Sunteți pe pagina 1din 6

VENTILATOARE RADIALE

VENTILATOARE RADIALE

1º NOŢIUNI TEORETICE. MĂRIMI CARACTERISTICE VENTILATOARELOR Ventilatoarele sunt pneumogeneratoare ce funcţionează cu medii gazoase. În acest scop ele transformă energia mecanică, preluată de la motorul de antrenare, în energie pneumatică, manifestată sub forma creşterii presiunii totale a gazului între aspiraţie şi refulare. Ventilatoare radiale acoperă un domeniu larg de debite şi presiuni, utilizarea acestora impunându-se în aplicaţiile unde este necesară o funcţionare silenţioasă. Denumirea este dată de sensul de circulaţie al fluidului de lucru, în direcţie radială.

1º1º Parametrii geometrici şi cinematici Principalii parametri geometrici şi cinematici ce caracterizează ventilatoarele (radiale) din punct de vedere constructiv sunt prezentaţi în figura 1:

A A-A v a Detaliu rotor A d a D D 2 1
A
A-A
v
a
Detaliu rotor
A
d a
D
D
2
1

unde:

Fig. 1

d a,r

A a,r

ν a,r

D 1,2

b

ν

u

1,2

1,2

1,2

w 1,2

diametrul racordului de aspiraţie, respectiv refulare;

ariile secţiunilor de aspiraţie, respectiv refulare, determinate la nivelul racordurilor ce delimitează ventilatorul de instalaţia în care este integrat;

viteza medie normală pe secţiunea de aspiraţie, respectiv refulare;

diametrul de intrare în rotor, respectiv ieşire din rotor;

lăţimea paletelor rotorului la intrarea în rotor, respectiv la ieşirea din rotor;

viteza absolută a gazului la intrarea în rotor, respectiv la ieşirea din rotor, faţă de un punct fix (de exemplu faţă de carcasă);

viteza tangenţială la intrarea în rotor, respectiv la ieşirea din rotor; se determină conform relaţiei (1);

viteza relativă a gazului la intrarea în rotor, respectiv la ieşirea din rotor, faţă de un punct în mişcare (de exemplu faţă de canalele rotorului).

u 1,2

=

(

π

D

1,2

n)

60

,

(1)

n [rot/min]

turaţia ventilatorului.

1º2º Parametrii funcţionali

Debitul masic (sau volumic) se defineşte ca fiind fluxul vectorului viteză prin secţiunea de

aspiraţie

unde:

S

a

sau refulare

S

r

în unitatea de timp:

(Q

m

)

a,r

=

(

S

ρ ν

n

dS )

a,r

,

ν

n viteza fluidului prin secţiunea de calcul, pe direcţia normală;

55

(2)

MAŞINI HIDROPNEUMATICE

ρ densitatea gazului.

Presiunea totală

p a ventilatorului reprezintă creşterea presiunii gazului la trecerea prin

tot

ventilator, adică diferenţa dintre presiunea totală medie la refulare şi presiunea totală medie la aspiraţie:

unde:

( p

( p

st

)

r ,a

din

)

r ,a

p

tot

= ( p

tot

)

r

( p

tot

)

a

= ( p

st

+p

din

)

r

( p

st

+p

din

)

a

,

- presiunile statice la refulare, respectiv aspiraţie;

- presiunile dinamice medii la refulare, respectiv aspiraţie.

(3)

În aplicaţiile practice, presiunea totală se determină cu relaţia:

ν

ρ

2

)

tot

ν

2

)

p

tot

=

(p

st

+

+

ρ

2

p

r

st

2

P

u

a

.

(p

(4)

Din punct de vedere energetic,

c

este puterea transferată de ventilator gazului

(partea de putere primită la arborele

vehiculat, raportat la debitul volumic, deci puterea utilă

rotorului P = M ω valorificată sub formă de putere hidraulică):

P

u

= Q p

tot

.

(5)

Randamentul ventilatorului se calculează conform relaţiei (7):

unde:

P

c

unde:

M

ω

η=

P

u

P

c

,

puterea consumată, sau la arborele motorului de antrenare.

c = momentul transmis la arborele rotorului;

viteza unghiulară.

P

M ω

,

1º3º Coeficienţii funcţionali adimensionali

(6)

(7)

Reprezintă relaţii între parametrii funcţionali (debit, presiune, putere) şi cei geometrici, respectivi cinematici (dimensiuni caracteristice, viteza gazului, turaţie). Principalii coeficienţi adimensionali ce caracterizează funcţionarea ventilatoarelor şi relaţiile de calcul corespunzătoare acestora sunt:

- coeficientul de debit

- coeficientul de presiune

- coeficientul de putere

- turaţia specifică

λ=

n

s

=

Q

ϕ=

 

π

4

D

2

2

u

 

;

 

2

p

tot

ψ=

2

;

u

2

 

ρ

2

 
 

P

c

 

=

ϕψ

 

;

ρ

u

3

π

D

2

2

 

η

2

2

4

 

20

π

Q

1 / 2

 

n

p

tot

n


3 / 4

;

(8)

(9)

(10)

(11)

Toate ventilatoarele care au aceeaşi turaţiei specifică şi care sunt asemenea geometric, formează o familie de ventilatoare.

56

VENTILATOARE RADIALE

1º4º CURBE CARACTERISTICE

Pentru a caracteriza modul de funcţionare al unui ventilator este necesară cunoaşterea

p , putere utilă

dependenţelor dintre parametrii funcţionali ai acestuia: debit Q , presiunea totală

tot

P , puterea consumată

u

P

c

, randament η .

Caracteristicile simple reprezintă dependenţele dintre parametrii funcţionali (debit, presiune,

putere, randament):

pe standuri speciale şi caracterizează comportamentul ventilatoarelor în exploatare. Caracteristicile adimensionale reprezintă dependenţele dintre coeficienţii funcţionali adimensionali: ψ = f (ϕ ) , λ = f (ϕ ) , η = f (ϕ ) . Este preferabilă utilizarea acestora întrucât dau

informaţii despre ventilatoarele din aceeaşi familie şi nu depind de turaţie sau de dimensiunile caracteristice ale ventilatoarelor. Formele curbelor caracteristice ventilatoarelor radiale sunt prezentate în figura 4.

, η = f (Q ) . Se obţin în urma încercărilor de laborator

p

tot

=

f (Q )

,

P c =

f(Q)

2º APLICAŢIE PRACTICĂ

RIDICAREA CARACTERISTICII INTERIOARE A UNUI VENTILATOR RADIAL

Se urmăreşte trasarea pe cale experimentală a curbei caracteristice (caracteristica

interioară) a unui ventilator centrifugal cu simplu flux (monoaspirant), monoetajat, pentru o turaţie şi temperatură constante. De asemenea mai sunt prezentate:

organizarea constructivă a ventilatorului studiat;

determinarea vitezelor cu ajutorul tuburilor Pitôt.

2º1º Descrierea instalaţiei. Principiul experimentului Din punct de vedere constructiv, ventilatorul radial studiat este compus din următoarele subansamble (vezi figura 2):

3 4 5 6 7 8 9 2 1
3
4
5
6
7
8 9
2
1

Fig. 2 Ventilatorul radial - vedere 3D

Este constituită din camera 1 şi racordul de refulare 3. Camera de refulare, tip spirală, are secţiunea radială dreptunghiulară, cu lăţime constantă.

Rotor 2 Reprezintă locul transferului de energie. Este de tip închis, format dintr-o coroană circulară 5, solidară cu butucul, dintr-un inel 4 şi mai multe palete 6, curbate, înclinate înapoi faţă de sensul de rotire. Sunt fixate de coroană şi inel prin nituire. Avantajele acestui tip de rotor constau într-o mai bună conducere a gazului, prin evitarea vârtejurilor cauzate de desprinderi. În consecinţă, realizează randamente

Carcasă 1

57

MAŞINI HIDROPNEUMATICE

mai bune şi au caracteristici de presiune stabile. Principalul inconvenient ce le limitează domeniul de utilizare este debitul, relativ mic, de fluid circulat.

Ajutaj de

Este profilat astfel încât să realizeze o conducere favorabilă a gazului spre rotor. Se

aspiraţie 8

fixează de carcasă prin intermediul unei flanşe. Este dotat cu o sită, 9.

Electromotor Este fixat în exterior prin intermediul unui suport solidar cu carcasa.

Lucrarea urmăreşte trasarea pe cale experimentală a caracteristicii simple ∆ p = f (Q )
Lucrarea urmăreşte trasarea pe cale experimentală a caracteristicii simple
p
=
f (Q )
tot
şi/sau a caracteristicii adimensionale ψ = f (ϕ ) pentru ventilatorul 10 (vezi figura 3). Totul se
realizează pentru mai multe regimuri staţionare de curgere pe conducta de refulare 11 (pentru mai
multe valori ale debitului) obţinute prin poziţionări diferite ale vanei 13. Ulterior, pentru fiecare
regim de curgere se calculează valoarea puterii utile a ventilatorului.
15
14
16
D h st
13
12
11
145
S 3
17
S 2
100 175
10
185
Φd200
S
1
Dh
t

Fig. 3

Vedere de ansamblu a instalaţiei

Presiunea statică se măsoară cu ajutorul unui piezometru diferenţial 14 conectat la o priză

de presiune statică 12 practicată la nivelul secţiunii

aerului prin tubulatura conductei de refulare, se utilizează o sondă Pitôt 15 plasată la nivelul

secţiunii de ieşire

3 , conectată la un piezometru diferenţial, care poate fi o baterie piezometrică

2 . Pentru determinarea vitezelor medii ale

S

S

16, sau un micromanometru cu braţ înclinat 17.

2º2º Relaţii de calcul Debitul volumic Q de aer circulat prin conducta de refulare se determină din ecuaţia de continuitate, aplicată fluidelor incompresibile:

unde:

ν ,ν ,ν

1

2

3

Q

=

ν S

1

1

=

ν S

2

2

=

3

ν S [m / s ]

3

3

,

vitezele medii ale aerului prin secţiunile de calcul.

(12)

Din

formula

sondei

Pitôt utilizată

pentru determinarea

vitezei unui fluid

în

mişcare

turbulentă:

58

VENTILATOARE RADIALE

unde:

v

3

=

(v

max

)

S

3

[m/s]

g

=

9.81 [m/s

ρ lp

[kg/m

h [m]

t

3

]

2

0.85

(v

max

)

S

3

= 0.85

 ρ  lp 2g  − 1  ∆ h [m/s]   t
ρ
lp
2g
1
h [m/s]
t
ρ
aer

,

(13)

]

viteza maximă a curentului în secţiunea conductei de evacuare;

acceleraţia gravitaţională;

densitatea lichidului piezometric utilizat;

diferenţa de nivel de lichid piezometric indicată de piezometrul 16.

S , măsurată

3

în

axa

În cazul în care sonda Pitôt este conectată la micromanometrul cu braţ înclinat 17, calculează cu relaţia:

h

t

se

unde:

l

k [-]

[m]

t

t

(14)

lungimea de lichid piezometric, citită pe braţul micromanometrului;

constantă ce depinde de înclinarea braţului micromanometrului şi natura lichidului piezometric;

h

t

=

l

t

k [m]

t

,

Vitezele medii în secţiunile

S

1

şi

S

2

se determină din ecuaţia de continuitate:

ν

1 =

Q S 1

Q

S 1

= ν

3

S

S

3

1

[m

3

/ s ]

,

ν

2 =

Pentru ventilatorul studiat relaţia (4) devine:

p

tot

=

(

p

st 2

p

st 1

)

+

ρ

aer

2

(

v

2

2

v

2

1

)

=

Q

S 2

ρ

lp

3

h

= ν

g

S

S

st

3

2

+

Calculul densităţii aerului, la momentul efectuării lucrării

[m

3

/ s ]

.

ρ

aer

2

ρ aer

(

v

2

2

v

2

1

)

.

, se face conform relaţiei:

(15)

(16)

ρ =ρ

aer

0aer

p aer

T

0

aer

p

0

aer

T

aer

[kg/m

3 ]

.

(17)

2º3º Desfăşurarea experimentului se poziţionează tubul Pitôt în axa conductei de evacuare; dacă la tubul Pitôt este conectat

micromanometrul cu braţ înclinat, acesta se verifică din punct de vedere al orizontalităţii planului de aşezare (se aduce la zero dacă e necesar); în cazul utilizării bateriei piezometrice se verifică nivelul lichidului piezometric (se completează dacă este necesar); se verifică dacă vana de reglare a debitului este închisă; se verifică ajutajul de admisie; acesta nu trebuie să fie obturat cu corpuri străine;

cu relaţia (17), pentru condiţiile

se citesc valorile

p

aer

, t

şi se calculează valoarea

aer

ρ

aer

concrete de temperatură şi presiune atmosferică; valorile obţinute se trec în tabelul 1; se porneşte instalaţia şi se stabileşte un regim de curgere prin poziţionarea vanei de reglare a debitului;

se fac citiri la cele două piezometre:

în cazul utilizării micromanometrului cu braţ

t

pentru cel conectat la tubul Pitôt, respectiv

înclinat; valorile acestora se trec în tabelul 2; se fac măsurători pentru cel puţin opt regimuri de curgere, centralizându-se apoi datele;

utilizării

pentru

micromanometrului cu braţ înclinat,

(12),

cu relaţia (5), coeficientul de debit ϕ cu relaţia (8) şi coeficientul

2 cu relaţia (15), Q cu relaţia

h

st

pentru cel conectat la priza de presiune statică,

l

h

t

cu

v

1

relaţia

şi

v

(14),

în

cazul

h

t

fiecare

tot

regim

studiat

P

u

se

calculează:

v

3

cu relaţia (13),

p

cu relaţia (16),

de presiune ψ cu relaţia (9); se reprezintă grafic (pe hârtie milimetrică) dependenţele:

aspectul acestora este prezentat în figura 4.

p

tot

=

f (Q )

şi/sau ψ = f (ϕ ) ;

59

MAŞINI HIDROPNEUMATICE

∆p [Pa] tot (ψ) P [kW] C (λ) η Q [m /s] 3 Fig. 4
∆p [Pa]
tot
(ψ)
P
[kW]
C
(λ)
η
Q [m /s]
3
Fig. 4

(ϕ)

CONSTANTE FIZICE UTILIZATE ŞI DIMENSIUNI CARACTERISTICE

ρ 0aer

= 1.293 kg / m

ρ =

lp

ρ =

lp

1000

800 kg/m3

kg/m 3

D

Φ =

1

D

Φ =

2

140 mm

320 mm

n = 2850 rot/min

3 densitatea

aerului

în

condiţii

fizice

normale

temperatură: p

în cazul utilizării apei ca lichid piezometric;

în cazul utilizării alcoolului ca lichid piezometric.

diametrul de intrare în rotor;

diametrul de ieşire din rotor; turaţia electromotorului (rotorului).

0aer

=

760 mmHg

, respectiv T

0aer

de

presiune

=

273.15 K

;

şi

Pentru dimensiuni caracteristice tubulaturii de evacuare, vezi figura 3.

TABELE DE DATE

p T ρ aer aer aer [mmHg]] [°K] [kg/m 3 ] Nr k l ∆h
p
T
ρ
aer
aer
aer
[mmHg]]
[°K]
[kg/m 3 ]
Nr
k
l
∆h
∆h
v
v
v
Q
∆p
P
ϕ
ψ
t
t
t
st
3
2
1
tot
u
crt.
[ - ]
[mm]
[m]
[m]
[m/s]
[m/s]
[m/s]
[m
3 /s]
[N/m 2 ]
[kW]
[ - ]
[ - ]
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

60