Sunteți pe pagina 1din 50

Cap.

1 Consideratii generale
1.1 Notiuni de baza Deseu Partea dintr-un material sau materie prima care este inlaturata in decursul unui proces tehnologic de prelucrare in vederea realizarii unui produs sau ca urmare a unor activitati umane, si care, in general, nu se poate valorifica direct pentru realizarea acelui produs sau in cazul activitatii respective. Reciclare Activitatile organizate, intreprinse in cadrul unor societati, intreprinderi etc., care au ca scop pe de o parte, utilizarea deseurilor pentru obtinerea unor produse, materii, materiale sau a energiei secundare, iar pe de alta parte, neutralizarea deseurilor in vederea reducerii efectelor nocive, reducerea volumului ocupat de acestea si depozitarea in locuri special amenajate. Instalatie istem ethnic, in general format din mai multe subsisteme !constructii, utilaje, masini, aparate, mecanisme etc." destinat efectuarii unei anumite functii, operatii sau proces. #ospodarirea deseurilor ocupa un rol important in politica si strategia de dezvoltare economica si sociala durabila in care calitatea mediului si conservarea resurselor naturale ocupa un loc central. $eseurile reprezinta nu numai o potentiala sursa de poluare dar, in acelasi timp, pot constitui si o sursa importanta de materii prime secundare cat si o sursa de energie. %peratiunile de reciclare vizeaza doua obiective fundamentale& a" 'alorificarea totala sau partiala a deseurilor prin realizarea unor produse sau materiale care sa reintre in circuitul economic precum si prin obtinerea energiei secundare sau a unor combustibili. b" Neutralizarea deseurilor sau a partilor acestora care nu pot fi valorificate, in vederea reducerii la ma(imum a posibilitatilor de poluare a mediului !aer, apa, sol" in care acestea pot fi depozitate. Cele doua componente ale reciclarii, valorificarea si neutralizarea, sunt strans legate intre ele, practic in marea majoritate a operatiunilor de reciclare fiind necesar a fi abordate impreuna, in orice proces de acest gen rezultand reziduuri care trebuiesc depozitate. Problemele din cadrul domeniului gospodaririi deseurilor au devenit prioritare ca rezultat al dezvoltarii economico-sociale. )n stadiul de dezvoltare incipient si mediu, deseurile industriale erau in cantitate mica si erau constituite mai ales din deseuri de prelucrare. )n urma cu cateva decenii !anii *+-,+" o categorie importanta de deseuri era aceea rezultata din prelucrarea lemnului !rumegus, aschii" sau acelea prevenite din prelucrarea plantelor !coji de floarea soarelui, deseuri din cereale, deseuri de stuf". Caracteristica acestor deseuri era aceea ca, avand o putere calorica relativ mare puteau fi arse in instalatii obisnuite, iar daca nu erau arse, cantitatea lor fiind relativ mica, nu constituiau o problema pentru depozitare. $e asemenea, deseurile nu constituiau o sursa majora de poluare a atmosferei, apei sau solului, astfel incat nu reprezentau o problema care sa necesite rezolvare de ansamblu. Nu in ultimul rand trebuie mentionat si faptul ca disponibilul mare de energie primara si costul redus al acesteia nu au favorizat aparitia unei conceptii economice in rezolvarea problemei reciclarii deseurilor. )n ce priveste deseurile industriale chimice, inainte de dezvoltarea acestui sector, erau reduse cantitativ si putin nocive, astfel incat puteau fi deversate in emisarii naturali fara a deveni un pericol. Deseurile menajere s-au produs intotdeauna in gospodaria omului. )n conditiile unei densitati mici de populatie, cand fiecare gospodarie putea dispune de un loc de depozitare, ele nu constituiau o problema. )n condiile actuale ale dezvoltarii economice si e(ploziei demografice, a e(istentei marilor aglomerari urbane, gestionarea corecta a deseurilor devine o problema prioritara datorita cresterii impresionante a volumului lor si a imposibilitatii distrugerii la locul de producere. -eciclarea deseurilor in epoca moderna nu se poate realiza fara e(istenta unei puternice activitati de concepere, cercetare si producere a unor instalatii eficiente si performante, capabile sa prelucreze un volum cat mai mare de deseuri, la un pret de cost cat mai mic. trategia moderna privind gospodarirea deseurilor include o ierarhizare a optiunilor de management al acestora, in care primul accent este pus pe prevenirea producerii lor. Aceasta este urmata de promovarea actiunilor de reciclare si refolosire si apoi de optimizarea metodelor de stocare finala a deseurilor. e recomanda, din punctual de vedere al eficientei reciclarii, separarea deseurilor chiar la sursa, acordarea de prioritati pentru traseul urmat de diferite deseuri si promovarea securitatii depunerii finale. )ntr-o lume perfecta, toate deseurile ar trebui sa fie complet reciclate. Producatorii de deseuri ar trebui sa fie capabili sa prelucreze orice tip de deseu fara a genera reziduuri.)n realitate, in acest moment, nu toate deseurile sunt reciclate 1++., ca rezultat al prelucrarii lor generandu-se deseuri reziduale. Aceste deseuri trebuiesc depozitate. )n tarile avansate mentinerea si depozitarea deseurilor ridica numeroase probleme economice !e(emplu depozitarea deseurilor in /lorida se poate efectua in conditiile unei plati de 0+-1+ 2 $3tona". )n timp ce majoritatea deseurilor reziduale continua sa fie depozitate, se studiaza intens posibilitatea gasirii unor procedee si tehnologii care sa permita transformarea lor in deseuri reciclabile. Adevarata problema nu este cea a ta(elor de depozitare ci a responsabilitatilor cu privire la mediu. e pune problema cat timp de acum inainte se va mai dispune de spatii de depozitare sigure. Exemple: 1. )n Portland %regon o societate fabrica incaltaminte din deseuri din cauciucuri uzate, polietilena, butelii de plastic, tevi de plastic, etc. $in aceste materiale se fabrica sandale, pantofi de sport, cisme si ghete, pentru lipire folosindu-se adezivi neto(ici. 4. % alta societate recicleaza incaltaminte veche prin repararea fetelor de talpi. 5alpile sunt faramitate si intra in compozitia suprafetelor salilor de sport iar din fete se e(ecuta pardoseli si izolatii casnice. 6. Cauciucul din anvelopele uzate intra in compozitia materialelor din care se fabrica& curele, genti, cravate, fuste, veste. $in deseurile industriale, cele mai cautate pe piata, datorita gradului mare de valorificare se mentioneaza& aluminiul, plumbul, fierul si otelul in general si otelul ino( in special, hartia si materialele plastice. $upa 177+ si in -omania s-a pus din ce in ce mai mult problema deseurilor reziduale& cat sunt de to(ice si ce pagube poate aduce mediului depozitarea lor. 1.4 Clasificarea deseurilor A. $upa provenienta& 1. $eseuri industriale provenite din procese tehnologice anorganice8 4. $eseuri industriale provenite din procese tehnologice organice8 6. $eseuri urbane8 0. $eseuri agricole si din industria alimentara8 1. $eseuri din constructii. Deseurile industriale anorganice sunt constituite in principal din & deseuri metalice noi sau vechi, deseuri chimice anorganice ca acizi, o(izi, baze si saruri. Deseurile industriale organice sunt constituite din reziduuri din industria chimica organica !reziduuri de blaz, gaze nocive, izomeri inactivi, reziduuri petroliere".

Deseurile urbane reprezinta totalitatea reziduurilor colectate din aglomerari urbane si cuprind deseuri menajere !produse de catre populatie dar si deseuri similare generate de agenti economici si comerciali& alimentatie publica, hoteluri, cantine, magazine, institutii de invatamant etc.", deseuri stradale rezultate in locuri publice, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti. $eseurile menajere din zonele urbane variaza intre +,1 si +,7 9g3locuitor zi, rezultand o medie :,++ t 3zi din care in prezent sunt incinerate ;1. restul fiind depozitate la rampe de gunoi care nu sunt prevazute cu sisteme de protectie a mediului. Deseurile agricole sunt reprezentate in principal de reziduuri din zootehnie, dar si deseuri din productia vegetala. <. $upa posibilitatile de valorificare& 1. $eseurile ce se preteaza la o valorificare superioara& Aceste deseuri pot fi introduse in procese tehnologice de obtinere a unor produse finite. Exemplu& deseuri din lemn, deseuri metalice feroase si neferoase. 4. $eseuri ce nu pot fi valorificate si care trebuiesc distruse sau neutralizate& Procedeele cele mai utilizate sunt cele termice, in unele cazuri cantitatea de caldura rezultata fiind folosita. C. $upa compozitie& 1. $eseuri organice de origine animala si vegetala8 4. $eseuri minerale sau metalice8 6. $eseuri provenite din transformari chimice8 0. $eseuri radioactive.

Cap. 4. 5ehnologii de reciclare a deseurilor industriale


4.1 5ehnologii de prelucrare a deseurilor feroase Surse de colectare si recuperare a deseurilor feroase. $eseurile metalice feroase isi au sursele in reziduurile rezultate in industria metalurgica si siderurgica, in reziduurile provenite din industria prelucratoare precum si in obiectele metalice feroase rezultate in urma casarii organizate a unor masini si utilaje in unitati economice, a scoaterii din uz a unor obiecte sau aparate de uz casnic sau a inlocuirii unor subansambluri in procesul de reparare a produselor. Materiale feroase provenite din industria metalurgica si siderurgica. )n aceste industrii se colecteaza materiale feroase sub doua forme& materiale feroase prafoase!sub forma de praf"8 materiale feroase sub forma de bucati. =aterialele prafoase sub forma de praf sau mal provin din instalatiile de epurare a gazelor emanate la furnale,cuptoare electrice,convertitoare si la de la statiile de epurare a apelor uzate rezultate din procesele siderurgice si ca urmare a operatiilor de pregatire a minereurilor in sectorul furnale !concasare, aglomerare, transport". Procentul de /e in gazele descarcate in atmosfera in sectiile siderurgice este de ;41.. )n apele uzate evacuate in sectorul laminoare se gasesc materiale feroase cu un continut de *+-,+. /e. ectorul de laminare din combinatele siderurgice constituie cea mai importanta sursa de poluare a apelor industriale, datorita o(idului de /e si uleiului in suspensie rezultate in cazul diferitelor operatii de racire si curatire care au loc in procesul de laminare. Astfel, in apele reziduale de la laminare cantitatea de o(id de /e variaza de la 1g3l la 1g3l. )n general, materialele feroase sub forma de praf ce se pot recupera intr-un combinat sunt de circa 4+.+++ tone cu un continut de ,+. /e la un milion de tone de otel !4. din productia de otel". Colectarea materialelor prafoase se face atat din motive ecologice !evitarea poluarii aerului si apei" cat si din ratiuni economice, pentru valoarea lor intrinseca, ca materie prima. =ateriale feroase sub forma de bucati rezulta nemijlocit din procesele de elaborare a fontei si otelului. >le pot proveni in principal la& sectorul otelarie unde reprezinta 4-0. din productia de otel8 sectorul laminate unde reprezinta pana la 4,. din productia de otel laminat, fiind constituite din capete si laturi de produse laminate, zone cu defecte de laminare8 sectorul forja !capete de bare, rupturi, bavuri, aschii, piese rebutate apro(imativ 41.". % caracteristica importanta a acestor tiputi de deseuri este aceia ca reciclarea lor se poate realiza chiar la locul de producere. Materiale feroase provenite din industria prelucratoare )ndustria prelucratoare este industria constructoare de masini si de constructii metalice. $eseurile se prezinta sub forma resturilor rezultate prin taiere, stantare, ambutisare, rabotare, gaurire, alezare, strunjire, filetare etc. 'alorile procentuale ale deseurilor metalice raportate la cantitatea de otel prelucrata pentru cateva categorii industriale, sunt& constructii metalice 6.8 fabricare material rulant C./ 1+.8 fabricare recipienti si ambalaje metalice 14.8 industria navala 46.8 fabricare tractoare 40.8 fabricare masini electrice 41.8 fabricare masini unelte 4,.8 industria de autovehicule 6+.. Apare evident ca in cazul economiilor puternic industrializate in care predomina constructia de masini volumul deseurilor feroase este cu mult mai mare decat in tarile cu economie putin industrializata. Conform datelor furnizate de organismele specializate ale %N2 procentul mediu al deseurilor metalice in industria prelucratoare era de 10-1:. din cantitatea de metal folosita la inceputul anilor 7+, cu tendinta de crestere. Colectarea si prelucrarea aschiilor metalice istemele actuale de colectat aschii metalice, mai ales la sectiile mecanice de prelucrare prin aschiere au caracterul unei munci nemecanizate aschiile rezultate de la masinile unelte sunt stranse manual in lazi care sunt evacuate la sfarsitul schimbului sau in timpul lucrului cu un mijloc oarecare de transport pana la locul de depozitare unde sunt puse in buncare. ?a prelucrarea pieselor pe masini unelte de mare productivitate, se formeaza o mare cantitate de aschii care pot bloca masina. $upa unele date publicate, astfel de masini unelte produc in medie urmatoarele cantitati de aschii& m.u mici 6,1-0,1 9g3h8 m.u mijlocii 0,1-,,1 9g3h8 m.u mari 1+-10 9g3h8 m.u agregate speciale 10-1: 9g3h. % solutie eficienta de colectare a aschiilor ar fi aceea in care sectiile sunt prevazute cu transportoare de aschii subterane !-ulmentul si Autocamioane <rasov".

?a ultimele modele de strunguri automate multia(e s-a prevazut evacuarea mecanizata completa& Astfel, in batiu este prevazut un jgheab longitudinal inclinat in care lucreaza un surub melc care preia aschiile si le deverseaza in lazi situate langa masina sau in santuri prevazute cu transportoare. Alte metode de evacuare mecanizata a aschiilor& pneumatic prin suflare sau aspiratie si mecanic cu diverse sisteme de transport cu melc, cu raclete etc. $intre acestea, sistemele cu aspiratie pneumatica au avantajul ca impun si conditii normale de lucru, deoarece se purifica aerul de particulele de metal aflate in suspensie, mai ales in cazul aschiilor din fonta. Organizarea unei sectii pentru prelucrarea aschiilor metalice % linie tehnologica pentru prelucrarea aschiilor este compusa din& sisteme de sortare, foarfeca de portionare a aschiilor mari, sfaramator de aschii, presa de brichetat si transportoare. ortarea se face in aschii lungi !@1+mm" si scurte !A1+ mm" cu ajutorul unui tambur rotativ !sita cilindrica" cu orificii asezat in pozitie inclinata. Aschiile marunte pot fi utilizate ca atare in incarcatura furnalelor sau cuptoarelor =artin sau sunt brichetate cu ajutorul utilajelor de presare la cald cu productivitati de 1,1-4,1 t3h. <richetele au mase cuprinse intre 4 si 0+ 9g pe bucata si o masa volumica de 1+++9g3m 6 si se pot utiliza in bune conditiuni si in cuptoarele electrice. Aschiile mari sunt maruntite si, dupa caz, sfaramate, dupa care sunt brichetate. )n figura 4.1 se prezinta sectia de brichetat aschii metalice B) a carei functionare este urmatoarea& Aschiile sunt descarcate in buncarele 1, prevazute cu protectie impotriva patrunderii bucatilor mari in amestec !gratare cu orificii". $in buncar aschiile sunt duse cu trasportorul cu banda 4 la elevatorul cu cupe 6. $in partea superioara a elevatorului, aschiile aluneca pe jgheabul inclinat 0 si ajung in buncarul 1 situat deasupra presei automate de brichetat *. $in buncar aschiile cad pe dispozitivul vibrator de alimentare a presei. <richetele obtinute cad din presa pe jgheabul , in containerele :. Containerele sunt trasportate cu podul rulant 1+ si sunt depuse pe tranportorul cu role 7, respectiv 11 care reprezinta ultima veriga in circuit inainte de turnatorie. >(ista si statii simple de brichetat care pot fi amplasate direct in atelierul mecanic. Aceasta amenajare este corespunzatoare la atelierele mecanice la care totalul deseurilor ce se prezinta sub forma de aschii este de ma(imum +,1 t3h si 1*++ t3an. Asemenea instalatii au buncarul situat deasupra presei de brichetat,el fiind umplut cu ajutorul unui elevator cu cos care are un volum de +,1 m 6. $e la masini, aschiile sunt transportate cu vagonete basculante sau cu un pod rulant si se descarca in cosul elevatorului. Containerele cu brichete in stare finita se transporta cu macaraua in vagoane. )n figura 4.4 se prezinta schema bazei centrale de recuperare si prelucrare a schiilor de otel si fonta de la 5ractorul .A. <rasov. ?a aceasta baza aschiile de otel sau de fonta sunt aduse direct, separate, de la sectiile prelucratoare, in carucioare, camioane sau vagoane. Aschiile care nu trebuie maruntite se descarca pe transportoarele cu banda 1 !sageata A" care le transporta la elevatorul cu cupe 4 in buncarul 6, de unde prin banda 0 si elevatorul 1 ajung in buncarul * care alimenteaza presa de brichetat ,. <richetele sunt aduse cu transportorul : in buncarele 7, amplasate in afara atelierului, deasupra sinelor de cale ferata, de aici fiind incarcate in vagoane. Aschiile care trebuie maruntite sunt preluate din camioane sau vagoane !sageata <" cu macaraua 1+ care le transporta la platforma din sectia de maruntit, unde sunt preluate de alimentatorul 14 care le transporta la masinile de maruntit 11. Aschiile maruntite, prin intermediarul transportorului cu banda 16 si a elevatorului cu cupe 1 ajung in buncarul * al presei de balotat ,.

Calculul suprafetelor necesare depozitarii aschiilor metalice in vederea maruntirii lor $e multe ori este necesar ca aschiile cu dimensiuni mai mari sa fie maruntite inainte de introducere in presa de brichetat. Pentru asigurarea unei functionari continui a masinii de maruntit si in consecinta a presei de brichetat se impune realizarea unui depozit de aschii. Exemplu de calcul pentru cazul unei mori de maruntire cu debitul de 1,1 t3h pentru aschii spirale obtinute la strunjire. e considera ca moara functioneaza 44 ore3zi !4 ore pentru revizii, intretinere, reglaje". Cantitatea de aschii macinate pe zi & #2$ = "! 22 = 33 tone aschii %z.i e calculeaza suprafata necesara pentru un depozit care sa poata oferii spatiul necesar depozitarii unei rezerve de aschii pentru 1+ zile. Mtot &"' #2$ &33' tone%depozit. Considerand densitatea aschiilor
2

a = 2(' )g% m 3
2

si presiunea admisibila pe suprafata de depozitare&

pa = '' da* % m = ''' * % m p ''' h= a = = "!+( m . g 2(' "'


St = M tot 33' "' 3 = = ,,' m 2 h "!+( 2('

, inaltimea ma(ima a stratului de aschii este&

uprafata de depozitare teoretica, necesara este&

uprafata reala se considera St majorata cu 41 . !suprafete de trecere plus un coeficient de siguranta". Materiale feroase rezultate in afara proceselor tehnologice )n aceasta categorie intra materialele feroase vechi provenite din casari, reparatii sau colectate de la populatie. Perioada de recuperare a acestor tipuri de deseuri feroase variaza foarte mult, de la zile in cazul ambalajelor de conserve la zeci de ani in cazul utilajelor industriale !e(& la nave 1+ ani". Conform unei metode propuse intr-un studiu al %N2, produsele cu continut feros se impart in doua categori& 1" cu durata de functionare A 1 ani8 4" cu durata de functionare medie de 41 ani. Pentru realizarea produselor din prima categorie, in C.>. se consuma ; 14. din productia anuala de otel, restul de ::. fiind folosita pentru produsele din categoria a 4-a. Procentul de recuperare poate varia intre 6+ si *+ ., functie de interesul si caracterul mai mult sau mai putin intensiv al colectarii. Colectarea si pregatirea acestor tipuri de deseuri feroase se realizeaza in centre de colectare special amenajate. Aici se realizeaza& depozitarea, sortarea, prelucrarea si livrarea. $e regula, aceste activitati comporta e(ecutarea urmatoarelor activitati& 1. $ezmembrarea mijloacelor fi(e !utilaje" casate sau scoase din uz, care se demonteaza sau se taie cu flacara o(igaz sau la rece !cu fle(ul"8 4. Prelucrarea mecanismelor si a motoarelor, care se face in spatii inchise, pe bancuri dotate cu truse de scule, menghine etc, unde dupa demontare-dezmembrare, la nivel de reper se sorteaza pe calitati dupa compozitia chimica. 5ot aici se sorteaza si otelurile aliate provenite din scule uzate. 6. Prelucrarea materialelor metalice cu grosimi de peste 1+ mm care se realizeaza prin taiere cu flacara o(iacetilenica sau cu foarfeci mecanice sau hidraulice !prese" de ,++C1+++ tf. 0. Prelucrarea materialelor usoare din otel cu grosimi de pana la 1 mm, care se face pe prese de balotat tip 2N)%- atu =are sau pe presa de 41+ tf. 1. Prelucrarea fontei care se sparge in bucati cu soneta de spart cu bile de :+++ 9g. *. ortarea materialelor si livrarea acestora la sectiile de prelucrare ale unitatilor siderurgice si metalurgice care au in dotare prese de mare capacitate de 1+++-1*++ tf. ,. Prelucrarea aschiilor din otel prin sortare, sfaramarea si transportul la presa de brichetat. patiile destinate prelucrarii materialelor colectate !sortate, dezmembrate, balotate" sunt constituite din platforme betonate descoperite sau acoperite !soproane" e(ceptie facand activitatile de& - demontare mecanisme si motoatre8 - intretinere, reparare, prelucrari mecanice cu utilaje hidraulice sau racite cu apa, pentru care se prevad hale inchise, de constructie usoara, din elemente prefabricate modulate, cu iluminare naturala si incalzite cu centrala termica proprie. e prevad deasemenea cladiri pentru& - grup social, vestiare, laboratoare8 - depozite de %4 si carbid, carburanti si lubrifianti. )ntreaga incinta a centrului de colectare trebuie sa fie prevazuta cu platforma betonata pentru depozitarea materialelor metalice pe sortimente. Centrele de recuperare trebuie sa fie dotate cu macarale portal si poduri rulante deservite de o linie proprie de cale ferata avand un rulaj de minim 1 vagoane pe zi. 4.4 5ehnologii de prelucrare a deseurilor neferoase -ecuperarea materialelor refolosibile neferoase a devenit o problema economica deosebita datorita faptului ca resursele de minereu si concentrate neferoase sunt in scadere, iar pretul de cost ale metalelor neferoase este in crestere. -ecuperarea materialelor neferoase din reziduuri constituie o sursa care are o pondere de 4+-0+. din productia anuala de metale neferoase !Bn-4+., Al-6+., Cu-0+.". )n toate tarile, indiferent de gradul de dezvoltare, colectarea materialelor refolosibile neferoase ia o amploare din ce in ce mai mare. ursele de recuperare a materialelor neferoase sunt constituite din& 1" reziduuri industriale din procesul de productie formate din capete de profile laminate, retele de turnare, aschii metalice neferoase, rebuturi definitive !iremediabile", cenusi, o(izi8 4" materiale rezultate din mijloacele fi(e casate sau scoase din uz cu ocazia reparatiilor8 6" materiale colectate direct de la populatie sau din rampele de reziduuri menajere cum sunt obiectele de uz casnic si de folosinta indelungata. =aterialele refolosibile neferoase se clasifica pe categorii, grupe si sortimente. Clasificarea pe categorii se efectueaza in functie de compozitia chimica, categoria fiind reprezentata de simbolul metalelor sau aliajelor din care provin materialele. $in punct de vedere al clasificarii pe grupe, aceasta depinde de forma si dimensiunile materialului si se noteaza astfel& grupa < materiale neferoase sub forma de bucati8

grupa aschii8 grupa %( o(izi, cenusi, zguri, grojdii8 grupa C cabluri si conducte cu izolatii8 grupa $ alte materiale neferoase. -epartizarea pe sortimente se face in functie de caracteristicile materialului colectat si se simbolizeaza prin cifre arabe. )n cadrul caracteristicilor la repartizarea pe sortimente se ia in cosideratie gradul de impurificare cu elemente straine ca pamant, pietre, resturi de izolatie, materiale feroase !otel, fonta" sau alte aliaje neferoase decat cele din materialul de baza. Categoria si grupa se depart cu o linie oblica si in continuare, dupa o liniuta orizontala se indica si sortimentul. >(emplu& Cu3<-1D material refolosibil din categoria cupru sub forma de bucati, sortimentul 1 !fara impuritati" sau Bn3%(-6 D material din categoria Bn sub forma de o(izi, sortimentul 6 !puternic impurificat". 4.4.1 Colectarea si pregatirea materialelor din Cu si aliaje din Cu =aterialele din Cu prezinta un deosebit interes economic pentru industrie, dat fiind faptul ca elementul principal, Cu, prezinta o inalta conductibilitate electrica si termica si o plasticitate deosebita. Aliaje& <ronzul& CuE n !6C10."8 Alama& CuEBn !4+C1+."8 -Cu F :7++ 9g3m68 - n G -Bn F ,1++C,6++ 9g3m6. Ca impuritati ce apar in cadrul reziduurilor industriale din Cu se pot e(emplifica& fier, plumb, bitum, antimoniu, arsen, nichel, sulf, staniu! zinc, pietre, pamant, nisip, ulei, apa. Aceste elemente regasite in structura cuprului duc la afectarea unor proprietati fizico-mecanice ale acestora. Astfel& A" Plumbul, fierul si antimoniul in cazul produselor laminate determina fragilitatea materialului deoarece sunt insolubile sau putin solubile in cupru. =n si fierul scade fluiditatea necesara turnarii. <" )n cazul alamelor impuritatile daunatoare sunt antimoniul, arsenul si fosforul. $easemenea prezenta staniului in alame da nastere la microsufluri care determina fragilitate la piesele turnate, inrautatind caracteristicile mecanice si de prelucrare prin deformare plastica. C" )n cazul bronzurilor, Al mareste tendinta de crestere a cristalelor si tendinta de formare a microretasurilor, scazand proprietatile tehnologice. e impune ca la pregatirea deseurilor sa se asigure o separare atenta a aluminiului. Depozitarea materialelor refolosibile din Cu nu necesita masuri speciale datorita rezistentei lor la coroziune. Cele marunte din grupa !aschii" si %( !o(izi, cenusi" trebuie depozitate in buncare pentru a fi evitata impurificarea cu alte materiale solide sau lichide !uleiuri". Transportul este efecuat in functie de distanta, cu mijloace auto sau vagoane de cale ferata. )ncarcarea si descarcarea se face cu macarale, greifere, stivuitoare cu furca sau cu screpere de capacitate mica. )n functie de cantitate si dimensiuni, transportul intern se face cu autotransportoare de containere, autobasculante si chiar transportoare cu banda, cu cupe sau transportoare oscilante. .regatirea materialelor refolosi/ile din Cu 0 grupa 1 2/ucati3 consta din4 1. Dezmembrarea D se realizeaza in intreprinderi de profil sau la centrele de colectare si prelucrare folosindu-se utilaje, scule si dispozitive specifice !e(& foarfeci"8 4. Sortarea se face de regula manual folosindu-se benzi cu separator magnetic pentru /e, ciururi si sortatoare8 6. Balotarea se realizeaza cu ajutorul preselor mecanice sau hidraulice. .regatirea materialelor refolosi/ile din Cu 0 grupa S 2aschii3 Aschiile se obtin in principal in atelierele de prelucrare, fiind in general imbibate cu ulei sau emulsii de la masinile unelte. Acestea impreuna cu alte impuritati ca pamantul, praful, fierul sub forma de pulberi sau aschii ingreuneaza topirea si inrautateste calitatile produselor din Cu. Pentru indepartarea acestor impuritati, aschiile din Cu sunt supuse unui proces de pregatire care se desfasoara in urmatoarea succesiune& - descarcarea in containere-depozit8 - cernerea preliminara indepartare praf8 - sfaramarea8 - centrifugarea indepartare lichide8 - depozitare in buncare8 - cernere finala8 - separare pe electromagnet !impuritati feroase"8 - depozitare in buncare de sarjare cu efectuarea de analize in vederea turnarii. $aca pregatirea se face in centrele de colectare dupa separarea impuritatilor feroase se face brichetarea si incarcarea in mijloace de transport pentru a fi duse la intrepriderile metalurgice. .regatirea materialelor din Cu 0 grupa Ox %(izii, cenusile cuprifere si praful de Cu din unitatile metalurgice se introduc intr-o instalatie mecanizata de aglomerare, dupa care se face granularea dupa o tratare in solutie sulfitica rezultata la fabricarea celulozei. #ranularea se realizeaza cu presa de granulat folosind ca liant bitumul petrolifer. %peratiunea se e(ecuta la temperatura de 1++C11+HC, presiunea de 4++C0++ daN3cm4, dupa care se calcineaza intr-un cuptor de uscare la temperatura de 4++C0++HC cu gaze arse. 4.4.4 Colectarea si prelucrarea materialelor din Al $in punctul de vedere al consumului de metal, pe plan mondial Al ocupa locul 4 dupa otel, iar in cadrul metalelor neferoase ocupa locul 1, reprezentand peste 01. din productia mondiala de metale neferoase. )n functie de natura si provenienta reziduurilor si de sursa de colectare, materialele refolosibile din Al reprezinta cu apro(imatie urmatoarele proportii din cantitatea totala de Al utilizat in procesul de productie& - ,+ C ,1. din mijloacele de transport rutier, naval si aerian, instalatii de apa, sine si obiecte de uz casnic8 - *+ C *1. din produsele !piesele" utilizate in industria constructoare de masini, industria miniera, mecanica fina, industria optica, vagoane, indicatoare rutiere, articole de sport, jucarii, articole de voiaj, articole muzicale8 - :1. din cabluri electrice si materiale electrotehnice, aparatura chimica si din produse pentru industria alimentara si agroindustriala8 - ,+. din aluminiul utilizat in constructii8 - 7+. in cazul ambalajelor din Al. )n cazul colectarii din industria metalurgica si prelucratoare, pentru ca operatiile de colctare sa aiba rezultate bune cantitativ si calitativ, cu efort minim, este bine sa se faca la locul unde acestea rezulta, direct pe categorii, grupe si sortimente. )n sectiile de prelucrare operatia de colcectare se efectueaza pe categorii cu aceiasi compozitie chimica, pentru ca din aschiile provenite din prelucrarea unor anumite piese din aliaje de Al, se pot turna aceleasi piese fara alte investigatii costisitore necesare determinarii compozitiei si calitatii aliajului necesar produsului respectiv.

Colectarea pe dimensiuni conduce la reducerea pierderilor de metal prin topire, pentru ca la dimensiuni mici pierderile prin ardere sunt mai mari, si astfel se poate aplica regimul corespunzator de elaborare al aliajului si functie de dimensiuni. )n cazul prelucrarii aschiilor, colectarea pe sortimente ajuta foarte mult la cresterea randamentului. Astfel, prelucrarea aschiilor uscate, curatate si sortate prin cernere se poate face cu un randamen de ; 71.. $aca aschiile nu sunt sortate si nu se pregatesc randamentul scade la 4+C41.. Sortarea este operatia care asigura o calitate superioara materialelor refolosibile. >ste recomandabil sa se faca la locul de producere a materialului refolosibil, operatia fiind importanta deoarece unele elemente de aliere ale aluminului constituie impuritati pentru alte aliaje. Depozitarea materialelor recuperabile din Al si aliaje de Al, daca sunt sub forma de bucati, se face de regula in containere acoperite, iar daca sunt sub forma de aschii, zgura, cenusi, depozitarea trebuie facuta obligatoriu in hale inchise. $epozitarea in aer liber conduce la o(idari, randamentul de prelucrare scazand cu 6C1.. Transportul materialelor din Al se realizeaza de la locul de depozitare la locul de prelucrare cu vagoane de cale ferata sau cu mijloace auto si se descarca cu macarale cu greifere, cu stivuitoare cu furca sau cu screpere de mica capacitate. )n functie de cantitati si dimensiuni, pentru transportul intern se folosesc autotransportoare de containere, autobasculante si chiar transportoare cu benzi sau cupe. Pregatirea materialelor din Al se face in functie de dimensiunile si forma lor. Prima operatie consta in aducerea la dimensiuni care sa permita incarcarea in cuptoare de topire. Aceasta se realizeaza prin taiere cu flacara o(iacetilenica sau electric cu curenti de inalta frcventa, cu foarfeca ghilotina sau se maruntesc in mori cu ciocane care se utilizeaza pe scara larga pentru maruntirea pieselor turnate, chiuloaselor de motoare, cartere, pistoane, tevi, table. Separarea materialelor feroase se face cu separatoare electromagnetice cu banda sau cu tambur. epararea de diverse impuritati din lemn, plastic, cauciuc si alte materiale neferoase se realizeaza in medii lichide dense. e utilizeaza ca medii de separare suspensii solide in apa. Exemplu: ferosiliciu pulverizat fin in apa care conduce la o densitate de 6,: g3cm 6 sau suspensie din magnetita !amestec de o(izi de fier" si ferosiliciu in apa avand densitate de 6C6,4 g3cm 6. Amestecul care contine Al dupa ce a fost trecut printr-un separator magnetic pentru retinerea elementelor feroase este maruntit la 41C,1 mm si se introduce intr-un mediu lichid dens cu ajutorul unor transportoare oscilante. )n prima faza mediul are densitatea de 6,4C6,: g3cm 6, fractiunea care pluteste fiind constituita din componente nemetalice, compusi de magneziu !I=gF1,,1 g3cm6", aluminiu si aliaje din aluminiu. Aceasta fractiune este antrenata de mediul dens care circula orizontal printr-un jgheab prevazut cu praguri care retin componentele grele !cu densitate mai mare decat a mediului"& pietre, materiale ceramice, Cu si aliaje de Cu. )n faza a doua se separa partile nemetalice si compusii de magneziu printr-un mediu cu I F 4C4,4 g3cm 6 !IAl F 4,, g3cm6" in care partea grea o constituie auminiul. $upa separare materialul se spala si se usuca. % instalatie moderna de pregatire a deseurilor de Al trebuie sa asigure o puritate a acestuia de 7:.. 4.6 -eciclarea deseurilor industriale nerecuperabile si a apelor uzate 4.6.1 $eseuri industriale nerecuperabile Prin deseuri industriale nerecuperabile se inteleg acele reziduuri din procesele tehnologice organice, care, la nivelul actual al dezvoltarii tehnicii si tehnologiei nu si-au gasit nici un o utilizare din cauza to(icitati lor. Aceste deseuri trebuiesc distruse, stocarea lor necesitand spatii mari si reprezentand pericol pentru mediu. Cea mai utilizata metoda de distrugere a acestor deseuri este incinerarea. Principalele deseuri industriale nerecuperabile sunt reprezentate de& reziduuri de la fabricarea metioninei !aminoacid continand mari cantitati de sulf" si a acidului acrilic !lichid incolor cu miros intepator obtinut prin o(idarea acroleinei aldehida nesaturata, si folosit la fabricarea unor materiale sintetice", deseurile de pe platformele petrochimice, deseurile de la fabricarea solventilor clorurati. ?a fabricarea metioninei si a acidului acrilic se obtin urmatoarele tipuri de deseuri& - reziduuri de distilare de la coloana de rectificare a metioninei D lichid vascos cu putere calorica relativ mica !6+ +++ 9J39g" continand in principal C, N, si K8 - reziduuri de la purificarea metioninei reprezentand carbune activ imbibat cu metionina si carbonat de sodiu8 - reziduuri de distilare de la obtinerea acidului acrilic D polimer cu densitatea de 117* 9g3m 6, puterea calorica mica !4+ +++ 9J39g" si temperatura de solidificare de E04HC8 O/servatie - Puterea calorica& pacura 0+ +++ 9J39g8 benzina 0* +++ C 1+ +++ 9J39g. Deseurile industriale din industria petrochimica constau in principal din& - slam !amestec de apa cu particule fine de substante minerale" din rezervoarele de titei8 - slam din rezervoarele de pacura si gudroane8 - slam din rezervoarele de motorina8 - slam din rezervoarele de benzina8 - namoluri obtinute la treptele de separare mecanica8 - gudroane acide aparute in procesul de rafinare a produselor petroliere si a celor de cocserie. )n ciuda numeroaselor studii si cercetari aceste deseuri nu si-au gasit nici o utilizare, in cea mai mare parte fiind depozitate in halde. #udroanele acide se prezinta sub forma unor lichide vascoase cu incluziuni de materiale solide si continut de acid sulfuric. )n scopul combaterii coroziunii provocate de K4 %0 liber, inainte de ardere gudroanele acide se neutralizeaza cu Ca!%K" 4 sub agitare. ?a rafinarea produselor petroliere mai apare ca deseu solid pamantul decolorant uzat, imbibat cu produs petrolier care trebuie si el distrus prin incinerare. Deseuri industriale de la fa/ricarea solventilor clorurati ?a obtinerea solventilor clorurati !perclor etilena si tetraclorura de carbon" in faza de recuperare a solventilor din reziduuri apare un deseu industrial sub forma de reziduu de distilare, foarte lipicios, cu temperatura de solidificare de E11+HC, care are tendinta de intarire pe conducte, singura solutie de a-l indeparta fiind incinerarea. Arderea are loc la 14++ C 16++HC in e(ces de o(igen rezultand pe langa C% 4 si K4% !produse normale de ardere" si KCl. 4.6.4 Ape reziduale Apele reziduale to(ice apar frecvent in industria chimica organica !petrochimica, de sinteza, farmaceutica, cosmetica, pesticide" in special acolo unde produsele finale sau intermediare sunt de to(icitate deosebita. Conform legii se interzice evacuarea in apele de suprafata !rauri, lacuri naturale sau artificiale", in =area Neagra si in apele subterane a substantelor poluante provenite din industrie precum si a apelor uzate contaminate cu germeni patogeni provenite de la spitale, instalatii pentru pregatirea preparatelor biologice, unitati zootehnice, abatoare, etc., fara o prealabila prelucrare. ubstantele poluante cu grad ridicat de periculozitate sunt& - pesticide organo-halogenice persistente si compusii care pot forma asemenea substante in mediul acvatic ca $.$.5., to(afen, aldrin, heptaclor brommetan8 - pesticide organo-silicice persistente si compusii care pot forma asemenea substante in mediul acvatic ca de e(emplu xiloxani8

- pesticide organo-fosforice& parathion, metil parathion, rogon, metathion8 - pesticide organo-stanice& acetat de trifenilstaniu, hidro(id de trifenilstaniu8 - substante cancerigene ca& benzopirenul si compusii sai, benzoantracenul si compusii sai8 - compusi organici ai mercurului& alchil mercur8 - deseuri radioactive. Apele reziduale to(ice apar acolo unde materiile prime utilizate, produsii intermediari si !sau" produsele finale au un caracter to(ic. Cele mai periculoase rezulta din fabricarea urmatoarelor produse& pesticide8 coloranti8 medicamente si odorizante. Apele reziduale to(ice sunt, in procesul de distrugere termica, energofage. $in acest motiv se adopta solutia arderii in aceleasi instalatii cu apele reziduale si a deseurilor industriale care fiind combustibile determina scaderea consumului de combustibil suport e(terior. 4.6.6 cheme tehnologice pentru arderea deseurilor industriale to(ice si a apelor reziduale to(ice )nstalatiile de ardere folosite pe plaformele industriale chimice si petrochimice sunt adaptate distrugeri atat a deseurilor industriale cat si a apelor reziduale to(ice. Aceste instalatii, numite focare reprezinta elemental cheie in operatiunea de distrugere. >le trebuie sa fie incadrate intr-o schema tehnologica care sa prevada parcurgerea urmatoarelor etape& A" Pregatirea deseurilor industriale si a apelor reziduale to(ice& colectare, neutralizare, incalzire !daca e cazul", omogenizare, stocare8 <" )ncinerarea propriu-zisa cu sau fara combustibil support8 C" -ecuperarea caldurii din gazele de ardere, urmata sau nu de instalatii de neutralizare a lor, functie de produsele de ardere. 53 .regatirea deseurilor industriale si a apelor reziduale toxice 2nele deseuri industriale si ape reziduale to(ice rezulta in mod permanent si continuu fiind direct legate de procesul tehnologic de baza, iar altele au un caracter sezonier sau ciclic !e(emplu& curatirea rezervoarelor de combustibil". =odul de colectare, transport, depozitare, omogenizare va fi diferit, tinand seama ca agregatul principal focarul, trebuie alimentat cu o cantitate constanta de deseuri si ape, care sa aiba o calitate omogena, plus combustibil suport. Pentru reziduri sezoniere trebuie construite depozite capabile de a prelua intreaga cantitate care rezulta la o descarcare, aceasta urmand a fi trimisa la incinerare intr-o portiune bine definita. )nainte de depozitare !stocare" unele reziduuri to(ice care au un caracter sensibil departat de neutru, in special acide, trebuiesc neutralizate pentru a nu provoca coroziunea materialului depozitului si focarului. 5ransportul rezidurilor se poate face prin cele mai diverse metode. $eseurile lichide sunt transportate prin conducte sau containere. Cele solide si pastoase se transporta in saci de hartie, bumbac, material plastic sau in butoaie !cele foarte to(ice". )n functie de limitele indicilor de calitate !in special puterea calorica" se decide asupra operatiei omogenizare si a tehnologiei celei mai adecvate. =ulte deseuri, in special cele solide si pastoase, ard mai bine daca in prealabil sunt amestecate cu un carburant lichid de suport. )n cazul in care prin arderea deseurilor rezulta o serie de cenusi foarte vascoase care maresc cantitatea de material nears, respectiv micsoreaza gradul de distrugere a deseurlor industriale si a apelor reziduale to(ice, se adauga substante care micsoreaza temperatura de topire a cenusilor, facandu-le mai fluide. 2n lucru deosebit de care trebuie tinut seama atat la depozitare omogenizare cat si la ardere este compatibilitatea deseurilor in sensul ca nu trebuie amestecate deseuri care pot reactiona intre ele cu degajare de gaze nocive !e(emplu reziduri de cianuri alcaline cu namoluri acide" sau pot duce la formarea de amestecuri detonante. 13 6ncinerarea propriu7zisa se reflecta in alegerea corecta a agregatului principal si in alegerea combustibilului suport. e vor avea in vedere normativele privind capacitatea de depozitare si incalzire la temperatura optima pentru injectarea in focar. C3 8ecuperarea caldurii din gazele de ardere este in general o operatie de dorit din punct de vedere economic, dar de multe ori greu de realzat din cauza compozitiei gazelor de ardere. Astfel, in cazul arderii deseurilor industriale halogenate pe langa C% 4, N4Cl, N4, %4, %4 si N%4 in gaze apar vapori de acizi halogenati ! KCl si K/" deosebit de corozivi in prezenta vaporilor de apa. )n aceste conditii e(ecutarea focarului necesita materiale cu totul speciale si foarte costisioare. Caldura din gazele de ardere se poate recupera pentru fabricarea de abur, a apei calde sau pentru incalzrea aerului necesar arderii. $e multe ori, normele sanitare impun spalarea gazelor de ardere dupa recuperarea caldurii de unele componente nocive, in general vapori de acizi sau anhidrida acida si praf, lucru care se poate face prin spalare cu solutii alcaline sau apa. 4.6.0 )nstalatii de ardere Camerele de ardere industriale, utilizate pe platformele industriale chimice si petrochimice sunt adaptate distrugerii atat a deseurilor industriale nerecuperabile cat si a apelor reziduale to(ice. )n general instalatiile de ardere, numite facare, folosite pe platformele chimice sunt & a" focare ciclon8 b" focare rotative8 c" focare in strat fluidificat.

/ig.4.6 /ocar ciclon vertical Focare ciclon unt de doua categorii& verticale si orizontale.

)n figura 4.6 este reprezentata schema functionala a unui focar ciclon vertical pentru ape reziduale to(ice. -au notat& 1 - acces combustibil de baza !metan"8 4 - acces o(igen sau aer8 6 arzator8 0 - acces ape reziduale to(ice pulverizate in camera superioara de ardere 1. Arderea are loc la temperatura ridicata !;10++ + C" rezultand o viteza ridicata a gazelor de ardere care sunt dirijate in jos in camera inferioara *. )n camera inferioara gazele trec printr-o garda hidraulica formata din apa industriala unde sunt spalate de acizi si sunt evacuate prin conducta ,. )n figura 4.0 este prezentata schema unui focar ciclon orizontal. Aceste tipuri de focare sunt preferate atunci cand trebuie sa fie arse atat reziduri cu componenta solida majoritara !namoluri" cat si deseuri industriale combustibile si ape reziduale. Ciclonul din figura este utilizat pentru distrugerea simultana a namolurilor si a deseurilor industriale combustibile. Namolurile cu o umiditate de 1+ *+ . sunt introduse in focar central prin conducta 1 fiind pulverizate cu abur, iar deseurile industriale to(ice sunt introduse tangential prin conductele 4, aprinderea initiala fiind asigurata de arzatorul cu gaze 6. Cenusa rezultata este evacuate prin conducta , iar gazele de ardere cu un debit de circa ,+++ :+++ m63h la o temperatura de 7++ 71+ LC parasesc focarul prin cutia de intoarcere * si merg mai departe pentru recuperarea caldurii, la un cazan recuperator. ?a trecerea din focarul propiu-zis in cutia de intoarcere a gazelor este prevazuta o ingustare care permite trecerea numai a gazelor nu si a cenusilor formate.

/ig.4.0 /ocar ciclon orizontal )n figura 4.1 se prezinta schema unui focar destinat incinerari apelor reziduale deosebit de to(ice rezultate la fabricarea unor pesticide organo-fosforice care au o puternica incarcatura anorganica ce determina aparitia unor topituri de saruri.

/ig.4.1 /ocar destinat incinerarii apelor reziduale to(ice Combustibilul suport este pacura pulverizata in focar cu ajutorul aerului. 5ot in arzatorul de pacura se pot injecta deseurile industriale combustibile stocate in rezervoarele ,. )n camera focar se pulverizeaza apele reziduale to(ice prin conducta 0 astfel incat temperatura ajunge la :1+7++LC ceea ce asigura distrugerea componentelor nocive continute in apele reziduale si deseurile industriale. Concomitent, rezulta sub forma de topitura saruri din continutul de substante anorganice !reziduu fin calcinat". #azele de ardere trec in camera post combustie 1 unde se introduce controlat aer pentru definitivarea proceselor de ardere, dupa care parasesc focarul printr-un cos :. 5rebuie mentionat faptul ca, desi in proiect s-a prevazut posibilitatea indepartarii sarurilor sub forma de topitura inca in camera focar 1, ele continua sa se depuna in camera de post combustie si in canalul de fum care face legatura spre cos, fiind in mod curent antrenate si in atmosfera de curentul de gaze de ardere. )n cazul apelor reziduale to(ice care nu sunt combustibile, acestea sunt distruse prin injectare in focare de tip camera larga in care se arde un combustibil superior. $eoarece in final amestecul de gaze trebuie sa aiba o temperatura de ordinul a :++LC, la care se distrug prin descompunere toate combinatiile poluante, consumul de combustibil este foarte ridicat, de ordinul a 4++ C 41+ 9g3m 6 apa poluanta. Pentru reducerea consumului de combustibil se utilizeaza doua solutii&

a" injectarea in focar a apei reziduale to(ice incalzita la o temperatura de circa 41+LC sub presiune de *+ barr8 b" marirea temperaturii aerului de ardere prin preincalzirea acestuia la cca 01+LC intr-un preincalzitor cu tevi concentrice. )n figura 4.* se prezinta o instalatie prevazuta cu sistemele de reducere a consumului de combustibil enuntate anterior. )nstalatia se compune din focarul tip camera larga 1 in care se face arderea combustibilului lichid sau gazos folosind arzatoarele 4. Arzatoarele se alimenteaza cu aer preincalzit la temperatura ridicata in preincalzitorul de aer * alimentat de ventilatorul 7. )njectarea apelor reziduale se face in zona de ardere 6. Apele reziduale sunt comprimate la presiunea de *+ de barri cu pompa de presiune : si preincalzite, la aceasta presiune, pana la temperatura de 41+LC in serpentinele , amplasate ca a doua treapta de recuperare a caldurii dupa preincalzitoarele de aer. Pulverizarea apelor reziduale se face prin injectoarele 0.

/ig.4.* )nstalatie de ardere prevazuta cu sisteme de reducere a consumuluide combustibil Bona 1 a focarului este destinata omogenizarii amestecului de gaze de ardere si vapori cu obtinerea unei temperaturi finale de :++ 7++ LC necesara denocivizarii. #azele de ardere, dupa trecerea prin zonele de recuperare, sunt evacuate prin cosul 1+.

Cap. 6 -eciclarea deseurilor urbane


6.1.#eneralitati Planificarea si organizarea actiunilor de evacuare si neutralizare a deseurilor urbane au la baza masuratori referitoare la cantitatea si calitatea !compozitia" acestora. Acesti factori se modifica atat in functie de anotimpuri, cat si de la an la an, odata cu dezvoltarea economico-sociala. Parametrii modificarilor sunt& marimea si caracterul localitatilor, conditiile climaterice, sistemul de incalzire utilizat, modul de viata al locuitorilor !ponderea prepararii hranei acasa, utilizarea mancarilor gata preparate sau servirea mesei la restaurant sau cantine", nivelul de trai, stadiul de dezvoltare a tehnicilor de ambalare. Caracteristici cantitative ale deseurilor urbane 1. Cantitatea anuala de deseuri urbane generate. Conform datelor statistice in -omania, cantitatea anuala de deseuri urbane a evoluat de la *,:0 milioane tone in 1771 la :,11 milioane tone in 4+++ prevazandu-se circa 7,, milioane in 4++1. 4. *orma de deseuri ur/ane reprezinta cantitatea medie anuala sau zilnica a deseurilor ce revin pentru un locuitor. Aceasta caracteristica difera de la tara la tara datorita parametrilor enuntati anterior. )n -omania in perioada 1771-4+++ norma a fost de 476 9g3locuitor3an, respectiv +,:+ 9g3locuitor3zi, aceste valori fiind comparabile cu cele din tarile 2.>. )n tabelul 6.1 se prezinta cateva valori medii ale normelor de deseuri urbane in unele tari si orase ale lumii M6N. 5abelul 6.1 Norme de deseuri urbane in lume Nr. 5ara %rasul Norma medie crt. Og3loc.3an Og3loc.3zi <erna 1*0 +,01 1. >lvetia #eneva 411 +,17 4. -usia =oscova 17+ +,14 6. 2ngaria <udapesta 44+ +,*+ 0. <razilia -io de Janeiro 461 +,*0 tuttgart 4++ +,11 1. #ermania Kamburg 41+ +,1: *. uedia toc9holm 404 +,*0 ,. %landa Kaga 4,1 +,,1 :. =area <ritanie =edia pe orase 4:+ +,,* Paris 47+ +,:+ 7. /ranta ?ille 64+ +,:4 Calais 4*+ +,,1 Calcutta 6:1 1,+* 1+. )ndia <ombaP 41+ +,*: ?os Angels 0+1 1,11 11. .2.A. =edia oraselor din California 60+ +,76 <ucuresti 611 +,7: 14. -omania 5imisoara 461 +,,4

tudii efectuate in diverse tari au evidentiat in mod clar oscilatia cantitatii de gunoaie in functie de anotimpuri. Astfel, in sezonul cald, minimele sunt in general in lunile iulie-august determinate in principal datorita plecarilor in concediu. )n localitatile fara termoficare, in lunile de iarna cantitatea de gunoaie zilnica depaseste media anuala zilnica cu 1+-6+. datorita in primul rand cenusilor si zgurilor provenite din utilizarea combustibililor solizi !lemn si carbune". -a constatat ca luarea sistematica a mesei in zilele de lucru in cantine restaurant uzinale, scolare etc. reduce cantitatea de deseuri menajere apro(imativ la jumatate fata de cazul pregatirii si servirii mesei acasa. ?a elaborarea planurilor sistemelor de depozitare a gunoaielor menajere in afara modificarilor periodice a cantitatii se iau in considerare si oscilatiile ce apar zilnic. Astfel, cea mai mica preluare de gunoi menajer se inregistreaza la mijlocul saptamanii, ma(imele aparand la inceput. 'aloarea coeficientului de neuniformitate este apreciata la 1,6 !cantitatea ma(ima zilnica 3 cantitatea medie zinica". 6. Masa volumica a deseurilor M9g3m6N. -eprezinta o caracteristica importanta care sta la baza determinarii numarului de recipiente de colectare, a numarului de autovehicule de preluare si transport cat si a marimii locurilor de depozitare. =asa volumica a deseurilor urbane oscileaza foarte mult in functie de diversele faze ale evacuarii, dar se modifica de asemenea si in functie de anotimpuri, caracterul zonelor de colectare si in functie de modul de viata. =asa volumica de referinta in cazul deseurilor menajere are in general o tendinta de scadere datorita cresterii continue a procentului deseurilor cu greutate specifica mica !hartie, cartoane, ambalaje diverse, plastice, etc" si scaderea procentului de materiale inerte !zgura, cenusa, pamant, moloz, etc". =edia masei specifice in >uropa variaza intre 1++ si 61+ 9g3m 6 !cu o oarecare tendinta de crestere ca urmare a colectarii diferentiate a hartiei si cartoanelor". )n -omania masa volumica a deseurilor menajere are valori relativ mari in special datorita procentului ridicat de materiale fermentabile !vegetale si animale" cat si a umiditatii ridicate a acestora. Aceasta variaza intre 6++ si 61+ 9g3m 6. )n tabelul 6.4 sunt prezentate masele specifice medii ale deseurilor menajere in stare normala !necompactate" in unele tari de pe glob. Caracteristici calitative ale deseurilor urbane Ca si caracteristicile cantitative, cele calitative difera pe tari si in cadrul acestora de la o localitate la alta in functie de parametrii amintiti anterior. Analizele calitative facute pe plan mondial sunt dificil de comparat datorita faptului ca metodele utilizate sunt variate si difera de la o tara la alta. 5abelul 6.4 - =asa specifica medie a deseurilor menajere in unele tari Nr.crt. 5ara =asa specifica M9g3m6N 1 Canada 14+ 4 Cehia 41+ C 6++ 6 #ermania 41+ C 46+ 0 $anemarca 11+ C 41+ 1 =area <ritanie 11+ C 41+ * /inlanda 1++ C 11+ , /ranta 14+ C 1:+ : >lvetia 14+ C 4++ 7 )srael 41+ 1+ uedia 10+ C 4++ 11 Polonia 41+ C 6++ 14 Norvegia 1++ C 44+ 16 .2.A 4++ C 6++ 10 -usia 61+ C 01+ 11 -omania 6++ C 61+ Caracteristici calitative ale deseurilor urbane Ca si caracteristicile cantitative, cele calitative difera pe tari si in cadrul acestora de la o localitate la alta in functie de parametrii amintiti anterior. Analizele calitative facute pe plan mondial sunt dificil de comparat datorita faptului ca metodele utilizate sunt variate si difera de la o tara la alta. ".9ranulatia. e determina prin cernere. )n functie de granulatie, materialele se impart in& fine, mijlocii si grosiere. =aterialele fine sunt cu o granulatie sub : mm, fiind constituite din cenusa, nisip si unele componente organice. Cantitatea de fractiuni fine este determinata in principal de sistemul de inaclzire, in compozitia acestei fractiuni componenta organica fiind mica. /ractiunea mijlocie este constituita din materiale cu granulatie de :-0+mm. /ractiunea grosiera are granulatia mai mare de 0+ mm. 4.Compozitia. e deosebesc urmatoarele grupe de materii& a3 materiale composta/ile& resturi organice de bucatarie, resturi vegetale, hartie, paie. $in aceasta grupa fac parte in general fractiunile mijlocii din punct de vedere al granulatiei. #rupa poarta denumirea generica de compost. )n cadrul acestei grupe o importanta deosebita are determinarea raportului Carbon3Azot MC3NN care caracterizeaza gradul de fermentare a deseurilor si transformarea lui in compost. -aportul C3N se determina in laborator pe probe luate din diferite puncte ale deseului menajer. -aportul C3N se situeaza intre urmatoarele limite& -deseu menajer proaspat C3N F 4+ C 618 -compost C3N F 1+ C 4+8 -un bun sol de cultura C3N F 1+. /3 materiale com/usti/ile& lemn, ambalaje de carton, cauciuc, te(tile. Aceste materiale se incadreaza in general in fractiunea grosiera. c3 materiale neutre! necom/usti/ile si necomposta/ile& sticla, portelan, ceramica, pietre, caramizi, metale. % importanta deosebita o are continutul de metale care sunt deosebit de poluante in special in cenusi si in composturi. Ponderea cea mai mare din totalul de metale o au & Bn !;6* .", Pb !;44.", Cu !;4+.". e constata ca datorita e(tinderii, in special in orase, a incalzirii prin termoficare sau alte sisteme centrale, resturile de hartie nu mai sunt arse in gospodarii, ponderea lor in deseurile menajere crescand pana la 6+0+. din masa lor, in unele localitati ajungand la 1+.. Acest lucru este favorizat si de utilizarea pe scara larga a produselor preambalate in hartie sau cutii de carton. Pe langa faptul ca hartia arde bine, ea constituie si o materie buna pentru compostare, marind continutul de substante organice in deseurile menajere precum si capacitatea higroscopica. Pe de alta parte, prezenta hartiei constituie una din cauzele scaderii masei volumice a deseurilor urbane, lucru ce impune folosirea unor recipiente cu volum mai mare si a unor autovehicule de transport capabile sa asigure o compactare mai buna.

Cresterea utilizarii diferitelor produse din materiale plastice !materiale de ambalaj, folii, vase, recipiente, conducte, jucarii, articole de uz casnic" se resimte si in compozitia deseurilor menajere. Ponderea masica a materialelor plastice este de 1C,., marea majoritate provenind din ambalaje !,1.". Prezenta crescanda a materialelor plastice in componenta deseurilor menajere are efecte similare cu aceea a hartiei si cartonului. Continutul de sticla pe plan european reprezinta ;:. din masa totala, fiind mai mare in tarile unde se folosesc butelii de sticla !e(. pentru bere" de unica folosinta. )n tabelul 6.6 se prezinta evolutia caracteristicilor deseurilor menajere din -omania din punctual de vedere al componentei. 5abelul 6.6 >volutia componentei deseurilor menajere in -omania Compusi 2.=. 177* 4+++ Kartie, carton . 16,1 1* ticla . 1,4 * Plastic . 1 11 =etale . 1,6 1 5e(tile . 1 * ?emn . 1 1 $eseuri alimentare . 0* 67 Altele !organice si anorgance" . 4+ 1* 6.:miditatea. Aceasta caracteristica are un rol decisiv in alegerea procedeelor de neutralizare, ea influentand masa specifica, puterea calorica si intensitatea proceselor de fermentare. Ca valoare, umiditatea totala a deseurilor menajere variaza intre 41 si *+.. )n -omania umiditatea este 1+*+., fata de 41-0+. in restul >uropei. $.Continutul de su/stante organice. e determina prin masurarea pierderii in greutate la calcinarea unei mostre de deseuri la o temperatura de *++C,++HC. >ste important deoarece prin descompunerea lor biologica, reziduurile pot deveni materii prime utile pentru agricultura !compost". ..uterea calorica. -eprezinta cantitatea de caldura degajata prin arderea unitatii de masa a deseurilor si se e(prima in 9J39g. )mportanta este puterea calorica inferioara !Ki", Ki variaza foarte mult in functie de compozitie si umiditate. 'aloarea medie a puterii calorice inferioare a deseurilor din -omania este de 41++C6+++ 9J39g. 6.4 =etode de neutralizare si valorificare a reziduurilor menajere 6.4.1 Aspecte generale Ca metode de administrare a deseurilor menajere se utilizeaza combinatii de tehnici de tratare care variaza de la tara la tara. Aceste tehnici au un impact diferit asupra mediului. e poate spune ca principala cale de reducere a impactului negativ asupra mediului o reprezinta reducerea cantitatii de deseuri. Principalele obiective ale tehnicilor de tratare sunt& - reducerea volumului si greutatii acestora8 - reducerea emisiilor poluante8 - recuperarea si refolosirea resurselor. -ealizarea acestor obiective este hotarator influentata de educatie si legislatie. Principalele metode de gestionare-administrare a deseurilor menajere sunt& A. $epozitarea simpla8 <. $epozitarea controlata8 C. Compostarea8 $. )ncinerarea8 >. Piroliza8 /. $escompunerea anaeroba. $escrierea sumara a acestor metode& A. Depozitarea simpla. >ste prima metoda folosita, ea constand din descarcarea reziduurilor menajere in diverse gropi, foste cariere sau pe terenuri virane fara a se lua alte masuri speciale. =ult timp aceasta era sistemul cel mai des folosit in multe tari, fiind mai ieftin si comod, dar neigienic, inestetic, raspandind mirosuri neplacute, in general periculoase pentru sanatatea publica. Pe masura ce locurile propice depozitarii libere s-au epuizat, orasele s-au e(tins, cantitatile de deseuri au crescut pronuntat, s-a constat cat de ingrijoratoare este metoda si ce implicatii are asupra mediului. <. Depozitarea controlata. -eprezinta in prezent principala filiera de tratare folosita pe plan mondial. =etoda consta in depozitarea reziduurilor in straturi succesive alternand cu straturi de pamant sau nisip, fiecare fiind nivelat si compactat. )n acest mod depozitul de reziduuri nu mai emite mirosuri neplacute, larvele de muste incep sa dispara, sobolanii nu se mai pot dezvolta datorita lipsei de aer si temperaturii de fermentare de circa *+,+HC. C. Compostarea. e utilizeaza in cazul deseurilor cu un continut ridicat de materiale organice de origine vegetala rapid fermentabile !;1+.". =etoda asigura tranformarea partilor fermentabile din deseuri, in urma unor prelucrari speciale, intr-un amendament humo-calcic al solului numit compost, ce contine elemente fertilizante ca azot, acid fosforic, potasiu, utile in tratarea terenurilor agricole. Compostarea se bazeaza pe accelerarea activitatilor naturale a microorganismelor e(istente in deseuri sau a unor microorganisme specializate inoculate in deseuri, ce transforma substanta organica continuta in acestea in substanta minerala. $. 6ncinerarea. >ste utilizata in cazul deseurilor cu continut ridicat de materiale combustibile !plastic, hartie, carton". >ste o metoda de distrugere termica a deseurilor care, in afara posibilitatilor de valorificare a caldurii obtinute, ofera avantajul transformarii deseurilor intr-un reziduu mai putin poluant, mai putin voluminos si redus ca pondere masica in raport cu materia prima initiala. Pe masura cresterii puterii calorice a deseurilor ca urmare a cresterii ponderii materialelor combustibile, sistemele de ardere au fost completate cu recuperatoare de caldura, generatoare de aburi, electrofiltre de epurare a gazelor de ardere, statiile de incinerare devenind adevarate centrale termice. + >. .iroliza. >ste un procedeu termochimic de transformare a unei substante solide in substanta gazoasa ce condenseaza ulterior la diferite temperaturi separand fractiuni lichide combustibile. 'aloarea energetica a produselor obtinute si gradul de e(tractie depind de conditiile de presiune si temperatura create in reactor cat si de calitatea materiei prime utilizate. $aca primele conditii pot fi controlate, cele de calitate si mai ales constanta acestora, in cazul deseurilor menajere sunt e(trem de greu, daca nu imposibil de pastrat. $in acest motiv, in cazul pirolizei deseurilor apar o serie de subproduse ce ridica probleme deosebit de mari de neutralizare, utilizare, poluare. e pot cita in acest sens& apele fenolice, gudroanele, zgura si semicocsul, ce constituie QreziduurileR reziduurilor primare prelucrate si a caror tratare este uneori cu mult mai

grea decat a deseurilor folosite ca materie prima !gunoi". )n acest fel, avantajul obtinerii din deseuri a combustibililor lichizi valorosi este umbrit de problemele mari tehnologice si ecologice ridicate de subprodusele pirolizei. Pentru evitarea acestor inconveniente, produsele gazoase ale pirolizei se ard imediat dupa iesirea din reactor, iar caldura obtinuta se utilizeaza la producerea aburului si pe aceasta cale a energiei electrice. )n acest caz, piroliza devine de fapt o gazeificare a deseurilor si daca se tine seama de consumul propriu de energie al reactorului si de pierderile mari de carbon in semicocsul si zgura produsa, randamentul energetic este in unele cazuri mai redus decat in cazul incinerarii. Cercetarile, in sensul dezvoltarii sistemului de pirolizare a deseurilor continua, motivul principal constituindu-l faptul ca piroliza reprezinta singura metoda de valorificare a deseurilor din material plastic, incinerarea lor separata ridicand serioase probleme tehnice si de poluare. >. ;ermentarea anaero/a. /ermentarea anaeroba reprezinta una din tehnicile de reciclare a deseurilor care comporta un inalt grad de valorificare a acestora. e aplica deseurilor cu un continut organic ridicat !e(emplu& deseuri din zootehnie, industria alimentara, namoluri obtinute la statiile de epurare orasenesti, deseuri menajere cu faza organica preponderenta" si are ca rezultat obtinerea unui combustibil gazos !biogaz" cu largi utilizari& incalzire, prepararea hranei, generare de energie electrica si termica, reziduurile ramase constituind un material nepoluant care se poate utiliza cu rezultate foarte bune in agricultura ca ingrasamant. )n tabelul 6.0 sunt prezentate sisteme de neutralizare-valorificare a deseurilor menajere folosite in unele tari si poanderea acestora. )n ce priveste tara noastra, in momentul de fata sistemul depozitarii controlate constituie principala metoda de tratare a deseurilor menajere. -a optat, ca o metoda de viitor, pentru incinerare ea reprezentand avantajul reducerii volumului deseurilor de circa 1+ ori ceea ce duce la o micsorare importanta a spatiilor de depozitare. Apreciem deasemenea ca se vor e(tinde tehnicile de reciclare cu grad de valorificare ridicat a deseurilor organice& gazeificarea resturilor vegetale, fermentarea anaeroba. 5abelul 6.0 isteme de tratare si eliminare a deseurilor menajere M.N 5ara $epozitare controlata )ncinerare -eciclare Compostare Netratare Australia *0 4+ 1* Canda 71 0 1 $anemarca 61 1+ 1: 1 /inlanda 71 4 6 /ranta 0,,7 01,7 +,* 7,* #ermania ,0 40 4 )talia :6,4 16,7 +,* 4,6 Jponia 47,* 4,,* 4 %landa 11 60 11 Polonia 77,7 +,1 Africa de ud *7,4 4+,* 6,1 6,* 6,1 uedia 61 *+ 1 >lvetia 4+ :+ =area <ritanie :: 11 1 .2.A. :6 * 11 6.4.4 $epozitarea controlata $epozitarea controlata constituie in prezent principala filiera de tratare pe plan mondial. Primele principii ale depozitarii controlate au fost emise in Anglia dupa primul razboi mondial. )n -omania au fost aplicate tehnologii de depozitare controlata dupa anul 170:. ?a realizarea unei bune depozitari controlate a reziduurilor, trebuie avuta in vedere urmatoarea tehnologie& - reziduurile descarcate din autogunoiere se depoziteaza in straturi avand o grosime medie de 1,1 4 m8 - straturile noi de reziduuri vor fi depuse dupa ce temperatura stratului precedent, rezultata din fermentarea aeroba, a scazut pana la valoare temperaturii solului natural8 - reziduurile vor trebui sa fie suficient de compacte pentru a evita golurile mari de aer care favorizeaza autoaprinderea si deci riscul pentru incendierea rampelor pentru depozitare8 - compactarea trebuie facuta astfel incat sa permita totusi aerarea reziduurilor in vederea asigurarii fermentarii aerobe8 - este preferabil ca straturile de reziduuri sa fie acoperit zilnic cu un strat de 1+-6+ cm pamant, nisip sau alte materiale inerte. Prin luarea acestor masuri, depozitul de reziduuri nu mai emite mirosuri neplacute, larvele de muste incep sa dispara, sobolanii nu se mai pot dezvolta, datorita lipsei de aer si temperaturii de fermentare de circa *+-,+HC. 5legerea terenului pentru depozitarea controlata 5erenul necesar pentru depozitarea reziduurilor menajere trebuie stabilit de comun acord cu organele locale agricole, sanitare si de protectie a mediului, avand la dispozitie studii hidrogeologice si topografice care sa permita stabilirea masurilor pentru a evita riscurile unei poluari a apelor subterane sau de suprafata prin infiltratii sau scurgeri de suprafata. Amplasarea terenurilor de depozitare controlata trebuie sa fie studiata si din punct de vedere a distantei fata de aglomerarile umane, al directiei vanturilor dominante, al pozititei fata de sursele de apa si de alte obiective fata de care trebuie pastrata o zona de protectie sanitara. )n -omania conform QCodului >uropeanR pus la punct de %rganizatia =ondiala a anatatii, distanta de protectie este limitata la 1+++m. Pozitia rampei de depozitare se alege astfel ca directia vanturilor dominante sa fie dinspre obiectivele importante catre rampa de depozitare. -ampele de depozitare controlata trebuie sa fie amplasate in aval de obiectivele de alimentare cu apa din subteran, deoarece chiar in conditiile luarii de masuri de protejare a apelor subterane, pot apare e(filtratii de ape poluate din depozit catre apele freatice. Printre masurile de impiedicare a patrunderii apelor poluate din reziduuri in apele subterane, se numara impermeabilizarea stratului de baza al rampei de depozitare controlata. )mpermeabilizarea se face cu argila bine compactata sau cu alte materiale sintetice cum ar fi cauciucul /utilic. )n ultimul timp s-a recurs la betonarea fundului rampei. Aceste procedee implica realizarea unor sisteme de drenaj a apelor din depozitul de reziduuri care vor fi captate in aval si evacuate, dupa o prealabila tratare, in apele de suprafata sau prin infiltrare in sol. )mpermeabilizarea terenului rampei de depozitare controlata este foarte costisitoare, reprezentand apro(imativ 1+. din cheltuielile de investitii ale unei rampe. Pentru a mentine costurile relativ mici si pentru a se crea posibilitati de urmarire mai buna asupra poluarii mediului, e(ista tendinta de realizare a unor rampe mari, in dauna criteriilor economice privind costul transportului care indica construirea mai multor rampe de capacitate mai mica situate la distante optime de zonele de colectare. e recomanda e(istenta unei rampe la 1++ +++ C 6++ +++ locuitori. 5erenurile folosite pentru depozitarea controlata a reziduurilor sunt de obicei urmatoarele& - vechi cariere de materiale de constructie8 - zonele joase din albiile majore ale raurilor care trec prin apropierea localitatilor8 - albiile unor foste rauri care au secat sau au fost deviate.

?a alegerea terenurilor trebuie sa se tina seama de o serie de conditii geologice si hidrologice printre care& - depozitele realizate pe calcare fisurate nu se pot folosi decat in cazul in care in aval nu e(ista nici o captare de apa potabila8 - in cazul realizarii depozitelor pe nisipuri nealuvionare, grosimea stratului de nisip trebuie sa fie suficient de mare pentru a se asigura epurarea apelor care strabat depozitul de reziduuri. Aceste depozite au avantajul ca nu e(ista riscul acumularii apelor to(ice la baza depozitului care sa impiedice fermentarea aeroba a reziduurilor8 - depozitele realizate pe marne si argile au avantajul impermeabilitatii, nepermitand patrunderea apelor to(ice din depozit catre panza freatica, dar in acelasi timp permit acumularea apelor to(ice la baza depozitului determinand fermentarea anaeroba a reziduurilor in aceasta zona si necesita cheltuieli suplimentare pentru realizarea de drenaje si pentru tratarea apelor provenite din depozit8 - realizarea depozitelor pe aluviuni uscate este permisa numai in situatia cand din studiul hidrologic elaborat nu rezulta pericolul poluarii apelor subterane sau de suprafata prin inundare8 - in lipsa unor depresiuni naturale este posibil ca depozitarea controlata sa fie realizata pe terenuri plate, neproductive sau putin productive. e creaza astfel coline de reziduuri avand inaltimi care sa asigure stabilitatea acestora. istemul are avantajul unui control mai usor al comportarii in timp a depozitului. Dimensionarea rampelor de depozitare controlata -ampele de depozitare controlata trebuie sa asigure primirea reziduurilor pe o perioada de mai multi ani. Pentru calcularea suprafetei si a volumului disponibil pentru depozitare se recurge la planuri topografice si la unele profile transversale care dau o imagine e(acta asupra terenului destinat viitoarei rampe. $upa determinarea cantitatii anuale medii de reziduuri colectate din zona deservita se calculeaza capacitatea depozitului astfel&

<teor = #' + ( " + ) ) #' + ( " + ) ) #' + ( " + ) ) #' + ... + ( " + ) )
2 3

n "

#' =

= #'

(" + ) ) n " (" + ) ) "


<teor m
8
n

<d =

# (" + ) ) " <d = ' m )


in care&

Mm6N

'd este volumul rampei de depozitare necesar pentru QnR ani, in m 68 S+ cantitatea medie anuala de reziduuri, m63an8 9+ coeficientul anual de crestere a cantitatii reziduurilor8 e poate considera o crestere de 1 . pe an, 9 + F +,+1. n numarul de ani care intentioneaza sa se prevada depozitarea, n F 1+ C 41 ani. m coeficient care tine seama de compactare in depozit, m F 4 C 0 in functie de masa specifica a reziduurilor. =ehnica realizarii rampelor de depozitare controlata )n functie de tehnologia aplicata rampele de depozitare pot fi realizate in mai multe moduri& a3 rampe de depozitare controlata o/isnuite !fara prelucrari speciale ale reziduurilor". -ealizarea acestora se face luand in consideratie urmatoarele prescriptii cu caracter general& - inainte de inceperea depozitarii se vor lua toate masurile indicate in studiul hidrologic privind protectia apelor subterane si de suprafata& indiguiri, drenari, impermeabilizarea fundului, santuri de gard pentru protectia depozitului fata de scurgerea apelor de ploaie8 - suprafata destinata formarii depozitului va fi separata in parcele de 1+++ C 1++++ m 4 in functie de cantitatea zilnica ce urmeaza a fi depozitata8 - reziduurile vor fi depozitate in straturi de 1,1 C 4 m inaltime dupa ce in prealabil s-a decopertat stratul vegetal care va fi folosit fie la acoperirea finala a unui depozit mai vechi, fie la acoperirea finala a depozitului ce se realizeaza pe acelasi teren8 - descarcarea reziduurilor din autogunoiere se face cat mai aproape de locul de depozitare, de unde vor fi imprastiate si compactate cu ajutorul buldozerului. Compactarea se face in straturi cat mai subtiri pentru a sfarama obiectele voluminoase si a micsora golurile mari de aer8 - straturile astfel realizate vor fi acoperite zilnic sau cel mai tarziu la 0: ore !in caz de conditii favorabile, temperaturi scazute, aer uscat etc." cu un strat de 1+ C 6+ cm de material inert uscat8 - in cazul in care se prevede realizarea rampei din mai multe straturi de 1,1 C 4 m inaltime fiecare, urmatorul strat se va realiza numai dupa ce temperatura din stratul anterior a scazut la temperatura solului natural8 - dupa depozitarea ultimului strat de reziduuri se va face o acoperire cu un strat de pamant vegetal - nisipuri neargiloase de +,* C 1,1 m grosime, imprastiat si compactat cu aceleasi mijloace folosite pentru reziduuri8 - rampele de depozitare trebuie sa fie imprejmuite cu garduri demontabile care trebuie sa inchida suprafetele pe care se depoziteaza reziduurile pe o perioada de 1 C 4 ani. /3 rampe de depozitare controlata compactate e realizeaza o compactare mai mare decat in rampele obisnuite. Aceasta compactare se face cu compresoare de mare capacitate. -ampele de acest tip se realizeaza de regula in straturi de +,: m grosime. Avantajele acestui sistem rezida in utilizarea mai buna a volumului depozitului, reducerea riscurilor aparitiei inciendiilor, sunt diminuate tasarile ulterioare si au un aspect general mai placut. c3 rampe de depozitare controlata cu prelucrare preala/ila a reziduurilor istemul este de data mai recenta - inceputul anilor T,+. )naintea de depozitare reziduurile sunt macinate. Compactarea trebuie sa fie usoara pentru a permite aerarea materialului in vederea fermentarii aerobe. $imensiunile elementelor obtinute dupa macinare sa fie apro(imativ 1+ mm. $epozitarea se face in straturi foarte subtiri de 6+ C 0+ cm, dupa care se face o compactare usoara. istemul nu necesita acoperiri intermediare cu pamant sau materiale inerte. Ca avantaje ale acestei metode mentionam& - cresterea capacitatii rampei de circa 4 ori8 - creeaza posibilitatea trecerii de la o depozitare controlata la o compostare cu fermentare naturala8 - aspect satisfacator din punct de vedere sanitar. Aceste avantaje trebuie puse in balanta cu cheltuieli suplimentare care le solicita in special pentru realizarea statiei de macinare si sortare. )n general rampelor de depozitare controlata se pot da utilizarii dupa inchiderea acestora si terminarea procesului de fermentare aeroba. >(perienta a aratat ca rampele pot fi redate in circuitul economic dupa 1 - 4 ani de la asezarea ultimului strat de acoperire, astfel& - transformarea in depozite de compost care se poate obtine prin cernerea reziduurilor fermnentate8 - realizarea unor constructii usoare ca& terenuri de sport, parcuri etc.8 - redarea in circuitul agricol.

)n -omania sunt multe realizari de acest fel, unele constituind e(celente zone de agreement. >(emplu actualul parc de langa Circul <ucuresti realizat pe fosta rampa 5onola sau parcul din cartierul #iulesti. )n figura 6.1 se prezinta detalii ale unei solutii de acoperire finala a unui depozit de deseuri M6N.

/ig 6.1 olutie de acoperire finala )n figura 6.4 este prezentata schema unei solutii de etansare a bazei depozitului de deseuri pentru prevenirea contaminarii apelor subterane cu produse rezultate in depozit in urma fermentarii.

/ig. 6.4 olutie de etansare a bazei depozitului )n cazul in care terenul de amenajare a depozitului este plan iar panza de apa subterana este la o adancime suficienta !U 1++ m" se poate adopta solutia din figura 6.6.

/ig.6.6 Amenajarea depozitului pe teren plan )n cazul terenurilor denivelate se poate recurge la varianta de amenajare din figura 6.0.

/ig.6.0 Amenajarea depozitului pe teren denivelat )n figurile 6.6 si 6.0 semnificatia notatiilor este& a deseuri8 b strat de pamant8 c strat final de acoperire8 d etansare8 e strat drenant din piatra sparta sau pietris8 f rigola de colectare a apelor pluviale. 6.4.6 Principii de baza ale elaborarii tehnologiilor compostarii industriale pre deosebire de marea majoritate a proceselor industriale, compostarea nu poate fi solutionata cu o tehnologie unitara si bine precizata. ?a elaborarea acesteia trebuie avute Vn vedere& - ortimentele de materiale ce urmeaza a fi compostate8 - Cantitatea, calitatea Wi ritmul de producere a deseurilor8 - 5ipul compostului ce se doreste a se produce8 - Posibilitatile economice si tehnice. Astfel, se stabilesc anumite elemente care trebuie luate in calcul. ?a amplasarea si proiectarea uzinei de compostare, trebuie luate masuri pentru impiedicarea inmultiri mustelor si rozatoarelor, degajari prafului si mirosurilor neplacute, poluari solului, a panzei freatice si a apelor de suprafata. )ntre amplasamentul uzinei de compostare si localitatea cea mai apropiata se va asigura o distanta corespunzatoare in functie de tehnologia aplicata !4++ m - tratare inchisa, 1+++ m - tratare deschisa". Pentru evitarea degajari de mirosuri si a inmultirii mustelor ca urmare a descompuneri spontane a reziduurilor crude transportate si stocate in uzina, capacitatea acesteia trebuie astfel dimensionata incat reziduurile aduse sa poata fi prelucrate continuu !imediat". e va avea in vedere prevenirea infestari muncitorilor prin verificarea conditiilor igenico-sanitare corespunzatoare. Produsul finit al uzinei !compostul" trebuie sa fie inofensiv !neutru" pentru ca in timpul transportului si al utilizari sa nu infesteze mediul si sa nu contamineze vegetatia. $in punct de vedere economic, compostarea, pe langa rolul de a produce ingrasamant, constituie si un procedeu de neutralizare a gunoaielor care este justificat a fi aplicat chiar daca compostul se vinde sub pretul de productie sau se da spre utilizare gratuit. Aplicarea procedeului de neutralizare prin compostare nu depinde e(clusiv de nevoile agriculturi, el fiind in primul rand un serviciu de interes sanitar, in unele cazuri costurile fiind acoperite prin bugetul de stat sau comunal. Tehnologii si instalatii utilizate in uzinele de obtinere a compostului uccesiunea si numarul operatiilor care au loc pentru obtinerea compostului se pot modifica in functie de tipul procesului, insa se disting trei grupe principale& - pregatirea materiei prime8 - maturizarea sau producerea compostului crud8 - compostarea propriu-zisa.

Procesele mecanice si biologice care au loc in timpul prelucrarii nu pot fi despartite intre ele, acestea intercalandu-se, fiind chiar in mod voit unite pentru limitarea cheltuielilor la minim posibil. 5endinta generala in uzinele de compost este accelerarea proceselor de descompunere iar aceasta se obtine prin pregatirea corespunzatoare a reziduurilor crude si prin adaos de aer in cantitati necesare pentru descompunerea substantelor organice. Pentru e(ecutarea unor operatii specifice sunt utilizate diverse instalatii, mijloace si masini, mare parte dintre acestea fiind folosite si in alte ramuri industriale, in special cele folosite la pregatirea materiei prime, pentru manipularea, transportul si dozarea materialelor. Cerintele de baza pentru instalatiile si masinile utilizate in uzinele de compost sunt urmatoarele& - constructie simpla8 - fiabilitate ridicata8 - sa nu constituie elemente de strangulare a capacitatii de lucru in cadrul flu(ului8 - sa aiba rezistenta mare la uzuri mecanice si la actiunile corozive. )n schema urmatoare se prezinta fazele de lucru la o uzina de compostare care prelucreazX in comun reziduuri menajere solide si namoluri de epurare a apelor reziduale orasenesti. a a a a

CANTARIRE

STOCARE

CERNERE

eparare metale feroase ortare dupa dimensiuni

d
b

e faramare

f Ardere

$eshidratare 2scare Namoluri

tocare fractii fine

d AMESTECARE
g

SEPARARE MATERIALE D RE

66
MAT RI!ARE

)n care& ) Pregatirea materiei prime8 )) =aturizare !producerea compost crud". a - gunoaie proaspete solide8 b - maluri si ape fecalo-menajere8 c - bucati metalice feroase8 d - fractiune fina8 e - gunoaie cu granulatie medie8 f - fractiune grosiera8 g - maluri deshidratate8 h - cenusa8 i - compost crud. Pregatirea materiei prime -comandari privind alegerea si utilizarea materiilor pentru realizarea compostului. a" tructura compostului sa cuprinda cat mai multe straturi de materiale deoarece in procesul de compostare acestea se completeaza reciproc fizic, chimic si biologic, asigurand cresterea valorii de utilizare a produsului finit. >ste de preferat prelucrarea comuna a materialelor solide si lichide, procedeu foarte avantajos din punct de vedere sanitar, completarea reciproca fiind foarte buna !continut de umiditate foarte bun, raport carbon3azot MC3NN imbunatatit etc.".

b" =aterialele daunatoare sau de strangulare a descompunerii !cele care se descompun greu" sa fie sortate si inlaturate, eventual compostate separat. c" )mbunatatirea calitatii compostului prin adaos de materiale complementare, marindu-se valoarea de utilizare. Astfel, la materialele de baza la care continutul pamantos si mineral este redus, se recomanda adaugarea de argila sau bentonita, fortandu-se formarea in procesul de descompunere a unor comple(e argilo-humice utile. Procesul de compostare este ajutat prin adaugarea de ingrasaminte chimice !1 C 4.". )n cazul materiilor sarace in calcar se recomanda adaugarea de materiale cu continut calcaros, care impiedica si procesul de acidulare. Aplicarea directa a adjuvantilor se face dupa faza de pregatire, la maturizare. Principalele operatii de pregatire a materiilor prime sunt& ! Cantarirea " Are drept scop introducerea controlata in flu( a unei cantitati corespunzatoare capacitatii de lucru nominale a uzinei. e utilizeaza cantare tip bascula. #! Stocarea " e face pe perioade limitate in buncare tampon care sa asigure alimentarea continua a utilajelor de pregatire. <uncarele de stocare vor fi echipate cu usi cu inchidere3deschidere mecanizata !eventual automatizate" iar in zona se vor monta instalatii de aspirare a prafului si aerului viciat. ?a uzinele mici si mijlocii buncarele sunt deservite de instalatii de transport montate la partea inferioara. e utilizeaza transportoare cu banda de latime 1C4 m, cu viteza de deplasare reglabila pentru modificarea capacitatii de transport in functie de necesitate. Cele mai adecvate sunt benzile de cauciuc cu insertie te(tila sau din material plastic in cazul transportorului gunoaielor crude. <enzile simple au dezavantajul ca functioneaza la unghiuri de inclinare A 4+H. Pentru distante scurte si diferente de nivel mari se folosesc benzi transportoare prevazute cu nervuri sau transportoare cu raclete ce functioneaza in jgheaburi formate din placi laterale, putandu-se asigura transportul pana la unghiuri de ,1H. Pentru transportul pe verticala sunt utilizate elevatoare cu cupe. )n cazul distantelor de transport scurte in uzinele de compost sunt utilizate transportoare vibratoare sau elicoidale. 5ransportoarele vibratoare !la care transportul se produce prin alunecarea materialului in jgheaburi ce au miscare oscilatorie" au o rezistenta mare la actiuni mecanice iar in timpul transportului asigura o afanare si omogenizare a materialului. 5ransportoarele elicoidale nu sunt recomandate pentru gunoaie grosiere cu un continut mare de te(tile, acestea putandu-se infasura pe arborele melcului si bloca miscarea. ?a uzinele mari pe langa buncarele prevazute cu transportoare cu benzi, raclete, oscilante sau elicoidale se construiesc buncare de depozitare adanci care sunt deservite de macarale cu greifer in vederea golirii. $! Cernerea %ciuruirea&" Cernerea reprezinta o operatie de baza a procesului de pregatire si are drept scop sortarea dupa dimensiuni !granulatie" a materialelor. e utilizeaza& - ciururi rotative cu tambur cilindric, care au o constructie de inaltime relativ mare, datorata montarii in cascada a mai multe sectii in functie de numarul de fractiuni ce se realizeaza8 - ciururi plane, formate din site oscilante plane care prezinta pericol mare de infundare !obturare a orificiilor". Pericolul de infundare apare datorita materialelor te(tile, resturilor vegetale si a unor materiale plastice ca si resturilor de sticla si ceramica. )n prima faza se face separarea fractiilor fine care se adauga ulterior la materialele de compost. epararea fractiilor fine usureaza efectuarea urmatoarelor operatii de pregatire& sortarea manuala, separarea magnetica, sfaramarea. '! Separarea materialelor feroase " e utilizeaza diverse tipuri de separatoare magnetice. olutia cea mai utilizata este aceea in care, pe tamburul de actionare a benzii de transport se gXsesc montate elemente magnetice !magneti permanenti" !fig. 6.1".

/ig.6.1 eparator magnetic e mai folosesc pentru e(tragerea bucatilor de materiale feroase si benzi magnetice de lungime mica montate deasupra benzii principale de transport a reziduurilor. )n partea din mijloc a benzii sunt montati electromagneti puternici ficsi, care atrag fierul din gunoi, urmand ca in procesul de transport in zona nemagnetica acesta sa fie separat pe un alt traseu prin cadere libera. <enzile magnetice pot fi longitudinale !fig. 6.*" sau transversale !fig. 6.," in raport cu banda principla. )n figurile 6.1, 6.*, 6., a reprezinta traseul corpurilor metalice feroase iar b traseul materialelor neferoase.

/ig.6.* <anda magnetica longitudinala

/ig.6., <anda magnetica transversala Cu aportul separatoarelor mentionate nu pot fi e(trase toate reziduurile feroase. 2nele, cum ar fi cele de dimensiuni mici !lame, ace etc." fiind inglobate in masa celorlalte componente nu sunt prinse de banda. Pentru acestea se prevede o noua etapa de separare cu electromagneti rotativi dupa afanarea gunoaielor cand acestea sunt transportate cu transportoare vibratoare. (! Separarea altor tipuri de materiale " =aterialele dure !pietre, sticla, ceramica, metale neferoase" chiar si in forma sfaramata inrautatesc calitatea compostului. Prin ciuruire se pot elimina numai cele cu dimensiuni relativ mari, astfel ca a fost necesara realizarea unor instalatii cu ajutorul carora sa poata fi e(trase si fractiunile mai marunte ale acestor materiale dure. e utilizeaza& buncare de separare, separator aruncator si separator cu banda inclinata8 functionand pe principiul diferentelor intre proprietatile fizice ale materialelor separate fata de cele ale restului materialelor. <uncarul de separare !fig. 6.:" este alimentat de transportorul cu banda 1 care aduce materialele sfaramate in cosul de alimentare 4, de unde rotorul aruncator cu palete 6 le arunca cu viteza periferica relativ mare. $atorita densitatii, formei si coeficientului de rezistenta a aerului diferite, particulele sunt aruncate la distante diferite ajungand in compartimente diferite ale buncarului& a - materiale organice !fractie usoara"8 b - fractie grea. )n cazul separatorului aruncator !fig. 6.7", materialul este aruncat de banda cu viteza mare pe suprafata unei placi fi(e montata inclinat fata de verticala. $atorita coeficientului de restituire la ciocnire diferit, materialele dure vor ricosa pe placa in compartimentul b" al buncarului. =aterialele usoare, cu coeficient de restituire mic, vor cadea prin alunecare pe placa pe suprafata unui cilindru care le antreneaza in compartimentul a".

/ig. 6.: <uncar de separare

/ig.6.7 eparator aruncator

eparatorul cu banda inclinata !fig. 6.1+" este format din transportorul de separare 4 montat inclinat sub transportorul cu banda 1 care aduce materialul in stare afanata apro(imativ in zona centrala a separatorului 4. 2nghiul Y se alege intre valorile unghiurilor de frecare ale materialelor dure !grele" si materialelor organice !usoare". )n acest fel, materialele grele, cu coeficient de frecare mai mic, se deplaseaza in jos prin alunecare sau rostogolire, iar materialele usoare cu coeficient de frecare mai mare se deplaseaza odata cu banda in sens ascendent si sunt deversate in compartimentul a". 'iteza de deplasare a benzii de separare si unghiul Y pot fi reglate in functie de natura materialelor ce trebuiesc separate. Pentru e(tragerea din gunoaie a materialelor foarte usoare !hartie, plastic, folii" sunt utilizate instalatii de separare pneumatica prin aspiratie sau refulare.

/ig. 6.1+ eparator cu banda inclinata )aturizarea materiei prime pregatite -eprezinta cea mai importanta operatie a procesului de compostare, ea constand din descompunerea substantelor organice pe cale biochimica. Acest proces se desfasoara pe mai multe faze si este influentat decisiv de compozitia, omogenitatea si umiditatea substantelor organice folosite, cat si de cantitatea de aer utilizata in procesul de descompunere. /aza de inceput a maturitatii o reprezinta producerea compostului proaspat !crud", scopul operatiei fiind pe de o parte aerisirea, iar pe de alta parte amestecarea materiilor prime aflate in diferite stadii de descompunere. Cele mai bune dispozitive de intoarcere-amestecare sunt cele care asigura si o destramare-sfaramare a materialelor. Pierderile de umiditate aparute ca urmare a evaporarii in timpul dezagregarii pot ingreuna procesul de descompunere. Aceste pierderi sunt cel mai bine compensate prin stropirea uniforma in timpul operatiei de intoarcere-destramare. $aca materiile supuse compostarii sunt prea uscate trebuie asigurata si o stropire in timpul procesului de descompunere. Procese de compostare! Tipuri de uzine de compostare Procedeele simple de compostare sunt cunoscute de foarte mult timp. $upa al ))-lea razboi mondial in tarile >uropei de 'est au fost intreprinse multe cercetarii in domeniu. Au fost astfel elaborate multe procedee de compostare aplicate in diverse tipuri de uzine in scopul satisfaceri cerintelor locale, foarte variabile cu privire la neutralizarea deseurilor menajere !in scopul protejarii sanatatii oamenilor si protectiei mediului" si cu privire la obtinerea unor materiale utile pentru agricultura. 2zinele de compostare pot fi grupate in trei categorii principale& + istem de compostare deschis D intregul proces de compostare are loc pe teren deschis, in aer liber8 1 istem de compostare inchis D intregul proces si toate operatiile componente au loc in spatii inchise8 4 istem de compostare partial inchis D o parte din proces !e(. prematurizarea" cu o durata de timp limitata, are loc in spatii inchise, in continuare compostarea facandu-se pe teren deschis, in aer liber. istemele de compostare deschise se pot clasifica in doua grupe& cu sau fara tratarea prealabila a deseurilor. )n cazul sistemelor inchise, in timpul maturizarii materialele pot fi in miscare continua, in miWcare periodica sau nu sunt miscate. * ! Sistem deschis fara tratarea prealabila a materiei " Procedeul +an )aanen #unoaiele transportate la uzina pe calea ferata sau cu autocamioane, sunt descarcate si stivuite pe terenul de compostare in halde prismatice de * m inaltime. %peratiile de descarcare si stivuire sunt realizate cu ajutorul unor macarale greifer rotative. =aturizarea in halde dureaza *-: luni, reziduurile de dimensiuni mari !cutii metalice, de carton, lazi de lemn etc." ramase in halda permitand formarea de goluri in care se acumuleaza aerul necesar descompunerii !halda nu se compacteaza". =ateria maturizata este ciuruita fara sfaramare, se separa materialele feroase cu separatoare magnetice si corpurile dure cu separatoare balistice. =aterialele ramase dupa ciuruire sunt depozitate si utilizate la umplerea unor gropi !fractii de dimensiuni mari, pietre, ceramica". =ateria organica maturizata se foloseste direct pe terenurile agricole. Procedeul permite compostarea unei cantitatati mari de reziduuri menajere cu mijloace tehnice reduse si investitii minime. 5impul de maturizare este insa foarte lung, cantitatea de material rezidual este mare iar calitatea compostului final lasa de dorit. uprafata necesara este mare si apar probleme de poluare a atmosferei, fiind necesar ca amplasarea sa se faca la distanta mare fata de localitati. *#! Sistem deschis cu preg,tirea materiei " Sistemul Baden"Baden 2fig.3.""3 #unoaiele colectate sunt descarcate din mijloacele de transport in bazine de stocare construite din beton. $e aici sunt incarcate cu o macara greifer pe o banda rulanta si transportate intr-o cladire inchisa unde sunt ciuruite. /ractiunea fina !A 0+ mm" este transportata partial la terenul de compostare realizat in aer liber, unde sunt folosite la acoperirea haldelor prismatice realizate din materialul prelucrat in cotinuare !fractiunea medie si grosiera". Cealalta parte din fractiunea fina se amesteca cu fractiunile obtinute dupa indepartarea materialelor mari necompostabile si obiectelor metalice feroase. $in fractiunea @ 0+ mm se sorteaza manual reziduurile de dimensiuni mari !te(tile, peturi, plastic, cutii etc." iar fierul este e(tras cu electromagneti si presat in baloturi. =aterialele compostabile ramase sunt amestecate cu namoluri fecalo-menajere fermentate si uscate si cu fractiunea fina. Amestecul este transportat cu vehicule pe terenul de compostare si depozitat in halde prismatice inalte de 6,1 m si late de : m. =aturizarea dureaza : luni fara intoarcerea materialului, temperatura in halde ajungand la *1 C ,1HC. )n partea inferioara a haldelor, pe directie longitudinala, sunt montate

o serie de conducte din beton, perforate, in scopul aerisirii. Prin aceste conducte sunt preluate gazele to(ice rezultate in procesul de descompunere cu ajutorul unor ventilatoare si evacuate intr-un cos Zde fumR de 41 m inaltime. $upa maturizare materialele din terenul de compostare sunt macinte cu un concasor cu ciocane si cernute. Ca urmare a timpului mare necesar desfasurarii procesului de compostare, procedeul necesita o supafata mare de teren. $istanta minima fata de localitati este de 1+++ m. Prima uzina de acest fel a fost realizata in #ermania. )n figura 6.11 se prezinta schema tehnologica a procedeului <aden-<aden, unde s-au notat& a" maluri de ape fecalo-menajere8 b" gunoi proaspat8 c" materiale rezultate la sortarea manuala !mari"8 d" fier8 e" materii reziduuale !nefaramitate"8 f" compost maturizat8 1 buncar gunoaie8 4 - melc de alimentare8 6 - ciur8 0 - sortare manuala8 1 - separare fier8 * - presa balotat fier8 , - amestecator8 : - rezervor maluri fecalo-menajere8 7 - uscator8 1+ - compostare pe teren liber in halde prismatice aerisite8 11 - instalatie de sfaramare-concasare !mori cu ciocane"8 14 - ciuruire posterioara.
b a

c d

e f

/ig. 6.11 chema tehnologica a procedeului <aden - <aden *$! Procedeul B-./ e aplica intr-o uzina de compostare mare, care functioneaza pe teren deschis cu maturizarea in halde prismatice inalte de 0-* m si late de :-1+ m, prelucrand mai multe tipuri de reziduuri !gunoaie menajere, maluri de ape fecalo-menajere, maluri provenite din fabricile de zahar si alcool". #unoaiele sunt supuse in primul rand la sfaramare si ciuruire. =alul lichid de ape fecalo-menajere este transportat in uzina prin pompare de la o statie de tratare aflata la o distanta de circa 1,1 9m. Amestecarea malurilor cu gunoiul se face prin imprastiere cu ajutorul unei instala[ii speciale iar materialul rezultat este amestecat cu macarale greifer. $atorita faptului ca aerisirea pe parcursul maturizarii este necorespunzatoare, procesele de descompunere sunt in majoritate anaerobe ceea ce conduce la degajare de mirosuri neplacute, lucru care impune amplasarea acestor tipuri de uzine la distante mari de zonele locuite. % asemenea uzina a fost construita la 1,1 9m de <rno, iar o alta similara la 11 9m de Praga unde sunt aduse de la instalatiile de ardere din Praga numai gunoaiele cu granulatie fina separate anterior arderii fractiilor grosiere. )n acest caz nu mai este necesara sfaramarea. Capacitatea de productie a uzinei este de 0+.+++ tone3an compost. *'! Procedeul D/--"/01+E>senta procedeului este reprezentata de ciurul special de sfaramare construit de $orr !%landa", cu ajutorul caruia, inainte de maturizare, materia prima este ciuruita si sfaramata. )n cadrul uzinei gunoaiele sunt transportate cu doua benzi transportoare paralele si sunt sfaramate in doua ciururi. Cantitatea de reziduuri ramase pentru ciuruire !dupa separarea fractiilor de dimensiuni foarte mari si a fierului" este mare, ca si suprafata de teren necesara. 5ehnologia este simpla dar implica multe operatii manuale. Costurile cu investitiile si e(ploatarea sunt reduse. Ciururile speciale de sfaramare, datorita calitatilor dovedite in procesul de lucru sunt folosite si in alte tipuri de uzine ca instalatii de sfaramare. )n figura 6.14 este reprezentata schema procedeului $orr-%liver, schema in care s-au notat& - gunoaiele proaspete8 - materii sortate !eventual utilizabile"8 - fier8 - rest de ciur8 - materii dure8 - compost crud8 - compost maturat8 si cu& 1 - buncare primire8 4 - banda sortare manuala8 6 - separator magnetic8 0 - ciur de sfaramare8 1 - buncar separare materiale dure8 * - instalatie sfaramare cilindrica8 , - banda transportoare cu miscare de rotatie8 : - halde prismatice de compost. Pe parcursul maturizarii, ca urmare a procesului de aerisire insuficient realizat se poate produce descompunerea anaeroba, caz in care se intervine si se intoarce materialul in halde sau se realizeaza orificii de aerisire prin strapungere.

/ig. 6.14 Procedeul $orr - %liver Sistem de compostare inchisa Procesul TEC.1T*01* /iecare operatie !pregatirea materie prime, compostarea, arderea materiilor reziduuale etc." este efectuata in hale inchise. 5oate operatiile de manipulare a reziduurilor sunt realizate cu o macara greifer cu cupa de 1 m 6. =acaraua este montata pe o constructie metalica, deasupra liniei tehnologice si comandata de un singur operator dintr-o cabina inchisa ermetic cu aer conditionat. -eziduurile aduse cu vehicule de transport sunt descarcate intr-un siloz de stocare din beton armat, inchis cu o usa de intrare actionata automat. $in silozul de stocare reziduurile sunt incarcate cu macaraua greifer in instalatia de sfaramare. 2rmeaza operatia de sortare in trei fractii& fina, mijlocie, grosiera, cu ajutorul unui ciur cu tambur cilindric. /ractiunea fina este depozitata pe pardoseala unei hale inchise, pe o inaltime de cativa metri si supusa maturizarii timp de , zile, dupa care este valorificata drept compost proaspat sub denumirea comerciala de N25-) %?. /ractiunea mijlocie este depozitata de asemenea in gramezii si supusa maturizarii timp de 6+-0+ zile dupa care este readusa la instalatia de sfaramare, procesul repetandu-se de mai multe ori. /ractiune grosiera este sfaramata in doua instalatii de sfaramare si uscata intr-un tambur rotativ, dupa care este arsa in cuptoare de ardere. Pentru uscare sunt folosite gazele de ardere. $upa ardere, fierul este e(tras cu electromagneti din zgura si cenusa si presat in baloturi de cate 6+ 9g. B!

/ig. 6.16 Procedeul 5ecnitalia

Avantajul procedeului consta in faptul ca toate operatiile se desfasoara in spatii inchise, iar in procesul de maturizare materiile sunt recirculate. e asigura o amestecare si o aerisire foarte buna, intensitatea descompunerii crescand. 5ot procesul este realizat mecanizat, cea mai mare parte din operatii fiind automatizate, numarul personalului de e(ploatare fiind foarte mic. 2zina poate fi amplasata intr-un spatiu relativ restrans, situat in apropierea localitatilor. Cea mai mare uzina de acest tip din )talia este construita langa orasul ?ucca si prelucreaza gunoaiele produse de 1++.+++ locuitori. )ntregul proces este realizat cu 0 muncitori. )n figura 6.16 este prezentata schema tehnologica a procedeului 5>CN)5A?)A. -au notat& 1 - buncar stocare8 4 - macara deplasabila8 6 - greifer8 0 - cabina comanda8 1 - instalatie sfaramare !amestecator"8 * - ciur rotativ8 , - fractie mijlocie recirculata8 : - materii fine !Nutrisol"8 7 - instalatie sfaramare8 1+ - cazane de ardere8 11 comanda8 14 - instalatie sortare zgura8 16 - separator magnetic8 10 - instalatie sfaramare8 11 presarea fierului8 1* - cenusa fina. 6.4.0 Arderea deseurilor menajere Consideratii generale Cel mai corespunzator procedeu pentru arderea gunoaielor este arderea fara adaos de combustibil au(iliar. Procedeele la care arderea se realizeaza prin amestecare cu alte forme de combustibil se utilizeaza numai in cazuri e(treme. Astfel, daca se utilizeaza arderea gunoaielor in centrale de termoficare, este preferabil ca arderea carbunelui sau a altor combustibili sa se faca in cazane separate de cele care utilizeaza gunoiul, iar energia termica rezultata prin cele doua metode sa se foloseasca in comun. Alegerea incinerarii ca metoda de distrugere a gunoaielor asigura o neutralizare rapida si completa a acestora. 2n avantaj indiscutabil este faptul ca statiile in care are loc incinerarea au nevoie de suprafata relativ mica si pot fi amplasate in apropierea localitatilor ceea ce duce la reducerea cheltuielilor de transport. Poluarea mediului poate fi redusa la minim prin utilizarea unor filtre corespunzatoare. Astfel, cenusa rezultata poate fi retinuta din gazele de ardere cu ajutorul unor instalatii adecvate astfel incat volumul materiilor poluante eliminate in atmosfera prin cosuri de fum de inaltimi corespunzatoare sa fie mic. $azavantajul procedelui consta in principal in costurile mari de investitii si de e(ploatare, derivate din urmatoarele cerinte& instalatiile necesita personal bine pregatit si de innalta calificare8 apar fenomene de coroziune, ceea ce necesita construirea unor instalatii de rezerva8 trebuie avute in vedere variatiile ce pot apare in compozitia materiei destinata arderii8 este necesar sa se imbunatateasca calitatile calorice ale materialului ars, in special datorita variatiilor provocate de modificarea compozitiei gunoaielor pe anotimpuri. )ncinerarea este influentata de doua aspecte esentiale& calitatea materiei prime8 tehnologia de ardere. )n definirea calitatii materiei prime sunt de stabilit urmatoarele caracteristici de ardere ale deseurilor& umiditatea totala8 puterea calorica inferioara8 continutul de cenusa. $aca la un combustibil solid clasic aceste caracteristici se stabilesc precis fara a apare probleme, in cazul deseurilor menajere urbane situatia este cu totul alta. $eseurile sunt un amestec eterogen de reziduuri de tot felul a caror pondere in totalul masei de amestec variaza de la oras la oras si de la tara la tara, functie de o multitudine de factori. )n marile orase ale lumii au fost facute determinari ale componentei medii a deseurilor menajere pe grupe de componente& hartie, carpe, cartoane, cauciuc, plastic, metale, deseuri organice rapid fermentabile, sticla, materiale inerte. e constata ca, in majoritatea cazurilor peste *+C,+. din totalul masei de amestec il constituie mateialele din grupele& hartie, te(tile, cartoane, cauciuc, plastic, deseuri organice fermentabile. e poate considera ca, indiferent de fluctuatiile de la un an la altul, caracteristicile de ardere medii anuale determinate pentru o perioada de 1+-11 ani sunt urmatoarele& putere calorica inferioara *7++C,6++ 9J39g8 umiditate 6*C0+.8 cenusa totala 41C6+.. Conditiile necesare pentru arderea gunoaielor fara adaos de combustibil secundar sunt& continut de cenusa, ma(im *+.8 umiditate ma(ima 1+.8 continut de materii combustibile minim 41.8 putere calorica inferioara minim 04++ 9J39g. Clasificarea instalatiilor de ardere a gunoaielor dupa marime in functie de numarul de locuitori deserviti, de capacitatea de ardere si de debitul termic, este urmatoarea& instalatie mica A 1+++ locuitori deserviti, A +,1 t3h, 1,1 #cal3h8 instalatie mijlocie 1++++C11++++ locuitori, +,1C6 t3h, ,,1 #cal3h8 instalatii mari @ 11++++ locuitori, @ 6t3h, @ 1+ #cal3h. Procesul de lucru efectuat in statiile de mare capacitate )nstalatiile statiilor urbane de ardere a gunoaielor pot fi impartite in patru grupe& instalatii de pretratare !pregatire"8 instalatii de ardere propriu-zisa8 instalatii de postardere8 instalatii de valorificare a energiei termice obtinute. 1nstalatii de pretratare $in aceasta grupa fac parte instalatiile de cantarire a vehiculelor si buncare de depozitare. )nstlatiile de cantarire a vehiculelor se amplaseaza in apropierea intrarii in statia de ardere. unt prevazute cu sisteme automate de inregistrare a numarului de vehicule de transport sosite, data, ora si cantitatea de gunoaie descarcate. $upa cantarire, vehiculele sunt descarcate in buncare dimensionate astfel incat sa asigure o functionare continua, fara intreruperi a statiei de ardere. <uncarele trebuie sa asigure atat echilibrarea abaterilor de cantitati intre fazele de transport si ardere cat si amestecarea si omogenizarea gunoaielor. $easuprea buncarului este amplasata o macara greifer care se poate deplasa longitudinal si transversal si care transporta gunoiul asigurand alimentarea cazanelor. Pentru a asigura separarea gunoaielor proaspat descarcate si neamestecate de gunoaiele amestecate si pregatite in spatiul de stocare, buncarele sunt despartite in doua compartimente printr-un perete intermediar. $e importanta deosebita in functionarea buncarelor este asigurarea unei ventilatii corespunzatoare, deoarece aici au loc degajari de praf la descarcare si de vapori de apa in procesul de uscare si descompunere. <uncarele sunt dimensionate functie de numarul si capacitatea orara a instalatiilor de ardere, de timpul de functionare, de cantitatea gunoaielor transportate si masa lor volumica.

e va tine seama si de capacitatea de ardere ce va fi atinsa in perspectiva si de faptul ca trebuie asigurat un stoc pentru o functionare de minim 6 zile. Perioada este justificata de faptul ca gunoaiele ard mai bine dupa o depozitare de 6-0 zile cand incep sa se degaje gaze combustibile !metan". >(emplu de calcul a capacitatii buncarelor pentru o statie cu n & $ instalatii de ardere avand o capacitate de ardere de > & "' t%h. Cantitatea de gunoaie arsa timp de o saptamana ! t&+ zile ( 2$ h%zi&",( h" va fi&

M = n>t = $ "' ",( = ,+2' t % sapt

Cantitatea medie descarcata zilnic, necesara pentru acoperirea necesarului instalatiilor va fi&

m' =

,+2'

= "3$$ t%zi

M stoc = n>t stoc = $ "' 3 2$ = 2(('


<stoc =
analizata.

-a considerat ca se face colectarea numai 1 zile pe saptamana. Cantitatea de gunoaie necesar a fi stocata este& t

'olumul buncarelor de stocare, considerand o masa volumica a gunoaielor de '.3 '.$

t % m 3 , va fi&

M stoc 2((' = = +2'' m 3 ' !$


)n graficul urmator este reprezentat procesul transportului gunoaielor, al arderii si al depozitarii de la o statie cu functionare continua

+ 1 4

Cantitatea de gunoaie primite !1600 tone3zi"8 Cantitatea de gunoaie arse !7*+ tone3zi"8 Cantitatea de gunoaie stocate.

5ransportul se efectueaza zilnic de la ora 7++ la 1*++ de luni pana vineri inclusiv. Pe baza acestor caracteristici se poate calcula numarul de vehicule de transport necesar. ?ungimea buncarelor este determinata de numarul punctelor de descarcare, amplasate unul langa altul, pentru asigurarea unei descarcari continui, fara perturbatii. Pentru e(emplul anterior, considerand capacitatea de transport a unui vehicul mv & t, numarul de curse zilnice efectuate z F 6 !functie de distanta medie de locul de colectare pana la statia de incinerare si de timpul necesar incarcarii vehiculului", td & minute - timpul necesar descarcarii unui vehicul 5 F 01 min timpul de asteptare ma(im al unui vehicul pentru a ajunge la punctul de descarcare, determinat prin analiza de optimizare a transportului, vom avea& + Numarul de autovehicule necesar pentru transportul masei zilnice de deseuri m +&

nv =
1

m' "3$$ = = ?' vehicule 8 mv z 3


Numarul de vehicule deservit de un punct de descarcare&

nv "
4

= $ = = = ? vehicule 8 t'
Numarul punctelor de descarcare&

*=

nv m' t' = = "' puncte de descarcare . nv" mv z =

$aca se considera ca un punt de descarcare deserveste o lungime de 0 metri de buncar, lungimea buncaruluiva fi de 0+ de metri. ?atimea buncarului ca fi determinata de volumul gunoaielor stocate cat si de dimensiunile macaralelor greifer si de innaltimea necesara a gramezii de gunoi care depinde de unghiul de taluz natural si de inaltimea punctelor de alimentare ale instalatiei de ardere. $imensionarea corecta a buncarelor este o problema importanta deoarece cheltuielile de investitii pentru acestea reprezinta 4+C6+. din cheltuielile intregii statii. 1nstalatii de ardere a gunoaielor Caracteristicile de ardere medii situiaza materia prima destinata arderii !gunoaiele" in randul combustibililor solizi saraci, cu umiditate mare si putere calorica scazuta. Arderea gunoaielor reprezinta o o(idare e(otermica. )n proces umiditatea din gunoaie se transforma in vapori de apa, substantele organice in substante volatile, gaze de ardere, zgura si cenusa. Cantitatea de zgura si cenusa, raportata la cantitatea de gunoaie, reprezinta 1+C11. din volum si 4+C1+. din masa. Procesele de ardere se desfasoara cu parcurgerea urmatoarelor etape caracteristice&

.erioada de uscare - sub actiunea caldurii radiate in focar, a aerului introdus, in marea majoritate a cazurilor preancalzit, cat si a gazelor de ardere fierbinti recirculate, partea cea mai mare a umiditatii se transforma in vapori de apa care se elimina in amestec cu gazele de ardere. .erioada de transformare - prin aplicarea uniforma a caldurii, din gunoaie se elimina diferite substante volatile si gaze de semicocs care sunt in cantitate relativ mare. Caracteristica acestor gaze este ca se aprind la temperaturi relativ joase !;41+ LC". Arderea gunoaielor va incepe imediat dupa aprinderea gazelor degajate. .erioada de ardere - in cazul realizarii conditiilor corespunzatoare, gunoaiele vor arde continuu, fara ados de combustibil au(iliar. 'iteza de ardere a gazelor degajate depinde de conductibilitatea termica, capacitatea de incarcare a gratarului de ardere, cantitatea de aer introdusa in focar. 'iteza de ardere, poate fi marita prin micsorarea cantitatii de materiale aflata pe gratarul de ardere si prin preincalzirea aerului introdus. .erioada de post7ardere - reprezinta ultima parte a procesului de ardere in care particulele de materie cazuta de pe gratarul de ardere isi continua arderea pe un gratar suplimentar !gratar de post ardere" montat in prelungirea celui principal sau este introdusa intr-un put vertical montat la capatul inferior al gratarului de ardere si prin stratul de material se introduce de jos in sus un curent de aer, eventual cu adaos de aburi, sau se utilizeaza solutia in care zgura !materia supusa post-arderii" este introdusa intr-un tambur rotativ de post ardere cu viteza de rotatie foarte mica !0C: rot3h". Cea mai importanta parte a instalatiei de ardere o constituie focarul, al carui rol este de a asigura o ardere continua bine reglata si cat mai completa. Conditia de baza o constituie asigurarea unei cantitati de aer, introdusa sub gratarul de ardere si reglarea ei corespunzatoare. 5emperatura de ardere trebuie mentinuta la :++C1+++ LC. /ocarele trebue sa fie voluminoase si innalte ceea ce asigura o turbulenta buna a aerului, conditie de baza pentru arderea corespunzatoare. Pentru aprinderea la pornire este necesara in toate cazurile utilizarea flacarii suport. Tipuri de instalatii de ardere $in punct de vedere constructiv, instalatiile de ardere pot fi clasificate in doua grupe mari& A. instalatii de ardere cu gratare8 <.instalatii de ardere fara gratare. )n cadrul primei grupe se intalnesc sisteme de gratare de ardere fi(e sau mobile fara rascolirea materiei si sisteme de gratare mobile cu rascolirea materiei care se deplaseaza continuu impreuna cu gratarele asigurandu-se o buna amestecare a acesteia. $in cea de-a doua grupa cele mai cunoscute instalatii sunt& cuptorul cu tambur rotativ8 cuptorul cu ciclon8 cuptorul cu pat fluidizant. ?a instalatiile de mare capacitate, destinate arderii gunoaielor menajere sunt utilizate in special instalatii cu gratare mobile care asigura deplasarea si amestecarea continua a materiei. 2 1nstalatii de ardere cu gratare A1 isteme fara autorascolire8 A1a isteme cu gratare fi(e8 A1b isteme cu gratare mobile8 A4 isteme cu autorascolire. )n figura 6.10 se e(emplifica schema unei instalatii din categoria A1b, cu gratare mobile fara autorascolire.

/ig.6.10 istem cu gratare mobile >ste o instalatie utilizata in 2A si contine mai multe trepte cu gratare rulante. Coresopunzator fazelor de ardere, materia se deplaseaza pe gratare dispuse unul sub altul in cascada. Caderea de pe un gratar pe altul asigura si amestecarea corespunzatoare a materiei. 'iteza fiecarui gratar se poate regla independent, corespunzator cerintelor procesului. Prima treapta de gratar este montata inclinat. )n figura s-au notat& a" dozarea materiilor8 b" evacuarea gazelor de ardere8 1-palnie de alimentare8 4 - gratar8 6 - evacuare cenusa fina8 0 - evacuare zgura. $in categoria sistemelor cu rascolire A4 se prezinta in figura 6.11 schema unei instalatii de ardere cu gratar cilindric $usseldorf.

/ig.6.11 istem cu autorascolire )nstalatia din figura 6.11 reprezinta una una din instalatiile de mare capacitate cu rezultate bune in arderea gunoaielor menajere si in ea s-au notat& a" alimentare cu gunoaie8 b" evacuare gaze arse8 1 dozator de gunoaie8 4 cilindru rotativ8 6 gura de control8 0 colector zgura8 1 evacuator zgura8 * introducere de aer8 , arzator de gaze naturale sau pacura. #ratarul propriu-zis este realizat din cilindri rotativi dispusi in cascada. Cilindrul consta dintr-un tambur montat pe lagare pe suprafata caruia sunt montati segmenti de gratar. Numarul cilindrilor este de *C: montati in panta de ;6+.. 'iteza de rotatie poate fi reglata independent la fiecare tambur !n F +,1C* rot3h". $easemenea poate fi reglat si sensul de rotatie. ?a fiecare cilindru e(ista un circuit separat de aer. Acest sistem, cu gratar cilindric prezinta urmatoarele avantaje& viteza unghiulara diferita a tamburilor asigura o amestecare foarte buna8 efectul de rascolire poate fi marit prin schimbarea sensului de rotatie al cilindrilor8 introducerea aerului de jos in sus poate fi reglata foarte bine. $atorita solutiei tehnice destul de complicate si pretentioase, costurile de investitie si de e(ploatare sunt ridicate, insa pentru arderea gunoaielor cu proprietati si compozitie eterogene este un tip de instalatie adecvat. Sisteme de ardere cu gratare cu impingere superioara Steinmuller -eprezinta o constructie orizontala sau inclinata inspre aval, dispozitivul de ardere fiind format din mai multe gratare realizate fiecare din baze fi(e care alterneaza cu baze mobile, avnd o miscare de translatie oscilatorie. $in miscarea relativa intre elementele fi(e si mobile se obtine atat o impingere a materialului cat si o rasturnare a acestuia. )ntroducerea deseurilor se face cu ajutorul unui impingator aflat in partea superioara a buncarului de alimentare, actionarea acestuia fiind simultana cu a barelor mobile si realizandu-se printr-un sistem de parghii. )ncineratoarele de acest tip au capacitati de lucru de 6C* t3h. )n figura 6.1* este prezentata schema incineratorului teinmuller, in care s-au notat& 1 alimentator8 4 gratare mobile8 6 gratare fi(e8 0 arzator amorsare.

/ig.6.1* )ncineratorul teinmuller Sistem de ardere cu gratare cu impingere rasturnata %)artin& 2n astfel de sistem de ardere este constituit in totalitate din elemente mobile actionate mecanic avand miscare oscilatorie astfel incat treptele vecine se misca in sensuri opuse. )n figura 6.1, este prezentat un astfel de sistem de ardere in care s-au notat 1, 4 elemente actionate8 6, 0 dispozitive !mecanisme" de actionare. Ca urmare a miscarii in sens opus a barelor de gratar, avem de-a face atat cu un transport ascendent al stratului de material aprins cat si cu o alimentare spre aval, in special a materialului aflat in straturile superioare care nu este aprins. $atorita acestui proces cea mai mare parte a materiei arse revine la partea superioara unde asigura uscarea si aprinderea gunoaielor proaspete.

Amestecarea si miscarea sunt deosebit de intense asigurand un randament de ardere foarte bun. Aerul de ardere primar suflat pe la partea superioara se poate regla pe zone.

/ig.6.1, istem de ardere cu gratare cu impingere rasturnata Sisteme de ardere cu gratare cu sectoare basculante $in aceasta categorie fac parte& Incineratorul ESSLIN"EN !fig.6.1:". Acest tip de incinerator are dispozitivul de ardere format dintr-un numar variabil de trepte, formate din sectoare circulare basculante. Alimentarea se face cu un transportor cu banda metalica.

/ig.6.1: )ncineratorul >isslingen )n figura 6.1: s-au notat& a alimentare deseuri8 b evacuare gaze de ardere8 c aer ardere8 d evacuare cenusa8 1 transportor banda8 4 sectoare basculante. Incineratorul #L$NN%EMRIC& !fig. 6.17" ?a acest tip de incinerator se deosebesc trei gratare inclinate constituite fiecare dintr-o serie de sectoare basculante actionate independent. $ebitele sunt relativ mici!A 6 t3h".

/ig.6.1: )ncineratorul /lPnn >mrich )n figura 6.1: s-au notat& 1 - gratar de alimentare si uscare8 4- gratar combustie8 6- gratar post combustie. 1nstalatii de ardere fara gratare '() Incineratoare rotati*e % Incineratorul COMMENTR$!fig. 6.17" Avansarea materialului si combustia se realizeaza prin rotatia cilindrului inclinat. Alimentarea se face cu un transportor elicoidal.Procedeul foloseste si un arzator de combustibil lichid pentru arderea in paralel si a deseurilor combustibile industriale lichide !deseuri de la fabricarea metioninei si a acidului acrilic, deseuri de pe platforme petrochimice, deseuri de la fabricarea solventilor clorurati" acestea din urma avand o putere calorica mult mai mare decat a deseurilor menajere. $ebitele de incinerare sunt mici& 1C4,1 t3h iar aceste incineratoare se fac deobicei mobile.

/ig.6.17 )ncineratorul CommentrP )n figura 6.17 s-au notat& a - alimentare deseuri menajere8 b - gaze arse8 c - aer8 d - cenusa8 e - deseuri combustibile lichide 8 1 transportor melc8 4 - cilindru rotativ8 6 - cuva apa. Incineratorul LILLERS !licenta -ousseau-/ranta" !fig. 6.4+" Acest tip de incinerator are focarul construit dintr-un cuptor de forma tronconica cu miscare de rotatie, alimentat cu aer printr-un sistem de distributie aflat in manta. )n figura 6.4+ au fost notate& a - deseuri8 b - gaze arse8 c - aer combustie8 d - cenusa8 e - combustibil suport8 1 alimentator8 4 - canal distributie aer8 6 - arzator demarare si sustinere ardere8 0 - e(tractor cenusa. )n ultimii 4+ de ani tipurile constructive de focare prezentate au evoluat dimensional pentru a face fata debitelor sporite de deseuri colectate in marile orase si au fost completate cu sisteme de recuperare a caldurii. )n multe cazuri, acolo unde materia prima este selectionata iar puterea calorica a crescut simtitor, aceste focare servesc la producerea aburului energetic. )n acest mod, uzinele de incinerare au devenit adevarate centrale termoelectrice.

/ig.6.4+ )ncineratorul ?illers 1nstalatii de tratare posterioara Evacuarea gazelor de ardere Cantitatea de gaze de ardere care ies din focar la temperatura de :++ C 1+++LC rezultata din arderea unei tone de deseuri se apreciaza in medie la 0+++ C 1+++ m 6 . #azele de ardere antreneaza cu ele cantitati insemnate de praf si cenusa !; 4+ g3m 6 ". Ca urmare, montarea de instalatii de retinere a prafului si a cenusei este justificata in toate cazurile din punct de vedere al protectiei mediului. )nainte de introducerea in instalatiile de filtrare, gazele de ardere trebuie sa fie racite, deoarece aceste instalatii impun din punct de vedere functional temperaturi sub 6++ LC. #azele de ardere, in special cele provenite de la instalatii de mare capacitate, contin cantitati insemnate de caldura. >(emplu la un incinerator de 6t3h rezulta o cantitate de caldura de peste * #cal3h. -ecupararea caldurii este avantajoasa si datorita faptului ca in acest proces gazele se racesc la temperatura admisa de functionare a instalatiilor de filtrare. -ecuperarea caldurii din gazele de ardere

Caldura din gazele de ardere poate fi utilizata atat pentru preancalzirea aerului utilizat in instalatiile de ardere cat si pentru producerea de apa calda de consum, apa fierbinte si abur de termoficare. ?a amplasarea cazanului recuparator si stabilirea traseului gazelor de ardere trebuie sa se tina seama de faptul ca, in general, utilizatorul agentului termic produs !apa sau abur" este independent de instalatia tehnologica de ardere, aparand posibilitatea ca, in anumite perioade sa nu fie consum de agent termic si cazanul recuperator sa nu fie nevoit sa functioneze. )n aceste cazuri este nevoie sa se prevada o conducta de ocolire care sa ofere posibilitatea trecerii gazelor de ardere direct la cos fara sa strabata cazanul. )n general, se prevede o instalatie de automatizare carea are ca element masurat !de comanda" temperatura apei la iesirea din cazan sau presiunea aburului si care comanda modificarea pozitiei unei clapete care dirijeaza gazele de ardere fie prin cazanul recuparator fie direct la cos in cazul depasirii valorii superioare a parametrului masurat. Cazane de apa ignitubulare !fig. 6.41.a, fig. 6.41.b si fig. 6.44" >lementul constructiv principal al acestui tip de cazane il constituie un fascicul de tevi prin interiorul carora circula gazele de ardere. 5evile sunt prinse la capete in placi tubulare prin mandrinare. % manta e(terioara numita tambur inchide in interiorul ei fasciculul de tevi si apa care circula in e(teriorul acestora.

/ig.6.41 Cazan de apa ignitubular )n functie de conditiile termice impuse, in special de diferenta intre temperatura gazelor la intrare si iesire, cazanul se e(ecuta cu unul sau doua drumuri de gaze. ?a cazanele orizontale este important sa se asigure o sicanare a drumului apei in e(teriorul tevilor astfel ca viteza de circulare a apei sa fie de cel putin +,1 m3s pentru a se evita eventuale stagnari cu produceri locale de abur, manifestate in e(ploatare prin pocnituri puternice datorate condensarii bruste, aleatoare a maselor de abur formate. )n figurile 6.41 si 6.44 s-au notat& a acces apa rece8 b evacuare apa calda8 c gaze arse aflate la :++ C 1+++LC. ?a solutiile verticale de cazane, avand in vedere curentii de circulatie naturala ce se produc, pericolul stagnarilor este mai redus. Avantajele acestei clase de cazane, caracterizate prin volum mare de apa si circulatie prin tevi a gazelor de ardere sunt urmatoarele& - posibilitate mare de acumulare a caldurii si deci variatii relativ mici ale temperaturii apei la iesire, functie de fluctuatiile de debit si temperatura a gazelor de ardere8 - posibilitate mare de acumulare a caldurii si deci variatii relativ mici ale temperaturii apei la iesire, functie de fluctuatiile de debit si temperatura a gazelor de ardere8 - solutie constructiva compacta, usor de montat in instalatiile tehnologice8 - gazele de ardere circula in interiorul tevilor, spatiu ce poate fi usor de curatat in cazul depunerilor. Principalele dezavantaje ale acestei clase de cazane ignitubulare sunt legate de un consum specific de metal M9g39JN mai mare, proportional cu debitul de gaze vehiculat, ceea ce limiteaza din punct de vedere economic debitul ma(im de gaze de ardere. 5amburul cazanului trebuie sa cuprinda in interior toate suprafetele de schimb de caldura, astfel ca la debite mari ale gazelor trebuie sa aiba un diametru mare, iar cresterea diametrului tamburului impune cresterea grosimii tablei acestuia&

p Dt +C 2 ad
ad

unde&

p este presiunea apei8 $ t - diametrul tamburului8

- coeficient de slabire8

- tensiunea normala admisibila8

C - adaos de coroziune.

/ig. 6.44 Cazan de apa ignitubular )n aceste conditii apare un consum mare de metal care nu participa la schimbul de caldura. Numarul necesar de tevi pentru curgerea debitului normal de gaze $gN MNm 6 3sN la temperatura medie de tgm LC cu viteza \g va fi&

Dg= = Dg*
de unde&

=gm

d i2 = n @g , =' $
2 i

n=

$ Dg* =gm

=' Ag d

$ Dg* d @g
2 i

t gm + 2+3 2+3

unde di este diametrul interior al tevilor si

t gm =

t gi + t ge 2

'alorile economice pentru viteza gazelor de ardere @g = ( "( m % s . $iametrele tevilor utilizate sunt ! D ( g"& 6: ( 68 01 ( 68 11 ( 68 *+ ( 68 ,+ ( 6,18 ,* ( 6,1, unde D este diametrul e(terior iar g grosimea peretilor.

di = D 2g

uprafata de schimb de caldura a cazanului va fi& unde ? este lungimea tevilor. Cazane de apa acvatubulare ?a aceasta categorie de cazane, gazele de ardere circula printr-un canal de zidarie sau de tabla in interiorul caruia se amplaseaza fascicule de tevi prin care circula apa. 'ariantele constructive difera dupa modul de asezare si legare a tevilor. Astefel, apar cel mai frecvent utilizate solutiile& - Cazane cu fascicule din serpentine simple8 - Cazane cu fascicule din serpentine duble8 - Cazane cu tevi formand panouri convective. ' Cazane cu fascicule din serpentine simple ?a aceste cazane, doua colectoare, unul de intrare si unul de iesire, asigura prinderea unui sir de serpentine care sunt plasate in canalul de ardere. Colectoarele se plaseaza intotdeauna in afara canalului de gaze iar asezarea tevilor este efectuata sub forma de fascicule in linie. )n figura 6.46 se prezinta schema de principiu a unui cazan cu serpentine simple care poate fi& a" cu tevi paralele8 b" cu tevi convergente. $eoarece din punct de vedere tehnologic raza de indoire trebuie sa fie de minim 4,1d e !- U 4,1de" rezulta un pas longitudinal al tevilor s U 1de daca tevile pleaca paralel dupa indoire !d e - diametrul e(terior al tevilor". olutia se aplica la serpentine de lungime mica. % solutie care reduce spatiul longitudinal ocupat este aceea in care tevile nu pleaca paralel dupa indoire ci sunt convergente. $aca in capatul opus tevile sunt tangente atunci pasul minim smin va fi&

S = di n B

smin =

Numarul de serpentine este in mare masura determinat de conditia de curgere a gazelor de ardere. )n general lungimea unei bucle este de 1C4m. ?imita inferioara este impusa de imposibilitatea de a face multe coturi !indoiri" si de a lungi mult canalul de gaze, iar limita superioara este impusa de posibilitatea de sustinere a serpentinelor cu ramuri foarte lungi.

de + de = 3d e 2

/ig.6.46 Cazan cu serpentine simple Cazane cu fascicule din serpentine du/le ?a aceste cazane !fig.6.40" in cele doua colectoare sunt racordate doua siruri de serpentine plecand din colectoare, pe generatoare decalate cu 6+ C 01L. Aceasta configuratie este avantajoasa atat din punct de vedere al schimbului de caldura ca si din acela al volumului ocupat. "

/ig.6.40 Cazan cu fascicule cu serpentine duble Cazane cu tevi formand panouri convective ?a cazanele recuperatoare mari, necesitand suprafete mari de schimb de caldura, sistemele cu serpentine nu pot asigura densitati economice de tevi in fascicul. 2na din solutiile moderne de cazan cu tevi in colectoare, care asigura indici economici ridicati este cazanul din panouri convective !fig 6.41".

/ig. 6.41 Cazan cu panouri convective $oi din peretii cazanului recuperator sunt realizati sub forma de pereti membrana avand tevi colectoare verticale. $in colectoare pornesc tevi care realizeaza panourile convective. Pentru a se asigura densitate mare de fascicule, panourile pornesc alternant din colectoarele ce se gasesc pe peretii opusi, fiind decalate cu jumatate de pas. $imensiunile uzuale pentru tevile din panouri sunt& ]41(68 ]4:(68 ]64(6 iar pentu tevile colectoare ]01(68 ]1+(68 ]*+(6. Colectoarele verticale se unesc in colectoare transversale !orizontale" principale cu dimensiuni mai mari la crcuitul pompelor. Purificarea gazelor de ardere Pentru evitarea poluarii mediului inconjurator la arderea deseurilor menajere trebuie acordata o atentie deosebita continutului de praf si substante chimice deversate in atmosfera. Cantitatea de praf si cenusa in gazele care parasesc schimbatorul de caldura la temperatura de 41+6++HC este in general de 1C41 g3m 6 iar in gazele brute care ies din instalatia de ardere poate ajunge si la 0+g3m 6. Nu trebuie neglijat nici faptul ca de particulele de praf pot sa se lipeasca si materii organice cancerigene precum si cloruri de metale. )n afara prafului, gazele de ardere contin in cantitati variabile si alte substante poluante ca& % 4 1++C1+++ mg3m68 o(izi de azot 11+C1+++mg3m68 KCl 11+C11++mg3m68 K/ 1C1 mg3m 6. ursa principala a emisiei de KCl si K/ o constituie prezenta in deseurile menajere a clorurii de vinil !P'C" respectiv a politetrafluoretilenei si a altor materiale plastice fluorurate. Pentru reducerea continutului de praf si cenusa din gazele de ardere sunt folosite in aceeasi masura atat procedee de curatire uscata, cat si umede. Alegerea procedeului depinde de capacitatea instalatiei de ardere, de cantitatea de praf continuta, de distributia dimensiunilor particulelor de praf, viteza si temperatura gazelor. ?a instalatiile de ardere de capacitate mica sunt utilizate separatoare mecanice uscate !cicloane" si spalarea umeda. ?a instalatia de capacitate mare se folosesc echipamente de curatare electrica uscata !electrofiltre". =aterialele poluante din gazele de ardere pot fi retinute foarte bine prin diferite procedee umede !spalator 'enturi, pulverizatoare apa, flotare prin apa". ?a utilizarea acestor procedee trebuie luat in consideratie si faptul ca prin spalare se obtine o apa poluata care la randul ei trebuie tratata, ceea ce necesita alte instala[ii. Cosuri de fum #azele de ardere ajung in straturile superioare ale atmosferei prin cosuri de fum cu inaltimea de 1++C11+m, care depinde de directia si viteza vanturilor dominante, de gradul de poluare a gazelor evacuate, de valoarea admisibila sau impusa a emisiei poluante. )n caz de necesitate tirajul este marit cu ajutorul unor ventilatoare. Tratarea si valorificarea zgurii cenusii Bgura si cenusa evacuata din instalatiile de ardere sunt eliminate in general prin procedee umede. >senta acestor procedee consta in faptul ca zgura, cu ajutorul unui lant de transport, ajunge intr-un bazin cu apa, unde se raceste. Avantajul procedeului consta in aceea ca se poate preveni arderea in continuare, nesupravegheata a zgurii cat si degajarea prafului. $ezavantajul consta in consumul mare de apa necesara pentru

racire, cimentare si solidificare. Bgura se transporta in locul de depozitare definitiva sau se valorifica pentru diferite scopuri. =odul cel mai rational de utilizare a zgurii este valorificarea ei la constructia de drumuri sau ca material de constructii. tatiile de incinerare a deseurilor menajere trebuie sa cuprinda si urmatoarele instalatii si utilitati au(iliare& - retele de apa si canalizare8 - retele de drumuri8 - instalatii sanitare si grup social8 - statii de epurare.

Cap.0 Piroliza deseurilor menajere


0.1 Consideratii generale %rientarea preocuparilor de valorificare a deseurilor menajere prin procedee de piroliza bazate pe descompunerea termica a substantelor organice a fost determinata pe de o parte de ideea crearii unei surse de energie, iar pe de alta parte datorita necesitatii de respectare a prescriptiilor din ce in ce mai severe referitoare la protejarea mediului. )n principiu piroliza consta in descompunerea chimica a substantelor organice sub actiunea caldurii, intr-un mediu sarac in o(igen sau fara o(igen. Procesul este endoterm, desi pe parcursul descompunerii apar si reactii e(oterme, acestea insa neconstituind reactii principale ci numai secundare. Pe parcursul procesului substanta organica din reziduuri poate fi transformata in produs final gazos, lichid sau solid. Compozitia si calitatea acestora depind de calitatea reziduurilor prelucrate cat si de conditiile de functionare si de e(ploatare a instalatiei de piroliza. Cu instalatii adecvate, unele produse pot fi separate si valorificate integral drept combustibil sau materie prima pentru industria chimica. )n literatura se utilizeaza cu acelasi sens notiunea de piroliza si notiunile de distilare uscata sau distilare distructiva deoarece piroliza se poate compara cu procedeele de distilare. )n functie de temperatura avem piroliza de joasa temperatura !41+LC" si piroliza de inalta temperatura !14++C16++LC". chema tehnologica a procesului de piroliza si legatura dintre diferite trepte ale acestui proces este prezentata in figura 0.1.

/ig. 0.1 chema tehnologica a procesului de piroliza )n figura s-au notat& K - deseuri menajere8 - - reactor8 - colectarea produsului solid8 ' - recuperare partiala8 > - ardere8 /1recuperare produs lichid8 /4 - stocare produs lichid8 # - obtinere produs gazos si stocare8 a - stocare8 b - uscare8 c - maruntire8 d - dozare8 1 deseuri menajere pretratate !intra in reactor"8 4 - produse gazoase si sub forma de vapori cu particule solide antrenate8 6 - produse finale solide8 0 - produse gazoase si vapori8 1 - produse finale lichide8 * - produse finale gazoase8 , - produse gazoase pentru valorificare !ardere"8 : - aer ardere8 7 - caldura8 1+ - particule solide. 0.4 Procesul de piroliza si factorii determinanti Procesul de descompunere termica al pirolizei este asemanator cu procesele de carbonizare care au loc in natura, insa timpul de reactie este mult mai mic. )n timpul procesului in materiile prime apar atat modificari fizice cat si chimice. /actorii determinanti care au influenta asupra raporturilor cantitative ale produselor finite si asupra compozitiei acestora sunt& - regimurile de e(ploatare dominante in sistem8 - tipul si constructia reactoarelor8 - proprietatile reziduurilor prelucrate. Acesti factori nu pot fi analizati separat, ei fiind in stransa legatura. Conditiile de e(ploatare optima pot fi create numai daca se cunosc proprietatile calitative ale reziduurilor. )n toate cazurile este necesar sa se stabileasca de la bun inceput scopul valorificarii, adica ce se doreste sa se obtina& uleiuri, gudroane sau gaze. )n continuare se vor analiza care sunt factorii determinanti pe categorii de procese& 1. .rocesele partiale cu caracter fizic sunt influentate de& granulatia substantelor solide, repartitia dimensionala a granulelor8 forma, porozitatea, presiunea de lucru !factor hotarator", temperatura !influenta mai mica". 4. <iteza proceselor partiale chimice creste foarte mult cu temperatura in special la piroliza de joasa temperatura. )n procesul de piroliza se deosebesc 6 perioade distincte& in prima si in a treia se produc in general substante cu greutate moleculara mica !in primul rand gaze" iar in perioada principala !a doua" produse cu greutate moleculara mare !gudroane". Pana la temperatura de ,++LC cantitatea de gudroane si uleiuri produse este mare, peste aceasta temperatura cantitatea acestor produse scazand. -ezulta ca in cazul in care se doreste obtinerea acestor produse vor trebui aplicate procedee de joasa temperatura. 'iteza si directia reactiilor chimice depind pe langa temperatura si de presiune. Prin cresterea presiunii se mareste cantitatea produselor finale !gudroane" cu greutate moleculara mare. ?a presiuni scazute va creste ponderea produselor gazoase si a uleiurilor cu punct de fierbere scazut, cu molecule mici. Corelatia presiunii si temperaturii este una din problemele care apar in procesele de piroliza. 6. 5impul petrecut in reactor, respectiv in diferite zone ale acestuia, determina viteza reactiilor, calitatea si cantitatea produselor finite. 5impul scurt e(clude desfasurarea totala a reactiilor chimice iar timpul prea lung va avea drept consecinta continuarea descompunerii produsului final obtinut. 0. /actorii analizati pana in prezent sunt in stransa legatura cu constructia reactoarelor. patiul de reactie al reactoarelor poate fi realizat in forma deschisa sau inchisa, astfel ca procesele sa se desfasoare la presiune atmosferica, in vid sau la suprapresiune. 'ariantele pot fi

e(ploatate in regim continuu sau intermitent. -eactoarele pot fi realizate cu sisteme de camere verticale sau orizontale in functie de modul de deplasare al reziduurilor !sub actiunea greutatii sau cu dipozitive mecanice". 1. >nergia termica necesara pentru procedeu poate fi obtinuta prin arderea interioara !arderea partiala a gunoaielor incarcate, introducere de vapori sau gaze supraancalzite", prin arderea e(terioara !gaze de ardere, pacura, incalzire electrica" sau prin procedee speciale !cocsificare in cuptoare cu arc electric". *. Alegerea corespunzatoare a materialelor pentru constructia reactoarelor este foarte importanta deoarece trebuie sa asigure o foarte buna conductibilitate termica pentru asigurarea eficientei indicate a transmiterii caldurii. ,. Calitatea materiilor prime !deseurile" folosite. =ateriile cu dimensiuni eterogene trebuie sa fie in prealabil maruntite deoarece bucatile mari se pirolizeaza greu !in timp mare". 2miditatea provoaca in general greutati, e(ceptand gazeificarea la care vaporii de apa iau parte la proces ca un mediu de reactie. ?a scaderea continutului de umiditate creste continutul de uleiuri iar in gazele obtinute, cantitatea de metan si mono(id de carbon. Particulele de substanta neorganica !metale, pietre, sticla" nu au o influenta asupra procesului de piroliza, ele putand fi usor recuperate. ?a procesul de gazeificare aceste substante sunt evacuate din retorta impreuna cu zgura topita. Produse finale )n procesul de prelucrare, in functie de compozitia chimica si fizica a reziduurilor prelucrate, de conditiile dominante in sistemul de piroliza, cat si de constructia reactorului, se obtin simultan produse finale de cantitati si compozitii diferite& gazoase, lichide si solide. ?a piroliza de joasa temperatura se considera in general ca dintr-o tona de deseuri menajere se obtin 11+C4++ 9g de uleiuri si gudroane, 11+C41+ 9g reziduuri carbonizate !zgura", 1+C1++ 9g produse gazoase. -estul este C% 4, apa si cenusa. Materii lichide. Produsele obtinute sub forma de vapori sunt condensate in diferite instalatii de condensare, spalate si separate de produsele gazoase. )n acest mod se obtine gudron, uleiuri si un mediu apos. $in analizele efectuate a rezultat ca, in conditii de e(ploatare si functionare similare in acelasi reactor, compozitia diferita a gunoaielor nu modifica esential calitatea gudroanelor. Puterea caloricX a gudroanelor este de 66C61 =J39g, cu un continut de sulf sub 1. ceea ce permite valorificarea acestora sub forma de combustibil. Cantitatea uleiurilor usoare este variabila, ma(imul obtinandu-se la ,1+LC, cea mai mare parte a acestora fiind benzina. =ediul apos reprezinta o mare pondere a produselor finale lichide. Cea mai mare parte a acestuia este apa !74C7*.". =ediul apos este produsul final lichid care ramane in instalatiile de spalare dupa separarea gudroanelor si a uleiurilor. .rodusele finale gazoase obtinute in procesul de piroliza contin in cantitati variabile hidrogen, mono(id de carbon, metan iar in cantitati mici si unele hidrocarburi saturate si nesaturate. Cantitatea de produse gazoase este variabila in functie de procedeele aplicate !41+C6++ m63tona" cu o putere caloricX de 1:C44 =J39g. Produsele gazoase sunt utilizate in general pentru satisfacerea necesarului de caldura a sistemului iar ceea ce ramane este introdus in reteaua de gaze urbana. Puterea calorica relativ mica impune amestecarea cu gaze naturale. Produsele finale solide sunt materii cocsificate cu densitate mica !afanate, cu porozitate pronuntata", partea cea mai mare constituind-o carbonul solid !6+C1+." si cenusa. .rodusele finale solide pot fi utilizate drept combustibil direct sau dupa brichetare. Puterea calorica este de circa 14C4, =J39g. e mai poate utiliza ca mediu filtrant pentru apa sau pentru producerea de carbune activ. Comparativ cu arderea reziduurilor menajere, prelucrarea prin piroliza conduce la un grad de poluare a mediului inconjurator mult mai redus. 0.6 Procedee de piroliza Procedeul 3*-ETT !?a 'erne, California" Procedeul este aplicat intr-o uzina care functioneaza pe baza pirolizei de joasa temperatura cu o capacitate de lucru de 4++ t3zi reziduuri solide. %biectul pirolizei este recuperarea unei cantitati cat mai mari de uleiuri. -eziduurile sunt maruntite intr-o instalatie de sfaramare grosiera pana la o granulatie de 11mm dupa care sunt separate substantele organice de cele anorganice intr-un separator cu curenti de aer. 2rmeaza in circuit separarea particulelor anorganice fine ramase in substantele organice dupa uscare, cu ajutorul unui ciur vibrator. =aterialul ramas pe ciur este sfaramat pana la o granulatie fina ! <6mm" asigurandu-se astfel conditiile pentru o piroliza rapida !se imbunatatesc conditiile pentru transmiterea caldurii". )n reactor materiile prime sunt supuse procesului de piroliza la o temperatura de 01+C*1+LC, in general la 1++LC, si la presiune atmosferica. $in produsul final particulele solide sunt separate in cicloane. $in produsele gazoase si sub forma de vapori partea lichida !uleiurile" este separata prin spalare in mediu apos !in turnuri de spalare". $upa condensare mediul apos si uleiurile sunt separate pe baza principiului diferentei intre densitati. Produsele gazoase care ies din instalatia de spalare, in functie de necesitati, pot fi introduse in sistem pentru acoperirea !completarea" necesarului de caldura. Produsele solide separate in ciclon sunt utilizate de asemenea pentru incalzirea sistemului. Prin sistemul de functionare continua, din materia introdusa se valorifica circa 74., numai :. reprezentand reziduuri care se depoziteaza definitiv. -epartizarea produselor finite obtinute este& 0+. uleiuri8 41C61. substante solide8 1,C4,. gaze8 16C11. mediu apos. 2leiurile, in comparatie cu combustibilii clasici, au o putere calorica mai mica, continut de carbon si K 4 mai mic si continut de %4 mai mare. Calculata la unitatea de volum, cantitatea de caldura produsa de aceste uleiuri reprezinta circa ,1. din cantitatea de caldura produsa de pacura. Produsul finit solid contine& 01C1+. carbon, si are o putere calorica de 41 9J39g iar produsul gazos are o putere calorica de 1*C44 9J3m 6. )n afara apei mediul apos contine acetona, acetaldehida, acid formic, fenol, metanol. copul principal al unei astfel de uzine este producerea uleiurilor combustibile din gunoaie menajere. Schema procesului tehnologic al procedeului 3*-ETT )n figura 0.4 urmatoare este prezentata schema procesului tehnologic al acestui procedeu.

/ig. 0.4 chema tehnologica a procedeului #A->55 )n figura s-au notat& A - instalatie de sfaramare ! <11mm"8 < - instalatia de sortare in curent de aer8 C - sortarea materiei neorganice8 $ - uscator8 > - ciur8 / - concasor cu ciocane ! <6mm"8 # - reactor8 K - separator ciclon8 ) - turn de spalare8 iar cu& 1 - gunoaie crude8 4 - reziduuri norganice depozitate definitiv8 6 - sticla8 0 - fier8 1 - semicocs !produs final solid"8 * - uleiuri combustibile8 , - produs final gazos8 : - apa pentru spalare8 7 - apa uzata. Procedeul DEST-43*S !$AN>=A-CA" Acest procedeu functioneaza pe principiul gazeificarii. #unoaiele sunt maruntite intr-o moara cu ciocane la granulatia de 1+mm dupa care sunt stocate intr-un buncar care asigura o cantitate de prelucrare pentru cateva zile. $in buncar materialul maruntit este cantarit si incarcat cu un elevator intr-o palnie de alimentare de unde ajunge in reactor unde sub greutatea proprie ajunge in diferite sectiuni de realizare a pirolizei. Produsul final solid rezultat in urma descompunerii este evacuat in partea inferioara a reactorului, ajungand intr-un sistem de racire umed care functioneaza si ca obturator hidraulic. $in sistemul de racire materialul este scos cu un transportor cu raclete, fierul fiind separat magnetic iar zgura este stocata. Produsele gazoase si vaporii sunt aspirati tot in partea inferioara a reactorului si sunt introduse direct in instalatia de spalare cu apa. Capacitatea zilnica a reactorului, inalt de 14m, de sectiune ovala si captusit cu silicat de carbid, este de 0,1C1 tone3zi, in functie de calitatea reziduurilor. 5emperatura de regim a pirolizei este de 7++C1+++LC iar timpul de prelucrare a materiilor este de 4+ ore. istemul de incalzire al reactorului este realizat cu arzatoare de pacura sau gaz. )n vederea evitarii pericolului de depunere a gudroanelor, vaporii de ulei si gudroanele care se produc sunt trecute printr-un strat de cocs incins realizat tot la partea inferioara a reactorului, unde se descompun in componente gazoase. )n functie de compozitia gunoaielor, dintr-o tona se pot obtine 0++C*++Nm 6 produse gazoase cu o putere calorica de 14,1=J3Nm6. ub aspect masic produsele gazoase reprezinta circa ,1. din produsele finale, iar cele solide 41.. Analize de solubilitate efectuate cu apa din precipitatii si apa distilata imbogatita cu acid carbonic, au demonstrat ca actiunea poluanta a reziduurilor solide depozitate definitiv !zgura" rezultate la piroliza $estrugas este mai putin pronuntata decat a materiilor rezultate la arderea deseurilor menajere.

/ig. 0.6 chema procedeului $estrugas )n figura !fig.0.6" in care este reprezentata schema procedeului $estrugas s-au notat& a - buncar de gunoaie8 b - instalatie de sfaramare8 c - macara greifer8 d - buncar de stocare8 e - cantar8 g - elevator8 h - palnie de incarcare8 i - reactor8 9 - racitor si evacuator zgura8 l - separator magnetic8 m - cantar8 n - buncar stocare zgura8 o - arzator de gaze !gaze imbuteliate"8 p - arzator de gaze !gaze introduse"8 1, 4 -arzatoare de rezerva8 ^ - epurator de gaze8 r - separator de gudroane8 s - racitor8 t - supapa de suprapresiune8 u - produse de gaze de ardere8 v - flacara de veghe. Procedeul 0*.3*-D !<altimore, =arPland" >ste un sistem combinat de piroliza-ardere, pe baza caruia s-a construit o uzina cu capacitatea de 1+++t3zi. Prin solutia combinata, in comparatie cu arderea, pe langa abur si apa calda se poate obtine ca produs final si gaz combustibil. =aterialul din buncarul de stocare este maruntit la inceput la granulatia de ,C1+cm, amestecat foarte bine si transportat in buncare de stocare intermediara. $e aici materialul este dozat intr-un cuptor cu tambur rotativ sarac in o(igen si supus procesului de piroliza la temperatura de 11++LC. )n tambur se introduce, in cantitati reglabile, aer cald care prin ardere partiala acopera necesarul de energie termica iar produsul gazos obtinut este aspirat in contracurent. Continutul de caldura din gazele aspirate este transformat in schimbatoarele de caldura in abur si apa calda. Produsele de ardere sunt curatate prin trecerea lor printr-un turn de spalare cu pulverizoare si evacuate in atmosfera printr-un cos de fum. Produsul final solid !zgura" este racit prin recicularea apei uzate de la instalatia de spalare. Bgura bogata in material sticlos este utilizata la constructia de drumuri.

/ig. 0.0 chema tehnologica a procedeului ?angard )n figura 0.0 este prezentata schema tehnologica a procedeului ?AN#A-$ in care& A - instalatia de sfaramare8 < - buncar stocare8 C cuptor cu tambur rotativ8 $ - camera de ardere gaze8 > - schimbator de caldura8 / - spalator de gaze8 # - racitor de zgura8 K - separator magnetic8 ) - bazin decantare apa spalare8 1 - gunoaie8 4 - zgura8 6 - evacuare produse ardere gazoase. Procedeul 4.1/. C*-B1DE ! .2.A." >ste o gazeificare speciala la temperaturi inalte. >chipamentul principal al instalatiei il constituie reactorul vetical, de constructie speciala, care functioneaza pe principiul gazeificXrii cu zgura topita. -eactorul este alimentat in cantitati reglabile cu reziduuri nesfaramate, iar necesarul de caldura al pirolizei este asigurat prin o(idarea partiala a acestora. -eziduurile nesfaramate se deplaseaza in reactor sub actiunea greutatii. Pe parcursul deplasarii mai intai se usuca la temperaturi de :+C14+LC dupa care treptat se vor gazeifica. Componentele organice in procesul de piroliza se vor transforma in reziduuri de carbon si produse gazoase !C%4, vapori de apa, hidrogen". Componentele anorganice, impreuna cu reziduurile solide ale pirolizei vor ajunge in zona de ardere unde, sub actiunea gazului de o(idare introdus, vor arde integral la temperaturi de 1*++LC si se vor topi. 5opitura, racita cu apa se granuleaza !obturatorul hidraulic de apa asigura o izolare a reactorului contra patrunderii aerului din e(terior". Caldura necesara procesului se obtine prin ardere partiala introducandu-se in acest scop o cantitate de aer bogat in o(igen. Produsul gazos care trece prin zona de uscare se raceste si impreuna cu vaporii de apa proveniti din gunoaiele proaspete ajunge la temperatura de 41+LC in instalatia de spalare cu apa. Aici se curata de substantele poluante si se produce separarea vaporilor de apa. Cel putin jumatate din produsul gazos curat este C%4 si K4. ?a un regim de functionare bine reglat se poate ajunge la ,+C:+., cea ce atrage cresterea puterii calorice pana la 16=J3Nm6. Produsul gazos este folosit drept combustibil in industria chimica pentru producerea gazului metan de sinteza. =ateria reziduala solida !zgura" nu polueaza mediul, ea putand fi depozitata fara probleme speciale.

/ig. 0.1 chema tehnologica a procedeului 2nion Carbide )n figura 0.1 este reprezentat procedeul 2N)%N CA-<)$> s-au notat& A - aspiratie produs gazos8 < - uscare8 C - piroliza8 $ - ardere si topire zgura8 a - clapeta de inchidere reglabila8 b - gat de alimentare8 c - clapeta de dozare8 d - reactor8 e - put evacuare zgura topita8 f obturator hidraulic8 g - condensator8 h - spalator de gaze8 i - tanc sedimentare8 1 - gunoaie8 4 - aer imbogatit cu o(igen8 6 - topitura de zgura8 0 zgura solidificata8 1 - produs gazos8 * - gaz final8 , - faza apoasa lichida cu gudroane8 : - faza apoasa cu cenusa.

Cap.1 -eciclarea deseurilor organice din agricultura, zootehnie, industria alimentara si a apelor uzate menajere si deseurilor urbane prin fermentare anaeroba !producerea biogazului"
1.1 curt istoric $escoperirea legaturii cauzale dintre prezenta resturilor vegetale inglobate in malul apelor statatoare si formarea de Zaer combustibilR este atribuita englezilor <oPle si hirleP in 1**7 si italianului 'olta in 1,,*. 'olta este cel care a e(tras pentru prima data metanul din gazele colectate din mlastini iar KumpherP $avP a realizat e(perimental eliberarea de gaze combustibile din gunoi de animale. )n a doua jumatate a secolului al _)_-lea, in conditiile dezvoltarii microbiologiei ca stiinta, se defineste natura microbiologica a procesului prin care se formeaza gaze combustibile in cursul fermentarii anaerobe a substantelor organice. >a a fost evidentiata prin cercetari efectuate in -usia de Popov in 1:,6 asupra namolurilor de canal si in /ranta de colaboratorii lui Pasteur !-eiset in 1::*, $eherain in 1::0 si chloessing in 1:74". )n 1:::, #azon a constatat ca responsabile pentru producerea metanului din gunoi de animale sunt microorganisme capabile sa se dezvolte in conditii de anaerobioza !lipsa de o(igen molecular" pe medii bogate in carbon, indeosebi celuloza. Au fost identificate si izolate specii de bacterii care produc descompunerea celulozei la temperaturi medii !mezofile" !4+ C 01L" si la temperaturi mai ridicate !termofile" de pana la *+ C *1L. Cercetari efectuate in prima jumatate a secolului __ !<ar9er, <us\ell, Katfield" au adus lamuriri esentiale privind biochimia producerii metanului prin fermentarea anaeroba si au pus bazele producerii la nivel uzinal a gazelor combustibile prin acest procedeu aplicat reziduurilor vegetale si animale din agricultura. %data cu dezvoltarea biologiei moleculare in ultimele decenii se adancesc cunostintele privind bacteriile metanogene. Cercetari fundamentale efectuate in /ranta, Japonia, #ermania, .2.A. au condus la orientari noi cu privire la ta(onomia bacteriilor metanogene si la particularitatile lor structurale, biochimice si fiziologice. Aceste cercetari privind comportamentul specific bacteriilor metanogene si mecanismele de baza in formarea gazelor combustibile, folosesc in prezent la perfectionarea biotehnologiilor de obtinere a acestora la scara industriala, in vederea cresterii randamentelor si a reducerii costurilor de productie. 1.4.Principiile obtinerii biogazului prin fermentarea anaeroba a deseurilor organice /ermentarea anaeroba este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, care se desfasoara in incinte inchise, in conditii controlate de mediu, in absenta o(igenului molecular si a luminii, in prezenta mai multor specii de bacterii. )n acest proces microorganismele !bacteriile" descompun materia organica, eliberand o serie de metaboliti dintre care metanul si dio(idul de carbon. Amestecul gazos format din metan !ma(. :+." si dio(id de carbon !min. 4+.", alaturi de care se intalnesc cantitati mici de hidrogen !K 4", hidrogen sulfurat !K4 ", mercaptani, vapori de apa si urme de amoniac, azot, indol si scatol constituie <)%#AB2?. Acest termen a adoptat ca recunoastere a rolului pe care-l au vietuiroarele microscopice in formarea amestecului de gaze combustibile prin fermentarea anaeroba a materiei organice in curs de descompunere, indiferent de sursa din care provine aceasta. pre deosebire de alte procese microbiologice, fermentarea anaeroba nu foloseste culturi pure sau sterile. )n sistemele naturale in care se gaseste, materia organica descompozabila este purtatoarea unei microflore foarte variate si active. Aceasta microflora mi(ta asigura anaerobioza si compusii metabolici specifici dezvoltarii metanobacteriilor. =ateriile organice in curs de descompunere furnizeaza in permanenta o microflora activa in procesul de metanogeneza si reprezinta principala sursa pentru obtinerea inoculului de metanobacterii. $e aceea, principalul obiectiv urmarit in procesul de metanogeneza dirijata il constituie optimizarea factorilor de mediu si tehnologici implicati in activitatea comunitatii de microorganisme responsabile de transformarile materiei organice. Cercetarile au relevat ca transformarea materiei organice in metan se face in doua faze& 1 Faza acidogena %dichefierea& )n aceasta faza actioneaza microorganisme fermentative nespecifice cu capacitate de hidroliza a materiei organice si produce acizi organici. ?ichefierea reziduurilor organice se produce prin hidroliza enzimatica a substantelor macromoleculare care trec in substante cu masa moleculara mica. )n partea finala a fazei de acidogeneza, mono si dizaharidele sunt fermentate cu producere de acid lactic, hidrogen si dio(id de carbon, iar acizii cu catena lunga si acizii grasi volatili sunt degradati pana la acid acetic si gaze. ?a incheierea acestei faze predomina acidul acetic alaturi de care se mai afla substante organice si gaze precum si vitamine si enzime, care vor fi folosite de microorganismele metanogene in procesele lor metabolice. 11 Faza metanogena %gazeificarea& )n aceasta faza actioneaza bacteriile metanogene, obligat anaerobe, care sunt specializate in producerea de metan. Kidrogenul si dio(idul de carbon reprezintX un substrat caracteristic pentru metanogeneza. =ajoritatea metanobacteriilor cunoscute in prezent folosesc ca substrat numai hidrogenul si dio(idul de carbon. /aza de metanogeneza se incheie prin obtinerea biogazului. )n figura 1.1 se prezinta schematic modul de desfasurare a fermentarii anaerobe. 1.6 /actorii care influenteaza fermentarea anaeroba )n vederea obtinerii unor randamente ridicate de biogaz este necesar sa se asigure controlul factorilor de mediu si al celor tehnologici favorabili activitatii vitale a bacteriilor metanogene, precum si un anumit echilibru intre comunitatile de microorganisme care coe(ista si isi desfasoara activitatea in fermentator. Altfel, activitatea metanobacteriilor este stanjenita si, in situatii e(treme, inceteaza complet. )n general, procesul de metanizare a dejectiilor de animale este mai stabil si mai putin susceptibil la dificultati functionale decat procesul de fermentare anaeroba a namolurilor de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti. Principalii factori de mediu care influenteaza fermentarea anaeroba sunt& ()TEMPERAT RA 'iteza de crestere a metanobacteriilor si prin urmare producerea biogazului depinde de temperatura din fermentator. $esi teoretic obtinerea biogazului este posibila in domeniul de temperaturi de la zero la *+ C cresterea metanobacteriilor este mult incetinita sub * C si peste 11C. Au fost delimitate trei zone de temperatura in care se produce fermentarea anaeroba& zona psihrofila !criofila", * C 4+C8 zona mezofila, 4+ C 01C8 zona termofila, 01 C 11C. Atat in zona mezofila cat si in cea termofila, productia de metan este la fel de buna. >(ista mai putine informatii asupra fermentatiei din zona criofila. )n practica curenta, fermentarea anaeroba a namolurilor de la statiile de epurare orasenesti se face in zona mezofila, temperatura optima fiind cuprinsa intre 6+ si 61C. /ermentatoarele alimentate cu reziduuri organice din agricultura pot functiona in ambele zone de temperatura& mezo si termofila. )nstalatiile de biogaz pentru gospodariile satesti, de capacitate mica, nu sunt echipate cu dispozitive interioare de incalzire. $e aceea, temperatura din fermentator variaza, fiind influentata de temperatura mediului ambiant. )n sezonul rece, aceasta coboara mult in domeniul psihrofil mai ales daca nu este asigurata o izolare termica corespunzatoare a fermentatorului. 5emperatura optima pentru unitatile de biogaz de capacitate mica din zona temperata se considera a fi in domeniul 17 4+C. Caracteristic acestor instalatii este durata mare de retentie a materiei in fermentator care variaza 6+ si 7+ de zile. )nstalatiile de biogaz de capacitate medie si mare functioneaza in domeniul mezofil si termofil. Aceste regimuri termice sunt asigurate si mentinute relativ constante cu ajutorul surselor interioare de caldura si a izolatiei termice.

/ermentatoarele care functioneaza in zona termofila produc biogaz cu o viteza mai mare decat cele care functioneaza in zona mezofila. 'iteza de producere a biogazului scurteaza timpul de retentie a substratului organic in fermentator, necesar pentru obtinerea aceleiasi cantitati de biogaz. Ca urmare, fermentatorul este mai mic si instalatia costa mai putin. Acest tip de instalatie este indicat in zone climatice calde. )n zona temperata, costul mai redus al fermentatorului este, de regula, depasit de costul apreciabil aferent incalzirii materialului supus fermentarii pana la temperaturi din zona termofila. $e aceea majoritatea fermentatoarelor din zona temperata functioneaza in zona mezofila, la temperaturi de 44 6:C. Principalul dezavantaj al functionarii in zona mezofila este acela ca, determinand viteze relativ lente de producere a biogazului, necesita perioade mai mari de retentie a materialului organic in fermentator. )n figura 1.4 se prezinta dinamica producerii biogazului pentru diverse temperaturi. e constata ca la temperaturi ridicate se obtine o cantitate mai mare de biogaz intr-un timp mai scurt. >(emplu la 6+LC, dintr-un 9g de materie organica se obtin circa :++ l de biogaz dupa 41 zile, dupa care productia practic nu mai creste, iar la 4+LC se obtin *++ l de biogaz dupa 11 zile.

Ml39g materie organicaN

Productia de biogaz

1+ 4+ 6+ 0+ 1+ *+ ,+ :+ 7+ 1++ 5impul de retentie!zile" /ig. 1.4 $inamica producerii biogazului la diverse tmperaturi

P%?)BAKA-)$>

#-A )=) =icroorganisme proteolitice

P-%5>)N>

/aza )-a de acidogeneza <acterii coliforme $rojdii <acterii acide <acterii lactice <acterii propionice <acterii butirice !intuneric, microaerobioza"

<acterii ?ipolitico <acterii

<acterii coliforme <acterii propionice <acterii butirice #licerina #aze Acizi organici Alcooli !C%4,K4" !formic, acetic, !etilic, propionic,butibutilic ric,succinic"

5ri- si dipoeptide

Acizi grasi

#aze !NK6,C%4 K4 , indol, catol"

Aminoacizi Acizi grasi

/aza ))-a de =etanogenez a !intuneric, anaerobioza"

#aze Alcooli !C%4 , K4 !metilic, C0" etilic, <utiric"

Acizi organici Alti produsi !formic,acetic, !vitamine, propionic,butienzime" ric, lactic"

=etanobacterii

/ig.1.1 =odul de desfasurare a fermentarii anaerobe

=etanobacterii

=etanobacterii

CK0,C%4 Cantitati mici de K4 2rme de K4 ,NK6, N4,indol scatol CK0 C%4

CK0 C%4

<)%#AB

)n principiu este necesar sa se efectueze un control periodic al temperaturii de fermentare si sa fie asigurata, totodata, sursa de energie prin care sa se redreseze sistemul din punct de vedere termic in caz de necesitate, variatiile mari de temperatura influentand in mod negativ activitatea microbiologica din fermentator. +) p&%ul , ALCALINITATEA tabilitatea procesului de producere a biogazului ca si calitatea acestuia !procentul de metan" depinde de pK-ul materialului supus fermentXrii. =etanobacteriile se dezvolta cel mai bine daca reactia este neutra, respectiv la un pK F *,: ,,4 putand tolera si un domeniu mai larg *,1 C :,+. Capacitatea de tamponare a mediului, adica aptitudinea materialului de a se opune schimbarilor de pK, depinde de alcalinitatea prezenta. Aceasta controleaza fluctuatiile de pK datorate acumularii de acizi volatili !acid acetic, acid butiric, acid propionic", a caror aciditate o neutralizeaza. $aca alcalinitatea prezenta si respectiv capacitatea de tamponare este insuficienta pentru a controla efectul acumularii de acizi, pK-ul va incepe sa scada. Ca efect, in prima faza va creste in biogaz propor[ia de dio(id de carbon fata de metan, pana la incetarea procesului de producere a biogazului. Pentru mentinerea pK-ului in domeniul optim prin prevenirea acidificarii e(cesive este indicata introducerea de substante alcalinizante, stabiliozatoare de pK ca& apa de var !1+ 9g var nestins la 1++ l apa", var pasta !41 C 6+ 9g var nestins la 1++ l apa", carbonat de calciu pulbere, fosfat de calciu pulbere, apa amoniacala 11 C 4+ ., hidro(id de sodiu solutie 0+.. -) ELEMENTE N TRITI.E Procesul de metanizare necesita e(istenta unui mediu nutritiv optim pentru dezvoltarea microorganismelor implicate in biodegradarea materiei organice. Produsele organice reziduale din agricultura contin cantitati suficiente si in raporturi echilibrate din toate elementele esentiale pentru nutritia microorganismelor !carbon, azot, fosfor, sulf, microelemente". 2neori este necesara ajustarea raportului dintre carbon 3 azot. Prezenta microelementelor ca& cobalt, zinc, fier si mangan favorizeaza dezvoltarea rapida a florei metanogene. Acestea joaca rol de biocatalizator in procesul de transformare a substantei organice comple(e in substante simple si in imbogatirea mediului cu enzime si vitamine din comple(ul <. /) S 'STANTE TO0ICE %rice substanta care inhiba activitatea microorganismelor metanogene sau care este letala pentru acestea, prezinta un pericol potential pentru procesul de fermentare anaeroba. Pana in prezent nu s-au inventariat toate substantele care au un efect negativ si nici nu s-au stabilit toate nivelurile concentratiilor to(ice. )n ultimele decenii folosirea produselor antimicrobiene a luat o amploare deosebita in sistemele de crestere industriala a animalelor, fie pentru imbunatatirea indicelui de conversie a hranei, fie pentru tratarea bolilor infectioase. >ste necesar, de aceea, o utilizare judicioasa a acestora, daca dejectiile de animale urmeaza a fi folosite ca substrat pentru producerea de biogaz. )n fermentatoarele alimentate cu dejectii de animale este indicat sa nu se foloseasca dejectii provenite de la animale care au fost tratate recent cu doze mari de antibiotice sau cu alte medicamente bacteriostatice sau bactericide. $easemenea, cand adaposturile au fost dezinfectate cu substante chimice concentrate, este indicata indepartarea apelor de spalare. 2n alt aspect de to(icitate pentru microorganisme este legat de prezenta unor cantitati e(cesive de amoniac sau concentratii ridicate de sulfuri. /actorii tehnologici care influenteaza fermentarea metanica si deci randamentul producerii biogazului sunt& a1 co2pozitia 2ateriei organice Cantitatea de biogaz care poate fi generata in cursul fermentarii anaerobe depinde de compozitia globala a materiei organice supusa fermentarii. Aceasta este data de compozitia principalelor grupe de produse participante& produse vegetale celulozice, dejectii de animale, reziduuri alimentare. % importanta deosebita in aprecierea compozitiei materiei organice o are valoarea raportului C3N !carbon 3 azot". $iferite produse reziduale prezinta valori situate in limite foarte largi ale acestui raport. >(emplu& zaharuri C3N F 4++8 celuloza C3N F 4++8 lignina C3N F 1++8 proteine C3N F**8 frunze de copaci C3N F 018 iarba verde C3N F 418 lucerna C3N F 1:8 paie de cereale C3N F 1* C :,8 vrejuri de soia C3N F 648 dejectii proaspete fara asternut de furaje !fecale si urina" de ovine C3N F 148 de vaci de lapte C3N F 148 de porcine C3N F 7. -aportul optim este in limitele 11 C 6+. Ajustarea raportului !in sensul cresterii" se face prin adausuri de surse de carbon !paie sau reziduuri alimentare bogate in hidrati de carbon". b1 o2ogenizarea )n instalatiile de obtinere a biogazului in care nu se foloseste agitarea materialului sau se face o agitare slaba, materialul oragnic tinde sa se stratifice. Acest lucru reduce contactul intre microorganismele active si materialul in curs de descompunere, ceea ce determina incetinirea producerii si degajarii biogazului. )n fermentatoarele moderne, omogenizarea continutului prin agitare !amestecare" este o operatiune tehnologica obligatorie. >a asigura un contact intim permanent intre materia organica si microorganisme si o uniformizare a temperaturii din fermentator. 5otodata, previne formarea crustei, ajuta degajarea mai rapida a biogazului format si confera materialului fermentat o consistenta convenabila pentru operatiunea de evacuare. c1 incalzirea )ncXlzirea este o operatiune necesara pentru asigurarea unei temperaturi optime si constante in instalatia de fermentare. Cerinta globala de caldura rezulta din insumarea cerintei de caldura pentru ridicarea temperaturii influentului !materia ce intra in fermentator" la valoarea programata si a caldurii necesare pentru completarea pierderilor prin peretii, acoperisul si radierul fermentatorului. Asigurarea incalzirii se face folosind schimbatoare de caldura, ca de e(emplu serpentine tubulare conectate la un boiler sau prin injectia de abur in masa de material. d1 izolarea ter2ica )zolarea termica a fermentatorului este necesara in toate zonele geografice in care temperatura mediului ambiant coboara sub temperatura optima de lucru a instalatiei, de regula 6+ C 61 C. )n zona temperata, amplasarea fermentatorului sub nivelul solului !ingropat sau semiangropat" reduce pierderile de caldura, aspect ce a contribuit la e(tinderea acestor tipuri de constructii. ?a fermentatoarele de capacitate medie si mare, de randament ridicat, se folosesc materiale termoizolante folosite in constructii si industrie& vata de sticla, azbest, uretan, polistiren. e1 i2bogatirea cu 2icroorganis2e 2etanogene 3inocularea1 Cu toate ca bacteriile metanogene sunt prezente aproape in toate materiile organice reziduale, ele nu constituie o populatie dominanta. >ste necesar sa treaca o perioada destul de lunga pentru ca ele sa se multiplice natural si sa actioneze eficient in producerea biogazului. Pentru a reduce perioada de inmultire a metanobacteriilor intr-un fermentator nou sau la repunerea in functiune, este necesar sa se adauge un inocul bogat in metanobacterii, actiune care sa ajute la amorsarea procesului de metanizare. )noculul poate fi constituit din policulturi de bacterii metanogene spontane dezvoltate in malul de pe fundul lacurilor, canalelor sau haznalelor, in dejectiile de taurine sau cabaline sau in namolul de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti. e mai pot folosi deasemenea culturi de bacterii metanogene selectionate in laborator, din materiale organice bogate in microflora spontana. 1.0 =etode de imbunatatire a performantelor fermentatoarelor )n ultimii ani au fost depuse eforturi considerabile pentru gasirea unor cai de imbunatatire a performantelor procesului de fermentare anaeroba, in special in cazul folosirii deseurilor solide, caracterizate de prezenta intr-o proportie mai mare a macroparticulelor. 5ratamentele pentru marirea gradului de biodegrabilitate pot fi biologice, fizico-chimice si mecanice. 4

( Pretratarea biologica 4 Consta in adaugarea in masa de materie supusa fermentarii a unor comple(e de enzime care imbunatatesc substantial performantele fermentarii anaerobe, avand ca efect cresterea cantitatii de metan si reducerea reziduurilor solide. Cercetatori japonezi !Kasega\a si Oatsura" au raportat o crestere cu 1+. a productiei de biogaz in cazul prevederii unei faze de fermentare aeroba cu o usoara incalzire, inaintea introducerii materialului in fermentator in vederea descompunerii anaerobe. Acestia sugereaza ca bacteriile aerobe termofile secreta enzime care dizolva deseurile intr-un mod mult mai activ. Pretratare 5izico%c6i2ica 5ratamentele fizico-chimice sunt utilizate des pentru cresterea solubilitatii materiei organice. 2na din metodele folosite consta in adaugarea de hidro(id de sodiu in conditii de mentinere a substantei la o temperatura de 14+ 1,1C la un pK de 11 14 timp de 6+ minute pana la o ora, sub presiune. e obtine astfel o solubilitate de *+ ,+.. ?a cresterea presiunii si temperaturii, continutul organic al deseurilor este divizat in fragmente cu catena scurta care sunt usor procesate de microorganisme. / Pretratarea 2ecanica Pretratarea prin dezintegrare mecanica reducerea dimensiunilor particulelor constituente are un efect benefic asupra biodegrabilitatii biomasei. copul evident este cresterea suprafetei specifice de contact. Au fost observate doua efecte& in primul rand daca biomasa are un continut mare de fibre, greu biodegradabile, maruntirea conduce la o productie mai mare de biogaz, iar in al doilea rand, reducerea dimensiunilor particulelor are ca efect o fermentare mai rapida, deci la o perioada de retentie mai mica. -a constatat o crestere cu 41. a cantitatii de biogaz obtinut din gunoi de grajd in urma pretratarii intregii cantitati intr-un macerator, inainte de fermentare. )n general, cu cat dimensiunile fibrelor sunt mai reduse cu atat potentialul de generare a biogazului este mai mare. $imensiunea recomandata a particulelor, pentru optimizarea procesului de fermentare anaeroba este de ma(im 1 mm. Cercetari efectuate la instalatia de biogaz OolinanP !Nitra lovacia" au dovedit influenta semnificativa a pretratarii mecanice a biomasei asupra productiei de biogaz in sensul cresterii acesteia. 2 )aterii prime utilizate pentru producerea biogazului =ateria organica !=.%." moarta inmagazineaza energie solara convertita in energie chimica, in componentele fotosintetizate de plantele din care a provenit. % cantitate apreciabila din energia solara acumulata in plante, este stocata in celuloza. =ateria organica, raportata la substanta uscata ! .2." reprezinta intre 74 si 7:. in produsele secundare din agricultura, intre :+ si :1. in dejec[iile proaspete de animale, ,6. in dejectiile proaspete de pasari si in jur de 7+. in gunoiul de grajd. Celuloza este principala componenta a materiei organice din care rezulta metan prin bioconversie. Continutul de celuloza, raportat la substanta uscata este de 61 C 1+. in produsele secundare din agricultura, 14 C 4+. in dejectiile proaspete de rumegatoare si * C 1+. in dejectiile de pasari si porcine. Cantitati mai mari de celuloza se gasesc in gunoaiele de la animalele crescute pe asternut. )n cursul fermentarii anaerobe a amestecurilor de materiale organice reziduale din agricultura se descompune, de regula, pana la *+. din materia organica initiala. Concomitent scade si continutul de substanta uscata, dar in mai mica masura. $intre componentele chimice ale materei organice, grade mai ridicate de conservare in biogaz au celulozele, hemicelulozele si grasimile, in timp ce proteinile prezinta grade mai scazute si variabile de conversie !tabelul 1.1". 5abelul 1.1 #radul de conversie in biogaz a diverselor substante Natura substantei <iogaz Ml 3 9g =.%.N Continut in CK0 M.N Kidrati de carbon ::* 1+ #rasimi 1161 ,+ Proteine 1:, :0 -eziduul fermentat ramane cu cantitati apreciabile de materie organica si aproape neschimabte de azot si sulf. =ateria organica se gaseste in componentele nedescompuse sau in diferiti compusi sintetizati de microflora microbiana, care este activa in fermentarea anaeroba. % proportie importanta de azot se regaseste in forma amoniacala. -eziduul contine cantitati apreciabile de aminoacizi, enzime si vitamine din comple(ul < !e(emplu 4 C 1 mg <14 3 9g reziduu". /osforul, potasiul si microelementele !Co, =n, Bn, /e" se mentin la acelasi continut, dar au grade de mobilitate mai ridicate decat in materialul initial. -eziduul fermentat are miros caracteristic de mal si este lipsit de agenti patogeni activi. )n functie de caracteristicile lui chimice si de gradul de diluare, el poate fi folosit ca ingrasamant organic pentru sol, indeosebi pentru ridicarea fertilitatii solurilor din sere si solarii si chiar ca adaos vitaminoproteic in cazul unor furaje sau poate avea alte destinatii !suport pentru culturi de alge si rame, hrana pentru pesti etc.". )n tabelul 1.4 se prezinta cantitatile de biogaz posibil de obtinut din diverse materiale organice. 5abelul 1.4 Cantitati de biogaz obtinut din diverse materiale organice ursa Natura materialului organic <iogaz Continut de metan Ml39g .2.N M.N )erburi diferite 11, :0,+ ?ucerna 001 ,,,, Agricultura /runze de copaci 4*+ 1:,+ Paie de grau intregi 6*, ,:,1 Paie de grau tocate la +,4 cm 046 :1,6 /runze sfecla de zahar 1+1 :0,: )ndustria agro- /runze sfecla furajera 07* :0,+ alimentara ?ujeri de tomate tocati *+* ,0,, $rojdie de la distilerii 6++ *++ 1:,+ $ejectii de porcine 0:+ *+,+ Bootehnie $ejectii de bovine 4*+ 4:+ 1+ *+ $ejectii de ovine 64+ *1 )n tabelul 1.6 sunt prezentate cateva date care permit aprecierea potentialului de generare a biogazului din diferite dejectii de animale. 5abelul 1.6 'alori specifice pentru estimarea potentialului de generare a biogazului din dejectii de animale in sisteme de fermentare anaeroba de mare randament, de capacitate medie pecificatie 'aci de lapte 5aurine la Porcine la #aini ouatoare ingrasat finisare $ejectii proaspete nediluate impreuna cu urina Ml`1+++ 9g animal viu si ziN :4 *+ *1 16 Cantitate totala de substanta uscata M9g .2.3 1+++ 9g animal viu si ziN 1+,* ,,0 1,7 14,7

6,4: 4,:7 4,*4 *,41 +,+0+ +,+0: +,+0+ +,11, +,6: +,07 +,10 +,*1 1,1 1,6 1,1 1,6 >ste evident ca fermentarea anaeroba reprezinta un procedeu comple( de reciclare a energiei si a elementelor stocate in resturi organice lipsite altfel de valoare de intrebuintare, dar caracterizate printr-un potential ridicat de depreciere a calitatii mediului ambiant. 1.* 5ehnologii Wi instala[ii pentru producerea biogazului 1.*.1 Producerea biogazului in -omania )n -omania interesul pentru producerea biogazului a urmat un curs ascendent in a doua jumatate a secolului __. )ncepand cu 171: la Centrul >(perimental de )ngrasaminte <acteriene !C.>.).<." de la <aneasa, s-au initiat cercetari de laborator pentru izolarea unor surse de bacterii metanogene si obtinerea de gaze combustibile pe cale biologica din diverse substraturi organice !dejectii de animale si gunoaie menajere". $in 17*0 5udor )onescu a efectuat cercetari si pentru producerea biogazului din namoluri organice, prima lor materializare fiind instalatia pilot de valorificare integrala a apelor uzate de la abatorul <ucuresti. Problematica de cercetare si dezvoltare tehnologica circumscrisa la producerea si folosirea biogazului din dejectii de animale, in special de taurine si porcine, s-a concentrat in cateva directii principale. Cercetarile fundamentale s-au referit la aprofundarea microbiologiei procesului de metanizare si la selectia de surse de bacterii metanofore cu activitate ma(ima in vederea optimizarii bioconversiei energetice. ub aspect tehnologic, cercetarile au urmarit perfectionarea tehnologiilor e(istente care folosesc ca materie prima dejectiile evacuate hidraulic din comple(ele de crestere industriala a animalelor sau dejectiile solide din sistemul de e(ploatare de tip gospodaresc. % alta directie a constat in elaborarea de tehnologii pentru sistemele in care dejectiile sunt evacuate prin raclare, fara consum de apa tehnologica. )nceputul a fost facut la tatia de >purare a Apelor 2zate a municipiului )asi de la $ancu, care a fost inzestrata cu o instalatie de tip industrial pentru producerea biogazului. Cu o productie initiala de 4+++ m 6 biogaz 3 zi, statia si-a asigurat in general necesarul de energie tehnologica din productia proprie de biogaz, realizand ulterior si cantitati e(cedentare, in special in perioadele calde. )n anii a:+ functionau in conditii normale de producere captare a biogazului instalatiile din cadrul statiilor de epurare a apelor reziduale de la <acau, )asi, 5imisoara, %radea, uceava, Kunedoara, -oman, Piatra Neamt, ibiu, Cluj s.a. producandu-se pe aceasta cale in jur de :1 +++ m6 biogaz pe zi, respectiv 6+ milioane m63an. Pe principii similare s-au e(ecutat statii de biogaz produs din deseuri si namoluri organice pe platforma industriei alimentare din 'aslui, la abatoarele judetene ialomita si 5imis, la distilaria de tescovina 5ohani. Prima incercare, in conditii de statie pilot, de valorificare a dejectiilor de animale pentru obtinerea de biogaz s-a realizat in 17,1 la comple(ul de cercetare a porcinelor de la 5omesti )asi. >(perimentul a fost realizat in colaborare cu )nstitutul de Cercetari pentru Nutritia Animalelor de la <alotesti, intr-un fermentator cu capacitatea de 6+ m 6. )n 17,7 a intrat in functiune la .C.C.P. Peris, prima statie pilot de tip semiindustrial de producere a biogazului din dejectii de porc, cu o capacitate de 1:+ m63zi biogaz. $upa 17:4 au intrat in e(ecutie si in functionare alte statii de capacitati similare sau mai mari, care folosesc tot dejectii de porc. e mentioneaza cele de la fosta )ntreprindere de tat 6+ $ecembrie #iurgiu, ). .C.).P. Caracal !%lt", Codlea !<rasov", -oman !Neamt", Asociatia >conomica )ndustriala Pecineaga !Constanta". pre e(emplu, statia de biogaz de la ). .C.).P. Caracl furniza o productie globala de ,+++ :+++ m63zi biogaz. )n aceeasi perioada s-au raspandit instalatiile de capacitate mica, care produc biogaz pentru colectivitati mici sau pentru gospodariile populatiei. >le au aparut ca rezultat atat a unor actiuni centrale cat si al initiativelor unor gospodari intreprinzatori. Astfel, in 17,7 s-a actionat pentru realizarea unor instalatii prototip de capacitate mica !1C1+ m 6", ulterior facandu-se si instalatii cu fermentatoare de 4+, 6+, 0+ si 1+ m6. Progrese notabile in realizarea de instalatii de mica capacitate s-au obtinut in judetele )asi, Arges, %lt, Constanta, <raila, 5imis. $in pacate, incepand cu 177+, in unele cazuri in mod total nejustificat, interesul pentru producerea biogazului prin reciclarea materiilor organice din zootehnie si industria alimentara, prin fermentare anaeroba, a scazut drastic, in conditiile in care in majoritatea tarilor lumii acest interes este de mare actualitate. )n prezent se constata o tendinta de revenire la utilizarea instalatiilor de biogaz pentru reciclarea reziduurilor organice, tot mai multi intreprinzatori particulari manifestandu-si interesul pentru aceste tehnologii. )N 5A?A5)) $> <)%#AB /%?% )5> )N -%=AN)A ' 6nstalatii de mica capacitate 1. )nstalatia avand o capacitate de 10 m6 a fost conceputa de un colectiv de la facultatea de Kidrotehnica a )nstitutului Politehnic )asi condus de dr.ing. =ihai $ima si a fost realizata in gospodarii rurale din judetele )asi, <otosani si uceava. >ste compusa dintr-o camera de alimentare, un bazin de fermentare, gazometrul si camera de evacuare !fig. 1.6". $e la baza peretelui e(terior al camerei de alimentare pana la baza camerei de evacuare se realizeaza o diferenta de nivel de 1,1 m care permite deplasarea gravitationala a materialului supus fermentarii !podeaua camerei de alimentare si a fermentatorului se constituie intr-un plan inclinat". Camerele de alimentare si evacuare au forma unor camine de vizitare, cu capace de lemn si accesul pe trepte metalice. )nstalatia functioneaza la temperatura mediului ambiant, izolarea facandu-se cu un strat de paie si gunoi de grajd. Productia de biogaz stagneaza daca temperatura in fermentator scade sub : 1+C. Pentru accelerarea procesului de fermentare se prevede un agitator cu palete care actioneaza pe fundul fermentatorului. Actionarea agitatorului este manuala prin intermediul unei manivele. Captarea gazului combustibil se face prin doua guri, una situata sub clopot iar cealalta in spatiul de refugiu al fermentatorului unde se inmagazineaza gaze rezultate din biomasa aflata in deplasare spre caminul de evacuare. )n conditii normale de functionare, instalatia poate furniza cca 6 m6 gaz combustibil pe zi.

Cantitate materie organica M9g =.%.3 1+++ 9g animal viu si ziN /ractiunea de materie organica convertita in biogaz M.N Cantitatea de biogaz produsa& m631+++ 9g animal viu si zi m63l dejectii nediluate m639g =.%. m63m6 fermentator si zi

:,* 61

1,7 01

0,: 1+

7,1 *+

/ig. 1.6 )nstalatie de biogaz de mica capacitate 1 podea de lemn8 4 agitator8 6 perete e(terior8 0 conducta de evacuare gaz8 1 lest de balast pe podea de lemn8 * clopot de tabla !gazometru"8 , burlan de evacuare8 : bucsa de bronz8 7 canal de evacuare8 1+ perete interior al camerei de alimentare8 11 perete interior al camerei de evacuare. 4. 2n alt tip de instalatie de capacitate mica !6 C 1 m 6" a fost proiectata de C. <aron si functioneaza in comune din judetul 5eleorman. chema acestei instalatii este prezentata in figura 1.0.

/ig. 1.0 )nstalatie de biogaz de capaciate mica !proiectata de C. <aron in 17,7" /ermentatorul este semiangropat, are forma cilindrica si este alimentat discontinuu. =ateria prima este constituita din amestec de balegar de bovine, dejectii de porc si de pasari, resturi menajere, frunze etc. ?a prima umplere a cuvei se adauga 1 C 4 galeti de must de balegar, amestecat cu 6 C 0 galeti de apa pentru inocularea materialului organic cu bacterii metanogene active. Pentru sarjele urmatoare se pastreazX ca inocul 1+ C 4+. din materialul fermentat anterior. /ermentatorul se umple cu materii organice circa :1. din capacitate prin scoaterea clopotului glisant. Clopotul poate culisa pe verticala, etansarea sa realizandu-se cu ajutorul unei garzi acvatice !garnitura cu apa". Producerea biogazului incepe dupa circa 6 zile, in acest timp volumul materiei organice crescand cu 1+ C 11.. " 6nstalatie de capacitate mijlocie )nstalatia a fost proiectata de un colectiv din cadrul )nstitutului de Chimie Alimentara <ucuresti. chema instalatiei este prezentata in figura 1.1. Capacitatea fermentatorului este de 41 C 1+ m 6, instalatia avand doua componente principale& cuva de fermentare, cilindrica cu a( vertical, izolata termic si un clopot multifunctional, care poate culisa pe verticala in cuva de fermentare. Cuva de fermentare este semiangropata, astfel ca cel putin 1,1 m din inaltimea ei este deasupra solului. )n interiorul cuvei e(ista patru opritoare metalice, care limiteaza pozitia inferioara a clopotului. )nstalatia functioneaza in regim mezofil, fiind prevazuta posibilitatea montarii unui schimbator de caldura interior. $iluarea materialului se face cu apa calduta. Alimentarea cu materiale organice se face printr-un tub care patrunde prin a(ul clopotului, iar evacuarea materialului fermentat se realizeaza prin preaplin, cu tub de evacuare.

/ig. 1.1 )nstalatie de biogaz de capacitate mijlocie !41 1+ m 6" 2 6nstalatie de capacitate mare tatiile de biogaz de mare capacitate au fost proiectate de colectivul )nstitutului de tudii si Proiectari de Constructii pentru Agricultura si )ndustria Alimentara !) PCA)A" pe baza tehnologiei stabilite de un colectiv de cercetare din cadrul )nstitutului de Chimie Alimentara !).C.A.". tatia pilot de tip semiindustrial de producere a biogazului din dejectii de porc a intrat in functiune la tatiunea Centrala de Cercetari pentru Cresterea Porcilor Peria, actuala -om uin5est !in prezent nefunctionala". tatia, cu o capacitate de 1:+ m 6 a fost dimensionata sa prelucreze dejectiile de la 1+++ porci. /lu(ul tehnologic adoptat este prezentat schematic in figura 1.*.

* 1 4 6 0 1

, :

/ig. 1.* /lu(ul tehnologic al statiei de biogaz de la Peris 1 tatie de pompare8 4 $ecantor gravitational8 6 )ngrosator de namol8 0 tatie de distributie a namolului8 1 -eactor de fermentare anaeroba8 * Ape uzate8 , <iogaz8 : Namol fermentat. $ejectiile de porc, evacuate hidraulic din adaposturi, sunt prelucrate in cadrul statiei de epurare a apelor reziduale din comple(. Namolul porcin, separat prin decantare mecanica, serveste ca materie prima pentru obtinerea biogazului. Namolul brut decantat are un continut de 6C0 s.u., care dupa ingrosare ajunge la 1C,,0. s.u. Continutul de materie organica din namolul ingrosat este de :+ C :,.. /ermentarea anaeroba elimina treapta biologica de epurare a namolului, cu economisirea aferenta de energie conventionala. <iogazul obtinut este folosit ca sursa de combustibil in statia de epurare a apelor reziduale, iar e(cedentul poate fi utilizat ca sursa de energie in comple(ul de crestere a animalelor, pentru actionarea motoarelor de la intreprinderi invecinate sau imbuteliat sub presiune. tatia de biogaz de la )ntreprinderea de ere Adunatii Copaceni, judetul #iurgiu. )ncadrata deasemenea intr-o statie de epurare a apelor reziduale, statia are doua fermentatoare cu o capacitate de 0++ m6 fiecare si este alimentata cu namol de porcine. Cantitatea de biogaz produsa intr-un an echivaleaza cu 110 tone de combustibil conventional. <iogazul este folosit in centrala termica. tatia de biogaz de la .C.P.C.P. %arja judetul Arges face parte dintr-o serie de statii proiectate de ). .P.C.A.).A. <ucuresti care au fost construite la mai multe intreprinderi de crestere a porcilor, ele fiind similare din punct de vedere al constructiei si tehnologiei de functionare, unele deosebiri fiind determinate de conditiile concrete, particulare de la fiecare beneficiar. Asemenea statii au mai fost puse in functiune la )ntreprinderea de Cresterea si )ndustrializarea Porcinelor -oman, .C.P.C.P. Avrig, ).A. . ?et-%zun judetul %radea. )n principiu o astfel de statie consta dintr-un decantor primar, o statie de pompare a namolului, un ingrosator de namol, o statie de distributie a namolului ingrosat, doua fermentatoare de ,1+ m6 fiecare, un gazometru de 1++ m6 si o centrala termica. )n figura 1., se prezinta schema flu(ului tehnologic al statiei, in care se evidentiaza urmatoarele parti componente principale& 1. ingrosator de namol8 4. fermentatoare8 6. statie de distributie a namolului8 0. gazometru8 1. centrala termica8 *. grup electric8 ,. statie compresoare8 :. vas tampon8 a. conducta namol primar8 b. namol ingrosat8 c. conducta golire8 d. namol fermentat8 e. conducta golire8 f. agent termic. /unctionarea statiei

Namolul primar pompat de la decantorul primar al statiei de epurare este adus la ingrosatorul de namol unde se stabileste procentul de substanta uscata la valoarea prescrisa pentru functionarea fermentatorului. $in ingrosator namolul este transportat la statia de distributie, de unde este repartizat in functie de necesitati la cele doua fermentatoare. <iogazul produs este preluat de la partea superioara a fermentatorului si introdus in gazometru unde se acumuleaza la presiune constanta.

/ig. 1., chema statiei de mare capacitate tip ). .P.C.A.).A. $e la gazometru, biogazul este trimis in functie de necesitati la& centrala termica a statiei de biogaz unde este consumat pentru producerea de agent termic necesar mentinerii temperaturii optime a materialului introdus in fermentatoare8 grupul generator de energie electrica8 statia de compresoare in vederea imbutelierii8 centrala termica a comple(ului pentru producerea de apa calda si agent termic de incalzire. Namolul fermentat este transportat la platforma de namol unde se usuca si se foloseste ca ingrasamant. 1.*.4 . )nstala[ii de biogaz utilizate in alte tari CK)NA pecific pentru aceasta tara este raspandirea pe scara mare a tehnologiilor neindustriale de producere a biogazului. Astfel, e(ista milioane de instalatii simple, de capacitate mica, la nivel familial, amplasate in special in mediul rural. Puterea calorica a biogazului generat este de 41.+++ 46.+++ 9J3m6. >stimandu-se la +,4 +,6 m63persoana si zi cantitatea de gaz necesara pentru prepararea hranei si iluminat rezulta ca fermentatoarele cu capacitati de pana la 14 m 6 pot asigura necesitatile unei familii de 1 * persoane. Productia de la fermentatoarele de 1+ si 1++ m6 poate fi folosita si la alimentarea motoarelor sau incalzirea apei menajere. )n mod frecvent cand cerintele depasesc capacitatea de productie a unui fermentator se leaga mai multe in paralel. )n figura 1.: este prezentata schema unui fermentator cilindric tipic. Pentru constructie se folosesc materiale traditionale locale !pietris, gresie, caramizi, argila, var" ciment si beton, otelul fiind in proportie foarte mica.

/ig. 1.: chema unui fermentator cilindric 1 fermentator8 4 conducta de alimentare8 6 groapa de efluent8 0 tub de gaz8 1 evacuare efluent.

Prin amplasarea sub nivelul solului si acoperirea clopotului cu pamant, se reduc pierderile de caldura si se mentine constanta temperatura necesara procesului. 5A5>?> 2N)5> A?> A=>-)C)) Sisteme de fermentare cu alimentare continua4 Acest sistem include un tanc pentru prefermentarea dejectiilor, echipamentul pentru manipularea fluidului si fermentatorul. 5ancul de prefermentare se dimensioneaza pentru a retine cantitatea de dejectii generate in circa 4 zile la o ferma zootehnica. >ste construit din beton armat, de forma paralelipipedica si amplasat sub nivelul solului. )n figura 1.7 se prezinta schema tehnologica a unui sistem de fermentare cu alimentare continua. % singura pompa asigura atat alimentarea fermentatorului din tancul de prefermentare precum si evacuarea reziduului din fermentator prin robinetii - 1 si -4.

/ig. 1.7 chema tehnologica a unui sistem de fermentare cu alimentare continua )n figura 1.1+ este prezentata schema unui fermentator cu alimentare continua de capacitate medie !PennsPlvania". $e retinut modul de agitare al fluidului din fermentator prin recircularea unei parti din biogaz, precum si sistemul de izolare.

/ig. 1.1+ chema unui fermentator cu alimentare continua, de capacitate medie !PennsPlvania"

1 alimentator8 4 compresor de biogaz8 6 acoperis otel galvanizat8 0 izolatie8 1 siloz de beton $ F * m, K F 1 m8 * transportor de namol8 , sursa de caldura8 : fermentator. Sisteme de fermentare cu alimentare in sarje alternative4 chema tehnologica a unui astfel de sistem este prezentata in figura 1.11. Acest sistem are fermentatorul format din doua compartimente de forma semicilindrica despartite de un perete separator vertical, central. )n prima jumatate a timpului de retentie !de e(emplu 1+ zile" unul din compartimente este alimentat zilnic cu dejectii. )n urmatoarele 1+ zile, alimentarea inceteza in acest compartiment, dejectiile semilichide fiind lasate sa fermenteze ca intr-un sistem cu alimentare discontinua. Concomitent incepe alimentarea celui de al doilea compartiment. Alimentarea fermentarea evacuarea se repeta ciclic, cu alternarea fazelor intre cele doua compartimente. ?egatura celor doua compartimente cu pompa se face prin intermediul robinetelor - 6 si -0.

/ig. 1.11 chema unei instalatii de fermentare anaeroba cu alimentare in sarje alternative + Sistem de fermentare in structura lagunara cu alimentare in flux de tip piston4 istemul este constituit dintr-un tanc de prefermentare, un fermentator lagunar cu flu( de tip piston si un tanc de prefermentare, amplasate sub nivelul solului !fig. 1.14". 5ancul de prefermentare are o capacitate de retinere pentru doua zile si alimenteaza fermentatorul prin dislocare gravitationala a dejectiilor semilichide din interiorul acestuia. Peretii laterali si podeaua sunt din pamant captusit cu argila, iar cei ai fermentatorului propriu-zis sunt din beton armat. Peretii fermentatorului sunt mai scurti, lasand la baza un spatiu suficient pentru a permite alimentarea si evacuarea fluidului din reactor. )nvelisul este fi(at, dar fle(ibil, incluzand o folie izolanta din material plastic, intarita. >a este prinsa dealungul peretilor reactorului. /ermentatorul lucreaza la 41C, regimul termic fiind asigurat prin introducerea de apa calda in mai multe puncte din fermentator, aceasta asigurand si dilutia dejectiilor.

/ig. 1.14 chema unui sistem de fermentare cu alimentare in flu( de tip piston CANA$A )n Canada primele instalatii demonstrative de producere a biogazului, avand o capacitate medie, au fost puse in functiune dupa 17,:. )n figura 1.16 este prezentata schema unei instalatii de biogaz proiectata de <iomass >nergP )nstitute din =anitoba. >a functioneaza in regim continuu. $ejectiile cad prin podeaua cu gratar a grajdului intr-un sant adanc si ingust, unde se colecteaza si de unde sunt dirijate cu jet de apa spre fermentator.

/ig. 1.16 chema unei instalatii prototip cu alimentare continuua !Canada" istemul de alimentare functioneaza astfel incat sa nu se produca scapari de gaze in grajd. Pe masura ce tancul de fermentare este incaract cu dejectii, efluentul se scurge spre o laguna. Namolul care se acumuleaza la fundul fermentatorului este indepartat cu o pompa de vid obisnuita. $ejectiile fermentate stocate in laguna sunt folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole. 5ancul de fermentare este din beton armat si are o forma cilindrica cu o baza conica. Are un capac fi(, prevazut cu o supapa de siguranta si o gura de acces. Acoperisul fermentatorului si peretii lui sunt izolati termic cu straturi de 1+ respectiv 1 cm de poliuretan si acoperite apoi cu un strat de placaj de +,+1 m tratat sub presiune. Capacitatea tancului se determina functie de volumul zilnic al dejectiilor si de timpul de retentie necesar pentru obtinerea unui randament ridicat al biogazului la temperatura de 61 C. istemul de incalzire consta dintr-un boiler, un schimbator de caldura si echipamentul necesar pentru mentinerea temperaturii constante in fermentator chiar in cazul in care temperatura mediului e(terior atinge - 4+ C. )ncalzirea apei se face cu biogaz sau, in caz de nevoie cu propan. %mogenizarea dejectiilor din fermentator se face prin recircularea biogazului cu ajutorul unui sistem format dintr-o pompa si un sistem de tevi de polietilena. <iogazul rezultat prin fermentare anaeroba este condus la instalatia de purificare de vapori de apa si hidrogen sulfurat si apoi la unitatea de stocaj la presiune joasa, urmand a fi folosit pentru incalzire sau pentru obtinere de energie electrica. AN#?)A )n 17:1 functionau in Anglia sase instalatii de producere a biogazului din dejectii de animale cu capacitati ale fermentatoarelor de 46 0++ m6. $intre acestea, cea proiectata de <ritish Anaerobic and <iomass Association se remarca prin simplitatea conceptiei !fig. 1.10". /ermentatorul, avand o capacitate de 66, m6 este amplasat intr-o escavatie de pamant si are acoperisul format din cupole modulare. /iecare cupola, de * 4 m, este angrenata de celelalte cupole prin intermediul unor prese de beton in forma de 5. )n ansamblu, ele se constituie intr-un clopot plutitor. Presele de beton asigura si greutatea necesara pentru comprimarea gazului sub cupole, unde el se acumuleaza ca intr-un gazometru. /ermentatorul este alimentat cu dejectii diluate avand un continut de substanta uscata de 1+ 14.. ub fiecare cupola se gasesc sisteme adecvate pentru agitarea fluidului, care s-au dovedit eficiente pentru combaterea formarii crustei, precum si posibilitati de inoculare cu metanobacterii active a dejectiilor proaspete. $ejectiile fermentate sunt evacuate prin pompare in lagune. >le sunt aplicate pe terenurile agricole in timpul verii. <iogazul, inmagazinat sub cupole este trecut printr-un filtru de apa pentru indepartarea hidrogenului sulfurat si a altor substante. <iogazul se foloseste pentru incalzirea fermei, pentru producerea de apa calda si pentru producerea de electricitate.

/ig. 1.10 chema unui fermentator de tip lagunar cu cupole mobile !Anglia"

1 intrarea dejectiilor semilichide8 4 evacuarea dejectiilor fermentate prin pompare8 6 schimbator de caldura8 0 panouri de incalzire a fermentatorului8 1 sisteme de agitare a fluidului8 * inmagazinarea biogazului8 , conducta de evacuare biogaz8 : izolatie. 1.*. Aspecte privind reciclarea deseurilor organice prin fermentare anaeroba in secolul __) Problema utilizarii tehnologiilor de fermentare anaeroba a dejectiilor de animale a revenit in actualitate spre sfarsitul secolului __, la inceputul secolului __) preocuparile in aceasta directie intensificandu-se in majoritatea tarilor. Aceste tehnologii ofera solutii pentru prelucrarea reziduurilor din fermele agricole si zootehnice cu efecte benefice asupra protectiei mediului pe de o parte, dar contribuie si la obtinerea unor beneficii materiale rezultate din utilizarea produselor finale !in principal a biogazului" cu efecte asupra scaderii cheltuielilor si cresterea veniturilor fermelor. )nasprirea cerintelor privind protejarea mediului inconjurator prin prelucrarea corespunzatoare a reziduurilor in general si a celor provenite din agricultura si zootehnie in particular, cuprinse in legislatia fiecarei tari si mai ales in cea a organizatiilor regionale precum si preocuparile tot mai frecvente pentru gasirea unor surse alternative de energie, au determinat si cresterea preocuparilor pentru punerea in functiune a unor instalatii pentru producerea biogazului prin fermentarea anaeroba a reziduurilor organice din fermele zootehnice. )n continuare se prezinta unele aspecte privind aceste preocupari in unele state dezvoltate din A=>-)CA si >2-%PA. )n tatele 2nite ale Americii, la inceputul anilor 4+++ in statele din zona =arilor ?acuri& )linois, )ndiana, )o\a, =ichigan, %hia, binsconsin au luat o amploare deosebita utilizarea fermentatoarelor anaerobe in ferme zootehnice avand ca obiect cresterea vacilor de lapte, a porcilor ai chiar a pasarilor. )n 4++4 erau operationale circa 11 statii, un numar similar fiind in constructie sau in probe tehnologice !stadiu de finalizare". )n toate aceste ferme biogazul este utilizat pentru generarea de electricitate si pentru producerea de energie termica utilizata pentru incalzirea apei si a incintelor sau uscarea unor materiale. )n tabelul 1.0 sunt prezentate principalele ferme din tatele =arilor ?acuri care utilizeaza statii de fermentare anaeroba a dejectiilor de animale. 5abelul 1.0 Principalele ferme din zona =arilor ?acuri care utilizeaza statii de biogaz Numele fermei tatul Animale Numar 5emp. de Acoperisul fermentare gazometrului Kerrema $airP )b 'aci lapte 6,1+ =ezofila /i( Ne\ Korizons $airP )? 'aci lapte 4+++ =ezofila /le(ibil Northen Plains $airP =N 'aci lapte 6+++ =ezofila /le(ibil Cra\ord farm )A Porci 4:++ =ezofila /le(ibil $ouble $airP b) 'aci lapte ,6+ =ezofila /i( /utura $airP )A 'aci lapte ,1+ =ezofila /i( Northeast )ACC /arm )A 'aci lapte 11+ =ezofila /i( tenal /arm b) 'aci lapte 14++ =ezofila /le(ibil 5inedale /arms b) 'aci lapte 40++ 5ermofila 5inut secret 5ep $ec9 Kolsteins )A 'aci lapte ,++ =ezofila /i( bholesome $airP b) 'aci lapte 6+++ =ezofila /i( Ape( Por9 )? Porci :6++ =ezofila /lotant <ald\in $airP b) 'aci lapte 11++ Psihofila /lotant <ell /arms )A Porci 1+++ =ezofila /le(ibil >merald $airP b) 'aci lapte 1*++ Psihofila /lotant /aingro\e /arms =) 'aci lapte 1++ =ezofila /i( #ordondale /arms b) 'aci lapte :++ =ezofila /i( Kaubenschild /arms =N 'aci lapte 7++ =ezofila /lotant =aple ?eaf /arms b) -ate 1++.+++ =ezofila /i( e vor detalia in continuare unele aspecte privind constructia si functionarea unora dintre aceste statii. Statia Cra75ord , Ne*ada8 Io7a /erma are o capacitate de 6+++ capete de porci, dar efectivul mediu este de 4:++ capete. Aceasta populatie ZgenereazaR circa 1, m 6 de dejectii zilnic, ceea ce impreuna cu apa necesara conduce la o incarcare a fermentatorului cu 11+ m 6 pe zi. $ejectiile cad prin gratarul ce constituie podeaua grajdului intr-un bazin de colectare cu apa reciclata de unde sunt pompate in fermentator impreuna cu apa, ajungandu-se la o concentratie de materie uscata de apro(imativ 4.. /ermentatorul, proiectat de 2niversitatea )o\a si /o( >ngineering, este un reactor anaerobic secvential in sarje. -ezervorul cilindric, cu diametrul de 11,40 m este acoperit cu un capac e(tensibil sub care se colecteaza gazul !gazometru". 'olumul fermentatorului este de circa *41 m6 si este proiectat pentru un timp de retentie de 11 zile. $upa fermentare, fiecare sarja este introdusa intr-un compartiment de sedimentare cu un volum de 71 m 6, unde timp de 6+ minute are loc decantarea. Partea de la suprafata sarjei este introdusa intr-un rezervor pentru aerare timp de 11 minute, proces care are ca rezultat indepartarea amoniacului si corectarea pK-ului. $upa aerare, faza lichida este introdusa in compartimentele de sub podeaua adapostului animalelor pentru a fi utilizata la transportarea si diluarea dejectiilor. $atorita acestei reciclari are loc si o reciclare a unor bacterii. Partea grosiera, din partea inferioara a compartimentului de decantare este depozitata intr-o laguna pana la utilizarea ca ingrasamant. -eactorul este conceput pentru a lucra in gama de temperaturi mezofilice cu un minim admis de 4,LC si optim de 6+LC. ?a o functionare continua fermentatorul a produs intre 111+ m 6 si 14,1 m6 de biogaz zilnic. <iogazul rezultat, cu un continut de metan de ,0. alimenteaza un boiler care incalzeste apa pentru fermentator si asigura energia termica necesara incalzirii cladirii. Costurile totale indica suma de 47+ +++ 2 $. -au mai primit de la tatul )o\a 6+ +++ 2 $ pentru cercetari privind sistemul de fermentator secvential in sarje, suma care nu este inclusa in cost. istemul a redus masiv mirosurile fata de depozitarea libera a dejectiilor utilizata anterior. Conform testelor efectuate se apreciaza un grad de reducere a mirosurilor de circa :+.. Proprietarul mentioneaza deasemenea producerea de propilen glPcol si eliminarea unor costuri de incalzire fara a mentiona insa sume de bani. )n figura 1.11 se prezinta schema de functionare a instalatiei de biogaz C-Ab/%-$ )%bA, preluata dupa $r. hih bu ung de la )o\a tate 2niversitP. Principalele parti componente ale instalatiei sunt& compartimente inchise, pentru colectarea dejectiilor, situate sub podeaua adaposturilor8 reactor anaerobic secvential, in sarje8 cazan termic functionand cu biogaz8 rezervor de decantare8 rezervor de aerare8 rezervor de depozitare a materialului fermentat !grosier"8 a. biogaz8 b. agent termic8 c. sarja fermentata8 d. /osa apoasa8 e. /osa grosiera8 f. /osa apoasa aerata cu continut de bacterii metanogene.

/ig. 1.11 chema functionala a statiei de biogaz Cra\ford )o\a Instalatia de la 5er2a Ape9 , Por: , Rio8 Ilinois /erma are un efectiv obisnuit de : 6++ capete porci. /ermentatorul este produs de -C= $igesters si este o laguna in pamant, acoperita si incalzita. 'olumul lagunei este de circa 6 +++ m 6 si poate colecta dejectiile produse in 1: 4+ zile. )n vara anului 177: fermentatorul produce circa 1+++ m6 de biogaz pe zi. <iogazul produs este utilizat pentru alimentarea unui boiler care are ca scop unic incalzirea fermentatorului. =aterialul fermentat este administrat pe terenuri agricole cultivate prin rotatie cu porumb si soia. Costul fermentatorului este de ** ,++ 2 $ iar echipamentul pentru circulatia gazului si boilerul au o valoare de :1 *++ 2 $ ceea ce inseamna un cost total de 114 6++ 2 $. Costurile de intretinere sunt sub 1+++ 2 $ anual. Principalul beneficiu al instalatiei consta in controlul mirosurilor care nu au mai deranjat vecinii, fermentatorul fiind autorizat de organismul federal de mediu. Statia 'ell #ar2s8 T6a;er % Io7a /erma <ell /arms are un efectiv de 1 +++ scroafe gestante care genereaza apro(imativ :+ m 6 de dejectii pe zi, din care *4 m6 sunt introdusi in fermentator. Continutul de materie uscata este de 0.. /ermentatorul, proiectat de -C= $igesters, este de tip laguna, incalzit, acoperit cu un invelis e(tensibil din vinil. )n fermentator sunt plasate doua amestecatoare care sunt puse in functiune de doua ori pe zi. Capacitatea fermentatorului este de 4 *1+ m6, timpul de retentie fiind de 4+ zile iar temperatura de operare este de 6, - 6:LC. /ermentatorul genereaza zilnic :1+ m6 de gaz. <iogazul generat, cu un continut de metan de *1., alimenteaza un set motor-generator de :+ 9b care produce zilnic in medie 1+7+ 9bh. )n anul 4+++ s-au raportat economii la factura de electricitate de circa 0+ +++ 2 $. Caldura recuperata din instalatia de racire a motorului este folosita pentru incalzirea fermentatorului. Costul total al instalatiei este estimat la 1,* +++ 2 $ din care apro(imativ 1+. au provenit din subventii primite de la $epartamentul de -esurse Naturale )o\a, $epartamentul de $ezvoltare >conomica si erviciul de Conservare a -esurselor Naturale din $epartamentul Agriculturii a 2A. )n IRLANDA, la 'AL$TO'IN, functioneaza din 4+++ o instalatie de fermentare anaeroba care utilizeaza dejectii semilichide colectate de la fermele din imprejurimi, impreuna cu reziduuri menajere si din industria alimentara aduse de la $ublin Wi Cor9. <iogazul produs este utilizat ca si combustibil pentru sistemul local de incalzire, de capacitate relativ redusa. Produsele de fermentare sunt returnate fermierilor si utilizate ca fertilizatori !ingrasamant" sau pentru ameliorarea solului. Proiectul, avand ca obiectiv satisfacerea cerintelor de energie termica pentru o comunitate de dimensiuni reduse, dar si imbunatatirea conditiilor de mediu a fost finantat in faza initiala printr-un Program de $ezvoltare -urala iar in a doua faza prin Programul >uropean Z?eader Programme ))R. % donatie a venit si din partea unei organizatii europene care sustine crearea de locuri de munca pentru persoane cu handicap. Pentru popularizarea proiectului, fondurile de diseminare a informatiilor, inclusiv prin desfasurarea unui seminar la fata locului, au fost acordate de programul 2> ZAltenerR. )nstalatia este compusa din doua fermentatoare care opereaza in serie. Primul consta dintr-un reactor orizontal din otel, cu volumul de 11+ m6 in care se introduc la una din e(tremitati resturile alimentare amestecate cu dejectii semilichide pentru fluidizare. =aterialul este deplasat cu un amestecator de tip transportor elicoidal cu viteza mica de rotatie, ajungand la punctul de descarcare dupa apro(imativ 4+ de zile. Continutul este mentinut la o temperatura de 11C ceea ce conduce la distrugerea germenilor patogeni si a parazitilor, noile reglementari impunand o faza de pre-tratare a resturilor alimentare care consta din incalzirea pentru sterilizarea completa. =aterialul partial fermentat este evacuat din primul fermentator impreuna cu fractiile nefermentate si pompat in al doilea fermentator. Acesta este un rezervor de 01+ m6 acoperit cu o membrana fle(ibila dubla care are rol de gazometru pentru acumularea gazului si compenseaza fluctuatiile care apar in productia de gaz si consumul acestuia. )n acest rezervor fermentarea are loc la 6, C timp de 6+ zile. =aterialul care este evacuat din al doilea rezervor este separat intr-o faza lichida si una solida. ?ichidul este returnat fermierilor fara a se percepe vreun pret si este utilizat de catre acestia pentru fertilizare. /aza solida este compactata, deshidratata si comercializata ca ameliorator fara turba pentru soluri. =ateria prima supusa fermentarii consta din dejectii semilichide colectate gratuit de la fermele locale in cantitate de apro(imativ 10 tone3zi si resturi alimentare provenite din deseuri menajere in cantitate de * : tone3zi. Periodic este colectata si supusa fermentarii si apa reziduala din sistemul public. Productia de biogaz este estimata la *++ m 6 pe zi. Acesta este utilizat pentru functionarea unui boiler de 4++ 9b pentru incalzirea apei necesare retelei locale de termoficare si a unui boiler de :1 9b care incalzeste apa destinata mentinerii temperaturii prescrise a fermentatorului. )n statie este instalat si un motor termic alimentat cu gaz care antreneaza un generator de 1+1 9'A care functioneaza cand necesitatile retelei de termoficare o permit sau in situatii de urgenta. Continutul de energie al biogazului produs este de 1+++ #J3an. $in aceasta circa 1++ #J reprezinta pierderi iar 4+++ #J se consuma pentru incalzirea fermentatorului. -ezulta o productie neta de 41++ #J pe an, care folosita in reteaua locala de incalzire inlocuieste circa 11 +++ litri de gazolina care prin ardere ar degaja in atmosfera 1*1 tone dio(id de carbon pe an. $istrugerea germenilor patogeni si a parazitilor reduce riscul raspandirii bolilor intre animale sau de la animale la oameni. ?ichidul de fermentare are un continut de substanta solida mai mic de 6. si este usor de imprastiat pe sol. Continand cea mai mare parte din azotul, fosforul si potasiul dejectiilor brute, se absoarbe rapid in sol, cu riscuri minime de a fi spalat de ape. Acest lichid este practic lipsit de miros, evitand astfel neplacerile care apar din acest punct de vedere la administrarea balegarului neprelucrat. Personalul de deservire este format din patru persoane angajate permanent care opereaza si intretin instalatia. )n POLONIA -egiunea POMERANIA, procesul de utilizare a biogazului a debutat la mijlocul anilor T7+, sisitemele fiind dezvoltate in special de companii locale, cu tehnologie poloneza si cu sustinere din partea autoritatilor locale si a fondurilor regionale si nationale de protectie a mediului, N25>O uedia si Agentia pentru >nergie din $anemarca finantand de asemenea aceste proiecte. )n 4++6 functionau in regiune 6 uzine pentru generarea electricitatii pe baza de biogaz cu o putere instalata totala de +,: =b. >(tinderea instalatiilor pentru obtinerea biogazului este inca limitata de necunoasterea oportunitatilor pe care biogazul le poate oferi si de

greutatile intampinate la obtinerea suportului financiar pe proiecte avand ca tema biogazul in agriculturX de catre fermieri. unt planificate actiuni continui pentru cresterea interesului fata de acest domeniu& cursuri de instruire, \or9shopuri, e(cursii de studiu, pentru disiminarea 9no\-ho\-ului legat de cele mai bune practici si pentru promovarea folosirii biogazului in regiune. Pe termen scurt !4++1 4++*" se prevede cresterea puterii instalate in statii de biogaz la 0 1 =b. Astfel in comuna Ooczala se construieste o statie pilot pentru generarea de biogaz din dejectii de animale si alte reziduuri organice industriale. Pe termen mediu !pana in 4+1+" e(ista in continuare perspective foarte bune pentru cresterea utilizarii biogazului generat prin fermentarea materialului provenit din instalatiile de tratare a apelor reziduale oraseneati precum si a celui provenit din fermele cu e(ploatare intensiva din agricultura, pe fondul sporirii restrictiilor referitoare la protectia mediului. )n "ERMANIA biogazul reprezinta un domeniu in continua crestere economica si cunoaste o e(tindere considerabila de cand a fost adoptata legea prioritara privind energiile alternative. )n vreme ce in anii T7+ e(istau sub 4++ instalatii de producere a biogazului in toata #ermania, in 4++6 numarul acestora a crescut spectaculos. Puterea medie a acestor instalatii a crescut de la ,+ 9b la 66+ 9b. >(emplu, in <randenburg functionau 44 instalatii cu puteri intre 4++ si 14++ 9b. Costul specific mediu al acestor instalatii este de 0+++ >39b. $atorita noilor tarife adoptate de parlamentul german in 4+.+0.4++0 se asteapta o crestere a acestui sector. Astfel, uzinele care folosesc biogazul pentru producerea energiei electrice vor primi subventii cuprinse intre :,0 si 7,7 eurocenti39bh in functie de puterea instalata. $intre companiile germane specializate in proiectarea, constructia, intretinerea si acordarea de consultanta in domeniul statiilor de biogaz mentionam& 1 /-ANB >) >?> ` K%N> #mbK * >N') 5>C <)%#A #=<K , K> > 2=b>?5 : <)%#A N%-$ #=<K /irma >) >?> ` K%N> #mbK, cu o traditie de peste 1++ ani a construir in 4++6 in 2N#A-)A langa NPirabator pentru firma <ator-5rade 9ft, cea mai mare fabrica de biogaz din lume la acea data. 'aloarea totala a investitiei !inclusiv dobanzi, asigurari etc." este de , milioane euro, estimandu-se o perioada de amortizare de 0 ani. )nstalatia, de capacitate foarte mare, functioneaza in regim combinat mezofil, la 6,LC si termofil, la 11LC. Numarul total al fermentatoarelor este de 14, dintre care * mezofile, avand o capacitate totala de ,*64 m 6 si * termofile, cu o capacitate totala de 714+ m 6. /abrica poate prelucra 0++ m6 deseuri organice pe zi ceea ce inseamna o capacitate anuala de prelucrare de 10* +++ m6. )n cazul functionarii la capacitate totala, uzina furnizeaza o putere electrica de 4,41 =\e si o putere termica de 6,11 =bt. $in energia termica produsa 4+. este folosita pentru incalzirea fermentatoarelor iar din cea electrica 4. este folosita pentru functionarea instalatiei. -estul de energie termica si electrica este disponibila pentru consumul propriu sau pentru vanzare catre distribuitori. DANEMARCA este tara cu cea mai vasta e(perienta in folosirea pe scara larga a instalatiilor de fermentare anaeroba, ocupand primul loc in >uropa in constructia de uzine de biogaz. )n prezent sunt operationale un numXr foarte mare de uzine de dimensiuni mari care prelucreaza materii prime din ferme, reziduuri organice industriale si deseuri menajere, producand caldura si electricitate. 2nul din instrumentele cheie pentru incurajarea dezvoltarii acestei tehnologii il constituie Zgreen pricingR prin care li se permite producatorilor de electricitate din biogaz sa vanda produsul la un pret mai mare decat cel normal. 1.*. %portunitati oferite de tehnologia de reciclare a deseurilor organice prin fermentare anaeroba 5ehnologia de reciclare a deseurilor organice prin fermentare anaeroba permite realizarea simultana a doua obiective& - protejarea mediului8 - obtinerea de profituri prin valorificarea produselor finale. Actualele tehnologii de gospodarire a deseurilor organice din agricultura, zootehnie, industria alimentara si statiile de epurare a apelor uzate orasenesti prevad depozitarea in bazine din beton, rezervoare si alte structuri proiectate pentru a corespunde cerintelor si regulilor de protectie a mediului si reprezinta un cost necesar. 5ehnologia de obtinere a biogazului prin fermentare anaeroba poate conduce la o eficientizare a costurilor in conditii ecologice, in raport cu tehnologiile clasice. >a reprezinta un instrument al managementului gestiunii deseurilor organice prin care se obtin, pe de o parte, biogazul, care poate fi folosit pentru obtinerea de energie iar pe de alta parte bioproduse rezultate in urma fermentarii, stabile din punct de vedere biologic, care pot fi utilizate in diverse moduri in functie de nevoile locale. () Protectia 2ediului Principalele elemente care sustin contributia fermentarii anaerobe la protejarea mediului sunt& a" -educerea mirosurilor& istemul de obtinere si valorificare a biogazului prin fermentare anaeroba conduce implicit la reducerea mirosurilor agresive care se degaja in cazul depozitarii improprii a deseurilor organice, materia reziduala fermentata fiind slab mirositoare. Prin tehnologia e(pusa, mirosurile, care deterioreaza calitatea aerului si deranjeaza comunitatile umane sunt reduse foarte mult deoarece acizii organici volatili, sursa mirosurilor, sunt consumati in procesul de fermentare de catre bacteriile anaerobe. b" -educerea poluarii apelor si solului& =ateria reziduala fermentata este un produs preponderent lichid, mai omogen si mai controlabil decat deseurile netratate. Prin fermentare anaeroba cea mai mare parte a azotului organic se transforma in azot anorganic, usor asimilat de catre plante, ceea ce confera acestei materii calitati foarte bune de fertilizator. $easemenea, proprietatile fizice ale materiei fermentate inlesnesc manipularea si administrarea pe sol. =anevrat corespunzator, lichidul de fermentare reduce simtitor posibilitatile de poluare a apelor si terenurilor. c" -educerea germenilor patogeni& /ermentatoarele incalzite reduc drastic populatiile patogene in cateva zile. 5ancurile de fermentare izoleaza bacteriile care mor inainte de depozitare sau administrare pe sol. -educerea poluarii aerului si a poluarii sonore 2n alt aspect care demonstreaza contributia acestei tehnologii la protejarea mediului se refera la utilizarea biogazului in calitate de combustibil pentru motoarele autovehiculelor de transport local. )n multe tari, biogazul este privit ca o alternativa la combustibilii clasici, foarte atragatoare din punct de vedere ecologic. Nivelul de zgomot generat de motoarele alimentate cu biogaz este in general mai scazut decat in cazul motoarelor $iesel, aspect pozitiv in conte(tul mediului urban. >misiile de gaze arse si fum au un nivel considerabil redus fata de motoarele $iesel, iar emisia de azot este foarte scazuta. +) .alori5icarea produselor 5inale a3 :tilizarea /iogazului& <iogazul produs in fermentator este preluat prin intermediul instalatiei de manipulare si transportat la utilizator. )nstalatiile de manipulare includ& retele de tevi, pompe pentru gaz, debitmetru, regulatoare de presiune si drenaje pentru condensul care apare ca rezultat al condensarii vaporilor de apa din gaz datorita racirii acestuia. )n unele situatii este necesara o instalatie pentru purificarea gazului de compusi corozivi cum ar fi hidrogenul sulfurat. <iogazul este un gaz combustibil cu un continut mediu de energie de 414++ <tu3m 6 pana la 4:41+ <tu3m6 care poate fi folosit pentru generare de electricitate, pentru alimentarea motoarelor vehiculelor de transport, drept combustibil pentru boilere, instalatii de incalzire sau refrigerare, sau poate fi utilizat direct pentru masinile de gatit sau iluminare. % generarea de electricitate& istemul consta dintr-un motor cu ardere interna alimentat cu biogaz, cuplat cu un alternator care furnizeaza energie electrica. e utilizeazX motoare cu putere de pcnX la 1+ =b. -andamentul conversiei in energie electrica este de 41. in cazul utilizarii motoarelor cu puteri pana la 4++ 9b, putand ajunge pana la 6:. in cazul utilizarii motoarelor cu puteri mai mari. )n ultimul timp a luat amploare conceptul de generare a energiei electrice concomitent cu producerea si utilizarea caldurii !CKP". 5ehnologiile CKP vizeaza

recuperarea caldurii din gazele de ardere si din sistemul de racire al motoarelor care antreneaza generatorul de energie electrica. Combinand recuperarea caldurii prin generarea de abur si apa fierbinte cu generarea de electricitate, randamentul total poate ajunge la :+ :1.. >nergia electrica generata poate fi intrebuintata in unitatea producatoare a biogazului sau poate fi comercializata in reteaua electrica locala. $ezvoltarea tehnologica si subventiile guvernamentale pentru generarea ecologica a energiea electrice sunt in continua crestere in multe state ale lumii. Productia combinata de caldura si energie electrica este adecvata aplicatiilor la scara mica, instala[iile CKP alimentate cu biogaz reprezentand o alternativa la variantele clasice. Aceasta tehnologie relativ noua, a atins pragul comercializarii si poate inlocui boilerele conventionale in comunitati, producand atat electricitate cat si caldura. % ali2entarea auto*e6iculelor de transport& <iogazul, din care se elimina dio(idul de carbon, hidrogenul sulfurat si apa este comprimat si folosit ca si combustibil alternativ pentru vehicule de transport. 5ehnica alimentarii cu biogaz este practic identica cu cea utilizata in cazul alimentarii cu gaz natural comprimat. Alimentarea cu gaz presupune fie modificarea unui motor conceput pentru combustibil lichid, fie construirea unui motor special proiectat pentru a functiona cu combustibili gazosi. #azul este stocat in rezervoare cilindrice din otel sau fibra de sticla, sub presiune. $atorita arderii complete a metanului, multi posesori de parcuri auto au raportat economii la costurile de e(ploatare a vehiculelor de 0+ 1+.. % producerea caldurii& <iogazul poate fi folosit direct drept combustibil pentru orice echipament care in mod normal uitilizeaza propan sau gaze naturale, cu mici modificari. <oilerele si instalatiile de incalzire alimentate cu biogaz generaza caldura. $esi nu reprezinta utilizarea cea mai eficienta a gazului, in unele situatii poate constitui o varianta multumitoare. % racire , re5rigerare& /ermele cu vaci de lapte necesita cantitati considerabile de energie pentru refrigerare. 2n procent de 11 6+. din energia consumata de o astfel de ferma este utilizata la racirea laptelui. )nstalatiile de racire cu combustibil gazos sunt disponibile si pot fi utilizate in acest scop. Pentru unele ferme aceasta solutie poate fi cea mai eficienta din punct de vedere al costurilor. %alte posibilitati de utilizare& >(ista si alte posibilitati de folosire a biogazului. 2na din aplicatiile posibile se refera la incalzirea serelor cu instalatii alimentate cu biogaz, dio(idul de carbon rezultat din ardere contribuind la dezvoltarea pdantelor. /3 utilizarea reziduurilor fermentate4 Aplicatiile de succes ale reziduurilor fermentarii anaerobe includ folosirea ca fertilizatori in culturile agricole, ca amendament pentru ameliorarea solurilor si ca adaosuri in acvacultura. $upa evacuarea din fermentator, efluentul poate fi prelucrat prin separare mecanica obtinandu-se o faza solida si o substanta organica lichida denumita in mod curent ZfiltratR. /aza solida, bogata in fibre, are caracteristici fizice similare muschiului de turba, putand fi folosit pentru ameliorarea solului. /aza lichida, o solutie organica stabilizata, are o valoare ridicata ca fertilizator. Aceasta contine combinatii de azot, fosfor si 6 C 0,1. potasiu !in materie uscata" si poate fi imprastiata direct pe terenul cultivabil. Continutul de amoniac al QfiltratuluiR este de pana la de doua ori mai mare decat in gunoiul de grajd depozitat !nefermentat". /ermentarea duce la cresterea gredului de asimilare a azotului, peste valorile uzuale de 6+ C *+., absorbtia fosfatului nu scade, gradul sau de asimilare de 1+. nemodificandu-se, iar carbonatul de potasiu este asimilat in proportie de ,1C1++.. Pentru a preantampina evaporarea amoniacului din compozitia ZfiltratuluiR este necesar ca administrarea acestuia sa se faca prin imprastiere cat mai aproape de sol si optim prin injectarea directa in sol, caz in care riscul de pierdere a amoniacului este e(trem de mic.2tilizarea ingrasamantului natural fermentat ofera avantaje certe in ce priveste cresterea productiilor agricole. Astfel, studii egiptene au aratat ca utilizarea ingrasamantului natural fermentat pe soluri nisipoase a condus la cresterea continua a productiei agricole timp de 41 ani in comparatie cu utilizarea ingrasamantului nefermentat pe acelasi tip de sol. 2n studiu intreprins pe baza datelor din China raporteaza cresteri ale productiei cu * 4+. datorate utilizarii fluidelor fermentate pentru necesarul de elemente nutritive ale culturilor agricole.