Sunteți pe pagina 1din 29

Cursul 2

Introducere in EN 1994 Calculul placilor compozite conform EN 1994

Sef Lucrari Dr. Ing. Cristian Rusanu

Scopul Eurocodurilor
Sa creeze un cadru comun pentru proiectarea

structurilor pentru cladiri in cadrul Uniunii Europene. Sa creeaze un cadru comun pentru agrementarea diferitelor materiale si metode de contructie. Sa asigure o deplina corelare in ceea ce priveste incarcarile, factorii de siguranta si metodele de calcul . Sa elimine obstacolele in ceea ce priveste comertul si mobilitatea fortei de munca in interiorul Uniunii Europene.

Eurocodurile folosite la proiectarea structurilor pentru cladiri


EN 1990 Eurocod 0: Bazele proiectarii structurilor EN 1991 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor mixte de otel si beton EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn

EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie


EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta seismica

EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu

Proiectarea structurilor compozite conform Eurocod


EN 1991 Actiuni asupra structurilor
Incarcari permanente, de expoatare, climaterice

EN 1990 Bazele proiectarii structurilor

EN 1992 Proiectarea structurilor de beton

EN 1994 Proiectarea structurilor compozite

EN 1992 Proiectarea structurilor de otel

Proiectarea structurilor compozite conform Eurocod


EN 1994 EN 1994-2
Reguli generale si reguli pentru cladiri

EN 1994-1
Proiectarea structurilor compozite de otel si betonpentru cladiri

EN 1994-1-1
Reguli generale si reguli pentru cladiri

EN 1994-1-2
Reguli generale Claculul structurilor la foc

Structura EN 1994-1-1
General Bazele proiectarii Cerinte de baza Actiuni Rezistente de calcul pt. materiale Metode de verificare Otel structural, Beton, Armaturi, Conectori Tabla cutata Anexa B Incercari standardizate pentru conectori si tabla cutata Anexa C Contractia betonului pentru structuri compozite

Proprietatile materialelor

Proprietati mecanice

Durabilitate

Analiza structurala

Modelarea structurii si ipoteze de baza Modelarea nodurilor Stabilitate structurala Tipuri de analiza (liniara sau neliniara) Clasificarea sectiunilor

Rezistenta

Verificari la SLU

Grinzi Stalpi
Limitarea eforturilor Stabilitate Anexa A Rigiditatea nodurilor

Verificari la SLS Limitarea deformatiilor si vibratiilor Limitarea deschiderii fisurilor Noduri Verificarea tablei cutate Placi compozite cu tabla cutata Verificarea placii compozite Analiza, modelare si clasificare Metode de proiectare

Rezistenta nodurilor
Verificari la SLU

Verificari la SLS

Structura EN 1994-1-2
General Bazele proiectarii Cerinte de baza Actiuni Rezistente de calcul pt. materiale Metode de verificare Otel structural Beton Armaturi Calcul tabelar

Anexa A Relatia efort unitar-deformatie specifica pentru otelul structural Anexa B Relatia efort unitar-deformatie specifica pentru beton cu agregate silicioase Anexa C Relatia efort unitar-deformatie specifica pentru beton adaptat la modele de foc natural

Proprietatile materialelor

Proprietati mecanice si termice


Grinzi partial inglobate Stalpi compoziti Placi compozite protejate si neprotejate

Anexa D Rezistenta la foc a placilor compozite neprotejate


Anexa E Rezistenta la foc a grinzilor compozite neprotejate Anexa F Rezistenta la foc a grinzilor compozite partial inglobate Annex G Rezistenta la foc a stalpilor compoziti partial inglobati Annex H Rezistenta la foc a stalpilor compoziti din tevi umplute cu beton

Metode de proiecate

Modele simplificate

Grinzi compozite

Stalpi compoziti Aspecte generale Raspuns termic Raspuns mecanic Validare

Reguli constructive Grinzi compozite Stalpi compoziti Noduri

Modele avansate

Anexa I Conceperea si evaluarea metodelor experimentale

Proiectarea placilor compozite conform EN 1994-1-1 - Introducere


Placa compozita
Tabla profilata Beton

Descarcare unidirectionala

Rol de cofraj in faza de executie

Rol de armatura intinsa in faza de executie

Materiale folosite pentru placi compozite


Beton conform cu EN 1992-1-1
Beton obisnuit Clasa minima C20/25 Clasa maxima C60/75 Beton cu agregate usoare Clasa minima LC20/22 Clasa maxima LC60/66

Tabla profilata proprietati conform cu EN 1993-1-3


Foi de tabla cutata din otel fabricate conf. EN 10025 Table de otel formate la rece conform EN 10149-2 sau EN 10149-3 Foi de tabla galvanizata fabricate conform EN 10147

Conectori de tip dornuri


Conectori de forfecare conform EN 13918

Table profilate pentru placi compozite


Grosime intre 0.75mm si 1.5mm. Uzual 0.75mm-1mm Forma tablelor cutate depinde de producator dar sunt

folosite in mod extensiv urmatoarele forme:


Table profilate cu colturi intrande

Table profilate trapezoidale amprentata

Table profilate pentru placi compozite

ComFlor 46

ComFlor 60

ComFlor 56+

ComFlor 100

ComFlor 210

Conexiunea otel-beton
Conditia necesara pentru obtinera comportarii de tip element

compozit este ca tabla profilata sa fie capabila sa transfere forfecarea longitudinala (aderenta) catre beton prin interfata Mijloacele de asigurare a aderentei:
O profilatura adecvata a tablei cutate => tranfer prin frecare (table

cutate cu colturi intrande) Ancorare mecanica


Deformatii locale (amprente)
Gauri sau perforatii incomplete

Ancoraj de capat Ancoraj de capat realizat prin dornuri sudate sau alt tip de conexiune locala Ancoraj de capat realizat prin deformarea nervurilor la capatul tablei

Conexiunea otel-beton

Armarea placii
Este in general util sa se prevada armatura in placa de beton

pentru motivele urmatoare:


Distribuirea incarcarilor liniare si concentrate; Armarea locala a gaurilor din placa; Rezistenta la foc; Armare superioara in zonele de moment negativ; Pentru controlul fisurarii din contractie.

Se poate dispune o plasa de armatura deasupra nervurilor

tablei cutate. Lungimile barelor si acoperirea de beton trebuie sa satisfaca cerintele pentru beton armat.

Reguli de alcatuire
Dimensiuni minime pentru placi compozite simple: h 80mm hc 40mm Dimensiuni minime pentru placi compozite care conlucreaza cu grinzile sau au rol

de diafragma orizontala:
H 90mm hc 50mm

Dimensiunea nominala a nu trebuie sa depaseasca cea mai mica dintre valorile

urmatoare:

0,40hc bo/3, 31,5 mm (ciurul C 31,5).

Placile compozite au nevoie de un reazem cu lungimea de cel putin 75mm pentru

otel sau beton si 100mm pentru alte materiale

Comportarea placii compozite


Comportarea compozita se obtine:
Dupa intarirea betonului
Daca tabla profilata este capabila sa transmita forta taietoare orizontala (forta

de lunecare) dintre ea si beton

Legatura perfecta intre tabla si beton => conexiune cu interactiune

perfecta (nu apar deplasari relative intre tabla si beton) Diferenta de deplasare longitudinala intre otel si betonul adiacent poate fi caracterizata prin deplasarea relativa numita lunecare relativa
micro-lunecare locala, care nu poate fi vazuta cu ochiul liber. Aceste micro-

lunecari sunt foarte mici si permit dezvoltarea fortelor de legatura la interfata; macro-lunecari globale la interfata, care pot fi vazute si masurate si care depind de tipul de conexiune intre otel si beton.

Comportarea placii compozite Testul standardizat


Comportarea placii compozite este definita cu ajutorul unui

test standardizat Mod de realizare:


placa compozita reazemata pe 2 reazeme simple incarcare simetric acu 2 forte P aplicate la si din

deschidere

Comportarea placii compozite Tipuri de comportare


Interactiune completa intre otel si beton: nu exista lunecare globala

la interfata otel-beton. Transferul fortei taietoare orizontale este complet si cnd incarcarea ultima Pu este la maximum, actiunea compozita este completa. Cedarea poate fi fragila, daca are loc brusc sau ductila daca are loc progresiv. Interactiune zero intre otel si beton: lunecarea globala la interfata otel-beton nu este limitata si aproape ca nu exista transfer de forta taietoare. incarcarea ultima are o valoare minima si nu se observa aproape nici o actiune compozita. Cedarea este progresiva. Interactiune partiala intre otel si beton: lunecarea globala la interfata otel-beton nu este zero, dar este limitata. Transferul fortei taietoare orizontale este partial si incarcarea ultima se situeaza intre incarcarile ultime din cele 2 cazuri precedente. Cedarea poate fi fragila sau ductila.

Comportarea placii compozite Tipuri de comportare si de legaturi

Intre otel si beton exista trei tipuri de legaturi:


Legatura fizico-chimica, care este totdeauna slaba, dar exista pentru

toate tablele profilate; Legatura de frictiune, care se dezvolta de indata ce apar microlunecari; Legatura de ancorare mecanica, care actioneaza dupa prima lunecare si depinde de forma interfetei otel-beton (protuberante, amprente etc)

Comportarea placii compozite Tipuri de rupere


Tipul I de cedare: Cedarea se datoreaza momentului pozitiv excesiv

(sectiunea I), adica capacitatea la incovoiere a placii Mpl,Rd este atinsa; acesta este in general modul critic pentru deschideri medii si mari cu un grad inalt de interactiune intre otel si beton. Tipul II de cedare: Cedarea se datoreaza fortei taietoare longitudinale excesive ; capacitatea portanta este atinsa la interfata otel-beton. Aceasta are loc in lungul sectiunii II din deschiderea de forfecare Ls. Tipul III de cedare: Cedarea se datoreaza fortei taietoare excesive lnga reazem (sectiunea III) unde forta taietoare verticala este importanta. Acesta este unicul mod posibil de a fi critic pentru placi groase peste deschideri mici si supuse la incarcari mari.

Comportarea placii compozite Tipuri de rupere

Modul fragil sau ductil depinde de caracteristicile interfetei otel-

beton:
Forma profilului tablei profilate Placi cu profile deschise => comportare mai fragila Placile cu colturi intrande (coada-de-randunica) => comportare mai ductila Conectorii de forfecare

Situatii de proiectare
Tabla profilata Beton

Placa compozita

Faza de executie

Faza de exploatare

Verificarea tablei cutate in faza de executie


Schema de calcul:
Grinda simplu rezemata Grinda continua (sprijiniri intermediare)

Reguli si metode de verificare a rezistentei conf . EN 1993-1-3 Incarcari considerate in calcul Greutatea proprie a betonului si a tablei cutate Incarcarile din timpul executiei Incarcari din materialele depoziate, daca exista Sporirea incarcarilor din greutatea proprie a betonului datorita efectului de baltire

Exigente pentru tabla cutata in faza de executie


Sageata maxima sub greutatea proprie a tablei si betonului :
L/100

Daca sageata maxima d a tablei sub greutatea sa proprie plus cea

a betonului proaspat, calculata pentru SLS, este mai mica dect 1/10 din grosimea placii, efectul de baltire poate fi ignorat in proiectarea tablei cutate Daca acesta limita este depasita, trebuie tinut seama de acest efect; de exemplu presupunnd ca grosimea betonului este marita pe toata deschiderea cu 0,7d. Valoarea sagetii se determina cu relatiile clasice de rezistenta materialeleor sau statica constructiilor:
5 4 = 384

Exigente pentru tabla cutata in faza de executie


Sageata maxima sub greutatea proprie a tablei si betonului :
L/100

Daca sageata maxima d a tablei sub greutatea sa proprie plus cea

a betonului proaspat, calculata pentru SLS, este mai mica dect 1/10 din grosimea placii, efectul de baltire poate fi ignorat in proiectarea tablei cutate Daca acesta limita este depasita, trebuie tinut seama de acest efect; de exemplu presupunnd ca grosimea betonului este marita pe toata deschiderea cu 0,7d.

Verificari de rezistenta la SLU pentru tabla cutata


Tabla cutata Sectiune Clasa IV si realizata prin ambutisare=>

Clacul conform EN 1993-1-3 Verificari necesare:


Incovoiere
Forta taietoare Efortul capabil la deformarea locala a inimii (ncarcarile

concentrate, sau reactiunile aplicate pe lungimi mici asupra profilelor formate la rece incovoiate, pot provoca cedarea acestora prin deformare plastica locala a inimii)

Rezistenta la incovoiere pentru tabla cutata


Rezistenta la incovoiere pentru tabla cutata se calculeaza conform paragrafului

6.1.4 din EN 1993-1-3 Daca modul efectiv al sectiunii Weff (cofrom EN 1993-1-5) este mai mic decat cel elastic Wel :
, = 0
0

Daca modul efectiv al sectiunii Weff este egal cu cel elastic Wel :
, = ( + 4(1 /0 ))

Daca unghiul dintre inima si talpa este mai mic de 60 de grade, iar elementul nu

este supus la incovoiere dupa una din axele elementului sau este supus la torsiune:
, = 0

Wpl fyb
0

fya

modul de rezistenta plastic - limita de curgere a materialului de baza - coeficenti de zveltete - Valoarea medie a limitei de curgere care tine cont de nr de indoituri

Rezistenta la forta taietoare pentru tabla cutata


Rezistenta la forta taietoare pentru tabla cutata se calculeaza conform paragrafului

6.1.5 din EN 1993-1-3


, = 0

hw fbv

f
t

inaltimea sectiunii considerata intre liniile mediene ale talpilor - rezistenta la forfecare considerand voalarea - unghiul intre inima si talpacoeficenti de zveltete - grosimea tablei

Verificarea la deformare loacala pentru tabla cutata


ncarcarile concentrate, sau reactiunile aplicate pe lungimi mici asupra profilelor

formate la rece incovoiate, pot provoca cedarea acestora prin deformare plastica locala a inimii Cedarea are loc datorita valorilor ridicate ale efortului unitar de compresiune in zonele inimii supuse acestor solicitari, care provoaca deformarea plastica locala
, = 2
la fyb

1 0.1

0.02 0.5 +

2.4 + 90

t r gM1

lungimea de rezemare efectiva - limita de curgere a materialului de baza - unghiul intre inima si talpacoeficenti de zveltete - grosimea tablei - raza interna de racordare - coeficient care tine cont de distributia incarcarilor - factor partial pentru rezistenta la flamaj a tablei (=1.0)