. ,olitica economic deine un loc important 6n Tratatul de la Maastric=t9 spre deose-ire de rolul mar)inal a$ut 6n construcia iniial a Tratatului de la 0om. ,entru Marea 4ritanie e:ist o dero)are care 6i permite s nu se pronune imediat asupra monedei unice 1optin) out3.

!doptarea monedei unice este ;ustificat de a$anta;ele pe care ea le )enereaz. Uniunea monetar confer pieei mari o identitate mult mai palpa-il9 pentru c susine costurile de tranzacii +i fa$orizeaz inte)rarea pieelor de capitaluri . ,rin dispariia monedelor naionale se o-in c5+ti)uri de con$ersie9 se elimin efectele per$erse ale incertitudinii cursurilor de sc=im-9 apare posi-ilitatea unor economii de scar 6n materie financiar 1piee mai mari de capitaluri39 se limiteaz ne$oile de reser$e internaionale 1dispar ne$oile de de$ize )enerate de sc=im-urile intracomunitare3. Mai mult9 euro tre-uie s fie concurent direct al dolarului +i s 6ndeplineasc un rol important la ni$el internaional9 ca moned de rezer$9 moned financiar9 dar +i ca moned comercial9 6n facturarea sc=im-urilor +i 6n re)lementarea lor. Totodat9 construirea Europei financiare9 -az pe circulaia li-er a capitalurilor9 su-mineaz Aistemul Monetar European -azat pe pluraritatea de monede9 6n sensul c deplasarea capitalurilor )enereaz insta-ilitatea cursurilor de sc=im- +i pertur- politica monetar. Uniunea Monetar este calea de a dep+i contradicia dintre construcia monetar +i construcia financiar a Europei. Unitatea Economic +i Monetar se situeaz 6n prelun)irea pieei mari9 dar implic +i sc=im-ari instituionare profunde9 in sensul c( domenii importante ale politicii economice naionale trec su- incidena instanelor europene sau sunt limitate foarte mult1. !rticolul & 1e: art.#!3 pune principiul monedei unice +i9 6n consecin9 al unicitii politicii monetare +i al politicii de sc=im-< 6n plus9 se enun o prioritate a-solut acordat o-iecti$ului de sta-ilitate a preurilor. !ciunea statelor mem-re +i ale Comunitii Q...R comport sta-ilirea ire$oca-il a cursurilor de sc=im- conduc5nd la instaurarea unei monede unice9 ecu QeuroR9 ca +i la definirea +i aplicarea unei politici monetare +i a unei politici de sc=im- unice al cror o-iecti$ principal este de a menine sta-ilitatea preurilor +i9 fr a pre;udicia acest o-iecti$9 de a susine politicile economice )enerale 6n Comunitate9 conform principiului unei economii de pia desc=ise unde concuren este li-er. !ceast aciune a statelor mem-re +i a Comunitii implic respectarea ,rincipiilor directoare urmtoare@ preuri sta-ile9 finane pu-lice +i condiii

,rincipiul monedei unice9 respecti$e al unicitaii politicii monetare +i al politicii de sc=im- este pus de articolul & 1 anterior articoloul #!3< sBa enunat9 totodat(9 prioritatea a-solut( a sta-ilitaii preurilor. Atatele mem-re +i Comunitatea sta-ilesc ire$oca-il cursul de sc=im-9 fapt care conduce la o moned( unic( si la politici monetare +i de sc=im- unice< scopul acestora este meninerea sta-ilitaii preurilor si susinerea politicilor economice )enerale ale Comunitaii9 conform principiilor economiei de pia( li-er( 1 far( a afecta ins( sta-ilitatea preurilor3. !semenea aciuni se circumscriu unor principii directoare precum@ preuri sta-ile9 finane pu-lice si circulaie monetar( s(natoase9 -alana de plai ec=ili-rat(.

monetare sntoase +i -alana de plti sta-il. ,otri$it calendarului de adoptare a monedei unice europene9 ara noastr $a trece la euro 6n inter$alul 2'12B2'1&. Ens9 pentru a adopta moneda unic european9 un stat tre-uie s 6ntruneasc o serie de criterii economice9 pentru a nu desta-iliza economia european +i pentru a nu afecta paritatea euro cu alte monede internaionale. !ceste condiii sunt specificate 6n Tratatul pri$ind 6nfiinarea Uniunii Europene 1Tratatul de la Maastric=t9 intrat 6n $i)oare la 1 noiem-rie 188#3. Tratatul de la Maastric=t a conceput adoptarea monedei europene ca pe o cale fr 6ntoarcere9 6ntruc5t nu pre$ede nici posi-ilitatea ca un stat mem-ru al Uniunii Europene +i Monetare s se retra) +i nici pe aceea ca o ara care a adoptat moneda unic s fie e:clus din uniune. ABa =otr5t ca aderarea rilor mem-re ale Uniunii Europene la Uniunea Monetar European s se fac )radual9 pe msur ce sunt 6ndeplinite o serie de criterii de con$er)en nominal9 scopul acestor condiii fiind acela de a asi)ura sta-ilizarea economic pe termen lun) +i un ni$el suficient de 6nalt de con$er)en a economiilor din zon de circulaie a monedei unice9 premise ale unei -une funcionri ale uniunii monetare. En ceea ce pri$e+te aderarea 0om5niei la UEM9 4anca Naional a 0om5niei consider c tre-uie parcurse dou etape2@

1. O etap ce se desf+oar din 2''/ p5n 6n 2'1' +i 6n care tre-uie s fie atinse urmtoarele trei o-iecti$e@ consolidarea inflaiei sczute< formarea pieei interne de capitaluri pe termen lun) +i con$er)ena ratelor de do-5nd< sta-ilitatea relati$ a cursului leului pe pia 16n condiii de con$erti-ilitate deplin3 6n ;urul ni$elului de ec=ili-ru pe termen lun)< 2. O etap necesar 6ndeplinirii criteriilor de con$er)en nominal +i realizrii unor pro)rese semnificati$e 6n procesul de con$er)en real9 marcat de@ aderarea la mecanismul E0M II9 6n anul 2'12 +i trecerea la euro 6n anul 2'1&9 dup o perioad de participare la mecanismul E0M II redus9 pe c5t posi-il9 la durata minima o-li)atorie de 2 ani. !naliz5nd etapele introducerii monedei unice europene 6n Alo$enia pe cazul 0om5niei9 sc=ematic9 acestea ar putea fi redate astfel@
2

Mu)ur Isrescu9 Implicaiile globalizrii pentru economia romneasc9 4ucure+ti9 1. martie9 2''/

*i)ura nr. 1 Etapele adopt(rii monedei euro 6n 0om5nia

2''/

2'12

2'1&

En ceea ce pri$e+te con$er)ena real(9 nu sunt impuse nici un fel de re)uli +i nu se fac referiri 6n nici un document )enerator de efecte ;uridice al 4ncii Centrale Europene 14CE3 sau al Comisiei Europene9 6ns aceasta tre-uie pri$it cu cel puin la fel de mult atenie ca +i criteriile de con$er)en nominal9 astfel 6nc5t economia rii noastre s poat ine pasul9 6n momentul trecerii la moneda unic9 cu ritmul economiilor dez$oltate europene. Tratatul de la Maastric=t menioneaz indirect faptul c este necesar coeziunea economic +i social pentru a elimina disparitile dintre ri +i re)iuni. Ens9 criteriile ce $izeaz con$er)ena nominal( sunt o-li)atorii +i e:plicite din dou moti$e@ pe de o parte9 pentru a putea participa la o uniune monetar este esenial9 6n primul r5nd9 armonizarea politicilor monetare ale rilor mem-re9 la care se adau) respectarea disciplinei -u)etare< pe de alt parte9 con$er)ena nominal poate fi realizat 6ntrBun inter$al de timp mult mai scurt dec5t e necesar pentru con$er)ena real9 care este un proces de lun) durat9 mai ales pentru fostele ri cu economie planificat. Totu+i9 o foarte mare importan prezint faptul c criteriile de con$er)en nominal tre-uie 6ndeplinite 6ntrBo manier sustena-il9 care s permit respectarea lor pe termen mediu +i lun) +i nu atin)erea unui anumit ni$el la un moment dat. ,ri$ind 6n perspecti$9 procesul de con$er)en real +i nominal a economiei 0om5niei se $a realiza 6ntrBun ritm care depinde9 6n -un msur9 de coerena )eneral a politicilor economice implementate de autoriti9 moti$ pentru care9 consider c este indicat ca liniile directoare ale pro)ramelor economice s fie respectate cu strictee9 dincolo de orizontul scurt al unui ciclu electoral. Mu$ernatorul Mu)ur Isrescu este de prere c 0om5nia9 care a aderat la Uniunea European 6n ianuarie 2''/9 ar putea 6ndeplini criteriile de la Maastric=t mai de$reme dec5t sBa estimat iniial9 dar dore+te a se e$ita adoptarea monedei euro 6naintea realizrii unui Jminim necesarK de con$er)en real. e+i adoptarea monedei unice pare o decizie simpl9 este 6n fapt una complicat9 prin ea urmrinduBse atin)erea unui ec=ili-ru 6ntre Ja

fi am-iio+i +i a fi reali+tiK9 +i pre$enirea unei e$oluii similare celei din Un)aria9 unde -anca central a fost ne$oit s am5ne de dou ori termenul fi:at pentru trecerea la euro. up ce9 at5t Comisia European9 c5t +i 4anca Central( European( $or confirma 6ndeplinirea criteriilor de con$er)en de ctre 0om5nia9 Consiliul Uniunii Europene $a adopta o decizie potri$it creia 0om5nia se poate altura zonei euro9 moment din care se a-ro) dero)area cu pri$ire la statutul 0om5niei 6n calitate de ar mem-r a Uniunii Europene. Ia propunerea Comisiei Europene +i dup consultarea 4ancii Centrale Europene9 Consiliul Uniunii Europene $a adopta un curs de sc=im- fi: +i ire$oca-il dintre IEU +i EU0O. Odat cu trecerea la euro9 4anca Naional a 0om5niei $a face parte din Eurosistem9 transfer5nd acestuia responsa-ilitatea adoptrii politicii monetare. En perspecti$a adoptrii euro de ctre 0om5nia9 informarea pu-licului nu poate fi dec5t un proces continuu9 pe care 4N0 6l asi)ur de mult $reme +i se deruleaz de;a. CeanBClaude Tric=et9 ,re+edintele 4CE9 spunea c SEuro tre-uie s comunice at5t despre di$ersitatea Europei9 c5t +i despre cultura +i istoria sa.K Euro e:prim semnificati$ di$ersitatea european9 prin intermediul moti$elor ar=itecturale 6nfi+ate pe -ancnote +i prin sim-olurile culturale plasate pe faetele naionale ale monedelor. ,entru 0om5nia9 ca ar aspirant la adoptarea Euro9 este $ital pre)tirea temeinic 6n $ederea 6ndeplinirii tuturor criteriilor9 fr e:cepie. Este important totodat ca 0om5nia s ai- definit o int. Iar aceast int tre-uie s fie pstrat9 c=iar dac pe parcurs ar putea fi modificat9 astfel 6nc5t apetitul pentru reformele necesare s nu fie diminuat. *aptul c9 6ncep5nd cu fe-ruarie 2'1'9 6n 4N0 a luat fiin Comitetul pentru ,re)tirea Trecerii la Euro9 iar din octom-rie 2'1'9 la lucrrile acestui comitet particip +i reprezentani ai Ministerului *inanelor ,u-lice este o do$ad rele$ant c 4N0 se preocup de $iitorul rii noastre 6n 2ona Euro. *r 6ndoial9 ca s conferim sustena-ilitate acestui demers9 este imperios necesar s se asi)ure coerena politicilor +i un ritm susinut al reformelor9 astfel 6nc5t adoptarea euro s de$in posi-il la o dat c5t mai apropiat de 2'1.. Nasterea monedei europene este in mod cert e$enimentul financiar mondial cel mai important de la caderea sistemului 4retton Foods. Ea este o etapa importanta a constructiei europene9 care se inscrie intrBun proces inceput de peste &' de ani9 o data cu crearea Comunitaii Europene a Car-unelui si Oelului 1CECO39 in 18.1 +i semnarea

Tratatului de la 0oma din 18./. ,rimele proiecte de unificare economic si monetar au $azut lumina zilei acum aproape #' de ani< prin urmare ideea este departe de a fi nou. EuroBul este o e$oluie +i nu o re$oluie. El incoroneaza o lun)a pre)atire a economiilor europene9 cu crearea unei piee comune 1in anii 6'39 li-eralizarea mi+carii de capital 1188'39 realizarea pieei unice in 188# +i9 dupa semnarea Tratatului de la Maastric=t9 con$er)ena economiilor 6nspre cele mai -une performane 6n materie de inflaie9 rata do-5nzii +i a deficitului.

1.3. Care va fi efe tul asupra statelor !in Europa !e Est"

!ceste state i+i pastreaz 6nca monedele naionale. Monedele lor naionale nu au o rat de sc=im- fi: faa de moneda unic. ,utem afirma c trecerea la moneda unic aduce -eneficii nu numai intreprinztorilor9 marilor companii9 prestatorilor de ser$icii9 c5t +i consumatorilor. Ele se refer 6n principal la@ B B B B B Ata-ilitatea monetar 1se elimin riscul ratei de sc=im- pentru rile din zona EU0O3< Acaderea preurilor datorit cre+terii transparenei 6n domeniul costurilor9 dar +i al concurenei< Transferul fondurilor se $a face mai u+or +i mai ieftin< 0educerea inflaiei 1politica monetar comun $a impiedica inflaia dintrBo ar mem-r s afecteze celelalte state mem-re3< Ac=im-urile comerciale 6ntre statele mem-re $or fi impulsionate9 datorit eliminrii costurilor le)ate de sc=im-ul $alutar. EU0O are potenial de a de$eni una dintre principalele $alute de tranzacie pe plan mondial9 alturi de Gen9 duc5nd9 6n acest mod9 la cre+terea sta-ilitaii mediului economic internaional +i la stimularea comerului internaional. 0ecompense pentru cei silitori +i ateni9 penalizri pentru cei care nu +iBau dat suficient interes. !sa sBar putea rezuma un -ilan al primilor +apte ani de e:isten a monedei euro.

4eneficiile aduse de e:istena monedei unice europene au un pre9 aceasta e concluzia unui studiu realizat de Institutul 4rue)el. ,otri$it directorului Cean ,isaniB *errG9 Sele$ii silitoriK9 cum ar fi Irlanda9 au a$ut de c5sti)at9 in $reme ce la polul opus se situeaza Italia si ,ortu)alia. In condiiile in care noile state mem-re ale Uniunii Europene -at de;a la poarta zonei euro9 Se:periena acumulat tre-uie folosit la )estionarea situaiei actuale9 dar +i 6n $ederea e:BtinderiiK9 spune ,isaniB*errG. Economistul !lan !=earne9 coautor al studiului9 este de parere ca diferenele persistente de cre+tere economic 6nre)istrate de la un stat mem-ru la altul pot duce la $ariaii semnificati$e ale cursurilor reale dintre economiile pri$ate +i instrumentul de e$aluare. En ,ortu)alia9 cre+terea economic semnificati$ a fost urmat de So dureroas trezire la realitateK cauzat de unele Sserioase )re+eli politiceK. ,otri$it studiului9 Iisa-ona a uitat de disciplina -u)etar o dat ce a 6ndeplinit criteriile pentru trecerea la euro. SE:act de asta tre-uia s se fereascK9 a comentat !lan !=earne. In sc=im-9 Irlanda a +tiut s menin un ritm susinut al producti$itii +i competiti$itii. C5t despre Apania9 autorii studiului spun c9 6n ciuda unei politici -u)etare corecte9 are de pierdut de pe urma lipsei de competiti$itate. !stfel9 estimeaza e:pertii 4rue)el9 primii +apte ani de euro au 6nsemnat o e$oluie dezec=ili-rat 6ntre statele care au adoptat moneda9 din cauza politicilor economice interne. Atate participante@ En prezent statele mem-re participante la euro sunt !ustria9 4el)ia9 *inlanda9 *rana9 Mermania9 Mrecia9 Irlanda9 Italia9 Iu:em-ur)9 Olanda9 ,ortu)alia +i Apania. !ceste ri sunt numite frec$ent S2ona euroK sau SEurolandK. e la 1 ianuarie 2''/ sa alturat zonei euro +i Alo$enia. !ndora9 Monaco9 Aan Marino +i Tatican folosesc de asemenea euro9 de+i nu sunt 6n mod oficial mem-ri euro9 nici mcar me-ri ai UE. 1!u folosit 6nainte monede care au fost 6nlocuite prin euro.3 in acestea9 Monaco9 Aan Marino +i Tatican +iBau creat propriile monede9 cu propriile sim-oluri naionale pe spate. !ndorra folose+te monede franceze +i spaniole9 de $reme ce au folosit francul francez +i peseta spaniol ca +i monedele sale. !ceste ri folosesc euro datorit unor 6nele)eri cu statele

mem-re UE 1Italia 6n cazul principatului Aan Marino +i ora+ului Tatican9 *rana 6n cazul principatului Monaco39 apro-ate de ctre Consiliul Uniunii Europene. Muntene)ru +i Noso$o9 care au folosit marca )erman ca +i moned a lor9 au adoptat de asemenea euro9 de+i9 spre deose-ire de cele trei state de mai sus9 nu au intrat 6n nici o 6nele)ere le)al 6n mod e:plicit cu UE care s le permit acest lucru. Urile care au a$ut moneda naional fi: 6n raport cu marc )erman9 e:. 4ul)aria +i Estonia9 +iBau fi:at +i ele ratele de sc=im- 6n raport cu euro. anemarca +i 0e)atul Unit nu sunt apte 6n mod le)al pentru aderarea la euro9 p5n c5nd )u$ernele lor nu decid altfel. Auediei nu iBa fost apro-at participarea de nici un act le)al< totu+i9 Auedia a decis 6n 188/ s nu se alture zonei euro9 a+a c nu a fcut nici un efort spre aB+i 6ndeplini criteriul necesar9 de a a$ea o rat sta-il de sc=im-. Auedia a fcut un referendum pe tema monedei unice europene pe 1& septem-rie9 2''#9 participanii $ot5nd 6mpotri$a euroului9 dup cum putei $edea mai 6ncolo@ a &1.?L9 Nu .6.1L. !ceasta a constituit o decizie pentru minimum cinci ani. En anemarca un referendum pe tema aderrii la euro a a$ut loc pe 2? septem-rie9 2'''9 rezult5nd un procent de .#.2L 6mpotri$a aderrii. Ce a adus p5n acum EuroBul 6n Europa +i ce $a aduce la ni$el )lo-al% mbunatairea gestiunii finanelor publice realizat pentru a respecta regulile tratatului stimuleaz creterea european din 2 motive pentru ca ec=ili-rarea finanelor pu-lice9 6n mare parte realizat9 fa$orizeaz pe termen lun) economiile . eficitele depa+eau 6L din ,I4 in 188#. Ele $or fi de mai puin de 1L 6n acest an. ! reduce deficitele pu-lice 6n Europa 6nseamn a eli-era 6' de miliarde euro pe an9 care9 6n loc s ser$easc finanrii acestora9 pot s fie folosii 6n mod util la in$estiii +i consum9 deci acest lucru 6nseamn cre+tere economic. in 188#9 realocarea economiilor din sectorul pu-lic 6nspre sectorul pri$at a depa+it &'' miliarde de euro. Ca o comparaie9 aceast suma reprezint de aproape 1' ori ,I4Bul 0omaniei pentru ca ec=ili-rarea finanelor pu-lice clarific orizontul in$estitorilor. En prozele sale9 Moet=e i+i pune 6ntre-area@ care este cel mai -un )u$ern% Vi tot el raspunde@ Cel care ne o-li) s ne )u$ernm noi 6n+ine. !ici este principiul pactului de sta-ilitate +i de cre+tere care conine re)ulile constrin)atoare din punct de $edere ;uridic pentru a pre$eni9 corecta +i9 dac este cazul9 sanciona deficitele e:cesi$e. irectorii de intreprinderi nu sunt nai$i. Ei +tiu c deficitele pu-lice se pltesc mai de$reme sau mai t6rziu su- forma impozitelor

suplimentare. Un stat care acumuleaz deficite +i9 prin urmare9 datorii9 face s apese o sa-ie a lui amocles asupra in$estitorilor +i antreneaz un cerc $icios@ deficitele fr6neaz in$estiiile +i deci cre+terea9 pro$oc5nd o scdere a intrrilor fiscale care alimenteaz la r5ndul lor deficitele. ,e de alt parte9 -una )estiune creeaz un climat de incredere +i faciliteaz deciziile de in$estiie9 pentru ca directorii de intreprinderi pot anticipa scaderea impozitelor. Efectele poziti$e ale acestei politici de )estiune santoas incep s se faca simite. En 18??9 cre+terea a atins 29?L +i 19/ milioane de locuri de munca au fost create. Cre+terea a atins 292L 6n 1888 +i tre-uia s se accelereze cu mai mult de #L 6n acest an. Un milion +i ;umatate de locuri de munca ar fi tre-uit s se creeze 6n 2'''@ 6n Europa cur-a +oma;ului incepe s se in$erseze. !ceasta atin)ea 6n zona euro 119.L 6n 188/9 a cazut la 1'L 6n 88< 89&L 6n 2''' +i ar tre-ui s atin) 6n acest an /9.L. Euro este o moneda -un9 asezat pe finane pu-lice dura-ile9 datorit 1printre altele3 pactului de cre+tere +i sta-ilitate +i )irat de o -anc central independent al crui o-iecti$ este sta-ilitatea preurilor. ,rin urmare este o moned credi-il9 care inspir 6ncredere operatorilor financiari. Calitatea re)ulilor de )estiune a euroului contri-uie la aBl face atracti$ pe pieele financiare !ceast 6ncredere sBa manifestat c=iar +i 6nainte de crearea sa@ din 188?9 euro a plasat Europa la adpost de insta-ilitatea monetar. !duceiB$ aminte de criza pesosului me:ican din 188.9 a antrenat9 prin interpunerea dolarului9 o apreciere sensi-il a marcii )ermane +i un atac impotri$a monedelor mai sla-e ale statelor mem-re europene. Vi pentru ca relaiile economice ale uniunii cu Me:icul erau foarte sla-e9 an)rena;ul ne)ati$ antrenat de criza pesosului sBa masurat 6n Europa 6n doua puncte de cre+tere economic +i 19. milioane de locuri de munc pierdute sau necreate. ,rin comparaie9 monedele europene au ramas perfect sta-ile in 188?9 6n ciuda unei crize a de$izelor asiatice de o amploare +i de o )ra$itate far precedent. internaionale de o-li)aiuni. Atatisticile disponi-ile pe 1888 arat c emisiunile 6n euro reprezint cu puin peste totalul de &&L din totalul emisiunilor mondiale de o-li)aiuni. Ca o comparaie9 partea de emisiuni 6n cele 11 monede din zona euro atin)ea #6 L din acest total 6n 188? +i #'L 6n 188/. e;a euro face ;oc e)al cu dolarul pe pieele

Euro este deci mai mult dec6t o simpla masa de monede pe care le 6nlocuie+te@ el de$ine o mare de$iza internaional. !u a$ut loc de;a aproape 2.'' emisiuni 6n euro9 pentru un total mai mare de 1&'' miliarde de euro. Media emisiunilor a crescut puternic 6n raport cu 188?@ partea de emisiuni mai mare de un miliard de euro leBa du-lat pe cele emise 6n moned de ctre statele participante 6n primul trimestru din 188?9 ceea ce contri-uie la asi)urarea lic=iditaii pieei. Tolumul total al pieei a crescut de & ori in 1888. Constituirea unei piee financiare europene $aste9 profunde +i lic=ide permite intreprinderilor din Comunitate s se finaneze mai u+or9 cre6nd sau )sind un produs adaptat ne$oilor lor. e e:emplu9 piaa o-li)aiunilor intreprinderilor B acele Scorporate -ondsK B a cunoscut 6n 1888 o dez$oltare rapida@ partea de intreprinderi din totalul emisiunilor de o-li)aii 6n euro este de # ori mai mare dec6t cea constatat 6n 188? 6n monede europene. Ea depa+e+te .'LW !stfel Europa 6ncepe s 6+i recupereze din 6ntirzierea 6n raport cu Atatele Unite 6n materie de intermediere. !ceast e$oluie este -enefic pentru toi@ intreprinderile c5sti)a un nou mi;loc de finanare +i in$estitorii un produs mai -ine remunerat dec5t o-li)aiile de stat.

1.#. Care sunt efe tele pe termen me!iu ale mone!ei euro"
Euro este un catalizator de inte)rare macroeconomic +i microeconomic. ,e plan microeconomic9 statele nu pot 6n acela+i timp sa dein aceea+i moned +i s ai-a politici economice dispersate9 care s mear) 6n toate direciile. Coordonarea politicilor economice este esenial credi-ilitii monedei9 ec=ili-rului +i succesului uniunii economice +i monetare. Marile orientari ale politicii economice constituie un test al $oinei statelor mem-re de aB+i coordona politicile9 ser$induBse de instrumente care au acest scop9 c=iar daca este de dorit a ne )5ndi 6nca de azi la modalitaile de 6ntrire a acestei coordonri +i a face mai constr5n)toare dispoziiile instituionale e:istente. ,rintre altele9 crearea euroului duce la armonizarea fiscala 6n economiile +i impozitele intreprinderilor 1nu e:ist un risc al persoanelor particulare9 pentru c ele sunt foarte puin mo-ile@ mai puin de 1L dintre europeni lucreaz 6ntrBun stat mem-ru9 altul dec5t cel de na+tere3.

Au-iectul a fost ta-u pentru mult timp9 6nsa azi lucrurile au e$oluat@ euro aduce o transparena total a diferenelor de impozitare9 care ar putea crea unora din statele mem-re o tentaie a dumpin)ului fiscal. Iar acest lucru iBar pre;udicia pe toi9 pentru ca sB ar traduce fie printrBo scadere a incasarilor B lucru ce ar putea pune in pericol finanele pu-lice9 fie printrBun transfer al principiilor de impozitare 6nspre facturile cele mai puin mo-ile9 adic 6nspre salarii. Vi nimeni nu dore+te s creasc costul muncii9 din contr. Unele pro)rese sBau realizat@ astfel9 sBa adoptat in decem-rie 188/ un cod de conduit 6n ceea ce pri$e+te fiscalitatea intreprinderilor. !u fost e:aminate de ctre un )rup de lucru prezidat de ctre dna ,rimarolo 2.' de masuri< &' au fost considerate ca dero)atorii +i ar fi tre-uit suprimate p5na 6n 2''2. Este un pas important9 6nsa 6nca nu este $or-a dec5t de un acord de -un conduit. Este )reu s mer)i azi mai departe pentru ca deciziile 6n materie fiscal continua s se ia 6n unanimitate. Trecerea la ma;oritate este 6n prezent discutat de ctre o conferina inter)u$ernamental care ar tre-ui s se 6nc=eie 6n decem-rie. Tre-uie s se realizeze o armonizare social% Intre-area sBa pus de mai multe ori9 ea acoperind 6n )eneral dou lucruri diferite@ armonizarea salariilor +i armonizarea le)islaiilor. !rmonizarea salariilor este imposi-il pentru c diferenele salariale traduc adesea diferene de producti$itate. ! impune acelea+i salarii minime peste tot ar insemna s se )enereze +oma; 6n arile unde producti$itatea muncii este mai sla-. !rmonizarea le)islaiilor este dificil de realizat pentru c acest lucru se refer direct la modelul de societate. Cine oare sBar )5ndi serios la introducerea con)estiunii )ermane in 0e)atul Unit% Tre-uie oare realizat o politica salarial europeana% Inc nu este de dorit acest lucru@ economiile aflate 6n faza recuperrii 1e:@ ,ortu)alia9 Mrecia...3 au pro)rese de producti$itate mai importante +i deci posi-ilitai de cre+teri salariale mai importante9 ceea ce ar face nedorit o politic uniform dictat de 4ru:elles. Ain)ura soluie $ia-il astzi este de a a$ea un numr minim de re)uli comune9 de tipul Scartei socialeK. ,e plan macroeconomic9 euro o s accelereze fenomenul con$er)enei preurilor. iferene importante e:ista intrBade$ar 6n Uniunea European. Tariaiile de preuri ram5n9 6n medie9 mai mari cu #' L pentru produsele farmaceutice +i cu 1. L pentru industria c=imica sau produsele alimentare. Atudiul periodic al ireciei )enerale a

concurenei asupra preurilor automo-ilelor arat e:istena diferenelor de pre fara ta:e9 diferene care mer) p5na la &' L pentru acela+i model de automo-il. Transparena adus de euro9 care face ca preurile s fie mult mai simplu de comparat9 intare+te concurena pe toate pieele de -unuri +i ser$icii pentru intreprinderi9 dar +i pentru -unurile de consum9 acolo unde marii distri-uitori 6ncep s traseze sistematic diferenele cele mai interesante. Cresterea rapida a comertului electronic accentueaza +i mai mult acest fenomen de con$er)en a preurilor9 permi5nduBi cumparatorului s 6+i caute oportunitaile cele mai atracti$e. Conform unui studiu pu-licat de N,MM9 ?6L din marile 6ntreprinderi europene cred c diferenele de preuri se $or reduce dup introducerea monedei euro +i 6&L se asteapt la o scadere a preurilor. ,entru a pre)ti aceast concuren acer-9 6ntrprinderile tind s se re)rupeze. Encep s apar fenomene de concentrare 6n diferite sectoare cum ar fi cel de distri-uie sau cel -ancar9 unde fuziunile de ac=iziii se desfsoara intrBun ritm rapid. Tolumul fuziunii de ac=iziii 112.' miliarde euro 6n 18883 6n Europa este mai mare dec5t 6n Atatele Unite. Mai mult9 el continua s se accelereze +i atin)e c=iar +i -ursele. e e:emplu9 -ursele din ,aris9 4ru:elles +i !msterdam $or fuziona 6n septem-rie anul $iitor pentru a forma Eurone:t9 un $ast spaiu care $a )rupa 1#'' de 6ntreprinderi cotate la -ursa +i 2#?' miliarde de euro de capitalizare. Ele $or fi de asemenea reunite de ctre -ursa din Iu:em-ur). !ciunile $or fi cotate la ,aris9 produsele deri$ate la !msterdam. ,iata secundara $a fi la 4ru:elles. societai europene. Europa este la 6nceputul unui proces de inte)rare economic a crui dimensiune +i efecte sunt )reu de msurat astzi. En concluzie9 uniunea economic +i monetar este un e$eniment economic -o)at 6n 6n$aaminte. Auccesul ei arat capacitatea europenilor +i a instituiilor de a duce la capt un proiect mare. ,entru prima dat de la cderea Imperiului 0oman9 ma;oritatea europenilor au aceeasi moned. ,uini erau cei care credeau 6n 188. 6n crearea euroului. ,esimismul lor a fost dezminit de fapte. e altfel9 un acord lea)a eurone:t9 Iondra9 *ranHfurt9 2Xric=9 Milano si Madrid pentru a dez$olta o intercone:iune +i a cota primele #'' de

Capitolul II Etapele tranzitiei la moneda unic si criteriile de convergen

2.1. No$iunea !e onver%en$
Con$er)ena9 concept c=eie al $oca-ularului european 6ncep5nd cu anii 18?'9 face trimitere9 de fapt9 a ideea c performanele rilor europene 6n materie monetar tre-uie s se apropie de cele ale Ycelor mai -uni ele$iZ +i s fa$orizeze sta-ilitatea preurilor +i s promo$eze o moned forte. EntrBade$r9 Ycon$er)ena realZ tre-uie s fie deose-it de Ycon$er)ena nominalZ9 pentru a relua e:presiile dintrBun studiu al Comisiei@ dac con$er)ena real Y desemneaz procesul de -taie mare al unei reduceri a disparitilor 6ntre ni$elele de trai9 care constituie unul din o-iecti$ele fundamentale ale Comunitii.Q...R e cele mai multe ori9 noiunea de con$er)en economic desemneaz con$er)ena $aria-ilelor economice care condiioneaz mai direct sta-ilitatea preurilor +i a cursurilor de sc=im-9 precum +i trecerea reu+it la uniunea economic +i monetarZ. Con$er)ena se refer la $aria-ilele 1cre+tere de pre9 cre+tere a costurilor9 amploarea necesarului de finanare pu-lic9 etc.3 care sunt considerate ca influen5nd9 6n ultim instan9 cursurile de sc=im-. Mai ales9 opus sensului o-i+nuit9 conform cruia termenul de con$er)en9 relati$ neutru9 e$oc o apropierea a performanelor economice datorit unei re)rupri 6n ;urul performanelor de mi;loc9 termenul de con$er)en a+a cum este el folosit de instanele europene9 comport o puternic dimensiune normati$ 6n msura 6n care implic o simpl aliniere la rezultatele rilor cele mai puin inflaioniste@ En lim-a; curent termenul de Jcon$er)enK ne duce cu )5ndul la 6n)ustarea a-aterilor 6ntre o-iecti$ele urmrite +i rezultate o-inute...dar e:presia Jcon$er)en nominalK a do-5ndit o semnificaie mai precis9 de$reme ce ea desemneaz azi pro)resul spre o sta-ilitate interioar 1costuri +i preuri3 +i e:tern 1cursuri de sc=im-3. O astfel de e$oluie implic9 pe de o parte9 o reducere treptat a ni$elelor inflaiei la cote foarte mici +i9 pe de alt parte9 meninerea condiiilor fa$ora-ile unei sta-iliti a cursurilor de sc=im-. Mai clar9 con$er)ena const 6n adoptarea de politici fa$oarea unei monede forte.

Ae apreciaza ca tranzactia la moneda unica a parcurs trei etape9 dupa cum urmeaza@ prima etapa a inceput la 1 iulie 188' si a $izat apropierea e$olutiilor economice in ceea ce pri$este inflatia9 politica -u)etara9 sc=im-ul9 pentru a fa$oriza sta-ilirea de paritati fi:e [ toate statele mem-re care participa au fost supuse unui e:amen multilateral din partea Consiliului Ministrilor de *inante 1Ecofin3< a doua etapa 1incepand de la 1 ianuarie 188&3 a presupus ca fiecare stat mem-ru sa indeplineasca conditiile pri$ind mai ales li-era circulatie a capitalurilor9 asanarea finantelor pu-lice si independenta -ancii centrale in raport cu puterea pu-lica [ inca de la inceputul sau a fost infiintat Institutul Monetar European 1IME39 intre $ec=iul comitet al )u$ernatorilor -ancilor centrale si sistemul european de -anci centrale creat in 188? 1AE4C3 1IME primeste competente lar)ite9 in sensul ca pre)ateste punerea in practica a 4ancii Centrale Europene [ 4CE3< a fost sta-ilita9 totodata9 compozitia monedei unice 1ecu.3. In toate cazurile sBa analizat respectarea criteriilor de con$er)enta 1cinci la numar3 centrate pe patru teme si a ,rotocolului pri$ind criteriile de con$er)enta. C!"TE!""#E $E C%N&E!'EN() *UNT@ a3 meninerea unui )rad ridicat de sta-ilitate a preurilor9 6n sensul c inflaia s nu depa+easc cu peste 19.L media celor mai performante trei state 6n materie de inflaie< -3 susinerea finanelor pu-lice9 prin faptul c deficitul -u)etar s nu depa+easc #L din ,I49 cu e:cepia cazului c5nd este 6n scadere permanent sau 6n caz de impre;urri e:cepionale< c3 datoria pu-lic s nu fie mai mare de 6'L din ,I4 cu e:cepia cazului c5nd scade spre pra)ul de referin< d3 respectarea mar;elor normale de fluctuaie pre$zute de mecanismul de sc=im- al Aistemului Monetar European timp de cel putin doi ani< e3 caracterul dura-il al con$er)enei9 reflectat 6n ni$elul ratei do-anzii pe termen lun)9 care s nu depa+easc ni$elul mediu pe termen lun) al celor mai performante trei state mem-re 6n domeniul cre+terii preurilor cu ma:imum dou uniti procentuale.

O decizie 6nainte de #1 decem-rie 1886 ar fi presupus ca ma;oritatea arilor 6ndeplinesc condiiile +i9 6n consecin9 s fie luat o decizie politica. Consiliul9 reunit la ni$elul +efilor de state +i de )u$ernare9 constat5nd acest lucru9 ar fi decis intrarea 6n etapa a treia. ,unerea 6n practic la 1 ianuarie 1888 este 6nsa automat9 far indeplinirea ma;oritii calificate. ac intrarea 6n etapa a treia nu a fost sta-ilit la sf5+itul anului 188/9 atunci ea 6ncepe la 1 ianuarie 1888. Criteriile de con$er)en sunt le)itime pentru ca uniunea monetar nu poate funciona far o omo)enitate iniial minima. Intrarea 6n etapa a treia la sf5r+itul anului 188/ ar fi 6nsemnat un numar mic de participani la uniunea monetar9 +i9 6n consecin9 state ale Uniunii Europene care nu fceau parte din uniunea monetar [ este $or-a de a+aB zisa Europa cu dou $iteze. In -aza pre$ederilor Tratatului de la Maastric=t9 anul 1886 a a$ut loc la Torino Conferina Inter)u$ernamental a Uniunii Europene9 6n cadrul creia au fost adoptate msurile necesare pentru realizarea 6n practic a criteriilor de con$er)en sta-ilite de Tratat. ,entru ca Uniunea Monetar s se realizeze era necesar ca statele mem-re s atin) un 6nalt )rad de con$er)en susinut 6n termen de@ rate ale inflaiei sczute< finane pu-lice sntoase +i sta-ilitatea cursului de sc=im-. ,entru aceasta9 statele mem-re ale Uniunii Europene care doresc s adopte moneda unic tre-uie s 6ndeplineasc patru criterii de con$er)ena de natur monetar +i fiscal@ l+ !ata inflaiei nu tre-uie s dep+easc9 cu mai mult de 19.L pe an pe cea 6nre)istrat 6n cele mai performante # state mem-re su- aspectul sta-ilitii preurilor< 2. $eficitul guvernamental ,bugetar- nu tre-uie s dep+easca #L ,I49 iar datoria pu-lic nu tre-uie s fie mai mare de 6'L din ,I4< #. Moneda national trebuie s.i menin rata de sc/imb 6n mar;ele de fluctuaie permise de A.M.E. +i s nu fi fost de$alorizat 6n precedenii doi ani. Ia data semnrii tratatului9 limitele accepta-ile ale fluctuaiei se considerau a fi de 292.L9 ulterior aceste limite a;un)and la \1.L. &. !ata nominal a dobanzii pe termen lun) nu tre-uie s dep+easc cu mai

mult de 2L pe cea 6nre)istrat de cele mai performante # state mem-re. Aituaia pri$ind 6ndeplinirea criteriilor de con$er)ena de ctre arile mem-re ale U..E. 6n septem-rie 1886 era conform ta-elului de mai ;os Ia 2. martie 188?9 Comisia Europeana a analizat stadiul 6ndeplinirii criteriilor de con$er)en de ctre statele mem-re U.E. +i a facut propuneri referitoare la $iitoarea confi)uraie a U.M.9 pe -aza raportului asupra strii de con$er)en. 0elgia9 6n cursul perioadei analizate9 a atins o rata a inflaiei de 19&L9 inferioar $alorii de referina. 4el)ia nu a facut o-iectul unei decizii a Consilium9 a$nd un deficit -u)etar care sBa 6ncadrat 6n limitele sta-ilite. *rancul -el)ian nBa cunoscut tensiuni )ra$e iar rata do-anzii pe termen lun) a fost9 6n medie de .9/L9 de asemeni9 inferioar $alorii de referin. Totodat9 +iBa 6ndeplinit o-li)aiile ;uridice 6n ceea ce pri$e+te realizarea Uniunii Economice Monetare. ABa apreciat c pe total a 6ndeplinit cele patru criterii de con$er)en9 6ntrunind condiiile necesare pentru adoptarea monedei unice. $anemarca a notificat Consiliului c nu particip la cea de.a treia faz a Uniunii Economice Monetare+ Uara Inflaia eficitul pu-lic 1L din ,I43 4el)ia anemarca Mermania Mrecia Apania *rana Irlanda Italia Iu:em-ur) Olanda !ustria ,ortu)alia *inlanda Auedia Marea 4ritanie UE11.3 196 292 19# ?9& #9? 291 291 &9/ 19# 192 19/ #9' '98 196 #9' 29/ #9# 19& &9' /98 &9& 196 196 696 '98 296 &9# &9' #9# #92 &96 &9& 1#'9. /'92 ?'9? 11'96 6/9? .69& /&9/ 12#9& /9? /?9/ /19/ /19/ 619# /?91 .69# /#9. atoria pu-lic 1L din 1"00ata do-5nzii pe termen lun) ,2?9/ /9& 69# 1.91 89. 696 /9. 1'9# /9' 69# 69. 69. /9& ?9. ?9' /96

0eferine 296 Aursa@ !de$arul economic nr.&/

#9'

6'9'

?9/

'ermania a 6nre)istrat o rat a inflaiei de 19&L9 nu a a$ut deficit -u)etar e:cesi$9 marca nu a cunoscut tensiuni )ra$e9 iar rata de sc=im- a fost de .96L9 inferioar $alorii de referina9 6ndeplinind condiiile pentru trecerea la moneda unic.

n 'recia , rata inflaiei a atins ni$elul de .92L9 superior ni$elului de referina9 a$ea un deficit -u)etar e:cesi$9 iar moneda )receasc nBa participat la mecanismul de sc=im-. 0ata do-5nzii a fost de 89?L9 dep+ind $aloarea de referin. Mrecia +iBa respectat o-li)aiile ;uridice aferente realizarii Uniunii Economice Monetare9 dar nu a 6ndeplinit nici unul din criteriile de con$er)en. Consiliul a apreciat c nu poate fi admis 6n r5ndul arilor care adopt moneda unic. *pania a inre)istrat o rata a inflatiei de 19?L9 inferioara $alorii de referinta9 nu a a$ut deficit -u)etar e:cesi$9 peseta nu a cunoscut tensiuni )ra$e iar rata do-anzii a fost de 69#L inferioara de asemenea $alorii de referinta. In consecinta9 respectanduB+I o-li)atiile ;uridice si indeplinind criteriile de con$er)enta9 Apania a indeplinit conditiile necesare pentru trecerea la moneda unic. 3i 4n 5rana rata inflaiei a fost de 192L9 nu sBau 6nre)istrat deficite -u)etare e:cesi$e< francul nu a cunoscut tensiuni )ra$e9 iar rata do-5nzii a fost de .9.L. 0espect5nduB+i o-li)aiile ;uridice +i 6ndeplinind criteriile de con$er)ena9 *rana a fost admis pentru adoptarea monedei unice. "rlanda6 cu o rata a inflaiei de 192L9 far deficite -u)etare e:cesi$e9 cu o moned sta-il +i cu o rat a do-5nzii de 692L 1inferioar39 a$5nd 6ndeplinite o-li)aiile ;uridice ceBi re$in a fost admis pentru adoptarea monedei unice. "talia 9 6n perioada de 12 luni c5t a fost rnonitorizat a a$ut o rat a inflaiei de 19?L9 nBa a$ut deficite -u)etare e:cesi$e iar lira a cunoscut o apreciere 6n raport cu celelalte monede9 iar rata do-5nzii a fost de 69/L. Italia a 6ndeplinit doar trei criterii de con$er)ena. En ceea ce pri$e+te moneda italian9 care nu a fcut parte din mecanismul de

sc=im- pana 6n 188?9 a fcut do$ada unei sta-ilitai satisfctoare p5na 6n anul 188?9 moti$ pentru care sBa considerat c 6ndepline+te condiiile necesare pentru adoptarea monedei unice. "n #u7emburg, rata inflaiei a fost de 19&L9 nu sBau 6nre)istrat deficite -u)etare e:cesi$e9 francul nBa cunoscut tensiuni )ra$e9 rata do-5nzii a fost su- ni$elul de referina9 +iBa 6ndeplinit criteriul de con$er)en +i a fost admis la moneda unic. %landa6 cu o rat a inflaiei de 19?L9 fra deficit pu-lic e:cesi$9 cu o moned sta-ila +i cu o rata a do-anzii de .9.L3 a 6ndeplinit criteriile +i condiiile pentru adoptarea monedei unice. 8ustria6 cu rata inflaiei de 191L9 moneda sta-il9 far deficit pu-lic e:cesi$9 cu rata do-5nzii de .96L9 cu o-li)aiile ;uridice 6ndeplinite a fost admis pentru adoptarea monedei unice. 1ortugalia6 a 6ndeplinit toate criteriile9 a$5nd o rata a inflaiei de 19?L9 fra deficit pu-lic e:cesi$9 moned sta-ila +i rata a do-5nzii de 692L3. ABa considerat c +i 5inlanda6 cu o rta a inflaiei de 19#L9 deficit -u)etar corespunztor cerinelor Uniunii Europene9 cu o moned 6n u+oar apreciere +i rat a do-5nzii de .98L39 6ndepline+te condiiile pentru a participa la moneda unic. *uedia6 cu rata inflaiei de 198L9 far deficit pu-lic e:cesi$9 cu rata do-5nzii de 69.L9 nBa participat la mecanismul de sc=im-. Coroana suedeza a fluctuat 6n raport cu celelalte monede9 reflect5nd ine:istenta unei rate de sc=im-. in acest moti$9 Auedia nu a 6ndeplinit condiiile necesare adoptrii monedei unice. Marea 0ritanie a notificat Consiliul c nu are intenia de a trece la cea deBa treia faz a Uniunii Economice Monetare 6nceput la 1 ianuarie 1888. e aceea9 pentru aceast ara nici nu a mai a$ut loc e$aluarea 6ndeplinirii criteriilor de con$er)en pentru trecerea la moneda unic. En declaraia de notificare sBau fi:at re)ulile ce $or fi respectate de aceast ar 6n cursul celei deBa treia etape a Uniunii Economice Monetare.

Ca urmare9 din cele 1. ari mem-re ale Uniunii Europene e:istente 6n acel moment9 Marea 0ritanie6 *uedia i $anemarca nu au participat la moneda unic european din raiuni de natur politic+ Ala-a notorietate pe care moneda unic o a$ea 6n r5ndul populaiei celor trei state e:cludea posi-ilitatea ca acestea s se alature cur5nd celor 11 ari ce $or lua parte la ultima etap de realizare a Uniunii Economice Monetare. Mu$emul -ritanic a anunat c nu intenioneaz s or)anizeze un referendum pe aceast tem9 pe perioada mandatului sau care e:pir 6n 2''29 6n timp ce 6n Auedia un astfel de referendum era pro)ramat c=iar pentru anul 2''2. ,e l5n)a aceste considerente de factum politic e:ist +i impedimente de ordin economic9 care nu permit arilor respecti$e s ia parte la des$ar+irea Uniunii Economice Monetare. En cazul economiei -ritanice9 ni$elul ratei do-5nzii constituie factorul principal care defa$orizeaz o astfel de participare9 o diminuare a acesteia put5nd )enera puternice presiuni inflaioniste. En Auedia9 insta-ilitatea monedei naionale si statutul -ancii centrale 1care se -ucur de o deplin independen3 sunt ar)umentele cele mai importante in$ocate de autoritai 6n susinerea neparticiprii la Uniunea Economic Monetar. 'recia este singura ara membr a Uniunii Europene care nu a aderat la ultima faz a Uniunii Economice Monetare6 4nca de la lansarea acesteia la 9 ianuarie 9:::6 e7clusiv din considerente economice. Ea sBa alturat )rupului arilor cu moneda comun 6ncep5nd din anul 2''1. !utoritaile )rece+ti sBau an)a;at s pun 6n aplicare msuri ferme de reform a sistemului fiscal +i au adoptat un pro)ram am-iios de pri$atizare. ,entru ca moneda )receasc s poat intra 6n mecanismul de sc=im$alutar din cadrul A.M.E. a fost de$alorizat cu 1&L +i a propus9 totodat9 diminuarea deficitului -u)etar de la &L din ,I4 la 29&L 6n anul 1888 +i 291L 6n anul 2'''. ,rin aceste msuri sBa considerat c au fost 6ndeplinite criteriile de con$er)en pentru admiterea 6n Uniunea Economic Monetar. Ma;oritatea speciali+tilor se 6ntre-au daca $iitoarea zona EU0O $a putea funciona doar cu 12 participani9 pornind de la realitatea e:istent 6n Europa de Test. C=iar daca oficial cele # ari menionate nu particip la moneda unic din anul 18889 economiile lor sunt prea puternic le)ate de cele ale arilor participante. Companiile

transnaionale sau cu acti$itate de e:port din aceste ari nu $or putea e$ita contactul cu EU0O. Mai mult9 se apreciaz ca +i alte ari care nu sunt nici macar mem-re ale Uniunii Europene $or introduce prin u+a din spate moneda unic european 1Tlad ,opo$ici9 EU0OB numai 11 participani9 Tri-una Economic( 2.]188? 3 Ma;oritatea e:perilor sunt de acord ca EU0O $a intra 6n Marea 4ritanie cu mult 6nainte ca ara s adere oficial la zona monedei unice . !cest lucru este $ala-il nu numai pentru comerul cu amnuntul9 care se pre)ate+te s 6ncaseze 6n EU0O de la $alurile de turi+ti de pe continent cazurile de marfuri +i prestarile de ser$icii. Marile ma)azine +iBau pre)atit de;a sistemul de 6ncasare 6n EU0O. Nici industria -ritanic nu $a ramane pe dinafar. Multe companii au clieni sau furnizori pe continent9 ceea ce 6nseamna c $or tre-ui s lucreze cu EU0O. Apeciali+tii se tem de instaurarea EU0O ca moned paralel< fapt ce $a in)reuna considera-il politica monetar a 4ncii !n)liei. ,entru a preint5mpina neinele)erile +i efectele ne)ati$e a fost declan+at o important campanie de informare cu titlul Marea 4ritanie se pre)te+te pentru EU0O. O serie de modificri le)islati$e $or fi operate pentru a permite companiilor s poat utiliza EU0O ca unitate de cont9 s poat lansa emisiuni de aciuni 6n EU0O +i sB+i poat plti impozitele 6n noua moned. e+i a optat de -una$oie pentru ram5nerea 6n afara zonei EU0O9 noua moned este $ital pentru economia anemarcei, puternic orientat spre e:port. *ar Euro nu $or e:ista comenzi sunt de parere speciali+ti9 tonul fiind dat de reprezentanii marilor concerne care desfa+oara numeroase acti$itai in $iitoarea zona EU0O. Ministrul comerului e:terior din anemarca pre)ate+te un pro)ram de informare a companiilor pentru o $iitoare aderare la EU0O. !cum nu9 poate mai t5rziu [ a fost poziia Auediei faa de EU0O care a adus o serie de critici din partea partenerilor europeni. Ae apreciaz ca +i in Auedia EU0O $a intra pe u+a din dos. Multe companii din Auedia au declan+at operaiunea EU0O prin care clienii +i furnizorii au fost anunai ca de la 1 ianuarie 1888 decontrile se $or face 6n EU0O. Cele mai multe companii a+teapt reacia statului9 pentru a se implica mai mult 6n zona EU0O. *irmele doresc s $ad mai 6ntai cum $a modifica parlamentul re)imul fiscal +i dac $a accepta ca -ilanurile s fie 6ntocmite 6n EU0O. 4ursa din AtocH=olm se

pre)ate+te +i ea pentru sc=im-area ce a inter$enit de anul acesta9 cele mai tranzacionate aciuni $or fi e:primate 6n EU0O9 deoarece particip5nd strini asi)ur o treime din tranzaciile -ursiere.

2.2 &un tionarea Uniunii Monetare

Taloarea monedei unice este fi:at 6n mod ire$oca-il la 6nceputul etapei a treia. Moneda unic se su-stituie monedelor arilor Uniunii la cursuri sta-ilite +i 6+i poate modifica sin)ura $aloarea e:tern 6n raport cu monedele terilor. ,rincipiile de funcionare a uniunii monetare $izeaza9 6n acela+i timp9 coerena spaiului monedei unice +i pre$alarea sta-ilitaii preurilor9 precum +i o moned comun puternic. Este asi)urat independena autoritilor monetare9 6n sensul c nici un mem-ru al or)anelor de decizie nu poate solicita sau accepta instruciuni de la or)anele comunitare ale )u$ernelor sau de la orice alt or)anism. ,olitica monetar are ca o-iecti$ prioritar sta-ilitatea preurilor. Aunt interzise finanarea +i )arania sectorului pu-lic9 comunitar +i naional9 de ctre -nci centrale naionale +i de ctre 4anca Central European. ,olitica de sc=im- unic $izeaz9 de asemenea9 sta-ilitatea preurilor. Consiliul de Mini+tri poate fi:a 6n acest sens doar orientrile )enerale. Ae pune la punct supra$e)=erea ri)uroas a deficitelor pu-lice e:cesi$e. Este pre$azut un mecanism suplu de coordonare a politicilor economice. e la 6nceputul celei deBa treia faze9 $aloarea ECU QeuroR este fi:at 6n mod ire$oca-il. 1!rt.11?9 e: art. 1'8M3. Euro se su-stituie monedelor Uniunii la cursuri sta-ilite +i sin)ura $a putea sB+i modifice $aloarea ei e:tern 6n raport cu monedele terilor. ,rincipiile de funcionare a uniunii monetare $izeaz 6n acela+i timp s confere o coeren spaiului monedei unice +i s fac s pre$aleze o politic de pri$ile)iere a sta-ilitii preurilor +i o moned comun puternic. Independena autoritilor monetare este asi)urat@ nici un mem-ru al or)anelor de decizie nu $a putea solicita nici accepta instruciuni $enind de la or)anele comunitare ale )u$ernelor sau de la orice alt or)anism 1art.1'?9 e: art.1'/3. ,olitica monetar are drept o-iecti$ prioritar sta-ilitatea preurilor

1art.1'29 e: art.1'.3. *inanarea 1art.1'19 e: art.1'&3 +i )arania 1art.1'29 e: art.1'&!3 sectorului pu-lic9 comunitar +i naional de ctre -nci centrale naionale +i de ctre 4anca Central European9 sunt interzise. ,olitica de sc=im- unic $izeaz sta-ilitatea preurilor. Consiliul de mini+tri poate fi:a 6n acest sens orientrile )enerale 1art.1119 e: art. 1'83. Ae pune la punct o supra$e)=ere ri)uroas a deficitelor pu-lice e:cesi$e 1art.1'&9 e: art.1'& C3. Este pre$zut un mecanism suplu de coordonare a politicilor economice 1art.889 e: art.1'#3 care nu ader la Uniunea Economic Monetar. Uniunea economic( +i monetar( considerat(9 dintrBun anumit punct de $edere9 cel mai am-iios dar +i cel mai riscant proiect al construciei europene este rezultatul unei decizii politice fundamentat( pe o puternic( component( economic(. ac( doar una din cele dou( componente 1economic( sau politic(3 ar fi stat la -aza cre(rii acesteia9 Uniunea Economic( +i Monetar( nu sBar fi realizat nici 6n prezent deoarece doar din punct de $edere economic sau doar din punct de $edere politic ar)umentele nu ar fi fost sufciente. in punct de $edere politic9 formarea Uniunii economice si Monetare reprezint( cedarea de su$eranitate +i de control asupra deciziilor pri$ind politica economic( a statelor mem-re. Mai mult9 introducerea +i utilizarea monedei unice ar presupune o sin)ur( conducere economic( care ar necesita transferul de responsa-ilit(i +i c=iar funcionarea unei conduceri politice unice. Nici strict din punct de $edere economic9 Uniunea economic( +i Monetar( nu prezint( ar)umente succiente pentru crearea ei9 6n primul r5nd deoarece spaiul comunitar nu reprezint( o zon( monetar( optim(. Atatutul de zon( monetar( optim( presupune@ un )rad ridicat de desc=idere a economiilor pentru comerul intracomunitar< un )rad ridicat de mo-ilitate transfrontalier( a capitalului +i forei de munc(< fle:i-ilitate 6nalt( a preurilor +i salariilor< transferuri fiscale 6n condiiile 6n care $eniturile din impozite sunt redistri-uite spre zone afate 6n recesiune. En esen(9 statele dintrBun )rup sau care ader( la un )rup pot c5+ti)a reciproc din deinerea unei monede comune doar atunci c5nd fac parte dintrBo zon( monetar( optim(9 adic( atunci c5nd structurile lor economice sunt similare +i c5nd nu e:ist( riscul ca +ocurile asimetrice s( afecteze doar unele din aceste (ri. Cum 6ns( 6ntre economiile statelor mem-re e:ist( diferene nota-ile 6ntre ni$elurile de dez$oltare9 acestea $or reaciona 6n mod diferit la +ocurile $enite din e:terior. !stfel9 pentru acele state mem-re

care sunt e:portator net modifcarea preului mondial al unui produs $a a$ea efecte opuse celor 6nre)istrate de statele care se situeaz( pe poziia de importator net. En mod similar9 consumatorii din unele state mem-re se 6mprumut( mai mult9 alii mai puin +i ca atare $or percepe 6n mod diferit. *luctuaiile ratelor do-5nzilor de pe piaa internaional(. Vocurile asimetrice pot )enera disfuncionalit(i +i din perspecti$a incompati-ilit(ii ciclurilor de afaceri9 6n sensul c( unele state mem-re se pot a. a 6n faza de cre+tere9 altele 6n cea de declin sau sta)nare9 astfel 6nc5t o politic( monetar( unic(9 proprie zonelor monetare optime9 nu ar putea rezol$a pro-lemele tuturor statelor implicate. ,articulariz5nd pentru zona Euro9 care nu reprezint( nici 6n acest moment o zon( monetar( optim(9 statele mem-re ale acesteia nu mai au posi-ilitatea de aB+i sta-ili propria rat( a do-5nzii sau de a utiliza cursul de sc=im- ca instrument al politicii economice. Mai mult9 nici unul din mecanismele alternati$e de a;ustare9 cum ar fi@ mi)raia9 ni$elul salariilor9 mi+c(rile de capital9 politica fiscal(9 transferurile fiscale sau a;utoarele directe nu funcioneaz( la parametri optimi 6n spaiul Euro. En acela+i timp9 e:ist( -ariere culturale +i lin)$istice le)ate de mo-ilitatea forei de munc(9 ceea ce determin( $ariaii le)ate de ni$elul salariilor +i de rata +oma;ului. in aceste considerente9 Uniunea European( reprezint( +i 6n prezent o zon( monetar( su-optim(9 fapt ce constituie un impediment 6n aceast( etap( a inte)r(rii. En ciuda statutului de zon( monetar( su-Boptim(9 e:ist( 6ns( o serie de ar)umente pro 1+i desi)ur +i contra3 constituirii unei Uniuni economice +i monetare 6n spaiul european.

8rgumentele 4n favoarea unei uniuni economice i monetare 4n spaiu Uniunii Europene au fost
completarea pieei unice9 6n sensul c( o pia( unic( are ne$oie de o moned( unic(< cre+terea $itezei de transfer a fu:urilor monetare +i eliminarea costurilor de con$ersie< reducerea riscurilor le)ate de sc=im-uri comerciale +i in$estiii prin eliminarea fuctuaiilor ratei de sc=im-< transparena preurilor +i prin aceasta o mai -un( informare a participanilor la tranzacii<

 disciplina monetar(9 6n sensul c( )u$ernele nu $or mai putea utiliza $alutele ca instrumente de politic( economic(< sc(derea inflaiei9 datorit( disciplinei impuse economiilor care formeaz( zona Euro< fuziunea pieelor financiare9 care poate conduce la economii la scar(< cre+terea eficienei +i o-inerea unor ritmuri de cre+tere economic( 6nalte< 6nt(rirea poziiei Uniunii Europene 6n cadrul sistemului monetar internaional< facilitarea atin)erii ^elului cre(rii uniunii politice<

8rgumentele 4mpotriva form;rii unei uniuni monetare 4n spaiul Uniunii Europene au fost@
pierderea controlului +i a puterii de decizie cu pri$ire la pro-lemele monetare< pierderea de fle:i-ilitate9 6n sensul c( )u$ernele naionale nu $or putea s( ia decizii de politic( monetar( care s( permit( prote;area economiilor lor de +ocurile e:terne9 6n detrimentul altor (ri< diferene relati$ mari 6n ciclurile de afaceri +i standarde de $ia( 6ntre statele mem-re< pericolul de a di$iza Uniunea European( 6n state din interiorul +i din afara Uniunii economice +i monetare< costurile materiale pe care le incum-( 6nlocuirea monedelor naionale cu moneda unic(9 crearea instituional( +i modific(rile de natur( le)islati$e cerute de acest demers.

Cap. 3 Trecerea la euro i Pactul de sta ilitate i cretere

EntrBo prim faz9 la 1 ianuarie 18889 operaiunile e:terne +i marile operaiuni financiare $or fi e:primate 6n euro. Cea deBa doua scaden este 6nceputul anului 2''2@ din moti$e te=nice de fa-ricaie a mostrelor +i din moti$e Ypsi=olo)iceZ de o-i+nuire a populaiilor europene9 monedele +i -ancnotele 6n euro nu 6nlocuiesc monezile naionale dec5t trei ani mai t5rziu. En acest inter$al de timp9 pentru 6ntreprinderi intr 6n $i)oare principiul Y nici niciZ @ nici o-li)aie9 nici interdicie de a trece la euro@ euro are o putere li-eratorie. e altfel9 principiul fun)i-ilitii 6nseamn c Y at5ta timp c5t $or su-zista uniti monetare naionale diferite este sta-ilit o ec=i$alent ;uridic care constr5n)e 6ntre euro +i unitile monetare naionale pe calea unei contraB$alori imua-ile 6n euro la curs oficialZ . En sf5r+it9 este afirmat principiul de continuitate a contractelor. Ia 6nt5lnirea la ni$el 6nalt de la 4ru:elles din mai 188?9 euro capt o dimensiune pe c5t de lar) pe at5t de nea+teptat. EntrBade$r9 atunci c5nd9 p5n 6n 188/9 pre$iziunile cele mai pesimiste artau 6n aproape unanimitate9 6n mai 188?9 6ntrBo manier e:traordinar9 unsprezece ri din cincisprezece sBau YcalificatZ pentru moneda unic. Auccesul este cu at5t mai mare cu c5t 9 date fiind opiunile politice9 trei din ceilali patru nu doreau s se inte)reze 6n zona monedei unice@ Marea 4ritanie9 anemarca +i Auedia9 doar9 Mrecia este cu ade$rat e:clus9 dar 6nc de o manier foarte temporar9 deoarece ea intr 6n zona euro 6n 2''1. En ceea ce pri$e+te pe ceilali9 se remarc faptul c calificarea Mermaniei +i *ranei a fost foarte corect dat fiind ni$elul 6nalt al deficitului lor 6n cursul ultimilor ani. Mai mult9 Italia9 Apania +i ,ortu)alia9 pe care conductorii )ermani le calificaser drept YClu- MedZ9 fr 6ndoial pentru a su-linia puina seriozitate9 6n opinia lor9 a candidaturii lor9 au trecut la moneda unic. Cum se e:plic acest succes% Este9 fr 6ndoial9 rezultatul unui $oluntarism politic mare 6n rile marcate de un ni$el ridicat al inflaiei +i un deficit pu-lic important 1su- )u$ernul de dreapta spaniol cu !znar9 de centru st5n)a 6n Italia +i 6n *rana su- )u$ernele Cupp_ apoi Cospin3 care a permit reducerea puternic a deficitelor pu-lice. fi putut crea la aceast scar9 la acel moment de timp. ar $oina politic nu e:plic totul@ fr reluarea dez$oltrii pra)ul fatidic de #L nu sBar fi atins iar zona euro nu sBar

Ia 1 ianuarie 1888 9 adoptarea euro are drept rezultat suprimarea tranzaciilor pe pieele de sc=im- 6n monedele naionale +i 6nlocuirea operaiunilor cu monedele terilor prin tranzacii 6n euro. e asemenea9 politica monetar dus de 4anca central european se aplic 6n euro@ piaa monetar +i operaiunile inter-ancare se fac de acum 6ncolo e:clusi$ 6n euro. Ia 6nceput de 2''29 prin 6nlocuirea monezilor naionale cu cele 6n euro9 -ascularea 6n euro de$ine total9 concret9 cotidian9 sim-olic. Un <pact= care vizeaz mai mult stabilitatea dec>t creterea En materie de re)uli de conduit -u)etar9 au aprut di$er)ene de puncte de $edere9 6n esen 6ntre Mermania +i *rana9 6ntrBo manier e:trem de eloc$ent9 cu ocazia discuiilor pri$ind Y,actul de sta-ilitateZ. Iniial9 6n toamna lui 1''69 )u$ernul )erman9 +i 6n primul r5nd T=eo Fai)el9 dorea o-inerea de )aranii de ri)oare mult mai mari dec5t cele pre$zute 6n tratat9 6n conduita politicii -u)etare9 de natur s 6ntreasc credi-ilitatea 6n $iitoarea moned unic9 esenialul fiind limitarea strict a cazurilor 6n care o ar putea s dep+easc re)ula celor #L deficit pu-lic9 6n cadrul unei dep+iri Y e:cepionale +i temporareZ9 conform literei din Tratat 1 art.1'&9 e: art.1'&C39 prima faz a discuiei a a$ut loc 6n decem-rie 1886 la u-lin9 unde pre+edintele C=irac a dorit s dea infle:iune acestui pact de$enit Y,act de sta-ilitate +i de cre+tereZ. Un compromis se realizeaz 6ntre tezele )ermane9 care preconizeaz condiii stricte 1 o recesiune se$er3 +i automate9 permi5nd o dep+ire9 +i cele ale *ranei9 conform crora9 pentru a a$ea un conte:t mai fa$ora-il cre+terii9 tre-uie mar;e mai ample +i mai ales un spaiu pentru decizia politic. Ia sosirea la putere 6n *rana a unui )u$ern socialist9 perioada de coa-itare a repus pe tapet ,actul9 care este 6nsoit9 6n cadrul ne)ocierilor de la !msterdam9 de o rezoluie pri$ind Y cre+terea +i slu;-eleZ@ dac este pre$zut c instanele europene se ata+eaz temei slu;-ei +i coordonrii9 )u$ernul )erman sBa opus oricrei decizii concrete care ar fi a$ut drept rezultat modificarea competenelor comunitare 1crearea unui Y )u$ern economicZ cerut de francezi9 6n contra-alansare la 4anca central european39 mo-ilizarea de fonduri europene contra +oma;ului sau care s afecteze finanele pu-lice naionale. Ino$aiile principale ale ,actului de sta-ilitate sunt 6n numr de patru@ 1. O norm de sta-ilitate@ Ystatele mem-re se an)a;eaz s respecte o-iecti$ul -u)etar pe termen mediu pentru o poziie apropiat de ec=ili-ru sau e:cedentarZ.

2. Un mecanism de supra$e)=ere@ fiecare stat mem-ru prezint 6n fiecare an un Ypro)ram de sta-ilitate Z Consiliului +i Comisiei. #. O definiie a deficitului ;ustifica-il prin recesiune@ dep+irea normei de deficit pu-lic 1#L din ,I43 este considerat ca e:cepional +i temporar Ydac ea este urmare unei )ra$e recesiuni economice 1dac ,I4 6n termeni reali 6nre)istreaz o scdere anual de cel puin 2L3Z. Cu alte cu$inte9 6n cazul unei recesiuni serioase 12L scdere a ,I439 ara nu este sancionat pentru a fi dep+it pra)ul de #L< dac recesiunea este sla- 1'9/.L scdere a ,I439 sanciunile sunt sistematice +i9 6ntre aceste dou limite9 o instan politic9 Consiliul9 este aceea care apreciaz oportunitatea sanciunilor. &. ,recizri pri$ind sanciunile financiare @ ni$elul depunerilor neremuenrate depind de ,I4 +i diferena dintre deficit +i norma de #L< ele nu pot dep+i '9.L din ,IC pe an +i sunt sucepti-ile de a fi con$ertite 6n amend dac deficitul persist. E:ist o zon euro9 care cuprinde 12 ari@ !ustria9 4el)ia9 *inlanda9 *rana9 Mermania9 Mrecia9 Italia9 Irlanda9 Iu:em-ur)9 Olanda +i Apania. Monedele acestor ari au disprut treptat9 6ntre 1 ianuarie +i 2? fe-ruarie 2''2. ata de 2/ ianuarie 2''2 a fost ultima zi pentru )uldenul olandez9 8 fe-ruarie pentru lira irlandeza9 1/ fe-ruarie pentru francul francez9 iar data de 2? fe-ruarie silin)ul austriac9 francul -el)ian9 marca finlandeza9 dra=ma )receasca9 lira italiana9 francul lu:em-ur)=ez9 escudo portu)=ez9 peseta spaniola. unic@ EU!%. Trei ari9 Marea 4ritanie9 am5ne trecerea la moneda unic. anemarca +i Auedia9 din moti$e diferite au decis s ar trecerea la Euro este o pro-lema $itala pentru e la 1 martie 2''29 6n toate cele 12 ari9 amintite circula o moneda

intrea)a Uniune Europeana. Ae fac mari eforturi9 materiale +i financiare9 pentru ca mediile de afaceri sB+i adapteze ec=ipamentele pentru utilizarea noii monede +i s faca tot posi-ilul pentru cre+terea competiti$itii firmelor 6n cadrul pieei unice. 4ncile din 0om5nia sunt pre)tite pentru con$ersie. 4anca Naional sBa implicat direct 6n acti$itaile menite s asi)ure pre)tirea pu-licului rom5nesc +i a mediilor de afaceri. 4N0 $a mai pu-lica cursurile de sc=im- 6n lei pentru $alutele din zona euro9 pan la data la care acestea 6+i $or pierde puterea circulatorie +i cursul le)al.

!cest moment9 difer de la o ara la alta9 dar nu $a fi ulterior datei de 2? fe-ruarie 2''2. up aceasta data9 ta-elul cu ratele de sc=im- $a a$ea o alt infai+are. 4N0 asi)ur coordonarea procesului de trecere la euro 6n ara noastr. 4anca Naional este implicat 6ntrBo ampl campanie mediatic9 al crui scop este acela de a transmite pu-licului toate elementele necesare finalizrii fra sincope a tranziiei ctre moneda unic european. Numerarul deinut 6n $alute din zona euro $a putea fi sc=im-at la -anci sau la case de sc=im- particulare. 2iua de 1 ianuarie 2''29 a fost punctul culminant al unei etape de 6 ani9 etapa 6n care un )rup de ari europene sBau pre)atit pentru a putea utiliza o sin)ur moned9 inlatur5nd astfel -arirele sistemelor monetare naionale. Euro este moneda unic a Uniunii Economice +i Monetare9 adoptat la 1 ianuarie 1888. Aemnul pentru moneda unica este E9 cu doua linii orizontale9 clar marcate9 inspirat din litera )receasc epsilon9 ca referina la lea)nul ci$ilizaiei europene +i la prima liter din cu$antul Europa. Iiniile paralele reprezint sta-ilitatea euro. En 6nt5mpinatrea zilei sBau tiprit 1&98 miliarde de -ancnote9 sBau -tut .19. miliarde de monede +i la data de 11 ianuarie 2''2 apro:imati$ 1' miliarde euro s fie pu+i imediat 6n circulaie pentru a 6nlocui monedele naionale. 0ealizat de 0o-ert Nalina9 de la Imprimeria 4ncii Centrale a !ustriei9 )rafica -ancnotelor euro este str5ns le)at de mostenirea cultural european9 far s prezinte 6nsa momente reale9 ci sim-oluri. esenele lui sunt inspirate din tema S!ni +i stiluri 6n EuropaK9 fiind reprezentati$e pentru toate statele mem-re. *erestrele +i porile ce domina a$ersul fiecrei -ancnote sim-olizeaz spiritul european de desc=idere +i cooperare. Cele 12 stele9 desenate pe -ancnote9 reprezint dinamismul +i armonia europei contemporane. 0e$ersul -ancnotelor infai+eaz poduri ilustr5nd acelea+i perioade ar=itecturale9 constituinduBse 6ntrBo metafor a apropierii dintre popoarele europene +i dintre Europa +i restul lumii. ,odurile9 plec5nd de la cele foarte $ec=i +i a;un)5nd la podurile suspendate sofisticate9 caracteristice erei moderne9 su)ereaza +i ele comunicarea continu +i e:tins9 e:istent at5t 6ntre arile europene9 c5t +i 6ntre toate arile lumii. 0eferitor la monede9 pe o faa a acestora sunt reprezentate )rafic sim-olurile naionale asupra crora a decis fiecare stat mem-ru. *aa comun tuturor monedelor9

desenat de Iuc IuGc: de la Monetria 0e)al 4el)ian9 reprezint o =art a Uniunii Europene9 pe un fond de linii trans$ersale la care sunt ata+ate stelele. Monedele de 19 2 +i . eurocenti pun accentul pe locul europei 6n lume9 6n timp ce monedele de 1'9 2' si .' de eurocenti descriu Uniunea ca o )rupare de naiuni indi$iduale. Monedele de 1 +i 2 euro su)ereaz Europa far )ranie. Incepand cu 1 ianuarie 2''2 au ie+it treptat de pe piaa 12 monede naionale9 care au fost 6nlocuite cu EU0O. Trecerea de la o moned la alta se face pe -aza unor rate de con$ersie fi:e. Monedele +i -ancnotele care ies din circulaie $or a$ea un termen de presc=im-are sta-ilit de fiecare ara. 9+ Constituirea 1actului de *tabilitate si Crestere+ 8rgumente Ia Consiliul European de la u-lin din decem-rie 1886 a fost adoptat ,actul de Ata-ilitate si Crestere 1,AC39 un acord politic intre statele mem-re UE a$and scopul de a coordona politicile fiscale nationale in cadrul Uniunii Economice si Monetare 1UEM3 pentru asi)urarea unui climat de sta-ilitate si de prudenta -u)etara considerata necesara pentru succesul UEM. ,actul a fost initial recomandat de ministrul de finante al 'ermaniei6 T/eo ?aigel9 sperand sa poata asi)ura astfel continuarea politicii de inflatie scazuta dusa de )u$ernul )erman pe o perioada indelun)ata9 ceea ce iBa asi)urat o crestere economica puternica incepand cu anii O.'. ,actul era menit sa limiteze puterile )u$ernelor nationale de a e:ercita presiuni inflationiste asupra economiei europene. Cum statele mem-re ca sa adera la Uniunea Economica si Monetara tre-uie sa indeplineasca criteriile de con$er)enta de la Maastric=t9 ,actul de Ata-ilitate si Crestere a fost adoptat pentru a se asi)ura ca aceste tari respecta criteriile de sta-ilitate si dupa aderarea la UEM. !stfel9 statele tre-uie sa se asi)ure ca deficitul -u)etar nu depaseste #L din ,rodusul Intern 4rut 1,I43 si ca datoria pu-lica nu depaseste 6'L din ,I4. Conform ,actului9 Jprocedura pri$ind deficitul e:cesi$K reprezinta principalul instrument de constran)ere a statelor mem-re de a respecta criteriile de con$er)enta. In cazul in care un stat are un deficit -u)etar mai mare de #L din ,I4 sau o datorie pu-lica mai mare de 6'L9 Comisia Europeana poate recomanda Consiliului sa ia o serie de masuri impotri$a statului ce incalca termenii pactului.

Cu toate ca a luat nastere ca urmare a faptului ca statele mem-re au inteles ne$oia e:istentei unor masuri care sa asi)ure o -una coordonare politicilor in cadrul UEM9 ,actul de Ata-ilitate si Crestere a fost criticat imediat dupa adoptarea sa. ,rincipalele critici aduse se refereau in special la ri)iditatea sa e:cesi$a si la modul ar-itrar in care au fost sta-ilite cele doua pra)uri pentru deficitul -u)etar si cel al indatorarii pu-lice. Mai mult9 ,actul a tra$ersat o criza se$era ca urmare a faptului ca mai multe tari au incalcat in repetate randuri conditiile pactului9 culminand cu incapacitatea Consiliul de a lua masuri impotri$a a doua mari state9 initial sustinatoare fer$ente ale ,actului@ *ranta si Mermania. In urma ne)ocierilor intre ministrii de finante ai statelor mem-re9 sBa a;uns la reformarea ,AC9 reforma adoptata de sefii de stat si de )u$ern in cadrul Consiliului de prima$ara din martie 2''.. Ca urmare a acestei reforme9 pe de o parte9 re)ulile pactului au fost rela:ate in mod considera-il9 ca urmare a presiunilor *rantei si Mermanie9 si pe de alta parte9 state precum !ustria si Olanda au sustinut introducerea unor proceduri de control intarit intre statele mem-re.Cele doua pra)uri ale deficiturilor 1de #L9 respecti$ de 6'L3 nu au fost sc=im-ate9 modificarile aduse de reforma referinduBse in special la@ $eclansarea procedurii deficitului e7cesiv 1, E3 [ aceasta procedura nu poate fi declansata impotri$a unei tari care tra$erseaza o perioada de crestere economica ne)ati$a sau o perioada prelun)ita de crestere incetinita. Initial e:ceptia se aplica acelor tari care e:perimentau o crestere ne)ati$a de 2L9 situatie neintalnita de la punerea in aplicare a ,actului. @5actorii relevantiA ce permit unui stat sa nu fie supus , E [ in cazul in care $alorile de referinta sunt depasite JtemporarK9 statele mem-re in cauza pot cere sa se ia in considerare anumiti Jfactori rele$antiK9 astfel incat sa nu mai fie supuse procedurii deficitului e:cesi$. ,rintre acesti factori se numara reformele structurale 1spre e:emplu reformele sistemelor de pensii sau a asi)urarilor sociale39 adoptarea de pro)rame de spri;in pentru acti$itatea de cercetareBdez$oltare9 precum si aplicarea de masuri de insanatosire -u)etara 1cum ar fi eforturi pentru reducerea ni$elurilor indatorarii9 acumularea de rezer$e -u)etare3. 1relungirea termenelor inainte ca procedura deficitului e:cesi$ sa fie pusa in aplicare [ statele mem-re au la dispozitie 2 ani 1inainte a$eau doar 1 an3 pentru a reduce deficitul daca este considerat a fi e:cesi$. !cest inter$al poate fi prelun)it in cazul in care Jinter$in e$enimente economice neasteptate a$and consecinte )ra$e asupra

-u)etuluiK. ,entru a -eneficia de prelun)irea termenului9 statele in cauza tre-uie sa aduca do$ezi conform carora au luat masurile de corectare a deficitului care leBau fost recomandate. Totodata9 statele sBau an)a;at sa utilizeze $eniturile fiscale nepre$azute din perioadele de crestere economica puternica. %biectivele pe termen mediu specifice fiecarui stat in parte [ aceste o-iecti$e se $or defini pentru fiecare stat in parte tinand cont de )radul de indatorare si a potentialului de crestere economica. !cestea $or fi intre B1L din ,I4 pentru tarile cu o indatorare mica si un potential de crestere sporit si ' sau c=iar o $aloare poziti$a pentru tarile cu datorie mare si un potential de crestere scazut. 5iabilitatea statisticilor furnizate de statele membre [ pentru aceasta Consiliul doreste intarirea pozitiei Eurostat9 prin cresterea resurselor si a puterilor sale9 a independentei si a responsa-ilitatilor sale. 1rogramele de convergenta si stabilitate B statele mem-re ale zonei euro ela-oreaza anual pro)rame de sta-ilitate9 iar celelalte state mem-re ale UE ela-oreaza9 tot anual9 pro)rame de con$er)enta. !ceste pro)rame sunt prezentate Comisiei si Consiliului pana la 1 decem-rie in fiecare an si au drept scop asi)urarea unei discipline -u)etare in zona euro si in Uniunea Europeana in )eneral. 2+ Noul tratat fiscal. Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare Noul tratat fiscal este parte a Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si onetare9 si introduce un set de re)uli care sa im-unatateasca disciplina -u)etara la ni$elul re)iunii9 aducand si penalitati automate pentru statele care au semnat tratatul. !cesta a fost a)reat de catre cele 1/ state mem-re ale zonei euro9la care sBau alaturat aproape toate celelalte state mem-re ale UE9 cu e:ceptia Marii 4ritanii si a Ce=iei. Noul tratat se incadreaza in politica )enerala a UE de a spri;ini cresterea economica sustena-ila9 crearea de locuri de munca9 competiti$itatea si coeziunea sociala. In cazul ratificarii de ,arlament si introducerii pre$ederilor sale in Constitutie9 0omania siBar asuma prin acest Tratat o pozitie -u)etara pe termen mediu ec=ili-rata sau e:cedentara9 ceea ce era mentionat si in ,actul de Ata-ilitate si Crestere9 la care sBar adau)a insa si o limita inferioara in ceea ce pri$este deficitul bugetar structural6 de B6C procente din 1"0.

O-li)atia statului mem-ru este de a introduce in sistemul le)islati$ national9 la ni$el de Constitutie intrBo perioada de ma:im un an de la semnarea Tratatului9 acest o-iecti$ fiscal. E:ista si mentiunea ca atunci cand raportul dintre datoria publica si 1rodusul "ntern 0rut este semnificativ sub nivelul admis de DB2 si nu e:ista riscuri pri$ind sustena-ilitatea pe termen lun) a finantelor pu-lice9 limita inferioara pe termen mediu a deficitului structural ca pondere in ,I4 sa poata a;un)e la 19'L. !tunci cand se inre)istreaza o a-atere de la acest o-iecti$ se declanseaza automat un mecanism de corectie9 prin care statul mem-ru in cauza $a fi o-li)at sa aplice masuri pentru a se incadra in limitele sta-ilite. aca acest lucru nu se intampla9 pe -aza raportului de e$aluare emis de Comisia Europeana9 Curtea de Custitie a Uniunii Europene $a fi sesizata si apoi9 in urma =otararii Curtii9 se $or impune sanctiuni financiare de ma7im B692 din produsul intern brut al tarii. !ceste sume pro$enite din sanctiuni $or fi folosite fie ca fonduri ale Mecanismului European de Ata-ilitate 1pentru statele sanctionate care fac parte din zona euro39 fie in -u)etul )eneral al Uniunii Europene 1pentru statele care nu sunt mem-re ale zonei euro3. upa acest cadru9 care are un caracter )eneral9 apar notiunile te=nice cu pri$ire la deficitul structural. $eficitul bugetar efectiv este format din doua componente. ,rima este o componenta structurala 1c=eltuieli si $enituri -u)etare KpermanenteK9 care nu $ariaza in functie de faza ciclului economic39 iar cea deBa doua este componenta ciclica 1c=eltuieli si $enituri -u)etare a caror e$olutie este corelata cu cresterea]sta)narea]declinul economiei nationale9 precum $eniturile din TT!9 impozitele pe profit sau c=eltuielile cu a;utoarele pentru soma;3. Auma acestor doua componente duce in final la ceea ce se c=eama deficit -u)etar efecti$. Conform Tratatului9 deficitul -u)etar efecti$ tre-uie sa fie de ma:im #L din ,I4Bul national9 in timp ce deficitul structural are o pondere de ma:im '9.L. ,e termen lun)9 adica la ni$elul ,I4Bului potential9 componenta ciclica este zero9 ceea ce conduce la identitatea deficit -u)etar efecti$ ` deficit -u)etar structural. !ceasta noua re)ula poate contri-ui la o crestere a increderii in economia UE in )eneral9 si a zonei euro9 in particular. ,oate fi un semnal ca politicul incearca sa aduca ordine intrBun conte:t dominat 1inca3 de mai multe efecte@

politicile incepute prin anii ?'9 care au condus la e:tinderea caracterului social al modelului european de economie9 ni$el al ta:arii ridicat si ri)iditate a pietei muncii

esecul in reducerea datoriilor su$erane9 care era necesara pentru indeplinirea criteriilor de la Maastric=t sta-ilite in 18829 unde se mentiona ca datoria pu-lica in ,I4 tre-uie sa fie de ma:im 6'L. oar statele nordice au reusit in aceasta perioada sa isi reduca datoria pu-lica. In anul 2''?9 media la ni$el comunitar al datoriei pu-lice se situa in ;urul a 62L9 iar in 2''8 aceasta a a;uns la /&L9 conform Comisiei Europene.

ratele de crestere inferioare celor inre)istrate de alte puteri )lo-ale 1AU!9 C=ina9 India9 etc.3 din anii 2''' si din prezent9 care au dus Europa 1partea ei Occidentala3 intrBun soi de sta)nare economica caracterizata de datorii pu-lice ridicate9 soma; crescut 1c=iar in)ri;orator in randul tinerilor3 si deficite comerciale.

,ro-lema esentiala pe care o $ad in acest moment se refera la faptul ca9 prin politicile adoptate la ni$el european9 tre-uie sa se incerce recrearea KecosistemuluiK9 prin care sa se puna in functiune intrea)a economie europeana caracterizata de cele mentionate mai sus. upa cum se stie9 in deceniul trecut9 nici Atrate)ia Iisa-ona si nici ,actul de sta-ilitate si crestere nu au reusit sa ofere un raspuns la pro-lema sta)narii si a pierderii de competiti$itate fata de celelalte state ale lumii. ,rin !)enda Europa 2'2'9 ,actul Europlus si Tratatul pri$ind Ata-ilitatea9 Coordonarea si Mu$ernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare se pun -azele modului in care Uniunea Europeana se $a dez$olta. #. ate pri$ind 0omania

In 0omania9 pana la sfarsitul anului 2''89 se o-ser$a ca deficitul structural a fost considera-il peste cel efecti$9 ceea ce arata ca prin surplusul )enerat de componenta ciclica a deficitului -u)etar 1incasari -u)etare crescute din perioada de e:pansiune3 sBau efectuat c=eltuieli cu caracter permanent 1precum cresterile de .'L ale pensiilor si salariilor -u)etare39 care au impus apoi9 odata cu adancirea recesiunii 1scadere economica de apro:imati$ 1' procente in anii 2''8 si 2'1'3 masurile care sa reduca aceste c=eltuieli. !le)erile )u$ernului in aceasta pri$inta pentru a repara dezec=ili-rele -u)etare se cunosc si au fost dez-atute suficient.

Aursa datelor@ European Economic forecast Autumn 20 4unul simt ne spune ca aceasta re)ula poate duce la c=eltuieli -u)etare mai -ine prioritizate si o mai -una eficienta. Mentinerea unui deficit structural de '9. procente din ,I4 impune ca in perioada de e:pansiune )u$ernele sa KeconomiseascaK $eniturile suplimentare )enerate de cresterea economiei. !cestea $or tre-ui sa isi alea)a mai eficient c=eltuielile pe care $or sa le faca si sa actioneze anticiclic. Ulterior9 in perioada de contractie economica9 economiile facute $or fi folosite la cresterea c=eltuielilor9 a;utand cererea a)re)ata sa isi re$ina. In acest fel se poate realiza si un mi: mai -un intre politica monetara si politica fiscalB -u)etara. Comportamentul anticiclic al )u$ernului9 cel putin in teorie9 duce la o de$iatie mai mica a ,I4Bului efecti$ fata de ,I4Bul potential 1ni$elul de ,I4 real care poate fi produs de economie fara a )enera presiuni inflationiste39 reducanduBse presiunile inflationiste care pot fi )enerate de c=eltuielile -u)etare. upa cum se poate o-ser$a in fi)ura de mai ;os9 actiunea )u$ernului a fost mai mereu prociclica9 in faza de e:pansiune a economiei crescand si c=eltuielile )u$ernamentale9 in timp ce in perioada de decala; recesionist 1outputB)ap ne)ati$3 si c=eltuielile -u)etare sB au redus. Este de asteptat ca anul acesta9 pe fondul ciclului politic9 c=eltuielile sa ai-a un caracter e:pansionist.

Aursa datelor@ European Economic forecast Autumn 20 ,rincipalele obiectii fata de noua re)ula tin de@

Implicatiile pe care aceasta le are fata de tarile emer)ente9 cum este si cazul 0omaniei. Este posi-il ca o astfel de impunere sa duca la rate de crestere su-optime pentru 0omania. e asemenea9 fara masuri complementare care sa spri;ine cresterea ,I4Bul potential 1cresterea natalitatii9 in$estitii in te=nolo)ii9 economisire9 educatie9 etc. 39 re)ula fiscala doar aduce o mai mare disciplina -u)etara.

,osi-ila sla-ire a cererii interne )enerata de reducerea deficitelor structurale la pra)ul de '9.L din ,I4 care $a in)reuna procesul de crestere economica 1reducerea c=eltuielilor cu personalul -u)etar si cu salariile3.

Aursele de finantare alternati$e care pot fi atrase si folosite de 0omania9 odata cu restran)erea c=eltuielilor -u)etare. In$estitiile straine directe nu dau $run semn de re$enire9 in timp ce in pri$inta atra)erii fondurilor europene rezultatele nu ne incura;eaza sa le consideram drept un instrument care poate fi folosit pentru a creste si9 respecti$9 a con$er)e catre media UE.

In ultima perioada in multe tari au e:istat initiati$e de a include in Constitutie di$erse re)uli fiscale. Acopul acestora a fost9 in principiu9 asumarea raspunderii cu pri$ire la sanatatea finantelor pu-lice nationale. !ltfel spus9 toata lumea stia ce e -ine sa faci@ sa ai deficit mic9 sa nu te imprumuti daca nu poti da si inapoi. ,utini insa au si aplicau asta. ecidentii din 2ona Euro 1si se pare ca si din 0om5nia3 sBau =otr5t. >ai sa impunem o re)ula9 care sa ai-a pe deasupra si caracter de le)e. Cu ocazia summitului de la 4ru:elles9 sBa propus limitarea soldului -u)etar structural. Ce implicatii decur) din

impunerea unei astfel de limite% Este 0omania a$anta;ata de aceasta re)ula9 sau suntem doar ne$oiti sa fim de acord cu ea pentru a face parte din Jclu-K9 desi9 poate9 pe noi nu ne a$anta;eaza neaparat% In primul rand9 ce inseamna un deficit structural. eficitul -u)etar consolidat are o componenta ciclica [ dependenta de influenta ciclului economic 1e:pansiune sau recesiune3 si o componenta structurala. El reflecta astfel atat influenta unor factori permanenti9 cat si a unora tranzitorii9 fara a ne permite sa distin)em intre ei. *actorii permanenti care influenteaza deficitul -u)etar se refera la elementele stabile ale $eniturilor si c=eltuielilor pu-lice. *actorii tranzitorii sunt cei influentati de ciclul economic9 deci Jtrecatori! 1$eniturile -u)etare cresc rapid in perioadele de e:pansiune si scad in perioadele de recesiune9 de e:emplu3. Componenta structurala este cea care furnizeaz o ima)ine clar a situatiei fiscale din economie9 nedistorsionata de influenta ciclului economic. Cum% In primul rand in perioada de e:pansiune9 atunci cand analiza deficitului -u)etar efecti$ ne poate induce in eroare. e e:emplu. In anul 2''69 in 0omania deficitul -u)etar efecti$ era de B292L din ,I49 iar in 2''/ ne mandream cu un deficit -u)etar de numaiB 296L. aca dam insa la o parte influenta ciclului economic [ componenta ciclica care in timp de e:pansiune este puternic poziti$a[ in realitate deficitul -u)etar era de B&9&L din ,I4 in 2''69 B.91L in 2''/ pentru ca in 2''? sa a;un)a c=iar la B?98L din ,I4 1$alorile oficial estimate ale deficitului structural3. Cum sBa putut intampla asta. Aimplu. 4eneficiind de cresterea $eniturilor -u)etare in mod automat in perioada de e:pansiune9 sBau putut creste su-stantial c=eltuielile -u)etare JnenecesareK 1c=eltuielile administratiei9 c=eltuieli cu -unuri si ser$icii9 c=eltuieli cu su-$entiile39 in loc sa se acumuleze resurse financiare pentru $remurile rele ] recesiune9 asa cum ar fi tre-uit. !tat timp cat deficitul efecti$ este o suma a celor doua componente9 componenta ciclica puternic poziti$a Ja mascatK un deficit structural in crestere si9 implicit $alorile reale ale deficitului -u)etar consolidat. Aau9 interpretand altfel9 am fi putut a$ea e"cedent -u)etar in perioada de e:pansiune daca componenta structurala 1care surprinde cresterea c=eltuielilor pu-lice ineficiente3 ar fi fost '9 sau cat mai apropape de '. aca aceasta componenta ar fi fost cat mai aproape de zero9 soldul -u)etar total ar fi fost e)al cu componenta ciclica 1poziti$a in e:pansiune9 deci e:cedent -u)etar3. !ltfel spus9 impunerea unui deficit structural cat mai aproape de zero iti mareste sansele sa ai e:cedent -u)etar in perioadele de e:pansiune si te a;uta sa ai un deficit total cat mai mic in faza de

recesiune. eoarece atunci cand componenta ciclica de$ine ne)ati$a 1in recesiune39 cresterea componentei structurale nu ar face altce$a decat sa accentueze marimea deficitului total. Iimitarea deficitului structural JforteazaK astfel limitarea risipei. NuBti mai poti permite sa faci c=eltuieli JnenecesareK pentru ca acestea se $or reflecta direct in cresterea soldului structural 1care $a fi calculat pentru noi de e:perti independenti ai Comisiei Europene3. *iind limitat de o $aloare mica a soldului structural nuBti mai permiti sa c=eltuiesti aiurea. Ta forta astfel la o prioritizare eficienta a in$estitiilor. !sta nu inseamna ca limiteaza c=eltuielile de in$estitii. in contra9 te forteaza sa faci o analiza cat mai pertinenta a in$estitiilor cele mai eficiente. In concluzie9 limitarea deficitului structural la '9.L are calitatea de a face curatenie in finantele pu-lice romanesti. Impunerea unei limite pe deficitul -u)etar structural poate inlatura multe din derapa;ele create in economia romaneasca. Cu atat mai mult cu cat acesta a reprezentat o surs a multor dezec=ili-re macroeconomice ma;ore 6n 0om5nia. e altfel9 capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata in repetate randuri de *MI si 4N0 drept ade$arata masura a sanatatii unei economii. ,ersonal9 sustin de multa $reme folosirea indicatorului sold structural in procesul de e$aluare a eficientei politicii fiscale9 pe care de altfel lBam si estimat pentru 0omania inca din 2''/. In 0omania9 JcurateniaK finantelor pu-lice romanesti este a-solut necesara. Cu cat $om intele)e cu totii mai repede asta9 cu atat $a fi mai -ine. in pacate in 0omania mar#a de manevra a politicii fiscale a fost se$er limitata de perpetuarea deficitelor -u)etare din trecut. In conditiile in care in perioada de e:pansiune economica9 0omania a acumulat deficite -u)etare uriase9 am a;uns sa fim printre putinii din UE permanent JprocicliciK. Ai in e:pansiune9 cand ar fi tre-uit sa acumulam si nBam facutBo9 si in recesiune9 cand ar fi tre-uit sa crestem c=eltuielile9 dar noi am fost ne$oiti sa le taiem. In timp ce alte tari isi permit sa acorde stimuli fiscali pentru ca au plecat de la deficite anterioare mici9 noi suntem o-li)ati sa facem o a;ustare fiscala lar)a.

3.1. 'a(ii importan$i are au pus )a*ele euro B 1? aprilie 18.1B semnarea tratatului de la ,aris

*rana9 Mermania *ederala9 Italia9 Iu:em-ur)9 4el)ia +i Olanda se pun de acord asupra 6nfiinarii unei Comuniti Europene a Cr-unelui +i Oelului 1CEAC3. B martie 18./B semnarea tratatelor de la 0oma !ceste tratate9 a$5nd ca pari semnatare 4el)ia9 *rana9 Mermania *ederala9 Italia9 Iu:em-ur) +i Olanda9 pun -azele Comunitaii Economice Europene 1CEE3 +i ale Comunitii Europene pentru Ener)ie Nucleara 1Euratom3. B decem-rie 1868B summitul de la >a)a ,ierre Fernon este 6nsarcinat cu alctuirea unui raport despre modalitti de a reduce insta-ilitatea cursurilor de sc=im-. B octom-rie 18/'B pu-licarea raportului Ferner 0aportul9 care +iBa luat numele dup cel al primului ministru lu:em-ur)=ez ,ierre Ferner9 nu recomand creearea unei monede unice europene sau infiinarea unei 4nci Centrale Europene9 6ndemn5nd 6n sc=im- la centralizarea politicilor macroBeconomice ale statelor mem-re9 ceea ce 6nsemna Sfi:area complet +i ire$ersi-il a pritatilor si li-eralizarea total a circulaiei capitaluluiK. B 18/1B18/# [ a-olirea sistemului cursurilor fi:e 4retton Foods Encep5nd cu momentul renunrii la cursul fi: dolar]aur 6n 18/19 6n timpul re)imului

pre+edintelui Ni:on +i termin5nd cu fluctuaiile +i dez$oltrile $alutare9 a-olirea sistemului 4retton Foods a constituit o ;are lo$itura dat speranelor de uniune monetar european B martie 18/.B creearea sistemului monetar european 1AME3 Intrarea 6n $i)oare a sistemului monetar european pe -aza unei unitai monetare numit ECU. Aistemul a fost )5ndit cu scopul de a sta-iliza cursurile de sc=im- ale monedelor naionale +i de a contracara inflaia. B fe-ruarie 18?6B semnarea Ain)le European !ct !re loc semnarea Ain)le European !ct care aduce modificri Tratatului de la 0oma9 oficializ5nd cooperarea dintre statele mem-re +i incluz5nd +ase noi domenii de competena9 printre care +i cooperarea monetar. B 1& iunie 18??B liderii comisiei europene fac pro)rese in planificarea studiului

monetar

Ia summitul CE de la >ano$ra se a;un)e9 de+i nu fr unele ezitri9 la un acord pentru studierea posi-ilei cooperri mai str5nse 6n domeniul monetar. B 1 iulie 188'B infiintarea uniunii monetare europene 1UME3 Este permis mi+carea li-er a capitalurilor9 elimin5nduBse restriciile pri$ind cursurile de sc=im- ale monedelor naionale europene. . / fe-ruarie 1882B semnarea tratatului de la Maastric=t ,roiectul inte)rrii europene de$ine unul mai am-iios odat cu semnarea acestui tratat care propune o dat ferm +i anume ianuarie 1888 ca ultim termen la care s se produca 6nlocuirea monedelor naionale de ctre una sin)ur9 euro. B # iunie 1882B danezii $oteaz 6mpotri$a tratatului de la Maastric=t !utorititile de la 4ru:elles primesc cu consternare acest refuz de ratificare a tratatului. B 1/ septem-rieB lira sterlin este suspendat 6n cadrul +arpelui monetar Marea 4ritanie se retra)e din cadrul +arpelui monetar9 potri$it cruia o moneda naional nu poate a$ea $ariaii prea mari 6n raport cu celelalte monede europene9 dupa scderea lirei fa de marca )erman. B 21 septem-rie 1882B *rana se pronuna 6n fa$oarea tratatului de la Maastric=t Ens diferena dintre numarul de $oturi pro +i contra este infima9 arunc5nd astfel o um-r de 6ndoial asupra uniunii politice +i monetare. B 12 ianuarie 188&B creearea Institutului Monetar European !re loc prima 6n5lnire a Institutului Monetar European9 precursorul actualei 4nci Centrale Europene 1-anca central a statelor mem-re ale Uniunii Monetare Europene3 B 1 ianuarie 188.B Uniunea European se e:tinde Trei noi mem-rii ader la Uniunea European [ !ustria9 *inlanda +i Auedia. B decem-rie 188.B euro de$ine noua denumire oficial a monedei unice Uniunea European susine SeuroK ca denumirea oficial a monedei unice europene. Iiderii UE se pre)tesc pentru o campanie dura9 e:tins pe durata a trei ani de zile9 al carei scop este o-inerea spri;inului de masa pentru moneda unic european. B 1 iunie 188?B constituirea 4ncii Centrale Europene

,olitica de curs a 4CE este 6nca incert9 iar analistii pre$d insta-ilitatea monedei unice europene. B . ianuarie 1888B lansarea euro Euro atin)e 1918 dolari 6n prima zi de tranzacionare9 datorit entuziasmului cu care dealerii primesc noua moned. B # decem-rie 1888B cutremur cauzat de pra-u+irea paritaii euro]dolar ,entru prima dat de la lansarea sa9 moneda unic european scade su- $aloarea de un dolar. B 28 septem-rie 2'''B anemarca refuz moneda unic anezii se pronuna cate)oric 6mpotri$a monedei unice europene 6ntrBun referendum care a$ea s constituie o )rea lo$itur pentru Uniunea Monetar European. B 2. decem-rie 2'''B rile mem-re susin 6n continuare euro 4ncile centrale ale AU! +i Caponiei se altura 4CE 6n 6ncercarea de a spri;ini moneda unic european aflat 6n suferin.

$esignul simbolului E
*imbolul euro a fost creat de Comisia European 9 iar conceperea acesta tre-uia s

satisfac trei criterii@ s fie un sim-ol u+or de recunoscut al Europei s poat fi scris u+or de m5n s ai- un desi)n plcut Mai mult de treizeci de monede au fost desenate. in acestea9 zece au fost supuse

apro-rii pu-licului9 iar dou dintre modele sBau distanat clar 6n preferinele acestuia. intre ele9 CacDues Aanter9 pre+edintele de atunci al Comisiei Europene9 +i comisarul 6nsarcinat cu euro9 a$esBT=i-ault de Ail=uG9 au ales $arianta final. esenul a fost inspirat de litera )receasc epsilon9 e$oc5nd astfel perioada clasic +i lea)nul ci$ilizaiei europene. Aim-olul se refer de asemenea9 +i la prima liter a cu$antului Europa9 iar cele dou linii paralele semnific sta-ilitatea euro. !-re$ierea oficial a

monedei este EU09 termen 6nre)istrat la Or)anizaia Internaional pentru Atandardizare 1IAO3.

3.2. +ea(e*area sferelor !e influen$

"ntrarea rilor mem-re ale Uniunii Europene 6n ultima aplicare a pre$ederilor

Tratatului de la Maastric=t B adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1888 [ era condiionat de 6ndeplinirea a patru mari criterii de con$er)en@ 9+ *tabilitatea preurilorB inflaia din rile care urma s adopte moneda euro nu tre-uia s fie mai mare de 19. puncte procentuale fat de media celor mai performante trei state comunitare 6n materie de inflaie. 2+ 5inanele publiceB deficitul -u)etar nu tre-uia s fie mai mare de #L din ,I4 al fiecrei ri< datoria pu-lica nu tre-uia s depaseasc 6'L din ,I4. F+ !atele de sc/imbB nu tre-uie s dep+easc mar;ele normale de b1B292.L faa de ECU9 pre$azut 6n cadrul Aistemului Monetar European. G+ !ata dobanziiB nu tre-uie s fie mai mare de dou puncte procentuale fa de media do-5nzilor pe termen lun) 6n cele mai performante trei state 6n domeniu. En faza final a realizarii Uniunii Economice +i Monetare tre-uie s intre cel puin +apte 1ulterior opt3 ari care s 6ndeplineasc criteriile de con$er)en. En cursul anului 18869 6n aproape toate arile din Uniunea European au fost puse 6n aplicare o serie de pro)rame de austeritate9 foarte nepopulare9 care s permit rilor respecti$e ca9 6ncepand din 188/ s se 6ncadreze 6n criteriile de aderare. Cu toate acestea9 la 1 ianuarie 18889 numai 11 ari au fost pre)tite s adopte euro@ !ustria9 4el)ia9 *inlanda9 *rana9 Mermania9 Irlanda9 Italia9 Iu:em-ur)9 Olanda9 ,ortu)alia +i Apania. oi ani mai t5rziu9 dup mai multe eforturi +i Mrecia a reu+it s 6ndeplineasc criteriile de aderare. anemarca a respins prin referendum adoptarea euro9 iar Marea 4ritanie +i Auedia au ales s raman 6n afara zonei euro.

3.3. Euro va stimula on uren$a

9+ Euro ca moned internaional . rolul internaional al unei monede depinde de trei factori B dimensiunea +i )radul de desc=idere al zonei pe care o reprezint metoda B mrimea +i adancimea pieelor financiare 6n zona respecti$ B sta-ilitatea monedei [ 6nre)istrat 6n trecut +i estimat 6n $iitor 2+ Euro ca moned de facturare B companiile din zona euro $or impune patrenerilor e:terni facturarea 6n euro9 dat

respecti$

fiind puterea superioar de ne)ociere< B raportarea la euro a cursului monedelor naionale ale rilor ce au le)turi

comerciale str5nse cu zona euro $a conduce la preferina comercianilor pentru facturarea 6n aceast moned< B sporirea 6ncrederii 6n sta-ilitatea euro $a duce la e:tinderea facturrii 6n noua moned. F+ Euro ca moned de rezerv B 129.L din rezer$ele oficiale pe plan mondial sunt 6n euro 6n rile din Europa

Central +i de Est9 euro deine o pondere ridicat 6n cadrul acti$itilor de rezer$

3.#. Efe tele !ire te (i propa%ate Efectele lansrii euro $izeaz nu doar cele 12 ri participante la Uniunea Monetar9 ci +i arile din afara zonei euro B Efectul de creare de comer intensific relaiile comerciale 6n zona euro B 0educerea costurilor de tranzacie faciliteaz turismul 6n zona euro B Cre+terea competiti$itii +i compati-ilitatea direct 6n zona euro stimuleaz concurena +i pe pieele e:tracomunitare B !doptarea unei politici monetare unitare are ca efect ma;orarea influ:urilor financiare

8CT"&E#E EHTE!NE 8#E !%MIN"E"

EU!% 3" 0)NC"#E B !limentare cu euro B Con$ersia conturilor conform paritilor fi:e +i ire$oca-ile sta-ilite de 4CE. B ,an la data de #1 decem-rie 2''1B la solicitarea titularilor de cont sau la o dat B ,re)atirea clienilor pentru Sziua EK [ mediatizarea modului 6n care se realizeaz B E:primarea contractelor9 facturilor +i a instrumentelor de plat 6n euro B !daptarea sistemelor informatice B up con$ersia conturilor 6n euro se mai pot face pli 6n $alutele iniiale p5n la 2? EU!% 3" 5"!ME#E B 1 ianuarie 2''2 [ o etapa important a unui proces 6ndelun)at B Implicaiile mai puternice pe masur ce@ a3 importana euro pe plan internaional se $a consolida -3 procesul de inte)rare european a 0om5niei $a a$ansa B !precierea )radual a structurii datoriei e:terne de structur comerului e:terior +i B Modificarea re)imului de curs de sc=im- 6n conformitate cu structura comerului

adaptarea mana)ementului rezer$elor internaionale la e$oluiile acestora e:terior +i a flu:urilor financiare B Tendina de ma;orare a $olumului creditelor 6n euro acordate de ctre sistemul B Intensificarea sc=im-urilor comerciale 6n euro ca urmare a inte)rarii 6n UE a unora

-ancar rom5nesc dintre rile CE*T! cu pondere important 6n comerul e:terior al 0om5niei B 0educerea efectelor ne)ati$e ale inflaiei importate ca urmare a sta-ilitii preurilor

6n zona euro

decem-rie 2''19 dar cu data $alutei cel mult #1 decem-rie 2''1

sta-ilit de -anc +i notificat acestora con$ersia conturilor +i sc=im-ul $alutar

CE T!E0U"E *8 58CEMJ B 0einerea datelor de referin@ '1 ianuarie 2''2B2? fe-ruarie 2''2 B *amiliarizarea cu aspectul -ancnotelor +i cu paritile la care se realizeaz con$ersia

monedelor 6n euro B Urmrirea campaniei de informare a 4N0 +i a !sociaiei 0om5ne a 4ncilor

C!P. " !lnaliza e#ectelor introducerii monedei unice

#.1. Costurile unei mone!e uni e ,anali*- prin prisma teoriei .MO/
,ro-lema principal( a uniunilor monetare este le)at( de costurile acestui proces. Cele mai importante costuri sunt localizate la ni$el macroeconomic +i apar din cauza faptului c( se pierd importante instrumente ale politicii economice. !ltfel spus9 ca urmare a renun(rii la independena politicii monetare9 autorit(ile naionale nu mai pot realiza a;ust(ri prin utilizarea instrumentelor monetare9 deoarece se cedeaz( prero)ati$ele politicii monetare unei autorit(i centrale< 6n plus9 statele mem-re $or a$ea o influen( mai mare sau mai mic( 6n procesul decizional9 6n funcie de mai multi factori9 situaie care poate fi perceput( ca ne)ati$( pentru statele cu influen( redus(. imensiunea costurilor asociate pierderii instrumentelor de politic( economic( depinde de diferenele dintre (ri. En cazul e:istenei unor diferene 1at5t 6n structura economic(9 c5t +i din punct de $edere le)al +i instituional39 economiile 6n cauz( tre-uie s( dein( alternati$e la instrumentele monetare9 pentru re)larea +ocurilor. utilizate 6n lipsa ratei de sc=im- sau a ratei do-5nzii. Teoria 2MO ne spune c( propriet(ile zonelor monetare optime reprezint( condiii pe care tre-uie s( le 6ndeplineasc( statele care doresc s( participe a$anta;os la o uniune monetar(. E:istena acestor condiii face puin pro-a-il( prezena +ocurilor asimetrice sau9 6n cazul apariiei unor astfel de +ocuri9 asi)ur( instrumente eficiente de a;ustare. !ltfel spus9 costurile cresc atunci c5nd se manifest( +ocuri ale cererii sau ale ofertei care afecteaz( diferit economiile participante la uniunea monetar( 1+ocurile e$ine astfel important de aflat care ar putea fi pro-a-ilitatea apariiei +ocurilor asimetrice +i ce instrumente alternati$e pot fi

asimetrice39 atunci c5nd e:ist( preferine diferite pentru +oma; +i inflaie9 diferene le)islati$e9 diferene 6ntre ratele de cre+tere sau c5nd mecanismele de a;ustare nu funcioneaz( 1nu e:ist( sisteme de a;ustare a +ocurilor9 instituiile pieei muncii funcioneaz( diferit sau se menin diferene 6ntre sistemele fiscale3 1de Mrauce9 2''#3. Costuri determinate de apariia +ocurilor asimetrice . in di$erse moti$e 1de e:emplu9 modificarea -rusc( a preferinelor consumatorilor spre -unurile de import39 cererea a)re)at( 1C!3 6n ara d poate e$olua diferit fa( de cererea a)re)at( 6n ara a 1d +i a formeaz( o uniune monetar(3. Un +oc pe latura cererii determin( astfel o reducere a cererii a)re)ate 6n d si o crestere a cererii a)re)ate 6n a. *olosind modelul cerere a)re)at( 1C!3 [ ofert( a)re)at( 1O!39 o-ser$(m c( efectele sunt diferite 6n cele dou( (ri 1fi)ura13.

*i)ura 1. Manifestarea +ocurilor asimetrice !stfel9 o reducere a cererii a)re)ate 6n ara d $a determina mic+orarea produciei reale9 ceea ce $a determina reducerea ni$elului de ocupare. En scurt timp9 ara d se $a confrunta cu situaia Jdeficitelor )emeneK 1deficit -u)etar +i deficit de cont curent3. Apre deose-ire de ara d9 ara a $a 6nre)istra e:cedent -u)etar +i9 de asemenea9 e:cedent de cont curent. O-ser$(m9 astfel9 c( un +oc al cererii creeaz( pro-leme diferite celor dou( t(ri. En lipsa posi-ilit(tii de a utiliza cursul de sc=im-9 o ec=ili-rarea automat( a economiilor celor dou( (ri este posi-il(9 dac( salariile din d si din a sunt fle:i-ile9 iar mo-ilitatea forei de munc( este ridicat( 1soluii propuse de Mundell3. ac( una din cele dou( condiii nu se realizeaz( 6n practic(9 cele dou( (ri nu sunt 6nc( pre)(tite s( fac(

parte dintrBo zon( monetar(9 a$5nd mai multe a$anta;e dac( 6+i p(streaz( independena monetar(. Costuri determinate de preferine diferite ale (rilor fa( de inflaie +i +oma; . ,referinele diferite ale (rilor fa( de inflaie +i +oma; creeaz( poteniale costuri 6n cazul unei uniuni monetare. En *i)ura 2 1partea dreapt(3 sunt reprezentate cur-ele ,=illips pentru UE +i o ar( d 10om5nia9 de e:emplu3 1#3. !:a $ertical( arat( rata de modificare a salariilor 1c39 iar a:a orizontal( rata +oma;ului 1u3< 6n partea st5n)( a fi)urii este reprezentat( relaia dintre modific(rile salariilor si modific(rile preurilor9 relaie care poate fi scris( astfel@ 113 c e` fe b De9 unde@ ce ` rata de cre+tere a salariilor fe ` rata inflaiei De ` rata de cre+tere a producti$it(ii muncii Conform ecuaiei 1139 putem scrie @ 123 1#3 FUEe` fUEe b DUEe F0e ` f0e b D0e

e asemenea9 conform teoriei parit(ii puterii de cump(rare 1,,,39 6ntre 0om5nia +i UE putem scrie urm(toarea relaie@ 1&3 unde@ e e` rata deprecierii leului 6n raport cu euro. Ecuaia 1&3 arat( c(9 atunci c5nd rata inflaiei este mai mare 6n 0om5nia dec5t 6n Uniunea Europeana9 pentru a nuB+i pierde competiti$itatea e:tern(9 0om5nia tre-uie s(B+i deprecieze moneda 6n raport cu euro. ac( 0om5nia +i Uniunea Europeana formeaz( 6ns( o uniune monetar(9 atunci cursul de sc=im- nu mai poate fi folosit ca instrument de politic(< prin urmare ee` ', ceea ce 6nseamn( c( ratele inflaiei 6n Uniunea Europeana +i 0om5nia tre-uie s( fie e)ale. ac( rata inflaiei 6n 0om5nia este mai mare e e` f0eB fUEe9

dec5t 6n Uniunea Europeana9 6n condiiile unui curs de sc=im- fi:9 produsele rom5nesti 6si pierd competiti$itatea. Uniunea Europeana +i 0om5nia au preferine diferite fat( de inflaie +i +oma; 1fi)ura 23. 0om5nia ale)e s( se situeze 6n punctul !09 6n timp ce Uniunea European ale)e com-inaia specific( punctului CUE< astfel9 0om5nia prefer( un +oma; mai sc(zut +i o inflaie mai ridicat(9 6n timp ce Uniunea European ale)e com-inaia in$ers(. !t5t timp c5t ratele inflaiei sunt diferite9 un curs de sc=im- fi: 6ntre leu +i euro nu este sustena-il. ,entru ca un curs de sc=im- fi: 6ntre leu +i euro s( poat( fi meninut9 este necesar ca ratele inflaiei din cele dou( zone s( fie e)ale 1ee` '3. En aceast( situaie9 costul unei uniuni monetare 6ntre 0om5nia +i Uniunea European const( 6n faptul c( at5t 0om5nia9 c5t +i Uniunea European tre-uie s( accepte alte com-inaii inflaie B +oma;9 respecti$ situarea 6n alte puncte ale cur-ei ,=illips9 mai puin con$ena-ile dec5t 6n situaia iniial(. !stfel9 0om5nia se deplaseaz( pe cur-a ,=illips 6n punctual C 09 6n timp ce Uniunea Europeana tre-uie s( alea)( punctul !UE. En acest fel9 6n FUEe creste9 iar F0e scade< conform relaiei 1139 fUE$ 6n UE $a cre+te9 iar f0$ $a sc(dea9 astfel 6nc5t ratele inflaiei din cele dou( zone se $or e)aliza . Confom teoriei economice9 pe termen lun) cur-a ,=illips este $ertical(9 iar autorit(ile nu mai pot ale)e 6ntre inflaie +i +oma;. !+adar9 pe termen lun)9 6n cazul unei uniuni monetare9 0om5nia +i Uniunea European 6+i pot e)aliza ratele inflaiei sta-ilind un curs de sc=im- fi: f(r( niciun cost 6n termeni de +oma;< a$5nd 6n $edere 6ns( c(9 cel puin pe termen scurt9 compromisul inflaieB+oma; e:ist(9 putem spune c( pentru (rile cu rate ridicate ale inflaiei9 aderarea la o uniune monetar( presupune9 pe termen scurt9 acceptarea unui +oma; mai mare. Un alt cost potenial ap(rut 6n urma introducerii unei monede unice este dat de e$entualele diferene de producti$itate 6ntre (rile participante la uniunea monetar(. ac( rata producti$it(ii 1De3 este mai mare 6n Uniunea Europeana dec5t 6n 0om5nia 1fi)ura 23 FUEe ` fUEe b DUEe `g fUEe` FUEe B DUEe F0` f0e b D0e `g f 0e` F0eB D0e

ac( 0om5nia +i Uniunea Europeana formeaz( o uniune monetar(9 atunci ee` '9 unde

*i)ura 2. Costuri determinate de preferinele diferite ale arilor faa de inflaie +i +oma; e e` fdeB fUEe `g fUEe ` f0e atunci@ FUEeB DUEe ` F0e B D0e sau FUEeB F0e ` DUEe B D0e ac( ratele producti$it(ii sunt diferite 6n cele dou( zone care decid s( formeze o uniune monetar( 1de e:emplu9 mai mic( 6n 0om5nia39 atunci cre+terile salariilor nominale 6n 0om5nia tre-uie s( fie mai mici dec5t cele din Uniunea European. ac(9 din di$erse moti$e9 nu se 6ntampl( astfel9 atunci apar costuri. e asemenea9 6n literatura de specialitate se fac adesea referiri la diferenele instituionale pe piaa muncii sau diferenele 6n ceea ce pri$e+te ritmurile de cre+tere economic(9 ca fiind costuri ale inte)r(rii unei (ri 6ntrBo zon( monetar(. !stfel9 pentru (rile cu instituii etero)ene ale pieei muncii9 formarea unei uniuni monetare presupune costuri mari. !ceasta deoarece 6n cazul unui +oc pe latura ofertei9 efectele asupra preurilor +i +oma;ului 6n aceste (ri pot fi diferite 1funcie de )radul de centralizare sindical(3. En plus9 cursul de sc=im- nu mai poate fi utilizat9 iar drept urmare a;ustarea acestor efecte se $a realiza mult mai )reu. En ceea ce pri$e+te diferenele de cre+tere economic(9 participarea la o uniune monetar( este mai costisitoare pentru ara cu un ritm mai mare de cre+tere economic(9 dec5t pentru ara cu un ritm mai mic< 6n acest caz este

indicat ca ara cu un ritm mai mare s(B+i p(streze propria moned(. U(rile cu ritmuri mai mari de cre+tere economic( 6nre)istreaz( +i ritmuri mai mari de cre+tere a importurilor. ,entru a m(ri ritmul de cre+tere a e:porturilor9 aceste (ri tre-uie s( realizeze cre+teri de competiti$itate prin deprecieri reale ale propriilor monede. Cum participarea la o uniune monetar( e:clude posi-ilitatea deprecierii reale9 (rile care au ne$oie de ritmuri mai mari de cre+tere 1(rile 6n dez$oltare3 ar putea fi deza$anta;ate. Costuri determinate de diferenele 6ntre sistemele fiscale ale (rilor. ,articiparea la o uniune monetar( presupune pentru (rile implicate acceptarea unor constr5n)eri 6n ceea ce pri$e+te modul de finanare a deficitelor -u)etare. in cauza diferenelor 6ntre sistemele fiscale9 (rile utilizeaz( diferite com-inaii de finanare prin 6ndatorare +i finanare monetar( a deficitelor -u)etare. Constr5n)erea -u)etar( este dat( de relaia@ M [ T b r4 ` d4]dt b dM]dt9 unde@ M ` ni$elul c=eltuielilor )u$ernamentale 1e:cluz5nd pl(ile cu do-5nda la datoria )u$ernamental(3< T ` $eniturile fiscale< r ` rata do-5nzii la datoria )u$ernamental(< 4 si M ` -aza monetar(. eficitul -u)etar este alc(tuit din deficitul primar 1M [T3 +i pl(ile cu do-5nda la datoria )u$ernamental( 1r43 +i se poate finana prin 6ndatorare 1d4]dt3 sau prin cre+terea -azei monetare 1dM]dt3. Un )u$ern raional $a 6ncerca s( compare costul mar)inal al cre+terii $eniturilor prin m(rirea fiscalit(ii cu costul mar)inal al cre+terii $eniturilor prin seniora;< 6n situaia 6n care costul mar)inal al cre+terii $eniturilor prin m(rirea fiscalit(ii dep(+e+te costul mar)inal al cre+terii $eniturilor prin inflaie 1seniora;39 un )u$ern ale)e $arianta de cre+tere a inflaiei. En )eneral9 (rile cu sisteme fiscale su-dez$oltate consider( a$anta;os s(B+i m(reasc( $eniturile -u)etare prin seniora;9 deoarece costurile de cre+tere a $eniturilor -u)etare prin m(rirea fiscalit(ii sunt mai mari dec5t costurile de cre+tere a $eniturilor -u)etare prin inflaie 1de o-icei este cazul (rilor 6n curs de dez$oltare3. En concluzie9 (rile mai puin dez$oltate care intr( 6ntrBo uniune monetar( al(turi de (ri cu un ni$el de dez$oltare superior $or tre-ui s( m(reasc( fiscalitatea pentru aB+i finana deficitul. Ens(

cre+terea fiscalit(ii 6n (rile mai puin dez$oltate $a conduce la pierdere de -un(stare 14urda9 FGplosz9 188/3. !naliza de mai sus e$ideniaz( diferenele semnificati$e care e:ist( 6ntre (ri< pentru a corecta aceste diferene9 (rile pot apela la diferite instrumente de politic( economic( sau la instrumentul curs de sc=im-. Conform teoriei zonelor monetare optime9 6n cele mai multe situaii9 (rile au la dispoziie instrumente alternati$e la cursul de sc=im-. Ens( aderarea la o uniune monetar( nu este de dorit at5t timp c5t costurile ei sunt mai mari dec5t -eneficiile9 iar diferenele 6ntre (ri sunt mari9 6n)reun5nd sarcina minimiz(rii costurilor 1Mrauce9 2''#3.

#.2. 0enefii iile unei mone!e uni e

e cealalt( parte a J-aricadeiK 6+i fac simit( prezena susin(torii unei monede unice9 susin(tori care aduc drept ar)umente -eneficiile 6nre)istrate de pe urma unei uniuni monetare9 critic5nd persistena pe termen lun) a unor e$entuale costuri. ac(9 6n )eneral9 costurile monedei unice se refer( la ni$elul macroeconomic al economiei9 -eneficiile acesteia sunt analizate mai ales la ni$el microeconomic. !stfel9 6n principiu9 -eneficiile monedei unice se refer( la eliminarea costurilor de tranzacie asociate sc=im-ului $alutar9 precum +i eliminarea riscului )enerat de incertitudinea pri$ind e$olu^ia $iitoare a cursurilor de sc=im-. C5+ti)uri rezultate din eliminarea costurilor de tranzacie. En conte:tul unei uniuni monetare +i9 respecti$9 al unei monede unice9 costurile de tranzacie dispar. C5+ti)ul pu-licului lar) din eliminarea costurilor presc=im-(rii unei monede cu alt( moned( este e$ident. Ia ni$elul 6ntre)ii uniuni monetare9 dispari^ia acestor costuri )enereaz( c5+ti)uri9 6ns( ele nu sunt repartizate uniform. ,entru c( ceea ce pentru unii reprezint( ca+ti)9 pentru alii reprezint( pierdere 1de e:emplu9 cazul renun(rii la ta:ele aferente sc=im-ului $alutar@ cei care le pl(teau sunt 6n c5+ti) acum9 6ns( pierd cei care iniial le percepeau< aceste tip de incon$eniente se pot 6nl(tura odat( ce JperdaniiS se $or adapta la noul conte:t +i se $or orienta spre alt( form( de profit3. Eliminarea costurilor de tranzac^ie )enereaz( +i un c5+ti) indirect9 respecti$ reducerea discrimin(rii prin pre 6ntre pieele naionale9 lar) practicat( pe pieele (rilor din Uniunea European9 datorit( se)ment(rii puternice a pieelor naionale. En aceste condiii9 costurile de tranzacie mari 6mpiedic( un consumator dintrBo ^ar( s( cumpere acela+i -un dintrBo alt( ar(. En lipsa

acestor costuri de tranzacie9 consumatorii $or putea ac=iziiona -unurile pe care le $or de acolo unde sunt mai ieftine. C5+ti)uri de -un(stare )enerate de sc(derea incertitudinii+ En )eneral9 oamenii $or s( fie si)uri 6n pri$in^a e$oluiei $eniturilor lor. O e$oluie incert( a cursului de sc=im- creeaz( o stare de nesi)uran(9 care $a conduce la pierdere de -un(stare. !stfel9 eliminarea riscului $alutar poate conduce la o cre+tere de -un(stare. En acela+i timp9 costurile amintite mai sus pot fi analizate +i dintrBo alt( perspecti$(. in acest punct de $edere9 diferenele dintre (ri e:ist(9 6ns( pro-lema este 6n ce m(sur( aceste diferene sunt rele$ante9 astfel 6nc5t prezena lor s( 6mpiedice realizarea unei uniuni monetare. !pare astfel 6ntre-area@ 6n ce m(sur( e:ist( +i se manifest( +ocurile asimetrice despre care $or-e+te 0o-ert Mundell% Conform $iziunilor JoptimisteK9 cre+terea )radului de inte)rare $a conduce 6ntrBo mai mare m(sur( la o compati-ilizare a structurilor economiilor +i 6ntrBo m(sur( mai mic( la apariia unor +ocuri asimetrice< 6n plus9 6n condiiile realiz(rii unei pieei unice9 ma;oritatea +ocurilor pe latura cererii $or tinde s( ai-( un efect simetric. E:ist( 6ns( +i $iziunea pesimist(9 care nu elimin( ipoteza +ocurilor asimetrice. ,otri$it acestei $iziuni9 economiile de scar( pot conduce la apariia unor efecte de a)lomerare. !stfel9 efectul de concentrare a produciei $a conduce la pierderea a$anta;elor oferite de economiile de scar(. !stfel9 inte)rarea comercial(9 potri$it acestei a-ord(ri9 conduce la apariia +ocurilor asimetrice. Vocurile asimetrice ar fi fa$orizate de )radul 6nalt de concentrare a anumitor industrii 6ntrBo anumit( ar(. En acest caz9 (rile care sBar confrunta cu asemenea +ocuri ar putea prefera s( poat( utiliza cursul de sc=impentru a ec=ili-ra economia. Care dintre cele dou( $iziuni este mai aproape de realitate% E$idenele empirice 6n spaiul european9 analizate de *ranHel +i 0ose 1188639 susin $arianta optimist(. Cei doi autori au susinut caracterul endo)en al criteriilor 2MO9 plec5nd de la ideea c( (rile cu cele mai str5nse relaii economice tind s( ai-( o mai mare concordan( a ciclurilor de afaceri +i au afirmat c( accentuarea inte)r(rii datorit( unific(rii monetare $a duce la sincronizarea mai -un( a ciclurilor economice +i la apropierea de statutul de zon( monetar( optim(. Cu c5t corelaia +ocurilor $a fi mai redus(9 cu at5t $or cre+te costurile unei uniuni monetare9 6n lipsa posi-ilit(ilor de a;ustare pe termen scurt a economiei prin intermediul cursului de sc=im-. Costurile unei simetrii mai reduse pot fi compensate de -enefiicile unui )rad mai mare al inte)r(rii economice9 ceea ce permite o mai -un( alocare a resurselor 6n economie . !ceast( a-ordare reprezint( una din paradi)mele teoriei zonelor monetare optime +i are implica^ii co$5r+itoare.

!stfel9 participarea unei (ri la o uniune monetar(9 de+i nu satisface criteriile unei zone monetare optime9 $a conduce e:Bante la cre+terea )radului de inte)rare +i de corelare a ciclurilor de afaceri. e fapt9 o-iecti$ul principal pentru care se realizeaz( o uniune monetar( este acela de a c5+ti)a de pe urma -eneficiilor9 c=iar dac( acestea nu pot fi identificate de la 6nceput 1$arianta e:Bante3 sau apar dup( o anumit( perioad( de timp 1$arianta e:Bpost3. Cel mai important cost9 adesea in$ocat9 face referire la renun^area la independena politicii monetare9 respecti$e utilizarea instrumentului cursului de sc=im-. Cu toate astea9 ne putem 6ntre-a@ 6n ce m(sur( este politica monetar( naional( eficient( 6n corectarea diferenelor dintre (ri% ,ierderea independenei monetare constituie un o-stacol suficient9 astfel 6nc5t s( se renune la intrarea 6ntrBo zon( monetar(% E:ist( diferene semnificati$e 6ntre (ri9 care nu dispar 6n cadrul unei uniuni monetare. !-andonarea instrumentului cursului de sc=im- poate fi considerat( un cost al uniunii monetare9 6ns( tre-uie s( a$em 6n $edere c( manipularea cursului de sc=im- nu afecteaz( permanent $aria-ilele reale 1producia +i ocuparea3. Totu+i9 modificarea cursului de sc=im- este un instrument puternic la 6ndem5na (rilor care $or s( elimine dezec=ili-re macroeconomice ma;ore9 cu costuri mai mici 6n termeni de producie +i +oma;. Cu toate astea9 e:perienele multor (ri arat( c(9 atunci c5nd deprecierea este utilizat( sistematic9 rezultatul este cre+terea inflaiei9 f(r( s( e:iste c5+ti)uri 6n termeni de producie +i ocupare. Entre-area la care tre-uie s( r(spundem 6n continuare este@ 6n ce m(sur( modific(rile nominale ale cursului de sc=im- afecteaz( permanent cursul real de sc=im- al unei monede% ,resupunem c( din diferite moti$e cererea a)re)at( 6n 0om5nia scade. ,entru a face fa( acestei pro-leme9 0om5nia 6+i depreciaz( moneda 1*i)ura #3. Ca rezultat al deprecierii leului fa( de euro9 cererea a)re)at( 6n 0om5nia cre+te de la C!1 la C!2 +i corecteaz( modificarea iniial( nefa$ora-il(. Noul punct de ec=ili-ru este E1. !cest nou ec=ili-ru 1E13 nu $a putea fi p(strat mult timp9 deoarece de$alorizarea leului m(re+te preurile -unurilor importate9 fapt ce afecteaz( costurile de producie. Totodat(9 pe m(sur( ce puterea de cump(rare a $eniturilor lucr(torilor din 0om5nia scade9 ace+tia $or presa 6n sensul cre+terii salariilor nominale. Toate acestea determin( sc(derea ofertei a)re)ate 1de la O!1 la O!23. ,rin urmare9 preurile cresc +i producia scade. Cre+terea pre^urilor alimenteaz( 6n continuare presiunile salariale9 fapt ce determin( sc(derea 6n continuare a ofertei a)re)ate. En final9 ec=ili-rul se $a realiza 6n punctul E2

1sin)ura modificare pe termen lun) r(m5ne cre+terea preurilor9 $aria-ilele reale re$in la $alorile iniiale3.

*i)ura #. Efectele politicii de de$alorizare ,utem concluziona c( modific(rile cursului de sc=im- nominal afecteaz( doar temporar competiti$itatea industriilor unei (ri. e$aloriz(rile nominale conduc numai temporar la de$aloriz(ri reale. ,e termen lun)9 modific(rile cursului de sc=im- nominal nu afecteaz( cursul de sc=im- real al monedei unei (ri. Concluzia conform c(reia9 pe termen lun)9 cursul real de sc=im- nu este influenat de modific(rile cursului nominal nu implic( 6ns( o lips( a costurilor pentru (rile care renun( la instrumental cursului de sc=im-. ,ro-lema este 6ns( c(9 pe termen lun)9 nu cursul de sc=im- rezol$( pro-lemele )enerate de caracteristicile specifice pieelor -unurilor din (ri diferite. Aoluiile la pro-lemele )enerate de diferenele structurale dintre (ri in de politicile structurale, +i nu de politicile monetare. Manipularea cantit(ii de -ani sau a cursului de sc=im- nu poate rezol$a pro-lemele )enerate de diferenele structurale dintre (ri. Ce ne arat; practica+++ En continuarea acestei analize $om 6ncerca s( definim cadrul actual al dez$olt(rii monedei unice euro 6n Uniunea Economic( +i Monetar( 1UEM3. ,entru 6nceput9 este semnificati$ de aflat dac( Uniunea European(9 zona unde func^ioneaz( moneda unic( euro9 este ea 6ns(+i o zon( monetar( optim(. in punctul de $edere al similarit(ii +ocurilor9 analiza empiric( arat( c( +ocurile din UE sunt destul de asimetrice

1de e:emplu9 (rile din nordul Europei produc mai multe -unuri care presupun te=nolo)ii performante si competente ridicate ale forei de munc( dec5t (rile din sudul Europei3. Unii dintre cei mai semnificati$i factori determinani ai con$er)enei ciclurilor de afaceri sunt comerul -ilateral dintre (rile mem-re 1e:primat prin indicele comerului -ilateral IC439 )radul de inte)rare economic( 1MIE39 specializarea comercial( 1e:primat( prin indicele specializ(rii comerciale IAC3 +i di$er)ena structural( 1e:primat( prin indicele di$er)enei structurale I A3. !nalizele empirice demonstreaz( c( nu e:ist( o sincronizare a ciclurilor de afaceri 6ntre (rile Uniunii Europene9 moti$ pentru care +ocurile pot afecta 6n mod diferit fiecare re)iune. En ceea ce pri$e+te de$iaiile specifice ale cre+terii economice a unei (ri fa( de o tendin( pe termen lun) a cre+terii la ni$el UE9 economiile celor +ase (ri fondatoare se deplaseaz( mai uniform dec5t re)iunile AU!9 de e:emplu. 4aGoumi h Eic=en)reen 118823 au demonstrat c( e:ist( un )rup central de (ri care pot forma o uniune monetar( 1*rana9 4el)ia9 Mermania9 Olanda9 anemarca3 datorit( relaiilor foarte str5nse dintre ele +i mai ales datorit( faptului c( politicile economice au fost corelate cu cele ale Mermaniei. ,entru celelalte (ri9 corelaia +ocurilor nu este at5t de ridicat( 16n cazul Irlandei fiind c=iar ne)ati$(3. Concluzia este c( 6n cele +ase state fondatoare riscul producerii de +ocuri asimetrice este mai mic dec5t 6n AU!9 deci e:istena unei rate de sc=im- pentru efectuarea de a;ust(ri nu este necesar(. ,e de alt( parte 6ns(9 o-ser$aiile ratelor de cre+tere +i9 implicit9 rezultatele cercet(rii sunt influenate +i de r(spunsurile la +ocuri9 care includ +i politici na^ionale relati$ independente. En ceea ce pri$e+te criteriul 2MO referitor la inte)rarea fiscal(9 Mon)elli 12''23 studiaz( trei ipostaze ale inte)r(rii fiscale@ con$er)ena fiscal(9 sta-ilizarea fiscal( +i centralizarea fiscal(. Inte)rarea fiscal( este o proprietate a zonelor monetare optime care poate asi)ura realizarea a;ust(rilor prin inter$enia autorit(ilor. Con$er)ena fiscal( e:ist( deoarece statele din zona euro au tre-uit s( 6ndeplineasc( criteriile de la Maastric=t9 iar acum tre-uie s( respecte pre$ederile ,actului de Ata-ilitate +i Cre+tere. ,e de alt( parte9 inte)rarea economic( conduce la armonizarea mai rapid( a statelor 6n domeniul impozit(rii sau le)islaiei fiscale. Ata-ilizarea fiscal( [ cu a;utorul instrumentelor fiscale [ depinde de capacitatea statelor de a se 6ncadra 6n pre$ederile ,actului de Ata-ilitate +i Cre+tere. !t5t timp c5t statele mem-re pot utiliza sta-ilizatorii fiscali naionali pentru atenuarea e$entualelor +ocuri9 necesitatea utiliz(rii ratei de sc=im- sau a altor instrumente se diminueaz(. Centralizarea fiscal( presupune utilizarea unui -u)et supranaional< prin centralizare

fiscal( se pot realize transferuri fiscale de la ni$el comunitar spre zonele afectate de +ocuri. En Uniunea European( 6ns( federalismul fiscal nu este foarte dez$oltat9 deoarece )u$ernele +iBau p(strat autoritatea asupra sta-ilirii 6ncas(rilor +i c=eltuielilor -u)etare< 6n plus9 -u)etul UE are dimensiuni reduse9 nea$5nd un rol de sta-ilizare a economiilor 1,elHmans9 2''#3. Importana )radului de fle:i-ilitate 6n interiorul unei uniuni monetare 1fle:i-ilitatea salariilor9 ca mecanism de a;ustare pentru atenuarea +oma;ului cauzat de apariia +ocurilor asimetrice9 mo-ilitatea forei de munc(9 mo-ilitatea capitalului3 este semnificati$(. !stfel9 6n situaia 6n care +ocurile asimetrice ar ap(rea9 cum funcioneaz( mecanismele de a;ustare a pieei% Mc Morroc 118863 arat( c( fle:i-ilitatea salariilor 6n Uniunea European( este redus(9 salariile fiind mai fle:i-ile 6n AU! +i Caponia dec5t 6n UE< 6n ceea ce pri$e+te mo-ilitatea forei de munc(9 6n UE este mai redus( fa( de AU!9 de e:emplu9 unde mi)raia dintre state ;oac( un rol foarte important pentru reducerea +oma;ului. ,elHmans 12''#3 apreciaz( c( mo-ilitatea redus( a forei de munc( 6n Europa este9 6ntrBo oarecare m(sur(9 e:plica-il(9 6n primul r5nd din cauza costurilor mari pe care le )enereaz(. Toate acestea fac ca mo-ilitatea forei de munc( s( nu reprezinte un instrument de -az( pentru a;ust(ri 6n caz de +ocuri asimetrice . in punctul de $edere al mo-ilit(ii capitalului, ceea ce intereseaz( sunt flu:urile de in$estiii str(ine directe9 deoarece acestea ar putea s( realizeze a;ust(ri mai ales pe termen lun) 183. in punctul de $edere al )radului de desc=idere economic(9 di$erse studii arat( c( ma;oritatea statelor din UE au un )rad de desc=idere a economiei c(tre alte (ri din UE cuprins 6ntre 1' ii 2'L din ,I4< iar9 6n )eneral9 tendina este de cre+tere a comerului 6ntre (rile Uniunii Europene. O analiz( de tip costuri [ -eneficii pentru statele UE presupune 6ns( rezultate diferite9 deoarece )radul de desc=idere difer( semnificati$. ,entru unele state9 caracterizate prin dimensiune redus( +i )rad de desc=idere ridicat9 ar putea rezulta -eneficii nete. ,entru alte state9 nu este clar dac( ele pot forma o zon( monetar( optim( cu ceilali mem-ri Uniunii Europene. Cu toate acestea9 c=iar dac( nu este 6ndeplinit acest criteriu9 pot e:ista a$anta;e din participarea la Uniunea Economic( +i Monetar(9 deoarece e:istena altor propriet(i ale 2MO poate estompa insuficiena desc=iderii economice. Inte)rarea politic( are +i un rol principal. !ctuala ar=itectur( instituional( a Uniunii Europene +i mai ales Aistemul European al 4(ncilor Centrale pot conduce la o uniune politic( parial(. Inte)rarea politic( are un rol important@ o mai -un( coordonare a politicilor na^ionale9 cooperarea mai -un( 6n domeniul le)islati$9 cedarea

unor prero)ati$e din domeniul politicilor economice c(tre instituiile comunitare. E:ist( 6ns( +i dificult(i cauzate de imposi-ilitatea de a sta-ili competene +i o-iecti$e 6n unele domenii9 aplicarea limitat( a principiului ma;orit(ii9 lipsa $oinei politice pentru un -u)et federal care s( poat( funciona cu rol de re)lare 6n cazul +ocurilor asimetrice. En concluzie9 condiiile pentru a forma o zon( monetar( optim( sunt dificil de comensurat9 ceea ce face o analiz( de tipul costuriB-eneficii destul de )reu de realizat. Ens( economi+tii care au testat empiric teoria zonelor monetare sunt de acord c( Uniunea European( nu reprezint( o zon( monetar( optim(. !naliz5nd zona euro din punctul de $edere al teoriei zonelor monetare optime se poate afirma c( este format( dintrBun )rup etero)en de (ri. atele empirice su)ereaz( faptul c( nucleul UEM 1Mermania9 *ran^a9 Italia9 4el)ia9 Olanda3 e$olueaz( simetric cu economia zonei euro9 iar periferia 1Irlanda9 Apania9 Mrecia3 are o e$olu^ie particularizat( 6n comparaie cu cea a acestei zone. Mi)raia anual( 6ntre statele mem-re ale zonei euro nu reprezint( dec5t '9/.L din populaia rezident( +i '9&L din populaia Uniunii Europene. En plus9 circulaia forei de munc( are 6n $edere mai ales fora de munc( 6nalt calificat(. !stfel9 se pot accentua disparit(ile de dez$oltare 6ntre (ri +i 6ntre re)iuni9 ceea ce $a fa$oriza apariia +ocurilor asimetrice. ,onderile 6n comerul intraindustrial sunt foarte dispersate de la ar( la ar(< astfel9 nucleul UE 6nre)istreaz( ponderi de peste /.L +i9 6n plus9 un )rad ridicat de di$ersificare a produciei 1prin urmare9 aceste (ri $or fi afectate mai puin de +ocurile asimetrice3. !cti$it(ile industriale au tendina de concentrare 6n (rile periferice ale UE9 iar ser$iciile 6n nucleul zonei euro. iferenele dintre instituiile pieei muncii din interiorul UEM constituie +i ele o surs( pentru +ocuri asimetrice. En anumite pri$ine 1comerul intraindustrial9 sistemele de securitate social(3 putem afirma c( Uniunea European( nu este numai etero)en(9 ci este format( din clustere de (ri. En acest conte:t9 credem c( de$ine prioritar r(spunsul la 6ntre-area@ JCe poate face un )rup de (ri pentru a se apropia de statutul de zon( monetar( optim(%K !cest lucru ar putea fi realizat prin cre+terea )radului de con$er)en( sau prin cre+terea fle:i-ilit(ii9 deci 6m-un(t(irea mecanismelor prin care se pot realiza a;ust(ri. 0educerea di$er)enelor este 6ntrBo oarecare m(sur( la 6ndem5na decidenilor +i se poate realiza prin di$erse forme de unificare politic(. Cre+terea )radului de fle:i-ilitate9 prin fle:i-ilitatea salariilor +i o mai -un( mo-ilitate a forei de munc(9 presupune 6ns( ample reforme ale pie^ei forei de munc(9 necesare9 dar )reu de implementat. ,utem astfel concluziona c( decizia politic( a

c5nt(rit foarte mult 6n realizarea UEM9 nee:ist5nd un r(spuns clar din partea rapoartelor care au analizat criteriile 2MO9 nici m(car 6n pri$ina mem-rilor iniiali.. Ce s-a ntmplat n Uniunea European dup adoptarea monedei unice... >ot(r5rea de a crea o Uniune Economic( +i Monetar( 1UEM3 a fost adoptat( 6n decem-rie 1868 la 6nt5lnirea +efilor de stat la >a)a. En acela+i timp9 a fost constituit un )rup de e:peri condos de ,. Ferner9 primBministrul lu:em-ur)=ez9 care s( studieze pro-lemele pe care le ridic( aplicarea 6n practic( a acestei =ot(r5ri. En 18/' este prezentat +i apro-at planul Ferner9 a$5nd drept o-iecti$ crearea UEM9 6n trepte9 pe parcursul perioadei 18/1B 18?'. O-iecti$ul final al procesului de unificare economic( +i monetar(9 conform planului Ferner9 era crearea 4(ncii Centrale Comunitare +i a monedei unice. En 18??9 6n cadrul Consiliul European de la >ano$ra9 misiunea de a studia +i propune etapele concrete pentru a a;un)e la uniunea economic( +i monetar( 6i re$ine pre+edintelui Comisiei Europene9 C. elors. Comisia European( a ela-orat o serie de studii +i analize elors9 principala contri-uie a acestor studii a constat 6n care au completat raportul

e$aluarea a$anta;elor +i costurilor uniunii economice monetare. !ceast( e$aluare sBa realizat 6n cinci mari domenii 1Tratatul de la Maastric=t3. En 188#9 6n Olanda9 se a;un)e la un consens 6n ceea ce pri$e+te criteriile de con$er)en( la uniunea economic( +i monetar(9 6ndeplinirea acestora reprezent5nd testul economic de e$aluare a stadiului de pre)(tire a unei economii pentru aderarea la aceast( uniune. !pare astfel Tratatul de la Maastric=t 1con$er)ena nominal(39 tratat care nu pre$ede un calendar strict pentru adoptarea monedei unice9 l(s5nd acest proces la latitudinea fiec(rei (ri9 6n consultare cu Comisia European( +i cu 4anca Central( European( 1113. Ens( tratatul pre$ede c( numai (rile care do$edesc atin)erea unei con$er)ene dura-ile pot participa la etapa final( a uniunii economice +i monetare +i acord( o mai mare importan( con$er)enei nominale dec5t celei reale. Tratatul de la Maastric=t nu face referire la criterii de con$er)en( real(9 6ns( pro-lema con$er)enei reale este cel puin la fel de important( ca +i cea a con$er)enei nominale 1123. Uniunea European( $alideaz( astfel teoria endo)enit(ii@ pentru a intra 6n zona euro9 nu este ne$oie de 6ndeplinirea criteriilelor 2MO9 ci de criteriile restricti$e impuse prin Tratatul de la Maastric=t9 presupun5nduBse c( structurile economice ale (rilor acceptate se $or armoniza dup( intrarea lor 6n zona monetar(9 inte)rarea monetar( fa$oriz5nd c=iar acest proces.

up( Tratatul de la Maastric=t9 p(rerile anali+tilor economici +i politici au continuat s( fie diferite 6n ceea ce pri$e+te efectele concrete ale a-andon(rii propriei lor politici monetare naionale. ABau f(cut referiri la urm(toarele consecine ma;ore ale introducerii monedei unice euro@ cre+terea transparenei +i a competiti$it(ii< o sin)ur( pia(9 mult mai funcional(< piee de capital 6n care moneda s( fie euro< cre+terea )radului de capitalizare a -(ncilor< diminuarea num(rului de in$estitori 6n -(ncile ce acord( credite ieftine< dispariia politicilor naionale 6n sfera $alutar(< rela:area presiunilor pe piaa financiar( ca urmare a dispari^iei cursurilor de sc=im-< sc(derea costurilor determinate de risc< o nou( $alut(9 competitor puternic al dolarului AU! +i al Genului ;aponez< reducerea tendinelor inflaioniste etc. Cert este c( adoptarea monedei unice a produs unific(ri +i inte)r(ri ma;ore pe pieele europene. Encep5nd cu 1 ianuarie 1888 sBa creat o alternati$( a$5nd m(rime +i puteri similare cu cele ale monedei americane9 dolarul. ,entru in$estitorii 6n dolari americani cea mai 6n)ri;or(toare caracteristic( a economiei AU! este reprezentat( de deficitele contului curent. ac( aceast( tendin( $a continua9 atunci in$estitorii pro-a-il c( $or pri$i euro ca o $aloare atracti$( pe termen lun). ,e de alt( parte9 cele mai 6n)ri;or(toare caracteristici ale Uniunii Europene pentru in$estitorii 6n euro sunt reprezentate de ri)idit(ile sale structurale +i numeroasele pro-leme le)ate de +oma; 11#3. ,e termen lun)9 efectele euro asupra ratei +oma;ului r(m5n contro$ersate. ,e de o parte9 unii speciali+ti susin c( euro $a reprezenta un a$anta; pentru )(sirea de noi locuri de munc(< pe de alt( parte9 ali speciali+ti consider( c( f(r( piee fle:i-ile ale for^ei de munc( sau transferuri fiscale 6ntre (rile europene +i 6n lipsa unor a;ust(ri independente ale ratelor do-5nzilor9 euro $a aduce insta-ilitate9 urm5nd a fi pierdute milioane de locuri de munc(. !stfel9 e$idenele empirice 6nre)istrate 6n zona euro arat( c(9 pe ansam-lul zonei euro9 rata +oma;ului a sc(zut 16n perioada 188&B2''.3 dup( adoptarea monedei euro 1ta-el 13.

!ata omaKului 4nainte i dup; adoptarea monedei euro Tabelul 9 188 & 2ona euro 1'.? 4el)ia 8.? Mermania ?.# Apania 18.. *rana 11./ Italia 1'.6 Iu:em-ur) #.2 Olanda 6.? !ustria #.? ,ortu)alia 6.8 *inlanda 16.6 Auedia 8.& Nor$e)ia ..& Marea 8.. 4ritanie AU!e Caponiae 6.1 2.8 188 . 1'.. 8./ ?.' 1?.& 11.1 11.2 2.8 6.6 #.8 /.# 1..& ?.? &.8 ?.. ..6 #.1 188 6 1'./ 8.. ?.. 1/.? 11.6 11.2 2.8 6.' &.# /.# 1&.6 8.6 &./ /.8 ..& #.& 188 / 1'.6 8.2 8.1 16./ 11.. 11.# 2./ &.8 &.& 6.? 12./ 8.8 &.' 6.? &.8 #.& 188 ? 1'.' 8.# ?.? 1..' 11.1 11.# 2./ #.? &.. ..1 11.& ?.2 #.2 6.1 &.. &.1 188 8 8.1 ?.. /.8 12.. 1'.. 1'.8 2.& #.2 #.8 &.. 1'.2 6./ #.2 ..8 &.2 &./ 2'' ' ?.1 6.8 /.2 11.1 8.1 1'.1 2.# 2.? #.6 &.' 8.? ..6 #.& ..& &.' &./ 2'' 1 /.8 6.6 /.& 1'.# ?.& 8.1 2.1 2.2 #.6 &.' 8.1 &.8 #.6 ..' &.? ..' 2'' 2 ?.# /.. ?.2 11.1 ?.8 ?.6 2.? 2.? &.2 ..' 8.1 &.8 #.8 ..1 ..? ..& 2'' # ?./ ?.2 8.' 11.1 8.. ?.& #./ #./ &.# 6.# 8.' ..6 &.. &.8 6.' ..# 2'' & ?.8 ?.& 8.. 1'./ 8.6 ?.' ..1 &.6 &.? 6./ ?.? 6.# &.& &./ ... &./ 2''. ?.6 ?.& 8.. 8.2 8./ /./ &.. &./ ..2 /.6 ?.& /.? &.6 &./ ..1 &.&

Aursa@ 4aza de date Eurostat edatele din aceste ari au fost folosite pentru comparaie

En acest moment9 UEM are de;a +apte ani de funcionare9 r(m5n5nd un stadiu de inte)rare comple:9 deoarece cadrul de politic( economic( este format din politica monetar( unic( +i un set de politici na^ionale. 4anca Central( European( 14CE3 a reu+it s( aplice o politic( monetar( unic( de succes9 cel mai mare succes al UEM realiz5nduBse 6n domeniul sta-ilit(ii macroeconomice. ,e -aza sta-ilit(ii preurilor9 UEM 6+i permite o rat( a do-5nzii destul de redus(9 situaie fa$ora-il( dez$olt(rii economice. ac( 6n ce pri$e+te sta-ilitatea preurilor sBau re)(sit pe deplin a$anta;ele uniunii monetare9 tre-uie s( urm(rim +i alte aspecte ale economiei9 pentru a e$alua primele rezultate ale funcion(rii UEM. ,5n( 6n prezent9 de la realizarea UEM9 politica monetar( a fost )estionat( eficace9 ratele do-5nzii men^in5nduBse la ni$eluri reduse9 f(r( a pune 6n pericol cre+terea economic(. Cu toate acestea9 6n perioada 1888B2''&9 zona euro a 6nre)istrat performane mai sla-e 6n ceea ce pri$e+te cre+terea economic(.

!ata inflaiei 4n UE 4nainte i dup; trecerea la moneda unic; Ta-elul 2 188/ EUB1. 1./ 4el)ia 1.. Mermania 1.. Apania 1.8 *rana 1.# Irlanda 1.# Italia 1.8 Iu:em-ur) 1.& Olanda 1.8 !ustria 1.2 ,ortu)alia 1.8 *inlanda 1.2 Auedia 1.? Marea 1.? 4ritanie Aursa@ 4aza de date Eurostat Austena-ilitatea finanelor pu-lice 6n UE a a$ut o $oluie ne)ati$(. !stfel9 ponderile deficitelor -u)etare +i le datoriei pu-lice 6n ,I4 au crescut9 datorit( incapacit(ii nor )u$erne de a realiza consolidarea fiscal( 6n primii ani ai UEM. Aituaia poate fi 6m-un(t(it( 6ns(9 prin ontinuarea reformelor structurale +i a pieei forei de unc(9 planul sta-ilit de decidenii din zona euro prin srate)ia Iisa-ona. $eficitele bugetare 4n UE ,2 din 1"0Ta-elul # 2''2 2ona euro B2.. EUB2. B2.# Aursa@ 4aza de date Eurostat 2''# B#.' B#.' 2''& B2.? B2.6 2''. B2.& B2.# 188? 1.# '.8 '.6 1.? './ 2.1 2.' 1.' 1.? '.? 1.# 1.# 1.' 1.6 1888 1.2 1.1 '.6 2.2 '.6 2.. 1./ 1.' 2.' '.. 2.2 1.# '.. 1.# 2''' 1.8 2./ 1.& #.. 1.? ..# 2.6 #.? 2.# 2.' 2.? 2.8 1.# '.? 2''1 2.2 2.& 1.8 2.? 1.? &.' 2.# 2.& ..1 2.# &.& 2./ 2./ 1.2 2''2 2.1 1.6 1.& #.6 1.8 &./ 2.6 2.1 #.8 1./ #./ 2.' 1.8 1.# 2''# 2.' 1.. 1.' #.1 2.2 &.' 2.? 2.. 2.2 1.# #.# 1.# 2.# 1.& 2''& 2.' 1.8 1.? #.1 2.# 2.# 2.# #.2 1.& 2.' 2.. '.1 1.' 1.# 2''. 2.1 2.. 1.8 #.& 1.8 2.2 2.2 #.? 1.. 2.1 2.1 '.? '.? 2.1

$atoria publica in UE , 2 din 1"0Ta-elul & 2''2 2''# 2''& 2''.

2ona euro 6?.1L EUB2. 6'.. Aursa@ 4aza de date Eurostat

68.#L 62.'

68.?L 62.&

/'.? 6#.&

En ceea ce pri$e+te inte)rarea comercial(9 euro a a$ut un impact important9 efect care se estimeaz( c( $a cre+te 6n anii urm(tori. Conform calculelor Comisiei Europene9 se arat( c( efectul estimat al UEM asupra comerului intraeuro $ariaz( 6ntre /L +i 1?L. e asemenea9 Comisia European( prezint( unele studii care arat( c( prin realizarea UEM $olumul in$estiiilor str(ine directe a crescut semnificati$. En acela+i timp9 efecte mai $izi-ile ale introducerii euro apar 6n domeniul inte)r(rii pieelor financiare9 proces ce poate fi pri$it +i ca un mi;loc de potenare a unei cre+teri economice ridicate9 printrBo mai -un( alocare a resurselor9 cre+terea in$estiiilor +i m(rirea producti$it(ii. Eliminarea riscului $alutar a condus la cre+terea lic=idit(ii pe pieele financiare9 precum +i la o mai mare transparen^( +i concuren( 6n domeniul ser$iciilor financiare. UEM demonstreaz( astfel c( -eneficiile inte)r(rii financiare sunt su-staniale +i dura-ile9 acestea fiind ar)umentate prin omo)enitatea mai mare a pieelor9 consolidarea ap(rut( la ni$elul intermediarilor9 dar +i de apariia unor noi produse +i te=nici financiare. C=estiunea zonei monetare optime se refer la decuparea +i re)ruparea spaiilor economice astfel ca 6n interiorul fiecrei zone trecerea de la o moned la alta s se fac la cursuri de sc=im- fi:e9 6n timp ce cursurile flotante se aplic 6n e:terior. 0. Mundell are 6n $edere dou spaii 6ntre care se produce o distorsiune9 un +oc al cererii de e:emplu. cazuri se pot a$ea atunci 6n $edere@ B factorii de producie sunt mo-ili% deplasarea forei de munc +i capitalului permite o resor-ie a dezec=ili-relor< &factorii de producie sunt imo-ili 6ntre aceste dou spaii@ atunci este necesar s se instaureze sc=im-uri fle:i-ile 6ntre cele dou spaii care le permit s se izoleze de restul lumii. e fapt9 suntem 6n ipoteza preurilor ri)ide@ Y ac salariile nominale erau foarte sensi-ile la ni$elul +oma;ului9 o astfel de reducere sBar produce imediat9 +i nu ar mai fi necesar s se recur) la instrumentul curs de sc=im- nominal.Z Y Utilitatea potenial a cursului de sc=im- nominal rezult deci din faptul c salariile nominale nu sunt total fle:i-ile la scdere.Z ou

Ae $ede clar c imo-ilitatea factorilor de producie impuse9 6n acest cadru analitic9 flotarea9 +i c zona monetar optim corespunde unei zone 6n interiorul creia e:ist o mo-ilitate perfect a factorilor de producie. !r)umentarea este puternic criticat de Comisie 6n msura 6n care ea a;un)e la urmtoarea concluzie@ cum 6n Europea mo-ilitatea forei de munc este redus9 este necesar s se instaureze flotarea monedelor 6ntre monedele europene. !r)umentul este contestat 6n mod $iolent. EntrBade$r9 mo-ilitatea capitalului nu este ne)li;a-il +i preurile pot fi mai fle:i-ile< teoria su-estimeaz a$anta;ele monedei 1a$anta;e micro9 credi-ilitatea9 +i a$anta; internaional3 +i su-estimeaz efectele per$erse ale flotrii.

Concluzii cu privire la aderarea $om%niei la zona Euro

0om5nia este una dintre cele mai srace ri din UE. Economiile interne susin prea puin o-iecti$ul ei de a con$er)e relati$ rapid ctre media ni$elului de trai al Uniunii. 0eluarea cre+terii economice la rate apropiate de potenial9 adic de ni$elul sustena-il9 depinde de intrri adec$ate de capitaluri strine 6n sectorul pri$at. ar9 cei care 6nainte de criz in$esteau sume cu mult peste cele necesare finanrii cre+terii economice sustena-ile9 astzi a+teapt. !+teapt reforme +i a;ustri care s asi)ure sustena-ilitatea fiscal. ABau fcut ce$a pro)rese 6n aceast direcie9 dar consolidarea lor 6n 2'11 este o-li)atorie. En plus9 pentru a accelera 6n mod sustena-il con$er)ena real cu UE9 economia are ne$oie de reforme care sBi mreasc potenialul de cre+tere9 care a fost redus de criz. Asi!urarea sustenabilit"#ii fiscale 0om5nia are unul dintre cele mai mari deficite -u)etare structurale din re)iune9 ceea ce creeaz 6n)ri;orri pri$ind sustena-ilitatea fiscal. En timp ce reducerea c5t mai rapid a acestui deficit este strict necesar9 ea )enereaz efecte contracioniste. e aici apare +i principala pro$ocare pe termen mediu pentru politicile economice@ s asi)urare sustena-ilitatea fiscal fr a pune 6n pericol perspecti$ele cre+terii economice +i o-iecti$ele con$er)enei cu UE. ,e termen scurt9 riscurile pri$ind sustena-ilitatea fiscal sunt restr5nse de ni$elul relati$ redus al datoriei pu-lice +i de finanrile de la *MI +i UE. Un pas 6n direcia reducerii $ulnera-ilitii fiscale a fost fcut prin reducerea cu 2. procente a salariilor +i prin diminuarea ocuprii 6n sectorul -u)etar9 prin 6n)=earea pensiilor +i prin cre+terea TT! la 2& procente. Totu+i9 pe termen mediu rm5n 6n)ri;orri. 0iscul unor noi alunecri 6n aria fiscal se menine at5t timp c5t reducerile operate nu sunt susinute de reforme mai profunde pri$ind ocuparea 6n sectorul -u)etar +i alocaiile sociale. !cestea din urm au crescut9 ca procent din ,I49 de la 896 6n 2''6 la 1#9. 6n 2''8. ,ensiile pu-lice au a;uns s reprezinte #/ la sut din totalul $eniturilor -u)etare9 ocup5nd locul doi9 6n cadrul UE9 dup Mrecia. 0iscurile sunt semnificati$e +i pe partea politic. Coeziunea coaliiei de )u$ernare este discuta-il9 6n timp ce reformele profunde 6n ariile amintite au ne$oie de un puternic spri;in politic. Auportul politic pentru pruden fiscal $a fi testat 6n martie 2'119 c5nd acordul cu *MI e:pir9 +i un alt acord $a fi necesar9 nu din moti$e financiare9 ci pentru a importa credi-ilitate. 0iscul alunecrilor fiscale rm5ne ridicat 6n perioada 2'12B2'1&9 c5nd au loc ale)eri parlamentare 1inclusi$ pentru ,arlamentul European39 +i ale)eri prezideniale.

E:ist +i riscul ca9 6n urmtorii ani9 cre+terea economic s se reia la rate su- cele pro)nozate. ac acest risc se materializeaz9 atunci cu $enituri -u)etare mai mici +i cu deficite mai mari9 0om5nia $a tre-ui s se 6ntoarc la pieele internaionale de capital9 a cror accesare ar fi mai u+oar dac se 6nc=eie un nou acord cu *MI. eficite mai mari dec5t cele pro)ramate ar face ca intrrile de capitaluri pri$ate s rm5n la ni$eluri modeste. En consecin9 cre+terea economic +i reluarea creditului -ancar pentru sectorul real ar fi lente9 reflect5nduBse 6n $enituri -u)etare relati$ mici. Impozite mai mari nu ar a;uta din moment ce 6ncetinesc cre+terea economic9 astfel c a;ustri suplimentare pe partea de c=eltuieli ar fi ine$ita-ile. !;ustarea ar de$eni 6ns tor mai dificil pe msur ce datoria pu-lic +i c=eltuielile cu do-5nzile ar cre+te. !nul 2'11 ar putea fi decisi$ pentru e$itarea acestui scenariu. Efectuarea fr )re+eal a coreciilor pre$zute +i atin)erea intei de deficit -u)etar de &.& procente din ,I4 ar putea determina reluarea consistent a intrrilor de capital. !ceasta ar putea sc=im-a fa$ora-il cursul a;ustrilor prin coa)ularea unui suport 6n fa$oarea prudenei fiscale 6n perioada urmtoare. Cre$terea produsului poten#ial ,e termen mediu9 reforme mai profunde9 mer)5nd dincolo de a;ustarea -u)etar9 sunt necesare pentru a cre+te producia potenial. ac 6n perioada 2''&B'? rata de cre+tere potenial ar fi fost mai mare9 dezec=ili-rele pro$ocate de intrrile mari de capitaluri ar fi fost mai mici. !tunci nu a e:istat un efort dedicat cre+terii ratei poteniale de cre+tere economic. ar un astfel de efort a de$enit necesar deoarece criza economic a redus at5t ni$elul potenial al ,I4 c5t +i rata sa potenial de cre+tere. !stfel9 c=iar intrri relati$ mici de capital ar face economia mai $ulnera-il la inflaie +i la dezec=ili-rul e:tern. ,entru a com-ate inflaia9 politicile monetare +i fiscale ar de$eni restricti$e. ,entru o perioad9 cre+terea economic ar rm5ne relati$ redus +i rata +oma;ului relati$ mare p5n c5nd potenialul de cre+tere ar reBatin)e $alori relati$ 6nalte. foarte lun)9 alter5nd con$er)ena cu ni$elul de trai din UE. !;ustrile pre$zute 6n acordul cu UE +i *MI precum +i intensificarea eforturile pentru atra)erea fondurilor neram-ursa-ile de la UE a;ut parial la pre$enirea unui astfel de scenariu. ar9 pentru a fi si)uri9 msurile tre-uie s inteasc la rea+ezarea stimulentelor pentru a impulsiona in$estiiile9 munca9 cercetarea +i dez$oltarea. ,entru a cre+te potenialul ,I4 este ne$oie de e$itarea repetrii unor )re+eli din trecut +i de reforme $aste. Este important s se e$ite orice msur care ar 6mpiedica sectorul financiar s se reformeze +i s se recapitalizeze pentru aB+i relua funcia $ital de ar dac pierderea de ,I4 potenial este permanent sau 6n cre+tere9 atunci aceast perioad ar putea fi

intermediere. ,e piaa -unurilor9 cre+terea competiti$itii cere eliminarea re)lementrilor care 6nc mai 6mpiedic intrarea]ie+irea u+oar de pe pia +i concurena 6ntre firme. ,e piaa muncii e ne$oie de msuri care s stimuleze participarea forei de munc9 redus de 6m-tr5nirea demo)rafic. ,entru a stimula eficiena este ne$oie de reducerea proteciei oferit celor an)a;ai 6n defa$oarea celor care caut de munc9 +i de pro)rame care s pre)teasc mai -ine fora de munc pentru operarea pe o pia a muncii mai fle:i-il. Aistemul de impozite +i -eneficii sociale9 inclusi$ cele le)ate de +oma;9 tre-uie reformat pentru a reduce dependena de a;utoare +i a cre+te atracti$itatea muncii. Este esenial9 de asemenea9 s se e)alizeze $5rsta de pensionare 6ntre -r-ai +i femei la ni$eluri mai 6nalte +i s se re$izuiasc sc=emele de pensionare timpurie sau pe caz de -oal.

8doptarea euro 1erspectivele !om>niei *ituaia de baz [ eficit fiscal ridicat [ eficit e:tern 6n cre+tere [ Ni$elul 6nalt al riscului de ar [ SGapK structural al resurselor9 al modelelor economice +i 6ntre )eneraii Nevoia 4n continuare de pieele e7terne [ comerciale [ *lu:uri financiare &ulnerabiliti ale pieelor *paiu de micare limitat 9+ 1erioada premergtoare intrrii 4n Mecanismul Cursului de *c/imb "" 'E"c(ange )ate ec(anism [ E0M II3 Consolidarea inflaiei sczute 1dezinflaie sustena-il3 *ormarea pieei interne de capitaluri pe termen lun) +i con$er)ena ratelor de do-5nd Ata-ilitatea relati$ a cursului de sc=im- al leului 16n condiii de con$erti-ilitate deplin3 6n ;urul ni$elului de ec=ili-ru pe termen lun) 1curs de sc=im- sustena-il3 0ealizarea reformelor structurale 2. Momentul de intrare 6n E0M II este pre$zut pentru anul 2'12

 4n vederea asigurrii unei perioade necesare pentru 6ndeplinirea criteriilor de con$er)en nominal realizarea unor pro)rese semnificati$e 6n procesul de con$er)en real #. Intrarea 6n zona euro $a a$ea loc la orizontul anului 2'1. Calendarul trecerii la euro Tre-uie s in cont de faptul c@ !doptarea euro este ultima +i nu prima faz a procesului de con$er)en9 Tre-uie s se -azeze pe consens politic naional9 fiind rezultatul efortului cultural9 social9 academic9 sindical9 al sferei antreprenoriale9 astfel 6nc5t s coa)uleze societatea9 !doptarea unilateral a monedei euro nu este posi-il +i nici $ia-il B nu 6nlocuie+te procesul de reform +i de restructurare at5t de necesar a economiei.

0ibliografie

4ar-ulescu9 I. M=.9 UE. ,oliticile e:tinderii9 Editura Tritonic9 4ucure+ti9 2''6 Cristina 4lceanu9 Mecanisme fundamentale ale ,ietei Unice Europene9 Editura ,ro Uni$ersitaria9 4ucure+ti9 2'1' Mircea Co+ea9 Economia Inte)rrii economice9 Editura ,ro Uni$ersitaria9 4ucure+ti9 2''/ acian9 C .9 Uniunea Europeana. Institutii. Mecanisme9 editia a doua9 Editura !ll 4ecH9 4ucurejti9 2''. e Mrauce9 ,.9 Teoria de la inte)ra cion monetaria9 Edicion Celeste9 Madrid9 188& e-onBCaG9 M!9 Economie de Ikinte)ration europeenne9 ,U*9 ,aris9 188& inu9 M.9 Aocol9 C.9 Coordonarea politicilor economice In Uniunea Europeana9 Editura Economica9 4ucure+ti9 2''6 Mu)ur Isrescu9 Implicaiile )lo-aliz(rii pentru economia rom5neasc(9 4ucure+ti9 1. martie9 2''/ ,elHmans9 C.9 Inte)rare europeana. Metode +i analiza economica9 ediia a doua9 Institutul European din 0omania9 4ucure+ti9 2''# ,opescu >. M=eor)=e9 Economie Europeana9Editura Economica94ucuresti 2''/ ,risecaru9 ,. 1coord.39 ,olitici comune ale Uniunii Europene9 Editura Economica9 4ucure+ti9 2''& ,risecaru9 ,.9 Mu$ernanta Uniunii Europene9 Editura Economica9 4ucure+ti9 2''.