Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Viaþa ºi acatistul
Sfântului Nectarie Taumaturgul
La vida y el acatisto
de San Nectario el Taumaturgo
†
Episcopia Spaniei ºi Portugaliei
Parohia "Sf. Nectarie Taumaturgul"
Coslada (Madrid)
Viaþa ºi acatistul
Sfântului Nectarie Taumaturgul
La vida y el acatisto
de San Nectario el Taumaturgo
Tipãritã cu binecuvântarea
PS Timotei,
Episcopul Spaniei ºi Portugaliei
Coslada
2009
Parohia „Sf. Nectarie Taumaturgul”- Coslada
Paroh: Pr. iconom stavrofor George-Ovidiu CIMPOCA
Avenida de Fuentemar Nr. 20, Coslada (Madrid), 28822
e-mail: gcimpoca@yahoo.com,
parohiasfnectarie_coslada@yahoo.com
site: www.sfnectariecoslada.ro
telef.: 0034.677.27.52.36
Cuvânt înainte
3
Fãrã rugãciune lumea piere, se adânce?te în
întunericul necuno?tinþei. Pentru ca lumea sã nu
piarã, Dumnezeu, în marea Lui milostivire, ridicã din
mijlocul nostru sfinþi care sã se roage pentru lume ºi
care sã mijloceascã pentru ea, mai ales dupã ce trec „de
la moarte la viaþã ºi de pe pãmânt la cer.”
Un astfel de mijlocitor ºi rugãtor este ºi Sfântul
Nectarie Taumaturgul, care, om fiind ca ºi noi, a
îndurat ispite venite atât de la diavol, cât ºi de la
oameni. Însã cu adânca smerenie pe care a dobândit-o,
a reuºit sã iasã biruitor din toate încercãrile. S-a fãcut
asemãnãtor Mântuitorului nostru Iisus Hristos. A
fost judecat pe nedrept, dar prin faptul cã a rãbdat
insultele, neîmpotrivindu-se ?i dând slavã lui
Dumnezeu pentru toate, L-a gãsit pe Domnul în
rugãciune ?i rugãciunea l-a gãsit pe el. A gãsit
rugãciunea cea adevãratã care se dã în dar doar celor
dornici de ea. ªi ce este rugãciunea adevãratã decât
numai „a tãcea ºi a asculta vocea fãrã cuvinte a lui
Dumnezeu din adâncul inimii, a înceta sã lucrezi de
unul singur, a pãtrunde în lucrarea lui Dumnezeu”,
dupã cum frumos spune episcopul Kallistos Ware.
Rugãciunea este cea care l-a fãcut atât de mare pe
Sfântul Nectarie ºi aceeaºi rugãciune, a lui cãtre
Dumnezeu, tãmãduieºte tot sufletul împovãrat de
pãcate care aleargã cu credinþã la sfintele lui moaºte ºi
care se închinã la icoana sa.
4
Sã ne folosim de viaþa ?i pilda Sfântului Nectarie,
de prezenþa sa lângã noi, rugându-l sã mijloceascã
pentru noi la Hristos, pentru ca ?i noi sã descoperim
adevãrata rugãciune ?i, prin rugãciune, pe
Dumnezeu.
† Timotei
Episcopul Spaniei ºi Portugaliei
5
†
Sf. Nectarie din Eghina
(1846-1920)
17
Viaþa
8
hirotonit preot ºi apoi mitropolit de Pentapole, o
veche eparhie ortodoxã din Libia superioarã.
Mai mulþi ani, evlaviosul mitropolit a slujit ca
secretar al patriarhiei, predicator la biserica
Sfântul Nicolae din capitala Egiptului, devenind
un iscusit slujitor ºi povãþuitor de suflete, fiind
dãruit de Dumnezeu cu multã rãbdare, smerenie
ºi blândeþe. De aceea, era mult cãutat de
credincioºi ºi iubit de cãtre toþi.
Vãzând diavolul cã nu-l poate birui cu
mândria ºi iubirea de sine a încercat sã-l loveascã
pe fericitul ierarh Nectarie cu altã armã tot aºa de
periculoasã, adicã cu invidia ºi gelozia din
partea celorlalþi ierarhi ºi slujitori ai Patriarhiei
Alexandriei, vorbindu-l de rãu cãtre patriarh,
cum cã doreºte sã-i ia locul. Aceasta a tulburat pe
toþi ºi a fãcut sã fie eliberat din cinstea
arhiereascã în care se afla. Cerându-ºi iertare de
la toþi, cu toate cã nu greºise nimãnui cu nimic,
dovedind o adâncã smerenie, a dat slavã lui
Dumnezeu, cãci ºi cu dânsul s-a împlinit
cuvântul Mântuitorului, Care zice: „Fericiþi veþi
fi, când vã vor ocãrî ºi vã vor prigoni ºi vor zice
tot cuvântul rãu împotriva voastrã, minþind din
pricina Mea” (Matei 5,11). Apoi s-a retras la
Atena, în anul 1891, sãrac, defãimat de ai sãi ºi
nebãgãt în seamã, având toatã nãdejdea numai
în Dumnezeu ºi în rugãciunile Maicii Domnului.
Aici a fost câþiva ani predicator, profesor ºi
9
director al unei ºcoli teologice pentru preoþi,
pânã în anul 1894, reuºind sã formeze
duhovniceºte mulþi tineri iubitori de Hristos, pe
care îi hrãnea din cuvintele Sfintei Evanghelii ºi
cu scrierile Sfinþilor Pãrinþi. În acelaºi timp, fãcea
slujbe misionare în parohiile din jurul Atenei.
În taina inimii sale, fericitul ierarh Nectarie
era un adevãrat isihast ºi un mare lucrãtor al
rugãciunii lui Iisus, care îi dãdea multã pace,
bucurie, blândeþe ºi îndelungã rãbdare. Cu
aceste arme el biruia neîncetat pe diavoli, creºtea
duhovniceºte pe cei din jurul sãu ºi avea
întotdeauna pace ºi bucurie în Hristos,
nebãgând în seamã defãimarea ºi osândirea
confraþilor.
Dorind la bãtrâneþe sã se retragã la mai multã
liniºte, a construit între anii 1904-1907, cu
ajutorul multor credincioºi ºi ucenici, o
frumoasã mãnãstire de cãlugãriþe, în insula
Eghina, din apropierea Atenei, rânduind aici
viaþã desãvârºitã de obºte, dupã tradiþia Sfinþilor
Pãrinþi. Apoi, se retrage definitiv în aceastã
mãnãstire ºi duce o viaþã înaltã de smerenie ºi
slujire, de dãruire totalã ºi rugãciune, arzând cu
duhul pentru Hristos, Mântuitorul lumii ºi
pentru toþi care veneau ºi îi cereau
binecuvântare, rugãciune ºi cuvânt de folos
sufletesc. Aici l-a avut ucenic ºi pe Sfântul cuvios
Sava cel Nou (1862–1948), mare ascet al secolului
10
al XX-lea, care a pustnicit o vreme în pustiul
Hozeva, Palestina.
Pentru viaþa sa înaltã, Dumnezeu l-a
învrednicit pe Cuviosul Nectarie de Harul
Duhului Sfânt. Pentru aceasta, mulþi credincioºi
alergau la biserica mãnãstirii din Eghina ºi
cereau ajutorul lui. Mai ales dupã Primul rãzboi
mondial, numeroºi sãraci ºi bolnavi, lipsiþi de
orice ajutor, veneau la el ca la pãrintele lor
sufletesc. Iar Sfântul Nectarie dãdea poruncã
maicilor ce se nevoiau în mãnãstirea sa, sã
împartã celor lipsiþi orice fel de alimente ºi sã nu
pãstreze nimic pentru ele, cãci Dumnezeu, prin
mila Sa, îi hrãnea ºi pe unii ºi pe alþii. Dar ºi cei
bolnavi se vindecau cu rugãciunile fericitului
Nectarie, cãci se învrednicise de darul facerii de
minuni.
Într-o varã, fiind mare secetã în insula
Eghina, cu rugãciunile Sfântului Nectarie, a
venit ploaie din belºug ºi au rodit þarinile, încât
toþi s-au îndestulat de hranã. De aceea, toþi -
mireni ºi cãlugãri, sãraci ºi bogaþi - cinsteau pe
Sfântul Nectarie, ca pe un pãstor ºi vas ales al
Duhului Sfânt ºi urmau întru toate cuvântul lui.
Astfel, el era totul pentru toþi, cãci putea toate
prin Hristos, Care locuia în el. Apoi, era foarte
smerit ºi blând ºi nu cãuta cinste de la nimeni. În
timpul liber lucra la grãdina mãnãstirii,
îmbrãcat într-o hainã simplã, încât toþi se
11
foloseau de tãcerea ºi smerenia lui. Pe lângã
multele sale ocupaþii duhovniceºti, Sfântul
Nectarie a scris ºi a redactat mai multe lucrãri
teologice de moralã ºi de istorie a Bisericii,
intrând astfel în tradiþia Sfinþilor Pãrinþi din
patria sa, împotriva influenþelor occidentale care
asaltau þãrile ortodoxe.
Pentru toate acestea, diavolul a ridicat asupra
Sfântului Nectarie numeroase ispite, cãutând sã-
l biruiascã. Astfel, numeroºi slujitori ºi ierarhi ai
Bisericii din Grecia s-au ridicat cu invidie asupra
fericitului, fãcându-i multe neplãceri. Dar
Dumnezeu îl izbãvea din toate necazurile.
Trãind ca un înger în trup ºi iubind neîncetata
rugãciune, tãcerea, smerenia, postul ºi
milostenia, Sfântul Nectarie trãgea pe mulþi la
Hristos, revãrsând în jurul lui, pacea, bucuria ºi
lumina cea necreatã a Duhului Sfânt, prin care
mângâia ºi odihnea pe toþi care veneau la chilia
lui. Din aceastã cauzã, diavolul, nerãbdând
nevoinþa lui, pânã la sfârºitul vieþii sale a ridicat
împotriva sfântului multe calomnii din partea
multor clerici ºi ierarhi greci, care, din cauza
invidiei, îl cleveteau ºi îl acuzau, atât pe el, cât ºi
mãnãstirea lui. Dar fericitul Nectarie le rãbda pe
toate, în numele lui Hristos, Care locuia în inima
sa.
Simþindu-ºi sfârºitul aproape, pe când fãcea
un pelerinaj cu icoana Maicii Domnului în insula
12
Eghina, Sfântul Nectarie a descoperit ucenicilor
sãi cã în curând va pleca la Hristos. Apoi,
îmbolnãvindu-se, a fost dus la un spital din
Atena. Dar el rãbda cu tãrie toatã boala ºi ispita,
aºteptând cu bucurie ceasul ieºirii sale din
aceastã viaþã.
Dupã aproape douã luni de suferinþã, Sfântul
Nectarie ºi-a dat sufletul cu pace în mâinile lui
Hristos, la 8 noiembrie 1920, izbãvindu-se de
toate ispitele acestei vieþi, pentru care s-a
învrednicit sã se numere în ceata sfinþilor lui
Dumnezeu. Ucenicii sãi, dupã ce l-au plâns
mult, l-au înmormântat, dupã rânduialã, în
biserica ziditã de el, fãcând acolo multe minuni
de vindecare cu cei bolnavi, care alergau cu
credinþã la ajutorul lui.
Trecând mai bine de douãzeci de ani, trupul
sãu s-a aflat în mormânt întreg ºi nestricat,
rãspândind multã mireasmã. La 3 septembrie
1953, sfintele sale moaºte au fost scoase din
mormânt ºi aºezate în biserica mãnãstirii din
Eghina, pentru cinstire ºi binecuvântare. Iar în
anul 1961, Sinodul Bisericii din Grecia, vãzând
numeroasele minuni care se fãceau la moaºtele
sale, l-a declarat Sfânt, cu zi de prãznuire la 9
noiembrie, devenind astfel cel mai venerat sfânt
din aceastã binecuvântatã þarã ortodoxã, dar ºi
din multe þãri din lume. Zilnic, credincioºii se
închinã la moaºtele Sfântului Nectarie ºi la
13
mormântul sãu, fãcând din mânãstirea sa din
insula Eghina cel mai iubit loc de pelerinaj din
toatã Grecia. Este un sfânt foarte cunoscut pentru
vindecãrile sale de cancer ºi, în general, de orice
boalã incurabilã.
Cu rugãciunile Sfântului Ierarh Nectarie,
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluieºte-ne ºi pe noi! Amin!
14
Acatistul
Sfântului Ierarh Nectarie din
Eghina
Rugãciunile începãtoare:
15
Preasfântã Treime, miluieºte-ne pe noi.
Doamne, curãþeºte pãcatele noastre. Stãpâne,
iartã fãrãdelegile noastre. Sfinte, cerceteazã ºi
vindecã neputinþele noastre, pentru numele
Tãu.
Troparul:
Condacele ºi Icoasele:
Condacul 1:
Icosul 1:
Condacul 2:
Icosul 2:
Condacul 3:
Icosul 3:
20
rãutatea celor vicleni;
Bucurã-te, cã te-ai rugat pentru luminarea
celor ce te nedreptãþeau;
Bucurã-te, cã nu te-ai gândit la binele tãu, ci
numai la binele Bisericii;
Bucurã-te, cã nu te-ai tulburat de hulele
celora care nu au vrut sã asculte învãþãturile tale;
Bucurã-te, cel ce l-ai ajutat pe Luchian cel
bolnav sã nu îºi piardã slujba;
Bucurã-te, cã fãrã sã te scârbeºti, ai fãcut în
locul lui curãþenie în locaºul seminarului;
Bucurã-te, cã pentru smerenia ta Hristos þi-a
primit osteneala ca pe o nevoinþã pustniceascã;
Bucurã-te, cã fiind prigonit pe nedrept, ai
rãbdat mucenicie fãrã-de-sânge;
Bucurã-te, pavãzã a creºtinilor batjocoriþi
pentru credinþa lor;
Bucurã-te, cel ce ne înveþi a primi defãimãrile
necredincioºilor ca pe niºte cununi de mult preþ;
Bucurã-te, apostole al rãbdãrii;
Bucurã-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare
fãcãtorule de minuni!
Condacul 4:
Condacul 5:
Icosul 5:
Condacul 6:
24
Icosul 6:
Condacul 7:
Icosul 7:
27
Condacul 8:
Icosul 8:
Condacul 9:
Icosul 9:
30
Condacul 10:
Condacul 11:
Icosul 11:
Condacul 12:
Icosul 12:
Condacul 13:
(acest condac se zice de trei ori)
35
1
Apoi, se zic iarãºi Icosul 1 ºi Condacul 1
Dupã aceea, zicem aceastã:
RUGÃCIUNE
36
Minunile ºi ajutorul tãu ne-au fãcut ºi pe noi,
ticãloºii ºi scârbiþii, sã te chemãm în ajutor. Am
auzit cã trupul tãu a rãmas neputrezit, pentru a
întãri în noi credinþa în Înviere. Am auzit ºi cã,
din dragoste pentru poporul credincios, mai
apoi L-ai rugat pe Dumnezeu ca binecuvântarea
sfintelor tale moaºte sã se rãspândeascã în toatã
lumea. ªtim, o, alesule ierarhe, de mulþimea
tãmãduirilor pe care le-ai sãvârºit, nou doctor
fãrã-de-arginþi arãtându-te. Nu cunoaºtem nici
suferinþã ºi nici durere, pe care tu sã nu le poþi
alina. Nu cunoaºtem nicio boalã cãreia tu sã nu îi
poþi aduce tãmãduire, dacã tãmãduirea este spre
mântuirea celor ce se roagã þie. Dar, mai mult
decât atât, nu numai cã ai tãmãduit boli despre
care doctorii ziceau cã nu pot fi tãmãduite, ci si
pe mulþi bolnavi i-ai ajutat a se întãri în credinþã
ºi în rãbdare, ºi sã ia platã de la Dumnezeu
pentru osteneala lor. ªi aceºtia, fãrã sã primeascã
tãmãduirea trupeascã, au primit tãmãduirea
sufleteascã ºi i-au mulþumit Domnului cã prin
ghimpele bolii au fost aduºi de la iubirea acestei
lumi la iubirea celor sfinte, de la calea cea largã a
patimilor, la calea cea îngustã a mântuirii.
Aceste minuni ale tale, sfinte, ne-au fãcut ºi
pe noi a crede cã la orice facere-de-bine eºti gata
ajutãtor ºi grabnic folositor ºi sprijin minunat.
Drept aceea, suntem încredinþaþi cã pe tot cel ce
aleargã la tine, cerând cu credinþã ajutor, nu-l
treci cu vederea. Pentru aceasta ºi noi credem cã
37
ºi acum acelaºi eºti, sfinte, precum atunci când i-
ai ajutat pe cei care au alergat la tine. Credinþa
noastrã este slabã, dar fiind scârbiþi ºi pãgubiþi,
la tine alergãm cu credinþã ºi cu lacrimi.
Îngenunchind, rugãmu-ne þie, Sfinte Ierarhe
Nectarie, sã te rogi pentru noi lui Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, Cela ce n-a trecut cu vederea
rugãciunile tale cele jertfelnice, ci te-a ascultat ºi
te-a întãrit ºi te-a primit în cereºtile
locaºuri.
Cãtre Acela roagã-te, ca sã fim ºi noi ajutaþi ºi
miluiþi pentru rugãciunile tale, ºi din pagube ºi
necazuri izbãviþi, ca sã lãudãm ºi sã
binecuvântãm ºi sã slãvim întru-tot-lãudatul ºi
prea-puternicul nume al Tatãlui ºi al Fiului ºi al
Sfântului Duh, acum ºi pururea ºi în vecii
vecilor. Amin!
38
La vida y el acatisto
de San Nectario el Taumaturgo
Versión española,
por Romana Anca Radulescu
†
San Nectario de Éguina
(1846-1920)
42
Su vida
44
poniendo todas sus esperanzas en Dios y en las
oraciones a la Virgen.
Aquí fue, durante algunos años, predicador,
profesor y director de una escuela teológica para
curas, hasta el año 1894, consiguiendo formar
espiritualmente a muchos jovenes dedicados a
Cristo, que nutría con las palabras del Santo
Evangelio y de los Santos Padres. Al mismo
tiempo, celebraba misas misioneras en las
parroquias de los alrededores de Atenas.
En el fondo de su alma, el santo jerarca
Nectario era un verdadero penitente y un gran
predicador de la oración a Jesús, que le aportaba
mucha paz, alegría, mansedumbre e infinita
paciencia. Con estas armas él siempre vencía al
diablo, formaba espiritualmente a los de su
alrededor y tenía siempre paz y alegría en
Jesucristo, sin hacer caso a la difamación y al
castigo de parte de sus compañeros.
Pensando en su vejez y deseando más
tranquilidad, construyó entre los años 1904-
1907, con la ayuda de muchos fieles y
aprendices, un bello monasterio para monjas en
la isla de Éguina, cerca de Atenas, instaurando
allí una vida modélica según la tradición de los
Santos Padres. Se retira definitivamente en este
monasterio donde lleva una vida de piadoso y
servidor, de dedicación total y de oración,
ofreciendo su espíritu a Jesucristo, el Salvador
45
del mundo y a todos los que venían para pedir
bendición, oración y palabra aliviadora del
alma. Aquí tuvo como aprendiz a San Sabas el
Nuevo (1862–1948), gran asceta del siglo XX,
quien fue ermitaño durante un período de
tiempo en el desierto de Hozeva, en Palestina.
Para su vida ejemplar, Dios bendijo a su
devoto Nectario con el Don del Espíritu Santo.
Por esta razón, muchos creyentes iban a la iglesia
del monasterio de Éguina y pedían su ayuda.
Especialmente después de la Primera guerra
mundial, un gran número de pobres y enfermos,
desprovistos de cualquier ayuda, iban hacia el
como hacia el padre de sus almas. Y San Nectario
ordenaba a las monjas, que convivían en su
monasterio, repartir a los necesitados todo tipo
de víveres y no guardar nada para ellas, porque
Dios, en su misericordia, daba de comer a unos y
otros a la vez. Pero también los enfermos se
curaban con las oraciones del feliz San Nectario,
porque había adquirido el don de hacedor de
milagros.
Un verano, habiendo una gran sequía en la
isla de Égina, con las oraciones de San Nectario,
vino abundante lluvia y los campos dieron fruto,
de manera que todos tuvieron suficientes
alimentos. Por esta razón, todos – laicos y
clérigos, pobres y ricos – alababan a San Nectario
como a un pastor y una voz elegida del Espíritu
46
Santo y seguían su palabra en todo lo que hacían.
Así, él era el todo para todos, porque podía con
todo a través de Jesucristo, Quien vivía en él.
También era muy humilde y tierno y no buscaba
el reconocimiento de nadie. En su tiempo libre
trabajaba en el jardín del monasterio, vestido de
manera sencilla, haciendo que todos se
beneficiaran de su calma y su humildad. Entre
sus muchas ocupaciones espirituales, San
Nectario escribió varios trabajos teológicos de
moral y de historia de la Iglesia, entrando de esta
manera en la tradición de los Santos Padres de su
patria, en contra de las influencias occidentales
que asaltaban a los países ortodoxos.
Por todo aquello, el diablo levantó contra él
muchas tentaciones, intentando vencerlo. Gran
numero de servidores y jerarcas de la Iglesia de
Grecia se elevaron con envidia en contra del feliz
servidor, provocándole muchos disgustos. Pero
Dios le absolvía de todos las penas. Viviendo
como un ángel en su cuerpo y amando la
oración, el silencio, la humildad, el ayuno y la
misericordia, San Nectario acercaba a muchos
de los suyos hacia Jesicristo, desbordando a su
alrededor la paz, la alegría y el haz invisible del
Espíritu Santo, con el que acariciaba y
descansaba a todos los que iban a su ermita. Por
esta razón, el diablo, no pudiendo soportar su
resistencia, elevó en contra del santo, hasta el fin
47
de sus días, muchas calumnias de parte de
muchos clérigos y jerarcas griegos, quienes, por
envidia, hablaban en contra de él y de su
monasterio. Pero el feliz Nectario soportaba
todo, en nombre de Jesucristo, Quien vivía en su
corazón.
Sintiendo acercándose su fin, mientras iba en
peregrinación con el ícono de la Virgen en la isla
de Éguina, San Nectario desveló a sus
aprendices que pronto iba a irse hacia Jesucristo.
Cayendo enfermo, fue llevado a un hospital de
Atenas. Pero él aguantaba con fuerza toda la
enfermedad y la provocación, esperando con
alegría la hora de su salida de esta vida.
Después de cerca de dos meses de
sufrimiento, San Nectario entregó su alma en
paz en las manos de Jesucristo, el 8 de noviembre
de 1920, librándose de todas las tentaciones de
esta vida, en la que hizo todo lo posible para
llegar a ser uno de los santos de Dios. Sus
aprendices, después de lamentarlo mucho, lo
enterraron, según la costumbre, en la iglesia
edificada por él, en la que hizo tantas milagros,
curando a los enfermos que iban con fe a buscar
su ayuda.
Al cabo de más de veinte años, su cuerpo fue
encontrado en la tumba intacto y entero,
emanando un agradable olor. El 3 de septiembre
de 1953, sus sagradas reliquias fueron sacadas
48
de la tumba y colocadas en la iglesia del
monasterio de Éguina, para ser honradas y
bendecidas. En el año 1961, el Sinodo de la
Iglesia de Grecia, viendo el gran número de
milagros que se producían junto a sus reliquias,
lo declaró Santo, con día de celebración el 9 de
noviembre, convirtiéndose en el más venerado
santo de este bendito país ortodoxo, pero
también de muchos otros países. Cada día, los
creyentes acuden a honrar las reliquias de San
Nectario y su tumba, convirtiendo su
monasterio de la isla de Égina, en el más querido
lugar de peregrinación de toda Grecia . Es un
santo muy conocido por sus curaciones en casos
de cáncer y, en general, de cualquier enfermedad
incurable. ¡Con las oraciones del Santo Jerarca
Nectario, Señor Jesucristo, Hijo de Dios, ten
misericordia de nosotros! ¡Amén!
49
Acatisto del Santo Jerarca
Nectario de Éguina
Nuevo Hacedor de Milagros
Oraciones de inicio:
50
Sagrada Trinidad, ten piedad de nosotros.
Señor, limpia nuestros pecados, Maestro,
perdona nuestras ofensas, Santo, visítanos y
cura nuestras debilidades, por Tu Nombre.
Troparion:
51
como a un siervo de Cristo, porque da
milagrosos remedios a los que claman con
piedad: “¡Gloria a Cristo, El que te ha alabado!
¡Gloria a Aquel que maravilloso te ha enseñado!
¡Gloria a Aquel que a todos da remedios a través
de ti!”
Kontakios y Oicoi:
Kontakion 1:
Oicos 1:
52
Alégrate, alegría de la Iglesia de recta
alabanza;
Alégrate, don ofrecido al mundo de Quien se
entrega a Sí Mismo a los creyentes;
Alégrate, apoyo de los monjes y laicos;
Alégrate, ejemplo para los pastores de alma;
Alégrate, coronación de los jerarcas;
Alégrate, despreciado por los pecadores,
fuiste abrazado por el Santo Jerarca Nicolás;
A légrate, porque no necesitamos más
pruebas de tu santidad;
Alégrate, que al asceta del Monte Athos se le
reveló que eres fuerte perseguidor de los ángeles
caídos;
Alégrate, maestro de los que se esfuerzan
para estudiar teología y crecen en sus oraciones;
Alégrate, protector de muchas iglesias y
lugares de culto;
Alégrate, ícono de Cristo pintado por el
Espíritu Santo en los últimos tiempos;
Alégrate, apóstol de la Salvación;
Alégrate, Santo Jerarca Nectario, gran
hacedor de milagros!
Kontakion 2:
53
oscurecen la belleza de tu infancia. Y, por el
divino buen hacer, el comerciante Themistokle
abrió la carta y con mucha diligencia te envió lo
que necesitabas, y tú, viendo cómo responde
Dios a tu petición, Lo alabaste con lágrimas en
los ojos, cantando ¡Aleluya!
Oicos 2:
Kontakion 3:
Oicos 3:
55
los malos;
Alégrate, el que rezaste por la iluminación de
los que te hacían injusticia;
Alégrate, porque no pensaste en tu bien, sino
solo en el bien de la Iglesia;
Alégrate, porque no te inmutaste por las
blasfemias de los que no quisieron escuchar tus
enseñanzas;
Alégrate, el que ayudaste a Luquián, que
estaba enfermo, para no perder el empleo;
Alégrate, porque, sin molestarte, limpiaste
en su lugar el recinto del seminario;
A légrate, porque, por tu humildad,
Jesucristo recibió tu mortificación como
esfuerzo ascético;
A légrate, porque siendo perseguido
injustamente, aguantaste martirio sin sangre;
Alégrate, escudo de los cristianos atosigados
por su fe;
Alégrate, el que nos enseñas a tomarnos las
difamaciones de los infieles como coronas muy
valiosas;
Alégrate, apóstol de la paciencia;
Alégrate, Santo Jerarca Nectario, ¡gran
hacedor de milagros!
56
Kontakion 4:
Oicos 4:
57
Alégrate, mano extendida a los cristianos por
los rezos de los sacerdotes;
Alégrate, protector de los niños por los rezos
de sus padres;
Alégrate, el que da sabiduría a los padres por
los rezos de sus hijos;
Alégrate, grial de las oraciones: los que te
tocan prueban la paz del otro mundo;
Alégrate, porque ayudas a los cristianos a
vivir según la voluntad de Dios;
Alégrate, rayo de virtud que la oscuridad de
este mundo no logra vencer;
Alégrate, apóstol de la perfección;
Alégrate, Santo Jerarca Nectario, ¡gran
hacedor de milagros!
Kontakion 5:
Oicos 5:
58
que los problemas, como peces rapaces, invaden
el mar de nuestras almas. Y, admitiendo nuestra
impotencia, pedimos tu ayuda, tal como lo hizo
antaño el pescadero. Muéstranos la fuerza de tu
intermediación, Santo Jerarca Nectario, para
poder cantarte con el corazón lleno de
agradecimiento:
Alégrate, porque ayudas a los aplastados por
las desgracias;
Alégrate, el que ahuyentas con amor el
desaliento de nuestras almas;
Alégrate, porque alimentas a los
hambrientos;
Alégrate, porque vistes a los desnudos;
Alégrate, puerto de los atormentados;
Alégrate, el que castigó a aquel que no quería
ayudar al prójimo;
Alégrate, el que animas a los castigados por
Dios a conocer sus pecados;
Alégrate, amigo que te apresuras a ayudar a
los desgraciados y a losagobiados por la
soledad;
Alégrate, porque le devolviste la sensatez a
aquel que quería matarse;
Alégrate, porque fuiste nuevo padre para la
hija de aquel que mató a su hermano;
Alégrate, nuevo jerarca Nicolás, porque
velaste por la salvación de ella y la de sus
hermanas;
59
Alégrate, apóstol de la ayuda divina;
Alégrate, Santo Jerarca Nectario, ¡gran
hacedor de milagros!
Kontakion 6:
Oicos 6:
60
doctores del mundo;
Alégrate, el que alivias los dolores de
aquellos que se postran ante tus santas reliquias;
Alégrate, porque aquellos que rezan ante tu
ícono reciben la fuerza para aguantar la
enfermedad;
Alégrate, ahuyentador de los malos espíritus
y sus cabecillas;
Alégrate, el que alivias los más graves
sufrimientos;
Alégrate, sabiendo que para Dios ninguna
herida es incurable;
Alégrate, aquel que llevaste la cruz de la
enfermedad sin rechistar;
Alégrate, porque milagrosamente fuiste
curado por la Santa Madre de Dios;
Alégrate, porque rezas por la recuperación
de los enfermos;
Alégrate, apóstol de los remedios del cuerpo
y del alma;
Alégrate, Santo Jerarca Nectario, ¡gran
hacedor de milagros!
Kontakion 7:
61
recibimos tales señales, compartimos su alegría
cuando nos enteramos de tus apariciones, y nos
unimos a ellos para cantar a Dios: ¡Aleluya!
Oicos 7:
62
Alégrate, porque después de hablar contigo y
sin saber que habías muerto, el gendarme creyó
en Dios;
Alégrate, porque el padre que llevaba tu
nombre escuchó tu petición de levantar una
ermita;
Alégrate, peregrino que ha llegado a su
iglesia;
Alégrate, porque muchos feligreses te vieron;
Alégrate, porque recibiendo tu bendición, el
religioso Nectario fue curado por tus oraciones;
Alégrate, apóstol de la victoria sobre las
flaquezas del ser humano, por la gracia de Aquel
que ha hecho el cielo y la tierra;
Alégrate, Santo Jerarca Nectario, ¡gran
hacedor de milagros!
Kontakion 8:
63
Oicos 8:
64
pecados que la gente considera inocentes;
Alégrate, apóstol del arrepentimiento que
alienta las almas;
Alégrate, Santo Jerarca Nectario, ¡gran
hacedor de milagros!
Kontakion 9:
Oicos 9:
Kontakion 10:
66
Oicos 10:
Kontakion 11:
Oicos 11:
69
Kontakion 12:
Oicos 12:
Kontakion 13:
(este Kontakion se dice tres veces)
71
Luego se repite el Oicos 1 y el Kontakion 1
Después se dice esta:
ORACIÓN:
72
Tus milagros y tu ayuda nos han llevado a
nosotros, malhechores y sufridores, a pedirte
auxilio. Hemos oído que el estado de tu cuerpo
está incorrupto, para fortalecernos la fe en la
resurrección. Hemos oído que por amor a los
feligreses, le pediste a Dios que repartiera por
todo el mundo la bendición de tus santas
reliquias. Conocemos, o, Jerarca elegido, la
multitud de las curaciones cumplidas, nuevo
doctor sin plata mostrándote. No conocemos ni
sufrimiento, ni dolor que tú no puedas aliviar.
No conocemos ninguna enfermedad que tú no
puedas curar, si la curación es para la salvación
de aquellos que te traen oraciones. Y no sólo
curaste enfermedades que los médicos decían
que no tienen remedio, sino a muchos enfermos
ayudaste a fortalecer su fe y su paciencia, para
recibir la recompensa de Dios por sus esfuerzos.
Y algunos, sin conseguir curar sus cuerpos, han
recibido la curación del alma y han agradecido a
Dios que a través de la espina de la enfermedad
han sido llevados del amor terrenal al amor
celestial, del largo camino de los vicios al
estrecho camino de la salvación.
Estos milagros tuyos, santo, nos han hecho
saber que con mucha diligencia y urgencia
ofreces tu maravilloso apoyo para cualquier
obra buena. Por ello, convencidos estamos de
que no abandonas a nadie de los que corren a tu
encuentro y piden con fe tu ayuda. Por ello,
72
nosotros creemos que hoy, santo, sigues siendo
el mismo que ayudaste en vida a aquellos que se
dirigieron a ti. Poca es nuestra fe, pero sufriendo
y padeciendo, hacia ti nos dirigimos con fe y con
lágrimas en los ojos. Arrodillándonos, te
rogamos, Santo Jerarca Nectario, ruega tú a
Jesucristo, Hijo de Dios, Aquel que no obvió tus
sacrificadas oraciones sino que te escuchó, te
fortaleció y te recibió en las celestiales moradas.
A Aquel Le ruega tú ahora que nos ayude y
tenga piedad de nosotros por tus oraciones, y
salidos de las amarguras y las desgracias,
alabemos y bendigamos el Todopoderoso
nombre del Padre, del Hijo y del Espíritu santo,
ahora y siempre, por los siglos de los siglos.
Amén.
73
Redactor
Pr. George Cimpoca
Culegere ºi tehnoredactare
Prezbitera Gina Cimpoca
Versiunea spaniolã
Romana-Anca Rãdulescu
Corecturã
Prezbitera Gina Cimpoca
Foto
Prezbitera Gina Cimpoca
Biserica "Sf. Treime" din Eghina