Sunteți pe pagina 1din 4

Cernoziomurile CLASA CERNISOLURI (CER) Clasa cernisoluri include solurile la care orizontul diagnostic este A molic relativ bogat

in humus calcic,aproape exclusiv sau predominant humic de culoare inchisa care patrunde si in orizontul subiacent.Cernisolurile prezinta insusiri fizice chimice si biochimice favorabile care le confera un potential ridicat de fertilitate majoritatea formandu-se in conditii climatice ale stepei si silvostepei din aria campiilor periferice si a dealurilor joase. Din clasa cernisoluri fac parte 4 tipuri de sol: astanoziom, cernoziom, faeoziom !i rendzina.

Cernoziomuri
Cenoziomurile "rus#$p#m%nturi negre& se definesc printr-un orizont A molic "Am& 'nchis la culoare cu crome mai mici de ( la materialul 'n stare umed#, un oriz. intermediar "AC, )v sau )t& cu valori !i crome sub *,+ la materialul 'n stare umed#, cel pu,in 'n partea superioar# "-.--+cm& !i cel pu,in pe fe,ele agregatelor structurale, urmat de un orizont de acumulare a carbona,ilor de calciu secundari, prezent 'n primii -(+ cm sau 'n primii (.. cm, dac# textura solului este grosiera. Raspndire si conditii naturale de formare Cernoziomurile sunt rasp%ndite pe suprafete plane sau usor 'nclinate care nu depasesc altitudini mai mari de ++. m. Cele mai mari suprafete sunt 'n C%mpia /om%na, Dobrogea, colinele 0utovei, Dealurile 1alciului si c%mpia 2oldovei, C%mpia de 3est "culoarul 2uresului& si partea sudica a C%mpiei 0ransilvaniei.2aterialul parental pe care s-au format cernoziomurile este alcatuit din l4ess, depozite l4essoide, iar pe suprafete restr%nse unele cernoziomuri s-au format pe depozite argiloase "C%mpia 2oldovei si C%mpia 0ransilvaniei& si nisipuri "sudul 5lteniei si )araganul central&. Procese pedo enetice Datorita ponderii foarte ridicate a resturilor organice provenite de la vegeta6ia ierboasa la suprafata solului se formeaza un orizont de bioacumulare Am, bogat 'n humus de tip mull calcic. 7n cazul cernoziomurilor formate 'n zona de silvostepa 'n care predomina vegetatia lemnoasa, datorita precipita6iilor mai ridicate au loc procese de alterare a materialului parental "se formeaza orizontul ) cambic - )v&, si chiar levigarea argilei din orizontul superior si formarea unui orizont ) argic-)t.8arurile usor solubile sunt 'ndepartate odata cu apa din precipita6ii pe profilul de sol, iar CaC5* este 'ndepartat din partea superioara spre baza profilului unde se formeaza un orizont bogat 'n carbonat de calciu "Cca&. Proprietati Cernoziomurile prezinta proprieta6i diferite 'n func6ie de natura materialului parental, de natura vegeta6iei si de condi6iile climatice, fiind caracterizate printr-un con6inut de humus cuprins 'ntre (,+-9:, gradul de satura6ie 'n baze ;+-<+:, p=-ul variaza 'ntre 9,+-;,*, densitatea aparenta poate avea valori cuprinse 'ntre -,(+--,4+ g>cm*. ?roprietatile hidrice si de aeratie sunt bune iar continutul ridicat de materie organica determina o aprovizionare buna cu elemente nutritive. !ana ement Datorita 'nsusirilor fizico-chimice si a conditiilor climatice 'n care sunt rasp%ndite cernoziomurile, acestea au fertilitatea naturala cea mai ridicata fiind utilizate pentru o gama foarte variata de culturi. Astfel, se obtin productii foarte ridicate la gr%u, orz, ovaz, porumb, floarea soarelui.

Cele mai mari suprafete sunt cultivate cu gr%u si porumb. 8unt pretabile de asemenea, pentru pomi fructiferi si vita-de-vie 'n special 'n zona Dobrogei si sudul 5lteniei. 1actorul limitativ al cernoziomurilor formate 'n zona de stepa, 'l constituie deficitul de umiditate din perioada de vegetatie a plantelor prasitoare. 1ertilitatea cernoziomurilor poate fi marita prin aplicarea de 'ngrasaminte chimice cu azot si fosfor, a 'ngrasamintelor organice si suplimentarea rezervei de apa prin irigatie. Dintre subtipurile amintite o r#sp%ndire larg# !i importan,# aparte au subtipurile zonale cernoziom tipic, cernoziom cambic !i cernoziom argic. CERNO"IO!URILE #IPICE (C" ti) 8ubtipul de sol cernoziom tipic se caracterizeaz# morfogenetic printr-un orizont Am cu crome de ( sau mai mici !i un orizont AC av%nd cel pu,in 'n partea superioar# crome sub *,+ 'n stare umed#. R$spndire %i condi&ii naturale de formare - @n /om%nia cernoziomurile ocup# o suprafa,# de 4.(...... ha, fiind r#sp%ndite pe o arie foarte 'ntins#: C%mpia /om%n#, C%mpia de 3est, C%mpia 2oldovei, C%mpia 0ransilvaniei "'n partea sudic#&, Culoarul 2ure!ului, Dobrogea, Dealurile 1#lciului, Colinele 0utovei. Propriet$&i 0extura cernoziomurilor este nediferen,iat# pe profil !i poate fi nisip lutos, lut nisipos, lut sau lut argilos. ?ermeabilitatea pt. ap# !i aer a cernoziomurilor este bun#, valorile medii ale conductivit#,ii hidraulice saturate pe ad%ncimea de .--..cm fiind de -,+--+mm>or#.Aa aceste soluri 'nsu!irile fizice limitative pt. cre!terea !i dezvoltarea plantelor !i pt. efectuarea lucr#rilor agricole sunt compensate par,ial de structura granular# bine dezvoltat# !i de valorile mari ale hidrostabilit#,ii structurale. este mic#. /eac,ia cernoziomurilor 'n orizontul A este slab acid#, neutr# sau slab alcalin# 'n cazul prezen,ei carbonatului de Ca rezidual sau acumulat ulterior prin procese de regradare.Cernoziomurile sunt bine aprovizionate cu elemente nutritive de azot, fosfor !i potasiu. Accesibilitatea la plante a compu!ilor de fosfor este mai mare la cernoziomuri cu reac,ia slab acid# !i neutr#. Cu excep,ia solurilor cu textur# grosier# cernoziomurile sun bine aprovizionate cu micro-elemente. ?t. men,inerea fertilit#,ii solului se recomand# aplicarea 'ngr#!#mintelor organice !i minerale 'n func,ie de analizele agrochimice !i plantele cultivate. 'ertilitatea %i folosin&a 0extura mijlocie !i structura granular# stabil# asigur# o aera,ie bun# !i o permeabilitate bun# pt. ap# !i aer, o bun# capacitate de re,inere a apei utile !i o rezisten,# mai mic# la lucr#rile solului.B@n perioadele secetoase iulie-octombrie cernoziomurile sunt afectate de un deficit de ap#, motiv pt. care se impune aplicarea iriga,iilor. ?t. refacerea !i men,inerea fertilit#,ii solului este necesar# 'ngr#!area organic# !i mineral#. 1olosin,a agricol# a cernoziomurilor este arabil dar !i planta,ii de vi,#-de-vie !i pomi. Cernoziomurile se preteaz# pt. cereale de toamn# care valorific# rezervele de ap# acumulate BCernoziomurile se lucreaz# u!or, opun o rezisten,# mic# sau mijlocie la lucr#rile solului.. Aucr#rile agricole se pot executa mecanizat deoarece panta terenului

toamna !i iarna !i ajung la maturitatea deplin# 'naintea secetelor de var#. @n condi,ii de irigare cernoziomurile pot fi cultivate cu porumb, fl. soarelui, sfecl# de zah#r, lucern#, legume. Cernoziomurile de pe terenurile 'nclinate, cu grosimea orizontului A de (.-*.cm se preteaz# pt. vi,#-de-vie, pomi, cereale !i graminee, leguminoase perene care sunt !i bune protectoare a solului 'mpotriva eroziunii. Cultivarea pr#!itoarelor pe cernoziomurile de pe pante "+--;:& impune m#suri de agrotehnic# antierozional#: culturi 'n f%!ii !i benzi 'nierbate, lucr#ri executate pe curbele de nivel. Alegerea plantelor de cultur# se face !i 'n func,ie de compozi,ia granulometric#. ?e cernoziomuri cu textur# mijlocie se pot cultiva majoritatea plantelor. ?e cernoziomuri cu textur# fin# se pot cultiva g%ul, leguminoasele !i gramineele perene. ?t. cernoziomuri cu textur# grosier# se aleg culturile care pot proteja solul contra eroziunii eoliene !i se vor aplica tehnologiile de cultur# specifice solurilor nisipoase. B Cernoziomurile carbonatice pot fi cultivate cu vi,#-de-vie altoit#. CERNO"IO!URI CA!(ICE (C" c)) 8ubtipul de sol cernoziomul cambic cunoscut !i sub denumirea de cernoziom levigat se define!te printr-un orizont Am de culoare 'nchis# !i un orizont )v av%nd, cel pu,in 'n partea superioar# culori de orizont molic cu crome mai mici de *,+ 'n stare umed#. R$spndire %i condi&iile naturale de formare Cernoziomul cambic este r#sp%ndit pe areale 'ntinse 'n C%mpia /om%n#, C%mpia de 3est, C%mpia 0ransilvaniei !i C%mpia Cijia )ahlui pa un relief plan sau slab 'nclinat cu altitudini de 4.-++.m. Propriet$&i Cernoziomurile cambice au textur# mijlocie sau mijlociu-fin# !i mai rar sunt nisipoase sau argiloase. 8ructura glomerular# confer# acestui sol o permeabilitate bun# pt. ap# !i aer !i totodat# valori medii ale idicilor hidrofizici. =umusul "*-+: 'n sol& este de bun# calitate, de tip mull calcic, gradul de satura,ie 'n baze dep#!e!te ;+:, reac,ia solului este slab acid# sau neutr#, valorile p=-ului fiind cuprinse 'ntre 9 !i D. 'ertilitatea %i folosin&a Cern. cambice au fertilitate bun# !i sunt cultivate cu cereale "gr%u, porumb&, plante tehnice "fl.soarelui, sf.de zah#r&, legume, vii !i pomi. Aplicarea iriga,iilor pt. completarea deficitului de ap# 'n perioadele secetoase, administrarea 'ngr#!#m. organice !i minerale contribuie la ob,inerea unor produc,ii mari. CERNO"IO!UL AR*IC (C" ar) 8ubtipul de sol cunoscut !i sub denumirea de cernoziom levigat cu degradare textural# !i cernoziom argilic se define!te printr-un orizont Am cu crome mai mici dec%t ( !i un orizont )t care are, cel pu,in 'n partea superioar# ,culoare de orizont molic. R$spndire %i condi&ii naturale de formare Acest subtip de sol este r#sp%ndit 'n continuarea cernoziomurilor, spre zone mai umede pe relief de c%mpie, podi!uri !i dealuri joase la altitudini de p%n# la ++.m, pe suprafe,ele netede 'nclinate sau cu aspect depresionar, pe loess, pe luturi loessoide !i mai rar pe materiale argiloase !i pietri!uri calcaroase. B?rocesele de humificare sunt mai pu,in intense, iar cele de levigare !i migrare a coloizilor liberi sunt mai accentuate dec%t la cernoziomurile cambice.

Propriet$&i+ fertilitate %i folosin&$ Cernoziomul argiloiluvial are o textur# luto-argiloas# diferen,iat# pe profil, structur# bine dezvoltat#, con,inut 'n humus de *-+:, reac,ie acid# p%n# la neutr#, grad de satura,ie 'n baze de peste D.:. B@nsu!irile fizico-chimice sunt bune !i, al#turi de regimul pluviometric favorabil, fac din cernoziomul argiloiluvial un sol bun pt. toate folosin,ele "culturi de c%mp, legume, vii, pomi&. @n perioadele secetoase sunt necesare iriga,iile. @ngr#!#mintele organice !i minerale aduc sporuri 'nsemnate de recolt#.