Test 8 I Conceptii si teorii clasice asupra criminalitatii 1.1 Descrieti esenta experimentului criminologic realizat in Roma Antica.

Roma, sub aspectul gandirii, era dominata de o intelepciune practica, concreta, avand foarte putine inclinatii spre abstract. In acest sens, un exemplu viu il reprezinta educatia religioasa a cetatenilor, educatie foarte pragmatica. Cel mai mare filosof al Romei antice Cicero arata ca, credinta in dumnezu aduce cumintenie, ceea ce este de folos statului.El considera drept cauza a crimei,pasiunile irationale si nesatioase ale individului pt placerile din exterior. Cicero a creat o opera filosofica de mari proportii, ajungand la concluzia ca intelepciunea imobilizeaza activitatile omenesti datorita atasamentului fata de ea,conducand la filosofie. In perioada guvernarii lui Pompei in Roma antica a fostefectuat unul din primele experimente criminologice, cand piratii prinsi in Marea Mediterana nu au fost omorati, ci imprastiati prin intreaga tara si improprietariti cu pamant.Cu timpul ei au devenit slujitori fideli ai statului. Despre aceasta experienta Plutarh scria: Pompei a reiesit din aceea ca, omul, dupa natura sa, nu este salbatic. Chiar si cele mai crude fiare, vazand ca cu ele se comporta bine, isi pierd cruzimea Gandirea Romei antice a fost puternic influentata de platonism si aristotelism. Acest lucru se observa in esenta lui Lucretiu(anii 50 i.e.n.), Horatiu(ultimii ani i.e.n.), Ovidiu, Seneca(sec. I. e. n.),Vitruviu, Marc Aureliu s.a. Spre exemplu, Seneca, care era considerat cel mai mare moralist alRomei antice, puternic influentat de Platon, a fost printre cei ce s-au preocupat de dreptul de a pedepsi si a fundamentat acest drept, sustinand posibilitatea disparitiei totale afenomenului criminal,considerind k pedeapsa trebuie sa tinda atit spre corijarea vinovatului, cit si asupra securitatii societatii

1.2 Argumentati rolul scolii clasice sau bacariene in constituirea principiilor fundamentale de drept penal. Un rol determinant in aparitia acestei scoli l-a avut iluminismul reprezentat de Voltaire, Montesquieu, Rousseau,Diderot, Kant, Ferguson s.a. Anume sub influenta iluministilor au aparut in a doua jumatate a sec. XVIII, lucrari ce vor juca un rol hotarator in evolutia stiintelor penale. La loc de frunte se situeaza lucrarile lui Cesare BonesanaBeccaria si Jeremy Bentham.Cesare Bonesana Beccaria (1738-1794) s-a nascut la Milano,Italia A scris o serie de poeme, eseuri, articole,studii. C.Beccaria a fost un om de cultura, un cititor pasionat si cunoscator a mai multor limbi straine.Desi scoala este denumita numai a dreptului penal iar Beccaria s-a conturat ca unul din cei mai mari penalisti aituturor timpurilor, conceptiile sale intemeiate pe ideea centrala a liberului arbitru de vointa si actiune a individului,care nu este dependenta de nici o conditionare interna sau externa,contin teze importante referitoare la fenomenul criminalitatii, fiind astfel justificata extinderea scolii la domeniul criminologiei.Fapta penala se constituie ca o manifastare libera a pers. Totodata, C.Beccaria sugereaza ca unele din infractiuni pun in evidenta factori criminogeni proprii. El a impus in constiinta epocii principii fundamentale pentru dreptul penal modern,cum ar fi:-legalitatea incriminarii si a pedepsei;-necesitatea individualizarii pedepsei;-caracterul personal al pedepsei,-combaterea parazitismului sociale;-elaborarea unui cadru legislative clar si accesibil tuturor membrilor societatii;perfectionarea procesului educativ al infractorilor..Referindu-se la pedeapsa cu moartea, Beccaria evidentiaza caracterul de clasa al criminalitatii, precum si deosebirile de tratament juridic dintre bogati si saraci. Referitor la alte tipuri de pedepse, autorul sustine ca pedeapsa trebuie sa fie corespunzatoare nu numai faptei comise dar si personalitati iinfractorului, acceptand ca acesta din urma poate fi influentat de anumiti factori externi, factori de mediu fizic si social.

1.3 Evaluati criminalitatea in Moldova si Tara Romaneasca . Criminalitatea acestor societati poarta amprenta contradictiilor interne si externe agravate de expansiuneaImperiului Otoman in Tara Romaneasca si Moldova si dedominatia Ungariei si Imperiului Habsburgic asupraTransilvaniei. Problematica criminalitatii epocii si a remediilor ei preocupa constiinta individuala si colectiva a populatieii statelor feudale (Tara Romaneasca (Muntenia),Tara Romaneasca Moldova si Voievodatul Roman Transilvania.)Spre exemplu, tradarea domnului (hiclenia) in TaraRomaneasca si Moldova, in cadrul criminalitatii societatiifeudale era osluhul si consta in neascultarea si nerespectarea poruncilor domului. Potrivit legii tarii, fiind savarsita de boieri si nobili era pedepsita cu moartea. Osluh se considera si neascultarea de catre taranii aserviti a poruncilor boierilor feudali, fapta care era pedepsita in Tara Romaneasca siMoldova cu amenda sau bataie.La fel,omuciderile care cunosc o frecventa ridicata in cadrul criminalitatii societatii feudale, erau pedepsite cu moartea (de regula executata prin tragerea in teapa). Furturile si talhariile cunosc, de asemenea, o frecventa mare, aducand prejudicii insemnate proprietatii publice si private.Prins asupra furtului pe fata, hotul era pedepsit la moarte prin spanzurare. In cazuri de talharie (vina mare), vinovatii se pedepseau cu moartea prin spanzurare la locul faptei.Foarte aspru erau pedepsiti, mai tarziu, in perioada Regulamentelor organice (anul 1831 in Tara Romaneasca sianul 1832 in Moldova), magistratii care judecau stramb in schimbul banilor primiti. Nu trebuie sa primesti daruri spunea A.D.Xenopol nici pentru lucrurile bune, nici pentrucele rele.

II Criminalitatea in R.Moldova 2.1 Identificati cauzele si particularitatile criminalitatii in R-M la momentul actualCriminalitatea in R .M a crescut constant de la declararea independentei r.m In societate au aparut grupari criminaleorganizate conduse de autoritati criminale,care incepind cuanul 2001 au fost arestate si condamnate la termene mari dedetentie.Un aspect ingrijorator este cresterea mare acriminalitatii organizate care colaboreaza cu reteleinternationale de criminali si care au condus la crestereatraficului de fiinte umane,contrabanda precum si trafic de prelevare a organelor umane. Particularitatile criminalitatii in R.M. ii confera un loc aparte in cadrul manifestarilor anisociale.Criminalitatea este un fenomen social, adica consta dintr-un ansamblu de crime care au loc pe un anumit teritoriu ;este un fenomen uman complex, aceasta particularitate desemneaza natura obiectiva a factorilor criminogeni, exogeni si endogeni, factori specifici criminalitatii reale descoperite si judecate. O alta particularitate este faptul ca criminalitatea este daunatoare, antisociala si periculoasa prejudiciind principalele valori ocrotite de normele penale.Referitor la cauzele care genereaza si favorizeaza criminalitatea in RM. sunt variate in dependenta de mai multi factori.De multeori mediul social este o cauza care duce la declansarea unei criminalitati, adica in dependenta de mediul in care traiese ,incare se afla permanent avind diferite relatii,mediul in care isi exercita diferite atributii de serviciu sau alt mediu care este caracteristic fiinteii umane.Deasemenea o alta cauza sunt si conditiile economice care influenteaza criminalitatea fie in mod direct sau indirect. Mizeria ,lipsurile, proasta alimentatie precum si lipsa unei locuinte produc degenerare fizica si psihica care este favorabila criminalitatii. Somajul tot il putem anexa ca fiind o cauza a criminalitatii, deoarece el provoaca o instabilitate emotionala punind personalitatea umana in situatia de a nusi putea realiza aspiratiile acestea si multe alte cauze am putea mentiona la cauzele criminalitatii in R .M.

2.2 Determinati starea,structura ,dinamica si tendintele criminalitatii in R.M. Starea criminalitatii reprezinta numarul de infractiuni savirsite si al persoanelor ce leau comis pe un anumit teritoriu,intro perioada de timp stabilita.In R.M.se descopera anual doar 64% din numarul total de

crime inregistrate si aproximativ 10-15% din crimele savirsite de anii precedenti. Toate acestea genereaza anumite deficiente la stabilirea numarului real al infractorilor ce au comis crime. Structura este modul de organizare interna de alcatuirea realitatii materiale, obiective precum si organizarea fiecarui element component unul fata de altul. Structura este constitutia si forma interioara de organizare care reclama o unitate a concludentei intre elementele constitutive. Structura criminalitatii este compusa din unitati de spatiu, adica localitati, raioane ;unitati de timp adica luni sau ani ;tipuri deinfractiuni ;feluri de infractiuni. Dinamica criminalitatii reprezinta modificarile cantitative si calitative intervenite in structura acestui fenomen, prin comparatie cu intervale de timp si spatiu succcesive, reflectind cursul general al criminalitatii si tendintele sale. Dinamica permite a elabora atit ipotezele privind cauzele criminalitatii cit si mijloacele deprofilaxie mai eficiente 2.3 Formulati masuri de prevenire si combatere a criminalitatii -neutralizarea infracorilor(aplicarea pedepsei cu moartea)-de a aplica o pedeapsa mai severa decit cea prevazuta-de a se aplica diferite masuri de securitate cum ar fi supravegherea unei anumite zone,sector.educarea cetatenilor prin popularizarea legislatiein vigoare-instituirea unui control social specializat.(de le explicat toate).