Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea din Oradea Facultatea de Stiinte Specializarea: Chimie

Variatia proprietatilor elementelor in sistemul periodic

Oradea

Proprietatile fizice si chimice ale elementelor se clasifica in: 1. proprietati neperiodice care depind de nucleul atomic cum sunt: masa atomica cu valori cuprinse intre 1,00 !"# si $%$, numarul atomic & cu valori de la 1 la 10' si spectrele de radiatii (, prezinta o variatie liniara cu numarul atomic, $. in timp ce toate proprietatile chimice si multe din proprietatile fizice care depind de structura invelisului e)terior de electroni: * proprietati periodice chimice: caracterul electropozitiv si electrone+ativ, valenta, numarul de o)idare. * proprietati periodice fizice: raza atomica, raza ionica, ener+ia de ionizare, afinitatea pentru electroni. ,ceasta, su-liniaza faptul ca in structura sistemului periodic, fiecare perioada incepe cu un metal alcalin si se sfarseste cu un +az rar, precedat de un halo+en. .etalele alcaline alcatuiesc +rupa / ,, fiind urmate de cele alcalino*pamantoase ! +rupa // ,#. 0lementele acestor doua +rupe avand electronul distinctiv situat intr* un or-ital ns, fiind caracterizate prin proprietati chimice asemanatoare si tendinta de a pierde usor electronii ns pentru a forma ioni pozitivi. Celalalte +rupe principale contin electronul distinctiv intr*un or-ital np. /n trecerea de la +rupa /V , spre +rupa V// ,, apare tendinta de a accepta electroni in stratul e)terior spre a forma ioni ne+ativi. ,cest lucru fiind evidentiat cu usurinta in +rupa a V// ,, +rupa halo+enilor ce formeaza ioni ne+ativi fiind urmata de +rupa a V/ , a calco+enilor. 1azele rare inscrise in +rupa zero, se distin+ prin inertia lor chimica si posi-ilitatile reduse de a +enera com-inatii. /n su-+rupe, elementele avand electronul distinctiv situat intr*un or-ital !n*1#d, deci cu o structura a straturilor e)terioare identica, au proprietati chimice mult mai apropiate decat elementele din +rupele principale. ,stfel, toate aceste elemente denumite tranzitionale d, prezinta stari de o)idare varia-ile, tendinta de a forma com-inatii coordinative. ,semanarea intre proprietatile chimice si cele fizice intre mem-rii aceleasi +rupe este si mai accentuata in cazul elementelor cu electronul distinctiv situat intr*un or-ital !n*$#f, in special in +rupa lantanidelor, fapt pentru care se separa +reu in stare pura. 2in proprietatile chimice, un loc important il ocupa starea de o)idare!valenta# si caracterul electrochimic evaluat prin electropozitivitatea sau electrone+ativitatea elementelor. 3umarul de o)idare Capacitatea atomilor de a se com-ina intre ei este data de numarul de o)idare a elementelor. ,ceasta notiune inlocuieste conceptul clasic de valenta mai putin precis, se defineste prin numarul de sarcini electrice pozitive sau ne+ative care pot atri-uii unui atom dintr*o com-inatie, in functie de sarcinile electrice reale sau formale ale celorlalti atomi cu care este com-inat. /n sta-ilirea numarului de o)idare al unui atom, tre-uie sa ai-a in vedere electrone+ativitatea celorlalti atomi precum si urmatoarele principii: * Fluorul are in toate com-inatiile sale 3.O4 *1 * O)i+enul are 3.O4*$ e)ceptie fiind o)izi de flor in care 3.O45$ * metalele, cu putine e)ceptii, au 3.O pozitive, metalele alcaline avand constant 3.O451 iar metalele alcalino*pamantoase au 3.O45$ * su-stantele elementare au 3.O40 2

* suma sarcinilor pozitive si ne+ative ale elementelor dintr*o com-inatie este40 * numarul ma)im de o)idare pozitiv al unui element coincide cu numarul +rupei din care face parte !im+ 1#

0)ista unele e)ceptii de la re+ula numarului de o)idare pozitiv ma)im pentru elementele perioadei a // ,, precum si pentru elementele tranzitionale ale +rupelor V// , si / 6. .a7oritatea elementelor nemetalice prezinta atat stari de o)idare pozitive cat si ne+ative, pe cand metalele prezinta de re+ula stari de o)idare pozitiva. 2e e)emplu: in hidrurile elementelor +rupelor principale, variatia starii de o)idare a elementelor unei perioade este urmatoare: elementele primelor 8 +rupe au fata de " stari de o)idare pozitive e+ale cu numarul +rupei din care fac parte cu e)ceptia C, care fiind mai electrone+ativ decat " are 3.O4 *8 in hidrocar-uri, iar elementele din +rupele mari V ,* V// ,, au stari de o)idare ne+ative 4 ! *n#

Variatia caracterului electrochimic


Caracterul electrochimic al unui element este definit de predominarea uneia din cele doua caracteristici con7u+ate si anume: electropozitivitatea si electrone+ativitatea. * 0lectropozitivitatea se e)prima prin tendinta unui atom izolat de a ceda electroni pentru a se transforma in cation. * 0lectrone+ativitatea se refera la tendinta unui atom izolat de a accepta electroni trecand in anion. Un element care prezinta mai accentuat una din aceste caracteristici, o manifesta mai sla- pe cealalta. Prin urmare, am-ele caractere electrochimice pot fi definite printr*una dintre ele. /n perioade, caracterul electropozitiv !metalic# al elementelor din su-+rupele principale se micsoreaza de la stan+a la dreapta, marindu*se in acelasi timp caracterul lor electrone+ativ !nemetalic#. /n partea stan+a a sistemului periodic se afla elementele puternic electropozitive, care cedeaza usor electronii de valenta, trecand in ioni pozitivi. Caracterul electropozitiv se micsoreaza treptat in favoarea caracterului electrone+ativ, adica atomii elementelor capteaza din ce in ce mai usor electroni, trecand in ioni ne+ativi. 2e aceea, in partea dreapta a sistemului se afla elementele puternic electrone+ative. /n +rupele principale caracterul electropozitiv se mareste de sus in 7os, micsorandu*se in acelasi timp caracterul electrone+ativ. 2e e)emplu, in +rupa / , electropozitivitatea se mareste de la 9i la Cs: 9i : 3a : ; : <- : Cs= Cs fiind cel mai electropozitiv iar 9i cel mai putin electropozitiv. /n +rupa V// ,, caracterul electrone+ativ scade de la F la /: F > Cl > 6r > /= F fiind cel mai electrone+ativ, iar / cel mai putin, astfel, pe lan+a caracterul sau nemetalic manifesta si un caracter metalic, in com-inatiile: /Cl, /Cl ?, si /!/O?#?. 3

/n +rupele secundare caracterul electropozitiv scade de sus in 7os. 2e e)emplu in +rupa / 6, Cu este mai electropozitiv decat ,+, iar acesta la randul lui este mai electropozitiv decat ,u: Cu > ,+ > ,u. Prin urmare, variatia caracterului electropozitiv al metalelor din +rupele secundare este inversa celei din +rupele principale. 0lementul cu cea mai mare valoare a electrone+ativitatii este Flourul !@?.'# urmat de O)i+en, ,zot. .etalele alcaline au cea mai mica electrone+ativitate, : 1 cu e)ceptia 9i !@1.0# care este luat ca si etalon, iar Cesiu are cea mai mica valoare !@0.A#. /n perioade, electrone+ativitatea elementelor creste pe masura ce sarcina nucleara efectiva creste si raza atomica scade. 9a elementele din +rupele secundare, electrone+ativitatea variaza dezordonat, fiind totusi inversa variatiei razelor atomice. 0lementele ce prezinta valori mari, sunt denumite nemetale sau metaloizi, iar elementele cu electrone+ativitate mica, metale. Practic, nu este posi-il a se trasa o +ranita neta intre metale si nemetale, e)istand o trecere lenta de la o +rupa la alta, fapt pentru care la elementele semimetalice apar am-ele caractere. ,stfel incat, trecerea de la elementele cu caracter metalic la cele cu caracter nemetalic se face cu a7utorul semimetalelor: 6, Si, 1e, ,s, S- etc. Variatia ener+iei de ionizare 0ner+ia de ionizare se refera la ener+ia consumata pentru indepartarea unuia sau a mai multor electroni dintr*un atom izolat. <eprezentand +rafic variatia ener+iei de ionizare pentru primul electron din atomii elementelor in functie de & !im+ ?#, se constata ca ea creste in perioade de la +rupa / , la +rupa V// , respectiv +rupa zero, datorita cresterii continue a sarcinii nucleare efective. .inimele acestui +rafic sunt ocupate de metalele alcaline care au tendinta pronuntata de a pierde unicul electron din stratul electronic e)terior spre a realiza confi+uratie sta-ila a +azului precedent.

.a)imele +raficului sunt ocupate de +azele rare, care datorita confi+uratiei sta-ile, necesita ener+ii de ionizare foarte mari. Unele confi+uratii electronice cu o sta-ilitate mai mare ca de e)emplu, perechea de 4

electroni ns$ in cazul elementelor alcalino*pamantoase, confi+uratiile de semiocupare !3, P, ,s# sau confi+uratii complete !n*1#d10ns$ ale elementelor din +rupa // 6, determina valori mai mari ale ener+iei de ionizare fata de a elementelor invecinate in sistem. /n +rupele principale, odata cu cresterea numarului de straturi din invelisul electronic al unui atom, scade ener+ia de ionizare. 9a elementele tranzitionale, ener+iile de ionizare sunt mai mari decat la elementele metalice din +rupele principale, deoarece raza lor atomica este mai mica, iar variatia este dezordonata.

Variatia caracterului electrofizic

Boate proprietatile fizice determinate de invelisul electronic al atomilor cum sunt: volumele si razele atomice, razele ionice, densitatea, punctele de topire si de fier-ere, conducti-ilitatile termice, electrice si altele variaza periodic. Volumele si razele atomice /ntre volumele si razele atomice e)ista un paralelism, ele variinda periodic cu numarul atomic &. ,stfel incat, raza atomica pentru atomul izolat, este mult mai deose-ita decat a atomilor le+ati, acesta din urma depinzand de tipul le+aturii chimice si ca atare se cunosc raze ionice, covalente, Van der Caals. <aza atomului izolat, e)primata in nm se poate evalua cu a7utorul relatiei: r40,0D?n$E!&*F# in care: * n 4 numarul cuantic principal al stratului electronic e)terior * &* F 4 sarcina nucleara efectiva dedusa cu a7utorul relatiilor lui Slater

/n +rupele principale raza atomica creste odata cu numarul atomic &, datorita sporirii numarului de straturi electronice, iar in perioade scade de la +rupa / , la +rupa V// ,, datorita cresterii sarcinii nucleare efective. Cele mai mari valori ale razelor atomice se +asesc la elementele alcaline !im+ 8#, al caror electron distinctiv ns1 este sla- le+at de nucleu, urmate de elementele alcalino4pamantoase si de +azele rare. Cele mai mici valori, le reprezinta elementele din +rupa o)i+enului, halo+enilor, precum si elementele tranzitionale la acestea din urma, raza atomica suferind fenomenul de GcontractieH. /n cazul seriilor de elemente tranzitionale d, contractie este mai mica, dar continua pana la +rupa a V/// , dupa care se constata o usoara crestere la elementele cu confi+uratia electronica !n*1#d A pana la !n*1#d10 . Cea mai puternica contractie o reprezinta lantanidele. 1azele rare au de asemenea raze atomice mari datorita confi+uratiei electronice sta-ile, care determina o ecranare aproape totala a sarcinii nucleare. .arimea razei atomice influenteaza puternic proprietatile fizice si chimice ale elementelor.

Volumul atomic: ,re o variatie asemanatoare cu a razei atomice. Volumul atomic al unui element reprezinta volumul ocupat de un atom*+ram, calculat din raportul dintre masa atomica !,# si densitatea !I#. <eprezentand +rafic variatia volumelor atomice in functie de numarul atomic &, se o-serva ca cele mai mari valori le au elementele alcaline, urmate de +azele rare, metalele alcalino*pamantoase, halo+enii, elementele din +rupa V/ ,, iar minime se situeaza elementele din +rupa /V ,, precum si metalele tranzitionale. /n +rupe, volumele atomice cresc de sus in 7os.

<aza ionica: 2ifera de cea atomica, fiind mai mare pentru anioni care are un surplus de electroni in invelis si mai mica pentru cationi , datorita pierderii de electroni din invelis si cresterii sarcinii nucleare efective. 2aca se compara razele ionice cu confi+uratia de +az rar, provenite de la elementele din +rupele principale se constata ca ele scad in perioade si cresc in +rupe.

/n seriile tranzitionale, cu unele e)ceptii la elementele tranzitionale d, razele ionice in aceasi stare de o)idare scad cu numarul atomic, fenomen deose-it de accentuat in seria lantanidelor si cunoscut sudenumirea de contractia lantanoidelor. ,cesta se e)plica prin cresterea continua a sarcinii nucleare efective odata cu numarul atomic &, in comparatie cu schim-area nesemnificativa a invelisului e)terior cauzata de prezenta electronului distinctiv in or-italii f din stratul antepenultim. /n ima+inea de mai 7os este reprezentata o dia+rama comparativa a volumelor unor ioni.

2ensitatea /n +rupele principale si secundare, densitatea creste cu numarul atomic &, iar in perioade, de la e)termitati spre centrul sistemului periodic. <eprezentand +rafic densitatile in functie de numarul atimic &, se o-tine o cur-a care atesta o variatie periodica. Valorile lor sunt date in +Ecm *?.

2intre nemetale, cel mai usor este "!0,00 '# urmat de "e !0,1 #, iar cei mai +rei sunt C !?,D$# si / !D,1D#. 9i este cel mai usor metal !0,D?# iar Os !$$,%# si /r !$$,D# ele mai +rele metale.

,stfel, dupa valoarea densitatilor, metalele se clasifica in: metale usoare si metale +rele. .etalele usoare se caracterizeaza prin raza atomica, respectiv volum atomic mare si densitate mica. Printre ele se afla metalele alcaline cu densitati cuprinse intre !0,D?*1,'0#, meralele alcalino*pamantoase cuprinse intre !1, %* ?,A0#, metalele din +rupa scandiului !?,1*%,$#, aluminiul !$,A# si titanul !8,D0#. .etalele +rele se pot +rupa in * metale +rele cu raza atomica medie si densitati destul de mari cuprinse intre !D,0*10,0# cum sunt staniul !D,A#, fierul !A,'#, co-altul, nichelul si cuprul !intre ,A* ,'# * metale +rele cu raza atomica mica si densitati mari cuprinse intre !10,0*$$,%# printre care se afla ar+intul !10,D#, plum-ul !11,?8# aurul !1',?#, iridiul !$$,D# si osmiul !$$,%#. Punctele de topire Prin topire, reteaua cristalina este distrusa cu a7utorul caldurii. Punctul de topire al unei su-stante este atat mai ridicat, cu cat atractia dintre sarcina pozitiva a nucleului si electroni este mai mare, deci cu cat volumul atomic sau ionic este mai mic. 2e e)emplu, car-onul avand cel mai mic volum atomic dintre toate elementele in stare solida la temperatura o-isnuita, se topeste la temperatura cea mai ridicata circa ?D00 JC in cazul diamantului. <eteaua cristalina a elementelor, al caror volum atomic este mare, poate fi usor distrusa, deci acestea se topesc la temperaturi relativ 7oase. 2in cate+oria acestor elemente fac parte metalele alcaline, care au volumele atomice cele mai mari. /n +rupele principale, temperaturile de topire in +eneral scad odata cu cresterea numarului atomic &, pe cand in +rupele secundare valorile lor cresc. Cea mai scazuta temperatura de topire se inre+istreaza la "e !*$A$,1 JC#, urmat de " !*$D',$? JC#, iar cea mai ridicata valoare se afla la C !?D00JC# si dintre metale la Kolfram !?810 JC#. 2intre nemetale, 6r se topeste la *A,$D JC, iar dintre metale "+ la *? , 8 JC, acestea fiind sin+urele elemente in stare lichida in conditiile normale de temperatura si presiune. Printre elementele usor fuzi-ile se numara si: cesiul !$ ,D JC#, +aliul !$', JC#, ru-idiul !? ,A JC#, fosforul al- !88,1 JC#, potasiul !%?,D JC#, sodiul !'',A JC# si sulful !11' JC#, iar printre cele mai refractare dupa C si Kolfram se +asesc: reniul !?1D0 JC#, osmiul !?000 JC#, moli-denul !$%$0 JC#, -orul !$?00 JC# si altele.

Cur-a de variatie a temperaturilor de topire in functie de numarul atomic &.

Punctele de fier-ere /n linii mari, variatia punctelor de fier-ere este analoa+a cu cea a punctelor de topire. Cea mai scazuta valoarea o are "e !*$%' JC# si " !$D$,AA JC#, iar cele mai inalte valori le atin+ elementele tranzitionale din perioadele /V, V si V/, la Kolfram fiind de D'?0 JC, dupa care urmeaza reniul si osmiul cu DD00 JC. 2intre nemetale, cel mai +reu fier-e C cu 8 $A JC. 0ner+ia de ionizare Prin ener+ie de ionizare se intele+e ener+ia e)primata in electro*volt !ener+ia pe care o casti+a un electron#, necesara pentru scoaterea unui electron dintr*un atom. /n ima+inea de mai 7os este reprezentat +rafic variatia ener+iei de ionizare. /n ma)imele cur-ei se afla +azele monoatomice, dedesu-tul lor halo+enii, iar in minime sunt situate metalele alcaline. ,ceasta inseamna ca +azele monoatomice ionizeaza cel mai +reu, apoi halo+enii, iar cel mai usor metalele alcaline. 0ner+ia de ionizare este primara, secundara, tertiara, dupa numarul electronilor smulsi din atomi pentru formarea cationului respectiv. 10

Spectrele optice Proprietatea elementelor de a forma spectre optice are un caracter periodic. ,ceste spectre sunt determinate de electronii din invelisul atomilor. 2eoarece distri-utia electronilor in atomii elementelor din aceasi su-+rupa este analoa+a, spectrele lor optice sunt asemanatoare. Pentru acelasi motiv, spectrele elementelor dintr*o su-+rupa se deose-esc de cele ale elementelor din ale su-+rupe. Spectrele luminoase reflecta e)istenta electronilor de la periferia atomului, iar spectrele de raze (, electronii din apropierea nucleului atomic. Culoarea ionilor 0lementele ai caror ioni sunt colorati, fiind situate la mi7locul perioadelor mari, se poate deduce ca sunt cele mai distantate de confi+uratia electronica a Lriptonului, )enonului si radonului.

/mportanta sistemului periodic Sistemul periodic al lui .endeleev a contri-uit din plin la dezvoltarea chimiei. Cu a7utorul acestuia, s*au prevazut unele elemente noi, necunoscute in epoca in care a fost intocmit si s*au putut verifica unele date o-tinute prin metode diferite. Pe -aza acestui sistem, s*au corectat masele atomice ale unor elemente si s* au clarificat anumite ine)actitati cu privire la valenta altor elemente. Odata cu pro+resele efectuate in cunoasterea structurii atomilor, s*a relevat insemnatatea deose-ita a le+ii periodicitatii. 9e+ea periodicitatii si sistemul periodic prezinta importanta nu numai pentru chimie si celalalte stiinte ale naturii, cat si pentru filozofie, deoarece in aceasta cate+orie a elementelor se reflecta, dupa cum s*a mai spus, le+ile dialecticii materialiste.

11

6i-lio+rafie
1. 1h, .arcu, Chimie anor+anica, 0ditura 2idactica si Peda+o+ica, 6ucuresti 1' 1 $. C. <a-e+a, Chimie +enerala, 0ditura 2idactica si Peda+o+ica, 6ucuresti 1'A0 ?. ,. Fodor, Chimie anor+anica +enerala, 0ditura Universitatii din Oradea, Oradea, $011

12