Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Tema referatului:
SUICIDUL (SINUCIDEREA)
Studenta: Grigoras Ancuta-Florentina Facultatea: Istorie si Geografie Specializarea: Asistenta sociala Anul 2014
Cuprins: 1. Definitii ale suicidului 2. Caracteristicile comportametelor suicidare: - Conduita suicidara; - Motivatia; 3. Elemente de profilaxie a suicidului; - Prevenirea sinuciderilor prin preventia factorilor de trecere la act; - Prevenirea sinuciderilor prin preventia secundara; - Necesitatea examenului psihiatric; 4. Psihoterapia de urgenta a bolnavilor cu tentative de sinucidere: - Tentativa de sinucidere; - Utilizarea si riscurile medicatiei psihotrope la bolnavi cu tentative de sinucidere. 5. Exemplu de caz cu tentative de sinucidere 6. Observatii 7. Diagnosticul si prevenirea suicidului
Suicidul (n latin suicidium, de la sui caedere, a se omor) reprezint aciunea unei Suicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a crei cauz este adesea
atribuit unei boli mentale cum ar fi depresia, tulburarea bipolar, schizofrenia, alcoolismul sau dependena de droguri. Adesea joac un rol i factorii de stres ca problemele financiare sau problemele ivite n relaiile interpersonale. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numr i restricionarea accesului la arme de foc, tratarea afeciunilor mentale i abuzului de droguri i mbuntirea dezvoltrii economice.
Cateva definitii ale suicidului: Durkheim defineste suicidal ca o moarte ce rezulta directsau indirect dintr-un act pozitiv sau negative, indeplinit de insusi victim si care stie si accepta a se produce acest rezultat. Delmas defineste comportamentul suicidar ca un act prin prin care un om lucid se da mortii, care desi poate allege a trai, alege totusi sa moara, cu motivatie in afara unei obligatii etice. Deshaies defineste suicidal ca un act de omor facut de o maniera obisnuit caontienta in care oartea devine mijloc sau sfarsit. O.M.S. (Organizatia Mondiala a Sanatatii) defineste suicidal ca un act prin care un individ cauta sa se autodistruga fizic, cu intentia mai mult sau mai putin autentica de a-si pierde viata, fiind mai mult sau mai putin constient de motivele sale. (cf. V.T.Dragomirescu, 1990)
Tentativele de sinucidere se refera la cazurile ratate fie datorita interventiei altor personae, fie din cauza utilizarii unui mijloc inadecvat. In functie de gravitate se disting trei stadia ale reactiei suicidare: Tendinta (sau dorinta) de sinucidere care poate fi ascunsa sau este exprimata verbal; Tentative de sinucidere- presupune o trecere la actiune care insa din diferite motive nu reuseste (fie datorita interventiei a altor personae, fie datorita mijloacelor utilizate inadecvat). Tentativa reala de sinucidere presupune existent unei intentii de sinucidere expriamta si recunoscuta de subinect. Realizarea actului sau sinuciderea propriu-zisa. Ideile de sinucidere sunt intalnicte asa de frecvent, icat se admite caracterul lor de universalitate si in cazuri de normalitate.
Studiul metodelor de suicid ofera importante elemente motivationale pentru suicidal authentic, pentru suicidal pathologic si pentru cel de antaj. Diverse modalitati de sinucidere: Intoxicatia (otravirea) prin substante toxice sau medicamente; Spanzurarea, strangularea; Aruncarea de la inaltime (defenestrare, precipitare); Aruncarea inaintea vehiculelor aflate in mers (tren, tranvai, automobile); Electrocutarea; Asfixierea prin inec cu apa, petrol, asfixierea cu gaz metan, bioxid de carbon; Impuscarea cu arme de foc; Taerea cu arme albe; Auto-lovirea cu obiecte dure; Arsuri.
Substante toxice folosite in scop de suicid: Acizii: acetic, azotic, cianhidric, clorhidric, clorura de potasiu, cianura de potasiu; Amoniac, atropine, brom, cloroform, clorat de potasiu, cianura de potasiu; Cocaine, creolona, soda caustic, stricnina, sublimat coroziv.
- strangulatie; - venesectie; - defenestrare; - inec (in baie); - intoxicatie (prin acumulare de medicamente). Metodele de suicid variaza in functie de mediu geografic, varsta, sex, drup, fiindule caracteristice anumite patternuri de suicid din care unii au facut o adevarata teorie. Motivatia Motivaia are capacitatea de a active comportamentul, fiind interfata intre un stimul si un raspuns, si depinde de personalitatea subiectului, de experienta de viata ca si de conditiile de mediu. Motivele comportamentelor suicidare sunt de obicei complexe si dificil de identificat cu certitudine. Chiar daca pacientul spitalizat cu tentative de suicid isi recunoaste siesi motivele el le ascunde de ceilalti. (Exemplu: Cineva care a luat o supradoza de datorita frustrarii si suparariims-ar putea simtii jenat sa spuna ca ar fi dorit sa moara). De aceea trebuie sa se puna accent mai serios pe o evaluare a actiunilor pacientului care precede autovatamarea, si mai putin pe relatarea ulterioara a motivelor.
Altii sustin ca profilaxia sinuciderii este posibila, in foarte multe cazuri, printr-un front comun de activitati convergente ale tuturor specialistilor (asistenti sociali, medici, educatori, psihologi).
Se cunosc starile depressive in diferitele grupuri populationale; Se cunosc factorii de risc si de trecere la act; Exista servicii specific cu activitate permanenta si accesibila; Exista personal calificat, cu activitate in echipa, fie la spital, fie la domiciliu; Exista organizatii collective de ajutor interuman.
Profilaxia primara presupune: Masuri de supraveghere a starii de sanatate minimal si sociala; Formarea prosociala a personalitatii si diminuarea factorilor de rocs social.
Profilaxia secundara se refera la: Preventia si interventia in criza; Contact persuasive cu clientul; Descoperirea si analiza conflictelor acestuia; Evaluarea potentialului suicidar; Mobiizarea resurselor interne ale clientului; Propunerea unui plaan terapeutic; Asistenta starilor depressive.
Profilaxia tertiara consta in: Asistenta de urgent a tentativelor; Postventia (custodia persoanei).
Teze ce conditioneaza eficacitatea programului: Dorinta de a murii e ambivalent; Manipularea ideii de suicid nu e egala cu realizarea ei; Tentativele trebuie luate in serios;
Suicidal se asociaza cu depresia ce se acutizeaza subinfluente socio-familiale; Idea de suicid implica cautarea specialist, de regula un pshiatru/psiholog; Profilaxia trebuie organizata cu mare atentie de catre specialist; Supravegherea si eliminarea factorilor de trecere la act.
Impiedicarea aparitiei bolilor psihice se realizeaza prin: - masuri si mijloace nespecifice: calirea fizica prin factori naturali de mediu, calirea prin miscare, exercitii fizice si activitati sportive, aalimetatie rationala, regim de munca si de viata; - masuri specific: aplicarea mijloacelor de prevenire a bololor genetice; - masuri biotehnice medico-sociale; - masuri epidemiologice si psihosociale.
Prevenirea sinuciderilor prin preventia secundara
Profilaxia secundara vizeaza scaderea numarului total de bolnavi psihici prin instruirea unor masuri terapeutice care au ca sarcina obtinerea unor vindecari, pe de o parte, iar pe de alta parte impiedicarea repetarii imbolnavirilor. Principalele indicatii de tratament a clientii cu tentative de sinucidere se refera atat la ingrijirile medicale de urgent, cat si la sprijinul psihiatric. Medicul specialist si psihiatrul trebuie sa fie impreuna sis a gestioneze mijloacele de interventie si cele terapeutice care se aplica de urgent bolnavilor care au comis diferite acte autoagresive, atat in situatii cand este solicitat primul ajutor, cat si in alte situatii. Daca pacientul a utilizat in scop suicidar substante toxice, se recurge la spalarea gastric, cu respectarea regulilor specific sau la alte masuri pentru evitarea complicatiilor.
Necesitatea examenului psihiatric
Psihiatrul trebuie sa stie ca: - orice tentative de sinucidere, oricat de benefica ar fi, are semnificatie patilogica; - orice tentative de sinucidere trebuie luata in serios; - o tentative de sinucidere nereusita poate fi urmata, in lipsa tratamentului, de un act autoagresiv fatal;
- bolnavu la care tentative de sinucidere se repeat, indifferent de diagnostic, necesita o atentie deosebita; - diagnosticul de melancolie impune tratament in conditii de spital si instruirea unor masuri de supravehere riguroasa.
Observatii:
Tanara era intr-o stare depresiva; Lipsa unei persoane de incredere cu care sa impartaseasca tot ce o framanta; Lipsa afectivitatii din partea parintilor; Stresul si ingrijorarea a dus-o intr-o situatie grava.
Diagnosticul si prevenirea suicidului In fata unei eventuale sinucideri, medicul va trebui sa precizeze diagnosticul si sa evalueze semnale de alarma, impunand spitalizarea: insomnie rebela, autoacuzare, absenta sperantei de vindecare, anxietate severa cu repliere in sine sau impulsivitate excesiva. In majoritatea cazurilor, tentativa de sinucidere reprezinta un mesaj dat anturajului, o ultima incercare de afirmare de sine si de actiune asupra lumii, atunci cand toate posibilitatile de adaptare par epuizate. In mod paradoxal, dorinta de a muri ascunde atunci o dorinta de a trai, pe care trebuie sa stii sa o intelegi si sa o consolidezi fara moralism, nici cu un psihiatrism abuziv.
Orice tentativa de sinucidere este grava si trebuie sa impuna o reflexie sociala si psihiatrica, destinata sa evalueze posibilitatile de prevenire, de insotire terapeutica a subiectului si a anturajului sau. De fapt, numarul de sinucideri reusite dupa una sau doua tentative nereusite este mare. Fara a exagera supravegherea acestor subiecti, trebuie sa se stie cum sa se anticipeze motivele sau circumstantele favorizante, fie ca ele sunt de ordin social, terapeutic sau familial. Aprecierea regulata a calitatii relatiei, a schimbarilor minime de comportament sau vizitarea amicala raman cele mai eficace mijloace de prevenire. Primul pas pentru a urma un tratament adecvat pentru depresie este examinarea fizica de catre medic. Anumite medicamente si anumite stari, precum o infectie virala, pot cauza aceleasi simptome ca si depresia, iar medicul trebuie sa elimine aceasta posibilitate prin examen clinic si teste de laborator. Daca este eliminata cauza fizica pentru depresie, atunci trebuie facuta o evaluare psihologica. Tila are nevoie de o evaluare psihodiagnostica care trebuie sa includa o istorie completa a simptomelor:
cand au inceput, cat au durat, cat de severe au fost, daca pacientul le-a mai avut, ce tratament a urmat daca au mai fost prezente etc.;
pacientul consuma alcool sau droguri; au existat cazuri in familie, au fost tratate sau nu.
sentimente persistente de tristete, pierderea increderii in sine si fata de cei din jur sau proasta parere despre sine, pierderea bucuriei in fata lucrurilor care altadata ar fi fost placute si interesante; pierderea sperantei si sentimente de neajutorare, sentimente inexplicabile de vinovatie si de zadarnicie; ganduri de sinucidere si de moarte.
Tratamentul pentru diagnosticul fetei consta in: tratament medicamentos (conform cu indicatiile unui medic psihiatru), cat si in psihoterapie;
Bibliografie:
George Neamtu, Grupuri deviante, Iasi; G. Ionescu, Valentina Neicu, V.Predescu, Psihiatrie, editura Medicala, Bucuresti, 1983; C. Scripcaru, Suicid si agresivitate, editura Psihomnia, Iasi, 1996; Sursa caz: Tila Tequila a ncercat s se sinucid! | Unica.ro http://www.unica.ro/detalii-articole/articole/tila-tequila-a-incercat-sa-sesinucida-17009.html#ixzz2sAHscjKi; Resurse de pe internet: sfatul medicului.ro;