1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43.

Definitie cercetarea stiintifica Cercetarea empirica si cercetarea teoretica Cercetarea de baza si cercetarea aplicata Ce intelegeti prin metodologia cercetarii? Ce intelegeti prin metoda, in contextul cercetarii Ce intelegeti prin tehnica, in contextul cercetarii Trasaturile fundamentale ale metodei stiintifice Fidelitatea si validitatea instrumentelor sau tehnicilor de cercetare Pasii/etapele cercetarii din punct de vedere al rationamentului Definiti epidemiologia Definitia indicelui Proprietatile indicilor Incidenta si prevalenta Ce semnificatie are notiunea de intensitate in cazul unui indice? Indicele DMFT Ce intelegeti prin protocol de cercetare? Ce informatii sunt incluse in protocolul sau planul de cercetare Ce reprezinta ipoteza in cadrul cercetarii Mecanismul inductiv vs cel deductiv in formularea ipotezelor Tipare de formulare a ipotezelor conform canoanelor lui Mill Studiul pilot Precizati si descrieti 3 elemente folosite in studii pentru impiedicarea aparitiei distorsiunilor (p23) Precizati variantele de studii epidemiologice in functie de tipul problemei abordate / Clasificarea studiilor dupa tipul problemei abordate (p69-70) Diferenta dintre studiile observationale si experimentale Diferenta dintre studiile descriptive si analitice Diferenta dintre studiile transversale si cele longitudinale Raportul de caz si cazurile seriate (seria de cazuri) Ancheta epidemiologica Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-dentare Studiul transversal tipul studiului; structura Studiul caz-control tipul studiului; structura Studiul de cohorta tipul studiului; structura Studiul tip experiment clinic in varianta studiu randomizat controlat tipul studiului; structura Potrivirea/matching-ul grupurilor initiale in studiile clinice Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul caz-control Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul de cohorta Indicatori utilizati pentru masurarea efectului factorului de risc in aparitia bolii in studiile de cohorta Legarea la ochi sau orbirea in studiile tip experiment clinic Alocarea subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic Alocarea randomizata a subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic Precizati 3 variante posibile de grupuri de control in experimentul clinic Studiul transversal avantaje si dezavantaje Studiul de cohorta avantaje si dezavantaje

44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

Studiul caz-control avantaje si dezavantaje Studiul randomizat controlat avantaje si dezavantaje Conceptul de practica medicala bazata pe dovezi stiintifice Studiile integrate cu meta-analiza (Systematic review and meta-analysis) Scara/nivelul evidentei stiintifice In vederea testarii ipotezelor etiologice care este cel mai indicat tip de studiu? Argumentati In vederea testarii medicamentelor sau procedurilor terapeutice care este cel mai indicat tip de studiu? Argumentati

1. Definitie cercetarea stiintifica

Cercetarea stiintifica ar putea fi definita, astfel, ca un proces de largire a cunostintelor realizat printr-o observare atenta si obiectiva, prin investigare si experimentare, avand ca tinta descoperirea sau interpretarea unor noi informatii.

2. Cercetarea empirica si cercetarea teoretica

Cercetarea m domeniul sanatatii urmeaza, de cele mai multe ori, modelul empiric, prin faptul ca este bazata pe observatie si experienta mult mai mult decat pe teorii si modele abstracte. Cercetarile epidemiologice, de exemplu, se bazeaza pe colectarea sistematica a observatiilor privind un anumit fenomen, ce intereseaza grupuri de populatie bine definite. Chiar daca in epidemiologie sau in alte ramuri ale sanatatii este posibil un studiu abstractizat folosind modele matematice, nu se pot realiza progrese fara a compara rezultatele obtinute teoretic cu datele colectate la nivelul populatiei studiate.

3. Cercetarea de baza si cercetarea aplicata

Din punct de vedere functional, cercetarea poate fi impartita in cercetare de baza (fundamentals) si cercetare aplicata. Cercetarea pura se refera la cunoasterea unor fapte sau fenomene ce nu au o utilitate imediata sau un tel bine precizat. Cercetarea aplicata este orientata spre rezolvarea unei anumite probleme avand un scop bine definit; este de cele mai multe ori generata de o nevoie perceputa, si este orientata spre gasirea de solutii pentru o problema existenta.

4. Ce intelegeti prin metodologia cercetarii?

Prin metodologie se desemneaza stiinta efectuarii cercetarii (methodos = drum, cale, logos = stiinta), o disciplina generala in care se dezvolta modalitatile de jfcalizare a cunoa^terii stiintifice si care priveste ansamblul elementelor care intervin in cercetare. Astfel, metodologia constituie o totalitate de mijloace de abordare si analiza a fenomenelor realitatii obiective, bazate pe aplicarea unor principii rezultate din intelegerea stiintifica a acelei realitati. Ea presupune, pe de o parte un mod de a analiza, iar, pe de alta parte, un mod de a privi (intelege) aceasta realitate, fiind deci mult mai mult decat un simplu sistem de tehnici si procedee de recoltare si prelucrare a datelor despre un fenomen sau un grup de fenomene.

5. Ce intelegeti prin metoda, in contextul cercetarii

Metoda desemneaza un anumit mod de a proceda sistematic in practica, un mod de cercetare care da o imagine adecvata a fragmentului ales al realitatii si explica fenomenele care au loc in cadrul lui. Intr-un alt sens, metoda este calea pe care o urmeaza gandirea pentru a ajunge la cunostinte adevarate asupra faptelor.

6. Ce intelegeti prin tehnica, in contextul cercetarii

Notiunea de tehnica desemneaza un anumit procedeu operatoriu, de inregistrare (recoltare) si interpretare a datelor rezultate din cercetare. Metodele cuprind un complex de procedee de cercctare, care alcatuiesc impreuna latura operational a metodei respective.

7. Trasaturile fundamentale ale metodei stiintifice

Precizia observatiilor - adica un mod riguros de efectuare a observatiilor, care permite sa se obtina rezultate identice sau asemanatoare de catre orice observator care aplica metoda respectiva (reproductibilitate) Corectitudinea rationamentelor - care elimina erorile logice si, ca urmare, deformarile descrierii sau falsurile generalizarii.

8. Fidelitatea si validitatea instrumentelor sau tehnicilor de cercetare

Fidelitatca, care cere ca masuratorie repetate ale aceluiasi fapt sa dea rezultate identice sau care variaza in limite restranse si previzibile; Validitatea, reprezentand cerinta ca operatia de masurare (evaluare) sa fie legata, printr-o relatie semnificativa, de obiectul cercetarii; cu alte cuvinte, sa se masoare (evalueze) cu adevarat obiectul propus masurarii (evaluarii).

9. Pasii/etapele cercetarii din punct de vedere al rationamentului

Consultarea literaturii de specialitate; Identificarea unor goluri in literatura; Se previne reinventarea rotii; Se poate pleca dintr-un punct unde s-au oprit cercetari anterioare; Se identifice persoanele care lucreaza in acelasi domeniu, se stabilesc contacte, retele de cercetare11; Se imbunatateste gama cunostintelor in domeniul cercetat; Se incadreaza propria cercetare intr-un context intelectual, putandu-se compara cu alte lucrari in domeniu; Se identifica puncte de vedere opuse; Se identifica informatii sau idei ce pot fi relevante pentru proiect; Se identifica metode care pot fi relevante proiectului. Elaborarea de teorii (concepte, ipoteze de lucru); Procesul de dezvoltare a unor teorii prin observarea unor cazuri individuale defineste inductia. In cazul utilizarii inductiei, colectarea datelor (informatiilor despre cazurile individuale) trebuie sa preceada elaborSrii teoriilor si sa fie realizata intr-o maniera in care informatiile sa fie usor de utilizat si sa ofere toate elementele necesare rationamentului. Metoda altemativa este deductia, care reprezinta procesul de a trage concluzii in ceea ce priveste anumite cazuri particulare pomind de la principii generale. Testarea teoriilor; Pentru ca teoria sa aiba aplicabilitate generala, in cercetarea din sanatate, metodele de testare apartin statisticii, acestea permitand aprecierea unei intregi populatii bazata pe informatii despre un esantion, o fractiune din populatia respectiva. Daca teoria are pretentia de a fi valabila doar in anumite situatii particulare, verificarea ei se face utilizand alte mijloace. Termenul de triangulatie se foloseste atunci cand se verifica daca surse diferite si metode diverse au determinat aceleasi concluzii.

 Reflectarea si integrarea notiunilor. La finalul cercetarii exista mai multe teme de reflectare: ce s-a invatat pe parcursul cercetarii, ce s-ar fi putut face diferit; una dintre ele, insa, este foarte importanta pentru impactul pe care ll va avea cercetarea, si anume cum se raporteaza la gindirea curenta din domer.iul respectiv descoperirile aduse. Implicatii: S-a acoperit un gol din literatura; S-a dat o solutie unei probleme identificabile din domeniu; Rezultatele au contrazis idei acceptate in domeniu; Idei existente in domeniu sunt mai plauzibile in contextul noilor date; Se precizeaza situatii unde teorii mai vechi sunt aplicabile; Se da o noua perspective unor idei existente; Se genereaza noi intrebari; Se sugereaza noi metode de cercetare in domeniu.

10. Definiti epidemiologia

Definifia clasica a epidemiologiei fost data de Mac Mahon (I960) ca fiind stiinta care studiaza distributia si determinandi bolii la nivelul unei populatii.

11. Definitia indicelui

Dupa Russell un indice reprezinta o valoare numerica care descrie un anumit status al populatiei pe o scale gradata cu limite definite, care este desemnate sa faciliteze comparatii intre populatiile studiate cu ajutorul acelorasi criterii si metode

12. Proprietatile indicilor 1 . Claritate, simplitate si obiectivitate. Examinatorul va

memora indicele care trebuie sa fie simplu si usor de realizat, fara a prezenta ambiguitati. 2. Validitate. Reprezinta capacitatea unui indice de a identifica corect ceea ce este pus sa indentifice (frecventa cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase). Spre exemplu numarul de dinti absenti nu constituie o masura a carioactivitatii deoarece pierderea lor se poate datora si altor cauze nu neaparat evolutiei cariilor dentare. 3. Reproductibilitatea. Realizat indicele in aceleasi conditii, rezultatul este acelasi pentru acelasi pacient cand acesta este examinat de mai multi cercetatori. 4. Sensibilitate. Indicele trebuie sa fie capabil sa detecteze modificari rezonabil de mici. Exprima probabilitatea de a fi pozitiv cu conditia de a fi bolnav. 5. Cuantificabilitatea. Rezultatul indicelui trebuie sa se exprime in cifre si sa permita o prelucrare statistica. 6. Acceptabilitate. Aplicarea metodei nu se va insoti de durere sau disconfort.

13. Incidenta si prevalenta

a. Incidenta (sau morbiditatea) - se defineste ca numarul de cazuri noi de boala sau al nuraarului de indivizi care prezinta o anumita boala, evaluarea fiind facuta pe o anumita perioada si la o anumita populatie (exprima gradul de receptivitate al populatiei pentru o anumita boala). Indicele de incidenta se exprima la 100.000 de locuitori, iar formula de calcul este: nr. de cazuri noi pentru o anumita boala / nr. populatie x 100000/ perioada timp b. Prevalenta - exprima numarul de cazuri de boala, de persoane bolnave sau de evenimente morbide inregistrale la un moment dat intr-o anumita populatie, fara sa se faca separare intre cazurile noi si vechi ale aceleasi boli. Formula de calcul este: nr. cazuri noi de boala + nr. vechi de bolnavi (nedecedati) / nr. populatie x 100

14. Ce semnificatie are notiunea de intensitate in cazul unui indice?

f. Intensitatea - este o nofiune specifica pentru afectiuni care se pot manifesta la acelasi individ prin procese multiple, in medicina dentara indicele de intensitate masoara caria, edentatia si tratamentul prin obturatii.

15. Indicele DMFT

In nomenclatura anglo-saxona indicele este DMF (decayed, missing, filled), fiind gasit in traduceri drept indice CAO (cariati, absenti, obturati) sau CER (carie, extractie, restaurare). Raportarea poate fi facuta la nivelul numarului de dinti, indicele fiind notat DMFt, sau DMFs. In cazul dintilor temporari, indicele se noteaza cu litere mici. Indicele de intensitate pentru o anumita populatie reprezinta numarul mediu de carii, de dinti absenti si obturati la nivelul unui individ si se exprima prin numere cu doua zecimale. Exemplu: DMFt = 2,47. Acest indice se poate descompune in componentele sale, dand indicatii mai precise despre statusul dentar al populatiei luate in calcul. De exemplu, o pondere mai mare a D si M (dinti cariati si absenti) din totalul cifrei indica lipsa tratamentului si eventual servicii de sanatate deficitare in domeniu.

16. Ce intelegeti prin protocol de cercetare?

Primul obiectiv avut in vedere pentru inceperea unei cercetari este pregatirea unui document scris, numit protocol de cercetare, care realizeaza o descriere detaliata a studiului propus.

17. Ce informatii sunt incluse in protocolul sau planul de cercetare

In pregatirea protocolului de cercetare trebuie descrise amanuntele practice caracteristice fiecarei etape ale cercetarii, metodele si tehnicile folosite, resursele umane si materiale necesare, insotite de motivatia realizarii lor in maniera propusa. Warren (1978) propune o lista de intrebari care orienteaza asupra realizarii protocolului de cercetare. Acestea pot fi grupate dupa etapele descrise anterior: M Premisa Care este problema luata in studiu?

 Care sunt scopurile generale ale cercetarii si care sunt intrebarile la care se incearca sa se dea un raspuns? Cum va contribui studiul la imbogatirea cunostinfelor in domeniu? Ce este deja cunoscut despre problema propusa? 2. Structurare Care va fi design-ul (tipul) studiului? Care sunt avantajele si dezavantajele acestui design? Sunt necesare interventii din partea cercetatorilor (studiu tip experiment)? Care va fi populatia luata in studiu? Este necesara esantionarea? Care va fi criteriul de selectie? Care este numarul de participanti (volumul)? Studiul indeplineste criteriile etice? Ce comitet etic avizeaza protocolul de cercetare? Ce informatii trebuie sa primeasca participantii la studiu? Cum va fi obtinut consimtamantul informat al participantilor? Ce timp de urmarire necesita subiecpi? Care este desfa^urarea in timp a studiului? Cine este responsabil pentru fiecare etapa? Este necesar un studiu pilot? Daca da, cap participanti sunt necesari? Cat timp va dura studiul pilot?
Metodologia cercetarii stiintifice 31

Cati dintre subiectii din studiul pilot vor fi inclusi in cercetarea principals? Care sunt costurile studiului? Care este sursa de finantare? Ce alte resurse in afara de bani sunt necesare? 31 Culegerea datelor Ce informatii vor fi culese? Care sunt variabilele care prezinta cel mai mare interes? Care este potentialul de corelare a variabilelor? Cum vor fi culese informatiile? Care este validitatea si precizia metodelor folosite? Care va fi modul de stocare a datelor? Ce pregatire necesita observatorii? 4\ Analiza datelor Cum vor fi procesate si analizate datele? Este necesara introducerea intr-un program de calcul a informatiilor? Cum vor fi introduse datele? Ce tip de analiza se preconizeaza? Cine va realiza analiza datelor? Ce tabele si grafice sunt necesare? Comunicarea rezultatelor Care rezultate ale studiului vor fi publicate? Cum vor fi communicate rezultatele studiului $i implicatiile lor asupra sanatatii publice catre comunitatea stiintifica, factorii de decizie si public? Ce tipuri de raportare a rezultatelor vor fi folosite? Care este modalitatea de aplicare a rezultatelor?

18. Ce reprezinta ipoteza in cadrul cercetarii

Ipotezele sunt constructii logice bazate pe o serie de observatii, care folosesc drept punct de pomire intr-un rationament inductiv Orice cercetare, general vorbind, este asemanatoare unei probleme matematice, In care investigatorul, pe baza unor elemente concrete din domeniul de studiat (evidente stiintifice) propune o ipoteza de studiu. Utilizand modalitati specifice problemei luate in studiu, se cauta demonstrarea valabilitatii ipotezei sau infirmarea acesteia.

19. Mecanismul inductiv vs cel deductiv in formularea ipotezelor [vezi intrebarea 9, elaborarea teoriilor]
Procesul de dezvoltare a unor teorii prin observarea unor cazuri individuale defineste inductia. In cazul utilizarii inductiei, colectarea datelor (informatiilor despre cazurile individuale) trebuie sa preceada elaborarii teoriilor si sa fie realizata intr-o maniera in care informatiile sa fie usor de utilizat si sa ofere toate elementele necesare rationamentului. Metoda altemativa este deductia, care reprezinta procesul de a trage concluzii in ceea ce priveste anumite cazuri particulare pomind de la principii generale.

20. Tipare de formulare a ipotezelor conform canoanelor lui Mill

Exista mai multe tipare de formulari a ipotezelor (cunoscute drept canoanele lui Mill), ce stabilesc relatii de asociere sau cauzalitate: Metoda diferentelor semnificative - cand frecventa unei boli este semnificativ diferita in doua situatii si se remarca prezenta unui factor de rise intr-una din situatii dar nu si in cealalta, acest factor sau absenta lui poate determina imbolnavirea (de exemplu frecventa diferita a cancerului pulmonar in cazul fumatorilor si al nefumatorilor); Metoda asocierii - daca un factor sau absenta lui este asociata cu un numar de situatii care la randul lor sunt asociate cu o anumita boala, acest factor sau absenta lui poate fi asociat cu boala (de exemplu hepatita A este asociata cu aglomeratia, condifii modeste de igiena, fecestea ducand la facilitarea transmiterii virusului hepatitei); Metoda variatiei concomitente - exprimarea mai accentuata a | florozei endemice in rela te cu cre^terea nivelului de fluor din ap l,H sau a gusei endemice odata cu scaderea nivelului de iod, ori cre$terea frecvenfei leucemiei odata cu cresterea expunerii la radiatii reprezinta exemple ale variatiei concomitente; Metoda analogiei - distribufia si frecventa unei imbolnaviri sau a unui efect pot fi relativ similare cu cele ale altei imbolnaviri, astfel incat pot fi sugerate cauze similare (de exemplu hepatita B si cancerul de ficat).

21. Studiul pilot

In cazul unor cercetari de amploare mai mare si care prezinta o mare complexitate structurala, se prefera realizarea unor cercetari pilot. Acestea folosesc ipoteza initiala, aceleeasi structura a studiului si aceleasi procedee de manevrare a informatiilor, pe o anumita fractiune a populatiei de studiat. Rolul lor este de a verifica structurarea investigatiei, sub toatc aspectele acesteia. Acum se poate realiza testarea instrumentelor folosite, relevanta informafiilor culese eventuale erori in conceperea acestora. Totodata, studiile pilot pot anticipa, cu o marja de eroare, rezultatele finale ale cercetarii.

22. Precizati si descrieti 3 elemente folosite in studii pentru impiedicarea aparitiei distorsiunilor (p23)
Pastrearea probabilitatii de-a lungul studiului este o cerinta strict necesara in structurarea cercetarii, care asigura validitatea studiului. Cele mai reprezentative elemente folosite care permit mentinerea probabilitatii si impiedica aparitia distorsiunilor sunt: esantionarea reprezentativa, randomizarea in selectia grupurilor, mentinerea de grupuri de comparatie (control), legarea la ochi a experimentatorului si subiectilor, utilizarea metodelor statistice in analiza si interpretarea rezultatelor (aceste procedee vor fi descrise pe larg in capitolele urmatoare).

23. Precizati variantele de studii epidemiologice in functie de tipul problemei abordate / Clasificarea studiilor dupa tipul problemei abordate (p69-70) Dupa McMaster: descrierea istoricului unei boli descrierea cauzelor imbolnavirilor rezultate ale unor procedure terapeutice valoarea testelor diagnostice

24. Diferenta dintre studiile observationale si experimentale

Aceste tipuri [n.r.: observationale] difera in mod clar de experimente prin faptul ca nu este realizta nici o interventie directa de catre investigator asupra grupurilor de studiu.

25. Diferenta dintre studiile descriptive si analitice

Studiile observationale pot fi descriptive sau analitice. Majoritatea studiilor epidemiologice sunt analitice, in afara de formele simple descriptive, care urmaresc descrierea caracteristicilor anumitor boli la nivelul populatiei si reprezinta, de obicei, punctul de pomire al investigatiei epidemiologice A. STUDIILE DESCRIPTIVE apartin categoriei de studii observationale si nu au ca scop probarea unei ipoteze, nefiind structurate, formal, ca si studiile analitice sau experimentale. Materialul obtinut de acestea foloseste de obicei la avansarea unor ipoteze de lucru, care apoi vor fi testate cu ajutorul unei structurari analitice fie observationala, fie experimentala a studiului consecutiv.

26. Diferenta dintre studiile transversale si cele longitudinale

Studiile transversale Aceste studii, in varianta analitica, incearca sa determine o posibila asociere de tip cauza-efect sau corelare, determinand expunerea la posibilul agent etiologie si prezenta imbolnavirii in acelasi timp. Desi acest tip de studiu este usor de executat, rapid, ieftin si acceptabil din punct de vedere etic, el nu poate decat sa stabileasca o asociere si nu o relatie de tip cauza-efect. In plus, atat expunerea cat si cazuistica depind de corecta inregistrare a evenimentelor din trecut.

Studiile longitudinale Se pot utiliza cateva metode pentru a colecta datele, in sistem longitudinal: - interviul; - urmarirea in timp a fisei medicale; - examene medicale si de laborator; - inregistrarea relatiilor dintre datele de expunere, ca numarul de certificate de nastere, si rezultate, ca numarul de decese intr-un grup de nou nascuti.

27. Raportul de caz si cazurile seriate (seria de cazuri)

Raportul de caz si cazurile seriate De obicei acestea sunt folosite pentru a descrie o anumita conditie (o boala rara sau un aspect nou al unei boli mai putin rare), un tratament nou sau o inovatie, sau efectele adverse ale unei interventii. Deseori aceste prezentari ofera un numar mare de informatii care insa nu pot fi integrate intr-un studiu epidemiologic, prin lipsa unui grup de referinta. Ele pot atrage atentia asupra unor probleme si permit emiterea de ipoteze conducand apoi la dezvoltarea unor studii mai ample. Acestea pot fi utile pentru informatiile pe care le ofera despre un procedeu nou de tratament si noi aplicatii ale unei metode.

28. Ancheta epidemiologica

Din acest tip de studii face parte ancheta epidemiologica (survey), care evalueaza, spre exemplu, distributia unei boli, unei disabilitati, conditii imunologice, sau a statusului nutritional. Acest tip de studiu se poate utiliza in analizele de opinie. Una dintre utilizari a reprezentat-o domeniul planificdrii familiale, acum folosindu-se in anchete legate de cuno^tinte, atitudine, $i practica (acestea putand fi folosite in educatia pentru sanatate oro-dentara).

29. Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-dentare

Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-dentare Anchetele epidemiologice asupra sanatatii oro-dentare au ca obiect culegerea datelor privind starea de sanatate a structurilor dento-parodontale si al nevoii de tratament, in ideea planificarii si gestionarii programelor de s5natate. Ele nu sunt destinate culegerii informatiilor privind factorii etiologici si nici asupra eficientei metodelor de tratament.

Obiective principale: 1. De a realiza un tablou complex asupra starii de sanatate oro-dentara a populatiei dintr-o anumita colectivitate. 2. De a urmari in timp evo!u(ia morbiditatii afectiunilor stomatologice. Datorita lipsei de standardizare a acestui tip de studio, incident rezultata din calcule successive poate prezenta erori. 3. De a aprecia eficienta serviciilor stomatologice. 4. De a realiza o estimare cantitativa si calitativa al resurselor necesare programelor de sanatate.

30. Studiul transversal tipul studiului; structura

A. STUDIILE DESCRIPTIVE apartin categoriei de studii observationale si nu au ca scop probarea unei ipoteze, nefiind structurate, formal, ca i studiile analitice sau experimentale. Materialul obtinut de acestea foloseste de obicei la avansarea unor ipoteze de lucru, care apoi vor fi testate cu ajutorul unei structurari analitice fie observationala, fie experimentala a studiului consecutive 3. Studiile transversale realizeaza culegerea de date la un moment dat, dupa cum sugereaza si numele, la nivelul unei populatii sau a unui esantion dintr-o populatie. Cele mai multe studii transversale nu se refera la asocieri sau la testarea unor ipoteze, fiind astfel studii descriptive; masurarea expunerii (factor de risc)si efectului (imbolnavire) sunt realizate in acelasi timp. Ele ofera date despre prevalenta unei imbolnaviri la un moment dat. In putine cazuri, cand exists informatii privitoare la expunere inainte de a se produce efectul, analiza datelor se face ca si in cazul uui studiu de cohorta (prospectiv).

31. Studiul caz-control tipul studiului; structura

B. STUDII OBSERVATIONALE ANALITICE 1. Studiile caz-control reprezinta o structura utila de studiu, fiind eficient si de utilizare larga in epidemiologie. Design-ul acestuia este folosit pentru a stabili cauzele unei imbolnaviri prin asocierea expunerii la un factor de rise si existenta bolii. Structura studiului este simpla, modul de urmarire fiind orientat spre antecedentele (istoricul) subiectilor luati in studiu - studiu retrospectiv. Se urmarete realizarea asocierii prin compararea expunerii la un factor de rise a unei serii de cazuri ce prezinta boala respectiva (caz), in comparatie cu un grup neafectat de boala (control), selectat pe baza anumitor criterii. Informatiile sunt analizate pentru a determina daca expunerea cazurilor a fost diferita de expunerea lotului de control la factorul de rise (fig.III.l.). Factorul de rise, In acest studiu este reprezentat de un eveniment (fapt) care a survenit in istoricul subiectilor, de presupus Inaintea declanarii bolii; factorul de rise poate fi reprezentat de fumat, medicatie administrate sau chiar un factor permanent cum ar fi anumite caracteristici individuale (spre exemplu grup sangvin), necesitand determinari de laborator. Sursa informatiilor este reprezentata de anamneza sau istoricul Inregistrat (scris) al subiectilor, de exemplu fise medicale. Un indicator al asocierii intre factor si boala este depistarea unei expuneri mai mari la factorul de rise al cazurilor, comparativ cu al grupului de control, asocierea avand importanta etiologica (factorul intervine in producerea bolii).

32. Studiul de cohorta tipul studiului; structura

B. STUDII OBSERVATIONALE ANALITICE 2. Studii de cohorta Strategia uzuala a acestor studii este de a incepe cu un grup de referinta (sau un esantion reprezentativ, in care este necesar sa se realizeze) dintre care unii indivizi au anumite caracteristici sau sunt supusi unui factor de risc(grup expus) si un grup martor, ce nu prezinta aceste caracteristici sau nu este expus factorului de rise (grup neexpus). Ambele grupuri trebuie, la inceputul studiului, sa nu prezinte situatia sau situatiile de studiat (afectiunea urmSrita). Pentru excluderea acestora se poate realiza la inceputul studiului o ancheta transversala pentru depistarea subiectilor bolnavi (de tip screening). Ambele grupuri sunt apoi observate pe o anumita perioada pentru a determina riscul pe care il prezinta factorul studiat in dezvoltarea situafiei urmarite (bolii urmarite).

33. Studiul tip experiment clinic in varianta studiu randomizat controlat tipul studiului; structura
C. STUDIUL EXPERIMENTAL. EXPERIMENTE CLINICE Experimentul poate fi definit ca o etapa finala, sau definitiva a procesului de cercetare, un mecanism care confirm^ sau infirma validitatea ideilor, presupunerilor, postulatelor sau ipotezelor legate de comportamentul unor unitati, sau efectele asupra acestora, care rezulta dintr-o interventie in cadrul unui set bine definit de conditii. Un experiment este un tip de investigate in care cercetatorul studiaza efectele expunerii la (sau al privarii de) un anumit factor (sau factori) asupra unor unitati de studiu. Conducatorul studiului selecteaza unitatile (sau subiectii), determina variabilele de raspuns si modalitatea lor de masurare ?i stabileste conditiile in care este condus experiments. Ca si in structurarea altor tipuri de cercetari, cercetatorul are rareori posibilitatea de a lua in studiu toate unitatile dintr-un context dat; prin urmare, trebuie selctat un esantion din populafia tinta in scopul experimentului dat, care sa pastreze integritatea reprezentarii in scopul generalizarii rezultatelor. Acest lucru se realizeaza printr-un proces probabilistic de selectare intamplatoare a unitatilor de studiu. In plus, numarul de subiecti trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea face cele mai bune estimari, cu posibilitatea de stabilire a gradului lor de validitate, dintr-un set de observatii (experiment absolut) sau a determina semnificatia diferentelor intre rezultatele obtinute intre grupuri de comparare (experiment comparativ). Un exemplu de experiment absolut este determinarea incarcaturii electrice a unui electron. Observatii repetate pot sa nu duca la acelasi rezultat, si se va ajunge la atribuirea unei valori estimative, cu o eroare standard definita; aceasta, care masoara precizia experimentului, poate fi redusa prin marirea numarului de observatii, desi acest lucru nu va influenta acuratetea, exprimata prin devierea unei estimari fata de valoarea adevarata. Un experiment comparativ este un experiment in care se compara doua tratamente prin efectele asupra unei caracteristici a subiectilor. In aceasta circumstanfa, studiul caracteristicii respective pentru fiecare grup este lipsit de interes; ceea ce se urmareste, adica ipoteza studiului, este daca distributia observatiilor caracteristicii pentru fiecare grup difera sau este identica. De cel mai mare interes sunt experimentele comparative controlate. Controlul poate fi e f e c t u a t prin atribuirea (fixarea) cat mai multor variabile,fie prin ran d o n u z a re a aloc&rii unitatilor de studiu ]a grupe de tratament

diferite. In procesele biologice variabilele sunt atat de multe si de complexe intat d e obicei se foloseste alocarea intamplatoare a su b ie ctilo r la grupe diferite de tratament. Epidemiologia utilizeaza in mare masura strategii experimentale in domeniul studiilor clinice ?i de teren si a programelor de interventie.

34. Potrivirea/matching-ul grupurilor initiale in studiile clinice

Metodele pentru selecda grupurilor de control sunt potrivirea grupurilor (matching) sau utilizarea de grupuri care nu se potrivesc. Potrivirea semnifica faptul ca indivizii grupului de control prezinta anumite caracteristici comune cu cazurile, pentru a mari precizia studiului. Dezavantajul este tendinta de a suprapotrivi, de a potrivi pe baza a multe variabile. Desigur, odata ce o variabila a fost utilizatS ca un criteriu de potrivire, este eliminate din analiza de vreme ce distributia sa va fi identica atat la grupul de cazuri, cat si la cel de control. In consecinta, rolul sau etiologic nu mai poate fi evaluat. Daca, de exemplu, grupurile sunt potrivite in functie de statutul marital intr-un studiu asupra cancerului de san, nu se poate aprecia daca frecventa cancerului este diferita la femeile maritate fata de cele nemaritate. Desigur, nu trebuie niciodata realizata potrivirea pe baza variabilelor incluse in ipotezele studiului.

35. Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul caz-control

Alegerea lotului de studiu Cazurile trebuie alese dupa criterii bine definite, tinand de caracteristicile histologice ?i al alte particular!tati specifice, ca de exemplu data diagnosticarii si zona geografica. Cazurile care nu respecta aceste criterii trebuie excluse din studiu. Deoarece acest tip de proiect este eficient mai ales pentru boli rare, toate cazurile care indeplinesc criteriile studiului intr-o anumita perioada de timp sunt deseori incluse. Trebuie stabilite $i criterii de excludere din studiu. Cazurile in studiile de tip control de caz sunt deseori cele ale unor pacienti din spital sau ai unor cabinete private; se pot folosi registrele de pacienti pentru uurarea studiului dar $i pentru a avea date complete la fiecare caz in parte. Cazurile nou diagnosticate intro perioada de timp (incidente) sunt preferate cazurilor prevalente, de vreme ce o astfel de alegere poate elimina posibilitatea ca supravietuitorii pe o perioada lunga ai unei boli sa fi fosti expu$i la factorul de rise investigat dupa debutul bolii. Sursele de cazuri pot fi: - toate cazurile intemate in sau extemate dintr-un spital, clinica sau cabinet particular intr-o anumita perioada de timp; - toate cazurile mentionate sau diagnosticate in timpul unei anchete sau al unui program de supraveghere intr-o anumita perioada de timp; - cazuri incidente; - cazuri incidente in cadrul unui studiu de cohorta in desfasurare (un studiu caz-control grefat pe un studiu de cohorta in desfasurare se numeste studiu hibrid); - cazurile de deces atunci cand este precizata cauza decesului si cand indeplinesc criteriile pentru luarea in studiu; - cazuri aflate in procesul de insanatosire.

 Daca numarul de cazuri este prea mare va trebui facutS o e$antionare. Cazurile alese pentru studiu trebuie sa fie reprezentative pentru toate cazurile din boala luata in studiu.

36. Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul de cohort

Caracteristici de proiectare ale studiului: a. Selectarea grupului Un grup poate fi: - un grup comunitar de o anumita varsta sau sex; - un grup expus la un factor de rise: fumatori, femei utilizatoare de contraceptive orale; - nou-nascuti, elevi; - un grup de persoane diagnosticate sau supuse unui tratamet anterior: de exemplu, radioterapie. Procedura obi?nuitg este de a localiza sau identifica grupul, care poate fi o intreaga populatie sau doar o fractiune a ei.

37. Indicatori utilizati pentru masurarea efectului factorului de risc in aparitia bolii in studiile de cohorta
2. Masurarea efectului a. Riscul relativ RR se calculeaza direct impartind incidenta (cumulativa sau densitatea incidentei) unui grup la cea a celuilalt grup:

( (
Asadar grupul de expusi are un rise de RR ori mai mare de aparitie a bolii decat grupul de neexpusi. Intr-un mod mai simplu, efectuand simplificarile,

) )

( (

) )

b. Riscul atribuit (atribuibil) RA reprezinta diferenta dintre incidenta ( ) la expusi si incidenta ( ) la neexpusi. Diferenta poate fi atribuita factorului sau factorilor studiati si este o trasatura a studiilor de cohorta. Neajunsul este acela ca RA este influentat de frecventa bolii.

38. Legarea la ochi sau orbirea in studiile tip experiment clinic

Legarea la ochi Este bine de a mari obiectivitatea studiului prin legare la ochia cercetatorului, adica prin ascunderea identitatii unitatii de studiu, acesta nestiind daca subiectul face parte din grupul de studio sau d e control. Forma clasica este studiul dublu-orb, in care nici jnvestigatorul nici subiectii nu cunosc identitatea grupurilor (acest lucru este cunoscut de cStre analistul care atribuie coduri care sunt cunoscute in etapa analizei datelor). Cea mai comuna abordare este studiul clinic controlat, randomizat, dublu-orb. Rezultatele sunt analizate prin realizarea tabelelor decontingenta de tip 2x2.

39. Alocarea subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic

Pentru a preveni distorsiuni in alocarea subiectilor la un anumit grup de interventie, se foloseste selectarea intamplatoare a subiectilor in lotul de studiu si in cel martor (nu se realizeaza selectia controland anumite caracteristici, variabile).

40. Alocarea randomizata a subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic

Cea mai directa strategic, in acest caz, este randomizarea completa, in care se realizeazS alocare subiectilor bazata in intregirne pe alegere inamplatoare (randomizare simpla). Aceasta structura are mai multe avantaje: Flexibilitate completa in ceea ce priveste numarul de subiecti; Analiza statistics este simpla, chiar daca erorile difera de la un grup la altul sau rezultatele unor grupuri nu pot fi folosite. Principala obiectie la folosirea acestei metode este potentiala sursa de erori ce poate proveni din diferentele de conjuncture in care se realizeaza experimentul.

41.

Precizati 3 variante posibile de grupuri de control in experimentul clinic placebo alt tratament ambele lipsa administrarii

42. Studiul transversal avantaje si dezavantaje

Avantajele anchetelor transversale constau in faptul cS: sunt singurele anchete care permit o evaluare completa a prevalentei. Aceasta estimare este utila pentru aprecierea unui fenomen, a consecinfelor sociale a unei anumite boli i contribuie in final la stabilirea prioritatilor programelor de sanatate; pot sa constitue o prima etapa a studiilor de cohorta; se desfa$oara intr-un timp relativ scurt si au un cost scazut. Limitele acestor anchete se refera la: surprinderea evenimentelor intr-o secventa temporara, nu se poate face masurarea incidentei bolii urmarite, pot fi limitate de evaluarile selective si de erori produse in culegerea informatiilor din antecedentele bolnavilor, Se indica in cazul bolilor cu debut lent si perioada indelungata de evolutie, ca si cazul cariei dentare.

43. Studiul de cohorta avantaje si dezavantaje

Avantajele studiilor de cohorta: Se poate calcula incidenta bolii pentru ambele grupuri, ceea ce permite calculul riscului relativ, indicand de cate ori este mai mare incidenta imbolnavirilor la lotul de studiu fata de cel de control; Se cunoaste faptul ca boala a fost dobandita pe parcursul studiului (secventialitatea); Sunt mai putin posibile erorile datorate selectarii supravietuitorilor unor boli (comparativ cu studiului cazcontrol) dei exista distorsiuni datorita selectarii realizate la Tnceputul studiului; Se pot analiza alte evenimente (boli) datorate factorului luat in studiu; Se poate calcula riscul atribuit factorului de rise, indicand in ce masura acesta determina starea de boala; Daca studiul s-a realizat pe un esantion, rezultatele pot fi generalizate la intreaga populatie. Dezavantaje: Sunt studii de durata; Foarte costisitoare in termeni de timp, personal si urmarire a pacientilor; Pierderea subiectilor prin migrare ?i refuzul participarii; Rolul intamplarii se amplifica datorita duratei ?i complexitatii studiului; Schimbari comportamcntale ale persoanelor luate in studiu ce altereaza informatiile.

44. Studiul caz-control avantaje si dezavantaje

Avantajele studiilor caz-control: Indicate in cazul unei boli rare; Eficienta relativ buna, la un numar de cazuri mai mic decat in studiile de cohorts; Nu necesita urmarirea in timp a cazurilor; Reprezinta in unele cazuri prima strategic analitica de urmarire a unor asocieri. Dezavantaje: Nu se poate realiza calculul incidentei afectiunii; Succesiunea in timp a evenimentelor face deseori imposibil de determinat daca factorul a determinat lmbolnavirea sau invers; Frecventa mare a aparitiei distorsiunilor in alegerea grupurilor; Dificultatea in obtinerea in fo rma l lor, in cazul unor cazuri vechi; Nu sunt analizate alte actiuni ale factorului considerat de rise.

45. Studiul randomizat controlat avantaje si dezavantaje

Aceste studii reprezinta un standard de calitate in functie de care sunt evaluate celelalte tipuri de studii. Acest tip de studii reduce la minim distorsiunile datorita similaritatii grupurilor, similaritate obtinuta prin randomizare, esantionare corecta, utilizarea metodelor

de tip orb, modul de culegere a datelor ?i analiza statistics adecvata. Studiile randomizate controlate nu reprezinta un raspuns la toate problemele clinice. Exista situatii in care acest tip de studiu nu este necesar, potrivit, etic, realizabil sau pur si simplu un astfel de studiu nu a fost efectuat inca. In general problemele terapeutice sunt bine rezolvate de aceste sudii sau, si mai bine, de catre metaanalize, in timp ce problemele de diagnostic, prognostic si etiologie sunt cel mai bine rezolvate de studiile epidemiologice observationale. Studiile observationale, frecvent utilizate m medicina dentara, pot fi foarte dificil de proiectat i executat astfel incat distorsiunile sa fie cat mai mici. Din acest motiv este foarte importanta aprecierea critica a validitatii acestor studii.

46. Conceptul de practica medicala bazata pe dovezi stiintifice

In aceasta abordare, se pleaca de la formularea unei probleme clare, se dezvolta strategii de cautare a informatiilor stiintifice si de selectare sistematica a acestora si, in masura in care acestea sunt considerate relevante si aplicabile, sunt utilizate in practica. Medicina dentara bazata pe dovezi stiintifice poate fi definita ca gasirea celei mai bune informatii, intr-un timp scurt, atunci cind este nevoie, evaluarea calitatii informatiei gasite si aprecierea relevantei respectivei informatii. Principiile acestui tip de practica a medicinei dentare ajuta medicul la introducerea in practica zilnica a rezultatelor cercctarilor stiintifice desfSs urate in domeniu.

47. Studiile integrate cu meta-analiza (Systematic review and meta-analysis)

Studiile integrate Uneori este riscant sa luam decizii clinice importante, cum ar fi o schimbare Tn politica de tratament, pe baza unui singur studiu. De multe ori este nevoie de un lot mare de subiecti pentru a detecta variatii mici sau chiar medii in rezultatele referitoare la probleme clinice importante. Astfel de studii extinse, care implica mii de pacienti s-au desfa$urat rar tn medicina dentara. Metaanalizele reprezinta combinarea rezultatelor studiilor relevante, riguroase din punct de vedere metodologic, desfasurate pe aceeasi tema, cu conditia ca rezultatele tuturor studiilor sa fi fost exprimate in a?a fel incat sa poata fi combinate. Desi metaanalizele sunt studii observationale, retrospective, ele se pot conforma unor reguli de evitare a distorsiunilor si de sintetizare a datelor. Aceste studii sunt considerate a fi pe cea mai inalta treapta in ierarhia evidentelor stiintifice.

48. Scara/nivelul evidentei stiintifice

49. In vederea testarii ipotezelor etiologice care este cel mai indicat tip de studiu? Argumentati
Anchetele, ca studii descriptive, sunt foarte utile in generarea de presupuneri de tip asocieri cauza-efect, care pot fi dezvoltate in teorii ce urmeaza a fi supuse testarii. Astfel, ele pot fi considerate generatoare de ipoteze. Testarea acestor ipoteze poate fi realizata prin observatie sau experiment (fig. II.2). in epidemiologie, majoritatea ipotezelor sunt testate prin observarea asa-ziselor experimente naturale, deoarece nu este posibila testarea directa a factorilor ce declanseaza boala. In studiul factorilor etiologici, pentru testarea ipotezelor se folosesc cercetari, observationale/ analitice, care sunt fie retrospective (studii caz-control), fie prospective (studiu de cohorts). Aceste metode compara grupuri de persoane expuse la diferiti factori (retrospective) sau evolutii diferite (prospective). Aceste tipuri diferS in mod clar de experimente prin faptul cS nu este realiztS nici o interventie directa de cStre investigator asupra grupurilor de studiu.

50. In vederea testarii medicamentelor sau procedurilor terapeutice care este cel mai indicat tip de studiu? Argumentati
Studiile bazate pe experimental clinic pot fi efectuate pe grupuri de persoane sanatoase sau bolnave si constau din aplicarea unor interventii preventive sau curative, a unor medicamente sau a unor interventii chirurgicale, a unor proceduri diagnostice sau terapeutice. Trebuie respectatc anumite reguli de evaluare stiintificS si medicals, pentru ca in final sS obtinem rezultate valide si concluzii care sa nu contravina principiilor etice.