Sunteți pe pagina 1din 29

Tehnologia materialelor

Tema de casa

Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a piesei Surub special in conditiile unui numar necesar de bucati n= 10000 buc/an. Pentru aceasta se vor parcurge urmatoarele etape: 1.Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor 2.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei .Stabilirea procedeelor posibile de realizare a piesei!semifabricat ".#btinerea piesei!semifabricat printr!un procedeu tehnologic de turnare $.#btinerea piesei!semifabricat printr!un procedeu de deformare plastica %.Analiza tehnico!economica a doua variante de proces tehnologic si determinarea variantei optime de obtinere a piesei!semifabricat &.Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei! semifabricat prin procedeul optim '.Succesiunea logica a tuturor operatiilor si fazelor necesare obtinerii piesei finite

1.Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor

(n cazul acestei piese) deoarece nu se cunoaste ansamblul din care face parte) pentru ai stabili rolul functional se foloseste metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor. Aceasta metoda consta in parcurgerea urmatoarelor etape: 1.1. *escompunerea piesei in suprafete cat mai simple +vezi fig.1, 1.2. -otarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu +vezi fig.1, 1. . Analiza fiecarei suprafete in parte S!a analizat fiecare suprafata in parte din urmatoarele puncte de vedere: o forma geometrica a suprafetei o dimensiunile de gabarit o precizia dimensionala) precizia de forma) precizia de pozitie o rugozitatea si duritatea 1.". (ntocmirea unui tabel .SUPRAFETE- CARACTERISTICI / 1.$. Stabilirea tipului si rolului functional posibil al fiecarei suprafete (n functie de proprietatile si abaterile fiecarei suprafete in parte pot e0ista suprafete: o functionale o tehnologice o de asamblare o au0iliare 1.%. Stabilirea rolului functional al piesei

-r -r. 4onfigura2ia *imens . suprafa geometric3 a iuni de Precizia crt 23 suprafe2ei gabarit dimensio . 5mm6 nal3 0 1 2 S1 S2 S " $ % & ' : 10 11 S" S$ S% S& S' S: S10 S11 1 Plana <ronconica 4ilindrica Sferica 4ilindrica <ronconica Sferica 4ilindrica Sferica Blicoidala 4onica 2 "0 10"$> ?"0 7 ?20 10"$> 7 ?10.% 71.$ 11201
21.$0 1

" ! ! ! ! ! ! ! @0.1 ! ! @0.1 ! !

4aracteristici Preciz Preciz 7ugazitat ia de ia de ea form3 pozi2i 7a e $ % & ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! %. %. %. %. %. %. %. %. %. %. %.

*uritatea 89 ' ;n func2ie material ;n func2ie material ;n func2ie material ;n func2ie material ;n func2ie material ;n func2ie material ;n func2ie material ;n func2ie material ;n func2ie material ;n func2ie material ;n func2ie material

7olul func2ional posibil al suprafe2ei : de <ehnologica de Au0iliara de <ehnologica de Au0iliara de <ehnologica de Au0iliara de Au0iliara de Aunctionala de Au0iliara de Asamblare de <ehnologica

Proc tehno posib realiz supra 1

<urnare *efor plas A=ch

<urnare *efor plas A=ch

<urnare *efor plas A=ch

A=ch

<urnare *efor plas A=ch

A=ch

<urnare *efor plas

2.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei


Alegerea optima a unui material pentru o anumita destinatie este o problema deosebit de comple0a care trebuie rezolvata de proiectant) ceea ce inseamna alegerea acelui material ce indeplineste cerintele minime de rezistenta si durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite. 1etoda folosita pentru alegerea materialului optim se numeste metoda de analiza a valorilor optime si are la baza valorificarea la ma0im a intregului ansamblu de proprietati functionale) tehnologice si economice. Pentru rezolvarea acesteia trebuiesc rezolvate urmatoarele etape:

C stabilirea rolului functional al piesei) a tehnologicitatii constructiei si a conditiilor de functionare ale acesteia. Aceasta etapa s!a rezolvat la punctul precedent. C determinarea si stabilirea factorilor analitici ai proble! mei alegerii materialului optim : se face luand in considerare intregul ansamblu de proprietati functionale) tehnologice si economice. C descompunerea factorilor analitici in elemente prima! re. <oti factorii primari sunt prezentati intr!un tabel Materiale Proprietati de forma celui prezentat in tabelul de mai Dos. C aprecierea calitativa a factorilor analitici : se face folo! sind un sistem de notare in functie de valoarea fiecarei proprietati k acordandu!i!se o nota tk in functie de precizia care se vrea obtinuta. C stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de datele rezultate din etapele precedente ) acordand fiecarei proprietati k o pondere dk. (n stabilirea ponderii trebuie indeplinita conditia: dk = 1 C alegerea solutiei optime la momentul dat : se face aplicand criteriul: tkdk C analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a unui material cu alt material. (n tabelul de mai Dos se prezinta aceasta metoda de analiza care foloseste toate elementele prezentate in etapele anterioare. *e remarcat este faptul ca la alegerea materialului optim pentru prelucrarea printr!un anumit procedeu tehnologic proprietatii tehnologice de ma0im interes +sudabilitate) turnabilitate) deformabilitate) uzinabilitate, i se va acorda o pondere mai mare. *aca din analiza) materialul optim rezultat nu este si cel mai indicat pentru acel procedeu) atunci se va alege urmatorul material ce are tkdk imediat inferioara. Atunci) din analiza valorilor obtinute in tabel) materialul optim ales este #E4"$ acesta fiind cel cu suma tkdk = 2.'$ cea mai mare si indeplinind cel mai bine cerintele functionale) tehnologice si economice.

-r. 4rt

1aterial

0 1 2 # $ % & ' : 10 11 12 1 1" 1$ 1% 1& 1' 1: 20 21 22 2 2" 2$

1 #E & #E $0 #E4 "$ #E4 20 #< "00 #< %00 4uJn 1$ 4uJn :Pb2 4uSn 10 A<Si$4u "11o4r 11 124r 1 0 1'1o4r10 201o-i $ "04r10 Agn &00!2 Agn "$0!$ Amn 20 Ac 100 Ac 1$0 Ac 200 Ac 2$0 Ac 00 Ac $0 Ac "00 Ponderea dF

Proprieti funcionale Fizice 4onductibi! *ensitate litatea termic3 5Fg/dm 6 5cal/cmso46 ! t1 ! t2 2 " $ &) 2 0)2 2 &) 2 0)2 2 &)' 2 0)2 2 &)" 2 &)'2 2 &)'2 2 ')' 2 ')" 2 ')' 2 2)% 2 &)$ 2 &)$ 2 &)% 2 &)% 2 &)" 2 &) 2 &) 2 &) 2 &)" 2 &) 2 &)1 2 &)2 2 &)2 2 &)2 2 &) 2 d1=0)0$ 0)2 0)2 0)2 0) 0)2" 0)11 0)2 0)2 0) 0)1: 0)2 0)1 0)02 0)01 0)1" 0)1 0)1 $ 0)1" 0)1$ 0)1% 0)1& 0)1: d2=0)0$ 2 2 2 2 2 2 2 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Chimice 7ezisten2a la coroziune 5mm/an6 ! t" % & I 0)$ 2 I 0)$ 2 I 0)$ 2 I 0)$ 2 I 0)$ 2 I 0)$ 2 I 0)$ 2 I 0) I 0)$ 2 I 0)1 I 0)$ 2 I 0)2 I 0)0$ I 0)0$ I 0)0$ I 0)$ 2 I 0)$ 2 K 0)$ 2 I 0)1 I 0)1 I 0)1 I 0)1 I 0)1 I 0)1 I 0)1 d =0)1$

ecanice *uritatea 5896 ! t# ' : 1% 1%" 20& 1:0 110 2 1%: 2 '0 1 %$ 1 &0 1 :0 1 21& 1'& 2 20& 20' 21& 2'0 2'0 1%0 2 1$0 2 1$0 2 210 2"0 2%0 2'0 00 d"=0)1$

Proprieti economice 7ezisten2a la Pre2ul +BG10%, <urnabili! *eforma! Hzinabili! rupere de cost 2 5da-/cm 6 tatea bilitatea tatea 5da-/mm26 5um/Fg6 ! t$ ! t% ! t& ! t' ! t( ! t1) 10 11 12 1 1" 1$ 1% 1& 1' 1: 20 21 2 2 2)0 2 S 1 9 2 A9 2000 $' 2 2)0 2 S 1 9 2 A9 22$0 &0 2 2)1 S 1 9 2 A9 2 &$ Proprieti tehnologice $0 "0 %0 2 1% 2 20 10$ %0 '')' 11&)' :' &0 "$ 2 10 1$ 20 2$ 0 $ "0 d$=0)1 2 1 2 1 1 1 1 2 2)2 2)1 2)1 1)2 2 1)2 2 1)$ 2 0)' 1 2)1 2)1 1): 2 1)' 2 1)" 2 1)% 2 1)% 2 1)% 2 1): 2 1): 2 2 2 2)1 2)1 2)1 2) d%=0)0$ S 1 A9 A9 A9 9 2 A9 A9 S 1 S 1 S 1 S 1 S 1 A9 A9 A9 A9 A9 A9 A9 A9 A9 A9 d&=0)1 9 2 S 1 S 1 9 2 A9 9 9 2 9 2 S 1 9 2 9 2 9 2 S 1 S 1 S 1 0 0 0 0 0 0 0 d'=0)1 A9 A9 A9 A9 A9 A9 A9 9 2 9 2 A9 A9 9 2 9 2 9 2 A9 A9 A9 A9 A9 A9 A9 A9 d:=0)1 2$00 2000 212$ $000 2 %000 1 "$00 2 12$ 2 12$ 2 %$00 1 10$00 1 10000 1 &$00 1 1%$0 1%00 1'$0 1$00 1$$0 1$$0 1$$0 1$$0 1%00 1%00 d10=0)1$

t
k =1

10

dk #9S

22 2) $ 2) $ 2)'$ 2)%$ 2)& 2)& 2)"$ 2)0$ 2)2$ 2)1$ 2)1 2)0 2)0$ 2)1 2)" 2)2$ 2)2$ 2) $ 2)% 2)% 2)% 2)"$ 2)"$ 2)"$ 2)"$ 1)0

at. optim

2 1 1 1 1 1 1 1 2

".Stabilirea procedeelor posibile de realizare a piesei semifabricat


Principalii factori care determina alegerea metodei si procedeului de realizare a semifabricatului sunt : o o o o o o natura materialului piesei forma si dimensiunile piesei finite precizia geometrica si rugozitatea piesei finite tipul productiei volumul de munca necesar costul prelucrarilor mecanice ulterioare.

(ndicarea unuia sau a altuia dintre procedeele tehnologice de obtinere a semifabricatului este conditionata si de factori economici. #btinerea unor semifabricate cu forma si dimensiuni apropiate de piesa finita este mai scumpa ca cea a semifabricatelor mai putin precise. Pentru a stabili procedeele tehnologice posibile de obtinere a piesei se va face o analiza a tehnologicitatii pieselor!semifabricat turnate) forDate si matritate. ".1. *btinerea piesei+semifabricat prin turnare Analizand forma constructiva) dimensiunile piesei Surub special si recomandarile privind tehnologicitatea pieselor semifabricat turnate) semifabricatul pentru aceasta piesa se poate obtine prin turnare. Pentru a stabili un procedeu de turnare acceptabil) mai intai trebuie facuta o analiza a piesei Surub special) care are in vedere urmatoarele: o dimensiunile de gabarit) o productia anuala) o greutatea piesei) o configuratia geometrica ) o rugozitatea) o planul de simetrie) o adaosurile de prelucrare) tehnologice si de inclinare.

Avand in vedere cele de mai sus se poate afirma ca un procedeu de turnare acceptabil pentru piesa Surub special este turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit) realizata manual. (n comparatie cu metoda de obtinere a semifabricatului prin forDare sau matritare) metoda de turnare prezinta unele avantaDe) ca : o o o o obtinerea unei forme rationale din punct de vedere al solicitarilor un numar mic de operatii un utilaD mai simplu si mai ieftin durata de realizare a semifabricatului este scurtata

Pe langa aceste avantaDe trebuie avut in vedere si unele dezavantaDe si anume : o rezistenta este mai mica o pericolul rebuturilor creste datorita unor defecte de turnare greu de inlaturat. (n scopul reducerii defectelor de turnare +sufluri) retasuri) incluziuni, se va turna in pozitie orizontala) prin mai multe guri de alimentare ".2. *btinerea piesei+semifabricat prin deformare plastica Piesa!semifabricat poate fi obtinuta si printr!un procedeu de deformare plastica) deoarece indeplineste conditiile impuse de tehnologicitatea pieselor!semifabricat forDate si matritate) cum ar fi : o modificarea configuratiei geometrice a piesei!semifabricat obtinuta prin forDare libera poate fi facuta astfel incat adaosurile de prelucrare) tehnologice si de debitare sa fie minime o razele de racordare ale muchiilor e0terioare pot fi alese cat mai mici) pentru ca pierderile de material indepartat prin aschiere si manopera sa fie reduse o forma constructiva a piesei!semifabricat rezultata permite obtinerea gradului ma0im de apropiere de piesa finite (n realizarea unui semifabricat obtinut prin deformare plastica) o conditie esentiala este repartizarea corespunzatoare a fibrelor de curgere a materialului) de!a lungul acestuia.

".2. *btinerea piesei+semifabricat prin aschiere (n figura de mai Dos se prezinta piesa obtinuta prin procedeul de aschiere dintr!un semifabricat tip bara cilindrica. Pentru a realiza economie de material) piesa se mai poate e0ecuta prin aschiere si dintr!un semifabricat initial tip teava) avand in interior un alezaD cu diametrul mai mare decat diametrul final al alezaDului. Analizand procesul de aschiere si desenul semifabricatului se observa cum in acest caz prelucrarea intregii piese prin aceasta metoda nu este rationala. Aceasta se datoreaza indepartarii unei cantitati ridicate de adaos de prelucrare ceea ce conduce la o pierdere ridicata de material si la un consum ridicat de scule aschietoare. (n concluzie acesta este un procedeu neeconomic si nerecomandat.

#.*btinerea piesei+semifabricat printr+un procedeu tehnologic de turnare <urnarea reprezinta un procedeu clasic de obtinere a semifabri! catelor ce pot avea forme de la cele mai simple la cele mai comple0e) in productie de unicat) serie sau masa. Pentru turnarea in forme temporare avantaDele constau in costuri in costuri relativ scazute ale materialelor folosite + nisip) argila) apa) modele) samd , si calitate conforma cu cerintele de productie. (n continuare se vor studia conditiile in care piesa Surub specialse poate prelucra prin turnare : o planul de separatie la piesei este un plan drept) pozitionat pe a0a de simetrie a piesei. Astfel costul cu manopera scade) iar precizia de realizare a piesei creste. o adaosurile de prelucrare) tehnologice si de inclinare sunt mici si se incadreaza bine in normativele in vigoare de alegere a acestora. o deoarece piesa nu prezinta diferente mari de volume) avand in general o forma geometrica echilibrata) s!a considerat ca nu este necesar a se prevedea o maselota o intersectiile dintre pereti se fac la unghiuri drepte o grosimea peretilor este relativ uniforma o piesa nu prezinta la interior nervuri sau acumulari de material) asa ca nu e0ista pericolul aparitiei unor goluri de contractie o deoarece nu e0ista zone cu bosaDe nu e0ista pericolul de aparitie a nodurilor termice. Procesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme temporare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte :

o realizarea modelului si a cutiilor de miez) pe baza desenului piesei turnate sau a desenului de e0ecutie a modelului si a cutiilor de miez o realizarea formei de turnare si a miezurilor) asamblarea formelor o elaborarea aliaDului) transportul si alimentarea formelor o tratamentele aplicate la umplerea formei) solidificarea piesei o dezbaterea formelor) e0tragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piesa o separarea retelei de turnare si a maselotelor o curatirea o tratamentele termice si de suprafata) remedierea defectelor o controlul final al piesei o marcarea) conservarea) depozitarea) ambalarea si livrarea catre beneficiar. Pretul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de materiale si manopera necesare pentru e0ecutia lor. (n cazul formarii manuale) manopera pentru confectionarea modelului si a cutiilor de miez depaseste cu mult pe cea pentru confectionarea formei) de aceea piesa trebuie sa fie astfel proiectata incat sa permita confectionarea usoara a modelului si a miezurilor. 1odelul si miezurile determina configuratia e0terioara) respectiv interioara a viitoarei piese realizata prin turnare. #.1. ,ntocmirea desenului piesei brut turnate (n vederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmatoarele etape : o stabilirea pozitiei de fomare: in cazul productiei de unicate si de serie mica se recomanda ca operatia de formare sa se e0ecute manual o stabilirea pozitiei de turnare: pozitia piesei in forma de turnare si suprafata de separare a acesteia trebuie sa asigure: calitatea solicitata a piesei turnate) consumuri minime pentru realizare si prelucrare mecanica. Ea alegerea pozitiei de turnare in forma trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari: la turnarea pieselor de forma complicata si de mare raspundere) partile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in partea

inferioara a formei) cunoscand faptul ca incluziunile de nisip) zgura si gaze au tendinta de ridicare spre partile superioare ale pieseiL daca suprafete ale piesei turnate ce urmeaza a fi prelucrate) sunt amplasate in partea superioara a formei se vor lua masuri astfel incat defectele caracteristice de turnare + retasuri) sufluri) incluziuni , sa se produca in maselote) rasuflatori sau in adaosurile de prelucrare prevazute pe suprafetele superioare ale piesei turnateL la turnarea pieselor din aliaDe cu contractie mare in timpul solidificarii) pozitia piesei in forma va fi aleasa astfel incat sa se asigure solidificarea diriData a metalului de la partile subtiri spre cele groase si de la acestea spre maseloteL pozitia piesei in forma de turnare trebuie aleasa astfel incat sa se asigure consum de metal minim si un cost cat mai mic. o alegerea planului de separatie: pentru e0tragerea modelului din forma) acesta se sectioneaza in doua sau chiar mai multe bucati. (n general) la alegerea planului de separatie sunt posibile mai multe solutii) in functie de simetria piesei turnate) de prezenta suprafetelor care urmeaza sa fie prelucrate prin aschiere) de utilaDul e0istent pentru formare si turnare. *intre solutiile posibile se alege cea care permite: simplificarea la minimum a constructiei modelului care urmeaza sa fie e0ecutat din cat mai putine parti componenteL e0tragerea usoara a piesei din formaL suprafata de separatie a formei trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singuraL obtinerea formei cu cele mai putine miezuri) deoarece miezurile necesita manopera suplimentaraL montarea usoara si sigura a miezurilor in formaL umplerea usoara si completa a formei. o stabilirea adaosurilor de prelucrare: adaosurile de prelucrare se prevad pe toate suprafetele piesei ale caror precizii dimensionale si rugozitati nu pot fi obtinute prin turnare. Aactorii principali de care depinde marimea adaosului de prelucrare sunt: natura aliaDului care se toarnaL pozitia suprafeteiL metoda de formareL dimensiunea piesei si a suprafetei care se prelucreazaL clasa de precizie a piesei turnate. o stabilirea adaosurilor de inclinare: deoarece modelul trebuie e0tras din forma) se admite ca peretii perpendiculari pe planul de separatie sa fie construiti cu inclinari) asa!numite inclinari constructive) chiar daca nu sunt prevazute pe desenul piesei finite. *aca suprafetele respective se prelucreaza prin aschiere) inclinarile constructive trebuie sa fie cat mai mici posibil) pentru a nu se mari manopera la prelucrare si pierderile de metal prin aschii.

o stabilirea racordarilor constructive: racordarile constructive sunt rotunDiri ale unghiurilor interioare sau e0terioare intre doi pereti ai piesei turnate. Scopul racordarilor constructive este multiplu: de a preveni efectul daunator al transcristalizarii) de a preveni formarea nodurilor termiceL de a preveni ruperea formei la e0tragerea modelului. 1arimea razei de racordare interioara r se alege intre 1/$ si 1/ din media aritmetica a grosimii peretilor de racordat) iar raza e0terioara 7 se ia egala cu raza mica r) plus media aritmetica a grosimii peretilor care se racordeaza.

$.*btinerea piesei+semifabricat printr+un procedeu de deformare plastica

*eformarea plastica este metoda de prelucrare dimensionala prin care) in scopul obtinerii unor semifabricate sau produse finite) se realizeaza deformarea permanenta a materialelor fara fisurare) prin aplicarea fortelor e0terioare. AvantaDele metodei de prelucrare a metalelor prin deformare sunt: o consumul minim de material o imbunatatirea proprietatilor din cauza structurii mai omogene sau mai dense care rezulta in urma acestor prelucrari o precizia mare de prelucrare mai ale la rece o reducerea duratei prelucrarii ulterioare prin aschiere o posibilitatile de obtinere a unor forme comple0e cu un numar minim o de operatii si manopera simpla o marirea productivitatii muncii. -ecesitatea aplicarii unor forte mari pentru deformare) face ca investitiile initiale sa fie mari) ceea ce poate fi considerat ca un dezavantaD al acestei metode. Procedeul de deformare plastica acceptabil pentru piesa studiata este forDarea libera. AorDarea permite realizarea celor mai variate forme de piese) de la cele mai simple pana la unele comple0e) cu mase variind de la cateva sute de grame pana la sute de tone. Pe langa faptul ca permite obtinerea unor piese cu forme si dimensiuni variate) asigura si imbunatatirea substantiala a proprietatilor mecanice ale materialului) fapt ce face ca procedeul sa se utilizeze si pentru obtinerea unor piese care in e0ploatare vor fi supuse la solicitari deosebit de mari: arbori in trepte) a0e) biele) arbori cotiti) supape) etc. Pentru realizare piesei studiate prin forDare libera trebuie parcurse urmatoarele etape:

$.1. ,ntocmirea desenului piesei brut for-ate


4onstructia desenului piesei brut forDate se realizeaza pornind de la desenul de e0ecutie al piesei finite) pe care se trec : o adaosurile de prelucrare Ap : se prevad pe toate suprafetele a caror o precizie dimensionala si rugozitate nu poate fi obtinuta direct din forDare libera. 1arimea adaosurilor de prelucrare si abaterile limita la semifabricatele forDate liber se stabilesc in functie de lungimea ma0ima a piesei finite) precum si de tipul piesei. Pentru piesa Suru special adaosul de prelucrare este de 1'@/! %. o adaosurile de de itare Ad : se prevad la capetele arborelui si au ma0im 1$ > o racordarile co!structi"e Rc : sunt rotunDiri ale unghiurilor interioare sau e0terioare intre doi pereti ai piesei forDate) deoarece prin procedeul tehnologic de forDare libera nu se pot obtine unghiuri ascutite.

%.Analiza tehnico+economica a doua .ariante de proces tehnologic si determinarea .ariantei optime de obtinere a piesei+semifabricat
7ezolvarea acestei probleme se face tinand cont de e0presia costului unui lot de piese obtinut printr!un proces tehnologic de turnare in forme temporare si a unui proces tehnologic de forDare libera. Pentru fiecare din aceste doua tehnologii de obtinere a piesei studiate se poate scrie relatia: C1#$ = F1#$ % !&'1#$ 5lei/lot6

in care : F1#$ reprezinta cheltuielile fi0e '1#$ reprezinta cheltuielile variabile *aca se considera primul proces tehnologic de obtinere a piesei turnarea in forme temporare se poate scrie relatia: CTT = 1((( u.). % !&1$( u.). 5lei/lot6 unde:! CTT este costul unui lot de piese obtinut prin turnare in forme temporare ! F1 = 1000 u.m. reprezinta costurile fi0e pentru acest procedeu +costurile cu ramele de turnare) cu amestecul de formare) cu regia sectiei) cu S*M!urile , ! '1 = 120 u.m. sunt costurile variabile +cu manopera) cu materialul din care se vor face piesele) etc., ! u.). = unitate de masura etalon *aca se considera al doilea proces tehnologic de obtinere a piesei deformarea plastica prin forDare libera se poate scrie relatia: C*F = +((( u.). % !&1(( u.). 5lei/lot6 unde: !C*F este costul unui lot de piese obtinut prin deformare plastica

!F$ = %000 u.m. reprezinta costurile fi0e pentru acest procedeu+costurile cu instalatia de deformare) regia sectiei) cu S*M! urile, ! '$ = 100 u.m. sunt costurile variabile +cu manopera) cu materialul din care se vor realize piesele) etc., B0primarea grafica a celor doua costuri pentru cele doua tipuri de procese tehnologice este prezentata in figura fig.%.1. Pentru alegerea variantei optime de proces tehnologic se determina valoarea lui ncr = 2$0 buc. *aca numarul de piese ce trebuie realizat este mai mare de 2$0 bucati) procesul tehnologic optime de realizare a piesei este turnarea.

Aig.%.1. Alegerea variantei optime a unui procedeu tehnologic de realizare a unui lot de piese

&.Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei+semifabricat prin procedeul optim
Procedeul tehnologic optim de obtinere a semifabricatului a rezultat turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit. Procesul tehnologic de obtinere prin turnare in forme temporare a piesei Suru special cuprinde urmatoarele etape:

&.1. ,ntocmirea desenului piesei brut turnate


(n vederea intocmirii desenului piesei brut turnate au fost parcurse urmatoarele etape: o o o o o o stabilirea metodei de formare stabilirea pozitiei de turnare alegerea planului de separatie stabilirea adaosurilor de prelucrare stabilirea adaosurilor de inclinare stabilirea racordarilor constructive

*in rezolvarea fiecarei etape obtinandu!se desenul piesei brut turnate) prezentat in capitolul ".1.

&.2. ,ntocmirea desenului modelului


4onstructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate) care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor) daca piesa prezinta goluri interioare. Pentru piesa studiata) modelul rezultat este realizat din doua semimodele) asamblate de!a lungul planului de separatie.

&.". Prepararea amestecului de formare


Prepararea amestecurilor de formare se realizeaza din nisipuri noi) lianti si materiale de adaos) dar mai ales din amestec folosit.

Participarea procentuala a acestor materii prime se alege in functie de proprietatile cerute amestecului de formare) corespunzator aliaDului si dimensiunilor piesei care se toarna. (n timpul operatiei de preparare trebuie sa se realizeze un amestec omogen) cu apa si liantii. 4alitatea pieselor turnate depinde in mare masura de modul cum se realizeaza aceasta preparare.

&.#.

etoda de turnare

1etoda de turnare se refera la modul de introducere a materialului sau aliaDului lichid in cavitatea generatoare a piesei. 4ele mai des intalnite metode sunt : turnarea directa) turnarea cu retea in ploaie) turnarea indirecta) turnarea in planul de separatie) turnarea prin retea etaData si turnarea prin retea in fanta. *eoarece piesa este din fonta si are o configuratie relativ simpla se va alege metoda de turnare directa.

&.$. Asamblarea formelor


*upa ce au fost e0ecutate cavitatile de turnare in cele doua semiforme) acestea se asambleaza de!a lungul suprafetei de separatie) cu aDutorul unor tiDe de centrare.

&.%. /ezbaterea piesei din forma


*upa solidificarea si racirea pieselor turnate sub o anumita temperature) formele se dezbat + se sparg , in vederea e0tragerii pieselor.

&.& Curatirea pieselor turnate


*upa dezbatere se face racirea pieselor) pentru ca piesele sa aDunga la o temperatura de 0! $>4 si sa poata fi manipulate de muncitori. (nlaturarea retelelor de turnare se face prin rupere cu ciocanul) prin taiere cu disc abraziv) cu flacara o0iacetilenica) etc.

(nlaturarea nisipului de pe piese se efectueaza in tobe rotative sau in instalatii de sablare.

&.' Controlul final al pieselor turnate


Se realizeaza controlul dimensional al piesei turnate si controlul nedistructiv cu ultrasunete sau cu radiatii penetrante pentru a determina e0istenta eventualelor defecte de turnare : aderente) crapaturi) sufluri) incluziuni de zgura sau de amestec de formare.

&.(. Ambalarea0 conser.area si trimiterea la sectiile de prelucrari mecanice

'. Succesiunea logica a tuturor operatiilor si fazelor necesare obtinerii piesei finite
Aceasta etapa vine in completarea precedentei fata de care se mai adauga prelucrarile prin aschiere la care sunt supuse piesa semifabricat forData in vederea obtinerii preciziei dimensionale dorite si a rugozitatii necesare.

1 /enumirea r operatiei

Succesiunea fazelor

Scule folosite asina unealta

1 Control semifabricat 2 Strun-ire de degrosare

+control cu ultrasunete sau 23 +se controleaza toate dimesiunile a4orientare si fi3are piesa +strun-ire frontala de degrosare la cota 561) +strun-ire cilindrica e3terioara la cota 72)0 71).%0 712 b4desprins piesa Cutit 2)32) Subler Strung normal

a4orientare si fi3are piesa " Strun-ire de semifinisare +strun-ire frontala de semifinisare la cota 561) +strun-ire cilindrica de semifinisare la cota 72)0 7#)0 71).%0 712 b4desprins piesa Strung normal Cutit 2)32) Subler

a4orientare si fi3are piesa # Strun-ire de

finisare

+strun-ire frontala de finisare +strun-ire de finisare suprafete cilindrice e3terioare si interioare b4desprins piesa

Cutit 2)32) Subler Strung normal

a4orientare si fi3are piesa $ Filetare ' +filetare 1231 8arod de masina b4desprins piesa

a4orientare si fi3are piesa % 8esire 13#$9 +tesire 13#$9 b4desprins piesa

Cutit P ") Subler Strung normal

a4orientare si fi3are piesa & 2ectificare +rectificare e3terioara de degrosare +rectificare interioara de degrosare +rectificare interioara de finisare b4desprins piesa asina de rectificat Piatra de rectificat Subler

( Control final

+se controleaza toate dimensiunile +se masoara rugozitatile pe fusuri si maneton

Subler micrometru 2ugozimetru