JURIDICA _| cS Dublul sens pe care I-a parcurs conceptul de rezolutiune - de la particular evidentiaz’ doar doua trisaturi eneral si, ulterior, inapoi la particu esentiale ale lumii contemporane: pe de © parte. pluralismul, inteles ¢a principiu de structurare nu numat fa nivel politic #1 economic, ct si la nivelul ideilor 51 mentalititilor: pe de alta parte, abandonarea modelulus piramidal numa accepta SS Vateriu Stoica in favoarea celut al retelei, ceca ce presupune 1 diversititil, ci 51 dezvaluirea sau chiar construtrea canalelor de comunicare intre diferitele elemente care compun diversitatea Cercetarea rezolutiunn si reziherit in perspectiva storied si he ce include $i abordarea comparativa, invedereaa inca o data cd oamenil, privitt individual sau in cadrul difertelor comunitag au probleme comune. Dar dimensiunea universal a une! probleme nu presupune in mod necesar, identitatea solutuilor. Aceeast problema poate fi rezolvata in mod diferit, ceea ce este valabil si in domemul dreptulu , > aly ra neneutic’, IBN: 973-9229-66-2 ileee AS Colectia Iuridica, a editurit A* . 1. Codul Civil - BA. ng de C.BirvanV. Soca, FBaias CUPRINS 2. Drept civil. Teoria generali a obligation Consianin Sttescu, Corneliu Birsan >. - oyna) we Europeani a DreptiMm —| Introducere ... 4 Drop cr introducer rept vit bs ‘ ul Mircea Cosmovici <3: 1 . 5. Drept civil. Drepturireale. Obligati. Legislatie Fane CAPITOLUL 1 "Paul Mireea Comhavlei Beet ORIGINILE $1 INTELESUL NOTIUNILOR 6. ee aoe civild comentat si adnotat Zoe ¥ DE REZOLUTIUNE SI REZILIERE oy alate aot : 7. Introducere fn teoria generald'a dreptulut Fit SQ) SECTIUNEA 1 . Joon Cer Ton Coals ase =O ORIGINILE. ‘NOTIUNILOR DE REZOLUTIUNE $I REZILIERE ve ae, Moret am ase 1. Precizl 26 iziri metodologice, 9 Dre eet pe a: 2. Rezolutiunea in dreptul roman. i s 3. Dreptul vechi francez. Dreptul * Z tl canonic. Frotie fe esinslegie & 4. Dreptul vechi francez. Dreptul civil laie 11. Tratat de drept penal, Partea gene lie ererela SECTIUNEA 2 12.001 osul administrativ roman INTELESUL NOTIUNILOR DE REZOLUTIE $1 REZILIERE Valentin L. Prisacaru 5. Preluarea nofiunilor de rezolutiune si reziliere 13, Tratat de drept administrativ roman Valentin I. Prisacar 14.Teoria generali a dreptului dreptul civil roman modem... 6. Diversiunea sensurior termenilor de rezoluiun gi rezilire. ~Drept rational, izvoare gi drept pozitiv 7. Termenul de rezolutiune M. Djuvora 8. Termenul de rezilire. 15. Drept comunitar 0. Manolache 16. Infractiunle in legi speciale slegl extrapenale CAPITOLUL slag Meith Dacor FUNDAMENTUL $I NATURA JURIDICA A serosa REZOLUTIUNI 94 REZILIERI inci D. Carpenara 18. Drept comercial. Cambia si Diletu a ordin SECTIUNEA I Petry ¥. Piitrigcunu RI 19.Drep na I FUNDAMENTUL REZOLUTIUNIT $I REZILIE! 1. Oancea mS 20. Teatat de dreptul families 9. Consideratii preliminari... Jon P. Filipescu FE 10, Specificul contractelor sinalgmatice 11. Fundamentul rezolutiunl ial rezli ier, Tdees de eondifie a8 rezolutoric tacit oaXV 10 23VI__ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE aoana—X—F_E avaOXS 12, Fundamental rezolutiunii si al rezilieri, Ideea de vointa prezumtiva & PaMilOT nnn 2 4 13. Fundamentul rezolutiunii gi al reziier ideea de bund credinta.. ve se 4 14, Fundamental rezolutiunii si al rezilieri. Ideea de reparare 4 prejudiciului cauzat = 25 15, Fundamentul rezolutiunii si al rezilierii. Asocierea ideii bivalente de cauzi cu principiul fortei obligatorii a contractului si cu ideea de vinovatie... 25 SECTIUNEA 2 NATURA JURIDICA A REZOLUTIUNI $A REZILIERI 16, Rezolutiunea si rezilierea - varietati ale raspunderii contractuale.......27 17, Temeiul daunelor-interese. septa 18, Temeiul restituirii prestatilor executate CAPITOLUL IT DOMENIUL DE APLICARE AL REZOLUTIUNI SI AL REZILIERI SECTIUNEA I REGULA DE APLICARE A REZOLUTIUNIL $I A REZILIERII 19. Rezolutiunea si rezilierea se aplicd numai contractelor sinalagmatice 33 SECTIUNEA 2 EXCEPTII DE LA REGULA PRIVIND DOMENIUL DE APLICATIE AL REZOLUTTUNI SIAL REZILIERI 20. Categorii de excepti §1. Cazuri tn care rezolutiunea §i rezilierea mu se aplick ‘unor contracte sinalagmatice 21. Modalitafi de restrngere a domeniului de aplicatie al rezolutiunii gi al rezilieri... 22. Contractul de rentd viagera.. 23. Jocul gi prinsoare 24. Contractul de asigurare 25. Contractul de imparjeala Cuprins VIN Posiblitatea extinderii domeniului d leit domeniului de uplicatie al rezolutiuni sal rez 26. Considerajii generale 8 Argumente in favoarea extinderii domeniului de apicatic al rezolutiunii yi al reziberi la toate contractele 48 28. Argumente in favoarea extinderii domeniului de aplicatie al rezolutiunii gi al rezlieri la toate contractele cu tilu oneros.. 4s 29. Argumente impotriva extinderii domeniului de aplcatie al rezolutiunii gi al reziierit a7 30. Coneluzie, 3 48 CAPITOLUL IV CONDITIILE REZOLUTIUNII $I ALE REZILIERIL SECTIUNEA 1 CONSIDERATH GENERALE 31. Identificarea conditilor rezolufiuni sale rezileri son 32. Aspecte privind continutal conditilor rezolutiunii gi ale rezihertoo...58 SECTIUNEA 2 NEEXECUTAREA OBLIGATIULOR CONTRACTUALE (FAPTA ILICITA) §1, Neexecutarea gi formele ei 3. Notiunea de neexecutare a obligatilor contractuale.. 34, Neexecutare totald si neexecutare partilé.. excculare, 35. Obligatii pozitive si obligatii negative. Ne 36, Neexecutare temporara, Neexecutare deft revocabili 37. Corelatia dintre neexecutare si punere ita §2. Cazuri de neexecutare care determin rezolutiunea sau rezilierea tunor contracte speciale jenieca BT 38, Precizate ncn sr i 39, Cazuri de necxecutare care determing rezolinea contraculi de” ‘vinzare-cumpltare eee 40. Ipoteza de neexecutare care determind rezoluti 5 schimb conform art. 1408 C. civVIII REZOLUTIUNEA $I REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE ——— EOE rr—S EE hi 41. Cazuri de neexecutare care determina rezoh ‘contractului de donatie cu sarcini : rman TS 42. Cazuri de neexecutare care determind rezilierea contractului de locatiune. — 4 43. Cazuri de neexecutare a contractului de inchiriere a suprafefelor locative cu destinatie de locuinte potrivit legislaici speciale........ 1 4. Cazuri de neexecutare a obligatiilor niscute din contractul de arendare 0. : 80 45. Cazuri de neexecutare a obligatilor niscute din contractul de tranzacti¢ nnn 81 46. Cazuri de neexecutare a obligatilor niscute din contractul de renta viageri...... a ins BE 47. Neexecutarea obligatiilor nfscute din contractul de intretinere 81 48. Neexecutarea obligatilor ndscute din contractele de mandat si de deporit eu tthul oneros 82 49. Neexecutarea obligafiilor ndscute din contractul de societate civili.._ 82 SECTIUNEA 3 VINOVATIA 50. Aspecte prealabile.. 51. Necesitatea si confinutul ViNOVEtE: nner vovrorrrnn, 84 $2. Formele vinovatiei, cu referire speciald la rezolutiune gi reziliere........85 $3. Gravitatea vinovatiei, Problema culpei comune, cu referire speciala la rezolutiune é ‘4. Corelatia dintre vinovatie si punerea in intarziere CAPITOLUL V ACTIUNEA IN REZOLUTIUNE SAU fN REZILIERE SECTIUNEA 1 ‘SPECIFICUL APARARI DREPTURILOR DE CREANTA NASCUTE DIN CONTRACTELE SINALAGMATICE . 5. Apérarea continutulu juridie al dreptului de creanta Prin actiunea civil 56. Specificul dreptului material la actiune din structura juridic 8 drepturilor de ereanji nfscute din contractele sinalagmatice ‘57. infelesul caracterului judiciar al rezolutiunii gi al rezilierii 58, Planul expuneri, en s"T*¥ Sn SECTIUNEA 2 DREPTUL DE OPTIUNE AL CREDITORULU! 59. Fundamentul dreptului de optiune al creditorului 107 60. Libertates creditorului de a-9ischimba optiunea 1 . limitele acestei liberat 107 $1. Momentul i modalitatea in care se exerci dreptul de optiane 110 62. Remuncrarea la dreprul de a cere rezolutiunea sau reailierea, 110 SECTIUNEA 3 CENZURAREA DREPTULUI DE OPTIUNE AL CREDITORULUY DE CATRE INSTANTA DE JUDECATA 63, Aprecierea conditilor necesare pentru promuntarea rezolutiunii sau rezilierii 14 64. Executarea obligatilor debitorului dup’ introducerea cereri de rezolutiune sau reziliere de cétre creditor la instanta de judecet us 65. Intinderea sanctiunii rezolujiuni sau a rezliert 116 6. Termenul de gratie : 2 7 67. Daunele-intrese 5 120 SECTIUNEA 4 ASPECTE PROCESUALE 68. Consideratiiintroductive.. - — 121 69, Natura juridied a actiuni in rezoluiune sau reziliere a si competeata teritorialé aa é A 70. Cine poate exercita actiunea in rezolupune sau rezliere?. 126 71. Impotriva cui se poate exercitaactiunea is in rezolutiune sau reziliere? 72, Participarea tertlor in procesul care are ca obiect actiunea in rezoluiune sau 1eZIlier€.w...nrorson oe 73. Transmisiunea calititii procesuale in cazul aciumi aly 127 in rezolufiune sau rezilieteo..o-0-m = 74, Prescriptia dreptului material a acfiune CAPITOLUL VE PACTELE COMISORIT EXPRESE 139 {clor comisorii exprese ii nanan 75. Nojiunea $i justificares pacte < 76, Rolul instanfei de judecati si necesitatea indepliniit o ii exprese.. rezolutiuni sau rezilieri in ipoteza pactelor comisonit expresREZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE oo 77. Pactul comisoriu conform ciruia, in caz de neexecutare a obligatitor unei parti, contractul se desfiintea2i 0.0 Ma 78, Pactul comisoriu ptin care se precizeazi care sunt faptele de natura si atrag’ desfiinfarea contractului seni 79, Pactul comisoriu expres care cuprinde clauza conform citeia, dacd o parte nu-si va executa obligatile, ceulaltS parte va fi in drept si considere contractul ca desfiintat.... tenn AS 80. Pactul comisoriu expres conform cdruia, in cazul neexecutanii obligatilor uneia dintre parti, contractul se considera desfiin{at de plin drept. sae tani 1AG 81. Pactul comisoriu care confine clauza potrivit cdreia contractul se desfinteaza de drept, fir punere in intdrziere i fird orice alt formalitate Prealabila, in cxzul in care 0 parte nu-si exeeuti oblig; 147 82. Diferenta esentialé dintre pactul comisoriu expres siconditiarezolutoric.. sn eemnrantertnninn pene 49 83, Interpretarea pactelor comisorii exprese gi tipologia acestora..».. 152 84. Pactul comisoriu expres si declarafia unilateralé de demunare a contractului.. t ASA 85. Pactele comisorii si conventile de agravare a rispunderii civile contractuale.. » crv 158 86. Pactul comizoriu, clauza penala si clauza de arvund... 159 87. Pactele comisori exprese bilaterale gi unilaterale............... 160 CAPITOLUL VII EFECTELE REZOLUTIUNII $I ALE REZILIERI ‘SECTTUNEA 1 MOMENTUL IN CARE OPEREAZA REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA 88. Precizari prealabile Sa ete 161 &9. Momentul in care opereaza rezoluiunea si rezilicfea judiciard 161 99. Momentul in care opereaza rezolutiines gi tezilierea conventionald. 163 SECTIUNEA 2 AFECTELE REZOLUTIUNHT $1 ALE REZILIERII INTRE PARTI 91. Care sunt efectele i 92. Momentul de la care este desfiin rezolutiune intre pati On "Ql Capring XI ; SECTIUNEA 3 BPECTELE REZOLUTIUNH $1 ALE REZILIERI FATA DE TERT 94. Care sunt efecete rezolutiunii sale rezilieni fat de tert? 167 95, Publicitatea imobiliara 5 efectele rezolutiuni fa de tert 168 CAPITOLUL VIL ASPECTE ALE REZOLUTIUNII IN DREPTUL STRAIN SECTIUNEA 1 CONSIDERATI INTRODUCTIVE 96. Metoda dreptului comparat. Macrocompararea $i micracompararea, 171 97. Diferenta dintre dreptul comparat ea metodi gi prezentarea Areptului strain in SECTUINEA > ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTIUNI IN DREPTUL CIVIL GERMEN 98. Cazurile de neexecutare care justified rezolutiunea in Codi civil german (Burgerliches Gesetzbuch - BOB)... 1 99, Caracal ssn al eli = eu conscr de BOB... 176 100. Interdctia de a cumula rezolutiunea cu daunele-interese x = regula consacrati dé BGB ...u177 101. Caracteral nejudicia al rezoluiuni -regul ta de 7 102, Bfectele rezolutiunii in sistemul BGB 103. Evolujia interpretiri jurisprudentile i doctrinale a i. dispoziftilor BGB care reglementeazi rezolutiunea SECTIUNEA 3 2 ASPECTE ALE REGLEMENTARI REZOLUTIUNI ‘IN DREPTUL CIVIL GREC 104 Suna pocorn Coc pees areal mec ee ce GC ccccoe ca ich eehgee ‘in Codul civil grec. 7 : ae Ve Cactrl zl inet vil reREZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Xi eee SECTIUNEA 4 ASPECTE ALE REGLEMENTARI REZOLUTIUNIL IN DREPTUL CIVIL AUSTRIAC 107. Cazurile de neexecutare care justificd rezolujiunea in Codul civil austriac ape none tt 108. Caracterele rezolutiunii in dreptul civil austriac... SECTIUNEA 5 ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTIUNII IN DREPTUL CIVIL ITALIAN 109. Cazurile de neexecutare care justificd rezolutiunea {in Codul civil italian. aos 4110. Caracterele rezolutiunii in dreptul civil italian. s 111. Rezolutiunea de plin drept a contractului sinalagmatic in dreptul civil italian. mt : 112. Efectele rezolutiuii in dreptul civil italian SECTIUNEA 6 ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUJIUNIT IN DREPTUL CIVIL OLANDEZ 113. Rezolujiunea judiciara si rezolutiunea conventional! in dreptul civil olandez,, 2 SECTIUNEA 7 ASPECTE ALE REGLEMENTARI REZOLUTIUNIT IN DREPTUL ENGLEZ 115. Cazurile de neexecutare care justificd rezolutiunea in dreptul engl a % 116. Caracteristiile rezolutiunii in dreptul englez SECTIUNEA 8 ASPECTE ALE REGLEMENTARI REZOLUTIUNIL AN DREPTUL AMERICAN 183 84 ol 84 185 186 187 187 188 188 189 190 190 CE SOO Gupring XN) v | SECTIUNES 9 ASPECTE ALE REGLEMENTARI REZOLUTIUNH IN CODUL CIVIL AL PROVINCIEI QUEBEC (CANADA) 119. Cazurile de ncexecutare care justified rezolutiunea {in Codul civil al provinciei Quebec nancilD 120. Caraeteristcile rezolutiuni gi rezilieri reglementare in Codul civil al proviniciei Quebec. 193 SECTIUNEA 10 ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTIUNII IN DREPTUL CIVIL DANEZ 121. Caracterul exceptional al rezolutiuni in dreptul civil danez. 193, 122, Rotul judecitorului cu privire la rezolutiune in dreptul dance 194 123, Rezolutiunea conventionald in dreptul civil dane? o.enonsres.. 19S SECTIUNEA 1) ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTIUNIE IN DREPIUL ISRAELIAN 124. Cazurile de neexecutare care justified rezolutiunea in dreptl isractian. cnn 19s 125. Caracterstciterezoluiuni in dreptoliraelian 196 SECTIUNEAI2 ASPECTE ALE REGLEMENTARH REZOLUTIUNIL IN DREPTUL ELVETIAN 126, Cazurile de neexecutare care justified rezolutiunea in dreptul elvetian 127, Caracterisicile rezolutiuni in dreptul elveti ian... SECTIUNEA 13 LASPECTE ALE REGLEMENTARI REZOLUTIUNI ‘IN DREPTUL CIVIL SPANIOL 98, i in at. 1124 din Codul civil spaniol. 128 Reglementarearezoluiunt na. 128 din Cool 129, Cazurile de neexecutare care jusific rezotufi ae in dreptul civil spaniol... aie 130, Caracteristicile rezolutiuni in drepl civil spank.{XIV__ REZOLUTIUNEA $I REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE aa ee SECTIUNEA 14 ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTIUNIL IN DREPTUL BULGAR 131, Carurite de neexecutare care justifica rezolutiunea in dreptul bulgar. 132, Caractersitile rezolutiuni 201 1201 in dreptul bulgar... SECTIUNEA 15 ASPECTE ALE REGLEMENTARI REZOLUTIUNII [N CONVENTIA NATIUNILOR UNITE ASUPRA CONTRACTELOR DE VANZARE INTERNATIONALA DE MARFURE 133. Cazurile de neexecutare care justified rezolutiunea in Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vinzare internationala de mafuri Baste 202 134. Caracteristicile rezolutiunii in reglementarea CNUCVIM 203 Conetuzii 205 Bibliogafie 200 INTRODUCERE Orice disciplind juridica ~ si cu atit mai mult stiina dreptului civil sinteza problemelor si rispunsutilor dint-o anumiti ramutd a dry cum si a notiunitor si a conce ei i mee ee um si noliunilor sia conceptelor, a idior sia tcorilor cae consti ins- trumentele hme de rezolvare a poblemelor si de expimate a rspunsrior ar probleme si rSspunsurle graviteazi in jurul or valori care dau substan Vietit omului, att fn plan individual, et 5 in plana comunitii Ca urmare, cercetarea unor concepte jurdice, specifice dreptul civil gi stiintei dreptului civil, nu trebuie sd jgnore nici aspectaltenc, nici problemele si rispunsurile care sunt deserse prin intermedi acestr concept Tnteresul pentru studil rezolutunii gi al rezilierii mi-a devenit limpede la inceputul carierei mele juridice, cdnd, in caltate de judecdtor, am fost pus in fata unei probleme concrete: este posibilé rezolujiunea unui contract sinalagmaic in ipoteza culpei comine? Dincolo de caracterul abstract al acestei formulii, problema dedust judecdi nu putea fi desprinsi de chipul concret al pinlo, de interesele lor divergente, de credinfa ed fiecare are deptate, de speranta ca justtia dene “seeretul” leg ca ars aequi et boni ‘Am inceput atunci o cerectare care nu s-a limitt la réspunsul dat probleme in discute, ci @ continuat cu abordarea de ansamblu a rezolutuni gi reaiiei, aceste concepte fiind fundamentale in cadral teorici generale a contractulu, Desi. in mod traditional, rezoluiunes si rezlierea sunt considerate, altri de ex: ceptia de neexecutare si de riscul contractual, ca efecte spcifice ale contractelor sinalagmatice, find tratate, ca urmare, in capitol dedicat efectelor contract in realtate, aceste dous concepte se situeazd pe tirimul exccutri contractului. Ceracterul specific se regiseste,desigu, si in domeniul efectelor contractul, in ideea interdependetei obligatilor niscute din contraccle sinalagmatie, Der rezolutiunea si rezilierea sunt sanctiuni civile care se aplica in cazul neexecutrit Culpabile a obligailor asumate de pArfiprint-un astfel de contract. Cele dou ‘oncepte sunt deci strins legate de ideea de neexecutare eulpbild. a contactulut a al si implicit, de ideea de rispundere contract oe Plecind de la aceste premise, in cuprinsul acestei Iucriri vor fi prezentate originite i nflesurile noun de ezluiae gi ree; famdament natn jjuridica a rezolujiunii ia reziieii; domenil de aplicare #1 con esteXVI_REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE —————__ sanctiuni; actiunea in rezolutiune sau in rezliere; pactele comisorii express efectele rezolutiunii si ale rezlieri; aspecte ale rezotutiunii in dreptul stein Cum rezulta i din titul lucrrii, am limitat analiza rezolutiunii sia reziliri la sfera contracteloreivile. Aceste sancfiuni s-au extins ins gi in alte ramuri de drept. Int-o forma specificd, ele sunt reglementate in dreptul comercial, in ddreptul muncii, in dreptul familie etc. In tegiwurd cu itul lueririi, am considerat 3 este inutila mentionacea caracteruluisinalagmatic al contractor, ct timp, aga cum rezulté din cupitolul dedicat domeniului de aplicare al rezolutiunii si al rezilierii, am ajuns. ly ‘concluzia c& aceste sanctiuni nu pot fi aplicate decét contractelor sinalagmatice La sfargitul acestei cercetiri, imaginea conceptual& a rezolutiunii $i a rezi- lieri se contureaza cu mai mult claritate. Cu toate acestea, monografia dedicata &cestor sanetuni confirms adevarul orice sfarit este temeiul unui alt inceput Pe acest temei s-ar putea construi o alti monografie, mai ampli, care si adinceascd studi rezolutiuni gi al rezlierii, att in dreptul intern, cét i in alinc/2.C. civ. au limiteazi cazurile de reiliere a contac ds newest Po tru nerespectarea obligatici locatorului de a nu schimbs form laipoteza pe care aceste dispoziti o descri tuned pit dauneloe lueritile in contul locatorutui ‘or lucrti din chit, fie reailie nditilor generale previzute lucrul, este posibil ea obligatia locarorului de a ‘ase voder 1 Rost Bilin, AI Biol, © Pentra nojiunca daunclor cominatori, mahi Deptsarman Sti de dein rnpresens a 1943, p. 126127, TR Popescu, op. cit 316318: R Same OO, reblgn Ui te ee Din utp, Eneutre in aur * Won pte SM Inveuprinsal ar 1425 alin silt cree aerate rs Soc, Buco ora generat Sp 202 i de dr ay, 1976.0. obliga wt teen 2.6. iv. este fost, in mod ena76 _ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Obligatia de garantie ce incumba locatorului il apara pe Joc, tulburiite de drep, iar au gi de tulburirile de fapt care provin din pu Degi prevederile art. 1427-1428 C. civ. nu cuprind i sanctiune cxzultulburirilor de drept pe care le suferi locatarl din partea terior, me tiondnd numa posibilitates seideri proportional a circ, s-a admis tuys asemenes imprejurae poste justifea cererea de reziliere formulata de loca, dar numai dacd el +a ingtiinjat pe locator de existenta tulburaii instinare, spre deosebire de puncrea in intrziere’, este un clement al noes uti obligajei menjionate; in absenfa unei asemenes instintari mu se pews vorbi de neexecutarea obligatci de garanic impotriva tulburiilor de drept po, venind din partea tetilor. Locatorul rispunde pentru vicile ascunse ale Iucrului care impiedica utili, ea acestuia potrivitdestinatieistablite prin contractul de locatiune. Desi prey derile art. 1422 alin. 2 C. civ. nu sancfioneaza expres neexecutarea obligatici de garantie impotriva vieilor ascunse cu rezlierea, s-a recunoscut totusi posibil tatea aplicdriiacestei sanctiuni in conditiile dreptului comun (art. 1020-102] iv.) precizindu-se totodaté ci instanta de judecata poate respinge actiunea in reziliere dacd, in functie de natura si gravitatea vicilor, reducere proportional a chirie’ ar numai de tea tertiog 4 rezilien in Aceasti este mai potriviti 0 B. Obligatia locatarutui de « intrebuinra Jucrul ca un bun proprietar si pottvit ‘estinafie, previzuti in art. 1429 pet. C. civ, are un obiect complex in primul rind, aceasti obligatie insumeazd toate inactiunile prin care se Poste asigura mentinerea destinafii lucrufui inchiriat; astel, locatarul nu trebuie Si adued nici un fel de stricdciune Iucrului sau si efectueze lucriri care moditicd struetura bunului, cu excepfia lucratilor de mic& insemnitate care nu schimbi destinafia acestui {in-al doilea rand, obligatia cuprinde toate actiunile necesare pentru menti- nerea acestei destinafii, ceea ce implica efectuarea tuturor lucririlor locative, hecesare pentru intrefinerea luerului in stare de intrebuinjare; desigur, nu int’ in aceasti categorie Iuerarle care sunt in sarcina locatorului. In ceea ce priveste destinafia Iucrului, aceasta este stabilité fe prin conttact, fe este prezumata dup sircumstante (art. 1429 pet. 1 C. civ.) Nerespectarca confinutului negativ al obligatei de a intrebuinfa lucrul ca un bun propritar genereazi dreptul locatorului de a cere repunerea lucrului in Sitatia.anterioaré sau rezilierea contractului.in-eonditile dreptului comun {Tn acest sens, ae vedea Fr. Dea opti, p 96, 2 Ase vedea supray 37. introduceres energie electrics, iat (nt Stel eurente consttuie Iucrari de micd inscmadtate, care nw vehi devinae ‘mera (a 50 vedca Fr. Deak, op. eit, p99}. Sa | Condivite resolu lt 9 ale resent 77 (art. 1020-1021 C. civ.), Este de meationat ea ce aceasth forma de neexecuare exist sin cazul in care actumileprjudiciabile sum svete fee een ae de ceili membr ai fame locstauui sau de sublocaan (a. ede civ. Tacalearea continutului pozitiv al accleiasicbigaty i indrepileste pe locator sf czuddauneitrse, dr nm Insti atu ee ee dees itr ment poss rece coma eo cexplicatd prin faptul e@ inconvenientee lipsci de inetinere a cru ishinas sunt suportate de cre loci timp let Nama ia nod sen end nefectureareprailor locate pure in perl hen ada dec es deteriorares, fie chiar pia scesua), Icon pone eh tent autorizarea de a efectua lucite in conul lon (an. 1077 ¢ can reailerea contractului (art. 1020-1021 Ce) Tn-cazul in care locatarul nu executa obligatia de plati a chiriei, previzuta in art, 1429 pet. 2 C. civ, la scadenf,locatorl poate cee fi excoutaeysth (fiind vorba de 0 sum’ de bani, este intotdeauna posibilé executara sili natu, cu condita ca debitoal i fe solvai, fle reneren contsc ‘eventuale daune-interese (art. 1020-1021 C. civ.), De asemenea, nimi nu impicdi apicreadspocitilor at, 1020-1021 civ in situatia in care locatarul nu indeplineste obligatia previzutd in art. 1423 C. civ, avand ca obiect apirarea lucrului inchiriat contra wzurpinilor dreprului sau ale posesiei asupra acestuia 43, Cazuri de neexecutare a contractului de inchriere @ suprafetlor locate cu destnatie de lcuind por legislate speciale. A Reslenentorcr Aanterioard. Contract de inchiiere a suptaftlor love eu desi de locuint este ovacetate a contract de loan. Asst conc sape pia intrarea in vigoare a Len. 14/1986, dpi din Lege 89% pnd adminivaes fonda leat @elenenres roi as Fe tar gi chirisi, prcum si normele din Coda cil refeter a locate, Thur caren cu inure pon pvt degen cosine in el specials Ca urmare, neexecuares oblgatilor locator su le oot Puteau duce la rezilierea contractulvi in condiile mention cconteactul de locatiune, teva cazuripartculare de neexecutae & Legislatia speciala prevedea ins io Se blige nascuedin enact dente a tater nafie de locuinté din fondul de stat, cu consecinta ic aia en oe mc ont Pon ate dori ba oh tes ‘Deak, op its peak. Contacte nse vee Fr a a Leg onm pokcmtc de mab 2 LEE pein, Flt Bienes «ros : sonar oo fn» sae Mra spre in oti 1 SAAB 73;a se vedea Fr. Deak, Trat drept civil Tobey 16723978 _ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR C1 E Astfel pe de o parte, aesteobligatilaveau un continut mai ampla des cele niscute din contractul de locafiune; de aceea, neexecutarea lor putey imbrica forme mai numeroase. Pe de alti parte, Legea nr. 5/1973 reglementa, i, art, 49 alin 1 3,0 obligate speciticd pentru locatarit din clidirile cu mai mul par. tamente, respect obligaia de a piti cu regularitate coele din chcuichig Inteinee gi reparare a pirilor gi nsalailor de folosnja comunt ale clans (situate deosebit ea reglementatd in art. 24 din acelayi act normatiy. Avy text prevedes patryeazuri de evacuare a chiriailor, fri a preciza ed cra von, de rezilierea contractului de inchiriere. Chiat in lips unei a trei dintre cazurile mentionate in acest articol evacuarea isemeenea preciziti, in implica destiintares ontractulu prin rezlire (lit. a,b sid). In celilaltcaz (lit. c),cénd “locuinie, fost obtinutd ca urmare a sivrgirii infractiunii de filodorma. sau inffactiuni", evacuarea era mai degraba consecinta nulititi absolute « c tului de inchitiere pentru cauzi ili a altor contrac ; caracterizate prin acces i obiectul lor era mai lrg, incluzind mu numai locuina inchriat, ci ladicy din care face: parte accasti locuinta, instalaile, accesoriile si alte bum aferente, precum si conduita chiriagului in raporturile eu ceilal; locatir: vin acelagi apartament sau cladire, Astfel, prima forma de neexecutare, descrisi in art. 24 lit. a, consta in Pricinuirea unor_stricdciuni- insemnate jn care aceasta era A doua forma de neexecutare, mentionata in art. 24 lit. b, era comportarea shiragului are face imposibila convictuirea pentru ali locate din selva apartament sau clidire ori care impiedica folosirea normala a locuinfei de catre alti locatari, Descrierea acestor dowd forme de neexecutare a ‘contractului de inchiriere Suprafefelor locative nu inlétura obligatia instanfei de judecata de verfica Sravitatea neexccutirii. Practica judiciaré a evidentiat cf, in cele dous cazuri Fae aes lovstarilor, gi deci rezilierea contractului, se justifica numai pentru fapte grave ' Intruc 1c ves, ets practicn juice g docrina menjcnas dé Fr Deak, Conrscte ‘Soles asigurir. it. supra, p. 119-121, text yi notcle 219-221, 993-228 ee Conbilercohtun valerie ty TB. Reglemenuce stat Din esnoma gag eB 1181996 eta ms semi fier dine ine onl ean dere eg oe aN Grpoifle ciprine in confi nes saat tial repimal jr genoa cae se phe og Iagale special (cum sun cee etrto Ineeeg Iota de intrvens ocuintdessttey eam eee Conform ar 24 din accast legs, contrac de inches pat rect fe Iw oereres chiragli, fe In ceretea propria fe le scaes mecca propre In realitate resilierea la cererea chirayulut are valoarea unei desu unl ferale a contractului, “cu condita noticintpealail int teen de mn mum 60 de il" ‘Agadar, in art. 24 lit) sunt doui deficiente de arin terminoogic. Ast, in primal rind, vovines de rece este fonts in eal le ie en unilateral @ contractului’, in al doilea rind, termenul de 60 de zile este un termen de preaviz in scnsul celui previzut in art. 1436 alin. 2 C. civ apa find, Intro formulare corecta, textul legal at fi rebuit 58 precizeze ed notificarea este Hecesard cu cel putin 60 de zile inainte de data incetirii contractului ca efect al ale. fetioer, aot Sper din opt UN mined pot ° opi es er sel nl cin wh es os de inchiriere incheiat pe o perioada nedeterminati, conform art. is sn Rostul dispozitici art. 24 lit. a) din aceasta lege este acela a a acorda sien dreptul la denuntarea unilaterala a contractulut indiferent daca s-a pre rirunteren, ; oe In schimb, cazurile de reziliere prevazute in an. 24 a ye foes om ©114/1996 constituie forme de neexecutare a contractului de one fa ‘dreptul proprietarului si se adreseze justtiei pentru a ne er mntractului de inchiriere cand TAs, ropricarl ponte cere ees cmc eatin hig maniac lpi es esc a ins Secu loci, in eae et at aes, male ‘oricror bunuri aferente lor sau instraineazi fara drept — ‘Lege locins fst publi Monitor Ol. a ‘a mcr noe poten yi ean ox cscs 92S renee Sin my eee so ee Mea = ach moda de bg ci i oe emeaermcees ——_oeuintei, pci = Pent donugarea wns conracta &| Irept civil. Contracte speciale, cit. supra 7 Ca urmare 1 NU exist dispoeiti 8, locuinga de servic, 264 din 2 este 198 ate Mea athe nS eden, Fr Dexk, Tratat de tocatiune #580 __ REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE comportament a locuintei; nu respect clauzele contractuale. Ultima ipotezd pare si cuprinda toate celelalte ipoteze Mentionate ma insine. Io realitate, celelalteipoteze trebuie sa fie avute in vedere, ™ daca ele sunt previzute in clauzele contractuale. Asadar, ‘nchirere sunt incluse, pe langé clauzele convenite de parti cdror incilcare determina, de asemenea, rezilierea contractului. Totodatd, conform art. 24 lit. c) din Legea nr. 114/196, rezilicrea contrac. tului de inchiriere inainte de termemul stabilit se face “la cererca asociatie’ de Proprictari, atunci cnd chiriagul nu si-a achitat obligaiile ce-i revt in Sheluicile comune pe o perioadd de tei luni, daci au fost stabi pon contractul de inchiriere, in sarcina chiriasului”, ‘Asadar, in aceasté ipotezi, numai asociatia de proprietari' rezilierea contractului de-inchiriere. Situatia este atipied pentru ci Piedicd Folositea noma, diferent otice contract de si clauze legale 4 Poate cere 4 aplicares art. 24, Legea nr. 114/1996 mai adaugi, in art. 46 lib), o ipotezi de ‘eexecutare care permite, de asemenea, rezilierea judiciard a contractulyi Astfel, in eazul locuinfei sociale, care apartine intotdeauna demeniulyi public al unei unitati administrativ-teritorale (art. 39 din lege) xe face ditinenc wr eglementare derogatorie de la dispozitile art. 1020-1021 C. civ. Fird a intra in amdnunte, amintim doar cd actiunea in rispundere pentru ‘icile Iuerului vndut poate imbraca fie forma actiunii quanti-minoris, cv con, Seeina inapoieri unei parti din pre, fie forma actiuni redhibitor, cu consesinig ‘desfiinirii contractului de vanzare-cumpirare* Cum rezulté din prevederile art1355-1356, cumparitorul are drept la 0 ‘(cpatare integral a prejudiciului, vinzatorul fiind dator sa pliteasc, inclusiv in azul rezohutiunii contractului ca urmare a actiunii redhibitoii, toste dauncl. eS Sela a} ‘Ase vadea, spre exempt, C Sitescu,op.cit, 206, de disco dc, acan ecepune, doll dpe mim ints dict ori inc cet, et analiza clipe de garanic conta viilor nium exe spin so ven V. Stoic Sra Obtgatia de garantie contra viilor bunullr vandste de pecwarale Weve co Maen Pela supra autovehicullor, in “Revista mind de rep" np S1a/19884p sn ‘ext-am folosit dete cuprines in scest studi lap 13-15, ferite de ereditor se fu - ansamblul consecinfelor negative suferite de ereitor unoseut vicile luerutu, daok vanzitorul nu a cunoscut aceste vic, simpy contractului, cumpiritorul avind doar aban de Bim tas ugor de obserat ci, de cle ai male ar eg tit de rece le perderea sa diinuarsvaloni de intebuinares uel incit simple desfiimare » contractului nu aigudo parte mega nena De-exempls, cumpéritora unui anism — ca pane june ‘i independent de orice culpS ~ ar puica obit la depieui eane ee persoani ca urmare lent de ciculatic determina tocma de viile sscunse; de multe on, un asemenea cumparitor este neva si fac eben, pentru deplasarea autoturismulu: avariat. Aceste p dimpotriva, * sanctune va fi desfintaren 4 restitui pret incas agube se subsumeazi noun de prejudiciu efectiv suferit (damnum emergens) Cumptitort mai pat f ins prejudiciat gi prin nerealizares unui cistig Iuerum eessans ) dace wesc cite lict. Explicatia acestei diferentieri expres previzutéin ar. 1385-1356 C.civ.ca privire Ia intinderea despigubirilor cuvenite cumpérstorului prejuiciat din ‘eauza viciilor lucrului vindut ~ este daté de modul specific in cae se coeleazs (amaterie contractual, spre deoscbire de domeniul delictual latraobectiva gt cea subiectiva a rispunderiicivile. Inacest sens, cunoasterea de citre vanzator a viciilor Iucrului ~ imprejurare ‘are are semnificatia unui dol prin reticent ~ este un crteri subiectv in funcie de-care repararea prejudiciului suferit de curspiritor este integrals sau numa a vi me Comparind Sispriil at 1355-1386 cu cee ala. 188 in Ca cit Aemarelm aceeasi conditonae a ear mgale « peal estes abla, ceea ce este specific rspunderi conracun, Numi i primal cz, Absenqa otal imitesz mat mult spurs boa eit nl does fate explicabit aceath limite ows accent spun, vn leoarece, cum vom vedea, limita est s posites st dea invoe suns ue care ned viv phe men pore 21 Ceciv) selectarca prjudiciuui din (@r.1085 C. civ., combinat cu att 1021 Civ) sel sich in ura i a special (2 1355- Un criteriu subiectiv (previzibilitatea)’, pe cind in urs sr et 1356 Civ.) prejucicil se sible He bas ui caters et Salo de incbuinare a Ir winch fee tne wel Subitvnbctiv (imino sales de - Presupune ci, de ar fi cunoscut vieule 1c privind reoltanea promisian Pentre aceast problem, a ewes V Stic, AwectePnd ON gry in "Sti latre-eumpirare intr-un cas particular,88_ REZOLUTIUNEA $I REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Rispunderea pentru vicii este deci unul din cazurile de tuala specialé, de naturd s@ atragi rezolutiunea conventici de vi in care vinovatia produce efecte juridice diferite in functie de form si culpi. De obicei, cunoasterea de cite vinzitor a vcilor Iucruls cag cal at dreptrea-credingd sau dol (acest find ins& privit mumai in elemesy, si subiectiv). Nofiunile sunt asimilabile intenfici ca forma a vinoviatre, Precizim totodati ci, desi se vorbeste de bund-credinta vinzitorulyi tun Génd el nu cunoast vicile lucului - aceasti situatie nu exclude culpa vinzito. nti ca formi a vinovatiei. Altfel spus, dacd reaua-credin{a se contun, cu infenjit, buna-credini au se confunds cu lipsa de vinovific, ea acoperin) toate Situatile in care nu existd intent, deci toate cazurile in care fhe mu ne manifesta nici una din formele vinovatei, fie aceasta imbraci forma culpei Asa find, se poate infelege mai usor corelatia dintre dispocitile art. 1082. 1085 si acclea ale ar. 1899 alin. 2 C. civ. Din primele disporiti reais ° Prezumfie de vinovatie in sarcina debitorului care nu si-a executat obligatite contractuale, pe cand in ultimul text ~ care, desi inclus in materia Uuzucapiuni, ‘ste totusi de aplicatie generala — se prevede necesitatea dovedini relei-credinte. Aparent contradictori, in realitate aceste privinta modului fn care se Te-cumpirar, cle ci: interie vinovatici. Dimpotriva, creditorul — ori de cate ori afirma ca debitorul mu gi-a executat cblgata contractualé cu iotenjie gi solicit daunele-interese majrate la eae d3 Geeptul aceasté forma a vinovatiei ~ va trebui si faci dovade rele csedine ‘conform art.1899 alin.2 C.civ, Condi reolutiuns ial lerentieri 99 ~ specific pentru prezunnia ‘uli ean abvolut Credem ef aes ete ses spo an Tes cil new srl viaitorl este rspunitor de vice wm, char se lea Deci vinzitorul nu at putea ristuma precumtia de cauzei strdine conform art. 1082 C. civ mite de un ea fortuit pe care vineXtoul na cunoscu rene Mai mult, cher daci viile au fost generate de un ear de fot una te. eapunis vztos no ipotezaanalizath, vinzitoral est tnut i de o peaumie de caalne hese Toate acestea apropie rispunderea vinzitorsli pest vig are nu existi intentie ~ de o rispundere obic scoped, practic, ¢ cazurile de imposibiltate fortité de execute; de acea, ya can atten Sus, pentru a contracara greutatca nei asemenea rspunden, legion» moe fntinderea dreptului cumparitorulu la despagubini, conform at 1357 cin Subliniem ci avem in vedere vicille existente in momentul traniteri dreptului de proprietate, Cand lucrul picre ulterior , dar nu din cauraacestor vieii, ci datorit v7 fortit,riscul va fi suportt de cumpisitor (ar. 1358 alin. 2 C. civ.) potrivit principiului res perit domino, chiar dacdIucrl se afi inci Ia vinzitor, afari daci acesta fusese pus in intirziere cw privre la executarea obligate de predar; chiar sin acest situa, risa va rimin pe fePs smetrira, cat vnztont va fee doves inca in oe Iorul ar fi fost predat in termen, ar fi peritoricum, sla cumpiritor (a. 115 alin,2C. civ. ) culpa ficind dovada mprejurarea i vicile a fost deter, 1 majord sau de at astel inet, in in ipotera in i i formele vinovtictavea relevti €. O alta situatic in care distinctia dint f o ev stil a fost acca reglementats prin dipole wt 24 d din Les $11973, Desi aceasta lege a fost abrogat, conser tots ness ain Aeeatelsitwai intact, in Legea nr. 1141996 (Lege oc a oe fimute cele dous ipotcze de neexcsutere a contacto re a fin Legea nr. 5/1973 (nepata circ sau a cote-parte din eh aa pe o pericadi de cel putin 3 luni conse). ae ie te 26 b git) nu ma exe mentions conta ee formi de novi legat de nesxcetire ols 4€ face mai bine distinctia intre vechea si actual ra eurmeazs. si co q_Desiews find inst in prezenta unui comme! SS injarea sa, ca urmare a neexecutiri obliga : ‘uncia din parti, ‘Ase vedea supra, ar. 43produce efeete mumai pentru vitor; este vorba deci de reziliee, rezolutiune Cu privire la reglementarea cuprins® in art. 24 lit. d din Legea nr. 5 1973, 5.4 dees, potrivit unei pratici mai vechi a instanei supreme, ca “nea impoinva locataruluis-a pronunfat anterior © hotirare definitiva prin care a tose obligat i, plata chitiei ori la cote-parte a cheltuicllor ce-i revin sau la plata ccheltuiclilor d¢ Judeeat insta ma are dor faculatea de a admit ceteres de sec este obligaté si o admitd gi s& dispuna evacuarea”, 7 Intro atare situate, legea, care folosea 0 exprimare imperativa si nu fi distinefie asupra cauzei care a determinat neplata, era categorici in acex sen (art. 24 lit. d, Legea nr, 5/1973)!, Instanta supremi a decis insi ulterior, cu privire la aceeasi ipotezi, ci existenta unei hotirici judecdtoresti definitive prin care chiriagul u feet obligat anterior la plata cotelor-parti din cheltuielile de intretinere restante ‘nu ill scutca Pe reclamant de face proba relei-credinfe a piritului in procesul cate avea ca ‘obiect cererea de evacuare a chiriasului. Cum s-a aratat in mMotivarea aceste; decizii, “sanctiunea evacuarii in temeiul art, 24 lit. d din Legea nr. 5/1973 presupune existenfa, unei fapte culpabile, savargite de locatar cu rea-ciedinta nefiind admis o raspundere obiectiva”. Precizind de la inceput ci ultima solutie ni se pare corecti, socotim necesar tofodati <8 evidentiem argumentele care intemeiau accastl solute, punind iar nu de In acest scop, este util sf amintim, mai 2/1973 a eiruiaplicare in praticajudiciarl a generat problema care ne-s tina atentia. Acest text statua in urma procesului de we akg fe plateste suma datorat, instanfa va putea respinge cererea, obligind lilor de judecaté. Instanta va admite totusi cererca de prin ware dtcit tmpotriva locatarului s-a pronunjat anterior o hotirare definitivi eeu feage fost Obligat la plata chiiei ori la eota-parte a cheltuililor ce-irevin, ‘sau la plata cheltuielilor de judecati”, Aa bservat cf, si in acest caz, era vorba de o reziliere @ contractului de fichitlere~ ca sanctune civita “pentru neindeplnires anumitor obligatit contrac tual sa legale de © deosebité importants". Evacuarea locatarului principal 9! # aiuta $tiniied 9 Ene at 24 lia, b std in Legs tae absoluté a acestui contact, pentra cach sit ‘ccuini Wind obinutca uate evisr inacfini de flodomnd ase aie rece Conde re lun oer 9 eri__94 sembrilor sii de familie din supratatsloeatva pe en rehire mes ert Sai ect on uc spd ge conte previut as" (at 21 dn Lgeane S9hy can jierit sau altor cauze de ineficacitate tr — foes rl a le instangei de apel,tinnd seam’ ota caracter deol, evoltivs Mai mult, desi reeursul mu este 0 cae de 5 ald stant de recurs ponte cso hot cae MEE de fapt, decurgind dintr-o apreciere ero ‘ial t 304 pet. 11 C. pr. civ. jonath expres in final “Posies d's coda omen de ene st met am 1021 C. civ. Potrivit acestui text legal, ins fimstante, poate acorda un termen pri action u. ci 158 = SPentruo asemenca ipotes, a se vedes supra fv acolayi sens, a sc vedea Gr. Dimitrese, Ase118 _REZOLUTIUNEA 31 REZILIEREA CONTRACTELOR CWILE Dispoziia Final din ar. 1021 C. civ. este 0 apicaticparticulat « dane zitilor ar. 1101 alin 2: civ! nacest text egal este revdzutioexcepicd, Principiul indiviziiltati plat: “Cu toate acestea, judecdtori pot derarea pozitiei debitorului, si acorde mici termene pentru plata $i , Herovana, op. ct, p 247, deciziainstane; Actuneainrezolutiu utune sau inreaire 195 person ar fi mai bune temefuri ea in al teza Fa C. civ, acfunea in rezoluiune introdust de no acfiune personal, iar nu cao actiune mints u ait mat mull ar tus comida ex penomal ene inline vol anleconract de vzare-cumpitice, chiar dic aes et inte sitet vinztor. I aes ca, dn atecontat xe nase darn et sce deci afiunea pentru valorificarea acest dept nu poate fi deit oneal Nise pare deci fir tei caificares sees atin ck find mit Inge jurarea ch ~ in masura in care sar admit cecrea privind rezautunes atone, tractului de vanzare-cumpérare ~ instanta ar tebui si rezolve si eeeree nee, rmantului in legituri cu restituiree bunului imobi? care a feat obiectl conventiei, nu este de natura si schimbe caracteral personal al acini, intuit aceasta ultima cerere este accesorie in raport cu cererea de rezoluiune care ae caracter principal. Mai mult, cererea de restituire a bunului nu este conscina unei revendicari, pentru ci in proces nu se discutédreptul de proprietate, find ‘unanim recunoscut cit antecontractul de vinzare-cumpirare au ete transativde drepturireae, el dnd nastere numa unordrepuri de cean [in legiturd cu cazul de prorogae legalt de competes meninat aa ss, este de discutat dav etre subse pot fi wim etx secu ia seasul ar. 17 Cpr. ev. Cum este euosu, erie sbside ree aterative la cereie principal ee pt atte read tae de judecaé numa dsc aceasta contd ma it cers pice et afore, Duppirerea noes, dot mgunete sop ii exe subsidiare celor accesorii. in primul rand, prorogarea leg psi i numai in cazuile expres $i caracer exceptional si deci operea numa in causes ina brevet de fp. nal des, aed sa acpi enn mis crea calea eludarit regulilor de competent tertor eat fc nei cereri subsidire ‘une eres principal vit neintemeist uel cere sts jiudeca separat, ar fi de competent altel instante cererea principal. : fg cape de cree Oricum, afunile care contin caete de eee pis subsidiare nu pot fi calificate ea mixte, bsenta disportie’ art. 1368 anzitor si fie consderata traceor “Drei = "in acest sna, evden V. tin FA. Bui EBRGB SHE igs instrfinare a imobilelor in conditile abrogart art. 12 rg poe ei ‘Re 3/1992, p. 24, text gi nota 48. role. - 0 ? Pentru ascmenca ealifiar, a e vedeaP. Pri, Pradlemy pint loins ‘din practics Tribunalului Judetean Suceava, in “Deep! [ington 2 primi ? Este vorba de ipoteza in car pe bara antecontat 1» obligato” ime ena even ie uC 8 TO ae, Ste Fang tie rsh ato ae a yeferitoare Ia antecontr in. 1/1991, p. 33-34 ae126 _REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE ini civile ca fiind mixte! expli doctrinal si legislativ, s-a manifestat tendinta abando actiuni 70, Cine poate exercita actiunea in rezolutiune sau reciliere? Plee sintagma “partea in privinta cireia angajamentul nu s-a exccutat" ar, 1021 C. civ, s-ar putea trage concluzia cd actiunea in rezolutiu cre poate fi exercitati numai de partea care si-a exccutat obligatiile S-a observat insi, pe bund dreptate, cd executarea propriilor consttuie o conditc rigid pentru exercitarea actiunii in rezolutiune de catre un, din parte contractuluisinalagmatic. S-a afirmat astfel ci “Actiunea i rezoluyiune din art. 1020 apartine exclusiv numai parti care int-un rapor Feciproc sina executat prestatiunea sa sau e gata sd 0 execute” (sm. Si mar nana, s-a apreciat ef aceastd actiune poate fi introdusi chiar si de partea care, desi nu si-a executat obligatiile, “se declard gata si execute contractul™ Faptul ci reclamantul nu si-a executat efectiv obligatiile mu este suficient Prin el insusi, pentru a determina respingerea actiunii in rezolujiune. Instanfele judecatoresti trebuie si analizeze imprejurarile obiective ale cauzei si atitudinea subiectiva a partilor, astfel inedt si poatd aprecia in mod corect seriozitatea declaratiei reclamantului ci este gata si-si execute obligatile si sa verifice dact Rececutarca acestor obligafii pana In momentul introducerii actiunii se datoreaza atitudinii culpabile a pirdtului care, in mod explicit sau implicit, refuzat si-si execute obligatiile scadente. Cu atit mai mult, nu i se poate pretinde reclamantului si-si fi executat efectiv obligatiile in ipoteza in care acestea sunt afectate de un termen, in timp ce obligatiile paratului sunt deja scadente. De asemenea, daci obligatiile reclamantului mai pot fi exccutate, dar obligatiile paritului nu mai pot fi executate sau au devenit lipsite de interes Pentru creditor, in ambele ipoteze cauza fiind culpa pardtului, credem c& nu i se ‘mai poate pretinde reclamantului nici micar o declaratic formal ca este gata si- si execute obligatiile. Fata de aceste nuantari doctrinale, credem c& este prea transanta afirmatia ci “debitorul obligatiei neexecutate nu poate cere rezolufiunea contractului”® In primul rind, nu trebuie omis nici un moment cd, fiind vorba de un contract Sinalagmatic, fiecare parte are dubla calitate de debitor 5i creditor. in al doilea ‘ind, cum am vizut mai sus, reclamantul poate objine rezoluiunea sau rezilierea Prehnee are, | Intowiturdcu acca dificliatea se vedea E Herovanu, op cits 247-249. 1 enur aceast tein ase vedea |. Stoeneeu, 8. Zilberstcin, op eit. 251, nota 7 2M B.Cantacuzino, Curs de drept civil, edi Ia, Eitura "Ramon, Craiova £9. $8! |i cel sens ase vedeaE. Saft Romano, Examen al jurtsprudentelprivitere la afte ezaltivne cit. supra, p47. C:Stteseu, op ety p. 100 ; ‘Tb, Suprem sei, de. nr 2390/1972, in “Culegee de deca 1972, . 107 id de la * Cuprinsa in ine Sau rezl contractuale obligatii ny A cure in recone ad a te erevinnaten 97 ontractului, chiar dacd, in calitate de debitor, ny dar se declard gata sisi le execute, ct timp nu se fae este formala, ascunzand in reslitat oattudine culpable Desigur, exercitarca actiunii in rezolutiune sau 1 conditia speciala prezentati mai sus, ci 51 de in cerute de lege pentru exercitara afin civil in gener aimace existnfa unui interes, cupaciaten yi clan proceali). Este de store ey ca, apeciind existens acestorcondii generale, instance jiecitreq ete si sind seama de legitura indisolubild care exist inte aceste cond de wena procesual si condipile necesare pent aplicerea sanctus rezaiuns one rezilieri. Astfel, afirmarea unui drept si existenta unui interes sunt india legate de prejudiciul, actual sau viitor, dar cen, sufert de reclamant ea urmare a neexecutirii obligatiilor asumate de parat prin contractlsinalagmatic eziliere depinde au numai de weplinirea twturor conditior 71. Impotriva cui se poate exercita actiunea in rezolutiune sau reiiere? Pardt in procesul declansat prin introducerea unei actiun in rezolutiune sau reziliere trebuie si fie partea care nu si-a exccutatobligatile contractual, total sau partial, in mod culpabil Accasti cern est, in mod evident, lg de dout dintre conditiile necesare pentru angajarea rispunderii contractule, in forma speciald care justificd aplicarea sanctiuni civile a rezolutunit sau rezlei: apta ilicité (adic& neexecutarca obligetilor contractuae) si culpa 3 Desigur, conditile referitoare la capacitates si calitatea proces webuie fie indeplinite nu numai de reclamant, ci si de pirat. i in ecole 72, Participarea tertilor in procesul care are ca obiec atiunea in rez zi partcipares fiune sau reziliere. Dispozitiile procesuale care relent open ms tebe in procesul civil sunt apicabile ncaa coneret a oes a prin introducerea nei actiuni in rezoluiue sa renee in praca jc decisc, daci s solicit rezohtunea unui contact de vinarecunplrar ee 1 ca-efect, inte altele,trecerea unui tren in propretatea suuuics i Legea nr. 58/1974, trebuic si fie citat gi statul in proces hotirarea «vad VM. Cink, 0. ct ite. 130-205 (est ate nitive, 8 Pentru conditile yenerale de exeritare a < : om ak aint ci 7 iE Hervant 1.265.250 nn sens scminioy, as dea E Hever 1 cers distin ins ine conde de xen st come de wee cab Phas cy sion een en Fa in rss ei se pe ne Se ce tile in proce civil numa reclamantl cbc «denn Oo Pris pe cps nen pon seh Parte in proces, iar nu gi existent ee sn anova, nse deo * nity ncexecutarea obligor cones sau relia se vedca supra, n.33-54 Tb Supe, c,d. 24501984, Po, scl 198, fn "Culegere de es128__ REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Sa ohserat ch "solu prezni interes i in prevent deoarecesbrogay Lear $8/1974 (spas pin Deretul-Lege nr. 1/1989) are efete dour ter, aru spe wecu. Ca atare, dad prin incheierea unui act de vineueage plrare a unei construct (incheiat inte 1974-1989, eit Legen nt. $8 1974 ¢ fe, in vigore) terenl a tect in propritatea statu (in baza at. 30 in ami lege, da, in prezent, se cere rezolutiunea contractuli,statultrebuie eat Doui comentari sunt necesare in primul rind, idea de a cita un tert (in speta, relevanti juridicd din punct de vedere procesual deosebite de procesul penal, este dominat de principiul disponibiltii, Parte area terilor in procesul civil nu este dispusd, pur si simplu, de instan ay duadecatd ct este efectul unor cereri formulate in conditile at. 49-66 C. pe es Fvennual, in vitutea principiului rolului activ consacrat, inte altel, in dsp, Zitile art. 129 si ar. 130 alin. 2 C. pr. civ. instanta de judecaté ar putea si pind in vedere pirtilor posiilitatea formularii unor cereri pentru introducerea trier in proces, Oricum, trebuie si se find seama ci in condifile actuale “povitis procesuald activi a judecdtorului, in limitele expres stabilite de lege, nu trebuie insi si fie exageratd, deoarece procesul civil est, in regula general un procee a intereselor private. Trebuie asigurat un echilibra intre principiul disponibiitii, Principiul contradictorialitatii $i pozitia procesuala activa a judecdtorului, deci na Se poate deroga de la primele dous principii in lipsa unui text expres de lege” Cu alte cuvinte, instanta nu se poate substitui pirtilor pentru a “introduce din oficiu o alta persoana in proces, posibilitatea de a largi sfera procesului avand-o ‘numai partie (reclamantul st paratul prin chemarea in judecata a altei persoane 51 prin chemarea in garantie, paritul prin ardtareatitularului dreptulu) or tergele Persoane prin interventie voluntara”, kn al doitea rind, inte timp a aparut Legea fondului funciar (ar. 18/1991) Conform art. 35 alin. 3 din acest act normativ “terenurile atribuite in folosin(a pe Gurata existentei constructiilor dobinditorilor acestora ca efect al preluirii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului gia localititilor urbane si rurale, tree in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinjé a terenului, roprictari ai locuintelor”. Totodatd, potrivit art. 35 alin. 6 din Legea fondului funciar, “atribuirea in Proprietate” a terenurilor mentionate mai sus “‘se face prin decizia prefecturii, 1a Propunerea primiriilor, facut pe baza verificdrii situafiei juridice a terenurilo Statul) in proces este lipsiti de I. Astfel, procesul civil, spre —______.. "P. Perju, oe. cits. $1, nota 48, : JG, Boro, Procedura contencionsh. Considerati teoretice, in “Codul de proceduri civil ‘omentat vi adnotat de G. Boro, D. Radescu, Editura ALL, Bueureyti, 1994, p90. ° Didem, p. 84, “Publican Monitorul O tea I, v.37 din 20 februari 1991 Aetiunea in rezot lun sou in reziere 139 Considerim cA dobinditorii constructilor mer ionate mai sus au deve rita terenuriloraferente chiar la ata inti in vigoare« een koe = fecturi, devi no este onstinivd de dep, exe seed dari brdin probatoriu gi de evident fn eonsecin, ca urmare 2 inti in vigor Legit fon facia se smi pane problema pertcipiri ttf in procs in pena incre mad ar cere gi s-a" aprecia €¥ este inc posiillrezoluunea contac de ving campirare care a avut ea efect plicaree disper an. 30 din Legere 58/1974 (fosta Lege a fondului funciar). Cel mult, dact nu este clarifcas die ppunet de vedere probatoriu intinderca dreptului de proprcute cu prvite terenul aferent constructici, s-ar putea pune problema parcipin in proces a prefecturii fn raza teritoriald a cdreia se afléterenul,pe una din cle previzute tn art 41-6 C. pr. civ. 73, Transmisiunea calitaii procesuae in cata actant in recoljiune sau reailere. {a literatura juridicd de drept procesual civil se precizea’ ed intact ‘este posibild, in cursul procesului, transmisiunea dreptrior sau oblgailor ce intra in confinutul raportului ini dts ject - se pate ransmite 6 18 activa sau pasivs, dupi caz’ ; re cr oe th unui port juris produce tate deeper ua recs mF problema transmisiunit cai proces, Tous, ito wenn mes analiza moduli de wansmitere repo sa obligations A stabil dacd pile ~reclamantlsprtul—auceliatn dash Poet Atl fn practic judi - fut bsenai ja ae 2 procesuali activa a unci persoane juriice dea intodvso fn Insane supremi a considera co pesca juries eo* ISTE contract de asociere incheiat anterior te o ahs penowt EON {ncotae exstenta in momentl ieeperi proces VAC ones jie relamant nu este success peste! ils da ipotezi nu wa discutat inst ehestunea transmis eal 8 AN sete pentru ci eventuala tansmisune & Sepa T rar in continutul raportului juridic dedus judeciti fs a ‘moment anterior inceperii procesul era ch ta eli ‘Tot astfel, in cazul persoanei fizice, Ss om vide, et soc judiciaré vor putea recurge si mostenitorl rettor anes ine i "mostenitri piri contractants indepen cel Nici in acest caz nu se pune problema trans op sts 287 ——_—___—_—_. iatane oP. Foes 9 a ct {A se vee Stone, 8 Zid oP 20 gran, Dt 2 Ase vedea Curtea Supreri de Jusife, €O™ *B Safta-Romano, loc cit p47.130_ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE prin actiune: preluati de acestia In accasti ordine de idei, s-a decis ed “acelasi caracter person, smonial, in acelasi timp, il are si aciunea in rezolutiune a unei conven 4 unei donafii pentru neindeplinirea sarcinilor, asa cd si transmisibilé prin deces,intocmai ca orice alt dept patrimonal, mostentoane care 0 pot exercita direct, si nu doar si © continue daca fi fost inroding oe autorul or. Actiunea in revocares donatiei pentru neexecutarea sancinis 4, intetinere nu poate fi confundatd cu actiunea in executareasarcini de inten, care, in adevr,fati de caracterul ei strict personal, poate fi exercitata muna fe, beneficiarul intretineri si doar continuati de mostenitori,”” Este evident ci instanta supremé, desi face referre la transmisiunea aetini ceca c€ ar putea trimite la ideea de transmisiune a calitiii procesuale. ate vedere, in principal, transmiterea dreptului inainte de inceperea unui proces Argumentarea instanfei supreme acoperi insi si ipoteza in care transmitera Greptului are loc in cursul procesului, caz in care se poate vorbi de o trans, misiune a calititii procesuale active in actiunea care are ca obiect rezolutiunes unui contract de donatie cu sarcini? Plecand de la dispozitiile art. 1064 C. civ., s-a precizat c@, daci sarcina donatiei este divizibila, fiecare mostenitor al donatorului poate cere rezolutiunes (revocarea) donatiei proportional cu partea sa de mostenire Cand insi sarcina ste indivizibila, oricare dintre mostenitori poate cere rezolufiunea (revocarea) totalé a donatici In aceeasi ordine de idei, s-a discutat dacd rezolutiunea unui contract de intretinere poate fi ceruti de mostenitorii creditorului intretinerii. La prima vedere, finind seama de caracterul intuitu personae al prestatiei de intretinere, aceasta problema ar trebui sit primeascd un rdspuns negativ. In doctrina +2 apreciat ci “dacd a fost un singur creditor care are mai multi: mostenitori, problema transmiterii creantei nu se pune, deoarece ca se stinge la moartea lui. Totusi, im practica judiciari, afirmandu-se caracterul intuitu personae “dreptului de intretinere”, s-a recunoscut mostenitorilor creditorului intretineri Posibilitatea de a introduce o actiune in rezolujiune in situatia in care debitorul TE | Trib Suprem, sci. dec. ne 733/1972 in LG. Miu, Repertoria de practic judiciard ie imaterie civild a Tribunalulai Suprem sia altor instanje judecatorest pe anil 1969-1978, Eaitra Stns si Enciclopedics, Bucur, 1976p. 116 jdt sen cl, inruit donafia eu sarcini exe tm contract sinalagmatic, revocarea dont manifest es o apicieparticularé a actiunii fn tczotutune, a xe vedea Fr. Deak, op. cit, p47 (ox i natete 99110) In accay sens, ase vedca L. Mihai, Nota IV la dee. civ. 8S1/1981 3 Trb ud Arad in “Revista romind de dept”. 12/1982, 44-48, text 9h ntcle 23.25 "in acest sens, ase vedes C. Hamangiu, lneseu, Al Baicoiany, Tratat de drept «tvil romiény Vol. Il, Editura “Nationale” S. Ciomei, Bucuregti, 1928, p. R06 (autor indicd Strigpmudenta si doctrna franccz in sensul acestei solu) Fr. Deak, op itp. 48, nota 12 “Fr. Deak, op. ct, p. 245, rezolutiune este introdu ccursul procesului. Mostenitori, iar gy i pate. Venti, implicit aceasta actiune este Acticin rezone sy ineinei vs executa blga Contacts Fad numer dra itorului. argument: “Dreptul de inretinere este un drept personal i, caste, ext tans suecesiune, deosrese se singe le motes bencicanlu De meen tmoyenitori mu pot cere, dupii moses beneficial, cx retatunes continue in persoana lor sau ea prestajunea nese in mpl ven beneficiarului si fie executata in persoana lor. ‘Acest caracter personal al ercunfei de intetinere nu influcnjcacd fash ccaracterul patrimonial al actiunit in rezitierea contractuui, pena neexecuarea cobligatici de intretinere fata de beneticiar. Sanctiunea contractual a rezilieri, chiar atunci cind se referd lo pres- tatiume personald, are caracter patrimonil, pentru c& este de naturist rest bileased echilibrul patrimonial al parlor contractant. Prin urmare,reclamanta era in drept si introducd actiunea in rezilierea contractlu, ait in nume prope, cit gi ca mostenitoare a sofului siu, atta timp cit acesta mu a exercitato atare acfiune in timpul vietii, nu a remunfat la drepnul la actune si termen de proscripfie nu s-a implinit." Tevtne supremo eens de reser, wen dri terului tipi al contractului de ineeinere din care se nasc att obit co Getitare diatodat, ct iva, Uterior, in practica excetre intron, ti olin cv exci sues. Ue ps judiciard gi in doctrind, in cazul contractului de b termenul de rezolusiune’. hie gamer, ino ipotezt aston ci» a solute, instanta suprema a folosittermenul de rezoluriune, ses in obligatin cee “temeiul juridic al obligatici uneia dintre ric one 7 “ — vee in i contratante si parte care msi excell clea © AP Petimonil si ccivalnlprestati efits deco fy O lecturé. atenti a argumentclor invocae de isn 1 ae damenta dept motentrior creditors intent ee reclame permite sesizarea wei conta ASHE PN area “dreptul de fntretinere” are caracter_personsl, Na Suprema recurs Lt urmitoarcle in care 5-2 adopat aceeai io wrest $e Suomi de. S407 tne ahah Suomen dso 21601956 CORE Ace les ft sna Toe Hs ur ‘omni de dep ar 371988, p70. De sen. tem a wean Dek api 25 Some A en i orate rine, recunocand-e poses OL ym Aoneiors ered nmi 50 est 2% ‘TRT/988, in "Revita rom de dept” 2/1989.132._REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE. creditorului intretinerii, neputindu-se transmite . mostenitariiacestiia Day Stingerea “dreptului de intretinere” presupune si stingerea drepeuly ‘material jy aetiune: Atune| cum mai ste pesibild exeretates acest dre qu ha acfiune de citre mostenitorii creditorului intretinerii? Ince ne priveste considerdm c& sunt foarte puternice argumentele dreptului mostenitorior ereditorului inetinerii de a introduce actin fh tezolujiune. Pe ling argumentele mentionate mai sus mai trebuie ea ne tina seama si de un argument de text combinat cu un argument a forncrs Astfel, conform art. $33 alin. 2 C. eiv., actiunea de revocare a. donatiet entry ingraitudine ~ inclusiv iu cazul, previzut in art. $31 pet. 3 C civ ony donataralrefuztfird motiv alimente donatorului~ poate fi inrodusa ingunted temenului special de prescriptie de un an, nu numai de eitre donate, ei va ‘mostenitori acestuia, Cu atat mai mult, acunea in rezolusiune poate fy inretucs de mostenitort creditorului intetineri, intrucat contractul de intetinere as faster nu unei simple obligeii de echitate, a cdrei incdlcare atrage aplicars nei pedepse civile' ci unei obligaii terme in sareina debitorului intetineng obligate care consttuic cauza obligatei creditorului intretinerii de a trammig Ase vedea supra, nr 62. * Pulicaé in Monitorul Oficial, Partsa I, nr. 91/7.04.1994, Pactlecomisoriexpreve 144 rezilierea contractului de arendare”; of folosirea v caracterul imperativ al acestui text legal’, Ca urmare, {neil contractului de arendare, si renunte la dept incheie pacte comisorii exprese. ocabulei poate exclude rile au posibilitates, si ea cere rezilierea sau i 76, Rolul instantei de judecaté si necesitatea indpliniritcondtler regolusiuni sau reciliert in ipotea pactelor comisoniexprese. Roll state de judecatd nu poate fi ins& exclus in totaltate pentru ci, desi pti au inchest tun pact comisoriu expres, forts jurdicd a acestui depinde de modul siu de redactare, In plus, intre parti pot exista ncintlegeri in lesiturt cu indplnies tilor necesare pentru desfiintarea contractuli pe baza aut pe isoriu expres; intr-o asemenea situati, partea ineresati, tinind seama pencil rraiath geiing igang ed nnelomrrariy os Roménie’’, poate introduce o actiune in justtie penta rezolvareslitigilu 1 carina pia rol i= e pele sn icp ete eo ee we te ne scises fn nso peo. . cin a eer jam pot pode ces” Dak Cs ge Donate mt ve uw eo en bters Actat Dura 19% 52, Dah sat in RET pens = rem patch Sipe Ig so pres yes ren Seal near mal win ple conor s ? Asc vedea infra, nr. 77-81. * a eo "cd aie spe ay mes rina rape: een mi mp Belo Auth cost Saye exe eee eat om Sepia nae is eck ce gen de atifcare,deretele preside esrb romaine ermal tain io poco apace se hen aR TaD at pr, Cee rt pre Roi 2 eS ‘sec i mss snr sue Irene Cost ee Po “i Wl Rb ts comenin ere de {opus Deemer te mt ct tes Sn Ss, Comen arpen mM ST an 9 Tomlin 1,9. 0 Te 1D. Cosma, Dreptul la un proce echtail timparfal: Si ON, ear ee ee naan ee ee nt pertinent css pele teed =O “rp de a te aden natant jection ie tian fa pet Nene ul use ee 9 gt one de fp, rie oe tl Tr bine fC inpramunteIa teeneul eves 8 OT in i a ‘vedes supra, nr. 19-30).142__ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Posibilitatea de a recurge la justitie, chiar in prezenta unui expres, a fost reeunoscutl in practice judiciard ineS de ta sfargital sect trout, eu precizare c int-un asemenea cxz, roll instameior judecitoret reduce la recunoastreafaptului cia intervenitdestintatea contractula pe hen vointei pirtilor’ . Intr-adevar, oricit de energic ar fi redactat pactul comisoriu expre fi exclusd posibilitatea aparitiei unor litigi intre parti Sub acest aspect este esenial de sublinit c3rezolujiunea sau rezlerea i pistreazi caracteral de sanctiune civild® chiar tn spoteza in care piste cheiat un pact comisoriu expres. Ca urmare, chiar daca este inlituratd on dimminuata interventia instantei de judecati in ceea ce priveste uplicarea acesra sanetiuni, totus ea nu poate opera decit daci sunt indeplinite conditile generis ale rezolutiunit sau rezilieri™ Ar fi totusi de discutat daci, in ceea ce priveste fapta ilicitd, ar mai avea importants gravitatea neexecutarii. Sub acest aspect, s-ar putca sustine cl, in Prezenfa unui pact comisoriu expres, rezolutiunea sau rezilierea poate opers in azul oricdrui fel de neexecutare a obligatiilor contractuale, oricat de redusa ar gravitatea acestei neexecutiri, Pentru a inlatura orice indoialf, ar fi insa de preferat ca partile si introduck 0 mentiune speciali in acest sens in pactul comisoriu expres. Oricum, intre parti pot si apard neintelegeri nu numai in legatura cu chestiue nea neexecutiii ci si in legiturd cu chestiunea vinovatic. int-adevar. partes {impotriva cdreia se invocd pactul comisoriu expres ar putea sa se apere, la rindul sau, invocdind o cauza de inlaturare a vinovatiei'. Chiar in prezenta unui astfe! de Pact, neexecutarea de citre debitor a obligatilor sale trebuie si fic culpabili, altfel nefiind posibild desfiintarca contractului cu titlu de sanctiune si nici acordarea de daune-interese’ Tot astfel, neintelegerile dintre parti pot avea ca obiect modul de redactare a pac- {ului comisoriu, respectiv interpretarea acestuia, pentru a i se stabiliforta juridia. Mai mult, chiar in situatia in care nu ar exista neinfelegeri intre pirti cu Privire la aceste aspecte, rezolutiunea sau rezilicrea nu opereaza doar pe bazi Pactului Comisoriu expres, ci si pe baza manifestirii de vointi a parti interesate 4 indrituite si invoce pactul. intrucat, in raport cu obligatia neexecutatd, partea PaCt comisoriy FU poate Der enna Ra tg "In acest sens, ase vedca Gr. Dimitreseu, Observatiuni asupra pactului comisoriu expres. ‘Tipografia“Gutenbene” Joseph Gobl, Bucuresti, 1907, p 2, cat yi nota 20. * Peni caraterizarea rezolujiumi si ezliri ca sancjumi civile, a se vedea supray nr 16,168 sinota25, * Ase vaca supra, Cap. IV. Foe exe, debitorul poate proba ci nu ina putut executa obligaia datrih apie reditorulu in sensule8, daca fleut o asemenca prob, nu mai opereazi sane|iunca rezlulvni sau reziliri, a se vedea Gr. Dimitrescu, op. it p. 18-19. * idem, p31, Pactele conisorexprese 143 tiv are calitatea de creditor, vom foles in contin dubla calitate de creditor si debitor Rolul si forma pe care trebuie sé o imbrace manifestarea de yoint a creditorului care invocd pactul comisoriu expres depind inside modul In cue ‘este redactat pactul respectiv de edtre pari. in functe de aceasta redacare de raturi si confere o fortd juridici mai mics sau mai mare, s-a considera adeseor, cA pactcle comisorii exprese sunt de mai multe grade sau rangun Alto fark» se menfiona gradele sau rangurle, pactee comisoieaprese sunt iret totusi dup’ modul lor de redactare si dupa cfectele pe care le produc! Asupra numérului si descrieriipactelor comisori exprese mu exist inst 0 viziune ‘unitard. Mai mult, cum vom vedea, uneori este contestai chiar necesitatea ae ep Sep ossmenn cue MS contractul ca desfiinfat. Dac’ partie a0 Se realise sau reliceon ‘opereazi pe baza declaratici pape net ‘nu maj are caracter Indep. Desi, in acest cz, rezone iin el Judiciar, pentru c& nu se produce printio hotly ixdecath poate rai unilateral de rezolujune sau rezlee, th ae ee aceste declaris oe emiteres AC onsatec& ebitorulyi-aexecuat obliga nine cand iy xcs "Asevoden supra 22. isin rt mi eso cana re vot emi 13233. Pentru dreptul de optiune, # 8¢ veda “Pentru acest pact comisoriu xpress 1,918 re greta aimee146 _REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE astfel incat contractul este in fiin{8. Daca insd debitorul nu si-a execu pind la emiterea declaratiei creditorului, instanta de judecata nu acorda un termen de grafic si va trebui sf constate c& a intervenit d, contractului la data declaratiei mentionate! tat obligaia mai poate lesfinarea 80. Pactul comisoriu expres conform ciruia, in cazul neexecutii obliga uncia dntre prt, contract se considera desfinft de pln éreps Redactat in aceast® form, pactul comisoriu expres inliturd posibilittea istgt; judecdtoresti de a dispune, ca insisi, aplicarea sanctiunii, astfelincit nu se ma Pune nici problema aprecierii oportunitifit rezolutiunii sau rezilieri, problema acordarii unui termen de gratie. Totuyi, rezolutiunea sau rezilierea nu sc produce ca efect al simple neexecutiri, fiind necesari indeplinirea formalititilor legale pentru puneres in intirziere a debitorului®. Ca urmare, daci debitorul isi va executa obligatia te de punerea in intarziere, indiferent de perioada de timp care a trecut de la scadenta. Sesizat in aceasta privinta, instan{a va constata cd nu a intervenit Tezolutiunea sau rezilierea pe baza pactului comisoriu expres? in legaturd cu acest pact, conform ciruia desfiinjarea contractului opereaza de plin drept, este cel putin surprinzitoare opinia care afirma cA rezolutiunea sau rezilierea se pronunti de instanta de judecati*. intr-adevar, cat timp partile au stabilit, prin clauza stipulati in pact, c& desflinjarea conventie: se produce de drept, instanta de judecati nu mai pronunta rezolutiunea sau rezilierea, ci doar onstata daca aceasta sanctiune a operat pe baza conditilor prevazute de parti Posibilitatea unui pact comisoriu redactat in forma mentionata mai sus este expres previzuti in materia vanzirii. Astfel, conform art. 1367 C. civ. “cind la 0 vanzare de imobile s-a stipulat ca, in lipsa de plata pretului in termenul defipt, vanzarea va fi de drept rezolvitd, cumparitorul poate plati dupa expirarea fermenului, pe cat timp mu este pus de vanzitor in intirziere printr-o interpelare in formé, dar dupi o asemenea interpelare judecatorul nu-i poate da termen’” Chiar daci aceasta dispozitie este inscrisa in Codul civil doar in titlul care reglementeaza contractul de vinzare-cumparare, totusi ea are o valoare generald Dispozitia confirmé, intr-un caz particular, ci dispozitiile legale care reglemen- teazi rezolutiunea si rezilierea au caracter supletiv. Cu respectarea limitelor nici = | Rentru acest pact comisoriu expres, a se vedea C. Stitescu, op. cit, p. 101 2 Pentru chestiunca puneri in intireice, a se vedea supra, nr 37 yi $4, ° Pentru accasti redactare a pactului comisoriu expres, ei efeetele corespunzitoar, 2 s¢ vedes 185-186; Gr. Dimirese, Gr. Dimitresco, De In condition résoh Observatiun..g cit. supra, p. 14-15, nota I opesci, op. city p. 140; C. Stiteseu, OP »- 101; E. Safts-Romano, toe. cit, p. 54; Albu op. eit, p. 134. Este de observat cf acest au “areptal civil. vei aw, Si Foo apu ws oa a i oe ene hn ar ea eee ga bag gee tre toe ir mee eo ee etc nee i autor cat char peferal skmu se ET PES CA, 2 —emnanemealTaemts fm comes154 REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE 84 Pactul comisoriu expres si declaratia unilaterali: de demu sractului. Desi orice pact comisorit expres presupune si manifesta creditorului in scnsul desfiintarii contractului, ceea ce echivalee, rafie unilaterald de rezolutiune sau reziliere, aceasta nu trebuie sa cu declaratia unilaterald de denuntare a contractutui Astfel, declaratia unilateral de rezolujiune sau reziliere numai dacé sunt indeplinite conditile generale necesare py rispunderii contractuale si acordarea daunelor-interese, eventualele clauze de diminuare sau agravare a réspunderii civile contractute Dimpotiv, fe e& este previzutd de lege, fie ei este conveniti de pit, Posiblitatea denunfiri unilaterale a contractului depageste cadrul rispunders contractuale. Accasti denunfare unilaterald este 0 exceptie dela principialirewe, cabilitifitcontractului de la principiul simetriei care guvemeaza incheiees, tmoditicarea sau desfacerea contractului (mutuus consensus mutuus dissensus) {in coca ce priveste clauzele de denuntare unilaterali a contractului trebuie +4 xg find seama de dou conditit care limiteaza libertatea de vointa a parlor: pe de 9 Parte, asemenea clauze sunt interzise in contractele declarate de lege ea find irevocabile (cazul donatiei); pe de alta parte, ele nu trebuie si imbrace forma ‘unei conditii pur potestative din partea celui care se obligi (art. 1010 C. civ.) in legatura cu a doua limiti a libertatii de vointa a partilor in aceasta materie, persista in doctrina o tripla nelamurire. ‘Mai inrat, din punct de vedere terminologic, se utilizeaz’ cénd sintagma clauzé de denunfare unilateral a contractului, cénd sintagma clauzd de dezicere. Considerim ci cele doui expresii sunt sinonime, ele desemnind 0 notiune juridicd unica Este adevirat ci uncori persist un anumit echivoc in legétura cu clauza de dezicete, ea fiind asociati, fara temei, cu plata unei anumite sume de bani la care este finuti partea care foloseste acest instrument juridic. fn realitate, clauza de dezicere sau declaratia unilateralé de denunjare a contractului nu presupune plata unei sume de bani de cdtre partea care o utilizeaza Daci s-a convenit plata unei sume de bani in sarcina parti care se “dezice” de contract sau care se “rézgindeste”, in absenfa altor precizari, se pune problema inlerpretirii unei asemenea clauze pentru a se stabili daci ea are valoarea unci clauze penale sau a unei clauze de arvund. Interpretarea nu mai este ins necesarl acd pirtile au utilizat fie termenul clauzd penala?, fie termenul arvund. ee «Ase vedea D. Cosma, Teoria generald actului juridic evil Editura Stine, Bucur, 1969, p. 428; Gh. Bele, op. et, p. 165-166, “Asc vedea C. Stitexcu, op. tity p. 74-75, | Aut apeciat, in mod jdicios, cd, dac& pile au folosittermenul clau2d penal, (8s “xine alte elements probatori care si demonstreze e& voinja real a parjlor este alta decit ace=3 torimati, interpretarca nu mai cvte necesard, find impede cd este vorba de evalua rernalignsll# daunclor-interese. In acest sons, a xe vedea Fl. Baias, Nota Il la dee. civ. 8 21519924 Trib Jud. Timi in “Dreptl” nr. 10-1 1/1993 p 96.97 intare a con. Fea de Vint 128 CU O decla fic confundats Produce efecte (entry angajares finind seama si de Pe ectel comisorexprese 195 Tn al doilea rand, denuntatea unilaterala acon tractuli est pit au nu ex except de a principe vocab dea ical pee juridice, ci si ca 0 conditic rezolutorie pur potestaiva’ {platurarea acestei a dous neclarti: depinde ini de elucidarea eee dea ireia cre privesteadmisibilitatea conde reo: pur texan dpa debitorulu, In legitrd cu aveasti problemi exis un demcrd poet ee out opini,fiecare dintre ele impartyité de autor de prestign. Astfel, pornind de ta dispozitile a 1010 C. civ, se precizezi, interment generali, ci nu este admisibila condiia potestatvs prs din pate cei cane obligé, frd a se face distincta intre condita suspensiv si condjia rezoluori” Pe temeiul acelorasi dispozititlegale, se considers insd cdo asemenea distincfie este necesard si c4 numai conditia suspensiva din partes celui care se obliga determina nulitetca actului juridic, in timp ce condiiarezolutrie din partea debitorului este admisibila®. ‘Autorii care impirtigese accasté ultimé opinie dau ca exemplu de conditie rezolutorie pur potestativa tocmai denunfare uniltralé contract Practic, posibilitatea denuntirii unilaterale este isi compatibilé numai cu con- tractele cu executare succesiva, indiferent c& sunt unilaterale sau snalagmatice. Tnu-adevar in ipoteza contaceler eu exceure dio a 0 cate denuntare unilaterala a contractului ar imbrica forma unei conti rezoutoi, “ a fic PF in observa, asomene ota ett open fet ste rezolutorie, condlia pur potestativé pane sub semoul inter fsb i lement esti al vine j Valoaea juried « consimtimintul es clement cen wie Atl, sa statuat of. una dine condi deviate conse tocmai aceea ca el si fie exprimat cu “intent de pro eo prac ets ‘fn scott sons, a se vedea D. Alexandesco, Explicata Par gn Conmoiy FnAnr itp. 154 PM Commovc, Introducer in eel i Ee eat ‘ins semnul egalitatii, in mod nsjusties sn, Teoria general fromisucs bua fs conc 7 op. Dre = Lami Le, Buco 1933.7. 160 acne trl ari aetna ved D, Altice, MEI TBs Sil romin, vol Vi lg 1900,.289.C. Haman Cale ga D584, ne 2; T. R. Popescu, Bfectele obligation in etl atl en Lae Popo P. Ane, 3681 Rak ey Eas ee “Tratat de drept civil. vol. 1. Parca gens ll 99 i 088 88 thi, “ ® 19030 D.C pi. 27627 aa he ml act je no cml Eg Mis rete icon rcalon Pa ee er 98. pa ‘ivil, Partea generald, Editu a Dies ga, a se ven. Gh BEI “D. Cosma, op. cits p. 119; in acclag so sit, ise156 _REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE “in stare de angajament juriic™. Or, ct timp contracul capt ings sau exe desfiinfat numai ca efect al vointei debitorului, consimtaman . evident, nu este dat cuintenta de a produce efecte juridice. Sub acest aspecr exist deci diferenté ine condita suspensiva pur potestatva si contin rezolutorie pur poestatvd, de vreme ee ambele demonstreazd absena intent debitorului de a se angaja juriic. {n plus, in ipoteza contractelor sinalagmatice cu executare dint-o data nu se Poate imagina 0 conditie rezolutorie pur potestativl nici micar din pone, creditorului. Int-adevar, tn aceste contracte, orice clauzé de denunjare unig ‘eral imbracd forma unei condti pur potestative din parte celui care se obliga {inind seama de faptul cd fiecare parte are calitatea de debitor si creditor. Astfel, indiferent daci clauza este prevazuti in favoarea ambelor pirti sau numsi 4 uncia dintre ele, partes care 0 utilzeazs are nu numaicalitatea de creditor. ci pe aceea de debitor, ceea ce inseamné cA propriile obligatii sunt afectate de condita pur potestativa Calitatea de creditor nu poste fi separati de calitatea de debitor, astiel incat 0 condite sd priveascd numai drepturil, iar mu gi obligaiile uneia dint pati Este de remarcat, in aceasti ordine de idei, c& orice conditie, infeleasa ca 0 modalitete a actului juridic gi a obligatilor, afecteaza actul juridic si raportul obligational niscut din acesta in ansamblu, iar nu doar in ceea ce priveste repturile sau obligatiile unei singure parti. In ipoteza in care un ‘exterior, cu caracter aleatoriu ~ fie in ce priveste insisi producerea s fie relativ doar la momentul in care se va produce ~ afecteazi doar existenia si/sau intinderea drepturilor gi obligatiilor parlor, iar nu insusi actul juridie din care acestea s-au niscut, suntem in prezenta unui contract aleatoriu’; incertitudinca nu are deci ca obiect existenfa contractului Aparent, in cazul contractelor cu executare succesiva, intucdt este posibl de- ‘nunfarea unilateral, aceasta imbracai forma unei conditii rezolutorii pur potestativ. Trebuie si se observe insA c& o asemenea clauza de denuntare unilateral este Valabilé numai dacd devine operant dupa trecerea unui interval de timp in care Partile trebuie si-si execute prestatiile. Dac o asemenea clauzi de denunfare ar putea fi utilizaté inainte de inceperea executirii prestajilor partilor, ea ar afecta valabilitatea consimpimantului intocmai ca gi in cazul unui contract cu executare dintr-0 data, tul acestuia, in mog {Te lousy, ConsimtimAntl, ca element al vonfljuriice, in “raat de rep iv Tr fonageu et supra, 263 _ Pent clasifcarea contacter tn commutative i letori, ase vodes C. Stitescu, op its. 253, » Se poste discus chiar dad, cit timp périle nu au inceput i execute In mod recipe (resale, desfnfrca contactuui cu execute succesivi, produce acleaiefecte ©) defines conteetuui cu exccuaredint-o dats. Pentru chestiuneaefeetslorrezolani ise sealer ase vedes infra cap. Vil Pactelecomitori exprese erea unui interval de timp in care pile y-au executat recproe Dn es AN a ide loge sau a fost stipulatd de pit. In acest caz, ea nu ate semnificae une arn revolulorii pr potesative, intrucdt nu mai pune sub sen intebaey aitatea vointei pirtilor de a se angaja juridic.Intr-adevir, enecutrea pest ‘jor perioada de timp consttuie dovada indiscutabiléaacese serio FiNDenunfarea unilateral a contractului reprezitl, in accasté ipotezd, exer itayea dreptului de pune capt contractului. Acest drepts-a niscut din vointa iMjlor, in mod direct, cind s-astipulat o clauzi de denunfae ultra sata vin indret, e&nd legea prevede 0 asemenea posbilitat, accepat implicit de in incheierea contractului PMR, soot chin caulcontatelr co exetre uct cet fo perioadi nedeterminatd, chiar daci legea nu prevede gi nici pire nu au Ktipulat dreptul de a denonta unilateral convenfia, ots cesta exist in vita principiului constitutional care consacr libertatea persone, Dac pire nu ar putea si pnd capi, prin voinfa lor unilateral, unui contract cuexecutaresuccesi- ar insemna cd intr ele se stabileste 0 adeviratd relate de servitte personal. vAvadar, nb numai c& denuntarea unilateral este posiblé pe temeiul sein contracte, dar ar fi nula clauza prin care périle ar stipula c& reaunt la dreptul nfa unilateral un astfel de contract’ : aera cazuie, cxortarea drei dea denaa uniter sonra de se aseamind, nu se confunda cu modul in care opereaza condisia ca a ral contractul Fae oe Ye, enerctarea dreptul de a denun unilateral contact pee vizute de lege’ 8 presupune, de regu, respectaen anumitor formal, previte Oo HR) stipulate conventional, cel mai adesea incunostntarea pi ee Tespectarea unui anumit termen inainte de incetarea mat apereszi de drep, fd indplinire unr formal specie is mag Pe de alti part, find vorba de un drt, lm webu 38 fe ST, sbuaiv, pentru ci altel se poate angaa rispunderes cvik 6 TOI ‘mecanismul conditii, indiferent de natura acesteit, ideea de rispundere civil. smarts conetci Asadar, pe baza celor de mai sus, pot fi trase paper erie, deter Conditia potestativa puri, fie ex suspensivd s gai misuri, nulitatea contractului Tas Vr. 62 tox yinota 2. nc est posi co SE8 i a on Aemenuld reaver 136 alin.2.E) ae aed doe | Dem cz man tne a Te a eeauree coma ee a emi a Fyre execute in conimuar a conmechl 0 6 ENO" TS 3 Sattacon casos158 _REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Jn cazul contractelor eu executare dintr-o dati, denunfarea unilat posibili pentru cd ar imbrica forma unei conditii rezolutorii potesta naturi sé atragi nulitatea contractuli Denuntarea unilateral este posibii numai in eazul contractelor cu 6 Dar, in aceasta ipotezi, denunfarea unilaterala nu se confunda nici rezolutorie pur potestativa, nici cu pactul comisoriu expres tral mu este tive pure, de Xecutare cu conditia $5. Pactele comisorii si conventile de agravare a rispunderii civile con. tractuate. Inte acestea exist8 o diferent esentiald. Astfel, in primul caz, partite ummires¢ diminuarea sau inléturarea rolului instantei de judec aplicarea sanctiunii rezolutiunii sau a rezilierii, fird ca prin aceasta si se modifice con. ditile generate necesare pentru angajarea rispunderi civile contractual si pen. tru obligarea la daune-interese. in cel de-al doilea caz, este vorba de o categorie de conventii cu privire la rispundere'. Astfel, in materie contractuali, sunt admisibile conventile de agravare a rispunderii. De exemplu, debitorul poate accepta si rispundi chiar gi in situatia in care neexecutarea nu ji este imputabili, fiind determinati de un caz fortuit sau de o for{a majora. Altfel spus, raspunderea se angajeaza chiar si in absenta vinovafiei debitorului, Fard 0 asemenea conventic de agravare @ ispunderii, nu ne-am afla pe tirimul rispunderii contractuale, ci pe cel al nscurilor contractuale, caz in care nu s-ar mai pune problema obligitii debitorului la daune-interese Pactele comisorii sunt insi compatibile cu clauzele de agravare a raspunderi Daci ele sunt asociate, creditorul obligatiei neexccutate are posibilitatea si le utilizeze, obtindnd atat desfiinfarea contractului cu diminuarea sau inléturarca rolului justtiei, cat si avantajul de a nu fi finut, total sau partial, de unele din conditiile generale necesare pentru angajarea rispunderii civile si pentru acordarea daunclor-interese. Teoretic, pactele comisorii sunt compatibile si cu clauzele de limitare a Nispunderii. Practic, 0 asemenea asociere este ins& lipsiti de sens, pentru functile celor doud categorii de clauze ar fi contradictorii, Primele ar determina © situatie mai avantajoasi, iar celelalte o situatie defavorabila pentru creditor. Sunt ins incompatibile pactele comisorii si clauzele de inlaturare 4 ispunderi’. Intr-adevir, pactele comisorii faciliteazi doar aplicarea rezol sau rezilieri ca forma speciali de executaresiliti prin echivalent,fiind deci tot © Pentru convenile cu privre a rispunderea delictiala yi contractual, ase veda C. Stes, pte ilicitd eauzatoare de prejudici a izvor de obliga (Raspunderea civilé delituald), i= “Tratat de dep civil, eft. supa, p. 187-188; C, Biesan, fectele obliga, in “Tratat de dent civil sit supra, p 330.331 * sAvem desigut in vedere acle sittin care clauzsle de fnlituare a rispundeil sim ‘dmisibile Pentru acess chestune, ase vedea C: Bian, op ity p33 Pace comiso repre 139 expresie a rispunderi eivile con ale. Or clawzle din tocmai la inlaturarea raspunderi, lauzele din a doua categorie tind 86. Pactul comisoriu, clauza penati si clauca de lauca de arvuna, Sancivnesrezly anticipate. Partie pot face o asemeneaevaluare pinto clatl pela Pactcle comisori sunt compatible eu clauza peal. ltl sp, eet ate, o dati cu declaratia unilateral de rezoh cprevalez poate, odatd cu dec! ‘ezolutune sau reziliere, sts pevalee si de clauza penal pentru a obtine un anumit cuantum al deunlorinmece Desigur, in cazul refuzului debitoraui de a pliti daunele interes, ceitoe ttebuie s8 apcleze la justiic. Asocierea pactului comisoriu cu clauza penal importanta a acesteia din urma. intr-adevar, clauza penala nu permite creditorulu si opteze intreexecuarea fn naturd si suma de bani care formeazi obiectul clauzei penale. Cum sa demonstrat in mod judicios', inserarea unei clauze penale in contract nu transforma obligatia ndscuté din acesta int-o obligeiealtemativ si nici int-o obligatie facultaiva. {in contractele sinalagmatice, cénd debitorul nu-i cxecuté oblizatia,creditorul fare insi'un drept de optiune intre executarca silt in naturd gi executarea slit prin echivalent in forma specialé a rezolufunit sau rezileri’. Aces dept de ‘optiune este valabil att in cazulrezoluiuni gi reileijudciare, tial clei conventionale Daca se asociazd clauza penalé cu un pact comisoriu expres, creditor are 1 in naturd, chiar slit, si desintarea contrac: rept de opfiune intre executarea in naturi, caer tui eu daunenterse, evaluate conform wea ior, Aes este in clauzei penale, cial pact ri. opin oe nt il cna 3 arn eed acest caz obligatia nu are caracter fac Orel tu are dep a dunner eat po clue pea indeplinite conditiile generale pentru angajarea rispun écordarea daunelor-interese. Arvuna, reglementat = $i 1298 C. civ), este sovotitt uncon un exempl de weir soriu expres cu o clauza penalA*. Particulanitatea aces turd. 0 caracteristica ince compe (297 ca sontractului de vanzare-cumpér y er Ju de asociere a unui pact comt- ‘crathine acne na a . jie, ae vodea sup #56, sre ‘sere mane dem, Efetele obligatitr, et sopra 341 Cc Bicsan, op elt, 334336. —————‘(‘Céié”160 _REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE ch arvuna este predatd de cumpiritor vinzitorului cu anticipate, in timp ce, ip cazul clauzei penale propriv-zise, numai evaluarea daunelor-interese este feu cu anticipate, pe cind suma de bani este pli numai in cazul neexecua culpabile a obligatiilor uneia dintre parti, Tindnd seama side intelesul rezultat din corelarea dispozitilor at, 1297 5 1298 C. civ. daci una dintre parti nu-si executé in mod culpabil obliga arvuns presupune dreptul partii care si-a executat sau se declari gata sig execute obligatile de a objine desfiintarea contractului fara interventiainstanfey de judecati, ceea ce are semnificatia unei declaratii unilaterale de rezolutivne Dac vanzatorul nu-si executi obligatiile, cumpératorul are dreptul le dublul arvunei (restituirea arvunei, plus daunele-interese care au un cuantum egal cu cel al arvunei); dacé obligatiile nu sunt executate de cumpirdtor, vanzitorul are dreptul sé pastreze arvuna cu titlu de daune-interese Arvuna nu are ins semnificatia unei clauze de dezicere! sau de denuntare unilateralé a contractului. Debitorul care nu-si executi: obligatia isi va vedea angajati rispunderea numai daca a actionat cu vinovatie, asa cum se precizeazd expres in dispozitiile art. 1298 C. civ. Credem, de asemenea, c& creditorul igi pastreaza dreptul de a cere executarea silita in natura, in masura in care aceasta ‘mai este posibild si mai prezinté interes pentru el. Asadar, nu refuzul debitorului de a executa obligatia are valoarea unei deziceri, ci optiunea creditorului in sensul desfinf@rii contractului pe baza Pactului comisoriu expres continut in clauza de arvuni. 87, Pactele comisorii exprese bilaterale gi unilaterale. in mod normal, actele comisorii au caracter bilateral. Altfel spus, ele pot fi utilizate de oricare dintre partile contractului sinalagmatic in eazul in care cealalté parte nu-si executi in mod culpabil obligatiile. Nimic nu impiedicd insi stipularea unui pact comisoriu expres pe baza ci- ‘uia, in caz de neexecutare culpabilé a obligatilor, numai una dintre parti poate determina desfiinfarea contractului printr-o declaratie de rezolufiune sau rezilie- re, in timp ce cealalta parte trebuie s& solicite rezolutiunea sau rezilierea printt-o actiune in justifie. In aceasta situatie, pactul comisoriu are caracter unilateral " Totus, uncori arvuna csc privit “ea un mod de dericere @ uneia dintre pt; partes care s© 95-134 (autor distnge intr imposibilitatea reald yi impoxibiltateaFictvA de excevtae) Aspect ale rezone sig fn acest sens, dacd una din pi prestafiei sale, cealaltd parte poate stabil un 1 linea prestate respective, desaind aati an tarea presaci dupa expirarestermenuli, Dupdexpimes en torul nu gi-a executat obligatia, ereditorul wee optine ine cu ac debi despigubite pentry neexecutare si drepul dea renla ensenr Pe ipotezd creditor nu mai poate cere executarea silt in nat, Dack ge aul fixat de creditor, debitoralg-a execu doar in pare aba cae bile, prin analogie, dispozitiile ar. 325 alin, 1, faza atta BOB Trei condiit sunt deci necesare pentru a senate dreptl creditor de a declara rezolutiunca: debitorul tebuie si fe pus in inter cu pric executarea prestajiei sale; creditorul trebuie si acorde un ternen cenvenshil pentru executarea obligatci debitorlu; creditorl trebuie sé declare exes, dati cu fixarea termenului,c& va refuza orice restate dua expitarea acest ‘Analiza combinata a dispozitilor art. 325 alin. 1, fraza a I-a BOB si 326 alin. 1, fraza a TI-a BGB a dus la concluzia cé neexecuarea parila obligate debitorului permite creditorului si aleag inte rezolutiuna total i rezlutunea partialé a contractului sinalagmatic. Dacé exccutarea parialb. preznt interes pentru creditor, el poate acepta oasemenea execute, slut deus pe cae de interpretare din dispocitile a. 325 ein 1, Gaze Tha BOB. Conaid rafionamentul, s-a observat insi cd, pentru partea neexecutati, creditorul pot decane reolutumen parjild conrctuly, atl net post reset echilibrulintre par. . x Desi art. 361 BGB este inclus in capitlul referitor la rezoltunes com f °, in mod judicios, cd dispoitile acesti txt consacrd un fionala, s-2 remarcat, in mod judici cme ‘caz de rezolutiune legala. {ntr-adevar, chiar daca parle m i ment clauzA de rezolutiume, dar au convent in cdl wi contact sage prestafia unei piri tebuie si fe efecant exact Io dati determina! Oar mi cl ceaalth parte es a Inr-un termen riguros fix, se prezuml ok ce i an sin rezilieze contract dacipesaa nv a ist iden OO termenal fxat fxgeschacfJurispeals 6 nr at fe aceast ipotezt, cl paren car are dep le rOne cat, 88 declare rezolujumea imediat, fie s ear dures PTE od extensiv dispoviile text ear gsi im C2 i accepte exeeu- ractului cu daur fie si ceard executarea in natu a cont Doetrina gi jurisprodena german art, 361 BGB, incluzind in sfere de api mand au interpret I jeare a acestui sisaropidete 2 Pentru accasth interpreta, c Constantinesco, op lt, p. 221-233 > Whidem, p. 235.176 _REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE data sau termenul de executare a obligatiilor asumate de una sau de amb, tu sa stabilt in mod riguros in continutul contactului sinalagmatic. Mai mutt prin derogare de la regula caracterului subsidiar al rezotutiunii, s-a recunose,; ereditorului un drept de optiune inte executarea in natura a obliga! 5 declaratia de rezolutiune! cle pan, 99. Caracterul subsidiar al rezolufiunii ~ regulé consacrata de BGB, Dispozitiile art. 325 si 326 BGB consacra expres caracterul subsidiar al rezolutiunii in raport cu executarea in naturi?. Principiul fortei obligatorii a contractului si principiul executirii in natura sunt deci foarte pregnante in sistemal BGB, spre deosebire de sistemul Codului civil francez, preluat gi in Codul civil romén, In aceste din urma coduri, cele dowd principii care guvemneazi materia obligatiilor sunt reglementate in mod suplu, accasti concepfie fundamentind inclusiv dispozitiile referitoare la rezoluiune. Dar exigentele impuse de regula caracterului subsidiar al rezolutiunii au fost temperate de jurisprudenta si doctrina germand care au recunoscut unele exceptii de la aceasti reguli, cum este accea intemeiata pe interpretarea extensiva dispozitilor art. 361 BGB. 100. Interdictia de a cumula recolutiunea cu daunele-interese. Desi rezolutiunea este o sanctiune civild, ceea ce presupune existenta unei fapt ilicite culpabile gi a unui prejudiciu, totugi dispozitiile art. 325, 283 51 326 BOB ofera creditorului numai dreptul de a opta intre rezolutiune si daunele-interese, excluzénd deci cumulul intre acestea. Redactorii BGB, in expunerea de motive, au apreciat c4 “rezolutiunea si drepturile ndscute din contract se exclud; pentry ca rezolutiunea trebuie si pund partile in aceeasi situafie cu cea in care contractul mu a fost incheiat.”’ S-a mai aritat ©, intrucit, ca urmare @ rezolutiunii, contractul este desfiinjat, devine lipsiti de sens notiunca de nneexecutare a contractului. Aceste argumente preluate de doctrina si jurispru- denta german demonstreaza, inca o dati, ci excesul de logic& formalA este un obstacol atat in procesul de redactare, cat si in procesul de interpretare gi aplicare 4 legii*. Cum am vazut, rezolutiunea si daunele-interese se intemeiazi, in egali "Pent interpretarea extensivs, de cltre doctina yi jurisprudenta germand, a dispozifilor a. 361 BGB i recunoasterca, pe temeiu! acestor dispozitil, a unui drept de optiune intre executares in ‘naturi i declarafia de rezoluttme, a se vedea L.-J. Constantinesco, op. eit, p. 236-239. * Pentru accasta idec, a se vedes i W. D. Plessing, Allemagne. Rapport nation: ‘effets du contrat dans lex pays du marché commun”, et. supra, p. 206. ” Pentru acest argument din expunerea de motive a BGB, a se vedea L.-J. Constantinesco, OP. it, p. 299, *'S-a demonstra, in mod convingitor (a se vedea L.-J. Constantinesco, op. cit p. 303-306), ch, saci s-ar accepta modul de gindire al redactorilor BGB i al jurisprudenfei germane, «-ar ajunge Ia ‘oncluzia €8 nici daunelo-intrese mu se intemeiaza pe contract; in plus, ideca cf nu se mai poate vorbi de neexecutareintruct contractul a fost desfifat este un simplu sofism, care erecazi un cere vicios Mhidem, p. 505-512 Apecte cle rexcaianiy Decl ale retoliunin dee Tufiumii nu sunt identice cu dispozitile co ‘nai multe din caracterele acestei sanctiuni stn 181 respunzitosre din BGB, 4 fost plstate de legninon! ee itr gee 105. Cazurile de neexecutare care justifies reclaim ; Ca si in Codul civil german, numai imposible eae oe citar ontracului si intrzierea in execute pot duce a realsines eee! Sinalagmatic. uh Imposibilitatea de executare poate si fe tou dreptul 88 aprecieze dacd executarea parald pe contrar, imposibilitatea de executare partiala en de neexecutare. In acest cx, credit wehie dl rehee ones en ebitonitui, acordind insé un termen rezonabil pests excuars obliga Dreptul creditorului de a aprecia neexecutarea parli ca find o weisenne fotalé nu trebuie si se manifest in mod abuzv,tnind seama de disporitia at 281 C. civ. grec care interzice exercitaea abuzva a drepurr. a pls, in art 6 C. civ. grec se precizeazk: “Dacl una dint pra elecuat pest fal, 37 eres presai pari cealalta parte nu poate si refuze contraprestafi, decd refuzul va f contrar bun credinte in raport cu imprejuririle particulare, in special cu faptul c& partes neexecutaté a prestatiei este de mic’ important’ Cit priveste intrzierea in execuare, in a. 383 C. civ. grec we prvede ch, acd una dintre piri intirciesi-iindeplineata presi sumat pin conc. tul sinalagmatic, cealalté parte poate si ixeze tm trmen rezoabl,dciarad totodatd cl va refuza prestaiadups expres teen ncn in cae de bitorul nu-yiexecuti obliga in termenlacrdt de ceo, aes dn um tre dreptul sb ceard fe dauneiterese pent nectesate, fi rene tractl. Creditorul nu va mai pute ns slit exestarea presi in = Incomplete, rt. 384 Cc grec conine pete pice dco pe ge executt integral peti in tere cares acta cll Pat rep fe st card dauneiterese penta eee foal 9 reels fie sf rezlieze contractul. Acordares nui emen bitoni Ae tu mai este necesar dac din atunen acest eal ck o sevens fi inutilé sau dac& executarea cu Se cca ” creditor, solutie expres previzuta in art. 38 8 Sau paral. Creditor are ent interes pen ein exa He talati ce imposibitate tld cole de mai chi gre. Rent din cee dia, cel putin fn ipoteze se ezolufunea ae un caracter subi. eae ti, i etn sanctiune civili se intermeiazd pe inti Tecunoaste “t = fului in maturi, daca aceasta mei ete port acest drept, fie despigubirea complet dea rezilia contractul” 5 dachcrditorul Fare a necxeet, 5 a in“Les el *.G, Sehinas, Groce. Rapport national commun", eit. supra, p 143. en uot ns seco ma182 _REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Spre deosebire de Codul civil german care mu recunosste posibilitates cumuliri rezolutiunii eu daunele-interese, Codul civil gree confine un tag (or. 387 alin. 1) in eare se rata: “In cazul in care creditorul exercitd drepre de reziliere, el poate intrealtele si beneficieze, la cererea sa si potivit apre cierii rezonabile a tribunalului, de daune-interese pentru prejudiciul pe care 1g suferitca urmare a neexecutarii contractului”. In doctrina s-a observat cd acest text nu obliga parfile si se adreseze tribunalului in toate cazurile in care, pe langd rezolutiune, se cer i daune-interese, intrucat partile pot stabili devp gubirile pe cale conventionalé', Existi inst controversa cu privire la posibi, litatea aplicarii dispozitiilor art. 387 alin. 1 si in ipoteza rezolutiunii conven, fionale, Jurisprudenta si doctrina greaci sunt divizate sub acest aspect, deyi dispozitiile art. 387 alin. 1 pot fi aplicate prin analogic si in materia rezolw. tiunii conventionale® Ca gi in dreptul civil german, in dreptul civil grec rezolufiunea nu are un caracter judiciar. Partea interesata isi exercitd dreptul de a rezilia contractul printr-o declaratie unilaterali comunicati celeilalte parti. Daci creditorul introduce 0 actiune in justi, declaratia de rezolutiune poate fi inclusa in cererea introductiva de instangi. fn acest din urma caz, totusi tribunalul nu Pronunfé rezolutiunea. Aceasti sanctiune civil nu este rezultatul voinjci instantei de judecata, ci se aplicd prin vointa ereditorului. Tribunalul apreciazt doar daci sunt indeplinite conditiile pentru ca si opereze sanctiunea pe baza vointei creditorului, exprimate prin declaratia de rezolutiune inclusd in cererea introductiva de instanté, preciziind totodata care sunt efectele acestei sanctiuni Voinfa proprie a judecitorului este relevant numai sub aspectul obligarii debitorului la plata daunelor-interese cfind este cazul Pe langi desfiinjarea contractului, rezolutiunea are ca efect repunerea Parjilor in situafia anterioara, respectiv restituirea tuturor prestafiilor efectuate initial pe temeiul contractului. in art. 389 C. civ. grec se mentioneazi ca, in acest caz, restituirea prestatiilor va fi guvernata de dispozitiile referitoare la imbogatirea fir just cauza. Desi textul evocat mai sus este inclus in capitolul Privind rezolutiunea conventionala, in realitate el este aplicabil in toate cazurile de rezolutiune. ‘Mtdem. *Tbidem, p. 144, pect le reali n rep rin 183 SECTIUNEA 4 ASPECTE ALE REGLEMENTARIL REZOLU, iN DREPTUL CIVIL AUSTRIAC he 107. Cazurile de neexecutare care jusiicd recoujunea in Cobalcvi austriac. in acest cod’ rezolujunes privet contactle cu it ones, dey na, fntotdeauna se poate pune semnul egaliii inte contact scslagmace gi ‘contractele cu ttl oneros. ‘Trei ipoteze sunt reglementate in Codul civil austriae. Mai intdi, conform art 918 C. civ. austriac, dicd un contact eu fit oneros nu este executat de cltre o parte in momentl si la loculpotivit of in manera previzutd, cealalta parte poate fic si ceard executarea sili in natu gi despigubiri pentru intirziere fie si rezilieze conractu, cu fiarea unui teen convenabil pentru executare. : Termenul de executare nu mai este insi necesar i ipotera in care pile au convenit ci executarea trebuie si aibi loc Ia o dati sau int-un termen bine determinat. Dimpotriva, in aceasta ipotez, creditorul, dact doreste exeoutarea in natura, trebuie si comunice aceasta intent d 2 termenului intial fn care tebuin execu prestai. Daehn comic ues inteajie debtor, creditorl mu mai pate cere oer eeu nn Soluia este identicd st in cuzul in care natura contac sau cou! pes ta concluia cd executarea eu despre care debitorul are cunostini, duce fg nee ziere a prestatici sau a restului de prestatie ou mai pre creditor (art. 919 C. civ. austriac) it uot ulpe dehi- th tes ipoteza, dacd executarea « devenit inne eect forului sau datoriti unui accident imputatil acest Oo eas solulie daune-interese penrynexecuare, fi sk cles a dak aplicagif stati in care imposes dT cai natura contractului sau scopul prestaii JsPre 0 TT iteres peat duce Ia concluzia ci executares partial my P creditor (art, 920 C. civ. austiac) ae sr datezzi din emul 1753, cind Mars Te sit Ca : sh ae: hit om184 _REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE 108. Caracterele recolujunit in dreptal civil austriac. Desi dispozitie dig Codul civil austria, evocate anterior, sunt mai putin rigide decit cele din Codul ar vil german, oti principiu! general al rezoluiunii nu este reeunoseut in mod se échivoe, Distinctia inte imposibilitatea de executare si intrzierea in executare sg regiseste in Codul civil austriae intr-o forma aseminitoare aceleia din BGB. {In Codul civil austriac (art. 921) se recunoaste Insi posibilitatea cumuléri rezolutiunii cu daunele-interese pentru neexecutarea culpabild Rezolutiunea nu are caracter judiciar, ea opernd fie pe baza declaratii de ezolujiune ficute de creditor, cu sau fia precizarea unui termen convenabil pentru executare, fie de plin drept, a expirarea termenului initial. {in cazul contractelor cu executare dintr-o dati, rezolutiunea produce efeete retroactive (ex tune), in timp ce in cazul contractelor cu executare succesiva, ‘ezilierea opereazi numai in legitura cu prestatia pe care debitorul a intarziat «3 © execute sau numai ia legiturd cu prestajiile care au mai rimas de executat, neafectind prestatile deja executate (art. 918 alin. 2C. civ. austriac). Repunerea pirtilor in situatia anterioard, in primul caz, trebuie si se facd cu respectarea dispozitiilor art. 921 fraza a Il-a C. civ. austriac in care se arati ci“ Pretul deja primit trebuie sé fie restituit sau compensat in asa fel incat nici o arte si nu realizeze un profit in dauna celeilalte’ SECTIUNEA 5 ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTIUNIL §N DREPTUL CIVIL ITALIAN 109. Cazurile de neexecutare care justificé rezolufiunea in Codul civil italian. Codul civil italian consacra, in art. 1453 alin, 1, principiul general al rezolutiunii. Conform acestui text legal, daca una dintre pirtile contractului sinalagmatic nu-si indeplineste obligatiile, cealalté parte poate, la alegerca sa, ear executarea sau rezolutiunea contractului, precum si daune-interese. Asadar, solutia adoptata de Codul civil italian este identic& aceleia din Codul civil francez, Codul civil belgian i Codul civil roman. Astfel, pe de o parte, rezolufiunes este previzuté ca regula generala in cazul in care o parte nu-si executa in mod culpabil obligaiile si, pe de alté parte, aceasta sanctiune civilA se cumuleazii cu daunele-interese. Neexecutarea trebuie si fie culpabild, idee afirmati in mod constant in Jurisprudenti, desi doctrina apreciazi c& neexecutarea poate si fie gi fortuita 7 APS ren pal Exist deci o diferent de perpeciv ipa dest af. 1453 am 1C ivan Pon jane une civil in timp ce doctrinsapesiaa eb xe Gitorului de obligatile contact Tees eee Tile ea ce sed separt definate contact in ipa inca vpn eae state dea exes clgjile dart ae cae ese (at 1463 C civ italian iin poe in cae se anette umare a eeacteui exces de ons peal prs ann italian; att text comin prac osha lp rb se eng ayy eredem ef solutia adoptaté de jursprudntaitlians este cre emer Domeniul de aplicare al rezolujunii este preizat na 1469 1468 Cc italian, Conform primlu text, rezolutunca nu eseaplabil dct emma sinalagmatice, eu exceptia conractlr also pn nahi ler st pn ome plrtilor. Cel de-al doitea text adauga c& rezolujiunea nu este sdmistilt rn teza contractelor unilaterae, cu except cau in cae ete vorba de dela fn executarea contractului datorté caracteruluiexcesv de oneos al pesailer (rebus sic stantibus), 18s ontractului conform Fezolutiunea este o sane 110. Caracterele recolusiunt in drepal cv tian. Din formar at 1453 in. 1 C. civ. italian (creditorul poate cere rezolutunes) rezult cA sceasth, Gerchine elit ae cer dn Pres ee» to relies chia prin ceerea de chemare inden. pam prise pres fn art. 1453 an. 2 Civitan, contact ea ease cutarea poate si-si schimbe optiunea gi si cearérezoutiunes; dat in el Co ta apr ma ye ‘eit. supra, p_ 171, Pontra assis le Seondo Eas, Sacco, eonratt, Unione * Ponta accast diferent de penpects eaten rt aera ee seas nan Spin a Satins Steer tines hen ipografco~ Editice Tories 195, Toop se dnt xn oe Fin aco metre meni Min sistemul crept civil alin, dvi cows subsumat® tot rofuni de rznliun; as Pe ivi romin ~ sisteme In care 6 fecunosel isprudentae, diteenia cones ules fect al rao probleme! rssrior rep civil ian cor un ines on eigen contacto pene menses ‘sy dri chibi igen pe rl rt Sen buses) eae 8 mr ig ye Trae exc chin see Ase vedea: R. Scognamilo, ost 277-208 ST Sena dal ite grata, ont is pa. 199,317.30, Independent de er sontraculutsubsumate nin 42 oct italia. ee et ws186 __ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE rezolutiunea contractulu, reclamantul nu mai poate reveni asupra optiuni sale asifel incdt nu mai are dreptul si ceara executarea siliti in natura contractuly, Spre deosebire de Codul civil francez, Codul civil belgian si Codul civil ro. ‘min, Codul civil italian (art, 1453 alin. 3) interzice debitorului sa execute ob. gatie dupa introducerea cererii de rezolutiune, Alttel spus, debitoral nu mai arg Posibilitatea si-si indeplineasca prestaile in timpul procesului si si impiedice astfel pronuntarea rezolutiunii de catre instanta de judecata Judecatorul poate si aprecieze daci sunt indeplinite conditiile pentry aplicarea sancfiunii rezolusiunii, inclusiv sub aspectul importantei neexecutari, In acest sens, in art. 1445 C. civ. italian se prevede expres cA rezolutiunes contractului nu poate avea loc decit in cazul unei neexecutiri suficient de im Portante care creeazi un dezechilibru intre interescle economice urmirite de piri prin incheierea contractului. Aprecierea se face de citre judecitorul de fond si trebuie s4 fie motivata sub sanctiunea cenzurarii prin intermediul edilor de atac. In practica judiciard s-a conturat un criteriu de apreciere a gravititit nee Xecutiri: rezolutiunea se justified daci se intemeiazi pe o neexecutare de asa natura ineat, dacd ar fi fost previzuta de creditor, acesta nu ar fi incheiat con- tractul, Acest crteriu trebuie sa fie ins& aplicat, conform art. 1454 C. civ. italian, Prin raportare la economia contractului si nu la elemente strdine de acest, cum ar fi situatia economica a creditorului sau a debitorului' Dar judecitorul nu poate si schimbe optiunea creditorului, pronuntind rezo- Jufiunea in loc de obligarea la executarea in natura sau invers. Pentru a se evita espingerea actiunii, se utilizesza in practic procedeul de a se cere rezolutiunca pe cale principala si, in subsidiar, executarea silitd in natura, 111, Rezolutiunea de plin drept a contractului sinalagmatic in dreptul civil italian. Rezolutiunea poate opera de plin drept in trei situat Pértile au posibilitatea sa prevada in contract un pact comisoriu expres, adic& © clauz& prin care convin in mod explicit c&, daci o obligatie determinata nu este executatd conform modalititilor stabilite, contractul este desfiinfat (art. 1456 alin. 1 C. ciy. italian). Chiar gi in aceasta situatie rezolufiunea nu opereazi in ‘mod automat, ca simplu efect al neexecutirii, fiind necesara declarafia expresi ficuti de partea interesati in sensul c& infelege sa utilizeze pactul comisoriu expres (art. 1456 alin. 2 C. civ. italian). Intrucét rezolujiunea este o sanctiune ci- vili, idee impartasita, cum am vazut, la modul general de jurisprudenfa italiand, Curtea de Casatie a statuat ci desfiintarea contractului pe baza clauzei si de- larafici de rezolufiune este posibild numai dacd neexecutarea se datoreazi culpei debitorului, conform dispozitilor art. 1218 C. civ. italian, care guverneaz ‘materia rispunderii contractuale. ‘Jn acest sens, vodea H. Courtoi, op. eit, 172-173, * Ase veden: R. Scognamiglio, op. cit, p. 269-275; R. Sacco, op. elt, p. 959-965; H. Courtois, op. cit, p. 173-174; D. Barbero, op. eit, p. 314-315. Aspect ol retani npy | Pt si 97 Ince de dou static, caine eon ae prin intermedil somatic de «execute diff ad adempion a PORE open sv, tian, fn aceasta, dem ei te ner a SE itorul poate totusi si obtinérezolatianen dev Serisori expres, ox defini. Daca debitonl refit sf exceue pena aes scordat de creditor contac ete desing de pin ep fat sone formalise, Rezoluiues nese mpi, n ee eas decree éebitorlui de primi sersoure resonant pin xe secmctione a excel In practic ui a precaatng i mma eee fi suficient de importants poate justia rezolutunes In fait, conform art. 1457 C. cv. italian, contact se esi de pn rept daci o parte mu si-a executat restate induntl temenuki aa tore care este esenjial din punctul de vedere al inteeslo celle pi Reva. fiunea opereaza imediat dups expiraeatermenuki, fr ici oat fomaiate Cd totus este sesizata instants de judceat, aceasta poate si apeine dat existenta culpei, ir nu gi gravitatea neexecutiri 112, Efectele rezolutiunii in dreptul civil tatian, Disictiatadionalt ie contractele cu executare dintr-o dati si contractele cu excutaresuecesv8 real in mod clar din dispozitile art. 1458 C. civ, italian in care se arti ci, dad este Vorbs de un contract din cea de «dove categorie, fete zai mind $i asupra prestailor deja exceutt, Cit pine ins ef tay ae fiunii contractelor eu exccutare dint-o det, jose ining \ictorie, nefiind foarte clar in ce misur acest eect se produce sal deer SECTIUNEA 6 A UNIT ASPECTE ALE REGLEMENTARIT Rezoun {iN DREPTUL CIVIL OLAND! ional tt rep ‘al eri in cz nd dep j recolugiunea conven jumea poate fi ise Peat, acest 3 113, Rezolupiunen judicars olandez. inteleasi ca sanctiune civ! ; ‘Contract sinalagmatic, de creditorul obligati as it. p. 943-8. “Pentru aceasta problema, o se vedea R- Sacco, op. tits P-188 _ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE si aleagi inte executarea siti a contractului si rezolutiune. Totus, in sitvatia ig care obligaia este imposibil de exccutat, creditonal nu mai poate cere executarce sili. De asemenea, el nu poste cere rezolujiunea in ipoteza in care incdlcarce obligatiei contractuale este de important minor’, Cat priveste intérzierea ig executare, rezolusiunea este admisibila dar numai dupa punerea in intarziere De reguli, rezolutiunea trebuie si fie ceruti in justi. Daca insi partite convin, nu mai este necesar& interventiajudecatorului. Mai mult, in dreptul evil olandez', partle pot si prevadi in contract conditiile necesare pentru ca rezoly. fiunea si se produca de plin drept. O asemenea clauza este insa incompatibila eu contractul de munca gi cel de locatiune. 114. Caracteristicile recolufiunii judiciare in dreptul civil olandez. 0 dati ce judecdtorul a fost investt cu solutionarea unei cereri de rezolutiune, el nu poste Si oblige debitorul la executarea sili a prestaici. Numai debitoral are un drept de opfiune intre executarea silité gi rezolutiune. Judccatorul este obligat sa respecte cadrul procesual stabilit prin cererea de chemare in judecata Rezolutiunea poate fi asociatd cu daunele-interese. Aceastd solufie subliniaza ccaracterul de sanefiune civild al rezolutiunii. SECTIUNEA 7 ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTIUNIL IN DREPTUL ENGLEZ HIS. Cazurile de neexecutare care justifica rezolutiunea in dreptul englez. Clauzele contractuale, potrivit dreptului englez’, sunt fie esenfiale (asa numitele * Penzureolujunca in dreptul civil lander, ase vedea A. J.O. Van Wassenaer, Pays-Bas, Rapport ‘ational, “Les effets des conrats dans ls pays du marché commun, cl. supra, p. 115-116 * Pentru concepcle de neexccutare a contractului (Breach of contract), de sanefiun pentru ncexe- ‘utaea contractului (remedies) si de rezolujune intemeiat pe neexcculareacontractulu (repudiation sau rescission), a se vedea: L.-J. Constantinesco, Inexécution et Faute contractuelle en droit aré (Droit Francais, Allemand, Anglais), W. Kohlhammer Verlag Stuttgart Librairie Encyclo- ‘edique Bruxelles, 1960, p. 122-131; C. Bouscaren, R. Greonstein, A. Cordahi, Les bases du droit Angas. Textes et Vocabulaire, Ophrys, Paris, 1981, p. 122-126; J. M. Caughran, Angleterre. ‘Rapport national, in “Les effets des contrac das les pays du marché commun’, et. supra, p. 239- 241;G. H.Tretel, Law of contract, Eighth Edition, Sweet & Maxwell, London, 1991, p. 731-762; J C. Smith, The Law of Contract, Sccond Edition, London Sweet & Maxwell, 1993, p. 203-224 . ity p. 111-122 ; F. G. Kempin, Jr, Historieal Introduction to Anglo- ‘American Law, Second Edition, West Publishing Co,, St.Paul, Minn. 1973, p. 189-215, Aspect le reth conditions), fie neesentiale (asa numit Geptul englz 0 treia categone de i diard (innominates terms). Distineya tractuale nu depinde, in primul rnd, tide voinfa inter a pirilor ‘Dacé o parte nu executé una din clauzele si aleagi intre a confirma sata desfiinta oon fn primul caz, contractul este mentinut in cutate poate fi obliga la plata daunelorsnterse Agia a ipotead creditorul nu are dreptul si cea’ exeeuure ate pea tae rai, true contactless in fin, cen ve Byres proprile obligail asumste faté de debtor ina dou sine, cedroel ne finfeazh contract, afl init pie nv mai tebe dace care s-au obligat; de asemenea,rezluiunea poate f stocnt vs deat ge rese; creditorul are dreptul insd numai ls dauele terse pent teers prejudiciului previzibil Neexecutarea clauzelor neesentiale di dreptul creditorului si ceard daune- interese, dar el nu poate desfiinta contractul. Clauzele de natura intermediard (nominates terms) pemit pirjilor si aprecieze efectele neexecutirii nu in raport cu caracterul esenial sau neesengial al acestor clauze, ci in functie de consecintele neexecutirii: dac& acestea sunt importante, creditoral poate desina contact cand constinle exec nu au o gravitate deosebita creditor are dreptul doula daune-iterse indreptl sin 9 ne caries). Dap 1962 ai ite atch avd o natu ier, te catego de clare con, * femenifostincapsul conven 116 Career a dane Ree ssus cf, in dreptul englez, creditorul obligatiei neexecutate nu are °° oot ne executarea siliti in naturd a datoriei si rezolutiune, ci doar om asd bol intre executarea silt indirect si rezotjune. Aces opine WO CE Tt tne cava una ach ut ne ie ei he trent sau aligatle previa pec ew situate doar dacd efectele neexecutirit SUD BYE os sncune mu in ipotezele in care creditorul are dreptul la rez0 m4 ann contac are crater udiciar, find sufient vin eon ite Daca totui este sesizat tribunal leit») uns ce Obligarea la daune-interese si rezolutiune, —az Pepe cif ela ditorului. Roluljudecdtorului se manifest ins 0 RET yy retort ‘contractuale, el apreciind daca neexecutares # sor de a desfiinta contractul. jati cu daunele-interesty Cand este admisibila, reson aa fudecatorul acorda despigubiri numai dacé Rw duns mese sed ai 6 woes aes eecarop en 4G HT ate fi 800 reditoral lace sora, 9 96 eet itp DENS190_REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE intruedt rezolusiunes nu are earacter judiciar in dreptul englez, nu opereaz, distinefa intre rezolutunea judciara si cea conventionala, Totus, pitile pot introduc fn contract clauze conform citora, in cazul in care intervin anumag evenimente sau anumite imprejuriri ulterioare incheierii contractului, acesta va fi desfiintat de drept, fri a se mai aprecia daca este vorba de neexecutarea unc; clauze esentiale si fir « mai fi necesari 0 declaratie de rezolu creditorului’ tiume din partea SECTIUNEA 8 ASPECTE ALE REGLEMENTARIL REZOLUTIUNIL IN DREPTUL AMERICAN 17. Specificul reglementarit contractelor in dreptul american. Spre deo- sebire de multe din ordinilejuridice care aleatuiese familia dreptului continental, in dreptul american nu se face distinctie intre contracte civile si contracte comerciale, Codul comercial uniform (Uniform Commercial Code ~ UCC) con- fine, pe lngi reglementiri aplicabile unor speci de contracte, si reguli cu saracter general. Dar acest cod se aplica tranzactiilor cu privire la bunuri (transactions in goods); notiunea de bunuri are insi un inteles specific, desemndnd “toate lucrurile (incluzand in special bunurile manufacturate) care sunt mobile la data executarii contractului”, potrivit definitiei date in sectiunea 2-105 (1) UCC. in miisura in care UCC nu a modificat insi reglementirile Privind tranzacfiile avand ca obiect bunur, in infelesul aritat, riman aplicabile principiile common law and equity’, dupi cum se precizeazd expres in secfiunea 1-103 UCC. 116, Posibilitagile recunoscute in dreptul american in cat de neexecutare @ Contractului. Sistemul common law and equity consacra patru posibilithi j "In acest sens, se vedea JM. Caughran, op, A se-vedea G. D. Schaber, C.D. Rohwer, 1990, p17 » A se vedea J. E. Muray, Jr, Cases and Materials on Contracts, , The Bobbs-Meril Co. Indianapolis, New York, 1976, p. 667-852; D. H. Veron, Contracts: Theory and practice, Matthew Bender & Co, New York, San Francisco, 1980, p. 6:1 pind la 6-106. Pent efectole ‘eexccutinit contractului de vanzarc-eumpérate reglementat de Codul Comercial Uniform, 8 = vyedsa R. H. Folsom, A. A. Levasseur, Pratique du droit des affaires aux Etats-Unis, Dll Paris, 1995, p. 201-206, 240 acts, West Publishing Co. St Mian, “4 AHP oe eae i rep iy a Gate editor fs outa ewe dene Nofunen de rezolutune (rscsin) exe foeny MeN 4 bie deshinfarea contractului ea urmare a cron (mistake p wa ei cw ambele pirti in momentul inchcerit contract! ci M8 una sa contract bilateral, plrtle convin si desinjeze vechat cyte €! inten ia mul contract si si incheie, i Jocul acestuia, un nou contact. Ton, cl pute ic, in issic ‘in mod implicit, ‘termenul de reaolufiane (rescission) este uileat peu a expla ewuge (resttation), adic8 wna dine cele pata posbiliip pe eae rane tat Cbligail neexeeuat extn Asfel, in ipoteza neexecutiri obligato (breach of contact poate cea juste dares pect a ee trebuit s8 obtind dacd sar fi exceutt conracul (emecaton damage valoarea presatilor executate deo parte in favre eleiatca ref execute obligail (resistin), ie valoare chlor Bed cedarpek tru desfigurarea anumitor actiuni pe baza credit’ ci va fi exeutt conti fncheiat cu debitorul (reliance damages)’ sau obigaea dbitorlu ie exccusrea silitd in natura (specific performance)’. Executarea siliti in naturi este admisibilé insi numai in mod exceptional, respectiv numai in cazurile in care tribunalele (cours) apreciazi cA nici uma din primele trei posiblititi nu este adecvaté pentru repararen deplnd complet a prejudiciului suferit de creditorul obligatiei necxecutate. in asemenca cazuri, tribunalele au facultatea de a emite o hotirire pentru exccutaes silt in natura, dar numai daci reclamantul poate demonstra ci daunee-interese (money it suferit’ damages) nu ar compensa in mod adecvat prejudicial ‘Mai trebuie retinut ca nu este posibil cumulal intre doud perpen [osibititaile pe care le are creditorul obligatii neexecuate. Astfel creditor ia damages resin elcome trebuie si aleagi intre expectation damages, ee Mal mult, cum am vizut, ce de-a pate psa barat subsdiart apot cu ceca ei pos i Men, 138, "Ase yede Mca, Contract ed, Wes aig Pl re itp OSA >In acest sem, a se vdea JE Mumny, ren lo J bit > thidem, 5. ern “retains xi perma Sg igi oman as veda DH eran tn 21S Ee bern, 450, Petry cco ches abe ead aur Ee pus€ Raber a tak 2 : cap 51-98 6 Sab RN ET "Ase rd ann 0 Se cram theta ra casa evades JM. Frdman, of SA se veten 1M Fic, op-eilap 2 HID: biden, 70-107 a192 REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE. Asadar, chestiunea desfiinfirii contractului nu este pusi in mod explicit in A se vedea H. Kélada, Code civil du Quebec annot6, Carswell, Ontario 1996, Des obliss tions, p. 108-109. _ stringy Aspect oe restau ing 120. Caracteristcie recoluiunt i vein fo face, n mod expres, distin ine eg Sg satura contractli uv executare dino dat sau cos a i fant de Apo, principiul general al rezoluun exe ogee EL pari. Int-adevir,cénd neexecutaen este minor, de ee O88 Sa eat 8 nu exist drept la rezolution sau eatice in nana, 8 porfionalé a obligate: credtoruui este ecu wer oni parse. Numi dack nu este posibilsredneeea pone Ze parfialé nu di dreptul la rezolutiune, ci doa a daunesnterece URS Creditorul are un drept de optiune inte dre des cers execute si lierea contractului sinalagmatic. Mai rezulti cd rezolujunea gi rcaileres sont sanctiuni civile pentru ci ele sunt o stemativa la executes sits nanas ct aceasta din urmd nu ar fi posibilé dct ar exist cau stint de nar ob impiedice executarea sisi initure vinovihia Desi textul nu prevede expres, nu este excl posiilitaeacunulrrexo Iufiuni sau rezilieri cu daunele-interese De regula, rezoluiunea si rezilicrea au caacter jut, Tots, nd debi tonul este de drept in itirzire pentru exceutarca obliga ale su ind mow exceutat accasti obligaic in tsmsnul fin! prin panes in ities, cee fanctuni pot fi aplicate direct de ite err, print dela unatalide rezolutine sau reziliere (at 1605) BBfectele rezolujiuni se produc cu caacer era, piri ind obit resttuie toate prestaile primite, in timp ce efctele elie se produe nuns pentru viitor (art. 1606), SECTIUNEA 10 ‘ UNIT ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTTU DREPTUL CIVIL DANEZ jul civil dane, Principral cent al ch uni in dreptal a al recon met. $3 121. Caracterul excepti i ezalutiunii nui este recunoseut in dreptl et : se ves fs. ccna i dra civil St 4 Pentru problemele peivind revolute’ in OO secre ne Rapport national, in “Les es 3 275.299, EE ~@=6|194 _REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE facultatea pe care ar avea-o ereditorul de a alege intre executarea silt rezolutiune i-ar da posibilitatea sé adopte un comportament arbitrar cu privire 1g contract si si exercite presiuni asupra debitorului, desi in contractul pirtilor ny existi o clauza expresa privind rezolutiunea Sub influenta dreptului englez se admite ins, in mod exceptional, ci daca incalcarea obligatilor contractuale se referd la un aspect fundamental, esental, astfel ineat s-ar crea un dezechilibra grav in raporturile dintre parti, dreptul de a cere rezolutiunea conventiei este recunoscut. Aceasti idee are insi doar o valoare generala, iar rezolutiunea este posibilé numai pe baza asocierii acestei idei cu dispozitiile legale, uzantele si cutumele care reglementeaz’ diferitele contracte speciale, Astfel, in materia contractului civil de vanzare-cumpirare, legea conditio- nneazi dreptul de a cere rezolutiunea de existenta unei incilcini esentiale si fundamentale a obligatiilor contractuale. Aceasta conditie este precizati de lege si in ipoteza speciald a vanzdrii-cumpararii de bunuri imobiliare. De multe ori, aprecierea caracterului fundamental sau nefundamental al incaledrii obligatillor contractuale se intemeiaz pe uzante si cutume sau pe vointa interné a partilor in momental incheierii contractului. Alteori, parle pot si introduc in contract o clauza potrivit circia se poate cere rezolufiunea contractului dac& exist motive temeinice de naturi si ducd la concluzia ca debitorul nu va executa obligatiile sale. Aceasta posibilitate existi ‘inst numat in 1poteza contractelor cu executare succesiva, fiecare prestatie fiind ‘considerata ca formand obiectul unui contract distinct. Insolvabilitatea sau falimentul debitorului sunt temeiuri suficiente pentru a aprecia ca acesta nu mai poate executa prestafile la care s-a obligat in momentul incheierii contractului. Ca urmare, creditorul are dreptul si ceari rezolutiunea contractului. In aceste ultime doua situafii, este vorba de 0 asa numité rezolutiune antici- ‘pati: a contractului; altfel spus, creditorul poate si ceard desfiintares contractului chiar inainte ca datoriile debitorului si devind scadente. Executarea partial a obligatiilor avind ca obiect o sumi de bani ou il impiedica pe creditor sa ceard rezolutiunea integrald a contractului, acest drept nefiind ins recunoscut in cazul celorlalte obligati 122, Rolul judecitorului eu privire la rezolutiune in dreptul civil danez. De reguli, rezolufiunea mu are caracter judiciar. In ipotezele in care legea precizeazt expres imprejuririle care dau dreptul unei parti de a proceda la rezolujiunes contractului, aceasti parte se poate prevala de rezolufiune fird a mai face apel Ia un tribunal. in practied insi, datorita caracterului vag al nojiunii de incilcare fundamentald a obligatiilor contractuale, pirtile se adreseazi de cele mai multe ori tribunalelor pentru a dispune rezoluiunea contractului sinalagmatic. . De asemenea, interventia judecdtorului este necesari ori de cate ori trebuie si Se aprecieze asupra intinderii rispunderii pirfii care se face vinovatd de ular cOntraculi, coeae= resupine¥ sbiliea a 3 oan = i si le fac pentru a-si procura un bun de natura ceil renee 123, Recolutiunea conventionala in dreptu cit donee da una dintre ele nui exccutd obliga, ead et indepen eontractul ca desfintat,fré nici o alti formalist spkimenacl Reteos inscrie asemenca clauze in contract este actea de a4 protja pe creditor de eveotuala insolvabilitate « debitorulu. Tinind inst seama de seat jen dreptul creditorului de a desfinta contractul este cenzurat de judecitar la, adevir, cénd insolvabilitatca debitorului nu est in afer de once nd, nalul investit cu examinarea acestei probleme poate areia ed mu se justfcd rezolufiunes. SECTIUNEA I ASPECTE ALE REGLEMENTARIT REZOLUTIUNIL IN DREPTUL ISRAELIAN 124, Cazurile de neexecutare care jest ee aon Araelian. Conform art. 2, paragraful 7 (8) din Lee ec aioe vin eexecutaea conratuli’, dacio parte mv exe TT ln tn contrat sinalagmaic, ceaalt parte ee inden A nals Gare eexecutarea are caracter fundament =o (Fundamental breach) io situatia cind ee eco Tezonabili nu ar fi incheiat contractul dact pit aeieamanen oct sn cnc 8 edrepo anlo-amerian, care wife 6 OEE andr Aeironeai rome) ae sete i So es aparrttcs enn ences ROR et en 7 Adoptat et La 7 decembeic si co ae Sule eo pica fn Ase Nee wa La eM als Te olin European Lal Tras University of Jerusalem, 1994, p 607-612106 _ REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE consecintele sale ori in ipoteza in care partie au stipulat in contract ci'o anumiti formi de neexecutare va fi priviti ca fundamental (art. 2 paragrafil 6 din acecasi lege). Dac neexecutarea contractului nu este fundamental, creditorul are totusi dreptul la rezolutiune daca a acordat debitorului o prelungire a termenvlui de executare, iar contractul nua fost executat intr-un termen rezonabil dupi acordarea acestei prelungiri, cu exceptia situatiei in care circumstantele eazuhui ar face ca rezolutiunea contractului si fie injusti; exceptia ca rezotutiunea este injusta nu va fi primita decat daci debitorul o invocd intr-un tennen rezonabil dupa ce a primit notificarea de rezolutiune conform art. 2 paragraful 7 (b) ‘Neexecutarea partiald a contractului justified rezolutiunea daci are caracter fundamental; rezolufiunea va fi ins de asemenea partiali, cu exceptia cazului in care neexecutarea partial constituie incdlcare fundamentali a contractului ca intreg, situatie in care creditorul are dreptul si aleagi intre rezolutiunea part sicea totald, conform art. 2 paragraful 7 (c). 125, Caracteristicile rezolutiunii in dreptul israelian. Asa cum rezults din reglementirile prezentate mai sus, dreptul israelian nu recunoaste principiul re- zolutiunii, desfiintarea contractului fiind posibila numai in situatiile in care cilcarea obligatiilor contractuale este fundamentald sau in cazurile in care, desi neexecutarea nu) are caracter fundamental, debitorul nu gi-a indeplinit obligatia induntrul termenului acordat de creditor. Totusi, o astfel de descriere a ipotezelor in care se aplicd rezolutiunea acopera aproape intreaga arie de manifestare a nofiunii generale de neexecutare a contraetului, Desfiinjarea contractului ca urmare a neexecutarii obligatiilor unei parti nu este strins legati de ideea de vinovatie a debitorului, Sub acest aspect, ca si in privinta celorlalte solufii adoptate in materia rezolutiunii, dreptul israelian a fost influentat de dreptul anglo-american. Rezolutiunea nu are caracter judiciar, ea operand pe baza unei declaratii de desfiintare a contractului comunicate de creditor debitorului intr-un termen tezo- nabil care incepe si curgi de la data la care creditorul a luat cunostinté de inc area contractului, in toate ipotezele in carc creditorul a acordat debitorului 0 Prelungite a termenului de executare a contractului, declaratia de rezolutiune va putea fi dati numai dupa expirarea prelungirii (art. 2, paragraful 8 din Legea privind remediile pentru neexecutarea contractului), Din modal in care este formulat textul art. 2, parageaful 7 (a) din acceasi lege (creditorul este indreptifit) rezulti ci se recunoaste creditorului dreptul de @ alege intre executarea sil contractului. Aceasti optiune este inlituratd'in cazul in care executarea ‘nu mai este posibili sau ar presupune munca sau serviciul personal al debitoru- lui, precum si in situafia in care ordinul de executare im naturi ar cere 0 suprayeghere nerezonabild. din partea curjii care 1-a emis sau executarea in ‘naturi ar fi considerata injusté in circumstantele spejei (art. 1, paragraful 3). Aspect ale reclaim iin in rep i Bfectul principal al rezolutuni este repunerea piggy ge debitorul find obligat si restituie creditorului cna lor in situagia ant temeiul contractului. Di ea fei primite de la ceallta pare. De asemenea, sean bees ce a primit de la acesta pe temeiul contectat restituirea este imposibiki sau nerezonabilé on: det cu valoarea presale: executate in fvoutea eedione Fania esol se apchnmademce ee fraful 9 din acceasi lege) : Coroborind dispoziile art. 2 si 3 din Lega prvedremeile pny neerecutarea contractului, rezulté cd nu existio dhporiie eed coe a interzicd acordarea daunelor-inerese o dat cu rezluiuoea conta Aebitorat ist exprims optiunca SECTIUNEA 12 ASPECTE ALE REGLEMENTARH REZOLUTIUNI IN DREPTUL ELVETIAN 126, Cacurile de neexecutare care justi recelfnea In rept cette Dacé o parte intirzie si-gi execute obligais nical dntrun conte’ Matic eeallts parte poste si i sabeas un temen we i SOE ompetente si. fixeze un termen convenabil pena excco: DAM! OY fermenului acordat, dack debitorul nui exccut oblgwbs ch Sl eari executarea silts in natu cu dauneineres= MERI a, Aeclaratie imediat dupitexpirarea termenulu crema e eit sreditoral poate si aleng inte daunesintrese (EPA Ty in Cal Aatorité neexecutarii sau si ceard rezoutiunea $2 obligatilor elvetian’). ; Tremp cacti a sbi din atitudinea debitorului cd nu-si v8 indeplins Pen pent ct Zierii,executarea in natura obligatici mi Pr Se exceu ‘find, conform clauzclor contractulu, obligs ia trebuie aut sau thauntrul unui termen determins art, 108 din acl 9 ‘Codd des obligations, du 30 m="19§__ REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE 127, Caractere recoutunit in dept eveian, Rezult din ede wa sus ed neexecutarea de citre 0 parte a obligatilor nascute dint-un contract sinalagmatic da dreptul celeilalte parti sd aleaga mai intai intre executarea slits in naturi cu daune-interese pentru intirziere si executarea silita prin echivalent Aceasta alegere trebuie si fie ficutd insa, printr-o declaratie, imediat dupa ve obligatia a ajuns la scadenté, in cazurile previzute in art. 108 din Codul obligatilor elvetian ori dup expirarea termenului acordat de creditor, conform art, 107 din acelasi cod. in al doilea rind, daca s-a facut declaratia de renuntare la exccutarea in natura, creditorul are apoi dreptul si aleagi intre executarea silts prin echivalent in forma clasicd a daunelor-interese si rezolutiunea contractului In cazul in care partea interesati opteazi in favoarca rezolutiunii contractului, ea are dreptul si refuze executarea propriei obligatii si si ceari restituirea prestatici “deja indeplinite. Totodatd, rezolutiunea poate fi cumulata cu daune- interese reprezentind echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutirii cuntractului de eitre debitor, ctu exceptia cazului in care se dovedeste cd nici o ‘greseald nu poate fi imputati acestuia (art. 109 din Codul obligatiilor elvetian) SECTIUNEA 13 ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTIUNIT IN DREPTUL CIVIL SPANIOL 128. Reglementarea rezolutiur art, 1124 din Codul civil spaniol Redactat in termeni aseminatori cu cei ai art. 1184 C. civ. francez gi ai art. 1020- 1021 C. civ. romén, art. 1124 C. civ. spaniol prevede ci facultatea de a desfiinta (a rezolva) obligatiile este implicita in obligatile reciproce' in cazul cind una dintre parti nu-si indeplineste datoriile. Partea prejudiciaté poate alege intre @ cere executarea sau rezolutiunea obligatiei, in ambele cazuri cu despigubiri Pentru prejudiciul suferit. "Art {124 din Codul civil spaniol are wrmtoril Gontinat: “La faculted de resolver las obligaciones se entiende implicita en las reciprocas para el caso de que uno de los obligados ne campliere lo que te incumbe, El perjudicado pour escoger entre exigr el cumplimiento o ta resolucién de ta obligacién, om et resarcimiento de dands y abono de intereses en ambos casos”. Termeni “las reciprocas \desemneaza rapture juridiceobligatonalc in care pile au dreptut i datorireciproce. Aad toxtalart 1124.C. civ. spaniol nu trimite la comtactele sinalagmatic, ci a obligaile recipro% in aceagi sens, in doctrind ste utlizatinotiunea de abligal sinalagmatice. Aspect ae resound S129. Cazurile de neexecutare care jus iol, Rezolutiunea desemneazi, ed re gntactului ca sanctiune pentru neexecuarea egy ct gi desfiintarea contractului ca urmare ¢ apeini Desi termenul este . commu, tty cele probleme ~ neexecutarea culpabili obligatilor imme dou lemei riscului contractual ‘executare ~ sunt tratate distinct ‘Cit priveste rezolutiunea contractuui sinalagmatis. ‘eulpabile a obligatilor de catre una dintre pis, Sanctiune pentru sivaryirea unui fa prejudiciate’ ol rep cit sea sin ean repel iit {esi ait destjarea cbiuic une pe egullor de rezolvate g sibiites fort de @ umare a necxecuint octring spanioli o calif ree ilicit $i mijloe de protic a pic Desi Codul civil spaniol consacra princpiul genera al rezluuni, destin. farea contractului cu ttla de sanctiune nu ese admis in jurspudent pails pentru orice fel de neexecutare a contractuli ‘Astfel, in doctrina’ i in jurisprudentaspanilds-«fcut distinct, mi ati, fnfre incalcarea grav a obligatiilor contractuale gi necxecutarea care are un fearacter minor; rezolutiunea poate fi pronunitd de judecitor mma dack este vorba'de 0 incilcare gravd, serioasi a datorilor asumate. Aceast dstincie a fest orticata pentru c& introduce un element arbitra in aprecierea pe care o fice judec&torul sesizat cu o actiune in rezotutune Im locul acestei distinctii, ar fi rmult mai wil si se tind seama, pe deo parte, de ‘gclasificare mai nuantati a neexecutiritobligaior contac i, pe de a ‘parte, de principiul bunci credinte care trebuie si ciuzeasc fototdeauna partes Indreptiitd la actiunea in rezolu Jn acest sens, s-a precizat cf rezolujunea poste fi Ingazul neexccutiri totale, cis in cazul neexcetii pre 4 ou fi ens in od abc dar cu conditia ca actiunea in rezol De asemenea, in ipoteza mod defectuos, rezolutiunea se justified numa! te de creditor nu ar fi utile pentrs imp) ici nu ar Pri acesta la incheierea contractuli artea debitorului im acest sens, a se veden L_ Beso. I Derecho Civil, T. Il, (Derecho de Oblgscone ‘icin, Barceliona Libreria Bosch, 1985.7 Dtronal. TU, “Las relaciones obliga *A se veden L, Berd. 0p. its P Sin acest sens, ase vedes *Pontr toate acostecazur de nex Pe elty. 712-715, Diez Pieaz0, 0. une. ui je natura si duca Ia real Intarzicrea in executare justificd re70" ‘editorul nu mai are interesul si ceard ex m3 ect ncamplimiete 6 (eae car oblate at Sanne iarea scopul ecutarea in tur 0h 1 76-270; Die PID, ria vai 73; Dir Pats 08 ines Scop fr sscepiile deo epartie dit juyiunea dic, cexceutate de piri, da in i avut in vedere de ui mentions ‘din aceasth cauzh, a obliga’200_ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE dreptul civil spaniol. Rezolutiunea arg caraterjudiciar,ceea ce inseamnd cjudeedtonal are dreptul si aprecieze apna cazurilor de neexecutare care justified aplicarea acestei_sanctiuni. facultatea pe care 0 are judecdtorul de a aplica sanctiunea este asociatd creditorului intre dreptul de a cere executarea s fiunea contractulu. Desigur, optiuni itd si dreptul de a cere rezolu. Problema neexccutirii reciproce si culpabile a obligatilor a primit o rezol. ‘are specifi’ in jursprudenta si doctrina spaniold. Astfe, in loc de a se accepta rezolutiunea contractului pe baza aga-numitei culpe comune', s-a recurs la analiza comparativi a faptelor ilicite si culpabile sivargite de parti prin incil. carea obligatilor contractuale pentru a se stabili care dintre aceste fupte deter. mind aplicarea sancfiunii desfiintarii contractului; in acest sens ar trebui si se find seama fie de eriteriul priortatii cronologice, fie de criteriul cauzal, fie de criteriul proportionalitaii. Pe langa rezolujiunea judiciara, jurisprudenta spaniolé a admis 51 rezo- Jutiunea extrajudiciara. Doctrina a preluat aceasta solutie, fara a preciza daca este necesard sau nu o clauzi contractual expresi care si prevada posibi litatea desfiinyrii contractului pe baza declaratici unilaterale de rezolufiune. S-a observat doar ci declaratia unilateral de rezolutiune nu trebuie si indeplineasca © conditie specialé de forma. Totodata, in jurisprudenta s-a statuat cf tribunalul isi pistreazd dreptul de a cenzura desfiinfarea con- tractului pe baza manifestarii de voinfa a creditorului, verificind la cererea debitorului dacd exist intr-adevir o neexecutare gi daci este oportund rezolutiunea? Principalul efect al rezolutiunii, in situatia contractelor cu executare dintr-o dati (uno ietu), este restituitea prestatiilor executate de parti (repunerea in si- ‘tuatia anterioard). Dac nu este posibila executarea in natura a obligatici de restituire, se poate recurge Ia executarea prin echivalent, adicé Ia plata unci despigubiri {In ipoteza contractelor cu executare succesiva, rezolutiuea nu mai produce ‘efecte retroactive (ex tunc), ci numai efecte pentru viitor (ex nunc) ‘Cumularea rezolufiunii cu plata daunelor-interese este expres previzuti in art.1124 C. civ. spaniol, 1 A se vedea supra, nr. 53, * Tm acest sens, ase vedea Di eit p72 eral de rezone, ase vedea Dicz-Picazo, op. cit, p19. 201 SECTIUNEA 14 | I een depen ASPECTE ALE REGLEMENTARII RE; 201 IN DREPTUL BULGAR UTUNE 131. Cacurle de neexecutare cae justifickrecoluiunea in dep blr Principiul rezolutiunii este consacrt cu vloae gene la Leta pred obligatiile si contractele’ Astfel in art. 87 alin. | se precizeaz ci int-un contact sinalapmaic cred torul poate cere rezolutiunes daci dcitorl nui execu in mad elt! ob fgafia; in acest scop, creditorul trebuic si ii acorde debitorl un temen t20- abil pentru executarea obligatei, notticéndu- ci, dup implinira temesuh, ‘ya socoti contractul desfiintat; noifcareatrebuie si fie fut in fort srs, dar namai in cazurile in care contractal fst nce informa sisi. Dac executarea contractului a devenitimposibil in tuliate su in pare, dacé executarea in naturd nu mai prea inees dato intra debi ‘sau dacd executarca trebuia si se facd neapiratintermenul stabil pin contact, jar termenul a expirat, creditor il poate notifies pe dio, proval ‘socoteste contractul destiinjat firé a mai acorda un at termen (a 87 an 2 din Jegeamentionati. junit i p Agar, de rel, 132, Caracteristicite regolutiun in dep blge, i, de ih tezolujiunea nu are caracterjudicar in dept ne asserts unilateral de rezolutiune din patea creditor In ioe an ‘matice prin care se transmit, se constitu, se reuness 09 peed supra imobillor, rezoluiunes ae ish caret Mier TT ay ‘dacs paratul declara cé-si va executa in natu obliga termen in acest scop (art 87.3) suigitr ee wish Ss au excepfia eazului in care neexecutars Pata 2 Ot in nines Iificatiy. interesele a ciror realizare a fost umm ontractului (art. 87 alin. 4). su a tn cnzul conteactlo cu excuse dt Sr tetroa elor ev exeen pl sete, iar in eazalcontatlo 6 rad 48 produc numai pentru vitor. {n ambele APT exc fdnune-inteese pentru proj cuz # (art. 88 alin. 1), ne on 35, ie © “Putin Mona ca Bas 778 Monitrat Orit a Bulgarien. 831996 dino dud, efocle z0utN sunt tare dint-o di, anc ric ae!202__ REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE priveste efectele fai de tert, rezolutiunea contractelor s nu determina desfiintarea drepturilor dobandite de terti inainte cererii de chemare in judecata (art. 88 alin. 2). Distinetia dintre neexecutarea culpabilé 1 imposibilitates fortuiti de exeey. tare a obligatillor este marcatd in art. 89 din Legea privind obligatile $i contrne, tele. Conform dispozitiloracestui text, dacd obligatia uneia dine pai se stings datorta imposibilitati executiri,contractul este desfinfat de deept. Cand impos siblitaten de executare este partial ereditorul poate cere diminuarea propries obligatii sau rezolutiunea judiciaré a contractului dacd nu are interesul 44 primeasca o prestatie partialé SECTIUNEA 15 ASPECTE ALE REGLEMENTARII REZOLUTIUNII iN CONVENTIA NATIUNILOR UNITE ASUPRA CONTRACTELOR DE VANZARE INTERNATIONALA DE MARFURI 133. Cazurile de neexecutare care justificd rezolutiunea in Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vanzare internationala de marfuri Preocuparea de a uniformiza solutiile diverse adoptate in legislatiile nationale pentru rezolvarea aceleiasi probleme de drept a condus, intre altele, la adoptarea Aacestei conventii. Desigur, forta obligatorie a acestei conventii depinde de rati- ficarea ci de citre statele membre ale ONU. Chiar daca problema rezolujiunii ete reglementati in conventie numai cu privire la vanzarea-internationala de marfuri, nefiind deci vorba de consacrarea principiului general al rezolutiunii, {otusi solutiile adoptate sunt semnificative pentru tendintele care se manifesta la nivel international. Reglementarea adoptati de Natiunile Unite este influentata atit de dreptul anglo-american, cét si de dreptul continental. Necxecutarea anticipata (antici- Patory breach)’ si neexecutarca esentiala sau fundamental (fundamental breach) sunt notiuni caracteristice dreptului anglo-american. in schimb, pier- derea suferitd (damnum emergens) si cistigul nerealizat (lucrum cessans) sunt nofiuni specifice dreptului continental, Astfel, in art. 72 din Conventia’ Natiunilor Unite asupra contractelor de vanzare international de mérfuri (CNUCVIM)’ se prevede ci “daci inainte de | Penira accasta noun a xe vedea D-H. Vernon, op. eis p- 10-118 pind la 10-170 * Rominia,a aderat la aczasts Convenjic prin Legea nt. 24 din 6 martic 1991, publicaté in Monitorul Oficial, Partza I, nr. 54/19 martic 1991 Aspect ae reli ny exceutrid contractului este manifest cd 9 pane ental a contract, cela pane patos decree a ant, 73 contract poate i declarat zl de cer feo 2 5, tai, fie eu privire la inte contact dek exe vera ye 2 iar debtoal mii exseui o Pes au ad ma a eexeouare, “Se va produce o contvenie centala eae = obligatilor viitoare in privigs 134, Caracterstcile ecolutunt in reglemenarea CNUCVIM, Reo. nea se produce, in aceastireglementr, print dca utr de fiinjare a contractului. Dac’ dispune de timpul neces, rfitonl web roifice celeilalte parti in condi rezonabile ite de rezlyjaae (et 12 alin, 2). Notificarea nu mai este neces dat debitoral a deviant ci nasi va executa obligatiile (art. 72 alin. 3). Conventia face distinctic intre neexecutarea culpabilé si inpoibitaca fortuitd de executare. In acest ultim caz, debitorul este exonerst de rispundre daci dovedeste c& neexecutarea “este determinalé de opieic independent de ‘yoina sa sic nu se putea astepta in mod rezonabil din pata ci oi in con- siderare Ia momentul incheierii contractuli, so previ of so depigeasc sau '84 prevind ori si-i depdseasca consecintele” (art. 73 alin.) fects! principal al rezoluinii ee deinen coach est Tetroactiv, pirtile fiind liberate de obligate neexecutate. Presale execute se ituie in mod simultan, T Rezsutunea poate fi cumulati cu daunee-itres (at 81 alia. 1)CONCLUZI Indiferent de perspectivs,istoricd sa i bePtobleme comune ale sinerntae oa aan ee instrumentul fundamental prin care se realizeak soldasaer jade on membrii unei comuniti, Dinte tate contatle, cele snare mona : sinalagmatice exprinis cel mai bine accasti fimetie de a de cocrent sferi atilor patines ‘component’ esentialé a oricire soviet. oe Tnfelese ca modalititi specitice de exceuare slit prin eshivalet a cle gatiilor miscute din contractele sinalagmatic, rezoutunes si erie au parcus 0 evolutie conceptuala in multiple sensuri Pe de o parte, in dreptul roman au fost reeunoscute numa forme particule ale rezolufiunii, caracteral pretorian al acestui sistem juridic explicnd preoeu- parea constanti pentru dezvoltarea practicl a unor probleme coneret i absenla fefortului teoretic necesar pentnt elaborarea unor concepte cu un italt gad de {Eoneralitate. Important este ef, in aceast eta, rezolutunes nu avea caacter judiciar. Tdeea de vinovitie este ined foarte vagi in dreprl roman, ate inct distinetia dintre neexecutarea culpobild i imposiblitatea fori de executare ‘nu este inci operant. Tot astfel, percepfia interdependent obligailornisoule din contractele sinalagmatice este impiedicatd de reducerea nojiunt de cour la fnfelesul de causa efficiens. Totus, iri afi infeleasé toreti aceast iterde- pendenté este intuit de jurisconsui i pracicieni romani ae au ads po Filitatea ereditorului si aleagi, in special in potza contractor remus Testituirea prestaiciefectuate si exccutare sili «presi! cell or ‘ee fn Evul Mediu, mai ales in Franfa, sub influenia Ss coe in Conturate nofiunile de vinovitie si de terdependentl # ae incleash cd 0 ontractele sinalagmatice. Ca urmare, rezolufiunes kl ‘Aceash idee V8 Sanctiune aplicatd pérfil vinovate de neexecarea COMME ni F preluatl i continuat in rept civil i © dM a ne do ia treaga sferd a contracelr sinalagmalice. In vel irs bandeste un caracter judicier, toemel sort a a ‘Din punct de vedere vinovdta presupun o aprecire din partes Jae eee diet dt tchinc ined in sfera notin de rezoiane UT ane, pactal figura juridicd « acestei santiuni (ESCHNEE P engin de genes mpirarea si vinzarea addiction dem) re ind aetna a fost excesivi, confnutul noun der201"206 _REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Aceasti imprecizie a fost extinsé si mai mult datorté inability de redaciae 4 art. 1184 Civ. francez, inabibitate preluati si in redactarea art. 1020 ¢. en omin. Confizia intre neexecutarea obligatiior si condita rezolutori, pe dey arte, precum s! acca dintre neexecutareaculpabila yi neexecutarea fort, po de alté parte se perpetueaza si astizi, desi doctrina si jurisprudent continuu efortteoretic si practic pentru a inlitura aceste neclaritati Ca urmare, au fost limpezite natura juridica a rezolutiunii 51 reziliri, ey forme particulare de executare silita prin echivalent si ca sanctiuni civile Precum si fundamentul $i conditile acestor sancfiuni. Principiul gencval al Tezolutiunii, fapta ilicta, legitura de cauzalitate, prejudiciul, vinovatia, rezo. lufiumea judiciara si rezolutiunea conventional, dreptul de optiune al credi, ‘orului, cumulul rezolutiunii cu daunele-interese, efectele rezolutiunii si ale rezis lierii sunt elemente care contureaza in mod clar conceptual modern de rezolu. tiune, ca rezultat al evolutiei dreptului roman, al vechiului drept canonie si laie din Franta, precum si al dreptului modem francez. Sub acest ultim aspect, este de subliniat e8 dreptul modern roman a evoluat paralel cu dreptul modern francez, desigur sub influenfa acestuia, dar marcind uncori in mod independent clementcle esentiale ale conceptului de rezolutiune Disocierea ordinilor juridice nationale dublata de rigidizaree granitelor ca lurmare a practicilor politice specifice statului national, explica adoptarea unot reglementiri diferite ale rezolutiunii si rezilieri, chiar daci unele dintre aceste reglementiri au fost influentate de dreptul civil francez In plus, evolutia distincté a dreptului anglo-saxon, prelungiti apoi in dreptul american a permis adoptarea unor solutii diferite, chiar daca problema rezolu- tiuni era aceeasi Secolul XIX si inceputul secolului XX se caracterizeaz’ prin ruptura dintre ordinile juridice nationale, astfel incat - la nivelul dreptului pozitiv, al doctrine: si jurisprudentei nationale - rezolutiunea igi pierde claritatea conceptuali Diferitele legisla najionale fie nu mai recunose principiul general al rezo- lutiunii, incercdnd si reglementeze cazurile particulare in care este admisibil rezolutiunea, fie nu disting intre neexccutarea culpabila si neexecutarea fortuitd, fie interzic cumulul rezolutiunii cu daunele interese, fie oscileaza intre acceptarea rolului judecitorului si declarasia unilateral de rezolufiune. Tntr-un sens, s-ar putea vorbi de o adevarata involutie a conceptului de rezolutiune ca urmare a pulverizarii dreptului in ordini juridice nationale si a inguficientei comunicari dintre aceste ordini juridice. © asemenea jutitoat.cste” insi-tributard intelegerii hegeliene a evolutici ideilorde'ta pattigilaré general, dé la relativ la absolut ‘in realitate; lumest ideitor: éa si lurhea in general, inregistreazi. multiple sensuri de misgage, Rremisa esgntiala a oricdrei cercetiri este tocmai infelegerca relativitatii pérspe ee scans oricdrui fenomen. Metodologia stiintific® Post-modema este intemeiati pe caracterul caleidoscopic al cunoaste au ficut un ‘Absolutizarca unei perspective impied fenomenului cercetat, indiferent de natura acest: mater] sau Med Stina jordick mm poste feed atari de wes ay, perspectivelor. Aparent primsjdoasi, o atl deinemseres ceca realitate, tocmai capcanele inerente oricdreiabsolutizin ao Age lind, dubll sens pe cae pcan inept erin - ee particular la general si, ulterior, inapoi la paral» evidentae dear ot trdstriesentiale al lumi ontemporane: pe deo pate pina! ee princi de strucurare nu numai la nivel policy cemamie, eg sey ideilor si mentalititlor, pe de alti parte, abandonarea model para ia favoarea celui al retelel, ceea ce presupune nu mma acepaea divert cg dezviluirea sau chiar construirea canalelor de comunicare inte difenele elemente care compun diversitatea, Cercetarea reeoluiunit si rcilieti in perspectiva istorii hermeneuticd,ceea ce include 5 aboware compar, fnvedereaza inca o data cd oamenii, priviti individual sau in cadrul diferitelor ‘comunitafi, au probleme comune. Dar dimensiunea universali « unei probleme ‘nu presupune in mod necesar, identitatea solutilor. Access problemi poate fi ‘ezolvata in mod diferit, ceea ce este valabil si in domeniul dreptuli Diversitates solutilor nationale de reglementare a rezolutiuni si reziled ma este inst incompatible sea de model. Sub act pect in ily organismele juridice intemationale au claborat i sical = ae recomandin aplcabile in dfeste rami ele dpa od xe obligatorii pentru statele nationale, dar care po sev ca sus inet en in acest context, faird a face o judecati de valoare, se i re evil modelul rezolutiunii si rezilierii - astfel cum “ eS pe dreptului roman, a dreptului canonic $1 i a Fo os ee fancez moder, ev seflelsi in del emis me ce avant care mu pot negli: mi ith ee treo dimensiune general, di nia bie desfiinfarea contractului_sinalagmatic = cee 9 BSI desfiintarea acestuia pe baze imposibilititi st tit te in al doilea rind conceptul de rezoliune # ‘adopte soli mute in Fc pentru a permite doctrinei si jurisprudente! de circumstantele particulate. obfinerea une imagini Fa ee10. Boroi G., Radescu D., Codul de ~ 13) Cerban’ AL, Vanzarea fn ‘a BIBLIOGRAFIE ‘Autori romani 1» “Albu L., Casdtoria in dreptul roman, Editura Dace, C NM Napoca, 18, 2, Albu I, Drept civil. Contracul $i rispunderea oe, ~ Dacia, Cluj-Napoca, 1994; are 3. Alexandresco D. Explicaiume tore prcted dpi ci ‘roman, vol. V1, lagi, 1900; 4. Alexandresco D., Explicatiunea teoretci si practcd a dreptuli civil yomin, tomul 11, editia 1, tomul I, pata I, eda a 2-2, tomul X, __Atelierele Grafice SOCEC & Co, Bucuresti, 1911, 5. Anca P., Filipescu LP., Calmuschi 0., Eremis M-L, incheiereacésétoriei si fectele ei, Editura Academic, Bucuresti, 1981; 6 Anghel L, Deak Fr., Popa ME., Rispunderen civil, Edna Stinjict, Bucuresti, 1970; zs 7. Biicoianu Al., Drept civil romin. Studia de docrini i jurspraen, Vol. Il, Editura Socec, 1943; : ‘ Babiuc V., Riscurile contractual in vnzarea omit interajionl, Eeditura Stingiied si Encclopedicd Bucuetl9@2) oy Beleiu Gh., Drept civil roman. Introducere dreptal civil. Sabi dreptului civil, Casa de i Presi a crmenta i adnate Editura ALL, Bucuresti, 1994; ‘Me Catunean 1.C., Curs elementar ‘Cartea roméincasca”S.A., Bucuresti 19 42) Cantacuzino M. B., Cars de dept evi ei Grove, f a5 5 rae ‘contin url de crept roman, Eis (atu de’ drept compel), Ymerines210 16 25, 26. 27. 29, 30. 31, 32, 33. 34 35, REZOLUTIUNEA 1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Ciobanu V. M., Drept procesual civil, vol. 1, Universitatea din Bu 1986; . Ciobanu V. M.. Tratar teoretic si practic de procedurd civili, vol, 4 Teoria generala, Editura National, Bucuresti, 1996; Constantinesco L.-L, Tratar de drept comparat, Vol. L, Introducere in dreptul comparat, Constantinesco L.-J, Tome Il, La méthode comparative, Libraitie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1974, Cosma D., Teoria generals a actulut juridic civil, Editura Stiintified, Bucuresti, 1969; Cosma D., Contractul de inchiriere a locuintei, Editura Stiinifica yi Enciclopedica, Bucuresti, 1977; Cosmovici P.s.a., Tratat de drept civil. vol. I. Partea Generali, Editura Academiei, Bucuresti, 1989; Cosmoviei P. M., Introducere in dreptul civil, Editura ALL. Bucuresti 1993; Cosmovici P. M., Drept civil. Drepturi reale, Obligatii, Legislatie, Editura ALL Bucuresti, 1994; Costin M..N., Marile institupié ale dreptului civil roman. Ill. Teoria ‘generala a obligatilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993; Costin M., Drept comercial international. Ghid alfabetic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987; Deak Fr., Curs de drept civil, Teoria generald a obligatiilor, Universitatea din Bucuresti, 1960; Deak Fr., Carpenaru St., Drept civil Contractele speciale. Dreptul de autor. Dreptul de mostenire, de Universitatea din Bucuresti, 1983; Deak Fr., Carpenaru St, Contracte civile si comerciale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993; Deak Fr., Contracte civile si asigurdri, Vol. Il, Donatie, inchiriere de locuinte, arendare, asiguréri, rent viagerd, intrefinere, jocul si prinsoa- rea, Editura ACTAMI, Bucuresti, 1995; Deak Fr, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Actami, Bucuresti, 1996; Deleanu I, Tratat de drept civil. Teoria general a obligafiilor, Dreptu- rile subiective $i abuzul de drept, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988; Demetrescu P. 1., Drept civil. Teoria generala a obligafiilor, Editura Didactica si Pedagogic’, Bucuresti, 1966; Dimitrescu Gr., Observatiuni asupra pactului comisoriu expres, Tipo- grafia “Gutenberg” Joseph Gobl, Bucuresti, 1907; Doganu I., Contractul. Consideratit teoretice si practice, Editura “Serisul Rominesc”, Craiova, 1983; Eliescu M., Efectele cisdtoriei cu privire a raporturile patrimoniale dintre sopi, in “Casatoria in dreptul R.P.R.” de Tr. Ionagen $.a., Editura ‘Academie ucuresti, 36, Elieseu M., Transmistuney si inpirteala moyean pa Bucuresti, 1966, ‘mosteniri, Editaa 97, Eliescu M., Raspunderea civilédelictuali, Edita 4 8, Filipescu I. P., Tratat de dreptl familie Edinua arp ee a itu ALL, Bucwey, 195 39. Filipescu I. P., Drept civil Teoria general a obigation Edita Ackil Bucuresti, 1994; g 40. Gherasim D,, Teoria generald a poses tn dep * Academici, Bucuresti, 1986; 41. Ghimpu S., Stefineseu 17., Belgrdeams §, Noten Gh, Dep ‘muneii, Tratat, Editura Stiinta i Enciclopedia, Bucuresti, 197; 42, Hamangiu C., Codul civil adnota, vol. I, Bucuresti 1925; 43, Hamangiu C., Georgean N., Cod civil adnoa, vol Vl, Buerei931; 44, Hamangiu C., Georgean N., Codul ivladnott, vo. VIL Bucueyi 1932; 45, Hamangiu C., Georgean N,, Codi civil adnoay, vol IX; 46. Hamengiu C., Rosetti Bilineseu 1, Baicoiau Al, Tratat de drept cil ‘romén, vol. 11, Editura “Nationale” S,Ciome:, Bucuresti, 12; 47, Hamangiu C., Rosetti Balinescu 1, Blioiamy AL, Trotat de drept civil romén, Vol. I1l, Editura "Nafionala”S. Ciomei, Bucur 1928, 48. Hanga V., Drept privat roman, Eéitura Didactch si Pelagosic, Bucuresti, 1977, ~ 49, Herovany E., Principle proce uae Explains ere ¢ legilor de organizarejudciar, compet s proce de Arte Grafice “Lupta"N, Stil, Buuets 193% 50; Tonascu A., Drept civil. Partea general, Editus Didectics si Pedsoe Bucuresti, 1963; 51. Tonageu Tr. §.a, Tratat de drept evil. V ‘Academiei, Bucuresti, 1967; ¥ sais. drolarea 52. Tonagcu A. Conti pra te ca 73 principior dept civ ron, ES tr 53. Tonayeu Tr., Curs de drept civil Teas abiigaunr, Universe din BEES ayy, Ea 2 54. Lupuleseu D., Drepul de Prom 1B rd Casa de Eat ret ge de prac iii 55, Mili 1, Lesviodax Al, Repertrt TT naan a materi evil a Tribunals Sree, aut anil 1952-1969, Editar Stine Dae rg mater 36." Minuth 1. G.,Repertoriu de Ph Tribunals Suprem saat ret TS a, EBT Baditura $tiinificd si Enccloped fsa, Dieionar 4 57. Muresan M., M. Costin, » V- Us” Sitintfic8 gi Enciclopedic®, Bocues ‘vil romén, Educa fl. 1. Partea General, Edita212__ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE * 2i2:_EEPOLUTINEA SUREPIBSER CONTRACTELON CVU 58. Nacu C,, Comparatiune intre Codul civil romin si Codul Napoleon, Editura Librariei Leon Alcalay, Bucuresti, fa 59. Nacu C., Dreptul civil roman, vol. Il, Editura I. V. Socee, Bucuresti fa; Autori straini 60. Nac C., Dreptul civil roman, vol. Ill, Editura 1.V.Socec, Bucuresti, 1903; 18, Aubry C., Rau C., Cours de droit evi francais ‘apres 61. Plastara G., Curs de drept civil romén, vol.1V, Bucuresti, 1925 Zachariae, tmprimeric et Vibrate générale de juispdenns en 62. Plastara G, Curs de drept civil romén, vol. VI. Bucuresti £a.; p. 82; ee 63. Pop A., Beleiu Gh., Drept civil. Teoria generald a dreptului civil, Univer- 79: Aubry C., Rau C., Cours de droit civil francais d'apes la mathodd sitatea din Bucuresti, 1980; Zacharie, Quatrieme éditon, Tome quaitme, Pars, Inyrmeee 64. Pop L., Drept civil. Teoria generalé « obligapiilor. Tratat, Editie revizuta, > Librairie Générale de Jurisprudence, Coss, Marchal & Cie mpricar, Editura Fundatiei "Chemarea”, [agi 1994; Editeurs, 1871; mea 65. Pop T., Drept civil romdn. Teoria generalé, Editura Lumina Lex, 80, Barbero D., 1! sistema del diritto privato, seconda edition rielaborata da | Bucuresti 1993; [A.Liserre, G. Floridia, Ute, Torino, 1993 66. Popescu R., Dreptul familiei. Tratat. vol. 1, edijie revazuti, Editura 81. Benobr H.-P, Jurisprudence and Codification in Nintents Century Didactica si Pedagogic’, Bucuresti, 1965; Germany, in “European Legal Traditions and Israel’, edit de A.M. 67. “Popescu R., Drept civil. Introducere generalé, Editura Oscar Print Rabello, The Hebrew University of Jerusalem, 1994; Bucuresti, 1994; $2, _Berdejo L., Elementos de Derecho Civil, 7.1, (Derecho de Obligacons), 68. Popescu T. R,, Anca P,, Teoria generalé a obligatiilor, Editura Stiintitica vol. I (Parte General, Delito y Cussdelto), 2-2 edciba, Barcllons Bucuresti, 1968; Libreria Bosch, 1985; 69. Radulescu A. $.a., Legiuirea Caragea, editie critica; Editura Academiei, 83. Bouscaren C., Greenstein R., Cordahi A., Les bases dur droit anglais. Bucuresti, 1955; Textes et Vocabulaire, Ophrys, Paris 198! 70. Sanilevici R., Drept civil. Teoria general a obligatilor, Universitatea BA. Colin A., Capitant H., Cours élementaire de droit ew! francais, voll, “ALI. Cuza” lasi, 1976; editia a II-a, Paris, 1920; Ti. Statescu C., Drept civil. Contractul de transport. Drepturile de creatie 85. Constantinesco L-J., Tome Il, La méthode comparative, Librairie intelectual. Succesiunile, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1974; st on 1967; 86. Constantinesco LJ, La Résoluion des ConratsSrategnan 72. Stitescu C., Drept civil. Persoana fizica. Persoana juridici. Drepturile Droit Allemand, Librairie Rovsseau & Ce Eitan, Pans TOM reale, Editura Didactica gi Pedagogicd, Bucuresti, 1970; 87, Constantinesco Ll Inéxecutom et Fate conracle 0s Cr 73. Statescu C., Barsan C,, Tratar de drept civil. Teoria generald a obliga- (Droits Frangais, llemand, Anglais), W. Kobanies Ves flor, Bditura Academiei, Bucuresti, 1981; Librairie Eneyclopedique Bolts 190 ven primi 74, Stitescu C., Barsan C., Drept civil. Drepturile reale, Universitatea din 88. Garpus iuris civilis, Editi steretypa quate Sire _ _ Bucuresti, 1988; Institutiones, reeognovit Palus Kreuget, Dig TENE anos, 75. Stoenescu I, Zilberstein S., Drept procesual civil. Teoria generala. ‘Mommsen, retractavit Paulus Kreuget, Berit Judecata la prima instanga. Hotardrea, Editura Didactica $1 Pedagogic’, MCMXXII; XIX Les efits du, coma das 1 Bucuresti, 1983; 89, Courtois H, Italie. Rapport national ind de René Rosier, Eaitions a 76. Tomulescu C.St., Drept privat roman, Editia a Il-a, Univesitatea din pays du marché conmun’” sous le die ce Bucuresti, 1977; Pedone, 1985, Paris; onl nes e508 CORE 77. Zinveliu 1., Contractele civile instrumente de satisfacere a intereselor 90. Caughran J. M., Angletere: RoPPOT ANT aon de Rent ccetifenitor, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1978; dans les pays du marché commun’ 5 sn Coil Code i © © Bditions A. Pedone, 1985,Pat5 ud the D1. Crabb HL, The Constittion oe eon, coor, 1982 Con Introduction, Fred. B. Rothman’214 9 93. 94, 95, 96. 97. 98, 99. 100, 101 102, 103. 1o4. 105. 106, 107. 108. 109. 10, REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Dicz-Pieaz0, Fundamentos del Derecho civil patronial. T. Il, “Lay relaciones obligatorias”, IV-a edicion, Madrid, Civitas, 1993, Dimitresco Gr., De la condition résolutoire dans les contracts, V. Giard & E, Briere , Libraires-Eiditeurs, Paris, fa; Domat J, Oeuvres completes, nouvelle édition, revue, corrige’ ey augmenteé par J. Remy, tome premier, Alex-Gobelet,libraite, Patis, 1835, Doucet M., Avant-propos. Code civil général autrichien, Edition, Apedone, Paris, 1947; Dupare R.F., Belgique et Luxembourg. Rapport national, in “Les ettets du contrat dans les pays du marché commun” sous la direction de Rene Rodiere, Editions A. Pedone, 1985, Paris; Feron D., Danemark. Rapport national, in “Les effets des contrats dans les pays du marché commun”; sous la direction de René Rodiere, Editions A Pedone, 1985, Paris; Folsom H., Levasseur A. A., Pratique du droit des affaires aux Etats- Unis, Daltoz, Paris, 1995; Friedman J. M., Contract remedies, West Publishing Co, St. Paul, Minn., 1981; Josserand L., Cows de droit civil positif frangais, volII, editia a Il-4, Paris, 1939; Kélada H., Code civil du Quebec annoté, Carswell, Ontario 1996, Des obligations; Kempin F. G., Jr, Historical Introduction to Anglo-American Law, Second Edition, West Publishing Co., St. Paul, Minn., 1973; Laurent F., Principes de droit civil francais, tome dix-septidme (4-¢ dition), Bruylant ~ Christophe & Cie, Editeurs, Bruxelles, Librairie A Maresq, Aine, Paris, 1887; Mazzeaud H., L. si J., Lecons de droit civil, 11, \-er vol, par F. Chabas; VoL, editia a Illa, Editura Montchrestien, Paris, 1966; Muller W., Partie genérale du BGB in “Introduction au Droit Allemand, Tome Il, Droit privé” sous la direction de Michel Fromont, Alfred Rieg, Editions Cujas, Paris, 1991; Murray J. E., Jr., Cases and Materials on Contracts, The Bobbs-Merill Co., Indianapolis, New York, 1976; Planiol M., G. Ripert, Traité élementaire de droit civil, vol.I, Paris, 1926; Planiol M., Traite elementaire de droit civil, vol.I, editia a V-a, Paris, £.2.; Plessing W. D., Allemagne, Rapport national, in “Les effets du contrat dans les pays du marché commun”, sous la direction de René Rodier, Editions A. Pedone, 1985, Paris; Pohtier R.-J., Oeuvres adnotées et mises en correlation avec le Code Civil et la legislation actuelle par M. Bugnet, deuxitme édition, tome deuxidime,E, Plon, Nourrt et Cie, Paris, 1861, TH. Pohticr RJ, Qewres, vol Il, Marchal Paris, 1890; 112, Pothies RJ, Oewreswihtis ct mves encore egy ee le Code et la legislation actuelle pat M.Bugne,tisime ey Marchal et Billard, E. Plon, Nouri et Ce, Paris 1950. ™* 113, Rabello A. M., European Legal Traditions an inn Laws in Contracts Property and Succession, Jerusalem, 1994, 114, Roland HL. Boyer, Adages du dot franca, won fin, Li Paris, 1992 115, Roland H.,. Boyer L, Locutions latnes du droit funcas, wos Edition, Litec, Pris, 193, 116. Sacco R, 1! contrat, Unione tipograico ~ Etitice Toros, 1975 Torino; 117. Schaber D., Rohwer C. D, Contracts, West Publishing Co, St. Pau Minn, 1990, mance 118. Schinas J. G., Gréee, Rapport national, in “Les effets du cot dns es pays du marché commun”, sous la diestion de René Rode, Eton A Pedone, 1985, Pais, 119. Seognaiglio R., Conran grr, Sed Dr. Franceso Vallatdi, Rome fa.j 120, Smith J. C., The Law of Contract, Sees Eaton Maxwell, 1993; 121, Sturm F, Preface, Coe demand. ios 122. Treitel G. H., Law of contract, Eighth Eston, 1991; 123, Van Wassenaer A. J. O. Pay onirats dans les pays du mat Rodiere, Editions A. Pedone, 1985 124, Velu J., Exgec R., La Convention Bruylant, Bruxelles 1990; 125, Vernon D. H., Contracts New York, San Fanci, 80 ag une ioe 126, “Weill A., Tere F. Droit civil se a Paris, 1986; a sta, NO! 127. Zivitrecht. Wirtschafisrecht, Baden-Baden, 1994 Billa, Pon, Ne el, Anexa New Israeli ‘The Hebrew Univesity of inion, Casa tice London Sweet & pie, Pais, 1967 Sweet & Maxwell, London, Bas Rappat national, “Ls OS rch common” sous Tt dietion Pa pe ds ras om & Co, Theory and practice, Mathew Bender Dalloz, att,216 _ REZOLUTIUNEA $1 REZILIEREA CONTRACTELOR CIVILE Studii. Articole. Publicatii 128. Anca P, Not la dec. civ. nr. 1328 din 14 noiembrie 1978 Timig, in “Revista romana de drept” nr. 2/1980; 129, Athanasiu AL, Aspecte feoretice $1 practice ule revocdrit decisiei de ceril diseiplinare a contractului de munca $i a decizie “Revista romana de drept” nr.3/1984; 130. Babiue V., Stoica V., Libertatea contractuald “Dreptul” nr. 7/1995; BL. Baias FL, Nota 11 la dec. civ. nr. 215/192 a Trib. Jud. Timis, in nr. 10-11/1993; 132, Beleiu Gh., Preseriptia pentru viciile luerului, in drept” nr. 2/1980; 133. Beligrideanu $., Nota III, la sent. civ. nr. 8984 din 4 decembrie 1978 4 Judecitoriei Timisoara, in “Revista romani de drept” nr. 1/1980; 134, Beligrideanu $., Admisibilitatea restiuirit prestatie’ in cazul declorarit inulitatt contractului pentru cauzd imorala, in “Revista romana de drept” nr. 1/1982; 135. Chiric’ D., Jmposibititatea executdrii antecontractului de vanzare- cumpsrare ino situayie speciala, in “Studii si cercetari juridice 13/1987; 136 Cosma D., Dreptul ta un proces echitabil si impartial: Conventia Europeandi in instanjele de judecati din Romédnia, in drepturile omului” nr. 9 (aprile, mai, iunie 195); 137, Cunescu C., Nota la dec. civ. mr. 955/196 a Trib. reg. Dobrogea, in “Revista romand de drept”, nr. 2/1967; 138. Enache M., Not la dec. civ. nr. 681 din 4 decembrie 1986 a Trib. Jud. Vaslui in “Revista romana de drept” nr, 5/1987; 139. Filipescu 1, Birbujoiu M., Sintezd de practicd judiciaré privind rezolutiunea contractului, in “Revista romana de drept” nr. 6/1983; 140. Fruth-Oprisan D. M., Executarea in natura a obligatiei de a face, in “Revista romana de drept” nr.8/1986; Giurea Gr. (I), Beleiu Gh, (U1), Teoria impreviziunii -“rebus sic stantibus" ~ in dreptul civil, in “Dreptul”, r.10-11/1993; 142. Kun V., Consecinfele exproprierii constructiei ~ urmate de demolarea ei ~ ‘supra contractului de intretinere prin care, anterior, aceasté constructi¢ fusese instrdinatd, “Revista romana de drept” nr. 9/1987; 143, Manase M., Sararu I, Notd critica la dec. civ. nr. 978/1974 a Trib. Jud. Arad, in “Revista romana de drept” nt. 3/1977; 144. Marica P., Turianu C., Not la sent civ. nr. 314/1976 a Jud. Sect 2 Bucuresti, in “Revista romana de drept” nr. 12/1976; a Trib Jud sfa i de imputare, in $4 dreptul constitutional, in “Dreptul” “Revista romana de “Revista romana de 141. wai L., Notd la decizia evr 145. Mihai L., ld me SSUISBL a Arad, in “Revista romana de dre” ny 1/1953, anal 146. ‘Mita L. Stoica V. In legis u incidemarispunderi cite, in raporturile dine pirtile unui conachin“Rere ar. 9/1983; roming de 147, Nota redlactici la dec. civ. w. 27/1979 a Tn romana de drept” nr. 8/1979, 148, Nota redactie’ la dee: civ. nr: 40 dn 8 ianwarie 1985 «Tb ad Suc jn “Revista romana de drept” n. 5/1985, 149, Oprigan C., Sancriunie in drepul cit romin — 0 pass set, i “Revista romana de drept” nr.11/1982, 150. Perju P., Probleme de drept civil si procesua cil din Tribunatului Judetean Suceava in “Deep nc 41993, 0 151. Safta-Romano E,, Examen al juisprudene prvioare la octane in rezolufiune, in “Revista romind de dep”, 81990, . 152. Safta-Romano B., Practica intanelor judectorest din judul Yost cu privire la contractul de inretinere, in "Revista romith de dtp a 11 1987. o Sinteziteoretici yi practic refertare la antecotras- 83, Safta-Romano E., Sines tere prt refer : tul prevdzut de art. 12 din Deeresl mr 144988, “Deca 11981, 14. Sutescu C:, Note I a dee 18 « Trib Jud Maro “Revista romana de drept” nt. 1/1982; chee V., Amisbilitatea actin in constatare ox piel depres eel feremal alte pers constructorului asupra cladinit edifeate pe “Revista romana de drept” nr. D8 anit a 156. Stoica V., Aspeeteprivindrezlutunes Pow re-cunpi intr eaz particu, "St cee lor art 14 din 1 Stoica V., Corelarea disposi a = 2 prevederle art, 1909-1910 din Codul drept” nr, 10/1988; rape impact ete 22 158, Stoje V, Stoica Ch Cm eh ip sistemului juridic roman, in oar itr mn” 159, Stoica V., Turianu C., Obligafia de grt org qutovehic viindute de personel fee, UP gy ena ib ‘ , V., Cu privire la pos ets ere G1. Stoica V.. BsiasF Bra at imobilelor in conditile a 162 Stoica V., ezine come 36985 © in “Revista economicd. 5 Jud. Suceas,in ide ar a98Ts Coal de proce peal in “Revista ron cu privre sec InRevitromin ee li in ibelor parti in iti ao Manas abel iran silt et : i197, a ted din Lage SDreptal” nt. 31992% ago at?See eieielinteipeieigee2 eecete ee ee | Deci jude pe a 196395, Elkan Sania ‘i Bx Trib. Suprcim, s civ. dee. nr. $42/1976 9 “Cure 163, Inalta Curte de Casatie, I, dec, nr. 363 din 27 aprilic 1912, in ¢ bs Trib. Suprem,s. civ dee mr 5461971 2 cece Hamangiv, Codul civil adnotat, vol. I, Editura Libraviei “Universal” 181. Trib. Suprem,s. civ. dse. ne 1754/1977 in eee oi Alealay & Co., Bucuresti, 1925; | 4/1978; “ominkde 164. Trib. Suprem, coliv., dee.nr.1022/1953, in “Culegere de deczii", 1961, 182, Trib. Suprem, sev, dee t.1201977 cu Not de A, Banari vol.I; \ romana de drept “ nr. 10/1977, a 165. Trib. Suprem, col.civ., dec.nr.1214/1955, in “Culegere de decizit”, 1955, | 183, Trib. Suprem, sev, de n.1386/197, jn Cuepr de dei, voll; 184. Thi. Jud Timi dee, cv 15981978 eu Na ees dehy, 166. Trib. Suprem, col.civ., dee. nr.1831/1955, in’Culegere de decizii” “Revista romana de deept” nt. 21980, 1955,vol.I; 185, Trib. Suprem s, civ. dec. nr. 478/197, in “Culegerede dsc” 91; 167. Trib. Suprem, c. civ., dee. nr. 2999/1955 in “Culegere de decizii”, 1955, | 186. Trib. Suprem, s. civ, dee. nr. 44/978, in Colegere de dca” 97, vol. I; 252-253; 168. Trib. Suprem, col.iv., dec.nr475/1956, in "Culegere de decizii", 1956, 187, Trib. Jud. Carag Severin dec. civ. nr. 813/198, in “Revista comind de volt; | dept” nr. 7/1983; 169. Trib. Suprem, c. civ. dec. nr. 525/1956, in “Culegere de decizii”, 1956; I 188. Trib. Jud. Hunedoara, dec. civ. nr. §25/1983,in“Revsta romana de dept” vol. Hi; | nr. 3/1984; . 170. Trib. Suprem, c. civ., dec. nr. 2162/1956, in “Culegere de decizii”, 1956, 189. Trib. Suprem, . civ. dc. nr. 2450/1984, in*Culegere de dei” 1984, vol. I; 190, Trib. Suprem, sciv., dec. nr-752/1985, in "Revita romind de éep 171. Trib. Suprem, col.civ., dee.nt.767/1956, in “ iii”, 1956: 11 3/1986 : vol. 1 7 nee ay ee ne 156 191. Trib. Suprem, dec. civ. nr. 1122/1987, in “Culegere de deviai i, 172. Trib. Suprem, col.civ., dee.nr.595/1961, in “Culegere de decizii”, 1961: 192. Trib. Suprem, sci. dee, nr 316/987, in "Clee ee N 173. Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 551 din 21 aprilie 1970 in I. Mihuti, | 193. Trib. Suprem, dec. nr, 2814/1988, in “Revists roman Repertoriu de practici judiciard in materie civila a Tribunalului Suprem si ' 12/1989; oa kde det”. 21989; a altor instante judecitoresti pe anii 1969-1975, Editura Stiimificd i 194. Trib. Suprem, dee. nr. 689/1988, in Lnpenameaneliran © Enciclopedicd, Bucuresti ; | 195. Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 727/1988, i 174. Trib. Suprem, s.iv., dec. nr.1811/1970 gi dec. nr.160/1971, in I. Mihuti, | 2/1989; «com, dec. nr, 474/1994, in “Dreptl ar Repertoriu de practica judiciara in materie civilé a Tribunalului Suprem i 196, Curtea Suprema de Jusitie, 8 com, @ altor instanfe judecitoresti pe ani 1969-1975, Editura Stiintificd gi | AN99S; Enciclopedica, Bucuresti, 1976; 17. Trib. Suprem, s. civ., dec, nr.366/1971, in J. Mihuti, Repertoriu de prac- 1 ticd judiciard in materie civila a Tribunalului Suprem si a altor instante Judecdtoresti pe anii 1969-1975, Editura Stiintificd si Enciclopcdica, | Bucuresti, 1976; t 176. Trib. Suprem, s. civ., dec. nr.1729/1971, in 1. Mihuté, Repertoriu de | Practied judiciara in materie civil @ Tribunalului Suprem si a altor ins- ‘ {ante judecitoresti pe anii 1969-1975, Editura Stiinfificd $i Enciclopedica, ! Bucuresti, 1976, 177. Trib, Suprem, s. civ., dee, nr. 2390/1972, in “Culegere de decizii” 1972; 178. ‘Trib. Suprem, s. civ., dee. nr. 1134/1975, in I. Mihuta, Repertorin de prac- tied judiciard in materie civilé a Tribunalului Suprem i a altor instante