Sunteți pe pagina 1din 24

BANCA TRANSILVANIA

1. Prezentarea firmei
Cadrul juridic de organizare i funcionare al Bncii Transilvania I.1. Istoric
Banca Transilvania este o societate bancar romneasc cu capital mixt romn i strin, integral privat. A fost fondat la sfritul anului 1993 din iniiativa unor oameni de afaceri romni i strini iar activitatea bncii a nceput s se deruleze din luna februarie 1994, prin deschiderea sucursalei din Cluj-Napoca, dup obinerea autorizaiei definitive de funcionare din partea B.N.R. Spiritul antreprenorial al fondatorilor si a determinat consolidarea poziiei Bncii Transilvania, ntr-o prim etap, n Cluj i, ulterior, la nivel regional. Banca i-a orientat la nceput activitatea spre sectorul IMM i datorit cererii pieei, n scurt timp aceasta a nceput s se dedice i domeniului retail. n anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima instituie bancar din Romnia, care a fost cotat la Bursa de Valori Bucuresti, ceea ce a nsemnat recunoaterea valorii sale pe pia i a transparenei aciunilor bncii. Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how international, care a imprimat bancii un stil diferit, caracterizat prin deschidere si flexibilitate. Un alt moment important pentru banca a fost anul 2003, cand s-a schimbat identitatea de corporatie, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum si implementarea unui concept nou, standard, privind unitatile sale.

I.2 Structura organizatoric a Bncii Transilvania


Linii de business: companii mari, IMM-uri, persoane fizice si Divizia Pentru Medici Activitatea Bancii Transilvania este structurata pe patru linii de afaceri: retail, IMM, corporate si Divizia pentru Medici. Banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea pe fiecare segment. Componenta grupului: Banca Transilvania - piesa centrala BT Asset Management S.A.I. S.A. BT Direct BT Leasing BT Securities Compania de Factoring BT Operational Leasing Echipa si retea de unitati Echipa Bancii Transilvania este formata din peste 6.000 de angajati, iar media de varsta este de 33 de ani. BT este unul dintre cei mai doriti angajatori din Romania, situandu-se intre primele 20 de companii, conform clasamentului realizat in 2012 de Catalyst Consulting si facut public prin intermediul presei in luna iunie a.c.
1

Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din tara, avand o retea formata din peste 560 sucursale, agentii si puncte de lucru. Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA Banca Transilvania inseamna un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA, care ofera servicii integrate - banking, administarea investitiilor, finantarea consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring, prin intermediul companiilor sale: BT Securities, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Leasing, BT Operational Leasing, BT Direct, Compania de Factoring etc. Structura organizatoric Nivelele organizatorice de baz ale Bncii Transilvania sunt: structura de conducere i structura de execuie (centrala i unitile operative). Structura de conducere include organele cu funcie de supraveghere, ct i organele cu funcie de conducere precum: Consiliul de Administraie, Com itetul de Audit care asigur asistena Consiliului de Administraie n realizarea atribuiilor pe linia auditului intern i Comitetul Conductorilor care poate mandata sarcini/responsabiliti ctre comitetele specifice pe activiti. Structura de execuie cuprinde Centrala, organizat la rndul ei pe Direcii, Divizii, Departamente, ct i Reeaua teritoriala a unitilor operative. Organizarea structurii de conducere Banca Transilvania este o societate de tip SA, care folosete sistemul unitar de admini strare. Conducerea strategic a bncii este asigurat de ctre Adunarea General a Acionarilor (AGA) care deleag aceast atribuie ctre Consiliul de Administraie (CA). Consiliul de Administraie exercit funcia de supraveghere i rspunde pentru modul n care sunt transpuse n practic hotrrile AGA, fiind de asemenea responsabil cu ndrumarea, coordonarea, supravegherea i controlarea activitii bncii. Funcia de conducere este exercitat de conductorii bncii organizai n Comitetul Conductori lor, din care fac parte Directorul General i Directorii Generali Adjunci care ndeplinesc calitatea de organe unipersonale de conducere. Prin activitatea lor de conducere i ndrumare, asigur conexiunea necesar ntre conducerea administrativ i conducerea executiv n vederea realizrii Planurilor strategice aprobate de Consiliul de Administraie. Gestionarea i administrarea fluxurilor aferente activitilor curente este asigurat de Consiliul de Conducere al sucursalei format din: Directorul Coordonator/Directorul Sucursalei/Directorul Regional (pentru problemele sucursalelor arondate), Directorul de Operaiuni i Directorul Adjunct. Consiliul de Administraie: se informeaz i intervine dup necesiti pe orice cale i n orice moment din orice sector de activitate i la orice nivel ierarhic asupra problemelor pe care le considera de interes pentru buna funcionare a bncii. Consiliul de Administraie exercit funcia de supraveghere i rspunde pentru modul n care sunt transpuse n practic hotrrile AGA, fiind de asemenea responsabil cu ndrumarea, coordonarea, supravegherea i controlarea activitii bncii. Membrii Consiliului de Administraie sunt: Horia Ciorcila Presedinte CA Roberto Marzanati Vicepresedinte CA Peter Morris Franklin Carmen Retegan Costel Ceocea Radu-Dnu Plgheanu Vasile Puscas
2

Consiliul de Administraie poate exercita atribuiile specifice prin comitete compuse din 2 -3 membri pe baza mandatrii i cu respectarea cerinelor legale aplicabile. Comitetele nfiinate la nivelul CA sunt: Comitetul de Audit, Comitetul de Remunerare i Comitetul de Analiz reglementri interne. Organizarea i funcionare Comitetelor sunt stabilite de Regulamentul de Organizare i Administrare a Bncii Transilvania, ct i de alte reglementri interne. Comitetul de Audit: va aproba toate serviciile de audit i cele de non-audit permise prestate de auditorul extern. Este responsabil de examinarea, mpreuna cu conducerea i cu Directorul Direciei Audit Intern, a planurilor de audit si a activitilor desfurate, a personalului de specialitate i a structurii pentru funcia de audit intern. Comitetul de Audit este format din membri ai Consiliului de Administraie care nu ndeplinesc i funcii de conducere. Comitetul de Audit este compus din urmtorii administratori: Roberto Marzanati preedinte Comitet Audit Peter Morris Franklin Carmen Retegan Comitetul de Remunerare este un organism n subordinea Consiliului de Administraie, creat pentru a emite opinii competente i independente asupra politicilor i practicilor de remunerare, asupra stimulentelor create pentru administrarea riscului, capitalului i lichiditii bancare i pentru a exercita atribuiile mandatate de ctre Consiliul de Administraie pe acest segment de activitate. Comitetul de Remunerare este alctuit din urmtorii administratori: Horia Ciorcil preedinte Peter Morris Franklin Roberto Marzanati Comitetul de Analiz reglementri interne este responsabil de analiza documentaiei i obinerea tuturor informaiilor n vederea promovrii lor la CA spre aprobare, de elaborarea propunerilor de aprobare a documentaiei noi ct i de realizarea unei sinteze a modificrilor sau a noilor reglementri propuse spre aprobarea CA. Componena Comitetului de Analiz reglementri interne este urmtoarea: Radu-Dnu Plgheanu membru CA Omer Tetik Director General (Chief Executive Officer) Nicolae Tarcea Director General Adjunct (Chief Risk Officer) Comitetul Conductorilor: n temeiul art. 15 din Regulamentul BNR nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activitii instituiilor de credit, procesul intern de evaluarea adecvrii capitatului la riscuri i condiiile de externalizare a activitii acestora i a prevederilor legale relevante, CA a mandatat conductorii bncii n solidar (i cu unele excepii individual) exerciiul atribuiilor de organizare i conducere a activitii Bncii Transilvania. Conductorii pot, n temeiul mandatului primit, s exercite direct sau s delege parte din atribuiile primite, n mo d clar, transparent, funcional, scris i explicit ctre comitetele specifice nfiinate pe domenii de activitate sau individual ctre persoanele de conducere de nivel mediu. Membrii Consiliului de Administraie nu se vor implica n sfera de lucru, sistematica lucrului i responsabilitatea membrilor Comitetului Conductorilor.

Componena Comitetului Conductorilor este urmtoarea: 1. Omer Tetik Director General (Chief Executive Officer CEO) 2. Nicolae Tarcea Director General Adjunct (Deputy CEO; Chief Risk Officer CRO) 3. Luminia Delia Runcan Director General Adjunct (Deputy CEO; Chief Treasury Officer CTO) 4. Leontin Toderici Director General Adjunct (Deputy CEO; Chief Operations Officer COO) 5. Gabriela Cristina Nistor Director General Adjunct Retail Banking (Deputy CEO Retail Banking) 6. Andrei Dudoiu Director General Adjunct Companii (Deputy CEO Corporate and SME) 7. George Calinescu - Director General Adjunct Financiar (Deputy CEO - Chief Financial Officer) Principalele atribuii ale Comitetului Conductorilor sunt: ntocmirea strategiei bncii, supunerea aprobrii Consiliului de Administraie i asigurarea implementrii sale; implementarea deciziilor strategice stabilite de ctre CA, respectiv Comitetului de Audit; asigurarea unui management potrivit al riscului i controlului acestuia n banc; conducerea bncii, fiind obligat s acioneze n interesul cel mai bun al bncii i s se angajeze s creasc valoarea ei. Structura stimulentelor/remuneraiei practicate Politica privind remunerarea personalului Bncii Transilvania are urmtoarele componente de baz: Politica de remunerare Remuneraia membrilor Consiliului de Administraie Remuneraia personalului cu funcii cheie de execuie Politica de evaluare a performanelor i de premiere n funcie de rezultatele evalurii Politica de remunerare Politica de salarizare i beneficii a Bncii Transilvania este aplicabil tuturor salariailor bncii, fr discriminare, pe diverse criterii i este prevzut n Contractul Colectiv de Munc. Pentru m unca prestat, fiecare salariat are dreptul la un salariu n bani care se negociaz n limitele grilelor de salarizare, parte component a Contractului Colectiv de Munca, un al 13-lea salariu i tichete de mas, conform Legii 142/1998. Remuneraia membrilor Consiliului de Administraie Nivelul remuneraiei fixe a membrilor Consiliului de Administraie, organul de supraveghere al Bncii Transilvania este stabilit prin Hotrrea Adunrii Generale a Acionarilor, care are loc o dat pe an. Remuneraia personalului cu funcii cheie de execuie Remuneraia total anual a personalului cu funcii cheie de execuie este format dintr-o component variabil al crei nivel este stabilit anual de ctre Comitetul de Remunerare din cadrul bncii. Acest nivel este fixat n funcie de performana i rezultatele anului precedent fa de obiectivele asumate i aprobate de AGA, corelate cu nivelul de risc asumat, cu impactul potenial al acestuia pe termen mediu i lung i cu practica altor instituii similare. La stabilirea prtii variabile a remuneraiei anuale, se are n vedere limitarea asumrii excesive a riscurilor, n acest sens obiectivele anuale stabilite de Consiliul de Administraie incluznd indicatori care s descurajeze asumarea excesiv a unor riscuri (ex: nivel maxim de provizioane; indicator de lichiditate; adecvarea capitalului). Politica de evaluare a performanelor i de premiere n funcie de rezultatele evalurii Evaluarea performanei individuale a angajatului este un proces formal care se desfoar o dat pe an. Angajatul va fi evaluat de managerul direct, superiorul acestuia i managerul funcional, dac e
4

cazul. Acest proces ofer att angajatului ct i managerului, oportunitatea de a avea o discuie obiectiv, onest i deschis n ceea ce privete performana din perioada evaluat precum i de a stabili i agreea mpreun obiectivele de echip i individuale pentru perioada urmtoare. Criteriile de evaluare vor cuprinde att criteriile calitative, individuale, ct i obiectivele de echip, reprezentate de indicatori bugetari att la nivelul unitii n care activeaz angajatul ct i la nivelul Bncii, aa cum au fost stabilii de Comitetul Executiv de Management. Acestea se negociaz ntre Reprezentanii Patronatului i cei ai Salariailor, rezultatul negocierii fiind cuprins n Contractul Colectiv de Munca. De asemenea, pentru limitarea asumrii excesive a riscurilor, n evaluarea performanei angajailor bncii, este inclus un obiectiv suplimentar, respectiv calificativul consolidat acordat de echipele de control intern la ultimul control efectuat. n ceea ce privete angajaii care ocup funcii de control intern (ex: audit, risc de credit, risc operaional, risc de conformitate, risc comerciani carduri), acetia vor fi evaluai dup aceleai criterii individuale ca i ceilali salariai, ponderea calificativului rezultat pentru aceste criterii n calificativul final, fiind de 50%. Trebuie fcut ns meniunea c n locul obiectivelor bugetare, angajaii funciilor sistemului de control intern, cu excepia personalului funciei de audit intern, vor fi evaluai dup calificativul obinut n urma controlului anual al echipei de audit intern i validat de Comitetul de audit. De asemenea, personalul funciei de audit intern va fi evaluat anual lund n considerare ndeplinirea Planului anual de audit aprobat de ctre Consiliul de Administraie Organizarea funciilor sistemului de control intern n vederea implementrii unui sistem de control intern eficace i cuprinztor pentru toate domeniile de activitate, Banca Transilvania are organizate trei funcii fundamentale ale sistemului de control intern: funcia de administrare a riscurilor, funcia de conformitate i funcia de audit intern. Funciile sistemului de control intern sunt independente de liniile de activitate pe care acestea le monitorizeaz i controleaz. Funcia de administrare a riscului are n componen funcia de control al riscurilor pe fiecare linie de activitate. Funcia de conformitate a bncii asist organele cu funcie de conducere prin oferirea de consultan referitoare la conformitatea activitii desfurate cu prevederile cadrului de reglementare, ale normelor i standardelor proprii, precum i ale codurilor de conduit stabilite de piee. Banca Transilvania dispune de asemenea de o funcie de audit intern independent si permanent care are drept obiectiv asigurarea c politicile i procesele bncii sunt respectate n cadrul tuturor activitilor i structurilor. Natura i extinderea tranzaciilor cu persoanele aflate n relaii speciale cu Banca Transilvania Informaiile n legtur cu natura i extinderea tranzacilor cu persoanele aflate n relaii speciale cu bancase regsesc n notele aferente situaiilor financiare ale Bncii Transilvania SA care sunt postate pe site-ul bncii.

I.3 Date Identificare


Banca Transilvania Simbol Adresa Cod Identificare Fiscala Numar ORC: Telefon: Fax: E-mail: Capital social: Valoare nominala: Numar actiuni: TLV 400027 CLUJ NAPOCA, Str. G. Baritiu nr. 8 RO 5022670 J12/4155/1993 +40(0)264 407150 +40(0)264 407179 investor.relations@bancatransilvania.ro 2.206.436.324 lei 1,00 lei/actiune 2.206.436.324

2. Elemente de structur organizatoric


Misiunea Bancii Transilvania este aceea de a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri, prin produse si servicii inovatoare, oferite cu profesionalism. Valorile BT, pe care banca le aplica in tot ceea ce intreprinde, sunt: Suflet, Energie si Idei Noi. Strategia bancii este sustinuta de actionari puternici: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care detine 15% din capitalul social, Bank of Cyprus si IFC - Divizia de investitii a Bancii Mondiale. Un moment de referinta pentru banca a fost anul 2003, de cand identitatea de corporatie are un nou concept, conform noii misiuni a bancii. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum si implementarea unui standard nou privind unitatile sale. Echipa Bncii Transilvania este format din peste 5000 de angajai care mprtesc cultura organizaional i valorile BT, eforturile lor fiind canalizate n jurul aceluiai obiectiv: calitatea muncii lor, pentru mulumirea clienilor.

Obiectivele Bncii Transilvania

OBIECTIVE CALITATIVE realizate in 2012 Consolidarea pozitiei comerciale de top, mentinerea pe locul 3 in sistemul bancar in anul 2012, cu o cota de piata dupa active de 8,08%; Controlul calitatii portofoliului de credite; Asigurarea suportulului pentru implementare noului sistem de core-banking; Extinderea proiectului Automatul de plati; Implementarea solutiei de transferuri Western Union, via Mobile Banking; Decontari internationale prin componenta SEPA-Transfond; Orientarea catre segmentul agricultura si catre cofinantarea de proiecte din fonduri europene; Folosirea eficienta a resurselor actuale, cresterea eficientei activitatii; Cresterea eficienta si randamentul capitalului investit; Imbunatatirea sistemelor de gestionare a riscurilor si de control; Mentinerea Bancii Transilvania in top-ul angajatorilor preferati din Romania; Mentinerea pozitiei de lider in domeniul medical; Oferirea unor Servicii de Private Banking pentru medici; OBIECTIVE CANTITATIVE realizate in 2012

I.6.1 Principalele obiective


Principalele obiective, potrivit Raportului administratorilor pentru anul 2006 au fost : - Dezvoltarea afacerii prin nfiinarea a peste 125 de noi uniti , astfel c la sfritul anului 2006 reeaua Bncii Transilvania a ajuns la 341 uniti ; - Realizarea unui nivel al activelor de 2,4 mld EUR; - Cota de pia deinut n funcie de total active, la sfritul anului 2006 a fost de 4,61 % , fiind printre primele 5 instituii bancare din Romnia; - Creterea profitului brut cu 20% , comparativ cu anul 2005; - Investiii realizate : 93 mil RON; - Proiecte importante implementate sau iniiate n cursul anului 2006 ; - Upgradare IT: BM6 ; BM7 + 7 caractere; - Upgradare sistem carduri: TP Gold; - Upgradare calitativ: automatizare proceduri (carduri, administrare credite), fluidizare curs decizional n agenii; - Atragere de noi finanri n valut , prin contractarea de mprumuturi pe termen lung de la bnci i instituii financiare; - Dezvoltarea Grupului financiar BT prin investiii de capital. - Rezultatele financiare obinute n anul 2006 au la baz strategia implementat la nivelul celor trei linii de afaceri ale Bncii Transilvania: retail, IMM i corporate.

I.6.2 Corporate Banking :


Credite corporate: au crescut cu 41 % fa de anul 2005 (de la 1.504 mil RON , la 2.123 mil RON); Clieni BT Ultra: 3 200; Contul de Business: banca a dezvoltat un pachet de servicii premium dedicat clienilor corporate; 250 de angajai pe partea de vnzri corporate ; rulaje lunare de peste 1 miliard EUR prin conturileBT ;

I.6.3 Intreprinderi mici i mijlocii (IMM):


Cota de pia n funcie de numrul de clieni : 16% , i locul II n sistemul bancar (sondaj Irsop); Credite IMM: au crescut cu 106 % fa de anul 2005 (de la 329 mil RON , la 679 mil RON); Dosare de credit: 22.700 ; Automatizarea fluxului de aprobare pentru credite rapide (Mioritix); Produs 7: Clubul ntreprinztorului Romn; peste 5000 membrii ; banca ofer membrilor clubului consultan i training ; Produs 8: Proprieti Imobiliare pe Firm , primul produs din pia dedicat investiiilor imobiliare pentru companii.

I.6.4 Retail banking:


Carduri emise : realizat 893.677 , din care : - 833.694 carduri de debit; - 59.983 carduri de credit;
8

ATM-uri n funciune 528 i peste 4.500 POS-uri la comerciani; BT 24 : 21.438 utilizatori; Portofoliu credite retail : 43,25% din total plasament BT; Creterea portofoliului de credite: - la 2.132,6 mil. RON n 2006, fa de 1.150 mil RON n 2005 ; - clieni cu credite 279.808 n 2006 fa de 213.001 n 2005; ( din care, clieni cu credit pe card 153.498 n 2006 , fa de 54.003 n 2005);

I.6.5 Operaiuni/ IT:


- Upgrade Bankmaster 7+ 7 digits; - Migrare soluie carduri la Oracle 10G; - Soluie automat pentru emiterea de carduri ; - numrul de tranzacii a crescut cu 53,5 % fa de anul 2005 (de la 14,6 mil , la 22,4 mil tranzacii );

I.6.6 Resurse umane :


- focus pe creterea calitii serviciilor , n toate sectoarele de activitate; - autopregtire prin internet + seciuni de training; - numrul de salariai la 31.12.2006 : 4.542 ; - nr angajai noi n 2006 : 1.958; - vrsta medie 30,6 ani; - procent F/M la nivel de conducere: 61% femei; 39% brbai.

I.6.7 Evoluia bazei de clieni :


n 2006 s-a realizat o cretere a bazei totale de clieni de 1,27 ori fa de finele anului 2005. Clienii persoane fizice , au nregistrat o cretere cu 27% , iar persoanele juridice cu 26%.

I.6.8 Contracte de finanare pe termen lung :


n anul 2006, Banca Transilvania a ncheiat contracte de finanare cu cteva instituii internaionale, dintre care Kreditanstal Fur Wiederaufbau (KFW) n valoare de 10 mil. EUR i Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), n valoare de 10 mil. EUR, sume destinate creditelor ipotecare. Tot anul trecut, Banca Transilvania a obinut un credit subordonat, n sum total de 60 milioane EUR, parteneri fiind: European Bank For Reconstruction And Development (BERD), Nederlands Development Finance Company (FMO), Deutsche Investitions Und Entwicklungsgesellschaft (DEG), International Finance Company (IFC) i Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) , fiecare acordnd bncii cte 12 milioane EUR .

I.6.9 Informaii privind evoluia probabil a bncii n anul 2007:


Obiective calitative n 2007: - Continuarea focusului pe creterea calitii; - Banca local cu reea extins ; - Flexibilitate / eficien/ rapiditate ; - Imbuntirea sistemului de carduri: TPGold i Chip Card; - Revizuire i upgradare BCP (Business Continuity Plan); - Soluie Call Center: asigurarea unui contact permanent cu clienii; - Solutie CRM: mbuntirea managementului relaiei cu clientul ; - Soluie electronic pentru scanare i procesare instrumente de debit (Cec-uri,BO); - BASEL II : implementare i aplicare; - Alinierea la Standardele Internaionale de Contabilitate i Raportare Financiar; - Susinere i stabilitate din partea acionarilor; - Creterea cheltuielilor cu recompensarea i training-ul => Buget alocat RON 5,9 milioane; - S-au nfiinat i se vor dezvolta 5 centre regionale de training unde vor fi pregtii aproximativ 1 500 de angajai . Obiective cantitative pentru 2007: - Evoluia numrului de clieni: 1.000.000 clieni activi n anul 2007; - Atingerea unui nivel al activelor cu 47% mai mare dect n 2006: 3,5 mld EUR; - Creterea portofoliului de credite cu 52% fa de 2006 ; - Dezvoltarea afacerii: va continua planul de nvesii prin deschiderea a peste 100 noi uniti; - Creterea bugetului de investiii la 48,6 mil EUR; - Carduri emise : 1.050.000; - Lansarea primului produs din pia, dedicat investiiilor imobiliare pentru companii, acordat fr avans, pe o perioad de 15 ani; - Lansarea creditului imobiliar n lei cu doband de 6,5% fix n primii 3 ani;

Politica n cadrul Grupului: Se asigur vnzri ncruciate i integrarea la nivelul Grupului BT pentru : resurse umane, marketing, risc management, contabilitate i raportare , aplicaii IT; Se realizeaz consolidarea trimestrial a situaiilor financiare la nivelul grupului BT, n conformitate cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar. n cursul anului 2007 Banca Transilvania i AEGON, vor iniia un parteneriat prin nfiinarea unei companii mixte de gestionare a fondurilor de penisii. Motivele BT privind iniierea acestui parteneriat sunt legate n primul rnd de importana i potenialul domeniilor vizate, oportunitatea asocierii cu un juctor global i cu reputaie n acest domeniu, piaa int bine reprezentat n rndul clienilor BT, oportunitatea extinderii gamei de servicii financiare oferite de banc, abordarea unor noi generaii de clieni, toate acestea adugnd valoare Grupului Financiar Banca Transilvania.

10

Plan pentru 2007: Bugetul de Investiii 2007 Sucursale = 15,705 mil. EUR Hardware = 6,935 mil. EUR Software = 2,355 mil. EUR Maini = 1,175 mil. EUR Diverse = 0,417 mil. EUR Investiie Bucureti = 6,935 mil. EUR Amenajare cldire Romtelecom = 2,078 mil. EUR nvestiiile Bncii = 35,600 mil. EUR Subsidiare = 8,500 mil. EUR Fond de pensii = 3,500 mil. EUR Medicredit = 1,000 mil. EUR Investiii n Subsidiare = 13,000 mil. EUR Total investiii = 48,600 mil. EUR

Identitate de corporaie
Brand-ul Banca Transilvania este reprezentat de asocierile persoanelor care interacioneaz la un moment dat cu organizaia, serviciile i produsele sale, dar - bineneles - i cu reprezentanii BT. Banca Transilvania are acum i trei sub-brand-uri: BT Caf, BT Golf Cup i Academia BT. Dintre acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Caf, prima cafenea bancar din Romnia. Grupul financiar Banca Transilvania deine astfel de locaii n Bucureti, Constana, Timioara, respectiv Cluj Napoca. BT Cafe este cel mai inedit proiect al Grupului Financiar Banca Transilvania. Conceput a fi un mediu informal, dar i de relaxare, BT Cafe este un loc de ntalnire a oamenilor de afaceri. BT Golf Cup reprezint un turneu cu tradiie, competiie care reunete, o dat pe an, importani oameni de afaceri romni i strini, pasionai de golf. Academia BT se adreseaz n exclusivitate angajailor bncii, obiectivul fiind acela de a satisface nevoile de dezvoltare profesional a acestora. Denumirea aleas Transilvania, este un nume cu rezonan, cu semnificaii importante. Dincolo de factorul istoric, elementele definitorii sunt: seriozitatea, stabilitatea i pstrarea tradiiilor ceea ce, n cazul Bncii Transilvania, nseamn respectarea angajamentelor fa de clieni. Un motiv n plus pentru aceast denumire a fost, evident, faptul c Sediul Central al Bncii Transilvania se afl n Cluj-Napoca, n Transilvania. Logo-ul reprezint un scut i sugereaz aprare - Banca Transilvania are grij de banii i de dorinele clienilor.

Elementele siglei sunt : denumirea bncii (scris cu corp de liter special creat) scutul (semnificaii: siguran, protecie i grij)
11

acronimele BT (cresc potenialul de difereniere a semnturii grafice) cele dou linii de la baz ale scutului - elementul recurent al identitii corporative a Bncii Transilvania

Culorile Bncii Transilvania sunt galben i negru, combinaie care formeaz unul dintre cele mai puternice contraste. Mesajul psihologic al culorilor este: galben - disticie, ncredere, cldur i negru - credibilitate, loialitate, autoritate.

Slogan: Banca oamenilor intreprinzatori

Sinteza rezultate financiare 31.12.2012-31.12.2013


Profit brut: 443,1 milioane lei, mai mare cu 30% Nr. operatiuni derulate prin conturi BT: +8% Sold credite: +9% Resurse atrase: +11% Venituri operationale: +12% Raportul cost / venit: 48,7%; Active bilantiere: 32.066 milioane lei Trimestrul IV 2013: unul dintre cele mai bune din ultimii ani, pe partea de creditare BT. In perioada sept.-dec.2013 au fost acordate prin Banca Transilvania peste 25.000 de credite noi, atat companiilor, cat si pentru persoanelor fizice

3. Produsele i serviciile oferite clienilor Bncii Transilvania


Banca Transilvania S.A. efectueaz operaiuni i activiti specifice societilor bancare, n ar i strintate, n contul clienilor si, persoane fizice sau juridice, n numele unor instituii sau n colaborare cu acestea, prevzute n codul CAEN la poziia 6512 Alte activiti intermediere respectiv, intermedieri monetare ale altor instituii monetare, altele dect Banca Naional (activiti bancare) astfel : atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile; contractare de credite, incluznd printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finanarea tranzaciilor comerciale, operaiuni de factoring, scontare, forfetare; servicii de transfer monetar; emitere i administrare de mijloace de plat, cum ar fi: cri de credit, cecuri de cltorie i altele asemenea, inclusiv emitere de moned electronic; emitere de garanii i asumare de angajamente;
12

tranzacionare n cont propriu sau n contul clienilor, n condiiile legii, cu: - instrumente ale pieei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; - valut; - contracte futures; - instrumente avnd la baz cursul de schimb i rata dobnzii (futures pe cursul de schimb, futures pe rata dobanzii, forward pe cursul de schimb, forward rate agreements, swap pe deviz, swap pe rata dobanzii); - valori mobiliare i alte instrumente financiare (titluri de stat, obligatiuni); intermediere pe piaa interbancar; pstrare n custodie i administrare de valori mobiliare i alte instrumente financiare; prestare de servicii privind furnizarea de date i referine n domeniul creditrii; nchiriere de casete de siguran. depozitarea activelor fondurilor de investiii i societilor de investiii; distribuirea de titluri de participare la fonduri de investiii i aciuni ale societilor de investiii; - acionarea ca operator al arhivei electronice de garanii reale mobiliare; operaiuni cu metale i pietre preioase i obiecte confecionate din acestea, participarea la capitalul social al unor entitati; administrare de portofolii ale clienilor i consultan legat de aceasta; acordare de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta; Consultanta cu privire la fuziuni si/sau achizitii de societati comerciale;

4. Canale de comunicare :

Produsele sunt variate i se adreseaz unui public larg, de mas, alctuit att din persoane fizice ct i din persoane juridice. Pentru a avea un impact ct mai mare asupra publicului vizat, BT deruleaz o campanie de comunicare publicitar prin intermediul urmtoarelor canale: -

Televiziune Radioul Presa scris Internet Prin intermediul site-ului http://www.bancatransilvania.ro

13

5. Pregatirea personalului
-In ceea ce priveste proiectele de instruire si dezvoltare personala, anul 2012 s-a caracterizat prin concentrare in pregatirea intregii retele pentru implementarea noii aplicatii bancare folosite de BT. Astfel, peste 4.500 de angajati au fost instruiti, cu ajutorul echipei de traineri interni, in vedere utilizarii sistemului FlexCube. Suplimentar, s-au efectuat inca 3.000 de participari la programe de instruire interne sau cu furnizori externi. -Continuarea monitorizarii distributiei eficiente a resurselor si accentuarea controlului costurilor; -Numarul angajatilor cu contracte de munca active a crescut usor, cu 1,8%, la 6.160 fata de 6.051 la finalul lui 2011. -Cheltuielile cu salariatii au crescut cu 11% de la 368.916 mii lei in 2011 la 409.595 mii lei in 2012, pe fondul cresterii organice a activitatii Bancii si a numarului de personal cu 5 %. Rulajul de personal in 2012 a fost de 7,38% fata de 8,19% in 2011, continuand sa fie mult mai ridicat in Bucuresti. -Varsta medie a angajatilor a crescut la 34 ani fata de 33 in 2011. Distributia pe sexe: 75% femei 25% barbati.

6. Strategii de comunicare
Zanul intreprinzatorilor In 2006, Banca Transilvania a intrat direct pe locul 5 in topul primelor zece banci dupa dimensiunea bugetelor alocate comunicarii, cu un volum brut investit in publicitate de aproximativ 5 milioane de euro (valoare rate-card). In campania initiata in 2006, Banca Transilvania a investit circa 1,6 milioane de euro. Campania cuprinde spoturi TV, ad-uri de presa, materiale informative in sucursalele bancii si outdoor-uri. Astfel, compania a vrut sa se pozitioneze ca o banca a micilor intreprinzatori, ce ofera un numar mare de produse specifice IMM-urilor. "Banca Transilvania a dorit sa ajunga banca numarul 1 pentru IMM-uri. Portofoliul de produse era targetat cu precadere catre aceasta categorie de clienti si era innoit la fiecare trei luni - un fapt incredibil pentru piata romaneasca. Cu toate acestea, nu exista o comunicare reala intre banca si targetul ei, nu exista interactivitate. Asa a aparut Zanul: bancherul fermecat care indeplineste dorintele micilor intreprinzatori". Printre sarcinile de serviciu ale Zanului se numara: creditul cu 0% dobanda, creditul imobiliar pentru micii intreprinzatori, Creditul de doua ori cat casa sau administrarea de pensii private prin fondul BT Aegon, pentru care Next Advertising a creat un personaj nou - Zanul olandez, cu tot cu saboti si lalea, care aduce pensii in lume de peste 100 de ani. Campania a pornit de la ideea ca o banca trebuie sa asculte nevoile clientilor si a comunicat, in acest sens, un numar de telefon la care acestia puteau apela reprezentantii bancii, discipolii Zanului cu tutu si bagheta instelata. "Exista si acum un numar de telefon la care clientii BT isi pot spune dorintele, pot veni cu propuneri sau idei de produse noi. Un spot a comunicat existenta acestui numar, iar alte doua spoturi (Croitoria si Supermarket) au adus exemple de mici investitori care au fost ajutati de BT, subliniind astfel noua pozitionare a bancii." Dupa ce i-a dat batai de cap nesuferitului individ numit Dobanda si a reusit sa il insoare cu frumoasa Zero (spotul pentru Mastercard Forte), in toamna anului trecut, Zanul de la Banca Transilvania si-a imbracat peste tutu halatul alb si a anuntat deschiderea unei noi divizii in cadrul
14

bancii, Divizia pentru Medici, care reprezinta totodata a patra linie de afaceri a companiei, dupa retail, IMM si corporate.

BT sau Banca Transilvania? Odata cu campania de promovare s-a vorbit si despre un eventual rebranding Banca Transilvania-BT. "Nu a fost un rebranding, pentru ca nu s-au modificat datele de brand. Pentru prima oara banca a decis sa-si construiasca o imagine si sa faca si altceva decat comunicare pe produse". In plus, asa cum explica site-ul companiei, acronimul BT este utilizat ca parte a semnaturii grafice si a numelor unor marci din portofoliu, dar nu reprezinta singur Banca Transilvania, subsidiarele sau gama de produse si servicii. Exceptia de la regula o reprezinta folosirea acronimului in comunicarea scrisa, pentru evitarea repetitiei - Banca Transilvania/BT.

7.Scurta analiza a pietei


Cum reuseste Banca Transilvania sa se diferentieze pe o piata n care produsele si serviciile sunt foarte usor imitabile, iar gradul de noutate este doar o notiune teoretica? Prin implementarea de solutii de tip CRM (Customer Relationship Management), oferind astfel un plus de valoare clientilor sai, la care se adauga proiectele proprii legate de instruirea personalului - Academia BT (care poate fi considerat un sub-brand, alaturi de BT Caf si BT Golf Cup), oferta destul de diversificata de produse, n comparatie cu alte banci si mai ales, printr-o buna promovare a imaginii BT, prin intermediul simbolurilor si evenimentelor. In ceea ce priveste strategiile CRM, Banca Transilvania este pe punctul de a le implementa, ceea ce denota o aplecare spre o mai buna ntmpinare a cerintelor clientilor, care doresc servicii tot mai operative si mai flexibile. Aceasta directie ar trebui cu siguranta urmata n continuare, mai ales ca n domeniul serviciilor modul n care clientii sunt serviti are o importanta majora. Banca Transilvania se afla n plin proces de extindere a retelei teritoriale, tocmai pentru a fi mai aproape de clienti, pentru a deveni mai vizibili. Banca Transilvania a nteles nevoia descentralizarii deciziilor, cu scopul de a crea o banca tot mai flexibila, astfel nct acesta sa devina principalul avantaj competitiv. Un alt atuu de care BT ar trebui sa profite la maximum este faptul ca deciziile importante se iau pe plan local, si anume la sediul central din Cluj-Napoca, care i confera implicit un grad mult mai ridicat de operativitate n comparatie cu celelalte banci aflate n fruntea clasamentelor, n marea majoritate a lor cu capital majoritar strain. Mai mult, acest lucru poate oferi posibilitatea dezvoltarii unor produse care nu pot fi implementate de alte banci. Putem lua exemplul Creditelor 1 Ora, destinat IMM-urilor, care a produs putina vlva n momentul lansarii sale pe piata. Care este motivul real? Faptul ca majoritatea bancilor se aflau n imposibilitatea "copierii" acestui tip de credit, creat pe o platforma care respecta regula de baza: rapiditatea. ntruct acest tip de produs nu exista pe pietele straine n care functioneaza sediile-mama, implementarea unui produs n totalitate nou, si implicit cu un grad foarte ridicat de risc, a fost imposibila. si toate acestea n conditiile n care creditul pentru capital de lucru si cel pentru investitii s-a bucurat si se bucura n continuare de un real succes. Sectorul IMM-urilor este unul deosebit de profitabil si care sufera o evolutie semnificativa, si de aceea, n ceea ce priveste pozitionarea BT pe acest sector se doreste a fi perceputa ca fiind: "Banca numarul 1 pentru IMM-uri". In ceea ce priveste diferentiere produselor si serviciilor, n conditiile n care, cum am spus si mai devreme, sistemul bancar este unul cu posibilitati foarte reduse n ceea ce priveste mentinerea gradului de noutate a produselor, Banca Transilvania ofera o gama larga de produse, de la credite ipotecare, la cele turistice, de la depozite pentru copii, la depozite in lei si valuta. Fiind o banca relativ mica n comparatie cu celelalte, care beneficiaza de sustinere financiara puternica, ca ar trebui
15

sa se concentreze pe acele produse care aduc ntr-adevar venituri si sa renunte sau poate sa minimizeze eforturile de promovare a celor mai putin profitabile. Sa luam exemplul creditului turistic, a carui pondere n totalul plasamentelor este de nici 1%, pe cnd creditul ipotecar aduce Bancii Transilvania o cota de 9% din piata acestui credit. Se pare ca BT a nceput sa urmeze trendul pietei si ncearca sa se adapteze cerintelor exprimate de consumatorii de produse si servicii bancare. Astfel, un pas important si benefic a fost introducerea creditului imobiliar in lei, pe 20 de ani, tocmai pentru a stimula cererea pentru acest tip de credit, oferind o perioada de creditare mare, rata lunara fiind mult redusa. La fel, introducerea creditului personal n valuta, pe perioada de 15 ani, n suma maxima de 100.000 EUR, a fost o decizie foarte buna, fiind absolut necesara, n conditiile n care celelalte banci ncepusera sa includa n portofoliul lor aceste credite de consum. Pentru a-si diferentia oferta, BT a introdus un mod de a atrage clientii prin dezvoltarea unei campanii intense pentru promovarea creditului ipotecar n EURO, ce consta n atasarea unei cafetiere primelor 600 de credite ipotecare contractate. Este o buna modalitate de crestere a vnzarilor acestui credit, care poate fi un factor decisiv n alegerea de catre client a bancii de la care se va face contractarea creditului. Banca Transilvania pune un accent deosebit pe imagine, acest lucru fiind mai evident n ultimii doi ani. BT are, din anul 2003, o noua identitate de corporatie, n urma procesului de rebranding. Astfel, BT reuseste sa se impuna pe piata prin valori, norme si design, pornind de la binecunoscuta sigla BT, n culorile specifice: negru si galben, pna la organizarea de evenimente, menite sa ridice gradul de notorietate. Banca Transilvania depune eforturi si utilizeaza resurse nsemnate pentru o pozitionare ct mai clara pe piata. A nceput prin amplasarea propriilor unitati n locuri ct mai vizibile, n timp ce, acum ctiva ani, acestea pozitionau banca ntr-o postura inferioara concurentei. Incetul cu ncetul, Banca Transilvania a devenit o banca accesibila, flexibila, de fapt, "customer-oriented", iar acest lucru a dus la atingerea unei cote de piata mai mare in topul bancilor din Romnia. Banca Transilvania s-a pozitionat ca "first mover" pe segmentul IMM si continua sa lupte pentru ocuparea pozitiei de "Banca numarul 1 pentru IMM-uri", prin angajamentul asumat fata de acest sector de a lansa periodic produse inovative, flexibile si rapide. n ceea ce priveste segmentul de corporate, BT este pozitionata pe piata ca fiind o banca flexibila, rapida, nebirocratica. Totodata, BT ncearca sa se pozitioneze pe piata ca fiind piesa centrala a unui Grup Financiar, care ofera, prin intermediul celor sapte subsidiare, servicii complementare, n scopul mbunatatirii gradului de servire a clientilor. n concluzie, n ceea ce priveste diferentierea si pozitionarea ofertei de produse si servicii a Bancii Transilvania, aceasta ar trebui sa-si concentreze eforturile si resursele pentru a se urmari si adapta n permanenta la cerintele pietei, poate chiar sa le intuiasca si sa gaseasca acele nevoi nesatisfacute nca si sa tina cont de faptul ca acolo unde nu exista o pozitionare proprie, va exista ntotdeauna o pozitionare facuta de concurenta, care rareori se dovedeste a fi benefica.

8. Aciuni de responsabilitate social


RESPONSABILITATE SOCIALA CORPORATIVA Fundatia Clujul Are Suflet (www.clujularesuflet.ro ) este cel mai mare p roiect de implicare sociala al Bancii Transilvania.

16

In cei 5 ani de activitate, Banca Transilvania a ajutat, prin aceasta fundatie, aproape 1.200 de adolescenti sa aiba o viata mai buna sa isi continue scoala, sa isi gaseasca un loc de munca si sa aiba o viata mai buna. In cursul anului 2012, au fost ajutati aproape 400 de adolescenti, astfel incat 22 de tineri care au promovat bacalaureatul isi continua studiile, 18 dintre ei urmeaza o facultate potrivita intereselor si aptitudinilor lor, iar 4 tineri au urmat scoli post-liceale. Alti 46 de tineri care au fost ajutati la Centrul de Zi Clujul are Suflet au obtinut locuri de munca in acest an, fie si sezonier, pe perioada vacantei. Alte proiecte in care banca s-a implicat: 1. Crosul BT competitie a Bancii Transilvania, care, in 2012, a avut o componenta umanitara. Pentru fiecare participant inscris in concurs, BT a donat Fundatiei Clujul Are Suflet cate 5 euro. 2. My Money Week - proiect destinat elevilor din invatamantul preuniversitar din ClujNapoca, demarat de Scoala Internationala Cluj, care a avut ca obiectiv responsabilizarea tinerilor in privinta gestiunii finantelor personale. 3. CONTeaza pe educatie! unul dintre cele mai noi proiecte de implicare sociala, sustinute de Banca Transilvania. Programul a constat in cursuri menite sa contribuie la educatia financiara si antreprenoriala a aproape 2.000 de elevi cu varste intre 7 si 18 ani, din 16 scoli aflate in judetele: Cluj, Alba, Bihor, Salaj, Maramures, Sibiu, Satu-Mare si Bistrita-Nasaud 4. Gala de Excelenta "10 pentru Cluj - Juniorii Clujului, Sperantele Cetatii, a patra editie, BT fiind partener traditional. Gala este un eveniment cultural-artistic si educativ, dedicat tinerei generatii. 5. Luna Studentului Clujean, cel mai amplu eveniment dedicat studentilor, organizat de Consortiul Organizatiilor Studentesti din Cluj. Totalul participantilor a fost estimat la 20.000 de tineri. 7. Winners Tennis Cup BT a sustinut organizarea a 10 turnee nationale si internationale. 8. Ghita Muresan Summer Camp Tour - program de popularizare a baschetului in Romania, in special in randul copiilor si parintilor acestora, conceput ca o tabara de vara. Evenimentul s-a derulat in orase importante din Romania: Cluj-Napoca, Timisoara, Sibiu, Bucuresti si Constanta; 9. Festivalul International al Filmului de Comedie Comedy Cluj este un eveniment prin care se promoveaza talentele artistice din domeniul cinematografiei/ sectiunea de comedie; 10. Asociatia Little People proiect prin care se incearca restabilirea psihica a copiilor si tinerilor care au suferit de cancer si efecte sale conexe.

17

9. Rapoarte financiar-contabile

18

19

10.Crize existente
3.1. Influenta aparitiei zvonului asupra creditorilor si a potentialilor clienti Banca Transilvania a sesizat procurorul general si Banca Nationala a Romaniei (BNR) in privinta zvonurilor care au aparut in piata referitoare la soliditatea bancii, a declarat joi directorul general al bancii, Robert Rekkers. "Au fost zvonuri, noi am reactionat si nu am sesizat retrageri semnificative de la Banca Transilvania. Au fost, intr-adevar, in ultima perioada, retrageri de la toate bancile din Romania, insa nu semnificative", a spus Rekkers, citat de NewsIn. Banca Transilvania a fost in ultimele saptamani ale lunii octombrie ale anului 2008 tinta unor zvonuri legate de soliditatea sa, care au starnit inclusiv reactia guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Legat de Banca Transilvania, acest atac informatic seamana ca doua picaturi cu ce s-a petrecut in 2000 cu BCR, insa acum situatia s-a linistit mult mai repede, media a fost mult mai matura si putini au mai muscat din momeala aceasta", declara Isarescu, in 13 octombrie. Guvernatorul a amenintat ca BNR va lua masuri extrem de drastice, inclusiv de retragere a licentei, daca se dovedeste ca zvonurile privind problemele unor banci din Romania au pornit din sistemul bancar. Rekkers a precizat ca banca dispune de finantare din partea unor parteneri precum IFC sau BERD si ca imprumutul obtinut de la IFC, in valoare de 102,5 milioane euro, ii va permite cu atat mai mult sa acorde imprumuturi pentru IMM-uri si persoane fizice, principalele segmente pe care mizeaza banca. "In fiecare an, BT iese pe piata si cauta finantare. E o activitate normala, care arata ca exista in continuare acces la finantarea in euro", a mai spus Rekkers, precizand ca, si in 2006 si 2007, BT a primit credite de cate 60 milioane euro de la IFC. In ciuda crizei financiare ce a inceput sa se simta si in Romania, apetitul pentru consum este inca mare la noi in tara, iar nevoia de creditare a ramas constanta (romanii apeleaza in continuare la credite. Banca Transilvania are inca posibilitatea de a oferi credite, iar zvonurile care s-au vehiculat la adresa ei nu au avut nicio semnificatie in randul clientilor, fapt confirmat de directorul general, Robert C. Rekkers, care a asigurat ca aceasta are o solvabilitate ridicata si o lichidiate buna. De altfel, el a asigurat ca banca dispune de capital suficient pentru a acorda imprumuturi IMM-urilor si persoanelor fizice, acestea fiind principalele segmente fata de care

20

isi axeaza activitatea, fondurile sale de finantere provenind din partea unor parteneri precum IFC sau BERD. Rekkers a mai spus ca TLV iese pe piata si cauta inantare in fiecare an, ceea ce arata ca exista in continuare acces la finantarea in euro. El a precizat ca si in 2006 si 2007, TLV a primit credite de cate 60 milioane euro de la IFC. Creditul de 30 milioane euro de la IFC este cu scadenta la 7 ani, iar restul de 72,5 milioane euro, obtinut prin facilitatea de credit, are scadenta la 3 ani. Tot in ideea de a oferi informatii despre posibilitatea de creditare a bancii si, deci, de a infirma zvonurile, Rekkers precizat ca Banca Transilvania are titluri de stat in valoare de 550 mil. Lei adica circa 150,7 mil. Euro. 3.2. Elaborarea planului de comunicare in situatii de criza Singura reacie a Bncii Transilvania vizavi de aceste zvonuri a fost lansarea unui comunicat de pres n care se arat c TLV a avut profit de 396,62 milioane de lei n primele 9 luni ale anului 2008, cu 197 la sut mai mare dect cel nregistrat n septembrie 2007. Banca Transilvania a nregistrat rezultate remarcabile pe primele nou luni ale acestui an, n ciuda climatului economic internaional i scderilor nregistrate pe piaa de capital. Au crescut activele i profitul, iar focusul a fost, n primul rnd, pe prudenialitatea i soliditatea bncii este reacia TLV. Avocatul Iulian Urban interpreteaz ns comunicatul TLV ca pe un semn de incertitudine. Mie unul, aceast laud de sine a TLV mi se pare suspect. Suspect pentru c este singura banc din ara noastr care n perioada crizei a ieit s spun c este totul bine i frumos, i eu am impresia c a fcut acest lucru tocmai pentru c situaia ei financiar este cam nesigur i grav, susine Urban pe pagina sa personal. Toate aceste zvonuri au daunat imaginii Bancii Transilvania intrucat vestile au ajuns la urechile clientilor si investitorilor bancii. Zvonurile lansate in luna octombrie a anului 2008 impotriva Bancii Transilvania au avut efecte nesemnificative, in conditiiile in care banca este solida, are un portofoliu de credite de calitate, solvabilitate ridicata si lichiditate buna, a declarat, luni, 13 octombrie 2008, directorul general al bancii, Robert C. Rekkers. El a afirmat ca Banca Transilvania nu ar avea probleme de lichiditi asa cum se vehicula, si a declarat c banca a fcut o sesizare privind aceste zvonuri la procurorul general i la BNR. Precizrile lui Robert Rekkers au venit n ziua n care banca a semnat un contract de credit n valoare de 102,5 milioane de EURO cu divizia de investiii a Bncii Mondiale. Directorul
21

Bncii Transilvania spune c negocierea mprumutului a nceput n urm cu nou luni. mprumutul n valoare de 102,5 milioane de EURO i-a fost acordat Bncii Transilvania de International Financial Corporation, membr a grupului Bncii Mondiale. Reprezentanii IFC spun c Banca Transilvania este cel mai stabil client de pe piaa romneasc, iar semnarea creditului denot ncrederea n activele instituiei i n resursele ei. "Nu vorbim despre criz, de retragere de numerar, retragerea nu a fost semnificativ pentru noi, banca merge mai departe, avem susinere din BNR, D-l Cintez i D-l Isrescu au ieit n pres i au vorbit, i Banca Transilvania nu se afl n criz. Se focuseaz pe bussines, putem credita i IMM i persoane fizice, avem susinere foarte mare i o s cretem o dat cu Romnia," a explicat Robert C. Rekkers, director general Banca Transilvania. "Au existat zvonuri lansate impotriva Bancii Transilvania. Informatiile au circulat pe mai multe suporturi: mail, sms, telefon. Am anuntat, bineinteles, BNR si autoritatile. Efectele acestor informatii nefondate au fost nesemnificative. Suntem o banca solida, cu un portofoliu de credite de calitate, solvabilitate ridicata si lichiditate buna", a spus Rekkers. Afirmatia directorului general al Bancii Transilvania vine ca urmare a declaratiei de luni a guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, care sustinea ca BNR va lua masuri extrem de drastice, inclusiv de retragere a licentei, daca se dovedeste ca zvonurile privind problemele unor banci din Romania au pornit din sistemul bancar. "Ne-am intalnit cu Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si suntem hotarati sa le sprijinim demersurile pentru a gasi o modalitate de lucru cu raspandacii periculosi. Noi fiind alaturi de ARB, spunem ca o asemenea atitudine nu se justifica si sunt dator sa spun doua lucruri: legat de Banca Transilvania, acest atac informatic seamana ca doua picaturi cu ce s-a petrecut in 2000 cu BCR, insa acum situatia s-a linistit mult mai repede, media a fost mult mai matura si putini au mai muscat din momeala aceasta", declara Isarescu, luni, la o conferinta de presa.

3.3. Modalitati de transformare a crizei in oportunitate

Faptul ca Banca Transilvania a reusit sa depaseasca aceasta criza de imagine arata impactul pe care l-a avut planul de gestionare a acestei situatii cu care s-a confruntat banca in ultima perioada a anului 2008. Acest lucru dovedeste profesionalismul echipei care s-a ocupat de gestionarea informatiilor in perioada de criza, rezolvarea crizei transformandu-se intr-o oportunitate pentru banca: aceea de a-si fideliza in continuare vechii clienti si de a atrage altii noi.
22

In concluzie, riscul de producere a unei crize de imagine exista la fiecare organizatie. Important este sa fie constienta de aceasta posibilitate si sa se pregateasca pentru a preveni si rezolva crizele de imagine. In cazul nerezolvarii la timp, dincolo de aspectele emotionale pentru publicul intern si cel extern, criza de imagine provoaca organizatiei daune pe termen lung.

23

Bibliografie

Internet : Site oficial Banca Transilvania http://www.bancatransilvania.ro Institutul National de Statistica http://www.insse.ro

Reviste: "E-finance", Editura Finmedia, Bucuresti "Piata Financiara", Editura Finmedia, Bucuresti "Ziarul financiar", Editura Imprimeriile MediaPro, Bucuresti

24

S-ar putea să vă placă și