Psihologie generala

Cap. I

Teme:
1) Obiectul de studiu al psihologiei; 2) Definirea psihicului uman; 3) Natura contradictorie a pshicului uman; 4) Caracteristicile psihicului uman.

Obiectul de studiu al psihologiei

sihologia este stiinta care studia!a acti"itatea psihica a omului concret. Din aceasta definitie# putem deduce ca obiectul de studiu al psihologiei este$ 1) Comportamentul uman; 2) %cti"itatea constienta; 3) 4) sihicul uman; ersonalitatea indi"idului uman.

1) Comportamentul uman repre!inta totalitatea reactiilor# raspunsurilor motorii# "erbale si afecti"e la totalitatea stimulilor e&teriori sau interiori. Comportamentele au la ba!a doua mecanisme si anume$ ' Centri ner"osi corticali si subcorticali care generea!a reactii motorii# secretorii si fonatorii.

' (efle&ele condtionate care repre!inta legatura dintre centri ner"osi sen!iti"i si cei motori si se formea!a prin conditionare operanta adica recompensarea raspunsurilor adec"ate la stimularile e&terioare.

Comportamentele se impart dupa urmatoarele criterii a) )rad de comple&itate; b) *ip de refle&; c) Dupa scop; d) Dupa trebuinte; e) Dupa grad de automati!are; f) Dupa gradul lor de constienti!are; g) Dupa tipul de stimul.
Comportamente simple+ deplasarea in mediu) Comportamente comple&e +in"atarea# munca)

a) Dupa grad de comple&itate $

Comportamente necondtionate + setate)

b) Dupa tip de refle& $

Comportamente + satisfacerea sen!atiei de sete)

scopuri materiale +centrate pe asimilarea de informatii intr'o perspecti"a sistemica) "ersus scopuri formale +se focali!ea!a pe subiect si "i!ea!a modelarea aptitudinilor si culti"area personalitatii)

c) Dupa scop :

. scopuri de continut +orientea!a Scopurile educatia spre continuturi dinainte educative stiute# Reprezinta finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp. Ele sunt

definibile# identificabile) "ersus scopuri comportamentale +urmaresc formarea si interiori!area unor actiuni si deprinderi);

anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale

scopuri utilitare +"i!ea!a formarea unor deprinderi cerute imediat de acti"itatea practica) "ersus scopuri nepragmatice +"i!ea!a formarea unor conduite fara o finalitate practica imediata);

socpuri specifice disciplinelor +caracteristice fiecarei materii) "ersus scopuri supradisciplinare +constante urmarite la toate disciplinele).

Comportamente de igiena corporala

d) Dupa trebuinte $

Comportamente alimentare Comportamente se&uale Comportamente de cunoastere

Comportamente re!oluti"e

Comportamente automati!ate + scrisul# imbracatul# etc)

e) Dupa grad de automatizare $

Comportamente constienti!are + in"atarea# creatia# etc)

f) Dupa grad de constientizare $

Comportamente constiente

Comportamente inconstiente

Comportamente biologice

g) Dupa tipul de stimul# deprindem$

Comportamente psihologice

Comportamente socioculturale

2) Activitatea repre!inta relatia dintre om si mediul sociocultural cu finalitate adaptati"a. %cti"itatea se caracterizeaza prin$ ' ,ste specifica doar omului; ' -e compune din operatii mintale# miscari si actiuni care sunt orientate catre un scop bine definit;

'

resupune reglarea comportamentelor adica priectarea actiunilor; anticiparea re!ultatelor si e"aluarea re!ultatelor;

' Cuprinde$ .ocul# in"atarea# munca si creatia.

3) Psihicul este forma specifica de adaptare a omului la mediul sociocultural ce se reali!ea!a prin intermediul cunoasteri# acti"itati constiente si creati"itate.

4) Personalitatea repre!inta ansamblul trasaturilor biologice# psihologice si socioculturale ale omului care sunt stabile# dominante# polari!ate# originale si dinamice.

II. Psihicul ca obiect de studiu al psihologiei Teme :

1) Definirea psihicului uman; 2) Caracteri!area psihicului uman.

1) De inirea psihicului uman

sihicul uman este definit ca$ 1) o forma de adaptare specifica a indi"idului uman la mediul socioculural;

2) O forma specifica de cunoastere a indi"idului uman a mediului incon.urator; 3) /n fenomen conditionat si determinat sociocultural; 4) /n fenomen condtitionat de functionarea normala creierului. In continuare# "oi e&plica fiecare defienitie in parte. 1) Psihicul ca orma de adapatare speci ica a individului uman la mediul sociocultural. %ceasta definitie pune accent pe conceptul de adaptare# care este definit ca o relatie de echilibru intre organism si mediul incon.urator. Adaptarea se reali!ea!a in urmatoarele etape$ ' -emnali!area; ' Iritabilitatea; ' ,&citabilitatea; ' -ensibilitatea; ' 0otricitatea; ' Inteligenta.

' !emnalizarea costa in descoperirea stimulilor biologici necesari de catre organism care asigura conser"area si perpetuarea speciei ' Iritabilitatea este reactia intregului organism la actiunea stimulului# care este generali!ata# interna si difu!a+ durerea "iscerala) ' "#citabilitatea este reactia imediata a organismului la actiunea unui stimul# care este locala# specifica# re"ersibila# reali!andu'se prin intermediul organelor de simt.

' !ensibilitatea consta in diferentierea si selectarea stimulilor dupa calitate# intensitate# durata si tonalitate afecti"a si trebuinte# cu a.utorul anali!atorilor; ' $otricitatea consta in deplasarea organismului in mediul incon.uurator# asigurandu'I acestuia cunoasterea mediului e&terior. ' Inteligenta repre!inta o relatie de echilibru intre acomodare si asimilare a organismului uman.

2) Psihicul ca orma speci ica de cunoastere a individului uman a mediului incon%urator. Cunoasterea repre!inta o re'producere in plan intern a realitatii e&terioare# adica asimilarea si prelucrarea informatiilor din mediul e&terior. Cunoasterea este doua feluri$ a) Cunoastrea sen!orio'motorie; b) Cunoastrea rationala.

a) Cunoastrea senzorio&motorie se caracterizeaza prin$ ' %re la ba!a organele de simt; ' ,ste nemi.locita# adica relatia dintre organism si mediu este directa ; ' ,ste materiala# adica se refera la insusirile concrete ale obiectelor; ' ,ste obiecti"a# adica percepe realitatea# asa cum este ea; ' ,ste pasi"a adica organismul nu isi propune sa cunoasca acel obiect; ' ,ste reproducti"e# adica organismul nu produce transformari in mediul incon.urator. b) Cunoasterea rationala se caracterizeaza prin$

' ,ste ideala adica cunoasterea realiatii se reali!ea!a cu a.utorul notiunilor si rationamentelor. ' ,ste acti"e# costand in implicarea subiectului in cunoasterea realitatii# asigurandu'I acestuia adaptarea eficienta la mediul incon.urator; ' ,ste subiecti"a# adica cunoasterea realitatii este selecti"a# in functie de interesele si trebuintele subiectului# putand fi corecta sau deformata. ' ,ste constructi"a' crati"a# constand in transformarea cunostiintelor assimilate de catre subiect# prin combinarea si recombinarea achi!iitlor cogniti"e anterioare + cunostiinte).

') Psihicul este un enomen conditionat si determinat sociocultural %ceasta definitie se refera la modelarea socioculturala a capacitatilor psihice # a personalitatii indi"idului uman# prin procese de sociali!area# educatie si enculturatie. Socializarea consta in formarea conduitelor morale'ci"ice la ni"elul indi"idului uman. Educatia consta in transmiterea si asimilarea cunostiintelor teoretice si practice# in formarea si de!"oltarea aptitudinilor# precum si personalitatea indi"idului uman. Enculturatia consta in transmitera generationala a culturii unui popor. (elatia dintre psihic si social scoate in e"identa urmatoarele aspecte$ ' 1ariabilitate culturala a oamenilor; ' Indi"idul este in acelasi timp consummator si creator de "alori cultural si situatii sociale; ' *rasaturile commune de personalitate ale oamenilor;

' Diferentele de personalitate a oamenilor in functie de ni"el de pregatire profesionala# statut social ale acestora. )) Psihicul este un enomen un enomen conditionat de creier* arata# ca socialul actionea!a asupra pshicului uman prin intermediul creierului Deasemenea# relatia dintre psihic si creier e&plica urmatoarele fenomene pshice: ' 0aturitatea si normalitatea psihica este conditionata de e"olutia si functionalitatea normala a creierului; ' /nele procese psihice au o locali!are corticala specifica cum ar fi$ limba.ul este locali!at la ni"elul lobului frontal; afecti"itatea este locali!ata in centrii hipotalamici ; memoria este locali!ata in centri parietali si sen!atiile sunt locali!ati in diferite arii corticale# iar alte procese psihice au o locali!are coricala difiu!a# nespecifica# pe toata scoarta cerebrala cum ar fi$ atentia# "ointa# gandirea# etc. ' *ipul de acti"itate ner"oasa superioara determina anumite trasaturi temperamentale la om# cum ar fi$ colericul# sang"inicul# melancolicul si flegamticul. ' Dinamica proceselor ner"oase corticale+ iradierea si concentrarea) e&plica starile de constiinta modificata cum ar fi$ starea de "eghe# starea de "igilenta# starea de somn# hipno!a# meditatia si concentrarea atentiei. ' 0odificarile chimismului si a metabolismului cerebral pot determina unele stari tulburati psihice$ deteriorarea capacitatilor psihice# tulburari psihoafectice# tulburari de constiinta# etc. ' 2e!iunile si traumatismele craniene generea!a detriorare capacitatilor psihice si unele boli psihice# cum ar fi$ dementa prematura; psiho!ele delirante; stari psihopatoide# etc. ' Into&icarea creierului + to&icomaniile) determina psiho!a to&ica acuta; dementa alcoolica# precum si acte cu consecinte .udiciare.

Caracterizarea psihicului uman

' Caracterul dinamic'e"oluti"; ' Character adaptati"; ' Character informational; ' Character normal sau anormal; ' Character sociocultural; ' Character latent si manifest + starile psihice se manifesta in comportamentul indi"idului);

Teme pentru aplicatii practice

1) 3iecare ele" "a raspunde in scris la intrebarea $ 4cine sunt eu 56 dand !ece 17 raspunsuri la aceasta# in care sa e"identie!e calitatile sale fi!ice# morale# psihologie si socioculturale;

2) 8ocul didactic 4 0ima 4# identificand comportamente motorii si afecti"e ; 3) 8ocul de rol pe tema 4 la psiholog 4 rele"and trasaturie de personalitate ale ale indi"idului uman; 4) 3iecare ele" sa reali!e!e o anali!a comparati"a intre omul normal si omul bolna" psihic; 9) Caracteri!area unui persona. din literatura romana# la alegere

+ibliogra ie:
1) Introducere in psihologie# 0ielu :late 2) 0anual de psihologie# editura %ramis 3) Curs de psihologie generala# . . Ne"eanu 4) Natura psihicului uman# 0. )olu 9) Cunoasterea de sine# cunoasterea personalitatii# 1. a"elcu

Clasi icarea enomenelor psihice

Fenomele psihice se impart in doua categorii

1) 3enomene psihice obisnuite; 2) 3enomene psihice neobisnuite.

1) ,enomele psihice obisnuite cuprind$ a) rocese psihice

b) %cti"itati psihice c) Conditii interne d) *rasaturi psihice.

a) Procesele psihice constau in cunoasterea mediului e&terior + captarea si prelucrarea informatiilor) # ce au o desfasurarea discursi"a# multifa!ica# putand fi obiecti"a'subiecti"a; materiala+ sen!oriala)' ideala. rocesele psihice se impart in doua categorii$ ' Procese psihice senzoriale ( materiale) care cuprind$ -en!atiile; erceptiile;

(epre!entarile ' Procese psihice rationale( ideale) care cuprind$ )andirea; 0emoria; Imaginatia; 2imba.ul b) Activitatile psihice repre!inta relatia dintre om si mediul sociocultural# ce se compune din miscari# operatii mintale si actiuni# fiind orientate catre un scop. %cti"itatile psihice cuprind$ ' 8oc; ' In"atarea; ' 0unca; ' Creatia.

c) Conditiile interne sunt acele fenomene psihice care stimulea!a sau inhiba desfasurarea proceselor si acti"itatilor psihice. Conditiile interne cuprind$ ' 0oti"atia; ' %fecti"itatea; ' 1ointa; ' %tentia; ' Deprinderile. d) Trasaturile psihice se refera la personalitate si cuprind urmatoarele dimensiuni$ ' *emperamentele; ' Caracter; ' %ptitudinile; ' Inteligenta; ' Creati"itatea.

2) ,enomene psihice neobisnuite sunt acele stari# trasaturi psihice iesite din comun# care nu sunt intalnite la toti indi"i!ii umani ,le mai sunt numite fenomene parapsihologiece# intrucat acestea permit cunoasterea realitatii pe cai e&trasen!oriale.

%ceste fenomene parasihologice se impart in urmatoarele categorii$

a) Telepatia + comunicarea intre doua persoane in afara cailor sen!oriale# ba!andu'se mai mult pe afectiune si intuitie emotionala); b) Clarviziunea + detectarea unor obiecte acunse); c) Criptoscopia + descifrarea unor mesa.e scrise acunse); d) De a vu + impresia subiectului are cunostiinte despre anumite persoane# cu toate ca# nu le'a "a!ut niciodata); e) !etrocognitia + subiectul in cau!a are capacitatea de a deslusi e"enimentele biografice ale unei persoane); f) Precognitia + subiectul in cau!a are capacitatea de a anticipa e"enimentele ulterioarea); g) Paradignoza + subiectul descopera la alta persoana anumite boli# pe care acesta nu are cunostinta despre ele); h) !adiestezia + subiectul are capacitatea de a descoperii obiectele ascunse in pamant# fara sa foloseasca unelte specifice) i) Psihometria + subiectul traieste e"enimentele po"estite de alta persoana); .) Tele"inezia + capacitatea subiectului de a muta obiectele# fara sa le atinga).

Teme pentru aplicatii practice

;) 3iecare ele" "a raspunde in scris la intrebarea $ 4cine sunt eu 56 dand !ece 17 raspunsuri la aceasta# in care sa e"identie!e calitatile sale fi!ice# morale# psihologie si socioculturale;

<) 8ocul didactic 4 0ima 4# identificand comportamente motorii si afecti"e ; =) 8ocul de rol pe tema 4 la psiholog 4 rele"and trasaturie de personalitate ale ale indi"idului uman; >) 3iecare ele" sa reali!e!e o anali!a comparati"a intre omul normal si omul bolna" psihic; 17) Caracteri!area unui persona. din literatura romana# la alegere

+ibliogra ie:
;) Introducere in psihologie# 0ielu :late <) 0anual de psihologie# editura %ramis =) Curs de psihologie generala# . . Ne"eanu >) Natura psihicului uman# 0. )olu 17)Cunoasterea de sine# cunoasterea personalitatii# 1. a"elcu

Cap. II

Ipostazele psihicului uman

Teme:
1) Iposta!ele psihicului uman+ constient# subconstient si inconstient); 2) 0ecanismele inconstiente de aparare ale egoului; 3) -tarile de constiinta modificata; 4) Caile de acces la starile de constiinta modificata.

1)

A: Ipostazele psihicului uman

1) Constiinta repre!inta acel ni"el al psihicului uman care cuprinde totalitatea proceselor psihice constiente# ce asigura adaptarea indi"idului uman la mediul incon.urator. Constiinta se compune din urmatoarele elemente: ' rocese psihice sen!oriale si cele rationale# care se desfasoara sub control constient+ efort "oluntar);

' ,&perientele personale de "iata si acti"itate; ' Cunostiinte procedurale; ' ,ul si personalitatea indi"idului uman; ' 0odele morale'ci"ice de conduita dobandite prin educatie si sociali!are.

Din aceste continuturi ale constientului# putem desprinde cate"a caracteristici ale acesteia$ a) 3unctionea!a dupa principiul realitatii si al moralitatii; b) ,ste innascut# insa se manifesta si se de!"olta numai prin relatia dintre indi"idual uman si mediul incon.urtator; c) ermite indi"idului uman# sa se adapte!e la e&igentele socioculturale ale mediului e&terior# prin cunoatere# acti"itate si creati"itate.

Constiinta indeplineste urmatoarele roluri $ (ol de adaptare a indi"idului uman la mediul e&terior# formand starea de constiinta a subiectului + relatia dintre subiect si mediul incon.urator) ; (ol de cunoastere a realitatii# ormand priza de constiinta a subiectului si campul de constiinta al acestuia + locul proceselor psihice constiente); (ol de orientarte a acti"itatii subiectului catre un scop# in functie de trebuintele si interesele acestuia; (ol de reglere# planificare a acti"itatilor comple&e# ormand e#perientele subiective ale individului uman (ol de anticipare a re!ultatelor acti"itatii in functie de scopurile preconi!ate de catre subiect; (ol creati".

2) !ubconstientul repre!inta acel ni"el psihic# care cuprinde totalitatea deprinderilor intelectuale si motorii# precum si totalitatea amintirilor biografice# de "iata ale indi"idului uman.

Subconstientul se caracterizeaza prin$

' Cuprinde totalitatea continuturilor psihice# care au fost cand"a constiente# iar in present# ele se desfasoara in afara controlului constient si pot de"eini oricand constienti!ate. ' ,ste amplasat intre constient si inconstient# care permite trecerea continuturilor inconstiente permisi"e social in constient# indeplinind functia de filtru# de ce!ura pentru constient; ' ermite organi!ari si reorgani!ari ale cunostiintelor asimilate prin in"atare.

3) Inconstientul repre!inta acel ni"el psihic uman# care cuprinde totalitatea instinctelor# trebuintelor primare si dorintelor refulate de catre constient. #nconstientul se caracterizeaza prin$ ' ,ste irational# hedonic pentru ca functionea!a dupa principiul placerii; ' Creea!a "isele din timpul somnului; ' -timulea!a creati"itatea omului# datorita conflictului intrapsihic generat de refularea pulsiunilor inconstientului de catre constient; ' %sigura momente de insight adica descoperirea sponatana a cau!ei sau solutiei la o problema comple&a; ' oate genera unele tulburari psihice+ ne"ro!e si psiho!e)# datorita conflictului intrapsihic intens si prelungit.

1) +: (elatiile dintre constient si inconstient

,&ista trei tipuri de relatii dintre constient si inconstient si anume$ 1) (elatii circulare; 2) (elatii de subordonare integrati"a; 3) (elatii de echilibru.

1) (elatii circulare arata ca# e&perientele constientului trec in inconstient si sunt trasformate in "ise# iar combinarile fantastice ale inconstientului trec in constient sub forma unor re!ultate creati"e' imaginati"e. 2) (elatii de subordonare integrative# aceste relatii repre!inta de fapt# mecanismele refularii# precum si cau!ele ne"ro!elor si psiho!elor. 3) (elatii de echilibrare* aceste relatii e&plica acele stari de constiinta modificata + hipno!a# meditatia# halucinatia si tulburarile de constiinta)# care sunt in acelasi timp# constiente si inconstiente.

2) $ecanismele inconstiente de aparare ale egoului

Indi"idul uman elaborea!a o serie de strategii de aparare a integritatii sale psihice si anume$ ' roiectia;

' 3ormatiunea reactionala; ' (atiomnali!area; ' (egresia comportamental' afecti"a; ' -ublimarea;

' Negarea; ' (efularea. Proiectia consta in faptul# ca unele persoane atribuie altor persoane propiile calitati si dorinte refulate# deci cu "alente negati"e. %cest mecanism este frec"ent intalnit la acele persoane care manifesta comple&e de inferioritate. ,&emplu$ parerea unei persoane in "arsta fata de o persoana tanara si frumoasa 4 este tanara# dar este proasta si urata6 Formatiunea reactionala consta in faptul# ca o persoana manifesta reactii comportamentale contrare dorintei sale fata de anumite obiecte# persoane e"enimente. ,&emplu# o persoana se adreasea!a altei persoane 4nu cumpar aceea haina # pentru ca nu imi place6 insa in realitate ii place aceea haina# dar nu o cumpara# pentru ca nu are bani !ationalizarea consta in faptul# ca unii oameni isi e&plica insuccesele lor socio'profesionale# cautand un tap ispasitor# deci dand "ina pe alte persoane. %cest mecanism este frec"ent intalnit la detinutii# care au constiinta "ono"atie. ,&emplu$ 4 din cau!a prietenului ? am sa"arsit aceea infractiune6 !egresia comportamental$afectiva consta in faptul# ca unele persoane mature sau batrane manifesta reactii comportamentale infantile# puierile# erotomaniacale in compania unor persoane mai tinere. %cest mecanism e&plica relatiile e&tracon.ugale cu porsoanele mai tinere# sci!"etismul + o persoana se imbraca cu acele haine nespecfice "arstei sale) si ideatia erotomana de tip narcisic + impresia unei persoane mature# ca este simpati!ata si atrasa de o persoana mai tanara). Sublimarea consta in inlocuirea dorintelor de natura se&uala cu acele dorinte de natura socioculuturala. %egarea consta in faptul # ca unele persoane refu!a sa accepte e&istenta unei realitati penibile# neplacute pentru ele.

!efularea consta in suprimarea unei pulsiuni antisociale sau se&uale.

Teme de laborator$
1) (eali!ati o anali!a comparati"a dintre constient si inconstient# dupa urmatoarele criterii$ continut# roluri si caracteristici; 2) ,numerati etapele formarii unei deprinderi intelectuale sau motorii; 3) Definiti starea de contienta si cea de incostienta# dand e&emple; 4) Dati e&emple de raspunsuri "erbale si comportamentale# care sa e"identie!e mecanismele de aparare ale egoului; 9) Dati cate trei e&emple de acti"itati psihice constiente# subconstiente si inconstiente.

3) !tarile de constiinta
-tarile de constiinta repre!inta relatia constienta dintre indi"idul uman si lumea sa e&terioara# in care desfasoara di"erse forme de acti"itati.

Starea de constiinta se manifesta prin: ' %daptare la mediul e&terior; ' %utocontrol; ' Cunoasterea realitatii; ' Constiinta pre!entului. -tarile de constiinta pot fi normale sau modificate.

Starile de constiinta modificata sunt acele stari in care subiectul se afla la frontiera dintre constient si inconstient; stare de "eghe si cea de somn; starea rationala si cea afecti"' insticti"a. In starea de constiinta modificata# subiectul se manifesta in general prin pierderea contactului cu realitatea# reducerea autocontrolului "oluntar# hipersugestibilitate si "orbire greoaie.

Starile de constiinta modificata cuprind: 1) -omnul; 2) 1isele; 3) @ipno!a.

1) !omnul este o stare re"ersibila# inconstienta# in care indi"idul rupe contactul cu realitatea. Somnul se manifesta prin$ ' -caderea treptata a reactiilor adaptati"e la mediul incon.urator; ' -tarea de inconstienta; ' Cresterea pragurilor sen!oriale# precum si a timpului de reactie la stimulii e&teriori; ' Cresterea temperaturii e&tremitatilor; ' -caderea presiuni sanguine; ' (eactii motorii necontrolate; ' %ccelerarea pulsului si a respiratiei. &a baza somnului stau urmatoarele mecanisme$ ' (uperea sinapselor neuro'dendritice la ni"el cortical; ' Inschemia cerebrala temporara+ reducerea flu&ului sanguin la ni"el cerebral); ' (educerea impulsurilor ner"oase la ni"el cortical; ' Intreruperea acti"itatii electrice a scoartei cerebrale# concomitent cu intensificarea acti"itatii centrilor ner"osi subcorticali# fapt care e&plica reactiile motorii si fi!iologice din timpul somnului; ' -caderea cantitatii de lichid cefalorahidian din "entricolii cerebrali. Starea de somn se produce in urmatoarele etape $ a) -tarea de re"erie + "isarea cu ochii deschisi); b) -tarea de atipire adica starea de somn lucid; c) -tarea somnului rapid# parado&al# adica starea somnului cu "ise hipnagogice + absurde# incoerente);

d) -tarea somnului lent# profund# adica starea somnului fara "ise# rela&and organismul; e) -tarea somnului cu "ise hipnapompice+ coerente# scenice). 2) .isele repre!inta flu&uri de imagini mintale# care apar in starea de somn# fata de care indi"idul nu le poate diri.a# manipula in directia intereselor sale.

'isele se caracterizeaza prin: ' %econgruenta# adica imaginile din "ise nu corespund intotdeauna# cu e&perientele subiecti"e ale indi"ului# desi ele pot a"ea o desfasurare scenica# coerenta# fapt care e&plica caracterul absurd al "iselor; ' Discontinuitatea in sensul# ca imaginile din "ise trec spontan de la o tematica somniala la alta# fapt care e&plica caracterul incoerent al "iselor; ' Nesiguranta cogniti"a adica imaginile din "ise sunt sterse# fragmentare# "agi.

'isele se produc in urmatoarele etape: a) Interpretarea adica trecerea de la continutul latent al "iselor+ tema "isului) la continutul manifest al "iselor+ imaginile "isului); b) "laborarea trecerea de la continutul manifest la cel latent al "iselor; c) Deplasarea consta in trecerea "iselor de la o tema somniala la alta; d) Condensarea consta in asocierea mai multor teme intr'o singura imagine.

&a baza viselor stau urmatoarele mecanisme:

 Interpretarea subcorticala si inconstienta a stimularilor e&terioare sau interioare din timpul somnului. De e&emplu# sen!atia de urinare din timpul somnului este con"ertita in imagini erotice# prin fenomenul de mentatie+ asocierea stimulului cu imaginea din timpul somnului); Combinari absurde intre e&perientele sen!oriale ale indi"ilui %socierea ideilor afectogene cu imaginile din "ise; -atisfacerea onirica+ imaginara) a dorintelor refulate in starea de "eghe de catre constient. 3) /ipnoza este o stare de constiinta modificata# in care subiectul se afla intr'o stare intermediara intre starea de constiinta si cea deinconstienta.

#n hipnoza( subiectul se manifesta prin: ' -tare de rela&are profunda; ' 0odificari "egetati"e; ' -tare cataleptica + hipetonie musculara# dandu'I subiectului sen!atia de ingreunare a e&tremitatilor); ' @ipersugestibilitate# in care subiectul e&ecuta imperati"ele hinoti!atorlui; ' (educerea campului de constiinta# concomitent cu cresterea concentrarii atentiei pe o tema impusa de hipnoti!ator; ' (educerea regla.elor "oluntare + autocontrol constient); ' Cresterea combinarilor imaginati"e; ' Dismne!ia posthipnotica# in care subiectul nu'si mai aduce aminte# ce s'a intamplat cu el in transa hipnotica.

)ecanismele hipnozei sunt urmatoarele: Inhibarea unor !one corticale# concomitant cu cresterea e&citabilitatii corticale ale altor !one corticale; 0oti"area subiectului de a .uca anumite roluri; -ugestia; Instruirea subiectului pentru hipno!a; %cceptarea de catre subiect# pentru a fi hipnoiti!at.

*ipnoza are urmatoarele avanta e si dezavanta e: Avanta%e$ ' (educerea stressului si a an&ietatii; ' ,liminarea ideilor obsessi"e; ' Deblocare intelectuala; ' %meliorarea starii de isterie si cea de depresie.

 Dezavanta%e$ ' (egresia comportamental'a afecti"a+ infantilism); ' I!olare sociala; ' -ugestibilitate; ' Depersonali!area.

rof. Cocos !ergiu Iulian Cap. III.

$ecanismele primare de captare si prelucrare a In ormatiilor

%ceste mecanisme se caracteri!ea!a prin$ ' Constau in captarea si prelucrarea infromatiilor din mediul intern sau e&terior prin intermediul organelor de simt+ anali!atorilor) care formea!a la ni"el mintal imagini primare si secundare ale obiectelor si fenomenelor concrete materiale. Imaginile primare repre!inta legatura directa dintre anali!ator si stimul+obiect)# care apar la ni"elul sen!atiilor si perceptiilor# iar cele secundare constau in e"ocare# redarea obiectelor in absenta lor# care apar la ni"elul repre!entarilor. ' ,le se reali!ea!a aici acum# asigurand deci constiinta pre!entului; ' Opereaza cu insusiri concrete-intuitive ale obiectelor si fenomenelor. ' Asigura cunoasterea materiala, fizica, chimica si biologica a mediului intern sau extern. %ceste mecanisme se compun din urmatoarele procese$ I. II. III. -en!atiile; Perceptiile; Reprezentarile.

!enzatiile
*eme$ 1) ,tapele de!"oltarii sen!atiilor; ! "aracterizarea senzatiilor; #! $ecanismele senzatiilor; %! Propietatile senzatiilor; &! "lasificarea senzatiilor; '! (egile senzatiilor.

1. "tapele dezvoltarii senzatiilor

-en!atiile se de!"olta in urmatoarele etape$ 1) Iritabilitate; ! )ensibilitate; #! *xcitabilitate; %! $otricitate; &! )enzatiile propriu-zise. utem spune ca sen!atiile se de!"olta prin trecerea de la iritabilitate la sensibilitate si e&citabilitate apoi la motricitate In continuare "oi defini pe scurt aceste notiuni# cu toate ca le'am pomenit si in primul suport de curs$

1) Iritabiliatea este reactia intregului organism la actiunea unui stimul biologic necesar# care este nespecifica# difu!a si generali!ata. ,&emple$ sen!atia de foame# de sete# de placere erotica# etc. ! )ensibilitatea este propietatea psihica a organismului de a discrimina stimulii biologici necesari de cei indiferenti, prin intermediul organelor de simt. -ensibiltatea se caracteri!ea!a prin urmatoarele$ ' ,ste o rectie specifica# re"ersibila a organismului la actiunile tuturor stimulilor# indiferent de importanta lor biologica; ' )e realizeaza prin intermediul analizatorilor; ' )-a dezvoltat din necesitatea discriminarii stimulilor biologici necesari fata de cei indiferenti. #! *xcitabilitatea reprezinta reactia specifica la actiunea unui stimul. *xemplu+ rectia analizatorului vizual la stimului luminos, etc. %! $otricitatea reprezinta totalitatea miscarilor si coordonarilor senzoriomotorii ale organismului, precum si deplasarea organismului in mediul incon,urator- mersul, apucarea obiectelor, comprehensiunea, agatarea, etc.! &! )enzatiiile constau in transmiterea excitatiilor la centrii nervosi corticali, unde sunt transformati in imagini ale obiectelor. -en!atiile repre!inta procese psihice primare# care reflecta insusirile fi!ice# i!olate ale obiectelor si fenomenelor# cu a.utorul unui singur anali!ator. ,le se caracteri!ea!a prin urmatoarele$ ' -unt imagini primare simple unimodale+un singur anali!ator); ' Opreaza cu insusiri izolate ale obiectelor, realizand analiza senzoriala ale acestora; ' .u pot fi modificate voluntar; ' )e realizeaza aici, acum, asigurand constiinta prezentului;

' Are la baza constiinta, asigurandu-i claritatatea imaginilor senzoriale si acuitatea acestora.

0. $ecanismele senzatiilor
-en!atiile au la ba!a urmatoarele mecanisme$ 1) Codificarea; ! Recodificarea; #! /ecodificarea; %! "onexiunea inversa. 0! Codificarea se realizeaza la nivelul receptorului fiecarui analizator, care capteaza energia de excitatie si o transforma in impuls nervos, prin depolarizarea membranei neuronale. (eceptorii se caracteri!ea!a prin$ ' -unt sensibili numai la stimuli specifici acestora si insensibili la stimuli nespecifici acestora; ' /epolarizare, transductivitatea adica ionii de sodiu ies la suprafata membranei neuronale, iar cei de calciu si magneziu intra in interiorul acestuia, care genereaza un impuls nervos si se propaga pana la centri nervosi. ! Recodificarea se realizeaza la nivelul fibrelor nervoase aferente, care consta in selectia influxurilor nervoase in functie de valoarea lor adaptativa, adica acele influxuri nervoase fara valoare adapatativa pentru organism raman la nivelul centrilor nervosi subcorticali asigurand tonifierea organismului, iar cele adptativie sunt transmise la centri nervosi corticali. #! Decodificarea se realizeaza la nivelul centrilor nervosi corticali in care influxurile nervoase sunt transformate in imagini ale obiectelor si senzatiilor.

Centrii ner"osi se compun dintr'un nucleu si o arie de asociere cu alti centrii ner"osi . Nucleul sen!orial cuprinde o arie motorie care asigura motilitatea anali!atorului si o arie sen!oriala# care asigura receptia stimulilor. 4) Cone#iunea inversa se reali!ea!a prin intermediul fibrelor ner"oase eferente# care asigura reglarea functionala anali!atorului# in functie de calitatile stimului. %cest mecanism e&plica legea pragurilor absolute# legea adaptarii si legea contrastelor sen!oriale.

'. Propietatile senzatiilor

ropietatile sen!atiilor depind de propietatile stimulului si sunt urmatoarele$ 1) Calitatea sen!atiilor; ! Intensitatea senzatiilor; #! /urata senzatiilor; %! 1onul afectiv. 0! Calitatea senzatiilor reprezinta capacitatea lor de a fi specifice analizatorului si stimului. %ceasta trasatura depinde de urmatorii factori$ ' *ipul de receptor si stimul; ' (ocalizarea receptorilor; ' *nergia specifica a receptorilor si fibrelor nervoase; ' "aracteristicile morfofunctionale ale receptorilor. ! Intensitatea senzatiilor depinde de intensitatea stimului

%ceasta propietate depinde de urmatorii factori$ ' %mplitudinea influ&urilor ner"oase; ' 2rosimea fibrelor nervoase; ' .umarul fibrelor nervoase; ' 2radul de excitabilitate a sistemului nervos central- )...". !. #! Durata senzatiilor se refera la intinderea in timp a senzatiilor, in functie de durata actiunii stimulului %ceasta calitate arata# ca nu intotdeauna sen!atiile dispar odata cu incetarea actiunii stimulilor. Imaginile care persista si dupa incetarea actiunii stimulilor se numesc imagini consecuti"e sau efecte de remanenta. 4) Tonul a ectiv al senzatiilor repre!inta proprietatea sen!atiilor de a produce reactii emotionale pacute sau neplacute# comportamente de atractie sau respingere# in functie de starea moti"ationala a organismului.

). Clasi icarea senzatiilor

-en!atiile se clasifica dupa urmatoarele criterii$ 1) Dupa anali!ator; ! /upa distanta de contact dintre stimul si analizator; #! /upa localizarea receptorilor; %! /upa tipul de stimul; &! /upa relatiile dintre analizatori. 0! Dupa analizator, desprindem analizatorul+ ' 3isual; ' Auditiv;

' Olfactiv; ' 2ustativ; ' "utanat. ! Dupa distanta de contact dintre analizator si stimul, desprindem+ ' 1elereceptori-vaz, auz si olfactie! ' 1angoreceptori - simt tactil si gust ! #! Dupa localizarea receptorilor, desprindem+ ' *xteroceptori - vaz, auz, olfactie, gust si simt tactil ! ' Propioceptori - schema corporala, 4inestezie!; ' Interoceptori- foame, sete, sexualitate, etc. ! %! Dupa tipul de stimul, desprindem ' )timul mecanic; ' )timul electric; ' )timul chimic- olfactie si gust!; ' )timul biologic- foame, sete!. &! Dupa relatia intre analizatori, desprindem ' senzatii unimodale- un singur analizator!; ' senzatii plurimodale- senzatii produse de mai multi analizatori!

1. 2egile senzatiilor
2egile sen!atiilor sunt urmatoarele$ 1) legea intensitatii;

! legea adaptarii; #! legea contrastului; %! legea sensibilizarii; &! legea depresiei; '! legea sinesteziei; 5! legea compensatiei; 6! legea semnificatiei; 7! legea conditionarii socioculturale.
0!

Legea intesitatii, arata ca un stimul produce o senzatie numai daca are o

anumita intensitate, numita prag.

ragurile sen!oriale pot fi$ ' rag minim absolut;

' Prag subliminal; ' Prag maxim absolut; ' Prag operational; ' Prag diferential.

Pragul minim absolut este intensitatea minima a unui stimul# capabil sa produca o sen!atie. Pragul subliminal este intensitatea unui stimul# care nu atinge pragul minim absolut si nu produce o sen!atie. Pragul ma#im absolut este intensitatea ma&ima a unui stimul# capabil sa produca o sen!atie# insa dincolo de acest prag# poate produce durerea. Pragul di erential este relatia dintre intensitatea initiala a stimului si intensitatea adaugata sau sca!uta la aceasta# care produce modificarea sen!atiilor initiale.

Pragul operational consta in discriminarea stimulilor. %ceasta lege arata ca# cu cat pragul unui stimul este mai mare# cu atat sensibilitatea anali!atorului este mai mica.
2)

Legea adaptarii senzoriale consta in modificarea sensibilitatii

anali!atorului la actiunea prelungita a stimulului# in sensul cresterii sau scaderii ei.

2 a un stimul cu intensitate mare# sensibilitatea scade# iar la un stimul cu intensitate mica# sensibilitatea creste.
3)

Legea constrastului senzorial este capacitatea anali!atorului de a

discrimina doi stimuli cu calitati si intensitati diferite# care actionea!a in acelasi timp.

Contrastul poate fi simultan sau succesi" Constrastul simultan consta in discriminarea a doi stimuli diferiti# care actionea!a in acelasi timp asupra anali!atorului. Constrastul succesi" consta in discriminarea stimulilor care actionea!a unul dupa altul asupra anali!atorului.
4)

Legea sensibilizarii consta in cresterea sensibilitatii anali!atorului#

ca urmarea stimularii altui anali!ator .

&!

Legea depresiei scaderea sensibilitatii analizatorului, ca urmare a

stimularii altui analizator.

'!

Legea sinesteziei consta in aparitia senzatiei intr-un analizator, ca

urmarea stimularii unui alt analizator.

5!

Legea compensatiei consta in cresterea sensibilitatii unui analizator, ca

urmare a pierderii sensibilitatii altui analizator.

6!

Legea semnificatiei un stimul slab, insa semnificativ pentru organism

este mai repede detectat decat un stimul putenic, dar nesemnificativ.

7!

Legea conditionarii sociale consta in aparitia unor senzatii specific

omului cum ar fi pipaitul, ascultarea, senzatii profesionalizate si cititul.

Perceptiile
Teme: 1. Caracteri!area si de!"oltarea perceptiilor; 2. 0ecanismele perceptiilor; 3. Determinantii perceptiei; 4. 2egile perceptiilor; 9. 3ormele perceptiilor.

1. Caracterizarea si dezvoltarea perceptiilor

erceptia este procesul psihic sen!orial care asigura constiinta intregralitatii si unitatii insusirilor obiectelor cu a.utorul mai multor anali!atori. erceptia spre deosebire de sen!atii se caracteri!ea!a prin$ ,ste o imagine primara comple&a# unitara# integrala# redand toate insusirile fi!ice ale obiectelor concrete; ,ste o imagine inferentiala# intrucat prin perceptie indi"idul recunoaste obiectul# chiar si in conditiile in care din el lipsesc unele elemente nesemnificati"e # a"and la ba!a schema percepti"a a obiectului; ,ste o imagine categoriala# intrucat prin perceptie indi"idul raportea!a obiectul la categoria sa din care face parte; ,ste o imagine automati!ata adica in general perceptia se produce spontan# in afara controlului constient # nea"and la ba!a un anumit scop; ,ste o imagine plurimodala#adica in actul perceptiei sunt antrenati mai multi anali!atori; erceptia se de!"olta in urmatoarele etape$

' *recerea de la anali!a insusirilor fi!ice ale obictelor prin sen!atii la sinte!a lor prin perceptii; ' 3ormarea schemelor percepti"e + e&erienta anterioara cu obiecte)# asigurand constanta percepti"a a obiectelor; ' Interpretarea si anticiparea percepti"a adica obiectul capata o anumita semnificatie pentru acti"itatea indi"idului uman; ' 3ormarea comple&elor polisen!oriale. erceptia implica urmatoarele comportamente$ Detectarea si diferentierea obiecteor; (ecunosterea obiectelor pe ba!a schemelor percepti"e; -electia obiectelor in functie de semnificatia lor pentru acti"itatea indi"idului uman; Corectarea imaginilor deformate ale obiectelor+ ilu!iile percepti"e).

0. $ecanismele perceptiei
0ecanismele perceptiei asigura cunoasterea obiectului# constanta percepti"a si corectarea imaginilor deformate. 0ecanismele perceptiei se impart in doua categorii$ 1) 0ecanisme sen!oriale ale perceptiei. 2) 0ecanismele intelectuale ale perceptiei. 1) $ecanismele senzoriale ale perceptiei sunt urmatoarele$ a) *iparele sen!oriale; b) Intregul; c) ,&plorarea percepti"a

a) *iparele sen!oriale sau e&perienta anterioara cu obiectul asigura recunoasterea obiectului prin compararea obiectului e&terior# real cu modelul mintal al acestuia ; b) Intregul consta in gruparea elementelor componente ale obiectului sau a campului percepti"# asigurand constanta percepti"a in conditiile in care din obiect lipsesc unele elemente nesemnificati"e ale acestuia. De asemenea# acest mecanism asigura integralitatea si unitatea obiectului prin detectarea insusirilor esentiale ale obiectelor# apoi recunoasterea obiectelor dupa tipare sen!oriale. 3ormarea formelor obiectelor se reali!ea!a prin gruparea elementelor# dupa urmatoarele legi. ' 2egea pro&imitatii+ apropierea elementelor); ' 2egea similaritatii+ elementele asemantoare); ' 2egea simetriei+ elementele orientate in aceeasi directie ); ' 2egea inchiderii + completarea imaginilor lacunare cu elementele din e&perienta anterioara a subiectului); 3ormele perfecte se caracteri!ea!a prin$ -implitate; (epetabilitate; -imetrie; ro&imitate;

Continuitate; c) ,&plorarea percepti"a repre!inta ansamblul actiunilor cu obiecte. ,&plorarea implica urmatoarele actiuni$ ' 3i&area pri"irii in toate po!itiile; ' Compararea si generali!area obiectelor;

' 0anipularea obiectelor ,&plorarea obiectelor se reali!ea!a dupa urmatoarele principii$ rincipiul di"ersificarii obiectelor; rincipiul semnificatiei obiectelor; rincipiul !onelor informati"e+ !ona care ofera o cantitate mare de informatii) rincipiul tolerantei+ corespondenta intre cantitatea de informatie si capacitatea de receptie a subiectului); rincipiul e&tensiei sen!oriale+ antrenamentul polisen!orial in percepti"e)

$ecanismele intelectuale ale perceptiei cuprind$ a) %tributele distincti"e; b) rototipurile;

c) %nticiparea. a) %tributele distincti"e constau in recunoasterea obiectelor dupa trasaturile specifice ale acestuia# ba!andu'se pe compararea obiectelor; b) rototipurile constau in raportarea obiectului la categoria sa de obiecte# prin schemati!are+ detectarea insusirilor comune ale obiectelor);

c) %nticiparea inseamna a pre"edea e"enimentele ulterioare.

'. Determinantii perceptiei

Determinantii perceptiei sunt urmatorii $ 1) Determinanti e&teriori;

2) Determinanti interiori . Determinantii e#teriori perceptiei cuprind$ a) Intensitatea moderata a stimulului; b) Durata optima stimului; c) (aporturile temporal'spatiale ale stimulilor; d) 3amiliaritatea cu stimulul. Determinanti interior cuprind$ a) -emnificatia stimulului; b) Concentrarea atentiei; c) rofesia si cultura subiectului

d) ,&perienta cu obiectul.

). 2egile perceptiei
2egile perceptiei sunt urmatoarele$ 1) 2egea integralitatii percepti"e; 2) 2egea structuralitatii percepti"e; 3) 2egea selecti"itatii; 4) 2egea proiecti"itatii; 9) 2egea constantei percepti"e.

1. 2egea integralitatii percepti"e consta in crearea unei imagini complete despre obiect. 2. 2egea structuralitatii consta in relatia dintre obiectul perceptiei si campul perceptiei in care apare el. 3. 2egea selecti"itatii percepti"e consta in retinerea obiectelor in functie de interesele subiectului; 4. 2egea proiecti"itatii percepti"e consta in faptul# ca imaginea se proiectea!a la ni"elul creierului# apoi la ni"elul obiectului. 9. 2egea constantei percepti"e consta in recunoasterea obiectului# chiar si atunci cand el si'a modificat forma si conditiile de perceptie.

1.

,ormele perceptiei

3ormele perceptiei se impart in doua categorii $ 1) 3orme simple ale perceptiei; 2) 3orme comple&e ale perceptiei 1.,ormele simple ale perceptiei se refera la organele de simt care reflecta obiectul in integralitatea sa. 2. ormele comple#e ale perceptiei cuprind$ a) perceptia spatiului; b) perceptia timpului; c ) perceptia miscarii a) Perceptia spatiului -patiul este locul unde se desfasoara o succesiune de e"enimente. -patiul poate fi$ ' 1i!ual;

' %uditi"; ' *actil'Aineste!ic . ' !patiul vizual se refera la dimensiunile si caracteristicile spatiale ale obiectelor # cum ar fi$ marime# forma# distanta# directia# relief# po!itia# etc. -patial "i!ual poate fi$ Bidimensional; *ridimensional. -patiul bidimensional se refera la po!itia obiectelor in spatiu+ lateralitate# coordonare sus'.os); -patiul tridimensional se refera la "olumul si distanta obiectelor -patiul "i!ual are urmatorii indicatori# care asiguara constanta percepti"a$ 0onoculari. Binoculari. Indicatorii+ repere "isual' perceti"e) monoculari sunt urmatorii$ 0arimea obiectelor; -uperpo!itia obiectelor+ umbra obiectelor); )radientul de te&tura+ detaliile obiectelor in functie de distanta la care se afla); Contrastele cromatice al obiectelor; arala&a de miscare + ilu!ia miscarii obiectelor in timp ce noi de deplasam); erspecti"a lineara + liniile paralele la o anumita distanta# par sa se apropia);

 -terioscopia# adancimea obiectului. Indicatorii binoculari cuprind$ Disparitatea imaginilor retiniene; Con"ergenta sau di"ergenta oculara; Coordonare oculomotorie. !patiul auditiv consta in locali!area sunetelor in spatiu# discriminarea sunetelor dupa intensitate# timbru# distanta si directie. erceptia spatiului auditi" are la ba!a urmatoarele mecanisme$ 0iscarea de orientare a pri"irii si a capului dupa sursa sonora; -ensibilitatea "estibulara# adica distanta sunetelor in spatiu; 2ateralitatea si coordonare sus'.os a sunetelor. erceptia spatiului auditi" are urmatorii indicatori$ ' Indicatorii monoauriculari; ' Indicatorii biauriculari. Indicatorii monoauriculari se refera la frec"enta# intensitatea si timbrul sunetului; Indicatorii biauricualari se refera la directia si distanta sunetelor. !patiul tactil&3inestezic consta in delimitarea spatiului fi!ic si orientarea organismului in spatiul prin intermediul receptorilor "estibulari# tactili si Aineste!ici. erceptia tactil'Aineste!ica are urmatorii indicatori$ ' ,chilibru ortostatic+ receptorii "estibulari); ' 0iscarea in spatiu + receptorii Aineste!ici); ' Orientare in spatiu+ receptorii tactil'Aineste!ici);

' -chema corporala+ cunoasterea segmentelor corpului nostru prin intermediul receptorilor tactil'Aineste!ici); ' 2ateralitatea. b. pereceptia timpului se refera la succesiunea de e"enimente care se desfasoara intr'un spatiu dat. erceptia timpului are urmatorii indicatori$ ' *impul fi!ic+ anotimpuri# momentele !ile); ' *impul biologic+ ritmul somn'"eghe# alimentatia# odihna#); ' *impul psihologic# aprecierea subiecti"a a duratelor; ' *impul socio'profesional# apreciere duratelor in functie de cantitatea acti"itatilor desfasurate in timp si spatiu. c. Perceptia miscarii se refera la schimbarea po!itiei obiectelor in spatiu# precum si la transformarea lor in timp. 0iscarea poate fi reala+ deplasarea obiectului de la un punct la altul) sau ilu!orie# aparenta.

(eprezentarile

Teme : 1 .Caracterizarea 2 .Proprietatile 3 .Tipurile

reprezentarilor

reprezentarilor

reprezentarilor

Caracterizarea reprezentarilor

(epre!entarile propriu'!ise sunt o componenta stabila si cu pondere deosebita a acti"itatii noastre mintale .(epre!entarea este parte integranta a inteligentei si ea poate fi interpretata ca procesare si operare cu simboluri.

(epre!entarea este imaginea sau modelul informational intern # actuali!at# al unor obiecte # fenomene # e"enimente #situatii # etc. #care au fost percepute anterior # dar care in momentul dat iti pot lipsi din campul sen!orial . %sadar # fata de perceptie # care ne furni!ea!a informatii numai despre obiectele si fenomenele reale pre!ente # care actionea!a in momentul dat asupra anali!atorilor nostri # repre!entarea ne ofera astfel de informatii si in absenta obiectului de referinta .

(epre!entarea este si procesul de producere si utili!are mentala a imaginilor unor obiecte in absenta lor . (epre!entarea atat ca produs cat si ca proces #are la ba!a doua surse$ ' memoria de lunga durata

' imaginatia. 0emoria este cea care inmaga!inea!a # pastrea!a si reactuali!ea!a informatia structurata initial in imagini recepti"e . %stfel#inca inainte de de!"oltarea imaginatiei # repre!entarea de"ine posibila datorita fi&arii #mai mult sau mai putin fidele si durabile a continutului informational furni!at de perceptie . (epre!entarile generate de imaginatie se pot referi atat la obiecte reale +e&. repre!entari despre obiecte si locuri pe care nu le'am perceput niciodata ca atare # dar despre care am citit sau am au!it po"estindu'se)# cat si la obiecte ideale # pe care abia urmea!a sa le cream sau care nu pot dobandi realitate sensibila +e&. repre!entarile persona.elor sau intamplarilor din basme).

3ormarea repre!entarilor are un caracter acti" si selecti". Chiar si atunci cand nu ne propunem in mod e&pres retinerea # pentru u!ul ulterior# a imaginii obiectului pe care il percepem in momentul dat # iar repre!entarea se constituie pe cale neintentionata +in"oluntara)# continutul sau "a fi acti" prelucrat si filtrat de structurile e&perientei cogniti"e antarioare si de starile afecti"'moti"ationale. In organi!area si sistemati!area lor interna #repre!entarile se ierarhi!ea!a pe doua coordonate +a&e)$ a)calitatea semantica a informatiei selectate 'inalt rele"ante+care se apropie de notiuni) 'mediu rele"ante 'slab rele"ante+care se intersectea!a cu perceptiile) b) gradul de generalitate

'repre!entari indi"iduale#particulare sau de specie+e&. repre!entarea unui trandafir) 'repre!entari generale sau de clasa+e&. (epre!entarea unei flori in general#cu elemente comune tuturor speciilor)

Proprietatile reprezentarilor

roprietatile repre!entarilor sunt urmatoarele $

1. 2. 3. 4. 9. ;.

Intensitatea ; -tabilitatea ; )radul de completitudine ; )radul de rele"anta ; )radul de generalitate ; Caracterul legaturii designati"e ;

1) Intensitatea e&prima forta sau pregnanta imaginii care se e"identia!a # in "i"acitate # prospetime # claritatea liniilor de contur si contrastul figura'fond ; In plan neurofi!iologic # intensitatea repre!entarii este conditionata de gradul de conser"are # in memoria de lunga durata # a urmei perceptiei

anterioare si de acti"area retelei neuronale care pune in circulatie continutul informational corespun!ator.

2)!tabilitatea defineste durata mentinerii in campul clar al constiintei a unor repre!entari reactuali!ate sau generate in momentul dat de imaginatie . -pre deosebire de perceptie # care durea!a cat timp obiectul se mentine in campul sensorial si continua sa actione!e asupra simturilor # repre!entarea are o durata relati" scurta +de ordinal secundelor sau a fractiunilor de secunda)

3) 4radul de completitudine e&prima "olumul general de informatie pe care il cuprinde repre!entarea si acesta depinde de numarul elementelor sau a insusirilor ce se retin . In principiu # "aloarea gradului de completitudine este conditionata de tipul dominant de memorie #fiind mai mare la persoanele la care predomina memoria intuiti"e'imagistica asupra celei "erbal'abstracte si de familiaritatea obiectului reflectat +repre!entarile obiectelor familiare cu care a"em contact permanent in "iata cotidiana sunt mai complete decat repre!entarile obiectelor nefamiliare # rar si sporadic intalnite in acti"itatea curenta).

4) 4radul de relevanta # ca si in cadrul perceptiilor # se refera la semnificatia informatiilor sau a insusirilor si notelor pe care le contine sau le reflecta imaginea. In principiu # repre!entarea poseda un grad de rele"anta mai ridicat decat perceptia;ca ni"el calitati" superior in raport cu perceptia # ea reflecta # de regula # insusiri si proprietati semnificati"e # definitorii pentru obiect.

9) 4radul de generalitate este dimensiunea care deosebeste si distantea!a cel mai mult repre!entarea de perceptie. ,l re!ida in aceea ca

imaginea'repre!entare selectea!a si reflecta insusirile repetabile si comune ale obiectelor subsumand un numar de ca!uri asemanatoare. )radul de generalitate al unei repre!entari este determinat de di"ersitatea situatiilor si de numarul ca!urilor indi"iduale intalnite in e&perienta percepti"e anterioara subiectului .

;) Caracterul legaturii designative este foarte important pentru definirea repre!entarii si stabilirea locului ei in cadrul acti"itatii cogniti"e. 2egatura designati"e se refera la modul in care se stabileste corespondenta semantica intre ceea ce numim model informational intern +imagine # schema # simbol) si relitatea obiecti"a e&terna . ,a se poate reali!a in doua forme$ 'directa sau nemi.locita ; 'indirecta sau mi.locita ; rima este proprie sen!atiei si perceptiei si presupune stabilirea unui circuit informational direct +actual) intre subiect si obiect.

Cea de'a doua forma este proprie repre!entarii si # intr'un grad mai inalt # gandirii.Consta intr'un ansamblu de transformari aplicate #nu direct obiectului real # ci imaginii lui percepti"e # asa cum s'a fi&at si s'a pastrat ea in memoria subiectului .

Tipurile reprezentarilor

rincipalele criterii prin care se diferentia!a tipurile de repre!entari sunt urmatoarele $

1. 2. 3. 4. 9. ;. <.

0odalitatea sen!oriala ; Domeniile de referinta cogniti"e ; )radul de generalitate ; )radul de comple&itate ; -ursa generati"a ; 0odul de generare+producere) ; Dimensiunea static'dinamic .

1 . $odalitatea senzoriala este dominanta in structurarea continutului informational . une in e"identa clasele repre!entarilor $ '"i!uale ; 'tactile ; 'Aineste!ice ; 'auditi"e ; 'olfacti"e ; 'gustati"e . Cel mai bine structurate si delimitate sunt repre!entarile "i!uale # legate de forme si de spatialitate+topografie).%ceasta se e&plica prin faptul ca anali!atorul "isual indeplineste rolul de mechanism integrator # unificator al intregii e&periente sen!oriale .2a persoanele cu aptitudini sporti"e si mu!icale # o pregnanta deosebita au repre!entarile Aineste!ice si auditi"e.

2 . Dupa criteriul Domeniilor de re erinta cogniti"e distingem $

'repre!entari stiintifice +in matematica #biologie #geografie# fi!ica#etc); 'repre!entari tehnice +mecanisme #componente #agregate mecanice); 'repre!entari artistice +literare #plastice #mu!icale) ; 'repre!entari religioase +legate de di"initate #de "iata de apoi #de ritualuri)

3 . 4radul de generalitate permite diferentierea repre!entarilor dupa sfera de cuprindere #rele"andu'se astfel $ 'repre!entari indi"iduale ; 'repre!entari de specie ; 'repre!entari de gen +clasa )

4 . Dupa Domeniile de re erinta cognitive identificam $ 'repre!entari simple +un singur obiect sau o singura insusire ) ; 'repre!entari comple&e +mai multe dimensiuni sau mai multe obiecte ) .

9 . !ursa generative conduce la delimitarea a doua criterii $ 'repre!entari ale memoriei ; 'repre!entari ale imaginatiei .

; . $odul de generare 5producere ) are doua criterii $ 'repre!entari "oluntare +intentionate) ; 'repre!entari in"oluntare +neintentionate ).

< . Dupa Dimensiunea static'dinamica gasim doua criterii $ 'repre!entari statice care ne redau obiectul intr'o singura iposta!a ; 'repre!entari dinamice ne redau figura intr'o succesiune de po!itii si stari posibile.

Cap I.

$ecanisme superioare de prelucrare si

trans ormare a in ormatiilor I . 4andirea

Teme : 1 . Caracterizare generala 0 . !tructura psihologica interna a gandirii ' . ,orme modale de procesare&integrare a in ormatiei la nivelul gandirii ) . 4andirea ca activitate speci ica de rezolvare a problemelor -

1.Caracterizare generala
*ermenul ca atare de 4 )andire 4 a patruns in psihologie prin intermediul filo!ofiei si al logicii si a fost asociat cu anumite forme ale acti"itatii mentale'de a opera cu concepte # cu abstractiuni # de a .udeca # de a rationa si de a genera cunostinte . sihologii # trecand la studiul ei e&perimental si de obser"atie # au constatat ca gandirea pre!inta in sine o realitate astfel $ in plan indi"idual+in raport cu sarcini si situatii di"erse); in plan interindi"idual +in raport cu una si aceeasi sarcina) ; in plan istoric +in raport cu diferite epoci istorice ) ; in plan ontogenetic +in raport cu diferite perioade de "arsta si stadii e"oluti"e ale indi"idului ). %stfel # pentru a intelege atributele logice prin prisma carora definim gandirea trebuie sa ne raportam la anumite coordonate # din care sa desprindem anumite caracteristici semnificati"e # care # luate impreuna pot apro&ima comple&itatea e&traordinara a gandirii $ ' ' ' '

' a) Coordonata interactiunii re lectorii subiect&obiect5lumea e#terna)' b) Coordonata im ormational&negentropica' c) Coordonata actionala' d) Coordonata genetica ' a) Coordonata Interactiunii re lectorii subiect&obiect ne obliga sa recunoastem ca gandirea repre!inta una dintre cele mai importante "erigi de legatura ale omului cu lumea e&terna#repsecti"#ca ea este o forma specifica de reflectare in plan subiecti" a acestei lumi si a propriului eu .%re un caracter mi.locit #generali!at#esential si abstract. ,a este reflectare subiecti"a# in forma ideala a proprietatilor generale#esentiale#necesare ale obiectelor si fenomenelor e&terne si ale relatiilor legice dintre acestea.

Coordonata in ormational&negentropica defineste informatia proprie a continutului gandirii si dimensiunile generalitatii si esentialitatii .%ceasta inseamna ca gandirea se constituie si se articulea!a in plan operational pe masura introducerii criteriilor generalitatii #rele"antei#repetabilitatii si a esentialitatii .%stfel conform acestei coordonate gandirea este o organi!are specifica a imformatiei la ni"elul creierului uman #ba!ata pe criterii si principii logico' gramaticale de ordin sintactin#semantic si pragmatic. Continutul gandirii trebuie pri"it prin aceasta coordonata ca un ansamblu structurat de imformatii codificate prin intermediul limba.ului natural +cu"inte'notiuni) sau a limba.elor formale +logic#matematic) .

b)

c)

Din punct de "edere al Coordonatei actionale ba!a si punctul de plecare al gandirii il repre!inta schemele si operatiile din planul e&tern# cu obiectele si lucrurile din campul sen!orial apropiat.%stfel actiunile directe +apucare #prindere #aruncare #impingere#comparare#masurare#grupare clasificare) se interiori!ea!a si se transforma in actiuni mentale ce "or genera scheme operatorii ale gandirii .Din punct de "edere cronologic actiunea e&terna "a precede si "a pregati procesul intern de gandire si "a pregati actiunea in plan e&tern cu finalitate adaptati"a .

d) Coordonata genetica abordea!a gandirea nu numai la un moment dat ci si in dinamica si de"enirea sa .De"enirea gandirii se reali!ea!a in doua planuri $Istoric si Ontogenetic .%stfel fiecare etapa din de!"oltarea genetica a gandirii se spri.ina si "a fi conditionata de ni"elul e"olutiei istorice si culturale anterioare .-i in"ers #e"olutia istorica a gandirii "a fi conditionata de functionarea gandirii la ni"el indi"idual. %ceasta coordonata se reali!ea!a pe ba!a interactiunii dintre factorii ereditari si factorii de mediu.

0 . !tructura psihologica interna a gandirii

-tructura psihologica interna a gandirii cuprinde doua componente principale $ ' a) Componenta operatorie ' b) Componenta im ormationala 5de continut) a) Componenta operatorie arata ca transformarea se reali!ea!a de catre operator si poate imbraca forme instrumental'logice diferite $ ' transformare cantitati"a +diminuare#multiplicare'comprimare )

' transformarea calitati"a + interschimbabilitate modala #transformarea informatiei sen!oriale in informatie conceptuala#transformarea modelului imformational intern in act comportamental e&tern ) ' transformarea relationala + mai mic decat #egal cu#inclus in#care duce la # re!ulta ca#etc ). Din punct de "edere al componentei operatorii gandirea este procesual dinamica #o inlantuire orientata de operatii#care porneste de la o

stare initiala si se desfasoara in directia unei stari terminale +re!ultat #produs). Operatiile mentale au un caracter ideal si se caracteri!ea!a printr'o serie de proprietati specifice precum $ '(eversibilitatea este cea mai importanta dintre aceste proprietati si consta in doua transformari $ una care trece situatia intiala intr'o oarecare stare finala si alta indirecta # cu sens opus care permite re"enirea pe plan mental la situatia intiala . '(e le#ivitatea este o transformare identica de raportare a obiectului la el insusi +a este identic cu a #sau matematic$ a este congruent cu a ). '!imetria desemnea!a posibilitatea permutarii termenilor fara a modifica identitatea lor mentala + schimbarea po!itiei a doua obiecte nu duce la anularea relatiei de egalitate dintre ei ) 'Asociativitatea reflecta e&istenta unui anumit grad de liberatate in interiorul operatiilor gandirii facand posibila modificarea transformarilor mentale fara a influenta re!ultatul final . 'Tranzitivitatea reflecta posibilitatea de deductie a unei egalitati dintr'o alta egalitate + daca a Cb si bCc CD aCc). Componenta operatorie face ca operatiile sa se coordone!e si sa se echilibre!e reciproc#generand posibilitatea ca transformarile sec"entiale sa aiba o finalitate unitara .

b)

Componenta im ormationala 5de continut ) .

Din acest punct de "edere gandirea nu este o desfasurare mecanica de operatii pure#ci are ca sursa primara de continuturi lumea e&terna #iar i!"orul lor de alimentare directa il repre!inta datele sen!oriale . ,lementele de ba!a ale structurii ei sunt$ ' Notiunea +ca element de ba!a al continutului ) ' 8udecata ' (ationamentul /ltimele doua fiind elemente supraordonate de rang cogniti" superior .

6otiunea #odata elaborata se include in structura de continut stabil al gandrii #oferind un material calitati" superior de lucru .%stfel atitudinea si comportamentul fata de realitate "or a"ea trasaturi diferite atunci cand se "or intemeia pe o notiune comparati"e cu situatia cand pe prim plan ar fi o mediere sen!oriala . Dupa natura continutului notiunile au fost impartite in doua notiuni$ 'Concrete +notiunea de casa #de floare#etc) '%bstracte + care sunt imposibil de repre!entat cum ar fi $libertate#de!"oltare #intelepciune #contradictie). Cea mai buna modalitatea de a de!"alui si a pune in circuitul actual continutul unei notiuni este definitia.

7udecata este o componenta de continut a gandirii putand fi stocata in memorie pentru u!ul ulterior . ,a se integrea!a in memorie la un ni"el superior fata de notiune. %re o "aloare superioara in comparatie cu notiunea #refletand realitatea mai complet in mod dinamic si relational . ,a preci!ea!a continutul notiunii afirmand sau negand ce"a despre altce"a +2emnul nu este bun conducator de electricitate # -telele sunt corpuri ceresti # Omul nu este patruped ).

Daca legatura afirmata de .udecata se regaseste in realitate #atunci .udecata este ade"arata iar daca nu se regaseste este falsa.

(ationamentul determina o atitudine de rang superior a subiectului fata de realitate #de!"oltand aspecte de ordin relational si interactional #comple&e + corespondente spatio'temporale #succesiuni #probabilitati#cau!alitate ). Din cau!a faptului ca este atat de comple&# "olumul pe care'l ocupa in cadrul gandirii este relati" mai sca!ut decat cel al .udecatilor si cu atat mai mult decat cel al notiunilor .Din punct de "edere cantitati" doar un numar mic de rationamente se stochea!a in continutul latent al gandirii pentru u!ul ulterior.

' . ,orme modale de procesare&integrare a in ormatiei la

nivelul gandirii

)andirea nu urmea!a o traiectorie unica si liniara. ,a cuprinde trei forme+directii ) modale ale procesarilor si anume $ ' a) ,orma de procesare inductiva ' b) ,orma de procesare deductiva ' c) ,orma de procesare analogica

a) Procesare inductiva este nemi.locit stimulata si sustinuta de perceptii si repre!entari si actionea!a initial asupra obiectelor si fenomenelor concrete .Ca urmare "a a"ea un sens ascendent de la

indi"idual +particular) catre general +uni"ersal)#de la intamplator catre necesar +legic).

)andirea departa.ea!a in inductie trei genuri$

1)

,ormarea de concepte. rocesarea informatiei este inducerea unei proprietati de la o parte a elementelor unei multimi la intreaga multime.De e&emplu# constatand ca toate corpurile metalice conduc curentul electric e&tindem aceasta proprietate# spunand ca toate metalele sunt bune conducatoare de electricitate.

2)

-tabilirea anumitor 8Invarianti de raport9.-ubiectii sunt focali!ati nu asupra obiectelor in sine#ci asupra raportului care se stabileste intre ele pe ba!a unui criteriu$ De ordine #de distanta #de forma #de culoare #de subordonare #etc. Din cele de mai sus se desprinde regula$ 41aloare de semnali!are in cadrul seriei se distribuie alternati" primului stimul# apoi ultimului; celui de'al doilea# apoi penultimului# etc.6

3)

Inductia structurilor consta in rele"area unei relatii specifice intre doua elemente si generali!area ei asupra altor elemente. +De e&emplu in ca!ul 4familiei patratelor4 a"em structura de forma #data de relatia de egalitate a laturilor si unghiurilor . In pofida "arietatii marimii sau culorii# structura forma patrata ramane in"ariabila.

b) Procesarea de tip deductiv .Caracteristica generala a acestei procesari este aceea ca are un sens descendent$ porneste de la general + un principiu#o regula o idee#etc.) si merge spre particular#indi"idual. -chema logica pe care se intemeia!a procesarea

deducti"a este principiul 4Cea ce se aplica uni"ersalului #se aplica si fiecarui ca! indi"idual in parte 4. Dupa structura si comple&itate procesarea deducti"a se reali!ea!a in trei forme $

1) rocesarea deducti"a imediata se caracteri!ea!a prin stabilirea unei legaturi intre .udecata premisa si .udecata conclu!ie .Corectitudinea procesarii in acest ca! este determinata cu precadere de respectarea conditiei de distribuire a termenilor.

2) rocesarea de tip silogistic reali!ea!a un rationament deducti" imediat alcatuit doar din trei propo!itii +.udecati) dintre care doar doua sunt premise #iar a treiaEconclu!ia . Din punct de "edere structural #silogismul #se concreti!ea!a in constructii de tipul $ -Toti oamenii sunt muritori. - Socrate este om. -Socrate este muritor .

3) rocesare deducti"'liniara .(eali!ea!a o transformare de tip tran!iti".(ationamentul pe care se intemeia!a are doua premise #fiecare dintre ele e&primand o relatie dintre doi termeni$ -Petre este mai harnic decat Vasile. -Ion este mai lenes decat Vasile. -Care este cel mai harnic? (aspunsul corect este $ Petre este cel mai harnic.

c)

Procesarea analogica . ,a poseda atributul operational specific de a e&trage sugestii de re!ol"are a unei probleme de un anumit tip sau dintr'un anumit domeniu# din re!ol"area unei probleme de un alt tip sau dintr'un alt domeniu# de a gasi criterii pentru formularea unei e&plicatii comune pentru o categorie de fenomene . -pre deosebire de procesarea deducti"a # in procesarea analogica#legatura dintre premise si conclu!ie are un caracter ipotetic #probabilist si nu unul strict necesar . *rainicia ei "a depinde de insusirile comune #de natura insusirii transferate si de $ ')radul de esentialitate; ')radul de di"ersitate ; ')radul de repre!entati"itate.

) . 4andirea ca activitate speci ica de rezolvare a problemelor

Domeniul specific in care se acti"ea!a si se pun in relatie finala toate componentele gandirii il constituie re!ol"area problemelor in sens larg .4 roblema 4 sau 4-ituatia problematica6 repre!inta stimulul autentic al oricarui proces "eritabil de gandire. Depasirea obstacolelor #iesirea din impasuri #gasirea raspunsurilor la numeroase intrebari 4De ce56 si 4Cum56 etc. reclama iesirea din si

depasirea limitelor datelor sen!oriale imediate si trecerea la o acti"itate mentala de un ni"el superior de natura general abstracta cu organi!are si desfasurare discursi"a #cuprin!and toate coordonatele spatio'temporale. %ceasta este gandirea #cu functia sa principala'cea re!oluti"a.

Dinamica de rezolvare a problemelor

(e!ol"area unei probleme in sensul in care am definit'o mai sus #are un caracter procesual'sec"ential#e"identiand mai multe "erigi+etape) pe care le pre!entam mai .os $ a) Procesul initial +imput translation)#care consta in reali!area repre!entarii interne a 4spatiului ambiant6 cu rele"area in cadrul lui a 4spatiului problematic 4.In functie de modul in care se structurea!a repre!entarea interna#subiectul "a pune in relief #"a estompa sau "a elimina din campul lui de actiune solutia problemei . Activitatea de raspuns ./rmea!a formarii repre!entarii interne. ,a se concreti!ea!a in alegerea unei metode particulare de re!ol"are.

b)

Aplicarea metodei alese si controlarea gradului de adec"are a acti"itatii printr'un dublu feed'bacA$ ',&tern E inregistrarea si e"aluarea re!ultatelor transformarilor anterioare ; 'Intern'"erificarea respectarii succesiunilor operatiilor stabilite in plan sau pe care le presupune metoda data . Daca cele doua mecanisme feed'bacA atesta e&istenta unei reparti!ari sau erori esentiale # aplicarea metodei respecti"e poate fi stopata.

c)

Cand metoda initiala da gres #subiectul are de ales intre trei posibilitati $ 1) De a gasi sau presupune o alta metoda 2) De a reali!e o alta repre!entare interna#ceea ce "a duce la reformularea problemei 3) De a abandona speranta in re!ol"area problemei#recunoscand'o ca fiind insolubila sau ca depasindu'I ni"elul sau actual de pregatire .

d)

e)

In timpul desfasurarii operatiilor de mai sus o metoda poate genera altele noi #adica scopuri partiale # subiectul alegand spre re!ol"are una dintre aceste probleme . utem deduce ca procesul general de re!ol"are a unei probleme consta intr'o serie de "erigi legate intr'un circuit inchis$ &!tabilirea obiectivului &Alegerea metodei &"valuarea rezultatelor &Alegerea unui nou obiectiv -e admite#de asemenea # ca procesul de re!ol"are a problemelor este si recursi"$ Obiecti"ul neatins poate fi mentinut in ciuda faptului ca au fost fi&ate obiecti"e noi ; obiecti"ul initial poate fi re'e"ocat dupa ce noile scopuri au fost atinse .%ceasta implica functionarea mecanismului de control si stocare a scopurilor.

Imaginatia

Teme : 1. Caracteri!area generala 2. 3ormele imaginatiei

1.

Caracterizarea generala

Cotidian # termenul de imaginatie se intrebuintea!a cel putin in trei intelesuri $ a) se spune despre un indi"id ca poseda imaginatie #daca el a reusit sa resol"e o problema concreta oarecare imtr'o maniera originala diferita de a celorlalti +imaginatie practica); b) in domeniul comunicarii "erbale termenul 4imaginatie 4 se foloseste pentru a califica originalitatea mi.loacelor la care cine"a recurge pentru a determina la ni"elul interlocutorului sau auditoriului efectul dorit # asteptat +imaginatie ling"istica sau "erbala); c) in sens traditional imaginatia este 4capacitatea de a combina imagini in tablouri sau succesiuni care imita faptele naturii#dar care nu repre!inta nimic real sau e&istent6+imaginatia creatoare). entru aceasta din urma acceptiune %ristotel folosea termenul de fante!ie .

Obser"am ca toate aceste sensuri ale termenului de imaginatie au in comun faptul ca ele desemnea!a moduri diferite de operare ale intelectului#mai putin racordate la realitate decat gandirea. Din acest punct de "edere # imaginatia se interpune intre gandirea realista #critica #logica si gandirea autista #supusa e&clusi" legilor afecti"itatii .

2.

,ormele imaginatiei

Imaginatia imbraca mai multe forme si acestea sunt $

"isele # procesele hipnoide# re"eria# imaginatia reproducti"a# imaginatia creatoare.

.isele ' ,le se manifesta periodic pe fondul starii de somn# respecti"# in inter"alele scurte de pana la 9 minute ale somnului superficial si pot fi considerate ca o prima forma de reali!are a imaginatiei . rin faptul ca producerea si desfasurarea lor se afla in afara comen!ii deliberatoare si a controlului "oluntar# "isele repre!inta imaginarul inconstient. %partenenta "iselor la imaginatie se sustine prin doua argumente principale si anume $ a) continutul lor "i!ea!a in mod frec"ent fenomene si e"enimente ireale care nu se gasesc si care nu pot e&ista in realitate .

b) chiar si in ca!ul in care continutul lor isi are sursa in e&perienta anterioara # modul de combinare a sec"entelor# ca si imposta!ele in care apar sunt absolut inedite # nefiind inciodata simple e"ocari sau reproduceri a ceea ce s'a intamplat . Procesele hipnoide ' In cadrul proceselor hipnoide constiinta este destructurata si anihilata #astfel incat se eliberea!a mecanismele subcorticale ale acti"ismului in"oluntar. Ia nastere un ansamblu de imagini si de articulari imagistice de tip halucinator a caror semnificatie este determinate direct de dinamismul moti"ational si afecti". %cest lucru se intampla si cau!at de actiunea drogurilor prin anihilarea stimulilor din lumea e&terna .In fa!ele de inceput continutul imaginilor generate de acti"ismul hipnotic are elemente si caracteristici positi"e inducand stari de rela&are#de transpunere #de satisfactie #de euforie #etc; in fa!ele a"ansate cum sunt cele cau!ate de consumul de droguri tablourile imaginati"e se modifica semnificati" catre polul negati"e#inducand stari de bul"ersare #de agitatie #de insuportabilitate de sine .

(everia & %pare pe fondul unui acti"ism psihofi!iologic mai inalt ce duce la instalarea starii de "eghe .Intre starea de somn sic ea de "eghe se interpune starea denumita 4 semi"igila6 +toropeala sau somnolenta). (e"eria este o productie imagistica libera fara inter"entia controlului "oluntar si fara e&istenta unui scop anume . Din acest moti" aceasta forma se mai numeste "isare cu ochii deschisi . (e"eria poate de"eni daunatoare atunci cand se produce cu o frec"enta prea mare #tin!and sa acapare!e intreaga e&istenta "igilenta a indi"idului . Daca se mentine intre limite re!onabile # aceasta forma a imaginatiei .oaca un rol po!iti" in "iata noastra # contribuind la detensionare

afecti"Emoti"ationala # la autoperfectionarea morala #la re"i!uirea si optimi!area planurilor de perspecti"a si a ierarhi!arii scopurilor

Imaginatia reproductiva & -pecificul ei re!ida in reflectarea intr'o modalitate transformata a elementelor e&perientei anterioare . ,a nu poate fi confundata cu procesul memoriei in iposta!a sa de reactuali!are . Imaginile #ca simple amintiri ale unor lucruri concrete percepute anterior #sunt net diferite prin pregnanta si calitati subiecti"e# de imaginile acelorasi lucruri elaborate de imaginatie . ,&ista feedbacA Eul negati" care asigura pastrarea si reactuali!area e&perientei anterioare pe cat posibil nealterate si feedbacA Eul po!iti" care actionea!a constant in directia indepartarii produselor imagistice de datele primare pe ba!a carora se elaborea!a .

Imaginatia creatoare & (epre!inta forma cea mai inalta si specifica pe care o poate atinge imaginatia umana in general .%stfel imaginatia creatoare ne apare ca repre!entare si anticipare a noului # din perspecti"a reali!abilitatii sale in plan ideal E intern si material E e&tern . 2atura creati"a nu se reduce la modul de transformare si combinare a sec"entelor imagistice ci presupune legarea a ceea ce se produce #de o semnificatie # de o anumita functie utilitara pentru om #pentru societate. Imaginatia creatoare se manifesta in doua forme $ - ino"atia +descoperirea) - in"entia Inovatia E consta in modificarea unor elemente cunoscute #e&istente si in recombinarea lor intr'o noua schema sau structura# obtinandu'se astfel un produs cu aspect si propietati noi # ine&istente la obiectul initial . ,a "i!ea!a o transformare mai mult sau mai putin radicala a ce"a dat #e&istent de.a .

%stfel intr'o descoperire se organi!ea!a noi scheme mentale ce permit punerea in e"identa a unor aspecte# caracteristici si relatii e&istente ce erau inaccesibile schemelor operatorii initiale .

Inventia : inseamna a gasi si a reali!a ce"a nou la care nimeni nu s'a gandit inainte si pe care nimeni nu l'a mai reali!at # a imagina ce"a in scopuri particulare #a gasi o iesire originala dintr'o situatie # a e&trage ce"a din imaginatie si a'l compune din toate sec"entele. In"entia inseamna insa si a recurge la ce"a fals in special pentru a se disculpa #pentru a gasi o iesire dintr'o situatie critica + a in"enta o pana de masina pentru a .ustifica intar!ierea de la o intalnire ) . *ermenul de in"entie desemnea!a atat procesul mental intern de elaborare si reali!are a noului cat si produsul final obtinut.

$emoria

Teme : 1. Definitie si caracteri!are 2. Dinamica memoriei 3. 3ormele memoriei 4. /itarea

1. De initie si caracterizare
rin dimensiunea memoriei # sistemul psihic e&ista ca entitate specifica # a"and continuitate si stabilitate in timp.0emoria nu inter"ine din afara in strusturarea si integrarea proceselor psihice cunoscute + perceptia # gandirea # imaginatia #trairile emotionale #etc. ) ci face parte din insasi structura lor interna .1eriga memoriei se include ca o componenta structurala a intregului sistem psihic #repre!entand fi&area si conser"area trecutului sau . 0emoria poate fi anali!ata sistemic pe ba!a schemei cibernetice imput E output E imput 4 . rin 4 imput 4 pre!entul intra in trecut #iar prin 4 output 4 trecutul intra in actualitate . Din punct de "edere al modului calitati" structura imputului memoriei este eterogena cuprin!and $ - flu&uri sen!oriale +"i!uale#auditi"e#olfacti"e#gustati"e#tactile#Aineste!ice#"iscerale) - flu&uri imaginati"e 4

flu&uri conceptual simbolice flu&uri logico E proportionale flu&uri de trairi emotionale flu&uri moti"ationale flu&uri motorii + actionale )

2a fel de eterogena "a fi si structura 4 output'ului 4 #blocul memorati" a"and doua tipuri de iesiri$ ' specifice +primare) ' nespecifice +secundare)

Iesirile specifice E constau in reactuali!area si reproducerea unor continuturi cogniti"e # affecti"e#moti"ationale#motorii#etc.# in forma pura asa cum au fost ele stocate si conser"ate fara sa fie utili!ate in alte forme de acti"itate . ,le se acti"ea!a prin probe de memorie + de recunoastere# de fi&are si reproducere a unor serii de cu"inte #de numere #de date# de elemente topografice #etc. ). Iesirile nespecifice E constau in acti"area unor elemente din e&perienta anterioara in cursul desfasurarii unor procese psihice de cunoastere +perceptie # repre!entare# imaginatie # gandire ) sau acte instrumentale + actiuni motorii de finalitate ).

Cum memoria este organi!ata dup principiul autoreglarii# iesirile se intorc si influentea!a asupra intarilor #contribuind astfel la consolidarea in timp a ceea ce se reali!ea!a .

2. Dinamica memoriei

0emoria se rele"a in succesiunea si interconditionarea a 3 fa!e principale

a) ,ngramarea sau fi&area+memorarea traditionala) b) astrarea sau conser"area c) ,cforarea sau reactuali!area a) "ngramarea5 i#area) repre!inta in sine un ansamblu de operatii de ordin logic'informational #biofi!ic si biochimic #in urma carora continuturile proceselor cogniti"e+perceptie #gandire#imaginatie) # afecti"' moti"ationale si schemelor motorii sunt inscrise din segmentul temporal al pre!entului in cel al tecutului . %ceasta fa!a se poate desfasura in 2 forme $' memorarea neintentionata +fara e&istenta unui scop secial de retinere) 'memorarea intentionata sau "oluntara+ in "irtutea unui scop special de retinere) $emorarea neintentionata se reali!ea!a in mod cotidian #in procesul perceperii diferitelor obiecte #situatii #intamplari si in cursul desfasurarii diferitelor acti"itati . %stfel# parcurgand un anumit drum printr' un oras #supa un anumit timp ne reamintim locuri#cladiri #intersectii#monumente#etc. desi nu ne'am propus la incpeut un asemenea scop .In acest ca!# mecanismele memorati"e interne functionea!a ca niste captatori autonomi #e&trag din actualitate e"enimente si sec"ente pe care le introduc in memorie unde se pastrea!a un inter"al mai mare sau mai scurt de timp. De asemenea e&ista si memorarea fotografica +cand se intipareste tot ce intra in sfera perceptiei "i!uale sua acti"itatii cotidiene) si memorarea insulara care se limitea!a la fi&area unui "olum redus +pana la 2 #3 elemente i!olate).0emorarea in"oluntara tine cu precadere de insusirile nati"e ale mecanismelor cerebrale si prin intermediul ei se poate pune in e"identa capacitatea de stocare a creierului.

$emorarea intentionata 5voluntara) se desfasoara sub actiunea reglatoare directa a scopului sau a sarcinii de a retine materialul ce urmea!a a fi pre!entat.-copul de a memora poate fi impus de subiect insusi sau formulat din afara de catre un instructor sau un e&perimentator. In acest ca!# procesul de engramare Efi&are se desfasoara ca acti"itate psihica dominanta si nu ca acti"itate paralela si secundara #ca in ca!ul memorarii neintentionate.*oate procesele psihice specifice E perceptia'gandirea+anali!e logice #e"aluari#intelegere)#"oint sunt subordinate si instrumentea!a memorarea . (epetita este o "ariabila esentiala care conditionea!a nu numai fa!a memorarii ci sip e cea a pastrarii sau a conser"arii .De aceea #utili!area ei se supune unor e&igente diferite $ In fa!a de memorare#se recomanda repetitiile concentrate#pentru a scurta timpul de fi&are a materialului test ; In fa!a pastrarii sau a conser"arii sunt indicate repetitii esalonate #cu frec"enta monoton descrescatoare+ mai dese in perioada imediata dupa memorare si mai rare pe masura indepartarii in timp de momentul initial ).

b) Pastrarea sau conservarea include acele operatii si transformari care au ca re!ultat mentinerea in memorie un timp cat mai indelungat a informatiei si e&perientelor stocate anterior. rincipalul indicator al ei este trainicia care include 2 componente$ - Intensitaea engramarilor - Durata mentinerii lor la ni"elul praglui de ecforare 3oarte important pentru trainicia pastrarii este modul in care se formulea!a scopul memorarii +al fi&arii ) $ e termen scurt +imediat) # e termen mediu sau pe termen lung .%ceasta depinde de "aloarea informatiei si e&perientelor care fac obiectul in"atarii intr'o situatie sau alta .

*rainicia implica si alti indicatori de ordin calitati" ai pastrarii si aceastia sunt $ 'Completitudinea '3idelitatea ',&actitatea

c)"c orarea sau reactualizarea repre!inta fa!a de iesire a dinamicii memoriei si consta in aducerea in campul constiintei a unro elemente din fondul e&perientei anterioare. ,a este oglinda celorlalte 2 fa!e +0emorarea si astrarea) si principalul criteriu obiecti" de e"aluare a lor . %tat reali!area fi&arii materialului dat# cat si modul in care s'a pastrat de'alungul timpului se pot aprecia numai solicitand subiectul sa si'l aminteasca. Dupa mecanismul declansator #recatuali!area este de 2 feluri$ -pontana +sau in"oluntara) si deliberate+sau "oluntara). (eactuali!area spontana se poate produce atat in stare de somn+in forma "iselor) cat si in stare de "eghe +de rela&are) in forma unor a"alanse de amintiri #a unor imagini si idei.-e stie cat de dificil ne este sa ne opunem sis a sta"ilim in"adarea scenei interne a constiintei de amintiri #imagini si idei care tasnesc din re!er"orul memoriei . (eactuali!area deliberate +sau "lountara) este declansata si controlata "oluntar #fie in cadrul unei sarcini de testare a memoriei #fie in cadrul ueni acti"itati specifice +de in"atare #de munca #de creeatie#etc.) in a carei reali!!are este implicata e&perienta anterioara .,a se desfasoara asadar in concordanta cu un anumit scop si intr'o anumita ordine.

(eactuali!area se reali!ea!a in 2 forme$ '(ecunoasterea '(eproducere (ecunoasterea se reali!ea!a in legatura cu acee continuturi si e&periente al caror prag este prea ridicat pentru a se putea desrinde si amnfesta independent prin ele insele .-ubiectul singur nu poate sa le relate!e #simtind ne"oia unui spri.in sau suport e&tern . (eproducerea e o forma calitati"a superioara a reactuali!arii constand in derularea constienta a continturilor informationale si a actelor motorii achi!itionate anterior. *rainicia pastrarii achi!itiilor anterioare este suficient de puternica pentru a se mentine la un prag sca!ut de"enind astfel accesibile semnalului de ecforare .(eproducerea se e"aluea!a pe ba!a indicatorilor de$ ' romptitudine 'Completitudine '3idelitate ',&actitate

'.,ormele memoriei

Din punct de "edere al pre!entei sau absentei intentiei si a controlului "oluntar memoria este $

'0emoria "oluntara '0emoria in"oluntara

Din punct de "edere al pre!entei sau absentei intelegerii legaturilor speciifce intre elemente si sec"entele materialului a"em$ '0emoria mecanica '0emoria logica

Din punct de "edere al aferentei dominante a"em $ '0emoria "i!uala '0emoria auditi"a '0emoria chineste!ica '0emoria mi&ta

Din punct de "edree al factorului de timp a"em$ '0emoria imediata '0emoria de scurta durata '0emoria de lunga durata

).;itarea

Cel mai larg sens pe care'l putem da uitarii este acela de crestere progresi"a a pragului de reamintire a unei informatii sau e&periente anterioare#dincolo de punctual critic . %stfel uitarea are un caracter gradat #incepand cu cresterea perioadei de latenta a reactuali!arii datelor apelate si culminand cu absenta completa a acesteia +oricat de mult timp ar trece#informatia sau amintirea apelata refu!a sa "ina la suprafata#sa fie constienti!ata ). (ata cea mai mare a uitarii se inregistrea!a in primele 4= de ore dupa momentul memorarii #cand se pierde apro&imati" 47F din material; dupa prima saptamana pierderea a.unge la ;7F #iar dupa a treia saptamana la =7F dupa care uitarea se incetineste considerabil . Dupa sfera de curpindere #uitarea poate fi $ ' artiala +fragmentara) care afectea!a anumite elemente sau parti ale materialului memorat si lasa nealterate altele '*otala +subiectul nereusind sa reactualie!e nici o parte).

Initial #se considera ca uitarea inseamna stergerea completa a urmelor materialului memorat .Cercetarile au aratat insa ca ea se e&prima printr'o slabire sub pragul de reactuali!are a acestor informatii.

2imba%ul

Dezvoltarea limba%ului. Copiii se nasc cu capacitatea de a asimila funcGia simbolicH a cu"intelor Ii de a Jn"HGa limba.ul +articularea Ii regulile de folosire a cu"intelor). Jnainte de a li se preda gramaticH la Icoala# ei folosesc aceste reguli# se e&primH. 2imba.ul nu JnseamnH simplH repetare

de cu"inte# sau simple refle&e condiGionate. De aceea unii psihologi considerH cH structurile limba.ului sunt JnnHscute. DeIi copiii sunt diferiGi Jn ceea ce pri"eIte ritmul Jn care Jn"HGH limba# totuIi ei parcurg o ordine similarH Jn Jn"HGarea sensului cu"intelor Ii JnsuIirea regulilor generale de folosire a lor. Noam ChomsAK considerH cH de!"oltarea limba.ului se Jncheie Jn pubertate sau ce"a mai tLr!iu# dar nu dupH adolescenGH. MDe!"oltarea unei persoane porneIte de la starea iniGialH - 7 genetic determinatH# trece printr'o succesiune de stHri -1#-2#N Ii a.unge# Jn cele din urmH# la Mstarea staGionarHM +steadK state) -# care nu pare dupH aceea sH se modifice decLt marginal +sH !icem# JmbogHGind "ocabularul). -tarea staGionarH este atinsH la o "LrstH relati" fi&H# la pubertate sau ce"a mai de"reme.M +Noam ChomsAK# Jn Teorii ale lim a!ului" teorii ale #n$%&%rii)

Limbajul si temperamentele Sangvinicul+ vorbire puternic8, rapid8, clar8, cu accente 9i intona:ii corecte, curg8toare, ;nso:it8 de gesturi vii 9i mimic8 expresiv8. Colericul: vorbire rapid8, inegal8 -c<nd pauze ;ntre cuvinte, c<nd acceler8ri!, intona:ii inegale cu cre9teri 9i descre9teri, mimic8 9i gestic8 expresive, emo:ii viu exprimate ;n con:inut 9i ton. Flegmaticul: vorbire lent8, egal8, f8r8 gesturi 9i mimic8 expresiv8, f8r8 emo:ii exprimate. Melancolicul: vorbire slab8, ;nceat8 p<n8 la 9oapt8, intona:ie monoton8 ca intensitate 9i n8l:ime, expresivitate emo:ional8 s8rac8.

=n ceea ce prive9te scrisul, acesta fiind 9i mi9care, temperamentul este foarte evident. /e aceea, grafologia surprinde mai mult caracteristici temperamentale, dec<t calit8:i ale personalit8:ii ;n ansamblu. 2I$+A7;2

,isa de observatie pentru aprecierea vocabularului:

!r" Crt" 0

Indicatori Intr-o convorbire isi gaseste usor cuvintele "unoaste sensul cuvintelor pe care le foloseste

Da

!u

# % & ' 5 6 7 0?

)e face usor inteles de cei din ,ur Isi adapteaza vocabularul in functie de interlocutor *xplica, defineste cuvintele mai greu de inteles >oloseste terminologia specifica fiecarei materii "ere des explicatii la auzirea unui cuvint nou >oloseste figuri de stil .u foloseste exprimari stereotipe .u face greseli gramaticale 1otal@+

#$rei

sau mai putini de %Da&: vocabular redus Rezultat:

Intre patru si opt de %Da&: vocabular mediu 'este opt de %Da&: vocabular bogat

,isa de observatie pentru aprecierea e#primarii verbale:

!r" Crt" 0

Indicatori *xprimare ingri,ita, controlata 3orbeste fluent, fara poticniri

Da

!u

# % & ' 5 6 7 0?

>oloseste corect formele gramaticale .u prezinta discontinuitati in exprimare *xprima un numar mare de idei in cuvinte putine .u se pierde in detalii uitind ideea de la care a pornit .u se exprima greoi /a raspunsuri clare si concise la intrebari >ace exemplificari sau comparatii pentru a se intelege mai bine la ce se refera Pastreaza discutia la un nivel decent 1otal@+

#$rei

sau mai putini de %Da&: e(primare greoaie Rezultat:

Intre patru si opt de %Da&: e(primare normala 'este opt de %Da&: e(primare buna

,isa de observatie pentru aprecierea e#presivitatii limba%ului:

!r" Crt" 0

Indicatori >oloseste intonatia specifica la emiterea unei idei Adapteaza tonul in functie de situatie

Da

!u

# % & ' 5 6 7 0?

>oloseste cuvinte adaptate situatiei >oloseste fraze scurte, usor de inteles Impune ritm comunicarii )tabileste contact vizual cu interlocutorul *videntiaza idei prin variatii de intensitati in vorbire >oloseste ,ocuri de cuvinte >oloseste figuri de stil, citate etc )ensurile discursurilor sint evidentiate prin mimica si gestica 1otal@+

#$rei

sau mai putini de %Da&: e(presivitate redusa Rezultat:

Intre patru si opt de %Da&: e(presivitate medie 'este opt de %Da&: e(presivitate bogata)

Funciile limbajului

Comunicarea presupune un vorbitor (locutor) , un destinatar, un mesa (oral sau scris) !i un canal de transmitere (aerul, linia telefonic", po!ta, etc.). #esa ul e compus prin baza unui cod (o limb" anume) , un subiect, o tem (real" sau imaginar"). $. Funcia referenial% transmite informa&ii despre lumea real" sau imaginar";

'. Funcia emotiv/ expre iv % e(prim" subiectivitatea emi&"torului: st"rile, sentimentele, valorile sale (mi loace specializate pentru a o realiza sunt inter ec&iile: )*+, ,ai+ ) ; -. Funcia poetic% asigur" cea mai bun" structurare !i reliefare a te(tului, !i este centrat" asupra mesa ului , asigur.ndu%i acestuia o structurare care /l face perceptibil la nivelul formei !i adesea u!or de fi(at /n memorie; prin func&ia poetic" un mesa nu mai e un simplu instrument% un ve*icul pentru informa&ie% ci un te(t interesant in sine: pl"cut, frumos, obsedant, amuzant etc. 0regnanta mesa ului e produs" de simetrii, repeti&ii, rime, ritm, sensuri figurate etc. 1unc&ia poetic" se manifest" desigur /n poezie, dar nu numai /n ea; e prezent" /n vorbirea curent", /n e(presii !i locu&iuni populare, /n sloganuri, proverbe etc. 2. Funcia conativ% este a(at" pe receptor, /ncerc.nd s"%l influen&eze, !i s"%l incite, prin indemn, rug"minte, ordin etc.(o ilustreaz" foarte bine imperativele: ,ino+, Spune+); 3. Funcia fatic% verific"4 men&ine contactul cu receptorul (/n formule ca: )lo+ 5ei+ #" ascul&i6% )!a da, da, da); 7. Funcia metalin!vi tic% controleaz" codul, cuvintele folosite, discut.ndu%le /ntelesul sau forma, pentru a favoriza /n&elegerea lor corect". 1unc&iile limba ului au fost descrise /n forma de mai sus de R. 8a9oboson: modelul e u!or de /nteles, fiindc" fiecare func&ie apare /n leg"tura cu c.te unul din componentele actului de comunicare. :ntr%un mesa se manifest" de obicei mai multe func&ii ale limba ului, simultan, dar ele sunt dominante /n anumite secven&e.

Cap..

$ecanisme de stimulare si energizare a activitatii

$otivatia

*eme $
1) Definitie si caracteri!are generala; 2) 0oti"ul si functiile sale; 3) 3orme si ni"eluri de integrare a moti"atiei;

1)De initie si caracterizare generala

rin moti"atie intelegem o forma specifica de reflectare prin care se semnalea!a mecanismelor de comanda si control ale sistemului personalitatii o oscilatie de la starea initiala de echilibru # un deficit energetico'informational sau o necessitate ce trebuie satisfacuta.

osedand o structura moti"ationala proprie # omul se "a pune intr'o dubla relatie fata de mediul e&tern$ - de independenta +constand in capacitatea lui de a actiona pe cont propriu # in absenta unor stimuli sau solicitari e&terne); - de dependenta +constand in satisfacerea starilor de necesitate pe ba!a schimburilor substantiale # energetice si informationale cu mediul ambiant). In calitate de componenta a sistemului psihic uman # moti"atia se e"identia!a si se indi"iduali!ea!a printr'o latura informationala+de continut) si prin una dinamica

2atura in ormationala5de continut) este data de natura calitati"a # modala a semnalelor pe care le antrenea!a starea interna de necesitate data$ de foame# de sete #de miscare #de distractie #de informare' cunoastere #de con"ersatie #de mu!ica #etc. si asigura desprinderea # pe fondul general a unui anumit moti". In plan subiecti" # atunci cand se diferentia!a si se constienti!ea!a # aceste semnale si implicit latura de continut a moti"atiei se concreti!ea!a in forma unor sen!atii sau a dorintelor+ in ca!ul moti"elor socio'culturale)

2atura dinamica este data de incarcatura energetica a semnalelor respecti"e si de raportul tensiuneOdestindere care se stabileste la ni"elul profilului general de stare al sistemului personalitatii. In plan subiecti" #ea se e&prima prin intermediul unor trairi emotionale +incordare# tensiune# discomfort# insatisfactie) e masura satisfacerii starii de moti"atie respecti"e #semnalele de continut diminuea!a in intensitate pana la disparitie #iar latura dinamica se

con"erteste energetic # locul energiei negati"e+in sens psihologic#nu fi!ic) de tensiune'incordare fiind luat de energia po!iti"a+tot in sens psihologic)de satisfactie #saturatie #rela&are.

entru personalitatea umana# forma caracteristica si dominanta de relationare si echilibrare cu lumea e&terna nu este comportamentul situational imediat #ci acti"itatea #ca sistem integrat si integral de acte si actiuni indi"iduale#selectate pe ba!a unui plan si subordonate unui scop stabilit anticipat'moti"atia trebuie raportata si anali!ata cu precadere in conte&tual acti"itatii .,a ni se "a pre!enta in acest ca! ca "eriga de ba!a a schemei structurale generale a acti"itatii# care cuprinde doua mari directii$ -copul si 0i.locul .

0.$otivul si unctiile sale

rin moti" e&primam forma concreta #actuala in care se acti"ea!a si se manifesta o anume stare de necesitate. rin moti" "om intelege acel mobil care sta la ba!a unui comportament sau actiuni concrete . Natura calitati"a si tipul sau modul moti"ului "or fi determinate de specificul starii de necesitate dintre satisfacere si nesatisfacere si echilibrul psiho'fi!iologic al persoanei . 0oti"ul pune in e"identa patru dimensiuni principale #pe ba!a carora el poate fi anali!at si e"aluat .%cestea sunt$

a) b) c) d)

Continutul; Intensitatea; Durata; Ni"elul de integrare.

0oti"ul cuprinde si trei functii principale pe care le indeplineste in mod concret #si anume$ '3unctia de declansare '3unctia de orientare'directionare '3unctia de sustinere +energi!anta)

,unctia de declansare consta in deblocarea si acti"area centrilor de comanda care asigura pregatirea si punerea in practica a factorilor motorii si secretorii in "ederea satisfacerii starii de necesitate #fie ca este "orba de o trebuinta biologica #fie de una de ordin spiritual +de cunoastere#estetica#etc.). entru producerea acestei functii este necesar ca intensitatea moti"ului sa depaseasca o anumita "aloare'prag . Intentia este ca o pseudo'trebuinta si ca o "ariabila care determina actiunea .%ceasta e&presie ne a"erti!ea!a asupra faptului ca trebuie sa discernem intre moti"atie si moti"ul propriu'!is #iar pseudo'moti"atia trebuie sa o asimilam ca pe un pseudo'moti".

,unctia de orientare :directionare consta in centrarea comportamentului si acti"itatii pe un obiecti" anume Esatisfacerea starii de necesitate indi"iduali!ate de catre moti" .2a prima "edere ea ar parea ne.ustificata .In fond #lucrurile nu stau nici pe departe asa. entru a'si atinge efectul sau reglator'adaptati" specific #nu este de a.uns ca actiunea sa fie doar declansata pur si simplu; ,ste imperios necesar ca ea sa fie si orientata spre un anumit de!nodamanat +scop) #adica sa de"ina finalista .%ltminteri #ea s'ar desfasura si consuma in "an #haotic#debusolata.

,unctia de sustinere 5energizare) consta in mentinerea in actualitate a comportamentului declansat pana la satisfacerea 4starii de necesitate6.In "irtutea acestei functii se asigura eliberarea de energie si dincolo de momentul declansarii actiunii .Daca moti"ul ar a"ea caracterul unei simple scantei# a unui semnal de alarma #ar fi imposibila finali!area comportamentului de satisfacere#pentru ca #disparand imediat dupa ce a aparut #nu ar mai a"ea ce sa mai intretina acest comportament.

'.,orme si niveluri de integrare a motivatiei

rocesul de di"ersificare a moti"atiilor se reali!ea!a mai intai in plan genetic #apoi dupa continut #dupa importanta sau semnificatia reglatorie si dupa po!itia pe care o ocupa in cadrul acti"itatii . a) -ub aspect genetic se delimitea!a doua tipuri de moti"atie$

'Innascuta sau primara ; 'Dobandita sau secundara.

$otivatia innascuta este legata de procesele de de!"oltare# maturi!are si homeosta!ie biologica in cadrul organismului .,a e&prima ne"oile de ba!a are organismului nostru ca entitate "ie de substanta #energie si informatie din mediul e&tern#de mentinere a integritatii si de reproducere. $otivatia dobandita sau secundara este specifica cu precadere omului .,a are un factor intern legat de cresterea gradului de comple&itate functionala a creierului si formulea!a atribuirea de semnificatii e"enimentelor si obiectelor din afara .Cel de'al doilea factor este de ordin e&tern si se leaga de constituirea si de!"oltarea istorica a mediului socio E cultural#care pune in fata indi"i!ilor concreti sarcini si e&igente specifice de adaptare #calitati" diferite de cele ridicate de mediul natural.

b) Pe baza continutului se diferentia!a o gama foarte larga de moti"e$ 'Biologice +trebuintele alimentare semnali!ate subiecti" prin sen!atiile organice de foame si sete); '3i!iologice +ne"oia de urinare#ne"oia de miscare#ne"oia erotico'se&uala); '0ateriale +trebuinta de imbracaminte #de adapost#de unelte); 'Informationale +trebuinte sen!oriale #interese#trebuinte cogniti"e ); '-ociale +ne"oia de contacte si comunicare cu cei din .ur #de apartenenta la o familie#la un grup#ne"oia de consonanta cogniti"a si afecti"a cu ceilalti #ne"oia de integrare si comunicare#ne"oia de intarire si suport social); '-pirituale + trebuinte estetice#morale#filo!ofice si religioase); '0oti"ele eului +ne"oia de afectiune#de statut si prestigiu#de autoreali!are si afirmare a personalitatii#ni"elul de aspiratie#idealul de "iata E familial#profesional#social).

Piramida motivelor +Dupa A,)aslo-)

0oti"e de concordanta 0oti"e estetice 0oti"e cogniti"e 0oti"e de autoreali!are 0oti"e ale ,ului 0oti"e sociale 0oti"e de securitate 0oti"e fi!iologice I

1III 1II 1I 1 I1 III II

Dupa importanta si semni icatia reglatorie a"em urmatoarele tipuri de moti"e $ moti"e homeosta!ice#moti"e de crestere si de!"oltare #moti"e po!iti"e #moti"e negati"e #moti"e e&trinseci si moti"e intrinseci .

Dupa gradul de structurare si integrare se disting mai multe tipuri de moti"e$ ' ulsiunile si tendintele '*rebuintele propriu'!ise 'Interesele 'Idealurile

A ectivitatea

*eme$ 1.5De initie)0.5Caracteristicile emotiilor)'.5Clasi icarea proceselor si starilor a ective)).5!tructura procesului emotional).

1.De initie

%fecti"itatea este acea componenta a "ietii psihice care reflecta #in forma unei trairi subiecti"e de un anumit semn#de o anumita intensitate si de o anumita durata #raportul dintre dinamica e"enimentelor moti"ationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica e"enimentelor din plan obiecti" e&tern . (aportul poate fi nesemnificati" sau neutru +!ero emotional prin analogie cu !eroul fi!iologic in ca!ul sensibilitatii termice ) si semnificati"#generand acti"are si traire emotionala $po!iti"a in ca!ul cand este consonant si negati"a cand el este disonant.

Chiar atunci cand emotia este autopro"ocata de subiect prin amintire si repre!entare anticipata #trairea re!ulta tot din raportarea e"enimentelor din campul intern al personalitatii #la e"enimentele din planul e&tern . Daca intr'un anumit conte&t obiecti" #un bat "a fi constienti!at in perceptie ca sarpe #el "a pro"oca o emotie de frica sau de spaima ;daca insa #intr'un astfel de conte&t #un sarpe "a fi perceput ca un bat #cognitia in sine nu "a produce nicio emotie.%stfel #prin interpretarea personali!ata #din perspecti"e ,ului #al continutului cognitiei ia nastere fenomenul de dislocare emotionala .

0.Caracteristicile emotiilor

,motiile pun in e"identa anumite trasaturi de ordin cantitati" si calitati" care fac posibila anali!a #compararea si clasificarea lor.Dintre acestea# esentiale sunt urmatoarele $ '(eferentialitatea; ' olaritatea; 'Intesitatea; 'Durata; 'Con"ersiunea sau transformabilitatea in"ersa ; '%mbi"alenta.

(e erentialitatea consta in aceea ca #in orice emotie se constienti!ea!a o legatura traita cu lumea e&terna + multimea situatiilor si a obiectelor perceptibile cu semnificatiile lor ) si cu noi insine Eautotrairea . Polaritatea defineste semnul po!iti" +P) sau negati"e +') al legaturii emotiei cu obiectul si implicit al trairii interne a semnificatiei obiectului pentru subiect. Intensitatea e&prima incarcatura tensional Eenergetica a emotiei# in deosebi a trairii subiecti"e interne .,a este determinata de amplitudinea semnificatiei care i se confera de subiect in perceptie # repre!entare sau .udecata. Durata e&prima corespondenta in timp intre actiunea stimulului si pre!enta trairii emotionale .-i dupa incetarea stimulului continua inca un anumit timp trairea emotionala declansata +inertie emotionala) Conversiunea repre!inta proprietatea unei emotii de un anumit semn +sa spunem #po!iti" ) de a se modifica si de a trece in timp intr'o emotie de semn opus +in ca!ul nostru negati") . Din ea deri"a stabilitatea# respecti" #instabilitatea ca determinatie structurala de fond a organi!arii interne #a afecti"itatii. Ambivalenta este o caracteristica mai speciala a organi!arii "ietii afecti"e si consta in coe&istenta in aceeasi structura a doi "ectori emotionali opusi +P si ') care se presupun si se sustin reciproc .,a de"ine posibila datorita caracterului contradictoriu al "alentelor obiectului in raport cu subiectul$ laturile atracti"e +po!iti"e) tre!esc emotii de placere# de simpatie #de iubire iar cele a"ersi"e tre!esc emotii negati"e de repulsie #de teama de frica sau de furie si agresiune .

'.Casi icarea proceselor si starilor a ective

sihologia clasica introspectionista a stabilit trei componente #si anume $ emotiile #sentimentele si pasiunile .

"motiile sunt stari afecti"e care apar in interiorul nostru#brusc sub forma de trairi mai mult sau mai putin "iolente#dar mai mult sau mai putin pasagere +trecatoare).%cestei definitii corespund frica #spaima si angoasa. !entimentele se aseamana cu emotiile prin aceea ca sunt stari afecti"e de factura comple&a #dar se deosebesc prin aceea ca sunt stabile# durabile si mai putin intense . -impatia#iubirea#resentimentul#gelo!ia#orgoliul#rusinea sunt stari afecti"e comple&e si stabile are pot fi categorisite ca sentimente interpersonale #formate in raporturile noastra cu ceilalti$ -entimente sociale +legate de diferite grupuri din care facem parte ) si sentimente spirituale +ideale ) asociate cu sistemele de "alori. Pasiunea se diferentia!a atat de emotie cat si de sentiment . De la emotie imprumuta intensitatea #prin care transforma lumea in directia impusa de ea #adesea facandu'ne 4orbi6 in fata realitatii.De la sentimente#preia durata #relati" lunga. asiunea isi afla originea intr'o puternica moti"atie interioara #centrata pe un domeniu al cunoasterii dar si al "ietii sociale .

).!tructura procesului emotional

Orice proces emotional acti"#care se desfasoara intr'o situatie sau alta are un caracter integrat#de sistem.%cesta se e&prima pe de o

parte#in faptul ca el anga.ea!a personalitatea ca tot #iar pe de alta parte #in comple&itatea structurii sau arhitecturii sale interne . ,motia propriu'!isa #sentimentele actuali!ate +e&primate) #pe langa componenta trairii #care este centrala #include in structura lor si alte doua "erigi importante $ modificarile organice #"egetati"e si manifestarile comportamentale .Caracteristicile si continutul unltimelor doua "erigi "or fi conditionate de continutul #semnul si intensitatea primei "erigi Etrairea subiecti"a interna.%stfel de pilda #trairea proprie bucuriei determina o "aso'dilatatie generali!ata #in "reme ce trairea proprie groa!ei determina o "aso'constrictie generali!ata +albirea sau ingalbenirea fetei).

.ointa

Teme: 1.De initie si caracterizare generala 2.!tructura si azele actului voluntar 3.Calitatile vointei

1 De initie si caracterizare generala

1ointa apare ca o 4forta indi"iduala6#care permite omului sa se manifeste liber .%bsoluti!area acestei forte a dus la asa'numita conceptie a li erului ar itru " potri"it careia #comportamentul uman este determinat e&clusi" de "ointa si prin aceasta el de"ine independent de conditiile e&terne . 2ibertatea e&prima posibilitatea ca omul sa se miste de sine statator#independent in spatial e&istential #potri"it dorintelor si "rerilor sale.-'a a.uns pana acolo incat sa se afirme ca intreaga filo!ofie a "ietii se concentrea!a intr'un singur cu"ant $ 41reau6.

%ceste atribute sunt intruchipate cel mai pregnant in "ointa .

1ointa este o caracteristica a actiunilor complicate social#care necesita un mare grad de mobili!are si se e&ecuta cu dificultate .In acest conte&t #"ointa raportea!a actiunea la tendintele sociale si morale #retinand'o prin amanare si pregatind'o mental prin intermediul limba.ului intern. 1oina este definita ca aptitudine de actuali!are si reali!are a intentiilor proprii .%ctul "oluntar#precedat de o idee si determinat de ea #presupune o reflectie si o anga.are .Conduitele care nu raspund acestui criteriu nu depind de "ointa . 2a om mecanismele interne de autoreglare se structurea!a si se integrea!a la doua ni"eluri functionale calitati" diferite $ Ni"elul in"oluntar si ni"elul "oluntar. 6ivelul involuntar se caracteri!ea!a prin absenta intentionalitatii #a anali!ei prealabile a conditiilor #a compararii'alegerii si a deliberarii . ,l asigura declansarea automata a actiunii de raspuns si centrarea ei directa pe obiecti" +efectul adaptati"'final). 6ivelul voluntar se subordonea!a din punct de "edere structural functiei reglatoare a constiintei#iar din punct de "edere instrumental se conectea!a la subsistemul moti"ational#fa"ori!and si optimi!and finali!area moti"ului in scop .,lementele sale definitorii sunt$ - Intentionalitatea+actiunea este intentionata); - %nali!a prealabila a conditiilor#a raportului dintre scop si mi.loc+%ctiunea "a fi mediata de un model mental ); - Deliberarea si deci!ia +actiunea este re!ultatul unei e"aluari a raportului dintre a"anta.e si de!a"anta.e #dintre castiguri si pierderi ); - ,fortul +actiunea implica un anumit grad de mobili!are energetica #relati" direct'proportionala cu dificultatea obstacolului).

8Obstacolul9 este pilonul central in .urul caruia se structurea!a si se de!"olta mecanismul reglarii de tip "oluntar si "ointa ca dimensiune psihica . 1ointa se manifesta nu numai prin pregatirea #declansarea si coordonarea actiunilor #dar si prin amanarea sau retinerea +blocarea) lor #in pofida unor incitatii puternice din afara sau din interior +re!istenta la tentatii sau abtinerea de a riposta agresi" la o insulta sau .ignire).-e do"edeste uneori ca lupta cu noi insine este mai incordata si mai dramatica decat cu situatiile e&terne .1ointa este impusa si de necesitatea punerii si tinerii in acord a comportamentului propriu cu e&igentele si normele societatii noastre.

0.!tructura si azele actului de vointa 5actului voluntar)

Din punct de "edere al structurii #acti"itatea "oluntara se caracteri!ea!a prin doua atribute esentiale$ - Diferentierea si determinarea pregnanta a "erigilor componente+ moti"ul #mi.locul si scopul) cu posibilitatea transformarii la ne"oie a fiecaruia dintre ele in obiect de anali!a speciala si de e"aluare. re!enta conditionarii atat in declasarea actiunii cat si in modul de desfasurare al ei#conditionare care consta in corelarea si aprecierea permanenta a raportului dintre dorinte #scopuri #pe de'o parte si posibilitati pe de alta parte #intre efortul intreprins si re!ultatele inregistrate . Din aceste proprietati reiese caracterul discursi" si multifa!ic al structurarii si desfasurarii actului "oluntar.

%ctul "oluntar +actul de "ointa) are un specific propriu care cuprinde cinci fa!e $ 1.%ctuali!area unor moti"e si proiectarea pe ba!a lor a unui scop . 2.%nali!a si lupta moti"elor #compararea si e"aluarea alternati"elor pre!ente la momentul dat in campul constiintei . 3.Deliberarea sau luarea hotararii 4.,&ecutarea hotararii 9.,"aluarea re!ultatelor +3eed'bacA'ul)

'.Calitatile vointei

rincipalele criterii dupa care apreciem "ointa sunt$ %. 3orta B. erse"erenta C. Consec"enta D. 3ermitatea ,. Independenta

%.

,orta' ,&prima capacitatea mecanismelor de autoreglare de a mobili!a si concentra energia neuropsihica si musculara in "ederea asigurarii re!istentei si ripostei necesare la presiunea pulsiunilor interne sau a situatiilor si stimulilor din afara.-e poate afirma ca o

persoana poseda o "ointa cu atat mai puternica #cu cat ea poate sa'si stapaneasca temperand #amanand sau franand #trebuinte sau stari interne bul"ersante #de intensitate mai ridicata ; In acelasi timp forta "ointei este cu atat mai mare cu cat amplitudinea obstacolului surmontat este mai mare . Perseverenta EConsta in mentinerea efortului "oluntar la un ni"el optima tat timp cat este necesar pentru atingerea scopului in pofida di"erselor piedici si dificultati ce i se pot i"i in cale.Opusul ei este renuntarea sau delasarea #care duc la deconectarea mecanismelor de mobili!are energetica #pe masura ce atingerea scopului intar!ie si pe traiectoria catre scop apar obstacole noi sau esecuri . erse"erenta se poate masura dupa numarul tentati"elor pe care un subiect le face pentru re!ol"area unei probleme mai dificile sau pentru a reali!a ce si'a propus in conditiile aparitiei unei piedici nepre"a!ute . e langa educatie si e&ercitiu ea depinde si de indi"id in raport cu echilibrul emotional al acestuia #tipul puternic si echilibrat fiind fa"ori!at in raport cu tipul slab sau cu cel puternic neechilibrat . In surmena. si in ne"ro!a subiectii manifesta recent lipsa de perse"erenta #renuntarea rapida la continuarea efortului daca re!ultatul asteptat intar!ie sa apara #e"itarea de a da piept cu greutati si obstacole cat de mici. B.

C.

Consecventa se e&prima in stabilitatea scopului si a liniei de conduita#in corcondanta dintre con"ingeri si actiune #dintre "orba si fapta . ,a se integrea!a in structura caracterului si de"ine o trasatura a&iologica+"alorica) a personalitatii .Opusul consec"entei este inconsec"enta care consta in instabilitatea si fluctuatia deci!iilor # a hotararilor si a scopurilor in discrepanta dintre con"ingeri si actiune+duplicitate) #dintre "orba si fapta .

Ni"elul de elaborare si functionare a consec"entei depinde de forta eului# de gradul de de!"oltare a moti"atiei de rol si de statut #de ni"elul constiintei demnitatii si mandriei personale . In plan e&ecuti" #consec"enta este cea care ne determina sa trecem la indeplinirea hotararilor luate si a promisiunilor facute #asigura astfel unitatea dintre latura subiecti"a interna +ideatica) sic ea obiecti"a e&terna +actionala ) "ointei.

D.

,ermitatea reflecta stabilitatea deci!iilor si hotararilor luate in diferite situatii in pofida tentati"elor potri"nice ale celor din .ur #de a ne determina sa re"enim asupra lor spre a le modifica sau anula .%tunci cand hotararile sunt obiecti" .ustificate #fermitatea fa"ori!ea!a instaurarea in relatiile interpersonale a unor repere clare si sigure #eliberate de echi"oc si subiecti"ism.In acest conte&t #persoana care poseda o asemenea calitate isi "a impune autoritatea si "a castiga respectul celorlalti.opusul fermitatii sunt$Influentabilitatea si Oscilatia . %tunci cand un punct de "edere sau o hotarare se mentin in ciuda netemeiniciei lor e"idente #dintr'o trasatura po!iti"a#fermitatea se transforma in una negati"a.

,.

Independenta e&prima capacitatea unei personae de a'si organi!a si duce "iata pe cont propriu #pe ba!a initiati"elor #hotararilor si scopurilor proprii .Opusul ei este Dependenta #care consta in absenta unui ori!ont si a unor repere e&istentiale clare #in dificultatea sau imposibilitatea de a lua o hotarare sau de a trece la actiune fara un spri.in din partea cui"a. Independenta# in sensul po!iti" al termenului da masura autodereminarii persoanei in relatiile sale cu situatiile sociale e&terne #cu ceilalti semeni.,a de"ine sursa de initiati"a si de actiune #prin asumarea constienta a raspunderilor si riscurilor corespun!atoare .

Atentia

Teme : 1. De initie si caracterizare 0. Dimensiunile 5 atributele atentiei ) '. ,ormele atentiei

1.De nitie si caracterizare

%tentia poate fi definita ca proces psiho fi!iologic de orientare #concentrare si potentare selecti"e a functiilor acti"itatilor psihiice si psiho'comportamentale modale specifice in raport cu obiectul si finalitatea lor proprii #asigurandu'le atingerea unui ni"el optim de eficienta adaptati"a . ,ste o stare de pregatire psiho'fi!iologica general ace se conturea!a in cadrul starii de "eghe si acre face posibila declansarea unui process psihic constient de perceptie #de memorare #de reproducere #de gandire sau efectuarea unei actiuni in plan e&tern.

% fi atent inseamna a fi dinainte pregatit pentru ceea ce urmea!a sa intreprin!i #a fi pe fa!a #a nu fi luat prin surprindere #a nu fi surprins pe picior gresit#a face ceea ce trebuie #a te orienta cu anticipatie in campul e"enimentelor #a te controla in reactii. %aparitia unui stimul care trebuie perceput si anali!at # pre!entarea unuei sarcini are trebuie re!ol"ataactuali!area unei trebuinte care se cere a fii satisfacuta#propunerea si formularea unui scop ce trebuie atins#actionea!a ca semnale specifice care transforma starea de pregatire generala in atentie focali!ata .In acest ca! functia sau acti"itatea data de"ine dominanta in campul constintei si in sfera de actiune + in momnetul dat este singura manifestare integrala principala a subiectului).

2.Dimensiunile 5Atributele) atentiei

Indiferent de forma in care se manifesta#atentia pune in e"identa un ansamblu de dimensiuni pe ba!a carora poate fi anal!ata #comparata si e"aluata . rintre cele mai importante dimensiuni sunt urmatoarele$

a) b) c) d) e)

1olumul Concentrarea -tabilitatea 0obilitatea Distributi"itatea

a)

.olumul E ,&prima numarul elementelor sau entitatilor distincte +2itere #cifre#silabe#cu"inte#figure geometrice#imagini#obiecte ) pe care un subiect le poate cuprinde

simultan cu ma&ima si relati" egala claritate+ In plan percepti" sau in plan mental'repre!entare #imaginatie). b) Concentrarea E ,ste#poate#dimensiunea cea mai importanta a atentiei #ea e&primand gradul de acti"are selecti"e si intensitatea focarelor dominante la ni"elul structurilor si !onelor cerebrale implicate in reali!area procesului sau acti"itatii psihice specifice .ea poate lua "alori diferite atat de la un subiect la altul cat si la unul si acelasi subiect in momente diferite de timp#in functie de caracteristicile si continutul sarcinilor #cat si de starea sa interna + moti"ationala #afecti"a#odihna'oboseala#etc.).In plan functional#continutul "aloric al concentrarii se intinde intre e&tremele cunoscute in patologie 'fi&itatea +care se intalneste in schi!ofrenie ) si difu!itatea +care apare in sindromul frontal si in oligofrenie ). In stare normala ni"elul de concentrare poate fi slab #mediu sau inalt.

c)

!tabilitatea ',&prima durata in decursul careia atentia se poate mentine apro&imati" la acelasi ni"el +optim#posibil in situatia data si pentru subiectul dat). Intrucat in mod obisnuit re!ol"area sarcinilor cu care suntem confruntati reclama un timp relati" indelungat #de la cate"a minute pana la cate"a ore#nu e suficient simplul fapt de a atinge ni"elul cerut de concentrare a atentiei#dar si mentinerea acestui ni"el cat timp este necesar pentru finali!area acti"itatii incepute. erformantele mari in orice gen de profesie sunt facilitate #printer altele si de stabilitatea atentiei .

d)

$obilitatea E(epre!inta calitatea atentiei de a se comuta rapid la ni"elul optim de concentrare#de la o situatie la alta #de la o sec"enta sau "eriga a acti"itatii al alta #mentinand tot odata controlul asupra ansamblului.)ratie acestei calitati #elemente si sec"ente particulare se leaga intr'o organi!are spatio'temporala unitara .

e)

Distributivitatea' -e refera la posibilitatea atentiei de a permite reali!area simultana a doua sau mai multor acti"itati diferite .%ceasta este discutabila ./nele date par a pleda in fa"oarea e&istentei reale ale distributi"itatii#altele din potri"a.%colo unde se "orbeste de distributi"itate si de simultaneitate #a"em de a face cu o comutare foarte rapida si depinde foarte mult de specificul acti"itatii ce trebuie indeplinita .

'.,ormele atentiei

%tentia se manifesta in trei forme principale$

'%tentia in"oluntara '%tentia "oluntara '%tentia post'"oluntara

Atentia involuntara $ ,ste forma elementara si naturala a atentiei umane #care se declansea!a si se mentine spontan#fara intentie si fara "reun efort "oluntar special din partea subiectului .,a se reali!ea!a pe ba!a refle&ului de orientare #determinat de noutatea stimulilor si de modificarile din ambianta . rintre trasaturile cu forta acti"atoare cea mai mare #sunt mentionate$ ,terogenitatea # %simetria#Contrastul# Neregularitatea#0iscarea#Intensitatea.

3unctia principala a atentiei in"oluntare este cea de e&plorare E in"estigare a noului si impre"i!ibilului si de pregatire a intrarii in scena a atentiei "oluntare#pentru performarea acti"itatilor adaptabile specifice.

Atentia voluntara $ ,ste forma superioara si specific umana de reali!are a controlului constient asupra e"enimentelor din mediul e&tern si asupra propriilor acte psiho'comportamentale.Consta in orientarea selecti" si in focali!area deliberata a constiintei aspura unui obiect#sarcini sau acti"itati si in mentinrerea acestei focali!ari cat timp este necesar pentru finali!are sau pentru atingerea scopului propus. entru situarea ei in limitele optime cerute de acti"itatea curenta #recurgem permanent si al functia reglatoare a limba.ului folosind instructa.e anticipati"e pregatitoare si comen!i cum ar fi$6 sa fiu atent acum6; 4sa iau seama mai bine6; 4sa ma concentre! mai bine6. %tunci cand sarcina de re!ol"at repre!inta o semnificatie deosebita pentru noi#energia necesara concentrarii si stabilitatii atentiei "a fi furni!ata nu numai de mobili!area "oluntara #ci si de moti"atie . %tentia "oluntara este implicata in re!ol"area problemelor teoretice#in formularea si testarea ipote!elor # in elaborarea si testarea ade"arului .udecatilor si rationamentelor. 2a acest ni"el#atentia de"ine una si aceeasi cu continutul.

Atentia post&voluntara: e masura structurarii#consolidarii schemelor operatorii ale proceselor cogniti"e si acti"itatii #efortul "oluntar initial #necesar concentrarii si stabilitatii atentiei #se reduce coborand sub pragul de constienti!are . Cu toate acestea #calitatea atentiei nu se diminuea!a #pastrandu'se in continuare la ni"elul optim.

%tentia post'"oluntara este facilitata de factori afecti"' moti"ationali care potentea!a si sustin prin energie proprie desfasurarea finala a comportamentului si acti"itatii .

Cap. .I

$ecanisme psihice integratoare Personalitatea

I.Conceptul de personalitate

Teme: 1.Aspecte teoretice si metodologice 0.De initii '.Acceptiuni ale termenului de personalitate

1.Aspecte teoretice si metodologice

*ermenul 4personalitate6 cu radacina in 4persona6#in pofida faptului ca are un caracter foarte abstract a intrat in circuitul comunicarii din cele mai "echi timpuri.In latina clasica se folosea numai cu"antul 4persona6 care #initial #insemna 4masca6#6aparenta6.*reptat #sensul termenului s'a intregit conferindu'i'se o functie noua#aceea de a repre!enta si actorul din spatele mastii .%stfel #6persona6 a a.uns sa e&prime reunirea trasaturilor psihomorale interne si psihofi!ice e&terne. *ermenul a fost apoi asociat si cu aspecte diferentiale #folosindu'se pentru a desemna un om important +persona.).

Dupa aprecierea lui ).%llport #cea mai rele"anta definitie a termenului6persona6 este$ ersoana este o substanta indi"iduala de natura rationala. In pre!ent suntem in posesia a trei termeni$6Indi"id6 #6 ersoana6#6 ersonalitate6.In comunicarea comuna ei se folosesc ca sinonimi dar in cea stiintifica se recunoaste necesitatea de a face o distinctie.Noi incercam sa gasim anumite criterii si repere pentru o asemenea distinctie. %stfel #termenul de indi"id desemnea!a acea totalitate a elementelor si insusirilor fi!ice #biochimice #biologice si psihofi!iologice'innascute sau dobandite Ecare se integrea!a intr'un sistem pe ba!a mecanismului adaptarii la mediu. In "irtutea procesului "ietii si a actiunii legilor e"olutiei biologice #termenul indi"id se aplica tuturor organismelor "ii.3iind o entitate biologica si o unitate structurala si functionala indi"i!ibila #omul este #primordial un indi"id . ersoana am legat'o de manifestarea actuala a omului intr'o situatie sociala data #manifestare care se subordonea!a unui anumit rol. ersonalitatea am asociat'o cu mecanismul si logica generala de organi!are si integrare in sistem generic supraordonat a componentelor bioconstitutionale #psihice si socioculturale. ersoana si personalitatea sunt determinatii pe care le atribuim e&clusi" omului.

0.De initii

In psihologie se regasesc trei mari grupe pentru definirea conceptului de indi"id si personalitate$ a) rin efect e&tern b) rin structura interna c) o!iti"iste sau formale

a) Definitiile din prima grupa +prin efect e&tern) se centrea!a pe latura fenomenologica a personalitatii identificand si retinand acele calitati si trasaturi prin care o persoana concreta oarecare determina o anumita impresie sau un anumit efect+po!iti" sau negati") asupra celor din .ur. Corespun!ator#personalitatea este pri"ita ca $ -uma totala a efectului produs de un indi"id asupra societatii Depinderi sau actiuni care influentea!a cu succes alti oameni (aspunsuri date de altii la un indi"id considerat ca stimul Ce cred altii despre tine

-amburele relational al acestul gen de definitie re!ida din faptul ca numai prin .udecatile altora despre noi #personalitatea noastra este cunoscuta ca atare .Daca prin modul nostru de a fi si de a ne manifesta nu producem nici o influenta asupra celor din .ur#atunci#pe buna dreptate#ne intrebam cum am putea fi cunoscuti5 Dar #daca influentam oameni diferiti in moduri diferite#inseamna oare ca a"em mai multe personalitati5 Nu#mai curand #aceasta inseamna ca un obser"ator poate sa'si forme!e despre noi o parere corecta iar altul una eronata.(e!ulta de aici ca in interiorul fiintei noastre trebuie sa e&iste ce"a care sa constituie ade"arata noastra 4natura6.

Conclu!ie$ Definitiile prin efect e&tern confunda personalitatea cu reputatia si cine"a poate a"ea mai multe reputatii in contacte relationale diferite.

b) Definitiile din cea de'a doua grupa se intemeia!a pe consideratia ca personalitatea trebuie sa fie o 4,ntitate obiecti"a6 e&istenta cu ade"arat #indiferent de modul in care influentea!a sau este perceputa de altii.Desi este deschisa spre lume si sufera influentele acesteia #personalitatea are o consistenta proprie #o structura interna specifica.,a nu trebuie confundata cu societatea si nici cu perceptiile pe care alti oameni le au despre ea. %cestui tip de definitie ii putem adauga anumite note de "aloare $ ' 4 ersonalitatea este ce"a ce trebuie apreciat6+Qant) ' ersonalitatea este singuru lucru din lume care are o "aloare suprema fiind astfel impusa necesitatea respectarii integralitaii si demnitatii umane. ' sihologii occidentali nu scot in prim plan integralitatea si demnitatea #preferand definitii descripti"iste de genul$6 ersonaliatea este suma totala a tuturor dispo!itiilor #impulsurilor#tendintelor #dorintelor si instinctelor biologice innascute ale indi"idului #precum si a dispo!itiilor si a tendintelor dobandite prin e&perienta6+).%llport). %stfel din aceste definitii se poate trage conclu!ia ca personalitatea poate fi considerata ansamblul organi!at al proceselor si starilor psihofi!iologice apartinand indi"idului. ersonalitatea este si o schema unificata a e&perientei #o organi!are de "alori care sunt compatibile intre ele.

c)

Definitiile po!iti"iste au la ba!a con"ingerea ca structura interna este inaccesibila stiintei. Cele ce stim despre personalitate sunt numai operatiile noastre.%stfel #in ba!a definitiilor po!iti"iste

4 ersonalitatea este conceptuali!area cea mai adec"ata a comportamentului unei persoane in toate detaliile sale #pe care omul de stiinta o poate da la un moment dat.

'.Acceptiuni ale termenului de personalitate

Conceptul de personalitate apare si ca integrator semantic de ordin superior #el coordonand si coreland functional si dinamic continuturile notiunilor referitoare la multitudinea componentelor bioconstitutionale a proceselor #starilor si conditiilor psihice particulare si a componentelor socioculturale . Deosebirile semantice se e"identia!a in cadrul principalelor discipline socioumane care il includ in sistemul lor conceptual $sociologia#politologia #etica #istoria #pedagogia #psihologia . -ociologia si psihologia $ rima+sociologia) foloseste termenul respecti" in sens restricti" +diferential)# atribuindu'l indi"i!ilor care prin contributia adusa intr'un sector sau altul al culturii materiale si spirituale se ridica deasupra celorlalti ;cea de a doua +psihologia)#din potri"a #foloseste acesti termen in sens larg pentru a desemna orice om normal ca membru al unei comunitati sociale +personalitatea e&primand in acest ca! modul specific de organi!are psihocomportamentala a omului in conte&tul "ietii sociale #al culturii si istoriei). (etinem #asadar ca psihologia operea!a cu termenul de personalitate in referirea sa la orice om normal $fiecaruia dintre noi #ea ne atribuie calificati"ul 4personalitate6.

Definirea personalitatii s'a facut dupa mai multe criterii #cel mai important# fiind cel al sferei.%stfel #pe ba!a lui #se delimitea!a doua categorii de definitii $ a)(eductionist'unidimensionale b)0ultidimensional'globale

De initiile reductionist&unidimensionale reduc perosnalitatea la una din componente #de cele mai mutle ori la componenta dispo!itionala +afecti"'moti"ationala)#la temperament sau caracter#atunci cand se face distinctia intre aceste doua. 0a.oritatea chestionarelor si probelor proiecti"e care se folosesc pentru in"estigarea si diagnosticarea personalitatii sunt a&ate pe e"identierea factorilor dispo!itionali sau temperamental'caracteriali . %stfel intreaga personalitate este redusa din punctual de "edere al acestei categorii la interactiunea si .ocul dintre doua dimensiuni temperamentale polare $Intro"ersie',&tro"ersie#-tabilitate' Instabilitate.

a)

b)

De initiile multidimensional&globale pre!inta personalitatea ca entitate comple&a #eterogena #dupa natura substantial'calitati"a a elementelor care o compun .%stfel personalitatea este "a!uta ca unitatea bio'psiho'sociala constituita in procesul adaptarii indi"idului la mediu si care determina un mod specific# carecteristic si unic de comportare in di"ersitatea situatiilor e&terne. %cceptand o asemenea definitie "om obser"a imediat ca personalitatea este o realitate comple&a si eterogena din punct de "edere substantial Ecalitati" #care nu poate fi studiata si epui!ata de o singura stiinta ., mai mult decat e"ident ca trebuie sa faca obiectul a cel putin trei grupe de stiinte $ Biologice # sihologice si -ocioculturale.

sihologia personalitatii trebuie sa'si focali!e!e atentia asupra modului in care procesele #functiile si starilepsihice indi"iduale se integrea!a pe trei coordonate principale$dinamico' energetica #relational'sociala si instrumental'performantionala. rocesul integrarii pe cele trei coordonate scoate totusi in e"identa necesitatea elaborarii a trei sisteme functionale interdependente care definesc domeniul de studiu al psihologiei persponalitatii si anume$ temperamental#caracterul si aptitudinile.

Dimensiunile personalitatii 5 Temperamentele *Caracterul )

I.Temperamentele

Teme: 1.Definitie 2.Clasificarea temperamentelor

1.De initie
*emperamentul repre!inta modul in care "ariabilele bioconstitutionale si bioenergetice se implica in organi!area si desfasurarea proceselor psihice Eperceptie #memorie#gandire si afecti"itate si se reflecta in comportament. %stfel inteles#temperamental dobandeste obligatoriu un continut si o conotatie psihologica #de"enind obiect de studiu al psihologiei. Daca insusirile dinamico'energetice sunt inascute #determinate genetic #integrarea lor in plan psiho'comportamental #adica in dinamica proceselor psihice si a actelor motorii se reali!ea!a in ontogene!a .%ceste insusiri bioenergetice se imprima ca atare pe tabloul comprotamental ce se elaborea!a stadial in cursul "ietii indi"idului # structura temperamentala si respecti" tipul temperamental este innascut repre!entand astfel alaturi de predispo!itii#elemental ereditar in organi!area interna a personalitatii. Cand "orbim de termperament in plan psihologic noi ne gandim direct la modul cum reactionea!a si se manifesta indi"idul sub aspect dinamico'energetic #in diferite situatii e&terne$

' rapiditatea perceptiei#a raspunsurilor "erbale la intrebari# ' reactiile motorii# ' intensitatea trairilor emotionale si durata lor ' intensitatea sau forta actiunilor "oluntare ' echilibrul sau impulsi"itatea la stimuli e&terni ' directia orientarii dominante Espre lumea e&terna +e&tra"ersie ) sau spre lumea interioara+intro"ersie) ' locul controlului + dependenta de stimularea e&terna sau dependenta de acti"ismul intern propriu ) ' disponibilitatea la comunicare ' capacitatea generala de lucru si re!istenta la solicitari puternice si de lunga durata ' re!istenta la frustratii #la stres#la situatii afectogene si conflictiuale. *oate aceste trasaturi se e&prima si se concreti!ea!a numai la persoana la care se manifesta#se comporta si actionea!a intr'o impre.urare de "iata sau alta .,le nu pot fi obser"ate in stare pasi"a#in somn sau in coma.De aceea #temperamentul #desi are o conditionare biologica directa si ereditara#dobandeste "alente si sens real numai in plan psiho' comportamental .,l repre!inta astfel pecetea si dimensiunea oricarui comportament . *emperamentul se regaseste si incepe sa'si de!"aluie trasaturile sale specifice de indata ce omul incepe sa deschida gura#sa ridice mana#sa gesticule!e .De aceea #spunem ca temperamentul se manifesta in orice situatie#in orice impre.urare#fiind prima determinatie a personalitatii care se impune nemi.locit obser"atiei. *emperamentul tine de latura formala #de suprafata a personalitatii si nu de cea interna #de continut .,l nu are o semniifcatie care sa necesite o impartire a oamenilor in buni sau rai #in superiori sau inferiori.

Din cele de mai sus tragem conclu!ia ca temperamentul nu este o "ariabila neutra din punct de "edere adaptati"#dimpotri"a #structura comportamentala este o interfata intre persoana si lume si indeplineste rol de mediator intre intensitatea #durata si semnificatia influentelor e&terne si efectele in sfera comportamentala . O importanta speciala dobandesc trasaturile temperamentale in cadrul relatiilor interpersonale#atractiile si respingerile #simpatiile si antipatiile dintre membrii unui grup fiind conditionate de ele .

0.Clasi icarea temperamentelor

Cea mai cunoscuta tipologie fundamentata fi!iologic se leaga de numele lui I. . a"lo". In elaborarea schemei sale de clasificare a"lo" a pornit de la principiul ne"rismului #potri"it caruia rolul principal in reglarea raporturilor organismului cu mediul e&tern si a functionarii organelor interne#inclusi" a sistemului endocrin#il .oaca creierul precum si de la te!a de ba!a a neuropsihologiei si psihologiei stiintifice potri"it careia psihicul #in toate componentele si laturile sale #inclusi"e cea temperamentala #este functie a creierului . e ba!a datelor e&perimentale de laborator#obtinute priun metoda refle&elor conditionate # a"lo" a reusit sa desprinda si sa e"alue!e#prin indicatori cuantificabili#3 proprietati naturale care impreuna alcatuiesc ceea ce el a numit tip general de sistem ner"os sau tip general de acti"itate ner"oasa superioara. %cestea sunt $ forta "mo ilitatea si echili rul

,orta Eeste considerata proprietatea primordiala si

determinanta#ea reflectand incarcatura energetica a neuronului.%ceasta este determinate genetic si defineste atat e&citatia cat si inhibitia. Indicatorii comportamentali dupa care putem e"alua forta sistemului ner"os sunt$

- Capacitatea generala de lucru #e&primata ca functie de durata si de gradul de dificultate si comple&itate a sarcinilor ; - (e!istenta la actiunea factorilor stresanti si afectogeni ; - (e!istenta obiecti"a la e&perientele dure si dramatice ale "ietii; - Ni"el ridicat al pragurilor sen!oriale+sensibilitate sca!uta); - (e!istenta la actiunea alcoolului si substantelor farmaco'dimanice. In functie de "alorile pe care le au acesti indicatori se delimitea!a doua tipuri generale de sistem ner"os $ Tipul puternic si Tipul sla .

$obilitatea'defineste dinamica proceselor ner"oase

fundamentale#respecti"e "ite!a si durata instalarilor #rapiditatea trecerii de la unul la celalalt.,a a determina rapiditatea si usurinta adaptarii al schimbare. Dupa "alorile acestor indicatori #au fost delimitate doua tipuri de sistem ner"os $ 'o il si Inert.

"chilibrul'este proprietatea care re!ulta din raportul de forta dintre

e&itatie si inhibitie si se obiecti"ea!a in 3 tendinte $ '*endinta spre impulsi"itate +predominarea fortei e&citatiei asupra fortei inhibitiei ); '*endinta spre inhibare asupra fortei e&citatiei; '*endinta spre echilibru + forta e&citatiei apro&imati" egala cu cea a inhibitiei si in"ers). *ipul de probe prin care se testea!a echilibrul este urmatorul $ - -timularea la raspuns sau la riposta intr'o situatie in care consemnul sau regula este abtinerea de la orice raspuns ; - Creearea unei situatii de dilema in care subiectul trebuie sa ia o deci!ie in timpul dat ; - ,&punerea la situatii frustrante si inregistrarea raportului dintr calm si irascibilitatea ;

e ba!a acestor insusiri au fost delimitate doua tipuri de sistem ner"os$ (chili rat si )eechili rat.

a"lo" a pus in corespondenta tipurile generale de sistem ner"os comune omului si animalelor cu cele 4 temperamente stabilite in antichitate #astfel$ a) *ipul puternic E,chilibrat'0obil are drept corespundent#temperamental sang"inic $ "ioi#comunicati" #sociabil #adaptabil#controlat . b) *ipul puternic' ,chilibrat'Inert are drept coresondent temperamental flegmatic $ calm#tacut#nesociabil#lent#greu adaptabil la situatii noi#putin impresionabil#re!istent la stres is frustratii . c) *ipul puternic'Neechilibrat',&citabil# are corespondent temperamental coleric $ re!istent #"ioi#hiperacti"#irascibil#impulsi" #imprudent #trairi emotionale e&plo!i"#instabilitate comportamentala#tendinta de dominare in relatiile interpersonale #saturatie si plictiseala rapida la monotonie. d) *ipul slab are drept corespondent temperamental melancholic$ interiori!at#retras#sensibil#delicat.

II.Caracterul

Initial#in greaca "eche #termentul 4caracter6 se asocial cu un semn +de e&emplu#un bat) care se folosea pentru a separa doua terenuri./lterior#semnificatia lui s'a e&tins fiind utili!at pentru a e&prima ceea ce distinge un lucru de altul.%stfel el "a insemna pecete"marca. In biologie #termenul este folosit in sens de insusire sau trasatura diferentiatoare sau asemanatoare+comuna)#ereditara sau dobandita #care permite descrierea si clasificarea indi"i!ilor. Culoarea pielii#culoarea ochilor #talia#conformatia fi!ica#etc. sunt caractere . In acceptiunea e&tinsa caracterul e&prima schema logica de organi!are a profilului psiho'social al personalitatii #considerat din perspecti"a unor norme si criterii "alorice. In acest ca! el include$ - Conceptia generala despre lume si "iata a subiectului; - -fera con"ingerilor si sentimentelor socio'morale; - Coninutul si scopurile acti"itatilor; - Continutul aspiratiilor si idealurilor. *oate aceste elemente sunt corelate si integrate intr'o structura functionala unitara prin intermediul unui mecanism de selectie# apreciere si "alori!are . 2uat in sens restrans #notiunea de caracter desemnea!a un ansamblu inchegat de atitudini #care determina un mod relati"e stabil de orientare si raportare a omului la ceilalti semeni #la societate in ansamblu si la sine insusi. -pre deosebire de temperament care se implica si se manifesta in orice situatie naturala sau sociala #caracterul se implica si se manifesta numai in situatiile sociale. Dupa ce a de!"aluit si a e&plicat natura#determinatiile si mecanismele caracterului in sine#psihologia poate merge mai departe in intampinarea eticii #aratand ce sansa de integrare intr'un anume mediu socio'cultural au indi"i!ii cu un profil caracterial sau altul.Nu trebuie deci sa pierdem din "edere faptul ca psihologia este o stiinta e&plicati"a +si trebuie sa ramana astfel) si nu una normati"a cum este#de pilda#etica .

Din punct de "edere psihologic #orice indi"id cat de cat normal#nascut si crescut intr'un mediu social#in comunicare si interactiune cu alti semeni#cu membrii familiei#cu colegii de scoala#cu cadrele didactice #cu cercul de prieteni#isi structurea!a pe ba!a unor comple&e transformari in plan cogniti"#afecti"#moti"ational#un anumit mod de raportare si reactie la situatiile sociale#adica un anumit profil caracterial.,ste cu totul altce"a daca acest profil "a fi etichetat ca un sau rau #ca po*iti$ sau ne+ati$. -ocietatea pretinde si asteapta de la membrii ei sa'I accepte normele si e&igentele #in lumina acestora#admitand caracterele positi"e si respingand pe cele negati"e ; Dar#la randul sau si indi"idul este indreptatit sa aiba si sa manifeste anumite e&igente si asteptari de la societate#formulate din perspecti"a conceptiei sale despre lume si "iata#a criteriilor si etaloanelor sale "alorice. Daca tinem sa e"identiem latura a&iological a caracterului #atunci trebuie sa luam in consideratie interactiunea dintre cele doua multimi de solicitari $ 40ultimea solicitarilor interne6#pe care indi"idual le are fata de societate #si 4multimea solicitarilor e&terne 4 pe care societatea le formulea!a fata de indi"id.

Caracterul apare ca mod indi"idual specific de relationare si integrare a celor doua multimi de solicitari .,l poate pune indi"idual in urmatoarele trei iposta!e $

a)

Deconcordanta deplina cu societatea '*oate solicitarile sociale sunt acceptate si integrate ca norme proprii de conduita si toate solicitarile proprii se incadrea!a in limitele normelor si etaloanelor societatii +O asemenea situatie nu se intalneste in realitate in "iata #ea desemnand o lume ideala#teoretica#spre care se poate tinde). b) De respingere reciproca totala Ecand cele doua multimi de solicitari nu concorda in niciun punct + -i aceasta situatie

trebuie considerata ca a"and doar o semnificatie teoretica#neintalnindu'se ca atare in realitate) c) Condordanta partiala'disconcordanta partiala' cele doua multimi de solicitari intersectandu'se pe o pla.a mai ingusta sau mai intinsa. %ceasta este situatia reala #care reflecta natua contradictorie a raportului indi"id' societate.%tunci cand pla.a de intersectie se ingustea!a pana la un anumit prag #societatea declara indi"idual ca lipsit de caracter #iar indi"idual declara criteriile sau etaloanele impuse de societate ca inacceptabile#trebuind sa fie re"i!uite +reformate); Cand pla.a de intersectie se largeste tin!and spre limita superioara de concordanta #societatea declara indi"idul ca a"and caracter iar indii"dul considera criteriile si etaloanele societatii ca fiind si ale lui. Caracterul se structurea!a prin integrarea in planul cunoasterii#afecti"itatii #moti"atiei si "ointei a ceea ce este semnificati" pentru indi"id in situatiile#e"enimentele si e&perientele sociale#ca urmare el se manifesta numai in asemenea impre.urari.De aceea de!"aluirea trasaturilor de caracter este incomparabil mai dificila decat a celor temperamentale. Nu este sficient sa punem subiectul intr'o situatie oarecare ca in ca!ul temperamentului#ci neaparat intr'o situatie social' semnificati"a. -emniifcati"ul se poate impartii in Indi$idual si ,eneral . Cand caracterul se structurea!a pe dominanta semnificati"ului inidi"dual #"a fi etichetat ca marunt "mercantil. Cand se structurea!a pe dominanta semnificati"ului general#supraordonat #"a fi etichetat ca mare "no il . In primul ca! #indi"idual isi "a demonstra intreaRga forta a caracterului sau in actiunile indreptate spre atingerea scopurilor personale ;in ca!ul al doilea #forta caracterului se "a de!"aluii cu ade"arat numai in actiunile subordonate atingerii unor scopuri cu "aloare sociala mare.

(e!ulta asadar ca modalitatea cea mai eficienta de cunoastere si e"aluare a caracterului o repre!inta anali!a actelor de conduita in situatii sociale inalt semnificati"e pentru indi"id .

C': Perceptiile interpersonale in practica pro esionala

Comunicarea nonverbala

Teme: 1.Transmiterea si perceptia mesa%elor nonverbale0.2imba%ul corpului*semni icatia gesturilor '.!patiul personal).Paralimba%ul1."#presii aciale.

Transmiterea <i percep=ia mesa%elor nonverbale

rin mesa.ele non"erbale pe care le recepGionHm# putem obGine o mulGime de informaGii despre interlocutorul nostru fHrH ca acesta sH ni le ofere$ culoare# rasH# se&# "LrstH# identitate culturalH# personalitate# atitudine Ii stil personal. 0aniera de comunicare este o mostrH a comportamentului indi"idual pe care ceilalGi o pot obser"a ca atare. Impresiile pe care Ii le formea!H despre noi sunt fundamental marcate de modul Jn care salutHm# pHstrHm distanGele# !Lmbim# ascultHm# gesticulHm# pri"im etc# adicH de stilul personal de a relaGiona Ii interacGiona cu ceilalGi. CHile de comunicare non"erbalH sunt reacGiile neconItienti!ate# dar care

sunt e"idente pentru cei din .ur. Comunicarea non"erbalH este o componentH foarte importantH Jn procesul comunicHrii# deci trebuie sH ItiGi ce implicH pentru a de"eni conItienGi de acest tip de mesa.e pentru a putea sH le folosiGi eficient.

Comunicarea prin t>cere

*Hcerea este un instrument puternic de comunicare dar# atenGie# trebuie folosit cu abilitate. ' CLnd cine"a ne pune o Jntrebare Ii nu reuIim sH rHspundem# noi comunicHm ce"a. %uditoriul comunicH prin tHcerea lHsatH la sfLrIitul unui discurs. ,ste dificil pentru "orbitor sH interprete!e corect aceastH tHcere. lictisealH5 De!aprobare5 (espingere totalH5 Nefiind un rHspuns clar# tHcerea este ambiguH# Ii "orbitorul este lHsat sH ghiceascH ce poate Jnsemna aceasta# iar interpretarea poate fi greIitH. ' Noi suntem fiinGe sociale# iar societatea este astfel fHcutH JncLt sH rHspundem unii altora. %"em ne"oie de confirmarea celor din .ur# nu numai a faptului cH e&istHm pentru ei# dar Ii a faptului cH ne simpati!ea!H. /na din cele mai crude

pedepse sociale este ignorarea; una din cele mai crunte pedepse oficiale Ii cea mai distrugHtoare ' dacH durea!H un timp Jndelungat ' este i!olarea completH. %stfel# cu toate cH MtHcerea este de aurM poate fi un lucru JnGelept# aceasta# uneori# poate Jnsemna un act de respingere# tHcerea construieIte !iduri iar !idurile sunt bariere Jn comunicare. ' 3olosind tHcerea ' pregHtindu'ne sH ascultHm ' putem Jncura.a "orbitorul sH continue sau sH'Ii e&prime sentimente Ii atitudini# pe care Jn alte circumstanGe nu le'ar fi fHcut.

2imba%ul timpului
%m putea spune cH toGi percepem timpul Jn acelaIi mod. Cultura umanH a JmpHrGit timpul Jn ani# dar nu e&istH o pri"ire unitarH Jn acest sens. Chiar Jn interiorul aceleiaIi culturi# diferitele comunitHGi pot JmpHrGi timpul Jn moduri diferite. +e&.$ omul de afaceri ' luni'"ineri; proprietarul de maga!in ' luni'sLmbHtH; comerciantul ' JIi Jmparte timpul Jn se!oane; agricultorul# Jn funcGie de anotimpuri etc.) Caracteristicile indi"iduale# legate de timpul biologic# ne pot transmite informaGii

referitoare la performanGa indi"i!ilor. tipuri de

sihologul Qarl 8ung a stabilit patru

personalitHGi umane# Jn funcGie de modul de folosire a timpului$ ' tipul g.nditor concepe timpul Jn mod linear# de la trecut la "iitor# trecLnd prin pre!ent. ,l este logic# meticulos# cLntHreIte alternati"ele# Ji place planificarea; ' tipul sentimental acordH mare atenGie e&perienGei sale trecute# la care se raportea!H mereu. Nu este prea entu!iasmat de schimbare# Ii o acceptH cu greutate. unctualitatea nu este punctul sHu forte; ' tipul senzitiv se concentrea!H mai ales asupra pre!entului. ,l este omul de acGiune$ realist# este performant Jn luarea deci!iilor Ii se descurcH de minune Jn situaGiile de cri!H; ' tipul intuitiv este preocupat de "iitor# spre care pri"eIte mereu. ,l are impresia cH trebuie sH schimbe lumea pentru a corespunde "i!iunii sale Ii se simte frustrat dacH alGii nu'i JmpHrtHIesc elanul.

2imba%ul corpului
2imba.ul corpului furni!ea!H instantaneu un rHspuns "orbitorului Ii Ji comunicH acestuia cum se pre!intH. DacH aceastH reacGie este pre!entH# iar

"orbitorul nu este sensibil la acest aspect Ii nici conItient de importanGa lui# fHrH sH poatH interpreta sau citi acest limba.# atunci o mare parte din propria sa comunicare s'a pierdut. Deci# pentru a fi un bun cititor al limba.ului trupului# trebuie sH "H de!"oltaGi capacitatea de obser"aGie Ii abilitatea de a descifra aceste mesa.e; trebuie sH "H daGi seama de pre!enGa acestor mesa.e Ii de posibilele lor semnificaGii; sH fiGi permanent atent la efectul limba.ului trupului dumnea"oastrH asupra altor persoane Ii sH fiGi tot timpul atent la rHspunsul posibil# astfel JncLt sH puteGi imediat folosi propriile dumnea"oastrH tehnici de comunicare# dacH simGiGi cH este necesar. rima impresie despre partenerul de dialog se formea!H Jn primele cLte"a minute ale primului contact. ,ste impresia cea mai stabilH Ii# dacH nu inter"in erori gra"e de percepGie este Ii cea mai ade"HratH. rima impresie se formea!H Jn urma anali!Hrii stilului de comunicare. Componentele de ba!H ale stilului de comunicare sunt$ distanGa# pri"irea Ii contactul "i!ual# po!iGia trupului# fi!ionomia# mimica# gestica# "orbirea# tonul Ii infle&iunile "ocii# pau!ele Ii ritmul "orbirii# ascultarea# JmbrHcHmintea Ii

accesoriile# imaginea de sine# sociabilitatea Ii dominanGa psihologicH.

Privirea <i contactul vizual.

0iIcarea ochilor are un efect puternic comparati" cu alte semnale fi!ice folosite. /nele miIcHri ale ochilor sunt necontrolabile; ele transmit mesa.e foarte puternice pe care le recepGionHm aproape fHrH a fi conItienGi. 0esa.ele semnificati"e ale ochilor Ii pri"irii sunt legate de dilatarea Ii contracGia pupilei# de ascunderea unghiului intern# de intensitatea Ii durata contactului "i!ual cu interlocutorul# de schimbHrile de direcGie ale pri"irii etc.

Atingerea,
CercetHri relati" recente au pus Jn e"idenGH forGa manipulatoare a atingerilor. %tingerea fi!icH mHreIte sentimentul de intimitate# la ni"el infraconItient# Ii facilitea!H obGinerea unor comportamente fa"orabile de la interlocutor. /n e&periment fHcut Jntr'un# supermaga!in din Qansas CitK +-mith# )ier Ii Sillis# 1>=2) a demonstrat cH strLngerea uIoarH a antebraGului clientului ridicH procentul de acceptare de la 91F# Jn condiGii fHrH contact# la <>F Jn condiGia contactului.

4esturile.

Tn literatura de specialitate sunt pre!entate gesturi care e&primH dominarea teritorialH$ aIe!area de materiale de lucru pe masH Ii rearan.area acestora; aruncarea fumului GigHrii spre ta"an; corpul aplecat spre spate cu mLinile la ceafH. )esturile spaGiale indicH atLt personalitatea de ba!H mai puternicH Ii e&pansi"H# cLt Ii atitudini Ii stHri de de!in"olturH Ii Jncredere. ,&istH anumite gesturi care trHdea!H neJncrederea# teama# emoGia# ne"oia de protecGie# atitudinea defensi"H sau negati"H. %ceste gesturi sunt numite MbariereM Ii sunt MridicateM prin JncruciIarea picioarelor sau a mLinilor# ori prin prinderea Jntre mLini a unor obiecte$ ochelari# poIetH# pi&# ceas# dosar etc. Tn urma cercetHrilor fHcute# s'a constatat cH# atunci cLnd o persoanH JIi JncruciIea!H braGele# receptea!H Ii reGine cu 47F mai puGin# Ii cH ma.oritatea gLndurilor de"in negati"e.

Comunicarea vizual>

Indiferent de stilul de comunicare pe care dorim sH'l abordHm# a"Lnd Jn "edere cH Jn anumite situaGii comunicarea nu se efectuea!H numai cu Ii prin cu"inte# prin intermediul tonului# "ocii# al amplitudinii sau al atitudinii noastre etc. Jn anumite situaGii# pentru a fi eficienGi# comunicarea se poate reali!a Ii prin intermediul imaginilor# cu a.utorul cHrora putem sH transmitem o mare di"ersitate de mesa.e care au menirea de a accentua# descifra cu"intele cheie# de a facilita o JnGelegere mai bunH a mesa.ului transmis Ii# nu Jn ultimul rLnd# de a capta atenGia ascultHtorului. Tn acest conte&t# considerHm comunicarea "i!ualH ca pe o laturH complementarH a comunicHrii "erbale sau non"erbale. Ca instrumente tradiGionale de "i!uali!are a mesa.ului amintim$ tabla# planIeleUposterele# tele"i!iunea cu circuit Jnchis etc. Tn utili!area acestor instrumente "i!uale trebuie sH a"em Jn "edere unele a"anta.e Ii de!a"anta.e cum ar fi impactul "i!ual Ii mane"rabilitatea Jn corelarea perfectH mesa.'imagine. %stfel# tabla neagrH sau tabla albH +creta# creioane speciale obiectele fi!ice# "ideoUretroproiectorul# filmul#

colorate) "i!uali!ea!H mesa.ul Jntr'un mod e&trem de simplu# se foloseIte spontan iar informaGia este e&pusH permanent. Tn literatura de specialitate se recomandH diferite modalitHGi de a pre!enta statistici Ii alte date# astfel JncLt sH puteGi alege metoda care se potri"eIte cel mai bine pentru o situaGie datH. uteGi apela la diferite mi.loace grafice$ tabele# grafice# histograme# diagrame# hHrGi statistice# organigrame# pictograme etc. pentru a pre!enta o mare di"ersitate de mesa.e# informaGii statistice etc# acestea fiind e&celente completHri ale cu"Lntului scris sau "orbit. considerabil rin utili!area acestora se poate reduce

"ocabularul necesar pre!entHrii# dar Jn nici un ca! nu se pot Jnlocui complet cu"intele. Tabelele sunt cele mai simple forme de repre!entare "i!ualH# cuprin!Lnd nume# cifre Ii date introduse Jn rubrici cu specificaGii amHnunGite# pentru a ser"i unui anumit scop. -au# astfel spus# o serie de "alori numerice obGinute prin calcul# prin obser"aGii sau e&perienGe# aran.ate Jntr'o anumitH ordine# Jn Iiruri Ii coloane# sau pentru obGinerea unei clasificHri.

/rafic (din franc. +rafi-ue) este definit ca procedeu de repre!entare e&presi"H prin desen a fenomenelor si proceselor economico'sociale# a legHturilor dintre acestea# precum Ii a legitHGii manifestHrii lor in timp Ii spaGiu cu a.utorul liniilor# punctelor# figurilor etc.# cHrora li se atribuie sensuri con"enGionale. Cele mai multe figuri grafice folosite in economie# tehnicH# organi!are etc.# au o fundamentare teoreticH de repre!entare graficH a unei funcGii matematice. Orice grafic are un conGinut ' procesul# fenomenul pe care Jl e&primH# Ii o formH ' mi.loacele cu a.utorul cHrora este e&primat conGinutul. Tn acest conte&t# elementele principale ale unui grafic sunt$ ' titlul* element constituti" care trebuie sH fie scurt# clar Ii complet; ' re=eaua* care este formatH din linii paralele# "erticale Ii ori!ontale# cercuri concentrice sau tangente suprapuse crescHtor# linii JncruciIate etc.; ' scara de reprezentare. *istograma este un grafic care repre!intH prin dreptunghiuri o distribuGie statisticH +matematicH). Diagrama este definitH ca o repre!entare graficH schematicH a unui fenomen# a unui obiect etc. Tn ca!ul acestei categorii de repre!entare graficH pot fi utili!ate urmHtoarele forme$ a,Diagrama de flu0 informa1ional( instrument de studiu folosit pentru e"idenGierea

modului de desfHIurare a acti"itHGilor sau sarcinilor personalului tehnic# economic de altH specialitate Ii administrati"# Jn "ederea gHsirii rapide a soluGiilor de JmbunHtHGire. ,a reproduce flu&ul informaGional cu a.utorul unor simboluri unitare pe di"erse operaGii# permiGLnd JnGelegerea uIoarH a desfHIurHrii acti"itHGii sau sarcinii studiate; ' Diagrama de rutin2( diagramH de flu& informaGional# care repre!intH compartimentele participante la desfHIurarea acti"itHGii anali!ate# precum Ii toate documentele Ii legHturile dintre acestea. OcupH un spaGiu redus Ii poate fi perceputH dintr'o singurH pri"ire# sesi!Lndu'se cu uIurinGH e"entualele anomalii Jn circulaGia documentelor; are de!a"anta.ul cH nu pre!intH flu&ul informaGional pe operaGii; ' Diagrama orizontal2( diagramH de flu& informaGional care ne ilustrea!H circuitele documentelor# a operaGiilor din sistemul informaGional Ii a interdependenGei dintre documente Jn procesul derulHrii operaGiilor respecti"e. -e desfHIoarH de la stLnga la dreapta Ii permite urmHrirea uIoarH a circuitelor JntrucLt flecare document este situat pe aceeaIi linie ori!ontalH de la apariGie Ii pLnH la arhi"are sau distrugere. ermite depistarea paralelismelor Jn efectuarea operaGiilor precum Ii a operaGiilor inutile;

' Diagrama vertical2" diagramH de flu& informaGional care cuprinde circuitele interdependente dintre documente# funcGiile din structura organi!atoricH angrenate Jn circuitele respecti"e# operaGiile Ii natura lor# inclusi" locurile de deci!ii Ii de e&ecuGie precum Ii te&te descripti"e ale acestora. oate fi utili!atH cu uIurinGH Jn anali!H Ii proiectare deoarece circulaGia unui document se desfHIoarH Jn Jntregime Jn aceeaIi coloanH; simboli!Hrile situate pe acelaIi rLnd repre!intH legHturi Jntre documentele respecti"e# e"idenGia!H mai pregnant transcrierile inutile# controalele e&cesi"e Ii deplasHrile repetate Jntre compartimente. Diagrama "erticalH# Jn comparaGie cu diagrama ori!ontalH este mai laborioasH Ii solicitH o concentrare mai mare a specialistului care o elaborea!H Ii a celor ce o utili!ea!H. b. Diagrama de flu0 tehnologic este o repre!entare graficH# pe plan general a organi!aGiei +instituGii# firmH etc)# prin simboluri alese de specialist; a tuturor operaGiilor Ii acti"itHGilor ce compun flu&ul tehnologic; a traseelor parcurse de principalele piese# subansamble sau produse Jn diferite etape ale transformHrii lor tehnologice din materii prime Jn produse finite# Jn scopul e"idenGierii structurii

procesului pe operaGii tehnologice# precum Ii succesiunea lor Jn timp. %nali!a "i!ualH a diagramei de flu& tehnologic permite gHsirea unei soluGii de amplasare a locurilor de muncH# respectarea ordinii de succesiune tehnologicH a operaGiilor Ii a principiilor Ii regulilor pri"ind organi!area raGionalH a producGiei Ii a muncii# care sH e"ite Jntoarcerile Jn flu&# traseele Jntortocheate sau ocolite# JncruciIHrile de trasee etc. Diagrama circular2 este una dintre cele mai simple repre!entHri grafice. rin intermediul ei comunicHm mesa.e cu multH claritate Ii simplitate. ,ste uIor de Jntocmit Ii interpretat deoarece fiecare secGiune este direct proporGionalH cu "aloarea procenta.ului pe care o repre!intH. *arta este o repre!entare graficH Jn plan ori!ontal a suprafeGei pHmLntului +totalH sau parGialH)# generali!atH Ii micIoratH conform unei anumite scHri de proporGie Ii JntocmitH pe ba!a unei proiecGii cartografice. .r+ani+rama este o repre!entare graficH a structurii unui sistem cibernetico'economic sau social din care re!ultH elementele structurale$ compartimentele de muncH# funcGiile de conducere# modul de subordonare a acestora Ii legHturile de autoritate ierarhicH. Organigrama reflectH concepGia de

organi!are aplicatH la unitatea respecti"H Ii# Jn consecinGH# ni"elele ierarhice e&istente. (ecomand>ri: ' -electarea Ii utili!area celor mai rele"ante instrumente Jn raport cu informaGiile pe care doriGi sH le e&puneGi; ' %siguraGi'"H cH instrumentele la care apelaGi sunt Jn stare de funcGionare; ' %siguraGi'"H cH spaGiile Jn care urmea!H sH "H pre!entaGi imaginile sunt pregHtite pentru o asemenea acGiune$ "erificaGi# Jn detaliu# Ii familiari!aGi'"H cu spaGiul unde urmea!H sH "H susGineGi pre!entarea +repetarea unui mic scenariu este "italH dacH "reGi sH respectaGi Ii sH fiGi respectat); ' OricLt de bine "'aGi pregHtit# luaGi Jn calcul Ii gLndiGi'"H cH pot apHrea Ii e"enimente nepre"H!ute# nu intraGi Jn panicH. Indiferent de tipul mi.loacelor "i!uale pe care dorim sH le folosim pentru ca mesa.ul sH fie mai rele"ant# mai uIor de recepGionat Ii JnGeles este necesar ca ideile sH fie pertinente# bine selecGionate Ii structurate Jn aIa fel JncLt sH ofere receptorului informaGii rapide# clare Ii concrete. ,ste importantH# de e&emplu# folosirea culorilor Jn repre!entarea graficH$ ' galbenul ' semnificati"; ' roIul ' nesemnificati";

' albastrul ' Jnalt semnificati"; ' "erdele ' foarte importantUJnalt semnificati". %legerea celor mai potri"ite mi.loace grafice are drept scop$ ' sH capte!e atenGia Ii Jn acelaIi timp sH JncLnte ochiul; ' oferH rapid o imagine de ansamblu Ii o cantitate apreciabilH de informaGii; ' e"idenGia!H mai clar anumite diferenGe care# de multe ori# datoritH "ite!ei de pre!entare "erbalH# nu sunt sesi!ate Ii JnGelese de Jntreg auditoriul. Tn reali!area unei corelHri ideale informa1ie $ mi loc vizual folosit trebuie sH a"em Jn "edere cLte"a principii$ ' mesa.ul "erbal poate fi completat cu mi.loace grafice; ' comple&itatea conGinutului mesa.ului "erbal este susGinutH de repre!entarea "i!ualH; ' pregHtiGi cu atenGie# din timp# receptorul asupra faptului cH "eGi apela la mi.loace "i!uale ' e&plicaGi Ii interpretaGi repre!entHrile "i!uale deoarece comunicarea "i!ualH este o laturH complementarH a comunicHrii "erbale Ii nu un Jnlocuitor.

Posterul <tiin=i ic
anourile de afiIare pot fi confecGionate cu uIurinGH Ii permit# Jn raport de

spaGiu# o pre!entare "i!ualH comple&H# iar desenele# schemele etc.# o datH pregHtite pot fi folosite Ii cu alte oca!ii. %ceastH modalitate de comunicare necesitH efort Ii timp pentru pregHtire. lanIele se recomandH a se utili!a atunci cLnd pre!entHm informaGii unor grupuri de persoane. Tn timpul e&punerii se sublinia!H informaGiile# pHstrLndu'se succesiunea pre!entHrii acestora. Sfaturi practice pentru realizarea unui poster osterul este o imagine +gLndiGi'"H la afiIele pentru spectacole sau publicitate pentru produse) destinat s% fie $%*ut de departe# Ii pentru aceasta necesitH o reflectare particularH# Jn prealabil# pentru reali!area sa.

Poster 3tiin1ific

' 3ormat $ 177&;9# sau 97&;9; ' *itlu$ litere ma.uscule +"i!ibile de la 4 sau 9 m)# de e&emplu font de <2; ' *e&t$ litere suficient de mari pentru a fi citite uIor de receptor +font V 2=) +"i!ibil de la 2 sau 3 m); ' Curbe# scheme# figuri di"erse +cu legendH) facilitLnd pre!entarea re!ultatelor; ' Culori "ariate;

' 3otografii$ minim 13&1=cm osterul trebuie sH respecte douH principii importante$ ' agreabil de v>zut de departe# astfel JncLt sH determine apropierea. ' u<or de citit de aproape. Pericole ce trebuie evitate$ poster frumos Ii fHrH informaGii# informaGie abundentH dar de necitit. Tntr'un poster /tiin&ific imaginea pre!intH o sintez2 de informaGii# iar posterul trebuie pri"it ca un ansamblul compus din te&te# figuri# titluri# subtitluri etc.

Paralimba%ul

Comunicarea nonverbal> este cumulul de mesa.e# care nu sunt e&primate prin cu"inte Ii care pot fi decodificate# creLnd JnGelesuri. %ceste semnale pot repeta# contra!ice# Jnlocui# completa sau accentua mesa.ul transmis prin cu"inte. A. $ehrabian si $. ?einer au fost primii care au studiat limba.ele ne"erbale si au constatat cH proporGia Jn care folosim limba.ul "erbal Ii limba.ele ne"erbale este# Jn comunicarea oralH# urmatoarea+ <F cu"inte# 3=F paralimba. +Jn principal intonaGia Ii infle&iunile "ocii)# 99F alte elemente de limba. ne"erbal +Jn principal e&presia feGei# gesturile Ii postura corpului). Doar <F din comunicare are loc prin intermediul cu"intelor# restul fiind ne"erbal. De cJte ori comunicHm# noi trimitem Jn e&terior mesa.e Ii prin intermediul altor mi.loace. Chiar atunci cLnd nu scriem sau "orbim# noi totuIi comunicHm ce"a# uneori neintenGionat. ,"ident# noi putem utili!a imagini pentru a ne comunica mesa.ul# fie pentru a Jnlocui cu"intele sau# mai important# pentru a JntHri mesa.ul "erbal. Dar# "oluntar# sau in"oluntar# cLnd "orbim# comunicHm de asemenea prin$ ' e&presia feGei' un !Lmbet# o Jncruntare; 'gesturi' miIcarea mJinilor Ii a corpului pentru a e&plica sau accentua

mesa.ul "erbal; ' po!iGia corpului' modul Jn care stHm# Jn picioare sau aIe!aGi; ' orientarea' dacH stHm cu faGa sau cu spatele cHtre interlocutor; 'pro&imitatea' distanGa la care stHm faGH de interlocutor# Jn picioare sau aIe!aGi; ' contactul "i!ual' dacH pri"im interlocutorul sau nu# cLt Ii inter"alul de timp Jn care Jl pri"im; 'contactul corporal' o bHtaie uIoarH pe spate# prinderea umerilor; ' miIcHri ale corpului' pentru a indica aprobareaUde!aprobarea sau pentru a Jncura.a interlocutorul sH continue; ' aspectul e&terior' JnfHGiIarea fi!icH sau alegerea "estimentaGiei; ' aspectele non"erbale ale "orbirii' "ariaGii ale JnHlGimii sunetelor# tHria lor Ii rapiditatea "orbirii# calitatea Ii tonul "ocii +denumite uneori 4paralimba.6); ' aspectele non'"erbale ale scrisului' scrisul de mLnH# aIe!are# organi!are# acurateGe Ii aspectul "i!ual general; %nsamblul elementelor non'"erbale ale comunicHrii este uneori denumit 4metacomunicare6 +cu"Lntul grecesc 4meta6 JnseamnH 4dincolo6 sau 4Jn plus6). 40etacomunicarea6 este deci ce"a Jn plus faGH de comunicare Ii trebuie sH fim totdeauna conItienGi de e&istenGa sa. *rebuie sH subliniem cH metacomunicarea# care JnsoGeIte orice mesa.# este foarte importantH. %lGi autori +(. BirdWhistell# %.%. ease# 0. Dinu) "orbesc despre limba.ul tHcerii# limba.ul spaGiului Ii limba.ul corpului +ultimul inglobJnd ma.oritatea indicilor amintiGi Jnainte).

2imba%ul t>cerii
*Hcerea# departe de a fi lipsH de comunicare# este JncHrcatH cu profunde semnificaGii comunicati"e. CLnd suntem stingheriGi neItiind rHspunsul la o Jntrebare# noi comunicHm implicit ce"a. %ceastH tHcere e deosebitH de tHcerea omului plictisit sau de tHcerea meditati"ului# de tHcerea impusH prin 4reducerea la tHcere6 sau de tHcerea pre"e!Htoare. *Hcerea se leagH de ascultare Ii de recepGionarea corectH a mesa.elor. 3olosind'o cu pricepere# putem stimula comunicarea creLnd

interlocutorului posibilittea de a'Ii e&prima ideile sau sentimentele care# altfel# ar fi rHmas ascunse. Tncura.Lnd rHspunsurile# tHcerea se do"ede a fi un puternic instrument de comunicare# prin care putem obGine un profit intelectual Ii social ma&im din fiecare interacGiune comunicaGionalH# GinLnd seama Ii de ponderea pe care o are tHcerea Jn acest tip de interacGiuni. %stfel# studiile pri"ind acti"itHGile pe care le desfHIoarH de'a lungul unei !ile membrii 4gulerelor albe6 +mediile intelectuale) americane aratH cH Iapte minute din !ece aceItia sunt anga.aGi Jntr'o formH de comunicare +N. -tanton# 1>>9). %cti"itHGile cu profil de comunicare sunt distribuite astfel$ >F scris 3>F transmis 37F "orbit 1;F citit ;1F recepGionea!H 49F ascultH %cestH proporGie poate fi diferitH la alte segmente de populaGie a cHror ocupaGie implicH Jntr'o mHsurH mai micH scrisul sau cititul. Dar ponderea ascultHrii se menGine prioritarH Ii Jn aceste ca!uri# ascultarea# cel puGin sub aspect cantitati"# aflLndu'se Jn fruntea manifestHrilor noastre comunicaGionale. ,a repre!intH o "erigH e&trem de importantH a lanGului comunicaGional# fiind o condiGie esenGialH a receptHrii corecte a mesa.ului. DacH mesa.ul nu este recepGionat corect# el nu repre!intH decLt un simplu !gomot de fond. ,&istH pericolul ca# fie indi"idul sH se gLndescH la altce"a Jn timpul ascultHrii# fie sH se gLndeascH la propriul sHu rHspuns# negli.Lnd ascultarea eficientH. %scultarea nu e un proces pasi"# ci presupune JnGelegerea# interpretarea Ii integrarea informaGiei primite Jn modele de cunoaItere proprii.

2imba%ul spa=iului

%cesta face obiectul de studiu al pro&emicii# disciplinH nouH# fundatH de ,duard @all Jn anii X;7 ai secolului nostru. ,a studia!H proprietHGile educaGionale ale spaGiului# precum Ii modalitHGile de folosire optimH a acestor proprietHGi. Ideea de la care se porneIte este cH orice indi"id are tendinGa de a' Ii re"endica un spaGiu al sHu# spaGiul din .urul trupului sHu# pe care'l marchea!H imaginar# Jl considerH drept spaGiul sHu personal# ca o prelungire a propriului sHu trup. TncHlcarea acestui spaGiu le!ea!H profund indi"idul# creLnd disconfort# stLn.enealH Ii chiar stHri conflictuale. 3iecare indi"id tinde sH menGinH o distanGH Jntre el Ii celelalte persoane sau lucruri. TIi crea!H un 4spaGiu'tampon6 de o anumitH marime# formH sau grad de permeabilitate# care are importante funcGii psihosociale$ de protecGie# intimitate# siguranGH# odihnH# re"erie. Tn limba. curent se spune$ 4Jl Gine la distanGH6 sau 4prieten apropiat6# ilustrLnd faptul cH relaGiile interumane se pot e&prima spaGial. entru persoanele strHine sau neagreate pHstrHm un spaGiu mai mare Jn .urul nostru# pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spaGiu pLnH la anulare. 3iecare tip de relaGie presupune o distanGH caracteristicH Jntre indi"i!i# orice JncHlcare generLnd stres Ii bloca.e de comunicare. Tn plan mai general# modul Jn care folosim spaGiul de comunicare are determinaGii culturale Ii sociale specifice. Tn lumea afacerilor# de e&emplu# spaGiul este Jn relaGie directH cu rangul indi"idului$ pe mHsurH ce a"ansea!H Jn funcGie# cresc dimensiunile biroului sHu. Tn pri"inGa spaGiului familial +al casei de locuit)# accesul persoanelor strHine este e&trem de selecti"# Jn funcGie de tipul de relaGii pe care acestea le au cu proprietarul. /nele persoane sunt primite doar Jn "estibul# altele Jn bucHtHrie# altele Jn sufragerie sau altele Jn dormitor. !pa=iul personal# 4bula de aer6 ce'l Jncon.oarH pe om# s'a bucurat de cea mai mare atenGie din partea cercetHtorilor. %cest spaGiu poate fi JmpHrGit Jn patru !one distincte# fiecare !onH fiind JmpHrGitH la rLndul ei Jn douH sub!one$ un apropiatH Ii alta JndepHrtatH. Deosebim astfel$ @ona intim># ce se Jntinde de la suprafaGa corpului pLnH la o distanGH de 4; cm. ,ste !ona cea mai importantH pentru om Ii cea mai apHratH. Doar

celor apropiaGi emoGional +JndrHgostiGi# pHrinGi# copii# soGul# soGia) le este permis accesul Jn ea. @ona personal> e cuprinsH Jntre 4; cm Ii 1#22 m. DistanGa personalH ne prote.ea!H faGH de atingerea celorlalGi Ii asigurH comunicarea "erbalH optimH. Interlocutorii JIi pot strLnge mLna# act care se face de regulH pe un 4teren neutru6 Jncheietura mLinii aflLndu'se la limita !onei intime a interlocutorilor. @ona social> desemnea!H spaGiul personal pe care'l menGinem atunci cJnd intrHm Jn relaGii oficiale# impersonale cu cine"a. De e&emplu# Jn relaGiile de ser"iciu# relaGii faGH de necunoscuGi +faGH de "Ln!Htor# faGH de factorul poItal# de noul anga.at)# relaGii din care elementul de intimitate este JnlHturat total. DistanGa prin care e"itHm contactul corporal este menGinutH prin amplasarea unor bariere# a unor obiecte'tampon Jntre interlocutori# cum ar fi de e&emplu# biroul# catedra# ghiIeul# scaunul amplasat la cLGi"a metri distanGH. @ona public># peste 3#;7 m# e distanGa corespun!Htoare atunci cLnd ne adresHm unui grup mare de oameni# Jn care comunicarea Ii'a pierdut aproape Jn totalitate caracterul interpersonal. ,ste totodatH distanGa care se menGine +Jn sHlile de tribunal) Jntre politicieni Ii !iariIti la conferinGele de presH# Jntre comandant Ii trupH. -ituaGiile de aglomeraGie din autobu!# lift# la cinema# cLnd !onele intime ne sunt in"adate de necunoscuGi# ne crea!H iritare Ii stLn.enealH. Oamenii adoptH Jn astfel de situaGii un comportament impersonal# "orbind sau miIcLndu'se cLt mai puGin cu putinGH. %llan ease +1>>3) aminteIte cJte"a reguli pe care oamenii le aplicH Jn astfel de situaGii# reguli care pre"Hd$ Nu ai "oie sH "orbeIti cu nimeni# nici chiar cu cei pe care Ji cunoIti. *rebuie sH e"iGi ca pri"irea ta sH se JntLlneascH cu pri"irile altora. -H pHstre!i o e&presie de 4.ucHtor de pocher6# fHrH sH afiIe!i "reo emoGie. DacH ai o carte sau un !iar# sH cree!i impresia cH eIti cufundat Jn citirea lor. Cu cLt aglomeraGia e mai mare# cu atLt JGi poGi permite mai puGine miIcHri ale trupului. Tn lift sH urmHreIti cifrele care indicH eta.ele. 0odalitatea non'"erbalH a comunicHrii este frec"ent JntrebuinGatH Jn

procesele de insruire# Jn"HGHmLnt# artH dramaticH# Ii Jn medicinH. ,&istH corelaGii Jntre mesa.ul "erbal Ii cel non'"erbal transmis de indi"id. CLnd Jntre cele douH mesa.e e&istH dicordanGH# oamenii au tendinGa sH se bi!uie pe mesa.ul non'"erbal JntrucLt este# de regulH# mai sincer# mai puGin supus controlului conItient. CercetHrile efectuate Jn domeniul comunicHrii au e"idenGiat e&istenGa unei legHturi directe Jntre ni"elul de pregHtire# statusul social Ii disponibilitHGile de "orbire ale unei persoane si numarul de gesturi utili!ate de ea pentru a transmite un mesa.. Cu cLt o persoanH este mai instruitH Ii se aflH mai sus pe scara ierarhiei sociale# cu atLt reuIeIte mai bine sH comunuce mai bine prin cu"inte Ii fra!e. %stfel de pesoanH utili!e!H Jn principal limba.ul "erbal +bogat Ii di"ersificat)# Jn timp ce persoanele mai puGin instruite se ba!ea!H Jntr'o mai mare mHsurH pe gesturi Ii cu"inte.

Categoriile Osgood

2imba.ul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea. /n indi"id cu o mimica !ambitoare# tonic# dinamic induce o stare de bine# in opo!itie cu un indi"id apatic# lipsit de tonus si neingri.it. In comunicarea interumana 39F repre!inta comunicarea "erbala si ;9F comunicarea non"erbala dupa unii autori ponderea fiind chiar de >7F. In mediul urban# persoanele acti"e intalnesc !ilnic !eci sau sute de persoane cu care comunica non "erbal. Paul "3man +1>><b) considera ca e&presiile faciale comunica informatii# insa nu intotdeauna sunt intentionate. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesa.# espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate. In lucrarea *he repertoire of non"erbal beha"oir$categorie# origins# usage and coding+1>;># apud -.Chelcea# 2773# 137'139) aul ,Aman si

Sallace 3. 3riesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului non"erbal a"and la ba!a originile# functiile si coordonarea acestora . rintre ele se afla si e&presiile faciale +affect displaKs) sunt miscarile faciale care e&prima starea emotionala;ele pot fi intentionate sau neintentionate. Comportamentul non"erbal are la ba!a mimica# gesturile si toate miscarile corpului. 1oi incerca sa e&plic limba.ul non"erbal din punct de "edere al e&presiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol foarte important in relatiile interumane# constient sau inconstient. o!itia capului este foarte sugesti"a. Capul se poate afla in di"erse po!itii$ ridicat sau coborat# inclinat la stanga sau la dreapta# ridicat oblic la stanga sau la dreapta. Capul impins inainte ne induce cu gandul ca la un semn de amenintare. Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna perfidie. Cel care inalta capul # isi descopera gatul# !ona "ulnerabila# aratand astfel ca nu se teme# ca are semtimentul propriei "alori. (idicarea batosa a capului inseamna aroganta# capul lasat destins pe spate este un semn de autopredare sau o sen!atie tre!ita de amintiri sau ascultarea mu!icii preferate# deconectare de ce ii incon.oara. Capul inclinat lateral dreapta inseamna buna"ointa# ascultare in opo!itie cu inclinarea la stanga care denota scepticism# critica# indoiala. o!itia capului tradea!a interesul# toleranta# indiferenta# de!gustul fata de interlocutor. o!itia de ascultare cu interes este cu capul usor inclinat lateral.Clatinarea capului in sus si in .os inseamna acord# aprobare# intelegere. Clatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare# de!aprobare si acesta miscarea a capului descura.ea!a foarte mult persoana in cau!a. In ca!ul unor negocieri sau diferite con"ersatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape imperceptibil miscarile capului celui cu care negociem. 0iscarile sunt multiple si comple&e# se reali!ea!a combinatii de miscari# se asocia!a miscarea capului cu miscarea aletor segmente ale corpului# miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psihologice. Comunicarea prin e&presia fetei include mimica+incruntarea # ridicare sprancenelor# incretirea nasului# tuguierea bu!elor). 0imica este acea parte a corpului nostru care comunica$ fruntea incruntata semnifica preocupare# manie# frustare; spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare de surpri!a; nasul incretit inseamna neplacere iar bu!ele stranse inseamna nesiguranta# e!itare# ascunderea unor informatii. 0imica este semnalul non"erbal cel mai usor de descifrat. 0imica

poate fi agitata si este determinata de o succesiune de stari sufletesti# de sen!atii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la stimulii e&terni. DarAin (. Charles a obser"at ca mimica asociata unor sen!atii este comuna tuturor oamenilor.3enomenul a fost studiat si conclu!ia a fost ca e&ista programe innascute# ca se pare ca e&ista o mimica uni"ersala. ,runtea: 3runtea este componenta care formea!a !ona superoara a fetei. ,a repre!inta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. 3ormele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimea ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului. rin miscarea muschilor sunt generate cutele fruntii# care pot fi "erticale# ori!ontale sau incretite. Cutele "erticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare. %stfel cutele "erticare de"in e&presia unui efort spiritual sau fi!ic;in "alori normale sau depasite# ele e&prima disperare# furie#sau emotie. Cutele ori!ontale apar cand ochii sunt larg deschisi# cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute# dar care nu sunt intelese; mimica este e&presie a fricii# sperieturii# mirarii# intelegerii bruste a unui lucru# dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii# greutatii ci care sunt tinuti ochii deschisi. Cutele incretite apar la locul de intersectie dintre cele doua ori!ontale si cele "erticale; e&prima panica in gandire# dificultati in prelucrarea informatiilor. !prancenele: Chine!ii considera sprancenele drept una dintre cele cinci trasaturi "itale ale fetei. Intr'ade"ar# nici o fata nu poate fi citita cum se cu"ine fara a le lua in considerare. -prancenele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mi.locie. ,le arata tipul afecti" al omului# precum si gradul de intelegere intre minte si inima. ,le au o forma mostenita care prin miscarea in timpul "ietii se modifica. (idicarea sprancenelor se face in semn de salut# de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor. Osgood a enumerat sapte grupe principale de e&presii faciale# fiecare a"and mai multe subgrupe$ fericire# surpri!a# teama# tristete# furie#

curio!itate si dispretul. ,&presiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati.