Sunteți pe pagina 1din 19

Invelisul exterior al corpului nu depaseste 1 mm, dar are o structura complexa, avand rolul de a feri organismul de agentii externi

si de a elimina in exterior unii produsi ai organelor interne. Suprafata pielii este de aproximativ 1,5 m2 si greutatea de circa 3 kg. Este alcatuita din epiderma (strat de celule care se descuameaza , derma (cu fi!re elastice, corpusculi tactili, capilare si terminatii nervoase care dau sensi!ilitatea si "ipoderma de su! derma (fi!re con#unctive si tesut gras care asigura alunecarea pielii pe organe ca oase, musc"i $ aici se depoziteaza grasimea supraponderalilor . %landele sudoripare ies prin mici pori la suprafata pielii. &escuamarea epidermei, sudoarea si grasimea alcatuiesc murdaria care apare pe tesaturile "ainelor. 'ielea a#uta deci excretia, termoreglarea $ prin evaporarea sudorii si are o mare sensi!ilitate la factori externi (temperatura, intepare, contact etc . Igiena pielii este foarte importanta pentru functiile ei. (nexele pielii sunt) ung"iile, parul, glandele se!acee (in derma, la radacina parului si glandele sudoripare (in "ipoderma, secreta sudoarea care prin aciditate apara de unii micro!i . *edicina c"ineza asociaza starea pielii cu starea intestinului gros, a plamanilor si a ficatului. &eci tre!uie sa fim atenti la alimentatie si la starea si cantitatea de aer respirat. +and organismul este intoxicat poate sa apara spontan o eczema in urma eliminarii de toxine prin tegument. &oar un tratament local al pielii, nu face decat sa !loc"eze valul de toxine aflat in interior. ,oxicitatea poate fi provocata de alimente alterate, puternic c"imizate, de poluare, radiatii sau de stres si de z!uciumul sufletesc. ,oxinele tre!uie stimulate si eventual fortate sa iasa cat mai mult la suprafata, astfel prote#and organele interne de actiunea devastatoare pe care acestea o pot avea asupra celulelor componente. 'entru a a#uta dezintoxicarea inceputa de eczema, tre!uie realizata o dezintoxicare generala care la inceput poate agrava eczema existenta. &ar aceasta este ceva trecator. -a actiunea de dezintoxicare organica tre!uie asociata si usurarea psi"ica creata in special prin apel la +reatorul &ivin. 'entru curatarea organica este !ine sa se inceapa cu o cura de ulei Koksuk asociata cu un regim de dezintoxicare. +ura de ulei a fost descrisa in .(limentatia recomandata in diverse !oli/. (poi se poate actiona cu tratamentul naturist in functie de afectiune, eventual su! indrumarea unui terapeut. 'e langa vitamine, plante medicinale, produse apicole, argila, aer de munte !ogat in ioni negativi, expunere rationala la soare dimineata si dupa$amiaza, apa de mare !ogata in sare, iod si !rom, namoluri sapropelice !ogate in su!stante organice si saruri minerale si cromoterapia, apiterapia sau "omeopatia a#uta in vindecarea !olilor de piele. In randurile urmatoare ofer recomandari generale care au dat rezultate in tratarea !olilor de piele. Influenteaza ) vitaminele (, 01, 02, E, 3, ''. 'entru toate !olile de piele se recomanda reteta) se fier! 4$5 radacini de patrun#el intr$un litru de apa, 15 min. Se lasa sa se raceasca lic"idul, apoi se foloseste atat pe cale interna cat si pe cale externa, pe zonele afectate. in timpul tratamentului, se tine o dieta stricta. 'entru spalaturi externe) se spala locurile afectate cu apa amestecata cu un varf de cutit !icar!onat, se lasa sa se zvante pe piele, apoi se pudreaza cu talc. (!ia dupa aceea se spala cu ceai de patrun#el. Se efectueaza in fiecare zi timp de o saptamana, dupa care urmeaza o saptamana pauza. 5itamina ( a#uta in caz de acnee, i"tioza, disc"eratoze foliculare si piloase, arsuri, plagi, ulcere ale gam!ei, fria!ilitate par si ung"ii, eczeme, piele uscata, cu roseata si care se descuameaza, par carunt, lipsit de stralucire. Se gaseste in morcovi, ardei rosii, sfecla rosie, peste, unt, varza rosie etc. 5itamina 01 a#uta in tatarea acneei (cu vitamina 02 , a eczemelor infectioase (cu vitamina + , a dermatitei se!oreice, a !olilor de piele produse de iradieri. Se gaseste in dro#die de !ere, gal!enus, peste, !ranza, porum!, soia, ceapa. 5itamina 0g a#uta pielea, parul si ung"iile, prevenind dermatozele, descuamarea pielii, caderea parului. Se gaseste in gal!enus, fasole uscata, dro#die de !ere, lapte, orez nedecorticat

etc. 5itamina E mentine pielea sanatoasa si o a#uta la reconstructie dupa traumatisme. Se gaseste in ulei de germeni de porum!, floarea$soarelui, alune, germeni de cereale, ulei de masline si catina, nuci, soia, fasole. 5itamina E este utila in tratarea psoriazisului, acneei, sclerodermiei, leziunilor provocate de radiatii. 5itamina 3 are rol important in meta!olismul pielii, in eczeme de diferite tipuri, psoriazis, acnee, se!oree, plagi si arsuri, furunculoza, caderea parului, uscarea si ridarea pielii, dermatite. 5itamina 3 extrasa din ulei de floarea$soarelui care reconstituie rezerva de acizi grasi nesaturati din organism. Se mai gaseste in masline, ulei de peste, dovleac, ara"ide, nuci, soia etc. 5itamina '' (antipelagroasa a#uta in caz de piele uscata, afte, eritem, vezicule, fisuri, degeraturi etc. Se gaseste in) dro#die de !ere, germeni de grau, soia etc. Alifii) musetel la "emoroizi, rani, infectii piele6 dragaica la toate formele de tumori si cancere ale pielii6 gal!enele pentru rani desc"ise, varice, fistule, infectii ale pielii, ciuperci localizate pe piele si pe ung"iile de la picioare, infectii vaginale, cancer de san, operatii, cancer de piele, "emoroizi6 coada$soricelului la erizipel si "emoroizi. Baile cu musetel) sunt !une pentru afectiuni ale pielii, rani sau a!cese. (u efect calmant, linistesc spasmele si actioneaza pozitiv asupra sistemului nervos. 'entru o cada este nevoie de #umatate de kilogram de musetel. Se fier!e acoperit 17 min. Argila : se !ea apa de argila, se aplica pasta de argila pe locurile !olnave) eczeme (si ulei de masline , negi (frecati si cu catel de usturoi , micoze (alternat cu esenta de levantica, zeama de lamaie , a!cese, furuncule, panaritiu (alternat cu ceapa coapta in cuptor, care elimina puroiul , taieturi, cucuie (se presara praf de argila , arsuri (cataplasme de argila in panza sc"im!ate cam la 1 ", sau se introduce zona afectata direct in namolul argilos , acnee, riduri, pete, pungi su! oc"i (aplicati pe piele $ la acnee $ apoi dati cu zeama de lamaie . 8 Se va face o cura de sucuri, care a#uta in eczeme) $ morcov 9 sfecla 9 spanac6 $ morcov 9 telina 9 spanac6 ((u efect de "ranire si curatare corpului 6 $ morcov 9 sfecla 9 castravete (curata si elimina toxine 6 $ spanac (curata 6 $ morcov (are vitamina ( . 8 .*argusa/ $ tonic, antiseptic, antiinflamator, detoxifiant $ controleaza !olile de piele (psoriazis, i"tioza etc. . 8 .(loe 3irst/ si .'ropolis +reme/. Sunt produse ale firmei .3orever -iving 'roducts/, ce distri!uie produse pe !aza de (loe vera. (loe 3irst este un spra: de prim a#utor ce contine ;2< gel de aloe, propolis si 11 plante medicinale. (#uta in traumatisme ale pielii (arsuri, rani, escare , inflamatii ale mucoasei !ucale si ale faringelui, ulcere, zona zoster, micoze etc. .'ropolis +reme/ contine ;2< gel de aloe, propolis, vitamina E, provitamina (, extract de tataneasa si musetel etc. (#uta in acnee, alergii, a!cese, furuncule, n=gi, eczeme, intepaturi de insecte, micoze, ulcer varicos, lupus etc. &e o!icei, cele doua produse se folosesc impreuna. Se aplica intai spra:ul, apoi se unge locul cu alifia. >!s.) (lifiile si talcul nu se vor folosi la eczeme zemuinde. In acest caz, se curata locul cu ceaiuri astringente (de exemplu, frunze de nuc sau acid !oric (se fier!e 1 1 apa si se dizolva un plic cu acid !oric . 8 Sa se consume grau incoltit. 8 (lifie cu propolis, tinctura de gal!enele, aloe si ulei de masline cu vitamina (, !una pentru arsuri, acnee, "emoroizi, reumatism. 8 ?nguent cu propolis .'ropoderm/ continand 17< extract de propolis, ceara, lanolina si vaselina. 'ropolisul contine) rasini, !alsamuri, ceara, ulei eteric, polen, flavone, su!stante

minerale etc. @olul lui este de) antiseptic, !acteriostatic, cicatrizant, anestezic, regenerator de tesut epitelial, antifungic, antiinflamator, antipruriginos. Este indicat in) arsuri, plagi, ulcer varicos, radiodermite, fisuri perianale, "emoroizi, anumite eczeme. ?nguent cu propolis recomandat in infectii de piele, contuzii (este anestezic, a#uta la refacerea circulatiei capilare, plagi infectate si necrozate, cicatrice. Se aplica de 2$3 oriA zi. (ctiunea propolisului anti!acteriana (mai ales la !acterii gram$pozitive, cum ar fi stafilococul care produce puroi, streptococul care produce infectii in caile respiratorii, difterie , antifungica (in special asupra fungilor responsa!ili de aparitia infectiilor superficiale ale pielii6 microsporum canis de la viermii inelari ai cainilor si pisicilor6 ,r:c"op":ton... la nivelul parului, ung"iilor, pielii6 ,r:c"osporon... la intestin, aparatul respirator, piele si antiinflamatoare au fost o!servate de &o!roBolski si col. (1CC1 . (ctiunea antimicro!iana a#uta in !oli dermatologice cum ar fi) piodermita profunda, ,0+ cutanat (infectii produse de *:co!acterium tu!erculosis , rani infectate, intertrigo cu diateza ezudativa suprainfectat cu +andida al!icans, acnee #uvenila, infectii streptococice. 'rincipalii compusi responsa!ili pentru actiunea antiinfectioasa$antimicro!iana a propolisului sunt esterii acizilor fenolici cu alcooli aromatici. 55< din propolis este fractiune rasinoasa care cuprinde si unele !alsamuri (amestec de rasini si 47< uleiuri volatile esentiale . +omponenta comuna a mai multor rasini de pe muguri este acidul !enzoic din rasina St:rax !enzoin. +u cat propolisul este mai aromat, cu atat este mai eficient. &intre preparatele cu propolis, cel mai eficient este .tinctura de propolis/ in alcool de min. 27D. 8 .3loraderm/, produs de -a!oratoarele *edica din @omania. +ontine) !rusture, ec"inaceea, urzica, c"lorella. (#uta in infectii cutanate, intretinerea ung"iilor (ung"ii casante si a parului. 8 (lifia de ec"inacea (produs de 'lant Extract $ +lu# ) in tratamentul local al plagilor care se vindeca greu, in infectii locale cu !acterii, ciuperci, virusuri $ virusul "erpetic, eczeme. Se aplica de 2$3 oriAzi. 8 +ea mai !una perioada pentru curatirea pielii $ in special la operatii minore asupra cosurilor, furunculelor este perioada lunii in descrestere. Eu se formeaza cicatrice cand -una este in descrestere. 8 'entru orice fel de ingri#ire a pielii sunt !une zilele +apricornului. 8 Pentru boli de piele) dermatoze re!ele, eczeme vec"i si psoriazis se recomanda) ceai detoxifiant de sanziene gal!ene si panseluta sal!atica (trei frati patati . Se !ea un litru ceaiAzi, pe stomacul gol, pana la pranz. ,ratamentul dureaza min. 14 zile. Se tine regim. Se mai pot face com!inatii cu alte plante) urzica, mesteacan, papadie, lemn$dulce, cim!ru, cim!risor. 8 In situatia in care pielea este uscata si se descuameaza, se poate folosi preparatul .+rema de maini cu 5 uleiuri vegetale si ceara de al!ine/. Este produs de firma (rdes +osmetici din Italia. +ontine ceara, ulei de masline, morcov, in, germeni de grau, migdale dulci. 8 'apadia este depurativa, tonica, drenoare "epatica si laxativa. in acnee (com!inata cu trei$ frati$patati , furunculoza, pete de ficat, dermatite, "erpes, se poate folosi intrega planta de papadie) frunzele verzi in salate sau uscate la ceai, iar radacina su! forma de pul!ere (1 lingurita rasa de 3 oriAzi, pe stomacul gol . 3lorile de napraznic regleaza "ormonal, cresc imunitatea (fata de factori c"imici, !iologici, radioactivi si revigoreaza. (dministrata mai ales su! forma de pul!ere (1 lingurita de 4 oriAzi su!lingual, apoi ing"itita a#uta in caz de sclerodermie, eczeme, pete senile, "erpes, com!ate cancerul de piele, dermatoze provenite de la soare, su!stante c"imice sau radiatii. 'ielea sensi!ila si afectata este !ine sa fie spalata cu sapun Fo"nson, sapun lic"id de la firma .3orever -iving 'roducts/, &ove sau sapun lic"id cu G de la firma Hofigal. 8 .?lei de catina/ produs de S+ Hofigal, @omania. (re actiune regeneratoare asupra meta!olismului celular. +ontine vitamine liposolu!ile) vitaminele &, E, 3, G, !eta$caroteni,

produsi polifenolici cu activitate puternic antiinflamatoare, lecitine (saruri de +a si *g , acizi grasi nesaturati (acidul gama$linoleic ca precursor al multor enzime organice . Intern, a#uta in afectiuni dermatologice (psoriazis, -E& forme cutanate , >@- (cu atroficitate si inflamatie , cardiovasculare, aparat digestiv, "epatite, uro$genitale, neurologice si psi"ice. Este antianemic. 'rin !eta$caroten stagneaza afectiuni oculare ("emeralopie, prez!itism, keratomalacie, miopie, astigmatism, "ipermetropie, glaucom, cataracta . Extern, vindeca eczeme, arsuri, degeraturi, alergodermii, psoriazis, rani. 'rote#eaza la radiatii. Se iau 27 picaturi (copii 5 picaturi de 3 oriAzi, timp de 1 luna, in cure de 2$3 oriAan. 8 +ura de dezintoxicare de min. 3 saptamani cu 3 pa"areAzi suc de orz verde. > !oala care a produs panica de curand pe teritoriul (mericii a fost antraxul (dalac . (ceasta este o tumoare inflamatorie a tesutului celular de su! piele, produsa de micro!i, greu vindeca!ila. In dermatozele infectioase, in infectiile micotice sau !acteriene este !ine venita o cura de !ai calde cu sare grun#oasa sau marina (; linguriA1 1 apa . Se tine locul afectat 15 min. In aceasta apa. in tratarea eczemelor, infectiilor !acteriene sau cu ciuperci, sclerodermie, cand nu este o faza acuta sau dermatoze care se agraveaza in mediu umed, se pot face !ai cu extract complet de flori de fan, concomitent cu o cura de dezintoxicare interna cu plante (trei$frati$patati, soc, angelica etc . (ceste !ai sunt eficiente deoarece alaturi de fan cresc plante dezinfectante extern) trifoiul rosu com!ate ciupercile parazite, piciorul$cocosului este anti!acterian ca si patlagina, care reface si tesuturile, dragaica este cicatrizanta, cim!risorul si coada$sor 17 reguli 1 Eu fuma, nu exagera cu alcoolul si nu incerca nici de curiozitate gustul drogurilor I ,oate pot da dependenta, mai ales drogurile in#ectate sau in pastille oferite la inceput gratis de deallerii de droguri la iesirea din scoala sau in !aruri I 2 Evita expunerea prelungita la soare si vant .&aca stai la soare evita orele de insorire maxima (11$11 si foloseste creme si lotiuni protectoare solare cu indice de protectie solarea mai mari de 37( cifrele sunt inscrise pe am!ala# I &aca iti plac sporturile in aer li!er nu uita ca vantul si soarele usuca tare pielea , modificindu$i posi!ilitatea de a se apara si de a apara organismul. 3oloseste sapunuri grase fara su!stante anti!acteriene si utilizeaza cat de des poti uleiuri sau lotiuni "idratatnte pentru corp. 3 >di"neste$te in medie 2 ore pe zi si mananca ec"ili!rat fructe, legume si produse lactate. 4 Spala$te sau demac"iaza$te zilnic , de doua ori pe zi pe fata si fa dus pe tot corpul o data pe zi. &emac"iantul tre!uie sa fie potrivit tenului tau. &emac"ierea se face cu miscari usoare, mai ales in #urul oc"ilor, cu vata si demac"iant sau cu demac"iante care se spala cu apa. In general , daca nu ai pro!leme dermatologice poti alege orice /pentru ten normal sau mixt/. (dolescentii isi fac singuri rau utilizind fara sfatul dermatologului sapunuri si lotiuni anti!acteriene care omoara micro!ii normali ai pielii sau sapunuri si lotiuni pentru ten gras, care exagereaza degresarea pielii pana la iritare si eczematizare. (tentie , sapunul c"iar daca este lic"id sau gel pentru dus poate irita pielea.+a sa eviti pro!lemele o!isnuieste sa cumperi produse destinate igienii !e!elusilorI Sunt testate dermatologic I

5 Jona genitala tre!uie spalata doar la exterior, o data sau de doua ori pe zi de preferinta cu un sapun pentru !e!elusi sau cu unul pentru igiena intima. Spalaturile interioare la femei (dusurile vaginale se fac numai la prescrise de ginecolog sau dermatolog si numai daca ai o infectieII 1 Spala$ti parul I 3ace si el parte din invelisul corpuluiI Eu folosi prea mult geluri si lacuri sau spra:$uri fixatoareI 5ei face matreata, parul va avea aspect de uns cu ulei, poti sa faci cosuri pe frunteI Este gresita idea ca parul se spala rar, o data pe saptaminaI 'oti sa$l speli si de doua ori pe zi daca folosesti un sampon !land, pentru par normal sau sampon pentru !e!elusi. &aca ai matrata, daca parul tau devine gras in 24 de ore, daca ai mancarimi sau usturimi pe pielea capului, daca se inroseste pielea capului in coroana, la !aza firelor de par consulta un dermatolog. (legandu$ti singur samponul in aceste cazuri poti agrava unele !oli ale parului sau pielii capului. ; +urata$ti ung"iile fara sa tai pielita din #urul lor. 'ielita apara de infectii si nu permite fisurarea si valurirea ung"iilor. In mod normal ung"iile au forma migdalata.Eu le taia exagerat colturile( ar putea duce la incarnarea ung"iilor, durere si infectii . Evita folosirea ung"iilor false (lipirea, indiferent de te"nica sau lipici duce la distrugerea ung"iei naturale . &aca folosesti lacuri de ung"ii prefera pe cele cumparate de la magazinele mari ca sa eviti utilizarea lacurilor contrafacute I 2 Eu te epila cu ceara refolosita , cu lama altcuiva sau cu masinuta electrica imprumutata. Eu te epila pe fataI &aca te #eneaza parul axilar sau pu!ian prefera sa folosesti crema epilatorie sau eventual lama de ras, aceste zone sunt sensi!ile si se suprainfecteaza usor daca smulgi parul cu ceara sau masinuta electrica. &aca te deran#eaza parul de pe picioare poti folosi ceara /la rece/, (ceara calda sau fier!inte duc in timp la deteriorarea pileii si aparitia varicelorI , masina electrica de epilat sau lama de ras cu conditia sa$ti apartina. &aca mergi la cosmeticiana refuza cand vrea sa refolosesca ceara de la altcineva I &aca constati ca parul de pe corp se indeseste si se ingroasa sau iti apare par pe fata du$te la dermatolog sau la endocrinolog. Este contraindicata epilarea fetei (!ar!ii sau mustetii la femeie. Smulgerea pufului cu ceara sau penseta duce la ingrosarea si indesirea lui.&aca incepi sa ai par pe fata du$te la dermatolog sau endocrinolog, inseamna ca faci o !oala numita "irsutismI C &u$te la dermatolog cand ai pro!leme cu pielea. Eu cosmeticiana trateaza petele rosii, petele maro, petele al!e, mancarimea pielii, !u!itele de pe spate sau de pe fata. 17 Eu te lasa amagit de reclamele de la televizor, din reviste si din ziare. Eu toate produsele cosmetice sunt !une , nu toate produsele cosmetice) farduri, ru#uri, crKme , demac"iante, sapunuri, lapte de corp, spume de !ar!ierit, lotiuni dupa !ar!ierit sau dupa epilat, creme de epilat, etc..sunt fa!ricate tinand cont de normele igienico$sanitare, unele sunt alergizante, iritatante, otravitoareII icelului s

Acneea $ 'roduse recomandate pentru acnee $ Care sunt cauzele care produc acneea? > sensi!ilitate exagerata a glandei se!acee la "ormonii masculini, care sunt secretati Ln mod o!isnuit de ovare si de glandele suprarenale. > igiena defectuoasa. > demac"iere necorespunzatoare favorizeaza Lnc"iderea porilor printr$un punct negru, care Lmpiedica scurgerea de se!um si provoaca o inflamare. (numite pilule pot provoca la tinerele care Lsi iau pentru prima oara masuri de contraceptie, un puseu de acnee. Ce este acneea? (cneea este o !oala comuna, partial determinata genetic, o!servata mai ales in perioada pu!ertara, dar si la adult. Este o afectiune polimorfa in care coexista leziuni retentionale si inflamatorii adeseori pe fond de piele se!oreica. Inceputul activitatii sistemului endocrin este Lnsotit adesea de mici tul!urari, dintre care cea mai cunoscuta este aparitia acneei. Ea este provocata de functionarea Ln exces a glandei se!acee, care se gaseste la radacina parului. Secretia prea a!undentM de se!um de catre aceasta glanda, este responsa!ila de leziuni inflamatorii care se infecteaza. (cneea se prezinta deci, su! forma unor cosuri rosii care pot contine si puroi. +osurile sunt localizate Ln special pe fata, dar pot aparea si pe umeri, pe spate sau pe torace. (cneea este o !oala comuna, partial determinata genetic, o!servata mai ales in perioada pu!ertara, dar si la adult. Este o afectiune polimorfa in care coexista leziuni retentionale si inflamatorii adeseori pe fond de piele se!oreica. ,ratamentul acneei tre!uie sa tina seama de tipul acneei) retentionala, inflamatorie sau mixta, de intensitatea si gravitatea sa, de eventualii factori declansatori sau de asocierea cu alte afectiuni. -a de!utul !olii leziunile retentionale sunt reduse, ta!loul clinic poate fi nesemnificativ dar tratamentul este uneori dificil. Este indispensa!il ca pacientul sa fie indrumat spre dermatolog, sa discutam cu pacientul, sa$i explicam evolutia !olii si sa eradicam ideile preconcepute. &ermatologul defineste potentialul gravitatii si sta!ileste in functie de acesta strategia terapeutica. -eziunile de acnee induc o crestere a reactivitati emotionale cu insta!ilitate, stress, si c"iar dismorfofo!ie. *edicul dermatolog tre!uie sa fie pregatit sa trateze !oala dar si sa deceleze modificarile comportamentale pentru a lua asupra lui sustinerea psi"ologica a pacientului sau sa apeleze la a#utorul psi"iatrului sau psi"ologului. unt antiinflamatoare Candidoza $'roduse recomandate in candidoza$ +andidoza este o afectiune provocata de levuri (ciuperci din genul candida, mai ales din specia +andida (l!icans. Exista mai multe feluri de candidoza. &in punct de vedere clinic, le putem clasifica in) candidoze cutanate6 candidoze mucoase (candidoza genitala, stomatita candidozica, c"eilita angulara 6 candidoze ung"iale (onicomicoze 6 candidoze viscerale. Care sunt cele mai suparatoare forme de candida?

In mod normal, candida saprofiteaza cavitatile naturale ale organismului unde se sta!ileste un ec"ili!ru cu germenii saprofiti care populeaza in mod o!isnuit aceste zone. O serie de conditii pot strica acest echilibru si atunci candida se inmulteste in exces si devine patogen: $ tratamentul cu anti!iotice in doze mari prelungite, in care candida trece de la saprofitism la parazitism6 $ stari de!ilitante ale organismului, cu reducerea capacitatii de aparare6 $ de!ilitate imunologica (varsta avansata, malnutritie, soc post$operator, o!ezitate, afectiuni grave prelungite, etc. 6 $ tratamente care induc depresii imunologice (corticoterapie generala, cure citostatice, etc. 6 $ conditii de umiditate permanenta a tegumentelor si mucoaselor (graviditatea, copii mici la care len#eria nu este sc"im!ata la timp, transpiratie a!undenta, etc. 6 $ afectiuni care prin tul!urari meta!olice pe care le produc creeaza conditii favorizante pentru dezvoltarea +andidei (l!icans, cum ar fi dia!etul za"arat6 $ producerea unor iritatii sau leziuni locale prin diverse proceduri terapeutice care tul!ura ec"ili!rul ecologic local, permitand candidei sa se dezvolte in exces, ca de exemplu tratamente iritante ale mucoaselor vaginala si !ucala. Care este forma cea mai frecventa de candidoza? > forma foarte frecventa si suparatoare totodata este candidoza vaginala (cuprinsa in cadrul candidozelor mucoase . Simptomele apar frecvent in sarcina si premenstrual. &esi afecteaza mai ales persoanele active sexual, candidoza vaginala a fost descrisa si la varste extreme. +aracteristica este prezenta unei secretii vaginale al! cremoase, grun#oase, consistente, ca laptele !atut (leucoree a!undenta . *ucoasa vaginala este inflamata, erodata, acoperita sau nu de un depozit al!icios ca la laptele inc"egat. *ucoasa vulvara si tegumentele adiacente sunt eritematoas (rosiatice , pruriginoase (mancarimi foarte suparatoare , acoperite de depozit al!icios, cremos, usor detasa!il si se poate extinde la perineu, la plicile ing"inale, interfesier unde tegumentul apare inflamat, macerat. (lteori infectia candidozica provoaca cistite, pielite, uretrite. +andida se poate transmite de la un partener la altul. Care ar fi in acest caz manifestarile partenerului? ,ransmiterea +andidei (l!icans se produce prin act sexual neprote#at. &e aceea este necesar un tratament concomitent al partenerilor. -a !ar!ati manifestarile sunt la fel de suparatoare.. +"eilita angulara ( /za!aluta/$ alt tip de candidoza mucoasa apare la nivelul comisurilor !ucale si se manifesta prin fisuri dureroase, acoperite cu depozite al! cremoase. (paritia este favorizata de adancimea pliului, umiditate si de factori nutritionali. Stomatita candidozica (/margaritarelul/ $ alt tip de candidoza mucoasa apare frecvent la nou nascut datorita insuficientei secretiei salivare. Se caracterizeaza prin depozite cremoase al! gal!ui, !ine

conturate, cu tendinta la confluoare, care se pot declansa usor lasand o mucoasa rosie, erodata. (pare in orice loc al cavitatii !ucale, mai frecvent pe lim!a si determina #ena la supt. Dintre candidozele cutanate foarte frecvente, amintim: intertrigo candidozic $ macerarea tegumentelor din pliuri, agravata de igiena precara, o!ezitate, factori profesionali (cofetari, ospatari, spalatorese, etc. . Se localizeaza in pliuri axiale, su!mamare, ing"inale, interfesier, spatiile interdigitale de la picioare, spatiul interdigital de la mana. +linic se manifesta prin placi sau placarde eritematoase, exudative, cu margine su! forma de guleras scuamos. -eziunile sunt insotite de prurit si de senzatie de arsura. Ce se poate face? Evitarea acestor candidoze s$ar putea realiza prin masuri profilactice) $ Evitarea contaminarii interumane (len#erie, pantofi, foarfece de ung"ii, etc. 6 $ Evitarea factorilor favorizanti) umiditate, detergenti, sapunuri acide, corticoizi, etc.6 $ (tentie I Este prefera!ila administrarea anti!ioticelor concomitent cu Stamicina si vitamine din grupul 0. $ (tentie la contraceptive orale I $ ,ratarea dia!etului existent6 $ 'entru candidozele genitale, este o!ligatoriu tratarea simultana a partenerilor6 $ &aca totusi evitarea candidozelor nu s$a putut realiza, este necesara prezentarea la medicul dermato$venerolog in vederea instituirii unui tratament adecvat. si antialergice etc. Candidoza $'roduse recomandate in candidoza$ +andidoza este o afectiune provocata de levuri (ciuperci din genul candida, mai ales din specia +andida (l!icans. Exista mai multe feluri de candidoza. &in punct de vedere clinic, le putem clasifica in) candidoze cutanate6 candidoze mucoase (candidoza genitala, stomatita candidozica, c"eilita angulara 6 candidoze ung"iale (onicomicoze 6 candidoze viscerale. Care sunt cele mai suparatoare forme de candida? In mod normal, candida saprofiteaza cavitatile naturale ale organismului unde se sta!ileste un ec"ili!ru cu germenii saprofiti care populeaza in mod o!isnuit aceste zone. O serie de conditii pot strica acest echilibru si atunci candida se inmulteste in exces si devine patogen: $ tratamentul cu anti!iotice in doze mari prelungite, in care candida trece de la saprofitism la parazitism6

$ stari de!ilitante ale organismului, cu reducerea capacitatii de aparare6 $ de!ilitate imunologica (varsta avansata, malnutritie, soc post$operator, o!ezitate, afectiuni grave prelungite, etc. 6 $ tratamente care induc depresii imunologice (corticoterapie generala, cure citostatice, etc. 6 $ conditii de umiditate permanenta a tegumentelor si mucoaselor (graviditatea, copii mici la care len#eria nu este sc"im!ata la timp, transpiratie a!undenta, etc. 6 $ afectiuni care prin tul!urari meta!olice pe care le produc creeaza conditii favorizante pentru dezvoltarea +andidei (l!icans, cum ar fi dia!etul za"arat6 $ producerea unor iritatii sau leziuni locale prin diverse proceduri terapeutice care tul!ura ec"ili!rul ecologic local, permitand candidei sa se dezvolte in exces, ca de exemplu tratamente iritante ale mucoaselor vaginala si !ucala. Care este forma cea mai frecventa de candidoza? > forma foarte frecventa si suparatoare totodata este candidoza vaginala (cuprinsa in cadrul candidozelor mucoase . Simptomele apar frecvent in sarcina si premenstrual. &esi afecteaza mai ales persoanele active sexual, candidoza vaginala a fost descrisa si la varste extreme. +aracteristica este prezenta unei secretii vaginale al! cremoase, grun#oase, consistente, ca laptele !atut (leucoree a!undenta . *ucoasa vaginala este inflamata, erodata, acoperita sau nu de un depozit al!icios ca la laptele inc"egat. *ucoasa vulvara si tegumentele adiacente sunt eritematoas (rosiatice , pruriginoase (mancarimi foarte suparatoare , acoperite de depozit al!icios, cremos, usor detasa!il si se poate extinde la perineu, la plicile ing"inale, interfesier unde tegumentul apare inflamat, macerat. (lteori infectia candidozica provoaca cistite, pielite, uretrite. +andida se poate transmite de la un partener la altul. Care ar fi in acest caz manifestarile partenerului? ,ransmiterea +andidei (l!icans se produce prin act sexual neprote#at. &e aceea este necesar un tratament concomitent al partenerilor. -a !ar!ati manifestarile sunt la fel de suparatoare.. +"eilita angulara ( /za!aluta/$ alt tip de candidoza mucoasa apare la nivelul comisurilor !ucale si se manifesta prin fisuri dureroase, acoperite cu depozite al! cremoase. (paritia este favorizata de adancimea pliului, umiditate si de factori nutritionali. Stomatita candidozica (/margaritarelul/ $ alt tip de candidoza mucoasa apare frecvent la nou nascut datorita insuficientei secretiei salivare. Se caracterizeaza prin depozite cremoase al! gal!ui, !ine conturate, cu tendinta la confluoare, care se pot declansa usor lasand o mucoasa rosie, erodata. (pare in orice loc al cavitatii !ucale, mai frecvent pe lim!a si determina #ena la supt. Dintre candidozele cutanate foarte frecvente, amintim: intertrigo candidozic $ macerarea tegumentelor din pliuri, agravata de igiena precara, o!ezitate, factori profesionali (cofetari, ospatari, spalatorese, etc. . Se localizeaza in pliuri axiale, su!mamare, ing"inale, interfesier, spatiile interdigitale de la picioare, spatiul interdigital de la mana. +linic se manifesta prin placi sau placarde eritematoase, exudative, cu

margine su! forma de guleras scuamos. -eziunile sunt insotite de prurit si de senzatie de arsura. Ce se poate face? Evitarea acestor candidoze s$ar putea realiza prin masuri profilactice) $ Evitarea contaminarii interumane (len#erie, pantofi, foarfece de ung"ii, etc. 6 $ Evitarea factorilor favorizanti) umiditate, detergenti, sapunuri acide, corticoizi, etc.6 $ (tentie I Este prefera!ila administrarea anti!ioticelor concomitent cu Stamicina si vitamine din grupul 0. $ (tentie la contraceptive orale I $ ,ratarea dia!etului existent6 $ 'entru candidozele genitale, este o!ligatoriu tratarea simultana a partenerilor6 $ &aca totusi evitarea candidozelor nu s$a putut realiza, este necesara prezentarea la medicul dermato$venerolog in vederea instituirii unui tratament adecvat. Candidoza $'roduse recomandate in candidoza$ +andidoza este o afectiune provocata de levuri (ciuperci din genul candida, mai ales din specia +andida (l!icans. Exista mai multe feluri de candidoza. &in punct de vedere clinic, le putem clasifica in) candidoze cutanate6 candidoze mucoase (candidoza genitala, stomatita candidozica, c"eilita angulara 6 candidoze ung"iale (onicomicoze 6 candidoze viscerale. Care sunt cele mai suparatoare forme de candida? In mod normal, candida saprofiteaza cavitatile naturale ale organismului unde se sta!ileste un ec"ili!ru cu germenii saprofiti care populeaza in mod o!isnuit aceste zone. O serie de conditii pot strica acest echilibru si atunci candida se inmulteste in exces si devine patogen: $ tratamentul cu anti!iotice in doze mari prelungite, in care candida trece de la saprofitism la parazitism6 $ stari de!ilitante ale organismului, cu reducerea capacitatii de aparare6 $ de!ilitate imunologica (varsta avansata, malnutritie, soc post$operator, o!ezitate, afectiuni grave prelungite, etc. 6 $ tratamente care induc depresii imunologice (corticoterapie generala, cure citostatice, etc. 6 $ conditii de umiditate permanenta a tegumentelor si mucoaselor (graviditatea, copii mici la care len#eria nu este sc"im!ata la timp, transpiratie a!undenta, etc. 6

$ afectiuni care prin tul!urari meta!olice pe care le produc creeaza conditii favorizante pentru dezvoltarea +andidei (l!icans, cum ar fi dia!etul za"arat6 $ producerea unor iritatii sau leziuni locale prin diverse proceduri terapeutice care tul!ura ec"ili!rul ecologic local, permitand candidei sa se dezvolte in exces, ca de exemplu tratamente iritante ale mucoaselor vaginala si !ucala. Care este forma cea mai frecventa de candidoza? > forma foarte frecventa si suparatoare totodata este candidoza vaginala (cuprinsa in cadrul candidozelor mucoase . Simptomele apar frecvent in sarcina si premenstrual. &esi afecteaza mai ales persoanele active sexual, candidoza vaginala a fost descrisa si la varste extreme. +aracteristica este prezenta unei secretii vaginale al! cremoase, grun#oase, consistente, ca laptele !atut (leucoree a!undenta . *ucoasa vaginala este inflamata, erodata, acoperita sau nu de un depozit al!icios ca la laptele inc"egat. *ucoasa vulvara si tegumentele adiacente sunt eritematoas (rosiatice , pruriginoase (mancarimi foarte suparatoare , acoperite de depozit al!icios, cremos, usor detasa!il si se poate extinde la perineu, la plicile ing"inale, interfesier unde tegumentul apare inflamat, macerat. (lteori infectia candidozica provoaca cistite, pielite, uretrite. +andida se poate transmite de la un partener la altul. Care ar fi in acest caz manifestarile partenerului? ,ransmiterea +andidei (l!icans se produce prin act sexual neprote#at. &e aceea este necesar un tratament concomitent al partenerilor. -a !ar!ati manifestarile sunt la fel de suparatoare.. +"eilita angulara ( /za!aluta/$ alt tip de candidoza mucoasa apare la nivelul comisurilor !ucale si se manifesta prin fisuri dureroase, acoperite cu depozite al! cremoase. (paritia este favorizata de adancimea pliului, umiditate si de factori nutritionali. Stomatita candidozica (/margaritarelul/ $ alt tip de candidoza mucoasa apare frecvent la nou nascut datorita insuficientei secretiei salivare. Se caracterizeaza prin depozite cremoase al! gal!ui, !ine conturate, cu tendinta la confluoare, care se pot declansa usor lasand o mucoasa rosie, erodata. (pare in orice loc al cavitatii !ucale, mai frecvent pe lim!a si determina #ena la supt. Dintre candidozele cutanate foarte frecvente, amintim: intertrigo candidozic $ macerarea tegumentelor din pliuri, agravata de igiena precara, o!ezitate, factori profesionali (cofetari, ospatari, spalatorese, etc. . Se localizeaza in pliuri axiale, su!mamare, ing"inale, interfesier, spatiile interdigitale de la picioare, spatiul interdigital de la mana. +linic se manifesta prin placi sau placarde eritematoase, exudative, cu margine su! forma de guleras scuamos. -eziunile sunt insotite de prurit si de senzatie de arsura. Ce se poate face? Evitarea acestor candidoze s$ar putea realiza prin masuri profilactice) $ Evitarea contaminarii interumane (len#erie, pantofi, foarfece de ung"ii, etc. 6 $ Evitarea factorilor favorizanti) umiditate, detergenti, sapunuri acide, corticoizi, etc.6 $ (tentie I Este prefera!ila administrarea anti!ioticelor concomitent cu Stamicina si vitamine din grupul 0.

$ (tentie la contraceptive orale I $ ,ratarea dia!etului existent6 $ 'entru candidozele genitale, este o!ligatoriu tratarea simultana a partenerilor6 $ &aca totusi evitarea candidozelor nu s$a putut realiza, este necesara prezentarea la medicul dermato$venerolog in vederea instituirii unui tratament adecvat. Arsurile Solare $'roduse recomandate pentru arsurile solare$ &orinta de a fi cat mai repede si mai frumos !ronzata determina prelungirea timpului de expunere la soare, prelungire care datorita lipsei de adaptare a organismului implica aparitia arsurilor. In mod normal pielea are mi#loace naturale de aparare impotriva radiatiilor si in special impotriva celor ultraviolete dar expunerea excesiva la soare face ca acestea sa fie depasite si arsurile sa apara. 'ersoanele !londe cu pielea su!tire si uscata sunt cele mai predispuse acestor accidente. &esigur nu numai timpul de expunere la soare este important ci si intensitatea radiatiei solare, orele din zi cand se sta la pla#a, luciul apei,nisipul si alti factori. In urma unei expuneri la soare, dupa o perioada de latenta de 1$24 ore, pielea se inroseste, inrosire care se intensifica progresiv pe o perioada de 24 ore si care apoi regreseaza in doua trei zile fara sa apara descuamari. -a o expunere la soare mai prelungita inrosirea pieli poate fi mai puternica, dureroasa, cu usturimi, putand apare si edeme, pigmentarea aparand dupa cea de a patra zi urmata de descuamari fine din a patra si pana in a saptea zi. In cazul adormirilor pe pla#a pot apare arsuri mai grave cu aparitia flictenelor si fenomene specifice insolatiei. 'revenirea arsurilor solare 'oate fi facuta prin urmatoarele recomandari) $ (ntrenarea prin cresterea progresiva a timpului de expunere la soare, pigmentarea aparand in mod progresiv. $ Evitarea expunerii la soare in timpul amiezii (cand sunt cele mai puternice radiatii ultraviolete . $ Evitarea medicamentelor fotosensi!ilizante. $ Evitare !auturilor alcoolice inainte si in timpul expunerii la soare. $ Im!racamintea tre!uie sa fie corespunzatoare prote#and pielea de excesul de radiatii iar pe cap sa existe o palarie cu !oruri largi. $ Se pot folosi creme protectoare care ecraneaza razele ultaviolete si infrarosii dar tre!uie tinut cont ca eficienta lor este in functie de factorul lor de protectie.

Cum le eviti. Eu sta la pla#a intre orele 11 si 15, nu dormi in soare si, in general, nu$ti petrece toata ziua la pla#a $ soarele puternic nu numai ca iti arde pielea, dar iti poate provoca insolatii periculoase si, pe termen lung, modificari de (&E celular. +and esti la soare, poarta o palarie cu !oruri largi, unge$te cu o crema solara cu factor de protectie cu atat mai ridicat cu cat pielea ta este mai sensi!ila. &upa ce iesi din apa, reinnoieste stratul de crema. 0e!elusii si copiii mici nu tre!uie tinuti la soare. (rsura apare de o!icei fara sa$ti dai seama si dupa doua ore de pla#a fara protectie te poti trezi cu rani. Expunerea la soare nu creste doar riscul aparitiei cancerului de piele, ci este si cea mai rapida cale catre im!atranirea pielii. In cazul instalarii arsurilor solare se recomanda $ Intreruperea expunerii la soare si retragerea la um!ra. $ Se face o spalare usoara cu apa si sapun. $ Se mai pot face spalaturi cu apa fiarta si racita in care s$a dizolvat in timpul fier!erii o ligurita de soc. $ Jonele afectate se sterg cu alcool de ;7 grade. $ Se pot aplica comprese reci inmuiate in lapte sau comprese reci cu infuzie de musetel. $ Se poate unge pielea cu ulei de levantica, ulei de menta sau ulei de salvie. $ In cazul in care pielea arsa este insotita de flictene (caracteristice arsurilor de gradul doi sau trei este necesara interventia medicului. $ &aca apar semne ale insolatiei se iau masurile necesare descrise in articolul anterior. Epilarea E de preferat sa se faca cu aparat individual electric de epilare.Inainte si dupa epilare se foloseste o lotiune dezinfectanta .+eara epilatorie tre!uie sa fie de unica folosintaIdaca se poate e de preferat ceara pentru epilare la rece sau !enzile cu ceara. +era fier!inte strica pielea, o arde , face sa se dilate vasele din piele si stimuleaza aparitia varicelor si a varicozitatilor inestetice II Jonele axilara si ing"inala se epileaza fie cu masinuta de !ar!ierit cu lama (care se foloseste numai de catre o singura persoanaI , fie cu crema epilatorie.'ielea in aceste zone este foarte fragile, nu suporta ceara fier!inte, nici tractiunea !rutala pentru indepartarea ei. Epilarea acestor zone prin tractiunea asupra firului de par determina intrarea micro!ilor la radacina firului , urmata de inflamatie , puroi, creind asa numita Hidrosadenita care tre!uie tratata de dermatolog. Sprancenele se epileaza cu penseta, cu atentie pentru a nu modifica forma arcuita naturala, specifica fiecarei persoane.,re!uie tinut cont de faptul ca epilarea exagerata a sprancenelor modifica aspectul fetzei, a privirii si ca in ma#oritatea cazurilor sprancenele incorrect epilate nu mai cresc la locII

'antru cazurile cu pilozitate exagerata ("irsutism epilarea definitiva se poate face in ca!inetele de medicina estetica sau de dermatologie, numai la sfatul medicului care va face inainte o serie de analize pentru a gasi cauza indesirii parului (in general tul!urari de functionare ale glandelor endocrine Caderea parului(Calvitia) $'roduse recomandate pentru caderea parului $ +alvitia reprezina caderea parului in regiunile frontala, parietala si occipitala, cadere care se produce progresiv, incepand de la varsta de 12$1C ani si devine maxima in #urul varstei de 47$ 57 ani. Se intalneste aproape exclusiv la !ar!ati. Implicarea se!oreei in geneza calvitiei a fost incriminata la sfarsitul secolului al$NIN$lea, insa incepand cu anul 1C42 s$a emis ipoteza unei actiuni androgenice asupra foliculilor predispusi genetic. In prezent se accepta ca aceasta calvitie este transmisa autosomal dominant si ca este rezultatul unei cresteri a activitatii unei enzime, denumite 5$alfa$reductaza, la nivelul scalpului. (ceasta enzima determina cresterea accentuata a unui "ormon , di"idrotestosteronul, care porneste fenomenele patogenice care duc in final la alopecie.&in cauza implicarii unui "ormon sexual masculin aceasta forma de alopecie poarta denumirea de alopecie androgenica. Intrucat activitatea enzimei 5$alfa$reductaza este de 3$4 ori mai mare la !ar!ati decat la femei, acest tip de alopecie este mai frecventa la !ar!ati. Ea se intalneste si la femei, insa are o dispozitie diferita) afecteaza mai ales regiunea mi#locie a capului si mai putin, sau deloc, regiunea frontala. &e asemenea, la femei progresiunea alopeciei este mai lenta, posi!il datorita rolului protector #ucat de "ormonii estrogeni. (lte cauze implicate in geneza unei calvitii (alopecii difuze sunt urmatoarele) malnutritia cronica, anemia feripriva necorectata mult timp, deficienta de zinc, alimentatie parentala prelungita si inadecvata, cauze endocrine (mixedem, "ipertiroidism, "ipoparatiroidism . > cauza relativ frecventa o reprezinta tratamentele prelungite cu citostatice, anticoagulante, in"i!itori de "ormoni tiroidieni, razele N. > forma particulara de pierdere difuzata si acuta de par o reprezinta asa$numitul Effluvium telogen. In acest caz este un de!ut !rusc al pierderii difuze de par si este precedat de un eveniment care a reprezentat un soc pentru persoana respectiva) soc c"irurgical, "emoragic, o perioada prelungita de fe!ra mare, dieta drastica de sla!ire, tul!urari psi"ice. 'oarta aceasta denumire din cauza trecerii rapide a ciclului pilar din faza de anagen (in care se produce cresterea firului de par in faza de telogen (in care parul nu mai creste . (ceasta precipitare spre telogen, determinata de factorii mentionati mai sus, produce o inlocuire rapida a !ul!ilor pilosi cu altii care se dezvolta mai rapid. 'ierderea de par este uneori profunda, foarte evidenta la periat sau pieptanat. -a examenul clinic parul se desprinde usor, fara durere locala. ,ratamentul unei alopecii difuze este personalizat cauzei sau cauzelor si nu tre!uie a!solutizata nici o metoda. Eu exista tratament miraculos, nici ca eficacitate si nici ca rapiditate de instalare a efectului !enefic. > pierdere difuza de par este o pro!lema serioasa ca patologie, cu posi!ile implicatii la nivelul altor functii ale organismului si de aceea tre!uie sa va adresati unui medic specialist. Eu incepeti tratamente din proprie initiativa deoarece riscati cel putin trei complicatii) eczema de contact a scalpului, caderea si mai accentuata a parului si un dezec"ili!ru financiar deloc de negli#at

Arsurile $'roduse recomandate pentru arsuri$ (rsurile sunt accidente provocate de caldura su! diferite forme, agenti c"imici, electricitate si iradiatii. Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin) flacara, lic"ide cu temperatura Lnalta, metale Lncalzite, gaze sau vapori supraLncalziti, corpi solizi incandescenti. Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca) acid azotic, clor"idric, sulfuric, oxalic, etc sau de su!stante alcaline) "idroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc. Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat su! tensiune. Arsurile prin radiatii $ produse de razele solare, raze ultraviolete, etc. 0ilantul lezional al pacientului ars se face Ln functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii. 'entru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Oallace numita si regula lui C. 'rin aceasta regula se poate exprima Ln procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care sunt exprimate cu cifra C sau multiplu de noua. &e exemplu) arsura unui !rat reprezinta C< iar a Lntregului mem!ru inferior este de 12<. ,otal arsura a afectat 2;< din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou$nascuti si copii este mult diferit deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 12<, iar mem!rele inferioare sunt reprezentate de un procenta# mai mic comparativ cu adultul. -ocalizari periculoase si arsuri grave sunt) fata, gMtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator toate arsurile care sunt Ln apropierea fetei (pleoape , mMinii, peroneului, zonele de flexie ale mem!relor, leziuni circulare la nivelul mem!relor. arsurile care depasesc mai mult de 37< din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura arsurile de gradul III si care depasesc 17 < din suprafata corpului arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi arsuri profunde cauzate de su!stante acide sau de curent electric Pn functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade: Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. (rsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea Lndelungata si nerationala la soare. &ureaza 3$4 zile, dupa care roseata scade fiind Lnlocuita de o pigmentatie !runa urmata de descoamatie. Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care$l decoleaza de derm provocMnd aparitia flictenelor, vezicule (!asici pline cu lic"id gal!ui, care nu este altceva decMt plasma sangvina extravazata. (cest tip de arsura este provocat de lic"ide fier!inti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel.

Arsura de grad III intereseaza dermul Ln totalitatea lui. 3lictenele au continut sangvinolent. &urerea nu mai este atMt de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor . Primul a utor Ln cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile de#a discutate. Siguranta salvatorului este primul lucru de care tre!uie sa ne asiguram. +ontrolul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale conform protocolului (0+ sunt si ele vala!ile. Caracteristici: n cazul arsurilor provocate de flacara. Important Ln aceste situatii este oprirea cMt mai rapida a arderii cu #et de apa. (cest lucru este vala!il si pentru situatiile cMnd flacara este de#a stinsa, deoarece Ln acest moment arsura se poate propaga Ln continuare Ln profunzime. Se Lndeparteaza "ainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dez!racare sa produca distrugeri tisulare. >data cu dez!racarea pacientului se va asigura protectia acestuia de "ipotermie. n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu #et de apa Ln aceste situatii tre!uie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se Lndeparteaza orice urma de su!stanta cauzatoare. 'rofunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia su!stantei si proprietatile su!stantei. n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este Lndepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers . ,otdeauna se are Ln vedere posi!ilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii . (rsurile electrice produc leziuni atMt la suprafata cMt si Ln profunzimea organismului. ,esuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. (cest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. &istrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. &aca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tul!urari Ln activitatea inimii deose!it de grave c"iar moartea. !eneralitati: Fetul de apa tre!uie folosit numai pentru regiunile afectate Este interzisa folosirea cremelor, ungventelor, su!stantelor uleioase Se folosesc pe cMt posi!il pansamente sterile sau cMrpe foarte curate, umezite. Eu se pune g"eata Ln contact direct cu tegumentul. Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura. Cum actioneaza frigul asupra pielii $ 'roduse recomandate$

Q 3rigul produce strangerea vaselor sanguine, incetineste circulatia sangelui, iar epiderma nu mai este suficient irigata si "ranita, compromitand activitatea normala a pielii. Q 'roductia de grasimi este diminuata, precum si activitatea glandelor sudoripare. Q 3actorul natural de "idratare nu reuseste sa$si desfasoare in conditii optime functia sa, prin lipsa transpiratiei si marirea gradului de evaporare de la nivelul pielii. Q Se incetineste reinnoirea celulara, iar pielea isi pierde tonusul si supletea, devenind opaca, aspra si fara stralucire. Q &aunele cele mai mari le provoaca asupra micilor vase sanguine (capilarele care, pentru a putea suporta !rustele variatii de temperatura, sunt supuse unei adevarate gimnastici, iar rezultatul) inrosirile pasagere, care cu timpul si mai ales cand se asociaza cu cauze interne si cu o proasta circulatie periferica, pot duce la ruperea lor si la aparitia cuperozei. Machierea $ 'roduse recomandate pentru mac"iere $ In general, la aolescenta pielea este putin mai grasa , ceea ce o face mai greu de demac"iat pentru ca mac"ia#ele adera mai greu.In plus tre!uie totdeauna avut gri#a la faptul ca pielea grasa se irita usor, mai ales in regiunea centrala a fetei, zona de electie a dermitei se!oreice. *ac"ia#ul tre!uie sa fie usor, fara multe straturi, si se vor utiliza numai produse care nu sunt comedogene.*(F>@I,(,E( fondurilor de ten , pudrelor si fardurilor de o!raz din comert '@>5>(+( (+EEE, deoarece contin granulatii de culoare care inc"id porii, formeaza c"isti sau comedoane su! care se formeaza puroi si inflamatieI 'e fatza curata se poate aplica un strat su!tire de fond de ten sau de pudra apropiate la culoare cu cea a pielii in scopul estomparii stralucirii pielii sau pentru a da un aspect mai !ronzat. *ac"ierea oc"ilor tre!uie facuta cu precautie, mai ales la purtatorii de lentile de contact.,re!uie evitata folosirea creionului dermatograf pe linia dintre gene. +u cit mac"ia#ul este mai discret cu atit el este mai atractiv . +ind vreti sa va mac"iati faceti$o numai ca sa corectati ceva in neregula pe fata .Eu uitati nici o data ca !aietilor nu le place gustul ru#ului de !uze , nici cel al cremelor de fataIIIEu uitati ca in general !aietii prefera fetele nefardateIII Urticaria $'roduse recomandate$ ?rticaria de cauza alimentara este o afectiune de natura alergica care se caracterizeaza printr$o eruptie cutanata, instalata !rusc, dar pasagera, aparuta la cateva ore dupa consumul unui aliment cu potential alergen. ?rticaria este o eruptie la nivelul pielii, formata din papule si placi eritemato$edematoase (zone de la roz pal la rosu, in relief, catifelate la pipait sau al!$portelan, cu un contur dantelat rosu, intens pruriginoase (mancarimi , de dimensiuni variate (de la un !o! de linte la un pod de palma , asemanatoare cu leziunile care apar dupa contactul pielii cu urzica (de unde vine si numele !olii urzica$urtica . 'apula urticariana apare in cateva minute fiind precedata de

mancarime. In cateva ore elementele eruptive se resor! fara a lasa nici un fel de leziuni reziduale (fara urme . 'e masura ce unele leziuni se resor!, altele le iau locul. +ele mai frecvente localizari sunt la nivelul trunc"iului, dar pot aparea si in alte zone ale corpului. ?neori urticaria poate fi insotita de edem (umflare al !uzelor, a fetei sau lim!ii, furnicaturi ale mucoasei !ucale sau faringiene (in gat , voma, crampe a!dominale sau diaree. "xista mai multe forme de urticarie: $ forme acute, care dureaza intre patru zile si sase saptamani si care cedeaza usor la tratament sau dispar spontan6 $ forme cronice, care se caracterizeaza prin aparitia eruptiilor in / valuri/, separate de perioade fara eruptie, care se pot intinde pe o perioada ce depaseste sase luni. +auzele care pot declansa urticaria sunt alimentele, conservantii (salicilate, acid citric, derivati de acid !enzoic si colorantii alimentari, condimentele, alcoolul. Principalele alimente implicate in aparitia urticariei sunt: $ la copii: lapte, oua, alune, faina de grau, ciocolata, soia (cat si preparatele din acestea , sucuri care contin conservanti sau coloranti, fragi, capsuni, piersici6 $ la adulti: alune, peste, scoici, seminte de floarea soarelui, ara"ide, !ere (dro#dii de !ere . #ratament 'ana la prezentarea la medic se indica indepartarea din alimentatie a produsului !anuit a fi incriminat (avand in vedere ca urticaria apare la scurt timp dupa consumul alimentului declansator si o dieta cu alimente putin alergene. &ieta recomandata) supe de legume si legume proaspete (exceptie) rosii, cartofi , fructe proaspete (nu consumati citrice, fragi, capsuni, piersici , orez, apa plata, ceai de menta, ulei de masline, sare de mare, piper verde. ,ratamentul medicamentos este !ine sa fie prescris de medic, avand in vedere efectele secundare ale acestuia. In functie de gravitatea urticariei se administreaza anti$"istaminice anti$H1 sau anti$H2, antidepresante triciciclice, corticoizi. Prevenire Se recomanda evitarea (pe cat posi!il in alimentatia copilului a laptelui crud, al!usului de ou, soia, ara"ide, ciocolata, capsuni, piersici sau a preparatelor care contin conservanti si coloranti. &aca s$a descoperit alimentul incriminat acesta tre!uie evitat. Este !ine de retinut ca nu cantitatea consumata conteaza in declansarea urticariei, aceasta putand sa apara la cantitati mici consumate, atat ca atare, cat si in diferite preparate. Exista situatii in care alergia la un aliment se mosteneste (ex. alergia la alune si de aceea medicul tre!uie avizat in legatura cu aceasta. &aca episoadele de urticarie se repeta, desi a fost indepartat din alimentatie presupusul aliment alergen, exista posi!ilitatea efectuarii testelor alergologice cutanate de catre medicul alergolog (prick test, @(S,, test de provocare , in ca!inet specializat. Furunculoza $'roduse recomandate$

3urunculul este o inflamatie pionecrozanta a pielii de natura stafilococica, localizata la nivelul unui sau cMtorva foliculi pilosi se!acei. $emne si simptome $ initial apare prurita si "iperemie pe locul unui folicul pilos. $ peste 24$42 ore apare infiltrat inflamator proeminent pe suprafata pielii, cresc durerile locale. $ "iperemia este de nuanta cianotica, se extinde pe piele. $ Ln 4$5 zile Ln vMrful infiltratului inflamator se formeaza o pustula cu puroi. $ la ;$2 zile pustula perifoliculara se necrotizeaza si se elimina spontan. $ locul fostului furuncul granuleaza lent. $ starea generala este mai alterata Ln furunculii faciali (triung"iul nasola!ial, pe !uze, regiunea su!or!itala , cMnd apare cefalee, insomnie, frisoane, fe!ra de 32$47D+. $ furunculoza se caracterizeaza prin aparitia cMtorva furuncule Ln diferite locuri concomitent sau cMnd acestea apar unul dupa altul. $ car!unculul presupune inflamarea mai multor foliculi pilosi, cMnd se formeaza un infiltrat comun (deseori ceafa , cu alterarea severa a starii generale si multiple complicatii. Cauze $ stafilococul auriu sau al!, ce populeaza o!isnuit tegumentele. Diagnosticul diferential $ "idrosadenita, antraxul, tu!erculoza cutanata, actinomicoza, luesul. Complicatii posibile $ limfangita si limfadenita, a!cese si flegmoane, trom!ofle!ita, septicemie, meningita !azala purulenta (mai ales Ln localizarea faciala , a!ces cere!ral.