Sunteți pe pagina 1din 18

n balada popular "Monastirea Argeului", ideea jertfei era transmis lui Manole n vis : "ca o oapt de sus" care

apare ca o adevrat voce a destinului ce anuleaz voina omului ; spre deosebire de drama lui Lucian laga unde !ert"a apare ca necesitate, ca opiune tragic i aici stareul ogumil e cel care l ndeamn pe Manole s pun capt blestemului, pentru c : "#u"letul unui om cldit n zid ar ine laolalt nc$eieturile lcaului p%n&n veacul veacului'" (Actul ), #cena )* +',easemenea, laga introduce unele persona!e : stareul ogumil, -man care nu e.ist n balada popular' ,easemenea, Ana,(din balad* se trans"orm n dram n Mira' /'Manole din balad, invoc prin divinitate "orele naturii ca s&o mpiedice pe soia sa s a!ung la mnstire(n urma !urm%ntului "cut cu zidarii*, dar n piesa lui laga doar zidarii zidarii se roag ca soiile lor s nu a!ung; Manole se supune neptrunsului' 0'n balad s"%ritul lui Manole era unul e.terior, adic invidia lui 1od , care le impune s zboare, pe c%nd n dram moartea eroului e un gest deliberat' ,ar nu e vorba de o sinucidere, ci de contopirea creatorului cu opera i totodat unirea lui cu "emeia iubit'

2ert"a se realizeaza prin motivul 3!ocului4,introdus de autor pentru a destrama asprimea primitiva si pentru a incadra practica magica a sacri"iciului in dimensiuni mitice' Manole rosteste tragic:4#a nu se mai auda c$inul din zid,,oamne,!ocul a "ost scurt,dar vaietul e lung4'

Mesterul Manole

de Lucian laga

5ersoane: 1oda, Manole,Mira,#taretul ogumil,-aman, 6idarii

Locul actiunii: pe Arges in !os' 7imp mitic romanesc'

Actul )

Actiunea primului act are loc in camara de lucru a Mesterului Manole' Acesta incearca sa gaseasca, cu a!utorul #taretului ogumil, o e.plicatie pentru caderea zidurilor bisericii pe care incercau s&o construiasca' #taretul incearca sa&l convinga pe Manole ca "ortele superioare se impotrivesc cladirii bisericii si ca numai o !ert"a umana ar tine zidurile in picioare'

Mesterul nici nu concepe o asemenea idee, stiind ca una dintre 8ele zece porunci este sa nu ucizi' -aman, un batran prieten al lui Manole, se o"era sa "ie !ert"a necesara, insa Mesterul nu doreste sa auda asemenea ganduri'

,upa plecarea #taretului, apare Mira, sotia lui Manole' Aceasta nu are deloc incredere in ogumil, numindu&l pacatos' 9a crede ca sotul ei nu se mai odi$neste deloc din cauza acestei biserici' Manole se c$inuieste sa construiasca acel lacas de sapte ani, tot atatia de cati este casatorit cu Mira'

8ele doua iubiri ale Mesterului sunt sotia sa si biserica pe care doreste s&o cladeasca' 9l nu intelege de ce cerul i se impotriveste si cauta tot "elul de solutii'

Apar sase dintre cei noua zidari pentru a&l vesti pe Mester de prabusirea noilor ziduri ale bisericii' Acestia sunt de parere ca nici un loc nu este bun pentru constructie, desi masuratorile sunt corecte' :bositi "iind si satui de atatia c$inuri, zidarii vor sa&l abandoneze pe Manole' -aman ii convinge insa sa nu se lepede de Mester si pornesc cu totii la locul tragediei pentru a e.amina "aptele'

Mira ramane acasa, s"atuita "iind de sotul ei, sa se culce'

Actul ))

,imineata devreme, Manole cerceteaza temeliile ruinei' 6idarii sunt convinsi ca nu mai are rost sa incerce, deoarece tot ceea ce ei ridica, noaptea se darama'

5este putin timp se in"atiseaza in "ata lor un sol al domnitorului care&i anunta ca 1oda vrea sa vada biserica ridicata' 6idarii si Manole ii spun solului ca pamantul acesta este bantuit si ca trebuie ales alt loc' #olul spune ca 1oda a c$eltuit mult pentru aceasta biserica care trebuia construita in doi ani' Au trecut sapte ani si nici macar zidul nu este ridicat' Mesterul mai cere o singura sansa si promite ca va ridica biserica in curand; el cere doar trei zile'

,upa plecarea solului, zidarii il intreaba cum a putut "agadui ceva ce le poate cauza moartea' Al saselea zidar vrea sa plece si ceilalti i se alatura' 9i ii cer lui Manole sa porunceasca su"letelor lor sa uite de imaginea bisericutei' Mesterul nu poate sa "aca acest lucru, dar este mai sigur ca oricand ca biserica se va inalta'

Al saselea zidar nu vrea sa mai "ie vra!it de c$ipul bisericii si ii paraseste'

8eilalti zidari raman si ii spun mesterului ca numai printr&o minune vor reusi sa ridice biserica' Manole le spune ca numai printr&o !ert"a de sange vor reusi si printr&o minune de #us sau de 2os'

,upa o lupta psi$ologica cu el insusi, Manole le spune cu un glas ireal ca o viata de om trebuie cledita in zid' ;iinta !ert"ita trebuie sa "ie o sotie, care inca n&a nascut, sora curata sau "iica luminata'

La inceput, mesterii sovaie, dar inteleg ca sacri"iciul este singura solutie si "ac un !uramant: !ert"a va "i prima "emeie care va veni sa&si vada sotul, "ratele sau tatal' Apare si cel

de&al saselea zidar, care nu poate uita biserica'

Actul )))

Actiunea se petrece tot la zidul in ruine, in dimineata celei de&a treia zi, ceruta de Manole ca ragaz' 6idarii sunt palizi si slabiti, in asteptarea primei "emei care va veni'

<ici ei, nici Mesterul nu mai pot dormi noaptea' arbatii se roaga sa nu "ie sotia, sora sau "iica unuia dintre ei sacri"icata' 6idarii, intaratati de cel de&al saselea, cred ca Manole a incalcat !uramantul, anuntand&o pe Mira'

Manole le raspunde ca acest !uramant a "ost "acut pentru ,umnezeu, iar pe 9l nu&l poate insela' )n plus, le spune ca asa cum a impartit totul cu ei pana atunci , asa imparte si su"erinta cu ei' 6idarii nu il cred si vor sa des"aca !uramantul'

Mira soseste cu rasu"larea taiata si cu un suras speriat' ,upa ce a vorbit cu #taretul ogumil si dupa ce a a"lat ca trebuie "acuta o !ert"a umana, pentru a inalta biserica, su"letul Mirei a "ost cuprins de neliniste si a venit in graba sa opreasca o asemnea nebunie'

#otul ei este inlemnit si vrea s&o "aca sa plece, dar zidarii ii amintesc de !uramant si nu ii dau voie Mirei sa plece' ;emeia este decisa sa nu&i lase sa omoare pe cineva si ii incredinteaza ca oricare ar "i !uramantul lor, ea ii dezleaga' Mesterul o linisteste, spunandu&i

ca nu au zidit pe nimeni si ca in cateva zile biserica va "i intreaga' Mira crede ca blestemul a "ost biruit'

Manole ii spune ca povestea cu !ert"a umana e un !oc pe care&l vor "ace cu ea' lestemul il vor invinge prin acest !oc' arbatii se vor pre"ace ca o zidesc; ea trebuie doar sa stea nemiscata si sa zambeasca' Mira crede ca este vorba doar de un !oc si accepta sa participe'

Actul )1

6idurile bisericii incep sa se ridice' 6idarii, zoriti de Manole, lucreaza "ara odi$na' Mesterul umbla agitat si aude vaietul in zid", desi ceilalti nu aud nimic'

:amenii se intreaba daca Mira a inteles ce s&a intamplat' =nul din ei crede ca nu si&a dat seama nici dupa moarte deoarece avea un su"let atat de bun'

-rupuri de "emei vin de prin tara sa planga pentru sotia din zid' 9le privesc zidurile si par sa uite pentru ce au venit' ,rumul de intoarcere il parcurg in tacere, iar unele dintre ele, nici nu stiu de ce au venit'

Manole este bantuit de amintiri' 9l are impresia ca lucreaza de ani de zile si nu de sapte zile' 9l nu&si mai poate aminti cum s&a stins Mira din viata si il intreaba pe un zidar' Acesta incearca sa&i aline durerea si ezita sa&i raspunda' Mesterul este revoltat ca ,umnezeu i&a cerut totul pentru a cladi aceasta biserica'

Manole aude vocea Mirei din zid si le porunceste oamenilor sa lucreze tot mai repede' La un moment dat, Mesterul isi pierde mintea si incepe sa loveasca peretii, pentru a&i darama'

6idarii incearca sa&l opreasca, dar el striga ca nu mai vrea turle, "erestre, nici biserica, ci o vrea pe Mira din piatra' 1rea sa inceteze "vaierul"' arbatii nu stiu cum sa&l "aca sa inceteze'

Manole ii intreaba cine a zidit&o, cine a pus ultima piatra' 6idarii ii raspund ca el a "ost cel care a zidit&o pana la ultima piatra' Manole nu poate accepta acest lucru'

Actul 1

iserica este terminata' 6idarii incearca sa ridice clopotul cel mare' 9i asteapta sosirea domnitorului si anuntarea pedepsei lui Manole si poate c$iar a lor' Mesterul pare sa nu mai traiasca; el se plimba pe langa biserica si aiureaza'

#oseste -aman, care ii spune lui Manole ca a "ost pe la manastiri sa se roage' Acesta ii spune batranului cum a omorat&o pe Mira si ii arata zidul in care se a"la trupul ei' -aman ii marturiseste ca stie toata povestea si ca aude si el cantecul Mirei din zid' )l anunta pe Manole ca tara e ingrozita de aceasta !ert"a si ca in sobor, multe glasuri s&au ridicat impotriva lui'

1oda e presat de boieri pentru a&l !udeca pe mesterul vinovat de crima' Manole este "oarte obosit si isi da seama ca a "ost doar o unealta in mana ,omnului'

,omnitorul vine sa vada biserica, insotit de un alai de boieri si calugari, care ii spune domnului ca Manole poate ridica o biserica mai "rumoasa' 9i il indeamna sa ordone moartea mesterului' 1oda nu ii asculta, ci ii ureaza lui Manole sa traiasca multi ani, "iind c$iar ingri!orat pentru sanatatea lui'

Manole vrea sa i se permita sa traga primul clopotul cel mare si intra in biserica' oierii continua sa&l acuze pe mester de crima, dar multimea se impotriveste' Manole trage clopotul,

apoi se arunca din biserica si moare la cateva secunde dupa ce atinge solul'

-aman a simtit ca su"letul Mesterului era atras catre o alta lume' 6idarii se simt pierduti "ara Manole si simt ca nu&si vor mai gasi locul in lume'

5aralela

5rima deosebire se impune c$iar din prezentarea si din onomastica eroilor: ><egru&1oda4 din balada este denumit numai cu apelativul >1oda4, "iind conceput drept un prototip al conducatorului de tara, care vrea sa o"ere poporului sau un monument de arta si un lacas de cult inegalabil ca valoare'

8$iar daca e.ercita o presiune psi$ologica asupra ar$itectului, pretinzandu&i sa "inalizeze proiectul inceput, domnitorul ? in viziunea blagiana ? pierde conotatiile negative din te.tul baladesc unde el este vazut ca un initiator tru"as, care vrea cu orice pret sa devina ctitorul unui edi"iciu unic, renumele sau sa persiste in timp, legat de cel al unui artist genial' 1oievodul ii stimuleaza in ravna lor constructiva, amagindu&i cu perspectiva innobilarii si a rasplatirii lor cu averi uriase, insa in mintea lui i&a sortit pieirii inca de la inceput'

)n opera >Mesterul Manole4, protagonistul Manole este concomitent un erou mitic, devenind e.emplar prin daruire si !ert"a de sine, si unul tragic, a carui constiinta problematizeaza esenta artei: aceasta este pro"und morala, dar sacri"iciul impus artistului este asociat unui pacat' inele estetic, cantat de Manole, absoarbe in realizarea lui un rau ? omorul sacri"icial ? cu care omul superior nu se impaca pana la s"arsit'

)n comparatie cu interpretarea persona!ului principal ? Manole ? din opera >Mesterul Manole4, in balada >Monastirea Argesului4 protagonistul este conceput ca un erou dilematic, obligat sa consimta la un sacri"iciu tot atat de mare ca si "orta inzestrarii lui spirituale' #u"letul acestuia va "i s"arsit intre dorinta de a in"aptui ceva nemaivazut, care tortureaza imaginatia oricarui mare creator, responsabilitatea pt' viata tovarasilor sai de munca, durerea de a sacri"ica sotia si copilul, teama de umilinta nereusitei pro"esionale si cea "ireasca de

moarte, datorata amenintarilor sumbre ale voievodului'

Mira, persona!ul operei >Mesterul Manole4, nu&si plange soarta, si&o asuma si o invinge' ,e asemenea, Ana, persona!ul operei >Monastirea Argesului4, nu se opune $otararii sotului ei deoarece starile su"letesti prin care trece Manole si zbuciumul sau impresionant ii subliniaza importanta de necontestat a reusitei lui pro"esionale, in absenta careia viata omului de langa ea nu se !usti"ica'

)n opera "olclorica, cei >noua mesteri mari4 "ormau un persona! colectiv, care actioneaza in c$ip solidar' <u sunt adevarati creatori, ci numai e.ecutanti priceputi ai planului e.ceptional imaginat de Manole' Accepta, temporar, e"ortul prelungit, nu insa si implicarea "iintei lor launtrice in elanul constructiv' <ecinstea sau numai lasitatea dovedita o vor plati cu moartea'

laga, in sc$imb, ii individualizeaza social si moral pe primii patru: primul a "ost cioban, al doilea pescar, al treilea calugar, al patrulea >baies4 in ocna' 7otodata mesterii au comportamente di"erite "ata de Manole, cel mai atasat su"leteste de el ramanand al saselea zidar, care i&a plans amarnic moartea'

)n balada, ideea !ert"ei ii era transmisa lui Manole in vis, sub "orma unei >soapte de sus4, adevarata voce divina, care&i anula artistului vointa proprie, trans"ormandu&l intr&o !ucarie a sortii' #pre deosebire de te.tul baladesc, in care Manole accepta si impartasea tovarasilor sai visul, in piesa mesterul re"uza ani de zile ideea sacri"iciului, sustinand ca este impotriva preceptelor crestine' 7otodata, el ii e.plica lui ogumil ca un artist trebuie sa "ie incompatibil cu notiunea de crima, caci, ast"el, altarul ridicat de el va "i blestemat'

@epetitia acestui re"le.iv ? pasiv cu valoare impersonala >se cere4 dezvaluie "aptul ca asupra spiritului artistului actioneaza strivitor o "orta din a"ara lui, care ramane misterioasa'

)n opozitie cu balada, unde crudul <egru&1oda premeditase moartea mesterilor, in piesa de teatru, boierii vicleni si clerul il instiga pe domnitor la pedeapsa' 9i ii vor atrage atentia ca ar$itectul ar putea >oricand un altar si mai "rumos sa in"aptuiasca4' Multimea adunata in !ur s&a impotrivit deciziei boierilor si a calugarilor, neacceptand osandirea lui Manole' ,aca in balada zidarii il insoteau pe conducatorul lor la moarte, in viziunea lui laga, acestia vor supravietui'

5ovestire Lucian laga & Mesterul Manole & n teatrul lui laga, ca i n teatrul e.presionist, persona!ele nu sunt dec%t simboluri pentru "orele sti$iale ale vieii' n consecin, la baza con"lictului dramatic vor sta contradiciile dintre aceste "ore, care acioneaz n spatele persona!elor, i nu motive psi$ologice sau sociale, determinabile istoricete' ,rama Meterul Manole a "ost publicat la #ibiu n ABCD' 5este doi ani n ABCB, la E aprilie, piesa vedea i lumina rampei, n premier absolut, pe scena 7eatrului <aional din ucureti'

5iesa se spri!in pe cunoscuta legend a Mnstirii Argeului, iar autorul altoiete pe sensul meta"oric al baladei populare ideea c tot ce e cu adevrat durabil se obine prin !ert"e' 8unoscuta tem a !ert"ei zidirii este cunoscut la toate popoarele din sud&estul 9uropei, dar balada rom%neasc este unanim recunoscut ca "iind cea mai aleas ntruc$ipare artistic' nnoirea i nnobilarea acestui mit strvec$i prin valorile nemuritoare dob%ndite de ndrzneala, tenacitatea i !ert"a generaiilor mai noi este str%ns legat de bogia, strlucirea i unicitatea ar$itectonic a mnstirii de pe Arge'

Lucian laga comprim datele o"erite de partea introductiv a baladei i e.poziiunea dramei ncepe cu motivul surprii zidurilor' ,erutat i aproape descura!at de acest "enomen de neptruns, Manole msoar i socotete n odaia sa de lucru, n prezena stareului ogumil i a unui persona! ciudat -man, care doarme ntins pe duumea un somn agitat, b%ntuit de vedenii teri"iante, ce&l "ac uneori s tresar i s se comporte n netire' #tareul ogumil are pentru situaia desperat n care se a"l constructorii o singur soluie & !ert"a' 5entru Manole, !ert"a unei "iine umane este iraional i el continu s se "rm%nte n ne$otr%re'

8on"lictul dramei ncepe n momentul n care intr n scen Mira, soia lui Manole' Mira cunoate "rm%ntarea interioar a soului su i a neles s"atul stareului ogumil' ntre cei doi soi are loc un sc$imb de replici, la care contribuie i -man n visurile sale, din care Manole nelege c s"atul stareului ogumil nu e lipsit de t%lc, dar n acelai timp i d seama i de puternica dragoste ce&i leag pe cei doi soi' Acum con"lictul e clar i de"initiv instalat; el e de natur interioar, izvor%t din n"runtarea luciditii meterului care construiete nc multe altare, cu necesitatea, care pentru Manole e iraional, de a sacri"ica

un om, i nu pe oricine, ci pe propria&i soie'

9lementele con"lictului sunt, aadar, pe de o parte, devoranta pasiune pentru construcie, pe de alta, intensa dragoste pentru via, pentru "rumuseea i puritatea ei, toate ntruc$ipate de Mira' Manole este obligat de !ocul sorii s aleag ntre biseric & simbol al 1ocaiei creatoare & i Mira & simbol al vieii, al dragostei, al puritii omeneti: biserica i Mira sunt cele dou "!umti" ale personalitii eroului' ;r una din ele, meterul e anulat ca om' 8onstatm deci un ec$ilibru per"ect al "orelor con"lictului, i de aici caracterul tragic al acestuia' laga va insista asupra acestor "rm%ntri interioare, "c%nd din persona!ul su un erou de tragedie antic, acolo unde balada rezolv aparent simplu & mai mult prin sugestie & un con"lict st%rnit de clari"icarea n vis a cauzei prbuirii zidurilor'

8on"lictul piesei lui laga e tragic pentru c e "r ieire' )eirea din con"lict nu poate avea loc dec%t prin moartea eroului, o moarte necesar, "r ndoial, iar nu o sinucidere, cum am "i tentai, poate, s credem, sau o moarte accidental, ca n balad' ntreaga des"urare a aciunii relev condiia tragic a creatorului de valori durabile, a"lat n lupt cu propriul su destin' )ar dincolo de aceast semni"icaie, mitul con"er momentului nelesuri nebnuite'

Meta"ora "emeie&biseric, devenit transparent prin nsi des"urarea aciunii, trimite cu g%ndul la vocaia zmislirii, n care biserica e simbol al plsmuirii, unei valori estetice eterne, aa cum "emeia reprezint simbolul eternitii prin neclintitul ei destin de a perpetua, nsc%nd, :mul' ,in acest punct de vedere n concepia lui laga Mira nu este un persona! cu o identitate social i temporal precis, e un simbol, i n acelai timp, un purttor de cuv%nt al autorului, care o dat cu des"urarea nt%mplrilor desci"reaz i semni"icaiile lor'

5ovestire pe acte si scene

A87=L <7F)

#cena reprezint >8mara de lucru a lui Manole' Multe, "oarte multe lum%nri aprinse ? pe mas, pe blidar, n "ereastr' 5e mas e un c$ip mic de lemn al viitoarei biserici'4'

#cena )

n urma solicitrilor lui Manole de a "i a!utat mpotriva surprii repetate a bisericii pe care o construiete, starostele ogumil l s"tuiete s se bazeze pe credin i nu pe calcule, pentru c ><umai n iad se socotete' Acolo, n mpria virtuilor ntoarse, toate sunt dup msur: i coarnele dracilor, i cozile galbene' Acolo, numrul stp%nete n ntocmiri, n sinoade, n boli i n cldiri'''4' ,rept e.plicaie pentru dr%marea necontenit a zidurilor, stareul indic "ore subterane, ce in >de nt%ia bezn4 a lumii i >ies c%nd vor de sub legile vremii'4'

-man, un btr%n uria, de pripas, care doarme pe !os n camer, vorbete n somn, spun%nd c vede >5uteri nebotezate i "r de nume, prin trie berbeci de cetate, la "a "r msur, prin porecl ruine i sc%rb'4'

Acelai ogumil l s"tuiete pe Manole s mplineasc >!ert"a cea mare4, sacri"icarea unei "iine omeneti, cci >#u"letul iese din trupul $rzit viermilor albi i proi i intr nvingtor n trupul bisericii, $rzit veniciei' 5entru su"let e un c%tig'4' ntrebat de Manole cui poate s aparin dorina de a se "ace o asemenea !ert", din moment ce >,in lumin, ,umnezeu nu poate s&o cear, "iind !ert" de s%nge; din ad%ncimi, puterile necurate nu pot s&o cear, "iindc !ert"a e mpotriva lor'4, stareul rspunde: >Gi dac ntru venicie ,umnezeu i cr%ncenul #atanail sunt "raiH Gi dac i sc$imb obrzarele neltoare, c nu tii c%nd e unul i c%nd e cellaltH 5oate c unul slu!ete celuilalt'4'

#cena ))

Manole a rmas cu -man, care, trezit, se o"er s se sacri"ice pentru ridicarea bisericii: >Metere, s nu mai t%lcuim' Manole, sunt mai btr%n dec%t''' Manole, de s"%rit nu sunt departe' Metere, biserica ta, m vreau cldit n ea euI4'

#cena )))

)ntr Mira, soia lui Manole, i gsindu&l iari pe meter zbuciumat, constat c !umtate din

viaa lui este ea, i cealalt biserica ce nu poate s se nale, adug%nd apoi: ><u m supr de loc c m pui n cumpn cu minunea asta n"ricoat de puteri'4' 5e ogumil, ale crui s"aturi adresate soului ei le cunoate, l socotete >un clugr "r Jristos' K'''L ,ac ar "i om, nu i&ar "i ntors "aa de la "emeie'9 dracul&pustnic'4' @e"eritor la surparea necontenit a bisericii, ea indic drept cauz lipsa de senintate la cei care o construiesc: >8um ar putea s stea, dac nimenea nu lucreaz r%z%nd la eaH4'

A87=L AL ,:)L9A

#cena reprezint >@uinele bisericii venic rencepute' n "und: muni i pduri'4 9ste >,iminea, dar nc ntuneric'4'

#cena )

Meterii i mani"est starea de incertitudine legat de situaia n care se a"l, situaie atribuit <ecuratului: >,e apte ani Kspune unul dintre eiL umbl Anticrist prin ar' Mai tii, poate de aceea nu st nici lcaul acesta' <ite ciobani l&ar "i vzut la o st%n prsit' Anticrist i mulgea caprele cu ugerii plini de venin' Alii l&ar "i vzut ntr&o m%nstire, unde "ace pe s"%ntul i&i ine maele ntr&un pa$ar'4

#cena ))

#osete solul trimis de domnitor i anun c lui Manole i meterilor si li se acord dreptul de a mai "ace doar o singur ncercare, vod pierz%ndu&i rbdarea n urma celor apte ani de ncercri zadarnice, de c$eltuieli "r rezultat' )ar Manole "ace un ultim legm%nt: >@bdarea lui 1od o mai cer pentru trei zile' 5e urm, sau biserica rm%ne dreapt, sau s%ngele nostru se va slei'4'

#cena )))

Manole a"irm condiia de instrumente ale puterii divine, pentru sine i meterii si (>"r

putina de a ne mpotrivi, un destin se mplinete n noi4*, dar meterii resping continuarea lucrrii: >rbdarea nu mai are din ce s se $rneasc' <u ne putem !ert"i toi pentru mrirea ndoielnic a unuia singur'4, spune al aselea dintre ei' ,e asemenea meterii cer s "ie dezlegai de "ascinaia ce o resimt "a de ideea ridicrii lcaului s"%nt, prin glasul celui de&al noulea, care i reproeaz lui Manole c i&a >ispitit cu tiin ascuns i vr!itorete4 pentru a participa la ridicarea construciei' )ar al optulea meter adaug: >#untem bolnavi de ea' : simim n vzdu$ ca o mtase' <u e nicieri, i totui dorul de ea e n noi ca un dor de cas'4'

8onsider%nd c nu e.ist nici o alt soluie, Manole cere meterilor s "ie de acord cu a sacri"ica >o soie care nc n&a nscut, sor sau "iic4 a celor care lucreaz la ridicarea bisericii' Gi adug%nd drept argument constatarea sa, "cut de!a mai nainte, cum c ei nu sunt dec%t simple instrumente ale unei voine superioare celei omeneti'

8%nd toi cad de acord ca >Aceea s "ie care nt%i va veni ? brbat s&i vad, "rate s&i vad, tat s&i vad'4, dup cuvintele primului meter, i rostesc cuv%ntul >AminI4, de sus se las printre ei umbra viitoarei biserici, "r ca nimic s se interpun ntre ei i soare'

A87=L AL 7@9)L9A

#cena reprezint >Aceleai ruini' ,ar un zid ridicat n temelie: locul pentru !ert"' ,iminea'4' )ar >6idarii sunt n ateptarea celei dint%i care va veni'4

#cena )

8el de&al aselea meter strecoar ntre zidari ndoiala cu privire la respectarea nelegerii de ctre Manole, a"irm%nd c acesta >st la p%nd s "ac pentru soia lui drumul ntors'4' Gi continu, adres%ndu&se tovarilor si: >7oat noaptea v&am p%ndit' 5e tine, "rate, te&am auzit rug%ndu&te: M,oamne, soiei plecate scoate&i n cale erpii pdurii, s se sperie de t%r%toarele galbene i s se ntoarc acasN' 5e tine te&am auzit zic%nd: M,oamne, um"l cu nspumegare p%r%ul, s se "ac Arge mare, s nu poat sora mea s treacN'4 etc'

#cena ))

5ornind de la rspunsul eroului (><u voi tgdui c !urm%ntul l&am cumpnit ndelung, mult nainte de a vi&l cere'4* dat la o ntrebare a celui de&al aselea meter (>Manole, de c%nd te muncete g%ndul !ert"eiH4*, tovarii eroului trag concluzia nclcrii !urm%ntului prin avertizarea din timp a Mirei, care >tie c nu trebuie s vin'4'

#cena )))

#osete Mira i curm ndoielile' ;emeia, bnuind c se pune la cale o !ert" uman, i ceart soul ? >1rei s sc$imbi pravili scrise cu "ulger ? ca s izbuteti n meteugH4 ? i pe toi zidarii la un loc: >Aa ri cum suntei, ai "i "ost poate n stare s ispitii ntre voi vreo bci trectoare, i n loc s&o iubii, s&o nc$idei sub piatr i varH4' #acri"iciul intenionat, susine ea, este un act pg%n ce contravine vremii c%nd >p%n i copacii i dobitoacele sunt cretine4'

Manole o determin pe Mira s accepte s "ie zidit de vie, pentru ca zidurile s nu se mai dr%me, spun%ndu&i c particip la un !oc: >i aminteti, Mira, o diminea ca asta era' 8%nd ne&am nt%lnit cu st%ngcie nt%i, am "ost aproape numai copii i&am nceput n netire s ne !ucm de&a viaa' Acum tot aa ne vom !uca, de&a moartea' Atunci te&am culcat n iarb, acum te voi culca n zid' 1a trebui tot timpul s z%mbeti i c$iar, de va "i rece zidul, s te sileti s glumeti' # par n adevr c moartea e un !oc'4' #oia lui primete, neneleg%nd c este un sacri"iciu real'

A87=L AL 5A7@=L9A

#cena n"ieaz >6idurile ridicate, cu un nceput de sc$ele ntr&o parte'4 i >5e locul unde n zid Mira e de tot acoperit, cade un mnunc$i de raze'4'

#cena )

#e lucreaz intens pentru ridicarea mnstirii, i meterii se ndeamn unii pe alii ? >6v%rlii tencuial pe coapse i os, s&nc$idem viaa n zidul de !os'4 (al aptelea*; >=cidei nde!de de cas i vatr' 8ldii&mi lca din lumin i piatr'4 (primul*; >)stei "ii ca erpii i bl%nzi ca

porumbul'4 (al cincilea*; >Lucrai, biei, lucrai, zidari, vaierul s nceteze din zidII4 (Manole*' )ar soul celei sacri"icate simte c l >,oare lumina, sunetul doare, lumea doare'4'

#cena ))

1estea sacri"icrii pentru nlarea biserica a cuprins ntreaga ar, sosesc din ce n ce mai multe "emei spre a vedea ce se nt%mpl, dar, constat nt%iul meter >8%nd sunt aici, privind zidurile, uit pentru ce au venit' =nele stau o zi, altele un ceas, altele numai vin i se ntorc' 7oate deopotriv casc oc$ii mari i se mir i nu ntreab nimic' 5e urm pleac, i tot drumul p%n acas sur%d numai n amar i dulce tcere'4'

#cena )))

#unt trimii crui pentru a aduce materiale trebuitoare la "inisarea bisericii, la "acerea catapetesmei, stranelor, la zugrvirea ei'

#cena )1

Manole a"irm c nu i&a dat seama de ce s&a nt%mplat n timp ce Mira era zidit, i cere in"ormaii de la ceilali zidari; unul dintre ei i spune c soia sa z%mbise aproape tot timpul sacri"icrii ei, doar >t%rziu, nainte de a pune peste ea cea din urm crmid4, remarc%nd ea c >zidul o str%nge cum numai tu o str%ngeai'4'

8uprins de o "renezie a disperrii, Manole i ndeamn meterii: >6orii, "r sete, "r "oame' 5entru c$inul meu, destul de repede nimic nu este' @idicai, msurai, amestecai i zdrobii' 6idurile s creasc, "runile s izvorasc iroaie' ;r ncetare, zi i noapteI4'

Apoi ncearc s a"le cine a zidit&o de "apt pe Mira; al aselea meter i spune c el a "ost ziditorul, >Alt"el pieptul "emeiesc nu i&ar "i ndurat "r mpotrivire s"%rirea'4'

A87=L AL 8)<8)L9A

#cena n"ieaz >=n col al bisericii isprvite4 ce >intr piezi pe scen'4' ,ar i >nite rmie de sc$ele'4'

#cena )

Al treilea meter gsete o !usti"icare sacri"iciului (>cu toat su"erina, o mulumire poate avea i Manole' iserica e at%t de "rumoas ? Maica 5recist dac ar "i s nasc a doua oar pe )sus, ar trebui s&l nasc nu n iesle, ci n lcaul acesta'4* dar Manole mereu >n !urul bisericii aiurind ocolete'4'

#cena ))

,up o cltorie pe la mnstiri, unde s&a rugat pentru reuita construciei, -man l in"ormeaz pe Manole despre nvinuirea ce i se aduce pentru sacri"iciul "ptuit, despre considerarea acestuia ca simplu omor, de ctre s"atul boierilor' >1reau n socoteala mea Ka"irm n rspunsul su ManoleL s se pun sugrumarea vieii, dar lcaul nu' Acesta ,umnezeu singur i l&a ridicat, printr&o minune, pe care doar 9l o nelege' 9u am "ost doar o vremelnic unealt, o sc%ndur n sc$elele pe care le dr%mi c%nd cldirea e gata, i "olosul vremelnic nu le mai cere'4'

#cena )))

,omnitorul, sosit s vad biserica, o consider drept >cea mai "rumoas n toat credina rsritului, adic n singura dreapt ? credin'4, iar !ert"a "cut de meter ca !usti"icat n "aa lui ,umnezeu' mpotriva lui Manole c%rtesc ns boierii (>A nvins sti$iile cu omor, i "apta lui strig la cerI4* i clugrii (>#&a prorocit c va veni cu n"iare mare i cu semne strlucite, dar nuntru va "i pild de stricciune' )at, acesta e nt%iul lca al lui AnticristI4*, prin vocile unora dintre ei' n timp ce boierii i clugrii cer >Moarte clditoruluiI4, Manole apare pe acoperiul bisericii, de unde se arunc n gol'

Actul ) ncepe prin prezentarea camerei de lucru a lui Manole, al crei decor sugereaz o atmos"er de meditaie i mister prin ""oarte multe lum%nri aprinse" peste tot' 5e mas se a"l "un c$ip mic de lemn al viitoarei biserici"' n scen se a"l Manole, aplecat "peste pergamente i planuri", msur%nd "c$inuit i "rm%ntat", #tareul ogumil i -man, cu o barb "lung i mpletit", care doarme i scoate sunete ciudate' 9ra "noapte t%rziu"' ' Manole este tulburat pentru c "de apte ani K'''L nici o izb%nd", zidurile se prbuiser de DD de ori, iar ogumil desci"reaz n calculele lui Manole semni"icaii satanice, aa c unica soluie rm%ne !ert"irea unui su"let de om n zidurile mnstirii, pe care meterul o respinge cu "ermitate sustinand ca prin aceasta !ert"a s&ar incalca poruncile divine'-man rostete cuvinte ciudate despre "puteri "r grai" pe care le "alungi cu crucea, mesa!e auzite numai de el i venite din ad%ncul pm%ntului' Manole este mcinat de ndoieli c$inuitoare i crede c ,umnezeu nu poate cere !ert"a, deoarece porunca divin este s nu ucizi, iar #atana nu o poate pretinde, ntruc%t biserica se nal mpotriva lui: -man, care i se adreseaz cu claritate de aceasta data ii spune : "Metere & biserica ta, m vreau cldit n ea, euI" 8on"lictul interior, nelinitea i tensiunea su"leteasc sunt ampli"icate de iubirea ptima a meterului pentru Mira, simbolul puritii, care nelege patima lui Manole pentru creaie i "aptul c pasiunea lui este dictat de destin, ca un blestem' )ntriga se declaneaz n scena a )&1&a a primului act, c%nd meterii vor s abandoneze construirea bisericii, crez%nd c au "cldit pe pm%nt nrvit", dei ei i&au "cut datoria cu iubire, nu vor s se mai ntoarc "la locul prpdului"' Actul al doilea debuteaz la "ruinele bisericii venic rencepute", Manole este numit de zidari "Meterul <enoroc", pentru c lcrimeaz cu am%ndoi oc$ii, semn c "ceva $otr%tor se petrece n el"' #olul trimis de 1od i d lui Manole un ultim termen pentru ridicarea bisericii, care era iniial de doi ani "i nu de apte", timp n care "nici temelia nu a "ost asezata' Meterii se revolt mpotriva $otr%rii lui Manole, care le mrturisete zidarilor ideea !ert"ei pe care trebuie s&o mplineasc mpreun, "iind acum obsedat de ridicarea bisericii cu orice pre, replica lui devenind un laitmotiv: "biserica se va nlaI"

Manole anun zidarilor c sacri"iciul trebuie s "ie la "el de mre ca zidirea nsi, "o via scump de om se va cldi n zid, !ert"a va "i o soie care nc n&a nscut, sor sau "iic, K'''L sor curat, "iic luminat"' ,rama se ampli"ic prin ideea !ert"irii din iubire' #emni"icativ este scena !urm%ntului, prezent n actul al treilea, care arata momentele de groaz ale ateptrii celei ce urmeaz s "ie zidit, ale con"lictului dintre meteri, care se nvinuiesc reciproc de nclcarea !urm%ntului, precum i invocaiile retorice adresate de zidari lui ,umnezeu i "orelor naturii, ca n balada popular, de a opri din drum "iina iubit' Apare Mira, soia lui Manole, care vine cea dint%i tocmai pentru a salva pe omul despre care s&a auzit c meterii l&ar !ert"i "pentru ziduri"'Mira vine cu intenia declarat de a mpiedica omorul'Meterul ncearc s&o conving s plece, dar zidarii l constr%ng, n virtutea !urm%ntului "cut, s&o zideasc ' 5unctul culminant l constituie momentul zidirii Mirei' Manole nsui este cuprins de "ebrilitatea zidirii, iar disperarea l "ace s rosteasc: "aprindei pdurile s se vad de departe c aici zece draci cldesc o biseric lui Jristos"' @evolta sa, mbinat cu o nlare spiritual superioar, capt proporii uriae: "dac "apta noastr nu e bun, s "ie cel puin "rumoas, dac nu e "rumoas, s "ie cel puin nspim%nttoareI"' ,eznodm%ntul cuprinde rzvrtirea lui Manole mpotriva "aptei cumplite i vrea s sparg zidul pentru a&i elibera iubita' 9l este obsedat de vaietul ce rzbate din zidurile bisericii, "nu scuipai c suntei pe un morm%nt, nu n!urai c suntei pe o biseric, tcei molcom, c unul din voi a ucis "' =ltimul act, al cincilea, prezint moartea lui Manole, ntr&o comuniune de dreptate i iubire cu Mira, dup credina popular n viaa de dincolo' 8lugrii cer pedepsirea lui Manole, dar mulimea i 1od l apr' =ltima dorin a lui'Manole este aceea de a trage el "clopotul nt%ia oar pentru aceea care c%ntare de clopot n&a avut"' 1od a sosit s se nc$ine la noua biseric, dar preoii i boierii venii s vad lcaul, l&au s"tuit s&A !udece pe Manole pentru crim' Manole este c$inuit de ntrebri i dilema sa privitoare la blestemul patimei este plin de dramatism' Mulimea adunat n !urul bisericii Moartea tragic a lui Manole simbolizeaz idealul pentru care a trit: iubirea i creaia, Manole cldete din iubire, cu iubire'