Sunteți pe pagina 1din 5

Iona de Marin Sorescu Caracterizarea personajului "Iona", subintitulata de Marin Sorescu "tragedie in patru tablouri", a fost publicata in 1968

in revista "Luceafarul" si face parte, alaturi de "Paracliserul" si "Matca", dintr o trilogie dra!atica, intitulata sugestiv "Setea !untelui de sare"" #ntr un interviu privind se!nificatia dra!ei, Marin Sorescu a declarat$ "#!i vine pe li!ba sa spun ca #ona sunt eu""" Cel care traieste in %ara de &oc este tot #ona, o!enirea intreaga este #ona, daca !i per!ite" #ona este o!ul in conditia lui u!ana, in fata vietii si in fata !ortii"" #ona este personajul principal si eponi! al dra!ei neo!oderniste, pentru conturarea caruia Marin Sorescu foloseste te'nica !onologului dialogat sau solilocviului "#ona se dedubleaza pe tot parcursul piesei, dialogand cu sine insusi pentru a pune in valoare nu!eroase idei privind e(istenta si destinul u!an, prin e(pri!area propriilor reflectii, opinii sau conceptii" insusi dra!aturgul precizeaza, in desc'iderea piesei, aceasta !odalitate artistica, !entionand$ "Ca orice o! foarte singur, #ona vorbeste tare cu sine insusi, isi pune intrebari si raspunde, se co!porta ca si cand in scena ar fi doua personaje" Se dedubleaza si se )strange*, dupa cerintele vietii sale interioare si trebuintele scenice"" &or!ula literara a solilocviului i!pletita cu influenta biblica in conturarea personajului si cu te!atica filozofica, atribuie dra!ei calitatea de te(t aflat la granita, inscris in neo!odernis!ul literar" Eroul lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul personaj biblic #ona, fiul lui +!itai, care fusese insarcinat in taina sa propovaduiasca, in cetatea ,inive, cuvantul -o!nului, intrucat pacatele o!enirii ajunsesera pana la cer" -upa ce accepta !isiunea, #ona se razgandeste si se ascunde pe o corabie cu care fuge la %arsis" -u!nezeu il pedepseste pentru nesupunere, tri!itand un vant ceresc care provoaca o furtuna pe !are" Corabierii, banuind ca #ona este cel care a atras !ania du!nezeiasca, il arunca in valuri" -in porunca divina, #ona este ing'itit de un !onstru !arin si, dupa trei zile si trei nopti petrecute in burta pestelui in pocainta, "-o!nul a poruncit pestelui si pestele a varsat pe #ona pe uscat"" Iona din piesa se deosebeste de personajul biblic prin aceea ca acesta din ur!a este ing'itit de c'it ca pedeapsa, pentru ca voia sa fuga de o !isiune, pe cand eroul lui Sorescu, desi nu savarsise niciun pacat, se afla inca de la inceput "in gura pestelui" si nici nu are posibilitatea eliberarii in fapt" . pri!a definire a lui #ona ar putea fi data de titlu, interpretarea cuvantului for!at din particula "io" /do!nul, stapanul0 si "na", cu sensul fa!iliar al lui "ia", !otivand, eventual, nu!ele personajului" 1

#ona este un personaj neo!odernist , care exprim strigtul tragic al individului nsingurat, care face eforturi disperate de a-i regsi identitatea, neputina eroului de a nainta pe calea libertiii i de a-si asuma propriul destin, raportul dintre individ si societate, dintre libertate si necesitate, dintre sens si nonsens, ca problematic filo ofic existenial! In cele patru tablouri ale dramei, Iona apare intr-o tripla iposta a" pescar, caltor i auditoriu! #abloul I il plaseaza pe #ona "in gura pestelui", stand total nepasator cu spatele la acesta si cu fata la i!ensa intindere de apa, !area, care sugereaza libertate, aspiratie, iluzie sau c'iar o posibila desc'idere spre un orizont neli!itat" #ona este un pescar g$inionist, care, desi isi doreste sa prinda pestele cel !are, prinde nu!ai "f12e"" Pentru a nu se de!oraliza din cauza neputintei i!puse prin destin, atunci cand vede "ca e lata rau", isi ia cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care "au !ai fost prinsi o data"" -in pricina neputintei, #ona se si!te un ratat, un da!nat" #ona incearca, strigandu se, sa se gaseasca, sa se identifice pe sine insusi, cugetand, prin solilocviu, asupra relatiei intre viata care se scurge foarte repede si !oartea vesnica$ " Ce !are bogata ave!3 4abar n aveti cati pesti !isuna pe aici" Ca! cati5 -u!nezeu stie$ !ulti" /Cu uitnire0 . suta5 Mai !ulti" Ca! cat a nu!ara toata viata5 Mai !ulti" +tunci, cat a nu!ara toata !oartea5 Poate, ca !oartea e foarte lunga" Ce !oarte lunga ave!3"" #ona este fascinat de apa !arii /ce ar putea se!nifica via2a0 "plina de nade, tot felul de nade fru!os colorate", care sugereaza capcanele sau tenta2iile vie2ii, atragatoare, fer!ecatoare, dar periculoase pentru e(istenta u!ana" #ona isi asu!a aceasta e(isten2a, deoarece "noi, pestii, inota! printre ele /nade0, atat de repede, !eat pare! galagiosi"" 6isul oricarui o! este sa ing'ita una, pe cea !ai !are, dar pentru #ona totul ra!ane la nivel de speranta, pentru ca "ni s a ter!inat apa"" %inalul tabloului il prezinta pe lona ing'itit de un pe7te urias, cu care 8ncearca sa se lupte, strigand dupa ajutor$ "9', de ar fi !acar ecoul3", sugerand pornirea personajului 8ntr o aventur1 a cunoa7terii, 8ntr o c1latorie ini2iatic1 de reg1sire a sinelui" #abloul II il gaseste in "interiorul Pe7telui #", in intuneric, ca se!nificatie a neputintei de co!unicare, ceea ce il deter!ina pe #ona sa constate ca "incepe sa fie tarziu in !ine" :ite, s a facut intuneric in !aiia dreapta si n salca!ul din fata casei"" #ona ; vorbeste !ult, logosul fiind e(presia supravietuirii, "si a! lasat vorba in a!intirea !ea" ca "universul intreg sa fie dat lu!ii de po!ana"" Monologul dialogat continua cu puternice accente filozofice, e(pri!and cele !ai variate idei e(istentiale care pun stapanire pe gandurile eroului "de ce trebuie sa se culce toti oa!enii la sfarsitul vietii" ori cugetari cu nuanta sententioasa "de ce oa!enii isi pierd ti!pul cu lucruri ce nu le folosesc dupa !oarte5"" #ona doreste sa se si!ta liber, "fac ce vreau, vorbesc" Sa vede! daca pot sa si tac" Sa !i tin gura" ,u !i e frica"" Eroul isi a!inteste povestea biblic1 a c'itului, dar aceasta nu l intereseaza dec<t in !asura 8n care ar fi ancorata in real, pentru ca nu cunoaste solutia iesirii din situatia li!ita in care se afia, reprezentata de "vesnica !istuire" a pantecelui de peste" #ona g1seste un cutit, se!n al libertatii de actiune si co!enteaza lipsa de vigilenta a c'itului, de aceea considera ca "ar trebui sa se =

puna un gratar la intrarea in orice suflet"" -e aici, reiese, indirect, ideea ca #ona este con7tient de faptul ca o!ul trebuie sa procedeze la o selectie lucida a inta!plarilor, eveni!entelor sau faptelor i!portante pentru el in viata" Cu o intelegere superioara data de e(perienta de viata, eroul e(pri!a un santaj senti!ental /"daca !a sinucid5"0 cu jovialitate si co!pre'ensiune /putere de patrundere in esenta lucrurilor n"n"0 pentru i!prudenta c'itului, care e tanar, "fara e(perienta", cutitul sugerand o varianta, o cale de iesire din aceasta situatie li!ita si anor!ala$ "sunt pri!ul pescar pescuit de el"" #n finalul tabloului, Iona devine visator si se si!te ispitit sa construiasca "o banca de le!n in !ijlocul !arii", pe care sa se odi'neasc1 "pescarusii !ai la7i" 7i v<ntul" "Constructia grandioasa", singurul lucru bun pe care l ar fi facut in viata lui, ar fi "aceasta banca de le!n" avand "de jur i!prejur !area", co!parabila cu "un lacas de stat cu capul in !aini in !ijlocul sufletului"" In tabloul III, Iona se afla in "interiorul Pestelui ##", care ing'itise, la randul sau, Pestele # si in care e(ista o "!ica !oara de vant", care poate sa se invarteasca sau nu, si!bol al zadarniciei, al don>uijotis!ului" #deile asupra carora !editeaza #ona in acest tablou se refera la viata, la conditia o!ului in lu!e, la ciclicitatea e(istentiala a vietii cu !oartea$ "daca intr adevar sunt !ort si acu! se pune proble!a sa vin iar pe lu!e5"" .a!enii sunt coplesiti de proble!ele vietii si si uita "fratii", pierd din vedere faptul ca sunt se!eni si sunt supusi aceleiasi conditii de !uritori, "neglijezi azi, neglijezi !aine, ajungi sa nu ti !ai vezi fratele", pierzand astfel din vedere senti!ente profunde, relatiile firesti cu cei apropiati etc" +par doi figuranti care "nu scot niciun cuvant", Pescarul # si Pescarul ##, fiecare cu cate o barna in spate, pe care o cara fara oprire, surzi si !uti /!itul Sisif0, si!bolizand oa!enii ce si duc povara data de destin, dar care nici nu se fra!anta pentru gasirea de !otivatii, fund coplesiti de rutina" -ornic de co!unicare, #ona vorbeste cu ei, vrand sa le inteleaga aceasta conditie u!ila asu!ata ca o obligatie, "ati facut vreo intelegere cat trebuie sa ra!aneti !ancati5"" 6iata aici, inauntru, in spatiul restrictiv, i!pus, este plina de "u!ezeala", nu este una sanatoasa spiritual, benefica si atunci se intreaba #ona de ce trebuie sa duca oa!enii un astfel de trai, "de ce i !ai !ananca /c'itul0, daca n are conditii5"" #ona devine increzator, "o scot eu la cap intr un fel si cu asta, nicio grija", apoi scapa cutitul si se inc'ipuie o !are si puternica ung'ie, "ca de la piciorul lui -u!nezeu", cu care incepe sa spintece burtile pestilor, despartind "interiorul pestelui doi de interiorul pestelui trei", cu intentia de a iesi la lu!ina" Iona ra!ane singur cu propria constiinta, gandind /"statea! ganduri intregi"0 Si actionand solitar in lu!ea inconjuratoare" +par in acest tablou !otive noi, cu o si!bolistica bogata$ ge!enii, prezenta oc'ilor care privesc si cu care dialog'eaza interiorizat" #ona adreseaza o scrisoare !a!ei sale, pentru ca "in viata lu!ii" e(ista "o clipa cand toti oa!enii se gandesc la !a!a lor" C'iar si !ortii" &ilca la !a!a, !a!a la !a!a, bunica la !a!a""" pana se ajunge la o singura !a!a, una i!ensa""""" -esi i "s a inta!plat o !are nenorocire", #ona iubeste viata cu jovialitate si tristete, ideea repetabilitatii e(istentiale a o!ului fiind sugerata prin ruga!intea adresata !a!ei$ "%u nu te speria nu!ai din atata si naste !a !ereu", deoarece "ne scapa !ereu ceva in viata", totdeauna esentialul" ?eplicile se succed cu vioiciune si a!araciune in acelasi ti!p, cu tonuri grave sau ironice" @

+stfel, pri!ind !ulte scrisori, #ona re!arca faptul ca "scriu nenorocitii, scriu", cu speranta desarta a naufragiatului, care nadajduieste a fi salvat de cineva$ "Cat e pa!antul de !are, sa treaca scrisoarea din !ana in !ana, toti or sa ti dea dreptate, dar sa intre in !are dupa tine niciunul"" %inalul tabloului ilustreaza o infinitate de oc'i care l privesc, si!bolizand nenascutii pe care c'itul si i asu!ase si care 1 inspai!anta pe #ona$ "Cei nenascuti, pe care i purtain pantece A"""B si acu! cresc de spai!a" A"""B 6in spre !ine cu gurile """scoase din teaca" Ma !ananca3"" #abloul I& il prezinta pe #ona in gura "ulti!ului peste spintecat", vazandu se la inceput nu!ai "barba lui lunga si ascutita A"""B care falfaie afara"" 9roul respira acu! alt aer, "aer de al nostru dens", nu !ai vede !area, ci nisipul ca pe "nasturii valurilor", dar nu este fericit, pentru ca "fericirea nu vine niciodata atunci cand trebuie"" Singur in pustietatea i!ensa, dar dornic de co!unicare si de a se face auzit, #ona isi striga se!enii$ "4ei, oa!eni buni3"" +par cei doi pescari care au in spinare barnele si #ona se intreaba de ce intalneste !ereu "aceeasi oa!eni", sugerand li!ita o!enirii captive in lu!ea ingustata "pana intr atata5"" .rizontul lui #ona se reduce la o burta de peste, dupa care se zareste "alt orizont", care este "o burta de peste urias", apoi "un sir nesfarsit de burti" Ca niste gea!uri puse unul langa altul", ilustrand si!ilitudinea perpectivelor li!itate ale oa!enilor presati de i!prejurarile vietii" Meditand asupra relatiei dintre o! si divinitate, #ona nu are nicio speranta de inaltare spiritual a", desi "noi, oa!enii, nu!ai atata vre!$ un e(e!plu de inviere", dupa care fiecare se va duce acasa ca "sa !uri! bine, o!eneste", insa "invierea se a!ana"" -ra!a u!ana este aceea a vietii apasatoare, sufocante, restrictive, din care ni!eni nu poate evada in libertatea intelectuala si etica$ "Proble!a e daca !ai reusesti sa iesi din ceva, o data ce te ai nascut" -oa!ne, cati pesti unul intr altul3"" %oti oa!enii sunt supusi aceluiasi destin de !uritori neputinciosi, toate "lucrurile sunt pesti" %rai! si noi cu! pute! inauntru"" #n naivitatea lui, #ona voise sa si depaseasca u!ila conditie, aspirase spre o e(istenta superioara, desi ar fi trebuit sa se opreasca la un !o!ent dat "ca toata lu!ea", iar nu sa "tot !ergi inainte, sa te ratacesti inainte"" #ona incearca sa si prezica "trecutul", a!intirile sunt departe, incetoesate sugerand parintii, casa copilarii, scoala, povestile si incearca sa si identifice propria viata, pe care o vede "fru!oasa si !inunata si nenorocita si carag'ioasa, for!ata de ani, pe care a! trait o eu5"" -upa aceasta re!e!orare a reperelor universului copilariei, #ona isi a!inteste si nu!ele "9u sunt #ona" si!bolizand !o!entul de ilu!inare spiritual i!plinita ca o consecinta a caiatoriei initiatice" Ca ur!are, constata ca viata de pana acu! a gresit dru!ul, "totul e invers", dar nu renunta, "plec din nou"" Solutia de iesire pe care o gaseste #ona este aceea a spintecarii propriei burti cu un gest rutinat, dupa ce taiase un sir nesfarsit de burti ale pestilor care se ing'itisera unii pe altii si care ar se!nifica evadare din propria carcera, eliberarea din propriul destin, din propria captivitate" 'rama se ter!ina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i o da regasirea sinelui, pentru ca "e greu sa fii singur", si!bolizand un nou inceput$ "?azbi! noi cu!va la lu!ina"" +cest ulti! gest al lui #ona, de a si spinteca

propria burta, poate fi un gest refle( sau o sinucidere, o parasire voita a lu!ii inconjuratoare si o retragere in sine insusi, aceasta fiind unica salvare pe care o gaseste" Iona, pescar pasionat, si!bolizeaza pe o!ul ce aspira spre libertate, speranta si iluzie, idealuri sugerate de !area care l fascineaza" 9l incearca sa si controleze destinul, sa l refaca" &iindca nu si poate i!plini idealul /prinderea unui peste !are0, el este ing'itit de un c'it, intrand astfel intr un spajiu inc'is la infinit, acesta fiind si unica ratiune de a lupta pentru supravietuire intr o e(istenta in care pestele eel !are il ing'ite pe cel !ic" Lu!ea este si!bolizata de acest univers piscicol, in care pestii se ing'it unii pe altii, #ona insusi fiind un abdo!en de peste" #ncercand sa se elibereze, el spinteca peretii pantecelor !istuitori ai sirului nesfarsit de pesti, intr o succesiune concentrica, sugerand ca eliberarea dintr un cere al e(istentei este posibila nu!ai prin !c'iderea in altul, iesirea din li!itele vec'i insea!na intrarea in li!ite noi /"toate lucrurile sunt pesti"0" Metafora pestelui este viziunea centrala a piesei$ in pantecele c'itului, #ona se descopera pe sine, ca ins captiv si ratacit intr un labirint in care o!ul este vanat si vanator, conda!nat la eterna conditie de prizonier /al vietii, al societatii, al fa!iliei, al propriului caracter, a propriei !entalitati etc"0" #ona este constrans la un e(il fortat in spatiul singuratatii absolute si cauta !ereu co!unicarea cu ceilalti, fiind preocupat de solidaritatea u!ana, de regasirea sinelui in setea sa pentru libertatea de e(pri!are si de actiune" #!batranit, in sensul intelpciunii, #ona iese la lu!ina dupa ce spinteca ulti!ul peste, pe o plaja pustie, dar orizontul care i se arata il inspai!anta, pentru ca si acesta este alcatuit dintr un alt sir nesfarsit de burti de peste, desi crezuse ca e liber" #ntelege ca vinovat este "dru!ul, el a gresit o" si gandeste o cale inversa pentru a "iesi la lu!ina"" #si striga nu!ele si, in loc de a !ai taia burti de peste, in speranta unei libertati iluzorii, isi spinteca propriul abdo!en, cu senti!entul de a fi gasit, nu in afara, ci in sine, solutia vietuirii si deplina libertate$ "?azbi! noi cu!va la lu!ina""Destul sinuciderii si si!bolul lu!inii din final sunt o 8ncercare de 8!p1care 8ntre o!ul singur 7i o!enirea intreag1, o salvare prin cunoa7terea de sine, ca for21 purificatoare a spiritului, ca o pri!enire sufleteasc1" (riticul literar, )icolae Manolescu, 8n articolul intitulat sugestiv "%riu!ful lui #ona", interpreteaza gestul personajului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, ca pe un alt inceput$ "Destul final al eroului nu e o sinucidere /fiindca el nu se da batut$ intoarcerea cutitului i!potriva si trebuie interpretata si!bolic30, ci o salvare" Singura salvare care insea!na ca lupta continua si dupa ce conditia tragica a fost asu!ata" Sinucidere ar fi fost asu!area esecului" Cu! sa nu se vada cat de i!ensa, de coplesitoare, ca o ilu!inare nascuta din !iezul fiintei, este bucuria cu care #ona isi spune cele din ur!a cuvinte de incurajare, tnainte de a infrunta, inca o data, destinul5" "Data, #ona5 /#si spinteca burta0" ?azbi! noi cu!va la lu!ina"" +devarata !are2ie a lui #ona este de a fi luat cunostinta de sine, de forta sa$ de aici inainte, el va putea fi ucis, dar nu infr<nt""