Sunteți pe pagina 1din 40

CUPRINS

CAPITOLUL I CARACTERISTICI DE ANSAMBLU3-21


1.1 Descriere de ansamblu3-5
1.2 Servicii hoteliere.5-6
1.3 Departamentul Cazare...7-13
1.3.1 Cazarea..
...7
1.3.2 Spatiile de cazare....7-9
1.3.3
Concierge..9
1.3.4 Receptia........1011
1.3.5
Casieria..........12
1.3.6 Rezervarile.12
1.3.7 Centrala telefonica...13
1.3.8 Tarifele
hotelului...13
1.4 Departamentul Food and beavereages14-17
1.4.1 Bucataria..14-15
1.4.2 Aprovizionarea..16
1.4.3 Terasa.....16
1.4.4 Sala de conferinte.17
1.4.5 Organizarea...17
1.5 Departamentul House-keeping18
1.6 Resurse umane si tehnici de evaluare a comportamentului personalului...19-21
1.6.1 Compartimentul
P.S.I...19
1.6.2 Protectia muncii.........................19

1.6.3 Protejarea sanatatii clientilor si a angajatilor


19
1.6.4 Observarea comportamentului
peronalului.20
1.6.5 Pregatirea profesionala a angajatilor.20
1.6.6 Resurse umane.2021
1.6.7 Analiza
clientilor...21

CAPITOLUL II ANALIZA VOLUMULUI DE ACTIVTATI ALE HOTELULUI......22-30


2.1 Infiintarea societatii....................................................22-23
2.2 Capacitatea e cazare23-24
2.3 Evolutia veniturilor.24-25
2.4 Cifra de afaceri si profitul...26-29
2.4.1 Perioada 2006-2008...............................................26
2.4.2 Analiza dinamica a profitului.26
2.4.3 Evolutia ratei profitului in perioada 2006-2008..................................................27
2.4.4 Evolutia ratei rentabilitatii 1..27
2.4.5 Evolutia ratei rentabilitatii 2..28
2.4.6 Evolutia cifrei de afaceri.28
2.4.7 Analiza dinamica a cifrei de afaceri.29
2.5 Evolutia fluxului de turisti...29
2.6 Evolutia fluxului de turisti sub forma grafica..30
2.7 Analiza ponderii functie de nationalitate.....30
CAPITOLUL III RESTAURANTUL HOTELULUI MARTHA.....31-36
3.1 Structura si organizare31-33
3.2 Managementul Restaurantului....34-36
3.2.1 Personalul......
34

3.2.2 Administrare si functionare propriu-zisa...3436


CAPITOLUL IV PLANUL DE DEZVOLTARE A AFACERII.......37-39

CAPITOLUL I
Caracteristici de ansamblu
1.1 Descriere de ansamblu
Hotelul MARTHA a fost construit ntre anii 2004-2006.Proiectul a fost executat de
ctre firma Tamar Hotel urmnd planurile arhitectuale concepute de tatl meu.
Hotelul a fost gndit nc de la nceput ca o ,,afacere de familie n care suntem
implicai toi membrii familiei.
Eu sunt director executiv din anul 2008, iar ntre anii 2006-2008 (luna august) am
ndeplinit funcia de receptioner.
Hotelul este situat n zona de Nord, n imediata vecintate a oraului Bucureti, n
Com.Mogooaia, pe Bucureti-Trgovite 129-DN1A, chiar n centrul Com.Mogooaia, vis-avis de Primrie .
Am ales aceasta locaie din mai multe motive:
- intrarea / ieirea pe o rut extrem de circulat, DN1A n i din nordul capitalei.
- apropierea de aeroporturile Bneasa i Otopeni cca.15-20 minute.

- apropierea oselei de centur, de-a lungul creia se gsesc sediile principale ale unor firme
mari i care este foarte circulat.
- distana mic dintre locaia hotelului si Romexpo 10/15 minute .
- dezvoltarea actual

i viitoare a zonei parcuri industriale, logistice, sedii de firme

importante cu ramificaii naionale i internaionale .


- apropierea fa de oraul Buftea care are zon de producie de televiziune i cinematografie
PROTV/MEDIA PRO PICTURES.
- vecintatea PALATULUI

BRNCOVENESC

MOGOOAIA, obiectiv turistic de o

importana covritoare in cultura noastr, el reprezentnd Romnia la Bruxelles si fiind ales


ca monument reprezentativ.
Hotelul este construit pe un teren generos de 1500 metri ptrai P+1+M, cca.900 metri
ptrai construii cu 18 spaii de cazare, astfel :
- 10 camere duble
- 2 camere triple un pat dublu i un pat simplu
- 2 garsoniere
- 4 apartamente
Total : 38 de locuri +10 (canapelele din garsoniere si apartamente).
Mai pot fi mentionate urmatoarele :
- pe holurile celor dou etaje sunt construite dou oficii (debara), pentru

pstrarea

aternuturilor curate i un depozit pentru produsele de curenie.


- restaurant cu 48 de locuri + sal de conferine cu 38 de locuri
- teras rustic cu 80 de locuri
- parcare cu paz
Dei a fost clasificat la categoria Hotel 2 stele ,are dotarile corespunztoare unui
hotel de 3 stele:
- receptie
- aer condiionat
- televizor
- telefon cu circuit intern etc.

Toate aceste dotri se reflecta n punctajul superior acordat hotelului : 89 puncte, fa


de 30 puncte necesare unui hotel de 2 stele.
Restaurantul ofer preparate din buctria tradiionala romneasc , dar are n meniul
oferit clienilor i preparate din buctria internaional.
Restaurantul, ca i terasa, organizeaz mese festive, ntr-un cadru rustic, extrem de
plcut, nconjurate fiind de o grdin plin de trandafiri,o oaz de verdea, de linite i de
rcoare, remediu pentru aglomeraia din mijlocul oraului.
Hotelul este dotat cu un sistem video de supraveghere permanenta, pe lng paza
asigurat de personalul calificat, sigurana clienilor fiind extrem de important.
Am considerat zona Mogooaia ca fiind ideal pentru amplasarea unui hotel, datorit
locului, pdurilor din jur, dar mai ales rezonanei istorice si culturale pe care o are in memoria
colectiv (palatul Brncovenesc Mogooaia) - de altfel hotelul poart numele ultimului
proprietar al palatului Mogooaia , prinesa Martha Bibescu, n semn de recunotin pentru
pasiunea cu care a renovat i ingrijit aceast minunat cldire istoric situat n mijlocul
unuia dintre cele mai frumoase parcuri din Romnia.

1.2 Servicii hoteliere


Este evident c efectuarea serviciului de cazare implic toi lucrtorii
compartimentului de cazare din unitatea ospitalier.
n jurul serviciului de cazare se structureaz organizarea, respectiv subdivizarea
compartimentelor i sectoarelor unui hotel. Pentru o descriere ct mai complet a structurii
organizatorice, este necesar examinarea modelului unui hotel de capacitate mare i de
categorie medie sau superioar, deoarece pe msur ce dimensiunile i categoria scad, are loc
o comprimare i, deci, o integrare a mai multor sectoare i funcii ori posturi (ocupaii)
specific hoteliere.
Structurarea organic modern a hotelului mai sus propus spre examinare impune
astzi o concepie nou a poziionrii diferitelor compartimente operative, a sectoarelor, i
funciilor. Ea presupune abandonarea modelului piramidal de subordonare i a vechii politici
5

de centralizare a controlului (ilustrate ntru totul de personalitatea managerului autoritar de


mod veche). Organizarea piramidal, utilizat pn la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut
n hotelria internaional punea pe un piedestal greu accesibil figura directorului de hotel; din
turnul su, considerat unica baz de plecare a dispoziiilor, hotrrilor, precederilor i
inovaiilor, directorul i exercita puterea, ntr-un mod mai mult sau mai puin carismatic,
asupra subalternilor i, uneori, i asupra clienilor. Astzi, studiul noilor strategii confirm o
structur nou, care nu rupe lanul deciziilor i vrful piramidei dictatoriale, ci dilueaz i
redistribuie reponsabilitile. Acest stil managerial modern este cunoscut sub numele de
operare circular; prin intermediul acestei structuri organizatorice, directorul de hotel nu se
mai afl n vrf, ci n mijlocul lanului de comand, putnd radia pe diverse niveluri
echidistante rezultatele propriului sistem de lucru. n acest caz, stabilitatea directivelor i
luarea deciziilor implic toate sectoarele i liniile operative ale hotelului.
Serviciile hoteliere oferite clienilor de recepia hotelului Martha sunt urmtoarele:
- pstrarea bagajelor ntr-un spaiu creat special pentru clienii care depesc ora eliberrii
camerei
- procurarea cu ajutorul competent din recepie a tuturor informaiilor solicitate de clieni de
importan practic (adresele instituiilor, numere de telefon necesare, adrese muzee, teatre,
cinematografe , etc.)
- rezervare telefonic de la receptie pentru TAXI
- rezervare telefonic pentru spectacole
- rezervare telefonic pentru mese festive organizate n restaurant sau pe teras
- presa zilnic : ziare, reviste, etc.
- informarea turitilor despre adresele locaiilor culturale situate lnga hotel (palatul
Mogooaia, palatul tirbei Buftea, etc. )
- transmiterea de mesaje primite la recepie
- oferirea de servicii telefonice contra cost, urbane si interurbane de la telefonul recepiei
- servicii internet, att in camere ct si n restaurant, wireless
- main de curtat pantofii pe fiecare etaj
- servicii de curare a hainelor contra cost

- fier de clcat + mas de clcat


- foehn
- dozatoare de ap plat ,,La fntna pe fiecare etaj
- servicii potale trimiterea si primirea de scrisori sau colete prin pot contra cost
- pentru clientii fideli servicii ,,TAXI oferite de ctre hotel dus-ntors (aeroport, gara de
nord, etc. )
Dei numrul de servicii ale unui hotel de 2 stele, conform standardului, este de 10,
hotelul Martha ofer un numr de servicii superior n aa fel nct clientii s fie perfect
satisfcuti atat de cazarea hotelului cat si de masa pe care o servesc in restaurant , acestia
intorcandu-se intotdeauna cu cea mai mare placere. Pana in anul 2009 nu s-a inregistrat nici un
fel de eveniment neplacut, care sa insemne vreun client nesatisfacut. Intotdeauna personalul
hotelului a incercat sa aplaneze orice conflict sau problema neajungand sa se finalizeze cu un
esec din partea firmei.

1.3 Departamentul Cazare


1.3.1 Cazarea
Serviciul de baz prioritar al hotelului presupune, din punctul de vedere al clientului,
un spaiu individual securizat, igienic, funcional, comod i plcut. Toate acestea conduc la
ideea c parte din elementele calitativ superioare ale acestui serviciu ca dimensiune real a
ospitalitii depind de sectorul de etaj.
Denumirea de etaj, consacrat n limbajul de specialitate, provine din limba francez
(arealul de origine al hotelriei moderne). Ea este utilizat cu aceleai valene n toate limbile
de origine latine i are o dubl explicaie: pe de o parte faptul c cea mai mare suprafa a
sectorului este ocupat, n orice unitate hotelier de spaii de cazare, iar pe de alt parte, aceste
spaii de cazare se afl amplasate, n mod tradiional, la etaj (din motive de securitate i de
respectare a discreiei asupra intimitii oaspetelui). Din necesitatea de a gospodri spaiile de
cazare, de a le menaja i ntreine din punctul de vedere al cureniei i igienizrii, activitatea
s-a extins firesc i asupra celorlalte spaii n care hotelul i desfoar activitatea.
1.3.2 Spaiile de cazare

Respectiv spaiile de folosin individual, utilizabile numai de ctre persoanele care


sunt repartizate prin recepie, conform documentelor de eviden operativ i contabil,
evident, numai pe perioada de timp presupus de contractul de nchiriere. Aceste spaii pot fi
reprezentate de:

Camera cu un pat;

Camera cu dou paturi;

Camera cu trei paturi;

Camera cu patru paturi;

Garsoniera;

Apartament.
Aceste spaii de cazare sunt oficial recunoscute ca posibil existente n structura

unitilor ospitaliere din Romnia, conform OMT 510/2002.


Camerele (ncepnd de la cea cu un pat i terminnd cu cea comun) nu au o structur
interioar bine definit: tipul camerei este stabilit exclusiv n funcie de numrul paturilor.
Astfel, de pild, camera cu dou paturi a unui hotel de 4 stele, care are pe lng dormitorul
propriu-zis, un vestibul, un grup sanitar propriu cu instalaii complexe (cad, du, lavoar,
bideu, vas W.C.), uneori o debara pentru bagaje i un balcon, dei ofer un confort net
superior camerei cu dou paturi a unei vile de 1 stea, n care de pe coridor se accede direct n
dormitorul propriu-zis cu o suprafa de 12 mp, iar ca instalaii are doar chiuvet, poart
aceeai denumire generic de camer cu dou paturi
Singurele precizri legate de structura camerelor sunt cele ce subclasific tipul de
spaiul de cazare care este camera cu un pat n:

Camer cu un pat individual, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre o persoan,


limea patului fiind de 90 cm;

Camer cu un pat matrimonial, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre una sau
dou persoane, limea patului fiind de 140 cm;

Camer cu un pat dublu, reprezentnd spaiul destinat folosirii de catre dou persoane,
li-mea patului fiind de minimum 160 cm;

n mare majoritate a hotelurilor din lume, n camera single, patul are dou
dimensiuni: Queen size bed, echivalentul patului nostru matrimonial, King size
bed, echivalentul patului nostru dublu.

OMT 510/2002 continu enumerarea tipurilor de spaii de cazare cu:

Camera cu dou paturi individuale;

Camer cu trei sau mai multe paturi individuale;

Camer cu priciuri, reprezentnd spaiul destinat utilizrii de ctre mai multe persoane;
priciul reprezint o platform de lemn sau alte materiale, pe care se asigur un spaiu
de 100 cm lime pentru fiecare turist, fiind tipic structurii de primire care este cabana;

Garsoniera, reprezentnd tipul de spaiu de cazare n a crui structur obligatorie intr:


un dormitor pentru dou persoane, un salon sau un alt spaiu separat un vestibul i
printr-un glasvand sau alte soluii ce permit o delimitare estetic i are grup sanitar
propiu;

Apartamentul, reprezentnd spaiul de cazare alctuit din unul sau mai multe
dormitoare (maximum 5), sufragerie, vestibul, echipare sanitar proprie; la categoria 5
stele va exista un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar n restul categoriilor
minimum un grup sanitar la patru locuri.

1.3.3 Concirge este subsectorul ale crui atribuii principale sunt:


Gestionarea cheilor spaiilor de cazare, prin predarea i primirea lor zilnic i
supravegherea ocuprii spaiilor, att n cazul cheilor clasice ct i n cazul cartelelor
magnetice.
Efectuarea serviciilor suplimentare specifice sectorului de recepie: furnizarea de
informaii, transmiterea de mesaje, sortarea i distribuirea coresponedenei, rezervarea de mese
la restaurante, de bilete la mijloacele de transport n comun, etc.
Supravegherea circulaiei persoanelor n hotel, prin identificarea clienilor, a
vizitatorilor i a celor care nu fac parte din aceste dou categorii, pentru a asigura securitatea
clienilor (mai ales prin inter-zicerea accesului strinilor n zona spaiilor de cazare).

n unele hoteluri exist i funcia de ef concirge, care coodroneaz activitatea


recepionerului-concirge, a portarului-ef, curierului, comisionerului, bagajistului, liftierului.
Lucrtorul din spatele comptoirului concirge este cel mai reprezentativ angajat al
sectorului de recepie, deoarece prin natura obligaiilor, este persoana creia oaspetele i se
adreseaz n permanen pentru rezolvarea problemelor sale.
De fapt, putem spune c n timpul sejurului, recepionerul-concirge este secretarul
personal al clientului. Dat fiind pregnanta relaie de reprezentare a acestui lucrtor cu
clientela, este de la sine neles c respectivul angajat trebuie s fie extrem de prezentabil,
impecabil ca inut personal i vestimentar, cu un comportament ireproabil, volubil,
persuasiv, mereu atent, dotat cu o bun memorie vizual i auditiv i bineneles, excelent
cunosctor al unor limbi strine de circulaie internaional

1.3.4 Recepia, ca subsector, rezum urmtoarele atribuii principale:


Primirea clientului, care presupune o serie de activiti preliminare, pornind de la
finalizarea situaiei spaiilor de cazare care pot fi valorificate n ziua respectiv (prin onorarea
cererilor de rezervare sau prin vnzare direct), trecnd prin protocolul de primire, negocierea
nchirierii, repartizarea spaiului de cazare, fixarea tarifului, nregistrarea datelor personale ale
clientului n documentele de eviden operativ i pn la nmnarea cheii, adic tot ceea ce
este cunoscut n hotelria internaional sub denumirea de check-in.
Vnzarea serviciilor hotelului, n special a celor de baz, sprijinit de studierea
strategiilor ope-rative menite s duc la creterea gradului de ocupare a capacitii de cazare
prin meninerea unui raport optim cu alte hoteluri, cu agenii de turism i prin exersarea
abilitii de prezentare convingtoare a serviciilor, de prezentare ct mai atractiv a unor
pachete incluznd serviciile Casei (cazare i mic dejun, demipensiune, pensiune complet,
cazare i tratament, cazare, etc.). De asemenea, acesta este subsectorul care, n colaborare cu

10

cel de concirge, promoveaz celelalte servicii ale hotelului, prin recomandarea i prezentarea
lor oaspeilor.
Asistarea clientului n timpul sejurului, prin discreta supraveghere a bunelor condiii
oferite i calitii serviciilor prestate, prin rezolvarea de situaii particulare (mutri,
mbolnviri, accidente, etc.) i prin promta soluionare a cererii i reclamaiilor.
Asigurarea informrii tuturor sectoarelor i compartimentelor interesate de datele
clienilor (sta-tutul de client V.I.P., client al casei, client standard, client de grup, originea
eventualei rezervri, num-rul camerei, perioada sejurului, serviciile incluse n tarif, etc.).
Asistarea clientului la plecare, mpreun cu subsectorul casierie, prin efectuarea
operaiunilor cunoscute sub denumirea de check-out. Astfel, dup ce sunt ndeplinite
procedurile legate de ncheie-rea contului i plata contravalorii serviciilor, recepia efectueaz
protocolul de plecare, de multe ori continund relaia cu clientul i n faza post-plecare (prin
trimiterea unor oferte avantajoase, a unor felicitri cu diferite prilejuri, prin expedierea
eventualelor obiecte uitate sau a corespondenei ntrziate, etc.).
n final, putem concluziona c lucrtorul din subsectorul recepie este juristul
clientului, persoana care pledeaz n favoarea ncheierii unui contract i care vegheaz ca
ndeplinirea condiiilor contractuale s fie respectate n cele mai mici amnunte.
Acesta diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul din momentul
intrrii acestuia n unitatea ospitalier i pn n momentul n care o prsete; de multe ori
contactul se menine i dup plecarea clientului. Ca arie de aciune, acest sector acoper o
parte a spaiilor exterioare reprezentative (parcarea, trotuarul, spaiile verzi, peronul) i spaiul
cunoscut n general sub denumirea de hol de primire, ncepnd de la intrarea principal n
hotel i terminnd cu liniile de acces ctre etaje (lifturi, scri principale) sau cu spaiile
comune specializate (saloane de recepii i conferine, baruri, restaurante, etc.).
In funcie de capacitatea i categoria hotelului poate exista un ef de recepie, funcie
ncadrabil n nivelul managerial inferior. Prerogativele funciei pot fi delegate asistentului
efului de recepie, care este n general eful fiecreia dintre cele trei ture presupuse de
activitatea zilnic a sectoru-lui.
Subsectoarele componente ale sectorului pot fi dispuse autonom n diferite puncte ale
holului de primire, sau n spatele unui comptoir (desk), cu o delimitare formal semnalizat
prin inscripii. Comptoir-ul, echipament specific funciei hoteliere de recepie, garanie fizic a

11

oficializrii calitii de client, ntrunete de obicei primele trei subsectoare componente ale
sectorului: concirge, recepie i casierie. Celelalte dou subsectoare (biroul de rezervri i
centrala telefonic) sunt poziionate adesea n culise, dar n imediata vecintate a spaiului
comptoir-ului, cu acces direct la acesta.
Organizarea activitatii intr-un hotel depinde, in principal, de marimea hotelului. Una
din diferentele majore consta in aceea ca intr-un hotel mare, directorul este adesea
proprietarul, in timp ce intr-un hotel mare exista un consiliu de conducere. O alta diferenta
este aceea ca, intr-un hotel mare personalul este strict specializat, in timp ce intr-un hotel mic
un angajat indeplineste mai multe activitati.

1.3.5 Casieria este caracterizat de urmtoarele atribuii principale:

Deschiderea contului clientului i inerea evidenei contabile a tuturo serviciilor cu


plat prestate acestuia.

ncasarea contravalorii serviciilor prestate, innd cont de prevederile creditului


hotelier.

Efectuarea unor servicii suplimentare specifice, cum ar fi schimbul valutar i pstrarea


valorilor clienilor.
Astfel, casierul poate fi considerat contabilul personal al fiecrui oaspete.
n hotelurile mici, casierii pot fi coordonai de ctre un ef casier, lucrtor dublu

subordonat: efului de recepie i efului biroului financiar-contabil.


1.3.6 Rezervarile

12

Ca subsector, are o deosebit importan pentru hotel, ntruct principala sa atribuie


const n vnzarea anticipat a produsului hotelier. n colaborare cu biroul de marketing (sau
de vnzri), acest subsector ofer datele necesare planificrii activitii hotelului i
previzionrii gradului de ocupare a capacitii i a volumului de ncasri.
Soluionarea cererilor de rezervare, incluznd negocierea tarifului i a sejurului,
gestionarea co-menzilor i corespondena hotelului cu beneficiarii constituie esena activitii
acestui sector.
Amplasamentul biroului de rezervri trebuie s asigure comunicare direct cu lucrtorii
din subsectorul de recepie, pentru a permite facilitarea circulaiei documentelor i a
informaiilor zilnice legate de sosirile previzionate ale clienilor i de cererile acestora.
Subsectorul de rezervri poate fi condus de un ef birou rezervri, iar lucrtorulfuncionar rezervri, este de cele mai multe ori calificat n meseria de recepioner hotel.

1.3.7 Centrala telefonic


Este inima comunicaiilor din hotel. Pricipala sa atribuie este asigurarea relaiilor
clientului cu toate sectoarele i compartimentele hotelului.
Prestatoare de servicii hoteliere, centrala telefonic asigur cel mai solicitat servicu
suplimentar i anume convorbirea telefonic, de pe urma cruia hotelul are un profit deloc
neglijabil. Ca i biroul de rezervri, ea trebuie amplasat ct mai aproape de spaiul fizic al
recepiei, pe de o parte datorit faptului c sectorul recepie constituie punctul de referin al
tuturor solicitrilor clienilor, iar pe de alt parte datorit necesitii gestionrii corecte a
eventualelor convorbiri telefonice efectuate de oaspei n afara spaiului de cazare.
n mod normal, spaiul centralei telefonice trebuie s adpostesc i echipamentele de
fax sau telex ala recepiei. Lucrtorul operator comunicaii, centralist sau standardist, trebuie
s cunoasc limbajul de specialitate specific principalelor limbi de circulaie internaional.

13

1.3.8 Tarifele hotelului:


TIP CAMERA
SINGLE
DOUBLE
TRIPLE
APARTAMENT
GARSONIERA

PRET LEI **
200
250
290
350
280

PRET EURO
50
60
70
85
65

Sursa: receptia Hotelul Martha

* preturile includ TVA


* preturile includ micul dejun
*Taxa locala 1%

1.4 Departamentul Food and beavereages


1.4.1 Bucataria
Bucataria hotelului are 40m patrati, fiind compartimentata conform standardelor
circuitului igienico-sanitar aprobat conform proiectului.
Niciodata nu trebuie sa se intersecteze circuitul murdar al vaselor stranse de la mese cu
circuitul curat, cel in care se prepara alimentele pentru produsul final.
Bucataria are un compartiment de depozitare a farfuriilor murdare, implicit cel de
spalare a vaselor murdare, prevazut cu un cos metalic cu capac rabatabil ce utilizeaza saci de
plastic, de unica folosinta.
Bucataria e impartita in 4 compartimente, astfel :

compartimentul pentru prepararea alimentelor dotat cu :

- plita pe gaze - pentru prepararea fripturilor, cand exista o cerere mare.


- aragaz profesional cu 4 ochiuri, doua dintre ele fiind duble, cuptor
- doua friteuze
14

- hota din inox profesionala


- sistem de avertizare sonora pentru pierderea accidentala a gazelor.
- trei frigidere, unul penrtu produsele lactate, unul pentru mezeluri, i al treilea pentru legume.
Acestea sunt dotate cu cte un congelator prevazut cu un termometru.
n primul congelator se ine carnea de pui intr un compartiment , ambalat n pungi de
plastic alimentare nchise cu termenul de garanie afiat.
n alt compartiment carnea de vita, n altul carnea de porc, etc.
n celalalt congelator se pstreaza legumele congelate, fructe, ngheat
- mas din inox pentru prepararea produsului final i o alta pentru aezarea la ndemn
osptarului produsul final
- feliator de mezeluri
- mas special pentru prepararea nitelelor si btut carnea
- cuptor cu microunde
- spaiu depozitare ustensile de buctarie
- rafturi pentru oale, cratie, tigai si vase diferite
- prjitor de pine

Alt compartiment este cel de curare-preparare a legumelor


Situat mediat lng a doua ua de acces n buctrie pe unde se face aprovizionarea,

este prevzut cu:


- co de gunoi cu capac rabatabil
- dou cuve
- mas inox pentru preparat salatele
- frigiderul n care se in legumele i conservele din legume si fructele splate i curate
pstrate n recipiente cu capac.

Un alt compartiment este cel n care se portioneazi se pregtete carnea

( Prevzut cu chiuvet cu dou cuve )

Ultimul compartiment este cel n care se afl frigiderul n care se pastreaz produsele
alimentare finale n recipiente acoperite.

15

n afara buctrie exist un depozit de alimente de unde se aduce n buctrie


alimentele necesare zilnic.
Tot n buctrie exista un spaiu unde este cafetiera profesional unde se prepar cafele
i ceaiuri i locul n care ntr-un recipient acoperit se pstreaz pinea. Buctria are faian pe
toat suprafaa pereilor i gresie dur pe pardoseal.
ntr-un spaiu special, nchis se pstreaz soluiile de curat, toate de foarte bun
calitate si burei, iar alturi prosoapele de buctrie, soruri, hrtie absorbant etc.
n buctrie se face curenie organizat, astfel:
- zilnic
- odat pe sptmn curenie general
- hotelul are contact cu o firm de dezinsecie i dezinfecie care vine periodic i execut
aceste operaiuni.

1.4.2 Aprovizionare
Coordonatorul acestui compartiment, specialist i bun cunosctor al conceptelor
moderne legate de depozitarea, pstrarea i conservarea mrfurilor, dar i a tehnicilor de
evaluare a pieelor i furnizorilor, determin necesarul de materii prime, materiale i ustensile
necesare desfurrii activitii hoteliere n condiii optime. n acest scop, se ncheie contracte
de aprovizionare cu furnizorii alei, se recepioneaz mrfurile, care ulterior se depoziteaz,
iar apoi se gestioneaz prin distribuire ctre colaboratorii aflai n diferitele sectoare ale
hotelului.
1.4.3 Terasa
Terasa este plasat in spatele hotelului pentru linite, departe de traffic, intr-o gradina
verde cu iarba, brazi argintii, flori care curg din jardiniere si muli trandafiri de toate culorile.
Este construita din lemn masiv de catre aceeasi firma care a lucrat mobilierul hotelului si are
dimensiunile: 16 x 12 (m) si capacitatea de 80 locuri.

16

Este acoperita, este inchisa cu geamuri reflectorizante glisate care se inchid si se


deschid in functie de necesitai i plase anti insecte. Are un ring de dans in prelungire, iar in
spatele acesteia exista un gratar construit .
Alte dotari :
- televizor LCD si sistem audio-video pentru o atmosfera intima.
- magazie invelita pentru bauturi
- bar din lemn masiv, moblierul este tot din lemn( mesele i scaunele)
- fete de masa de calitate superioara
- decoraiuni in stil rustic
- corpuri de iluminat care au atasat un sistem de ventilatie.
Pe terasa se organizeaza in perioada martie-octombrie mese festive si tot in aceasta
perioada toti clienii hotelului prefera sa serveasca masa, inclsiv micul dejun, pe terasa.

1.4.4 Sala de conferine


Sala de conferine are o capacitate de 40 de locuri si dotari precum :
- mese si scaune care se pot aranja in funcie de cerintele clientilor.
-TV LCD de dimensiuni mari
- sistem audio-video
- videoproiector
- DVD
- spaiu de relaxare cu canapele si fotolii din piele si masue pentru coffee break.
- este decorata in stil classic, peretii sunt imbracati cu tapet iar pardoseala este din granit.
1.4.5 Organizarea unui hotel mic :

17

1.5 Departamentul House-keeping


Conducerea hotelului Martha consider c unul dintre cele mai importante
compartimente este cel care asigur curenia perfect n ntreg hotelul, inclusiv mirosul din
camere, recepie, restaurant.
n compartimentul house-keeping lucrez dou cameriste, fiecare dintre ele avnd
obligaia de a cura impecabil cte 9 spaii de cazare i impreun zonele comune, repectiv
holul recepiei, spaiile sanitare, holurile, holul de la intrare, iar o dat pe sptmna ajut la
curenia general din buctrie .
Dei norma unei cameriste este fixat de regul peste 10 camere, poate ajunge la 15
camere/zi.
Noi preferm ca timpul afectat fiecrei camere s fie suficient pentru a obine un
rezultat final impecabil.

18

nti se cur spaiile commune: holuri (hol recepie, hol intrare), geamurile de pe
holuri, apoi, dup ce clienii ies din camera, se intr pentru curatenie.
Se ciocne discret la us, se insist pentru a nu avea vreo surpriz. Se intr, se las usa
ntredeschis iar curtenia se incepe din exterior dac avem balcon se cur nti balconul,
apoi se continu de la stnga la dreapta si de jos in sus ,pentru a pstra un sens logic.
Se terg geamurile, se aerisete camera, se aspir perdelele, draperiile cu un aspirator
special, se terge praful, se cur tablourile corpurile de iluminat ,se schimb aternuturile ,se
aranjeaz cuvertura pe pat ,se aspir praful din covoare ,de pe parchet.
Se cur baia, se dezinfecteaz toaleta, se pun spunurile, se pune hrtie higienic, se
schimb prosoapele dac este cazul.
Se spal parchetul cu substane speciale de curat lemnul sau in baie gresia, iar la
sfrit se arunc aceea privire obligatorie n care constai c totul este perfect, la locul lui iar
n final se pulverizeaz parfum ambiental apoi se nchide ua.
Dac se face curtenie intr-o camer n care clientul urmeaz s revin, camerista
trebuie s aib grij s nu deranjeze cu nimic lucrurile personale ale clientului urmnd s
curee i s dezinfecteze n aa fel nct clientul s constate ca s-a efectuat curenia s-a aerisit,
dar lucrurile personale sunt la locul lor.
Este extrem de important ca cele dou cameriste s aib un comportament impecabil n
contact cu clienii i s aib n permanen o inut ngrijit.

1.6 Resursele umane si tehnici de evaluare a comportamentului personalului


1.6.1. Compartimentul P.S.I.
Hotelul are un plan de evacuare n caz de incendiu conceput n colaborare cu serviciul
pompieri conform autorizaiei de construcie a hotelului .
n curte avem un hidrant alimentat din reeaua de ap stradal, un pachet de stingerea
incendiului cu ladia cu nisip, cange, lopat i furtun din material textil.
La fiecare etaj avem 4 extinctoare, la recepie 2 extinctoare, la restaurant 2 extinctoare,
la camera tehnic 2 extinctoare, la buctrie 2 extinctoare, al cror coninut de spum se
verific periodic i se schimb cnd expir termenul.
Planul de evacuare este afiat n fiecare camer i pe holuri - fiecare angajat fiind
instruit periodic, pentru a putea pune n execuie planul de evacuare n caz de incendiu i a

19

proteja nti clienii apoi pe sine i bunurile hotelului n primul rnd fiind instruit s cheme
pompierii i apoi s ajute organizat la izolarea focarelor rapid i fr panic.
La fel personalul este instruit s acioneze i n caz de cutremur ( evacuarea rapid a
clienilor fr panic, salvarea propriei personae, protejarea bunurilor hotelului.
1.6.2 Protecia muncii
Hotelul are contract cu o firm care vine periodic i face instruirea personalului n
privina proteciei muncii, cel puin la 6 luni sau de cte ori este nevoie.
Deasemenea, conducerea hotelului are grij permanent ca toi angajaii firmei s
urmeaze exact normele de protecie a muncii, punnd la dispoziia angajailor materiale de
protecie ( mnui de plastic, sorturi speciale la buctrie, costume de protecie cameristelor,
etc.)
1.6.3 Protejarea sntii clienilor i angajailor
Hotelul are colaborare cu firma Medlife pentru efectuarea analizelor cel puin la 6
luni sau cnd este nevoie pentru solicitarea, n regim de urgen, a salvrii sau personalului
sanitar pentru urgente privind clienii sau angajaii hotelului colaborarea fiind cuprins n
contractul de prestri servicii medicale ntre hotel i firma Medlife.
1.6.4 Observarea comporamentului personalului
Culorile hotelului fiind portocaliu-galben, vestimentatia personalului este compusa din:
costum bej (fusta sau pantalon), camasa alba si esarfa rosie.
Fiecare angajat poarta un ecuson personalizat cu numele si functia detinuta.
Aspectul fizic este placut iar zambetul este intotdeauna pe buzele personalului.
Salutul este unul protocolar,iar in momentul in care un client fidel al hotelului se
cazeaza salutul este unul familiar .
1.6.5 Pregtirea profesional a personalului
Dei hotelurile de dou stele conform standardelor trebuie s aib 30% personal
calificat Hotelul Martha funcioneaz cu un personal superior, integral calificat.

20

ntreaga activitate a hotelului este supervizat de un angajat cu state vechi n meserie,


care ofer i brevetul n turism pentru funcionarea hotelului.
Administratorul hotelului, mama, a absolvit n 2006 cursurile I.T.H.R. - nti cursurile
de recepioner (tehnician n turism i alimentaie public) apoi cursurile de director de hotel i
restaurant (urmnd s-i ridice brevetul n turism n anul 2010).
1.6.6 Resurse umane
Profesiunile din domeniul turistic in conformitate cu prevederile biroului international
al muncii, prezinta urmatoarele caracteristici de care conducerea unitatii de turism trebuie sa
tina cont in actiunile intreprinse.
In marea mobilitate a fortei de munca, exista frecvente fluctuatii ale gradului de
antrenare a fortei de munca, ceea ce necesita utilizarea personalului suplimentar ocazional
pentru zilele de maxima intensitate turistica.
Munca in contratimp fata de programul normal de munca, provoaca dificultati in
recrutarea fortei de munca, in special al persoanelor tinere.
Munca in turism presupune angajarea intregului timp disponibil de pe parcursul unei
zile, cu consecinte negative pe plan familial si social, ceea ce provoaca o serie de perturbari in
continuitatea muncii personalului angajat.
Serviciile turistice sunt de o complexitate rar intalnita la alte categorii de servicii sau
produse. Resurselor umane in turism, le revine un rol essential in conceperea, producerea si
comercializarea in conditii profitabile a serviciilor si produselor turistice. Trebuie sa tina cont
insa si de profilurile de activitate si structurile organizatorice ale agentilor de turism si ale
firmelor prestatoare de servicii, si detinatoare de baze material.
O caracteristica de baza a serviciilor turistice rezida in persibilitatea acestora, care se
refera la faptul ca nu pot fi depozitate, ceea ce avantajeaza prin eliminarea cheltuielilor legate
de aceasta operatie, insa impune operativitatea in pregatirea si valorificarea acestora.
Date fiind acestea, managerii intreprinderilor turistice sunt interesati sa dispuna de
personal adecvat si sa coordoneze activitatea personalului angrenat in desfasurarea diferitelor
categorii de servicii turistice.
In turism trebuie avuta in vedere necesitatea unei functionari impecabile la toate
nivelurile, de la nivel ierarhic superior pana la nivelul personalului necalificat, deoarece

21

aprecierea reusitei unei calatorii depinde de satisfacerea la nivel corespunzator a tuturor


nevoilor si preferintelor consumatorilor de astfel de produse
In etapa actual a societatii comerciale studiate, forta de munca nu ridica probleme
deosebite, acestea fiind corespunzatoare din punct de vedere numeric si calitativ necesitatilor
societatii comerciale, pentru unitatile pe care le are in administrar

1.6.7 Analiza clientului


Clientii unitatilor de turism si alimentatie publica din S.C. TAMAR HOTEL S.R.L. fac
parte din toate categoriile sociale si diferite nationalitati, fiind reprezentati de delegati, oameni
de afaceri romani si straini aflati in zona, localnici, institutii organizatoare de manifestari
cultural sportive sau orice alt gen de actiuni.
Principala motivatie este calatoria de afaceri, mai ales cele 4 luni in care Bucurestiul
este asaltat de turismul de afaceri, datorita targurilor care se desfasoara la Romexpo.
Printre cei mai important clienti se numara : Avicola Crevedia, Ipso , Eneria , Bergerat
sau Federatia Romana de Fotbal. Fidelitatea acestora a fost castigata in mare parte prin
calitatea dotarilor si serviciilor, dar si de amabilitatea si caldura intregului personal.

CAPITOLUL II
Analiza volumului de activitati ale hotelului
2.1 Infiintarea societatii
Infiintarea societtii Tamar Hotel s.r.l. a avut loc in anul 2004 si are ca activitate
principal constructii ( cod CAEN 4551) constructia hotelului. Numrul si data nregistrrii
la Registrul Comertului este J40/13217/2004. Societatea este declarat ca fiind pltitoare de
TVA, avnd Codul Unic de nregistrare 16684630, atribuit RO; are sediul n Bucuresti, strada
Berveni, nr. 61 si are deschis un punct de lucru n comuna Mogosoaia Hotel Martha.
22

La periferia Municipiului Bucuresti s-au construit numeroase cldiri de birouri firme,


depozite, magazine de prezentare, iar clientii acestora reprezentau o alt categorie potential
cazabil la hotel.
Astfel, pn n luna octombrie 2006 societatea Tamar Hotel s.r.l. nu a realizat
profituri, fiind n activitatea de investitie. Hotelul a fost construit, amenajat si utilat pentru o
calificare de 4 stele (4****).
Comisia de evaluare a stabilit acest lucru, dar administratorul firmei a hotrt s-si
pstreze un grad mai redus de calificare, respectiv de 2 **, pentru a nu include niste servicii ce
ar fi condus la majorarea tarifelor de cazare.
Faptul c hotelul detine un confort sporit si o elegant sporit gradului de clasificare de
2 ** a determinat multumirea clientilor si.
La deschiderea din luna octombrie 2006, s-a constatat c analiza pietei si hotrrea
luat n urma aceteia a fost una foarte bun. Hotelul de atunci si pn n prezent a functionat la
capacitate de 85% - cu rentabilitate maxim, dupa cum arata si indicatorii de mai jos:

= 147.175 RON

= 41.771 Ron

= 823.265 RON

= 171.458 RON

n anul 2008 s-a constatat profitabilitatea activittii si s-a decis extinderea acesteia,
prin achizitionarea unui imobil alturat, n baza unui credit bancar pentru investitii. S-a luat
aceast hotrre , deoarece n perioada de vrf managerul hotelului a fost nevoit d refuze
chiar si clientii fideli ai acestiua, din lips de locuri. Astfel, rezultatele anului 2008 vor fi
influentate si de aceast investitie, respectiv consolidarea, repararea, reamenajarea si
mobilarea noului spatiu de cazare.
Vreau s mentionez c politica propietarului firmei a fost aceea de a nu ridica
dividende, ci profitul obtinut de societate sa fie reinvestit n dezvoltarea activittii.
Societatea Tamar Hotel s.r.l. a cunoscut o evolutie rapid si continu sa desfsoare o
activitate rentabil. Aceasta nu are datorii, achitarea acestora facndu-se n maxim 18 zile, si
nici debite nencasate mai vechi de 1 lun.
23

2.2. Capacitatea de cazare


Tabel 2.2.1

NR.CAMERE
HOTEL

18

PENSIUNE

TIP CAMERA

NR. LOCURI
CAZARE

SG + TRIPLE
DB+AP+JS
DB+ TRIPLE

CAPACITATE
TOTALA DE
CAZARE
H+P

50

69

19

Sursa: Hotel Martha

In anul 2007 firma Sc. Tamar Hotel srl.deoarece a inregistrat o urcare simbolica pe
piata afacerilor si pentru ca refuza foarte multe camere deoarece majoritatea firmelor nu
deconta pretul pe care il afisa la receptie , s-a hotarat sa cumpere un imobil aflat in imediata
apropiere a Hotelului Martha transformandu-l in pensiunea Martha.
Pensiunea a fost creeata special pentru clientii care lucreaza pentru firmele de
constructii acestea decontand maximum 100 de lei de persoana.
Aceasta dispune de 7 camere cu un confort extraordinar, 1 sala de mese unde clientii
isi pot servi micul dejun si o bucatarie pentru a prepara deferite mancaruri usoare.

Pensiunea dispune de locuri de cazare cum ar fi:

5 camere double

2 camere triple

Hotelul Martha ofer clienilor si o varietate de spaii de cazare precum:

10 camere duble

2 camere triple

2 garsoniere

4 apartamente

Capacitatea totala de cazare fiind aadar de 50 de locuri

24

Fig. 2.2.2
25
20
CAMERE HOTEL(18)
15
CAMERE
PENSIUNE(7)
CAPACITATE
TOTALA CAZARE(69)

10
5
0

2006

2007

2008

2.3. Evolutia veniturilor


Tabel 2.3.1
Anul
2006

2007

Indicatorul
Venituri Totale
147217
823363
Venituri active cazare
98655
627890
Venituri active alimentaie
48562
195473
Sursa: documentele contabile ale societatii SC. Tamar Hotel SRL.

2008
972596
567453
405143

Evolutia, sub forma grafica, a veniturilor arata astfel:

Valoare (Ron)

Fig. 2.3.2
1200000
1000000

Venituri totale

800000
Venituri active cazare

600000
400000

Venituri active
alimentatie

200000
0
1

Ani

25

Analiznd veniturile totale n procesul de realizare a activitii sociale n perioada


2006-2008, se constat c acestea au nregistrat o cretere cu 660% fa de anul 2006, ceea ce
reprezint activitatea desfurat de Hotelul Martha, ca fiind eficient.
Creterea veniturilor totale de la o perioada la alta s-a datorat n principal creterii
gradului de ocupare atat la Hotel cat si la Pensiune, numrul turitilor n cretere dar i
creterii uoare a preului. Un alt aspect principal este organizarea de petreceri private, nunti
sau botezuri pe terasa si in restaurant.
Inaugurarea hotelului a avut loc in septembrie 2006 luna considerata ca fiind in
extrasezon, acest lucru avand influenta directa asupra evolutiei spectaculase a veniturilor.
Veniturile din cazare ating valoarea maxim n anul 2007, valoare care reprezint
636% din cifra atinsa in 2006.
In cazul veniturile din alimentaie valoarea maxim se atinge in anul 2008, procentual
acest aspect se traduce prin o crestere de 834% fata de anul 2006. Observam corelarea
liniaritati valorilor fata de evolutia de ansamblu.

2.4 Cifra de afaceri i profitul


Cifra de afaceri reprezint un indicator ce releva volumul ncasarilor din activitatea
proprie intr-o perioad de timp dat. Aceasta este folosit drept criteriu pentru clasificarea
societilor dupa importana lor economic.
Hotelul Martha a fost gandit ca fiind o afacere de familie cu scopul evident de obtinere
a unui profit pe termen lung. Profitul se dimensioneaz n jurul preurilor ca urmare a
raportului cerere-ofert i a costurilor, elemente ce reflect modul de gospodarire a resurselor
consumate

2.4.1 Evoluia profitului n perioada 2006-2008


26

Tabel 2.4.1.
Anul

2006

2007

2008

147217
102796

823363
620804

972596
784716

44421

202559

187880

2650

31101

30393

41771

171458

157487

Indicatorul
Venituri totale
Cheltuieli totale
Profit brut=venituri totale-cheltuieli
totale
Impozit pe profit=16%profit brut
Profit net=profit brut-impozit pe
profit

Sursa: Date preluate din bilanul depus pe 2006-2008 la Oficiul Naional al Registrului Comerului

2.4.2. Analiza n dinamic a profitului hotelului


Tabel 2.4.2.
Anul

Baz fix Ii/1

Baz n lant Ii/i-1

Baz fix

Baz n lan

2006

Profitul
brut
RON
44421

Indicele dinamicii

Ritmul de dinamic

2007

202559

5.592

5.592

459.2

459.2

2008

187880

6.606

1.181

560.6

18.1

Sursa: Date preluate din bilanul depus pe 2005-2007 la Oficiul Naional al Registrului Comerului.

Valorile profitului brut n perioada 2006-2008 sunt variabile, la fel i ritmul de


dinamic a acestuia. De la o dinamic de 459.2 % n anul 2007, profitul brut ajunge n anul
urmator la o dinamic de 560.6.

Tabel 2.4.3 Evoluia ratei profitului n perioada 2006-2008


Anul
2006

2007

2008

41771
147217

171458
823363

157487
972596

Indicatorul
Profit net
Venituri totale

27

Rata profitului (%)=profit

28.3

net/venituri totale100

20.8

16.2

Sursa : Date preluate din bilanul depus pe 2006-2008 la Oficiul Naional al Registrului Comerului

Tabel 2.4.4 Evoluia ratei rentabilitii


Anul
2006

2007

2008

Profit net

41771

171458

157487

Cheltuieli totale

102796

620804

784716

40.6

27.6

20.0

Indicatorul

Rata rentabilitii (%)=profit


net/cheltuieli totale100

Sursa: Date preluate din bilanul depus pe 2005-2007 la Oficiul Naional al Registrului Comerului

Fig. 2.4.5
Evolutia ratei rentabilitatii (%)

45

40.6

40
35

27.6
2006

30
20

25

2007
2008

20
15
10
5
0

Evolutia ratei rentabilitatii in perioada 2006-2008, releva o descrestere liniara,


motivata de investitiile masive realizate in perioada analizata:
28

Achizitionarea unui vehicul utilitar( destinat departamentului de logistica)

Achizitionarea unui imobil ca urmare a supracererii in ceea ce priveste cazarea

Reabilitarea si redecorarea imobilului achizitionat

Reconditionarea periodica a Hotelului

Extinderea complexului hotelier prin construirea unei terase

Implementarea alternativei energetice (montarea de panouri solare)

Cheltuielile neprevazute de ordin intern

Suplimentarea personalului

Tabel 2.4.6 Evoluia cifrei de afaceri n perioada 2006-2008


Anul
Indicatorul
Cifra de afaceri (RON)

2006

2007

2008

147175

823265

972390

Sursa: Date preluate din bilanul depus pe 2006-2008 la Oficiul Naional al Registrului Comerului

Tabel 2.4.7 Analiza n dinamic a cifrei de afacere


Anul

Cifra de

Indicele dinamicii

Ritmul de dinamic

afaceri

Baz fix Ii/1

Baz n lant Ii/i-1

Baz fix

Baz n lan

2006

RON
147175

2007

823265

5.59

5.59

459

459

2008

972390

6.60

1.18

560

18

Sursa: Date preluate din bilanul depus pe 2005-2008 la Oficiul Naional al Registrului Comerului

2.5 Analiza fluxului de turiti


Hotelul nostru gzduiete anual un numar impresionant de turiti. Unitatea de cazare
este situat la numai 3 km. de capital, avnd legturi directe cu centrul oraului dar i cu
aeroportul Henry Coand i aeroportul Otopeni, iar faptul ca acesta are o clasificare net

29

depit de calitate, majoritatea firmelor aleg fr a sta prea mult pe gnduri gzduirea
angajailor si n Hotelul Martha.
Firmele cu care noi colaborm nca de la inaugurare sunt firme mari cu sucursale n
toat ata; firme precum IPSO, ENERIA, BERGERAT MONNOYEUR, MEDIA VISION,
AVICOLA CREVEDIA i multe altele.
Dei este o unitate recent deschis, n luna septembrie a anului 2006, fluxul de turiti a
fost unul impresionant, angajaii firmelor colaboratoare venind din toat ara pentru
specializri n Bucureti. Astfel, Hotelul Martha a reuit s i amortizeze investiia n
construirea hotelului nc din primul an i jumtate.
Media numrului de nnoptri n decursul unui an este de aproximativ 71750, turitii
care ne calc pragul fiind att din Romnia ct si din afara granielor rii.

Fig. 2.6 Analiza fluxului de turiti


NUMR TURITI

NR. NNOPTRI

ANUL
2006
2007
2008

COEFICIENTUL DE
UTILIZARE

TOTAL din care:

STRINI

AL CAPACITII %

4951
4897
5252

149
77
89

71750
71174
73960

91%
91%
95%

Sursa: raportul anual al programului de recepie Pitos

ntre formele de cazare comercial , hotelul este doar tipul de unitate operational cel
mai reprezentativ , far sa fie singurul. Rolul serviciilor n dezvoltarea economico-social face
referin n principal la contribuia lor la creterea economic, dar i pe plan mai larg la aportul
lor la creterea calitii vieii.
Pentru a atrage ct mai muli clieni, ncercm s oferim acestora cele mai bune servicii
i n acela timp cele mai atractive preuri. Pentru a pstra colaborrile profitabile pentru
ambele pri conducerea hotelului a ncheiat contracte de colaborare pe termen lung oferindu-

30

le firmelor tarife prefereniale. n acest mod firmele trimit solicitri de reyervare sptamanal
reuind astfel s avem o rat a ocupabilitii de aproape 100%.
Exist ns si un dezavantaj. Cu toate c in cursul sptmnii hotelul este ocupat 100%,
n weekend camerele au o rat a ocupabilitii de 2-3 % deoarece noi axndu-ne pe angajaii
firmelor, acetia pleac in weekend ntorcndu-se ns lunea.
Pensiunea Martha se nchiriaz, spre deosebire de hotel, pe perioade de timp varind
ntre 2-5 luni. De cele mai multe ori pensiunea a fost ocupata de turiti strini venii in
Romnia prin intermediul unor firme de construcii internaionale. Contractele acestora se
negociaz in euro la o valoare prestabilit.
Fig. 2.7 Ponderea turistilor pe naionaliti

turisti
am ericani
10%
20%

40%

turisti spanioli
turisti italieni

30%
alte
nationalitati

CAPITOLUL III
Restaurantul hotelului Martha
3.1 Structura si oraganizare
Hotelul Martha are trei spatii care pot fi incadrate in categoria restaurant:

Restaurantul propriu-zis aflat la parterul hotelului, cu acces direct din holul principal si
din receptie, disponibil pentru clientii veniti din afara si pentru cei cazati in hotel.

Terasa de vara care functioneaza din luna mai pana in luna septembrie

Sala de conferinte, care atunci cand este nevoie, poate deveni al treilea spatiu cu
destinatia restaurant.

Deasemenea, exista spatii diferite care deservesc bunul mers al restaurantului:

Camera de alimente, unde se pastreaza conservele si materiile prime ce nu trebuie


refrigerate. Aceasta camera se afla la demisol.

31

Un spatiu destinat dulapurilor deschise in care este depozitata vesela necesara


organizarii evenimentelor cu un numar mare de participanti:

Farfurii

pahare diferite ( mici - pt bauturile tari, paharele pentru cognac, pahare cu picior pentru
vin, pahare pentru apa, pahare pentru sampanie, halbe de bere)

platouri

boluri etc.

Bucataria, avand circuitul curat-murdar descris la inceputul lucrarii, in care regasim


frigidere pentru pastrarea alimentelor separat (conform legislatiei) si aparatura necesara
pregatirii produselor finala calde si reci:
-

plita dubla

aragaz profesional cu 4 ochiuri si cuptor

2 friteuze

un cuptor cu microunde

mese din inox pentru preparare

masa finala din inox unde se regasesc produsele finale pentru servire
In zona special amenajata pentru legume si fructe se prepara salatele.
Fiecare zona are chiuveta cu 2 cuve din inox si uscator iar la indemana bucatarului se

afla o chiuveta speciala actionata cu piciorul.


Spalatoria de vase este spatioasa, dotata cu o chiuveta speciala, foarte mare, cu doua
cuve adanci si uscator.
In bucatarie exista si o zona special amenajata cu dulapuri inchise unde se pastreaza
vesela necesara zilnic.
Deasupra plitei si aragazului functioneaza o hota profesionala capabila sa absoarba
fumul si aburul rezultate in procesul de pregatire calda a diferitelor mancaruri.
Restaurantul propriu-zis al hotelului dispune de patruzecisiopt (48) de locuri, mobilier
din lemn masiv, mese de patru si sase persoane, scaune tapitate in nuante maro-auriu, mobilier

32

destinat aparaturii audio-video ce pastreaza tematica de culori a restaurantului, cu rafturi in


care sunt expuse diverse obiecte decorative, suporturi pentru lumanari, etc.
In restaurant clintii pot viziona programe tv sau filme la alegere, avand la dispozitie un
televizor LCD cu diagonala de 90 cm si dvd player.
Restaurantul a fost amenajat in stil clasic, elegant. Pardoseala e realizata din granit
negru cu insertii albe iar peretii sunt zugraviti in culoarea beige.
Barul se afla in prelungirea restaurantului, spatiile acestora intrepatrunzandu-se pentru
servirea rapida a bauturilor solicitate de consumatori. Este constituit din lemn masiv, cu blat
melaminat, lucios, in nuante de maro-roscat, cu rafturi pe care sunt expuse bauturile. Aici se
afla si aparatele pentru cafea, espresso, storcatorul de fructe pentru fresh-uri. Corpul principal
are prevazute spatii de depozitare inchise pentru pahare, lingurite, cesti, etc., precum si un blat
ascuns pentru prepararea bauturilor si a cocktail-urilor. Barul se incadreaza perfect in
ambientul restaurantului, avand la randu-i, diferite ornamente provenite din calatoriile
parintilor mei si avand o valoare sentimentala deosebita ( de exemplu: farfurii ornamentale,
masti de la Venetia, etc.).
Sistemul de iluminare al restaurantului este deosebit de elegant, permitand atat o
iluminare intensa, cat si una discreta, in functie de dorintele clientilor. Deasemenea, peretii
gazduiesc tablouri in ulei si oglinzi cu rame argintate care intregesc atmosfera eleganta.
Restaurantul beneficiaza, bineinteles, si de grupuri sanitare spre care se face trecerea,
discret, printr-un hol.
Terasa de vara dispune de optzeci (80) de locuri, este construita din lemn masiv,
acoperita, are ferestre cu geam termopan, culisante, pentru o deschidere aproape completa a
spatiului catre gradina cu trandafiri. In prelungirea terasei se afla un ring de dans, ideal pentru
evenimentele deosebite. Terasa este construita in stil clasic, avand accente mistice. Este
plasata in partea din spate a hotelului, asigurand astfel intimitatea clientilor. Acolo se gasec si
gradina cu flori, arbusti ornamentali, gazon, liniste si aer curat. Ca si restaurantul, terasa
dispune de un bar, sistem audio-video si un televizor LCD cu diagonala de 90 cm.
Atmosfera creata de mobilierul din lemn de tip mahon, lumina calda si candelabrele in
stil clasic, este una deosebita care te imbie sa te relaxezi cu adevarat.

33

In spatele terasei sunt spatii inchise de depozitare, spalatorie pentru vase si un barbeque
profesional care functioneaza atunci cand sunt organizate evenimente deosebite : petreceri,
nunti, botezuri, etc.
Cel de-al treilea spatiu care se poate transforma in restaurant, ocazional, este sala de
conferinte. Aceasta are o capacitate de treizecisiopt (38) de locuri si pastreaza linia clasica,
eleganta a hotelului. Astfel: peretii sunt imbracati in tapet auriu si gazduiesc tablouri cu tema
marina. Aici se ragasesc obeicte ornamentale pretioase, mese si scaune tapisate in tonuri de
auriu iar pardoseala este realizata din acelasi granit negru. Mobilierul este de aceeasi natura,
din lemn masiv, de culoarea mahonului. Aici se pot organiza conferinte sau petreceri intime,
sala fiind amplasata la demisol.
Sistemul de iluminare al salii e deasemenea elegant, aerisirea se face direct, prin
ferestre cu geam termopan. Tot aici exista si o zona de relaxare unde se afla canapele si fotolii
din piele beige.

3.2 Managementul restaurantului


3.2.1 Personalul
Personalul care deserveste restaurantul este impartit astfel:

personalul din bucatarie

personalul din restaurant


In bucatarie bucatar si ajutor de bucatar.
In restaurant 2 ospatari, care indeplinesc si functia de barmani, avand in vedere

dimensiunea redusa a restaurantului.


Pentru ambele categorii de personal exista obligativitatea legala de a face verificarea
starii personale de sanatatede doua ori pe an. Aceasta consta in analize de specialitate ale caror
rezultate se mentioneaza in carnetele individuale de sanatate.
Bucatarul si ospatarii au finalizat cursuri de specialitate care ii califica pentru posturile
pe care au fost angajati.
34

Echipamentul specific de protectie asigua igiena, protectie personala si o imagine cat


mai agreabila pentru clienti.
Pentru a asigura un contact superior cu orice categorie de clienti, receptionerii,
ospatarii dar si bucatarul sunt vorbitori de cel putin doua limbi straine (engleza, germana,
araba).
In restaurant punem accent pe felul in care sunt serviti clientii, toti angajatii avand
obligatia de a servi cu promptitudine, profesionalism si zambetul pe buze, astfel oferim
acestora relaxare, buna dispozitie si ii determinam sa revina.
3.2.2 Administrarea locala si functinarea propriu-zisa
Principalele puncte fierbinti pe care managerul la verifica zilnic sunt:
-

starea de curatenie (atat a spatiilor cat si a aparaturii)

calitatea si prospetimea alimentelor

stocul disponibil (se ocupa personal de aprovizionare)

tinuta ingrijita a intregului personal

calitatea produselor finala si felul in care sunt prezentate clientilor.

Micul dejun - se serveste clientilor cazati in hotel, intre orele 7:00 si 10:00, in cinci
variante care acopera o gama larga de preferinte.
Pranzul se serveste a la carte, conform listei de meniu. Politica restaurantului este
aceea de a oferi mancaruri proaspete, gustoase si cat mai sanatoase lipsite de grasimi.
Oferim: supa crema de legume, ciorba de pui/vita, carne de pui/ peste/ vita/ porc la gratar,
preparate la cuptor cu garnituri si salate diverse. Deserturile sunt pregatite la comanda, in
principal clatite, papanasi cu dulceata sau ciocolata si diverse feluri de inghetata.
Cina pentru a depasi mai usor aceasta perioada de criza economico-financiara,
oferim clientilor si meniul zilei pe care acestia il pot primi la un pret foarte convenabil. Pe
langa meniul zilei clientii pot comanda, daca doresc, si din lista de meniu.Restaurantul se
inchide, de regula, la ora 23:00.

35

Bauturile barurile sunt aprovizionate, cu continuitate, de catre furnizorii cu care


avem contracte, cu trei marci de bere, patru marci de vin si diverse feluri de bauturi alcoolice
si nealcoolice, sucuri racoritoare, apa minerala plata si carbogazoasa.
Pentru clientii cu pretentii, la cerere, se pot prepare si sucuri naturale din fructe proaspete.
Organizarea meselor festive sau a unor evenimente
Mesele festive sunt, de regula, reprezentate de nunti, botezuri, petreceri de firma, zile
de nastere, etc.
Pentru organizarea perfecta a acestora, hotelul colaboreaza cu o firma de design
ornamental si aranjamente florale si o alta care ofera servicii de entertainment (sisteme audio
profesionale, D.J., etc. ).Un alt colaborator esential are ca obiect de activitate cofetariepatiserie, realizand pentru noi atat torturi si prajituri personalizate, cat si produse de patiserie
proaspete. Dispune de laborator propriu si ofera produse finale de o calitate exceptionala intr-o
prezentare spectaculoasa.
Avem o colaborare permanenta cu o curatatorie chimica profesionala care asigura
curatarea si dezinfectarea produselor textile folosite in hotel (asternuturi, prosoape, fete de
masa, etc).O alta colaborarea este cea cu furnizorul de cafea si produselor adiacente servirii
cafelei.
In prioadele in care este necesar, colaboram cu o firma care furnizeaza carne si produse
din carne.Alt furnizor este reprezentat de o firma care ne livreaza produse dezinfectatnte,
substante speciale pentru curatat, hartie si prosoape igienice, prosoape din hartie pentru
bucatarie, etc.
Colaboram si cu o firma de intretinere si service pentru toata aparatura necesara
functionarii restaurantului si a hotelului.
Aprovizionarea cu materie prima se face din supermarket-uri cu renume pentru a avea
garantia calitatii si prospetimii produselor.
In ceea ce priveste marketingul, promovarea afacerii se realizeaza pe cai consacrate
precum:
-

brosuri disponibile in hotel

fly-ere distribuite periodic

site propriu

36

contracte cu diferite site-uri

door to door
Parcarea hotelului permite unui numar mare de clienti sa-si lase masinile in siguranta

pe perioada sederii lor in hotel, aceasta fiind pazita 24 h / 24 h.


Oferim si servicii de catering pentru petreceri sau diferite evenimente care sunt
organizate in locatii ce nu dispun de bucatarie. Produsele finala sunt transportate cu o masina
autorizata, inchiriata pentru aceste ocazii.

CAPITOLUL IV
Planul de dezvoltare a afacerii
Desi traversam cu totii aceasta criza economica, parintii meiau luat hotararea extinderii
activitatii de profil.Astfel, la sfarsitul anului 2008, atunci cand criza economica se profila la
orizont, au contractat un imprumut bancar, suma aferenta folosind-o pentru achizitionarea unui
imobil D+P+2, avand o suprafata locuibila de 400mp si 500mp de teren. Proprietatea a fost
reconditionata si finisata in vederea extinderii afacerii. Astfel a luat nastere o pensiune de 3
margarete.
In perioada 2009-2010 s-au terminat lucrarile de constructie si finisare, s-au cumparat
mobilierul, televizoarele, mocheta, corpurile de iluminat, etc, necesare incadrarii pensiunii in
categoria 3 margarete.
37

Structura pensiunii
Casa Martha, asa cum a fost denumita, dispune in totalde 21 de locuri de cazare, in 9
camere. 4 camere cu bai proprii iar restul distribuite in apartamente (3 camere/ 2 camere).
Pensiunea dispune la demisol de o bucatarie complet utilata, camera tehnica si o sala
de mese cu o capacitate de 25 de locuri.
Finisarile exterioara si inteioara sunt elegante, in nuante de galben beige, mobilierul
este din lemn masiv si pal melaminat in bucatarie si, partial, in sla ade mese.
Clientii au la dispozitie vesela, televizor in fiecare camera, aer conditionat, asternuturi
de calitate superioara si prosoape personalizate.
Bucataria dispune de frigider, cuptor cu microunde, chiuveta, masa pentru gatit din
inox, aragaz cu 4 ochiuri si cuptor, vesela necesara, hota electrica, aer conditionat, etc.
Sala de mese are, pe langa cele indispensabile (vesela, fete de masa), cafetiera,
televizor si aer conditionat pentru ca sederea clientilor sa fie cat mai placuta.
Scara interioara este placata cu marmura ce-i confera un aspect elegant asemenea celui
regasit in vilele vechiului Bucuresti.
In fiecare camera se gasesc : televizor, aer conditionat, dulap, scaune, masuta, suport
pentru bagaje, vaza pentru flori, veioza, mocheta, etc. Peretii sunt ornati cu tablouri .
Fiecare baie are chiuveta, vas de toaleta, cabina de dus, suport pentru prosoape, cate 2
prosoape de persoana ,calorifer vertical, oglinda si suporturi pentru periuta de dinti si sapun,
pardoseala cu gresie si sunt placate pe toata inaltimea cu faianta.
Deasemenea, pe fiecare etaj, se regaseste cate un oficiu pentru cameriste.
Parintii mei au hotarat ca pensiunea Casa Martha sa umple un gol resimtit in
functionarea hotelului, respectiv cazarea unor clienti pe o perioada mai indelungata, cu
posibilitatea de a-si pregati singuri masa, toate aceste lucruri regasindu-se intr-un cost mai mic
pentru cazare fata de cele practicate la hotel.
Cazarea clientilor se face la receptia hotelului iar serviciile de curatenie si mentenanta
reprezinta atributiile cameristelor hotelului sau, dupa caz, firmelor cu care hotelul colaboreaza
in acest sens.
E bine de stiut ca distanta dintre hotel si pensiune este de aproximativ 30m.

38

Pensiunea are, in mod firesc, propriile utilitati (apa curenta, canalizare, gaze, curent
electric). Curtea pensiunii este organizata intr-o zona de relaxare cu bancute de lemn
imprejmuite de o gradina de trandafiri si o zona pavata de circa 300mp pentru parcare. Gardul
este din beton, vopsit in culoarea pensiunii (galben-beige), ornat cu model metalic prefabricat,
regasit de altfel si la ferestrele demisolului si etajului 1.
Intreaga constructie e termoizolata cu polistiren de 5 cm si are geamuri temopan pentru
o exploatare cat mai economica.
In mod oficial, pensiunea Casa Martha este in curs de clasificare de catre Ministerul
Turismului si Dezvoltarii Regionale in categoria 3 margarete.
O alta modalitate de extindere a firmei Tamar Hotel este reprezentata de turismul
montan si cel cu specific pescaresc. In vederea acestui pas, care din cauza situatiei economice
actuale a fost impins spre viitor, parintii mei au achizitionat un teren in Judetul Arges,
Comuna Leresti.
Comuna Leresti este una de interes turistic, fiind plasata intr-o zona recunoscuta pentru
calitati de acest gen. Practic lipita de orasul Campulung Muscel, este ultima in drumul spre
Muntii Iezer-Papusa. Situata la o altitudine de 800-1200m, in apropierea lacul barajului
Rausor si traversata de raul Targului, dipune de un peisaj montan cu pajisti si paduri de brad,
stejar, fag si mesteacan. Puncte tari precum pastrarea traditiilor locale, peisajele zonei, aerul
curat si intervalul scurt al drumului Bucuresti - Campulung Muscel, o recomanda ca una dintre
cele mai frumoase si accesibile zone turistice de pe culoarul Campulung-Rucar-Bran.
Ne dorim sa putem construi un complex de cabane si terenuri de sport unde turistii sa
poata petrece o vacanta la tara, beneficiind de preparate traditionale direct de la producatorii
autohtoni branza de burduf in coaja de brad, pastrav proaspat sau afumat de la pastravariile
din jur, fructe de padure, ghebe si ciuperci proaspete sau conservate de localnici.
Lerestiul gazduieste 5000 de locuitori, fiind o comuna bogata, partial cu case construite
in stil montan, restul arhitecturii fiind traditionala (brancoveneasca sau neoromaneasca).
Orasul Campulung, aflat in imediata apropiere a comunei, permite o aprovizionare
excelenta, avand piete, supermarketuri (Kaufland, Penny, Wolf). Aici gasim si restauranturi,
parcuri sau cladiri monumentale construite de marii arhitecti romani in perioada interbelica.
De exemplu, cladirea primariei orasului este asemanatoare cu cea a Primariei Sectorul 1 din
Bucuresti, ambele fiind operele arhitectului Berechet.

39

Din Leresti se pot organiza excursii pe traseele Rucar-Bran-Brasov sau DomnestiCurtea de Arges, insa cele mai reusite sunt cele in imprejurimi (Cabana Voina, chiar in
Leresti, Lacul Rausor, excursii pe munte, etc). Pentru asta ne gandim sa achizitionam biciclete
corespunzatoare si ATV-uri.
In speranta ca drumul comunal Leresti-Voina va fi complet refacut conform proiectului
european derulat de primarie si, deasemenea, ca vom reusi sa depasim perioada crizei cu bine,
ramane sa hotaram momentul in care vom demara acest proiect montan.
Tot in vederea intregirii activitatii turistice, familia a achizitionat un teren de 1600mp
in Comuna Jurilovea, Judetul Tulcea Delta Dunarii. Aici speram sa construim o pensiune cu
specific pescaresc unde turistii sa petreaca vacante de vara, putand pescui sau face plaja la
malul marii.
Aceasta localitate este port pe lacul Razelm ce se uneste cu Marea Neagra la Gura
Portitei. Aici se poate face plaja, se pot face plimbari cu ambarcatiuni sau pe malul marii. Intre
Jurilovea si Gura Portitei circula un vaporas care strabate aceasta distanta in 15 minute.
Tot din Jurilovea se poate pleca pe canale la pescuit (cu pescari autohtoni sau cu barci
inchiriate).

40