Proiect la Bazele Asigurarii pe anul universitar 2006-2007

Studen i: ,

Grupa: FB15 Cuprins

Capitolul I: Abordari conceptuale privind asigurarile de viata................................3

I.1. Notiunea de asigurare de viata...........................................................................................................3 I.2. Caracteristicile asigurarilor de viata..................................................................................................4 I.3. Tipuri de asigurari de viata................................................................................................................6

Capitolul II: Calculul primelor de asigurare, tarifele de prime si rezerva matematica la asigurarile de viata.......................................................................15
II.1. Calculul primelor de asigurare in asigurarile de viata....................................................................15 II.2. Tarifele de prime si rezerva matematica la asigurarile de viata.....................................................19

Capitolul III: Contractul de asigurare de viata......................................................23

III.1. Termeni utilizati in contractul de asigurare de viata.....................................................................23 III.2. repturile si o!ligatiile contractuale.............................................................................................24 III.3. Necesiatatea inc"eierii unui contract de asigurare de viata..........................................................2#

Capitolul IV: Conditiile generale si speciale ale asigurarilor de viata practicate in omania..............................................................................................................3! "ibliografie...........................................................................................................35

Capitolul I: Abordari conceptuale privind asigurarile de viata

I.1. Notiunea de asigurare de viata Asigurarea de via#$ este o form$ de protec#ie financiar$ a dependen#ilor sau a altor persoane desemnate %n cazul decesului asiguratului. Din punctul de vedere al societii de asigur$ri, asigurarea de via#$ reprezint$ o modalitate de transfer al riscului financiar legat de pierderea vie#ii sau s$n$t$#ii unui individ asupra unui grup de indivizi ,e&pu'i aceluia'i risc. (ransferul riscului se face de la individ spre grup,si fiecare membru al grupului particip$ la constituirea fondului din care se vor pl$ti sumele asigurate)desp$gubirile*printr+o cot$ de participare care nu este altceva dec,t prima de asigurare. Din perspectiva individului,asigurarea de via#$ poate fi definit$ ca o %n#elegere prin care asiguratul pl$te'te o anumit$ sum$ de bani -prima de asigurare+ %n sc.imbul c$reia asiguratorul va pl$ti o anumit$ sum$ de bani - sum$ asigurat$ - %n caz de deces sau de desp$gubire. A'adar, se poate afirma c$ asigurarea de via#$ se bazeaz$ pe inc.eierea unui contract de asigurare - poli#a de asigurare + prin care asigurtorul se oblig$ s$ pl$teasc$ beneficiarului asigur$rii o anumit$ sum$ la producerea riscului asigurat -suma asigurat$ -%n sc.imbul pl$#ii de c$tre contractantul asigur$rii a unei prime de asigurare ,respectiv /pretul0 protec#ie oferite asiguratului de c$tre asigur$tor. 1oli#a de asigurare de via#$ confer$ protec#ie beneficiarului poli#ei )%n func#ie de tipul de poli#$* . iscul %n asigurarea de via#$ este riscul de deces .2ecesul este un eveniment sigur,cert3 incertitudinea rezult$ din momentul %n care el se produce . Asigurarea de viata este un mi4loc de protectie financiara a unui individ si a familiei sale. Ca mi4loc de protectie al individului, asigurarea de viata creaza un venit suplimentar pentru un anumit moment din viata prin asigurarea unui capital sau a unei pensii. 2e asemenea, asigurarea de viata vine in spri4inul individului in momentul in care acesta, in urma unui accident, are nevoie de spri4in financiar. Ca mi4loc de protectie a familiei, asigurarea de viata, aduce un venit compensatoriu in

conditiile pierderii intretinatorului financiar, mentinand in conditii normale nivelul de trai al celor dragi. (otodata, asigurarea de viata, prin posibilitatea de a fi cesionata, lic.ideaza datorii financiare )credite bancare*, evitandu+se lasarea familiei cu datorii.

I.2. Caracteristicile asigurarilor de viata Asigur$rile de via#$ au ca obiect garantarea pl$#ii unei sume de bani de c$tre asigur$tor, %n cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizic$ a asiguratului, 'i anume: v$t$marea corporal$, %mboln$virea, decesul sau supravie#uirea acestuia. C.iar 'i persoanele tinere se pot %mboln$vi sau pot deceda %n urma unor accidente nea'teptate, ce vor genera %n mod automat 'i dificult$#i financiare. Asigur$rile de via#$ au, spre deosebire de asigur$rile generale, anumite caracteristici, prezentate mai 4os: Valoarea capitalizat este un fond care se acumuleaz$ pe %ntreaga perioad$ de via#$ a poli#ei 'i la care de#in$torul de poli#$ poate avea acces %n mai multe moduri: poate face %mprumuturi, poate opta pentru cump$rarea unei poli#e de asigurare de via#$ cu plata integral, sau poate r$scump$ra poli#a. Dificultile financiare %n cadrul asigur$rilor de persoane sunt determinate de: necesit$#ile b$ne'ti pentru funeralii3 asigurarea unor resurse financiare mo'tenitorului, dup$ decesul asiguratului3 restabilirea moral$ dup$ deces. Motivaia ncheierii asigurrilor de persoane sunt: stresul3 motiva#ii personale3 concep#ia despre moarte. Riscul este definit de ma4oritatea economi'tilor ca o pierdere propriu+zis$, sau ca o pierdere produs$ de o negli4en#$ ce poate avea urm$ri asupra individului sau asupra unei propriet$#i. Suma asigurat se stabile'te %n mod forfetar de c$tre asigurat, %n func#ie de nevoile 'i posibilit$#ile sale financiare. Asiguratul poate s$ %nc.eie mai multe contracte de asigurare %mpotriva aceluia'i eveniment 'i pentru sume diferite, f$r$ s$ fie %mpiedicat de lege sau de asigur$tor s$ fac$ acest lucru. 5a producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigur$rii, poate %ncasa drepturile de asigurare de la to#i asigur$torii deoarece aici nu mai este vorba de daun$ ca la asigur$rile de bunuri.

6eav,nd caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restric#ii ca asigurarea de bunuri. 2ac$ %n urma producerii riscului asigurat, asiguratul sufer$ o v$t$mare corporal$ sau a contactat o maladie care i+a afectat capacitatea de munc$, el are dreptul la o indemniza#ie de asigurare )suma asigurat$*, care s$ fac$ posibil$ refacerea situa#iei sale financiare e&istente %naintea producerii accidentului sau contact$rii bolii. Interesul asigur$rii nu prezint$ importan#$, %ntruc,t indemniza#ia de asigurare este datorat$ independent de e&isten#a unei daune. Indemnizaia de asigurare reprezint$ suma de bani pe care asigur$torul o ac.it$ asiguratului %n cazul producerii riscului asigurat. 2eoarece nici via#a 'i nici s$n$tatea unei persoane nu sunt evaluabile %n bani, nu se poate pune problema unui raport %ntre suma asigurat$ 'i paguba suferit$ de asigurat.

Contractul de asigurare se %nc.eie %n form$ scris$ )prin completarea unei declara#ii de

asigurare*. 2up$ analiza r$spunsurilor, asigur$torul este de acord cu %nc.eierea contractului, redactarea contractului %n form$ scris$ 'i %nm,narea unui e&emplar asiguratului. Contractul de asigurare se consider$ %nc.eiat prin plata primei de asigurare 'i emiterea poli#ei. ncetarea contractului de asigurare se realizeaz$ %n urm$toarele moduri: modul obi'nuit de %ncetare %l constituie a4ungerea la termen, adic$ e&pirarea perioadei pentru care a fost %nc.eiat3 contractul %nceteaz$ 'i prin producerea evenimentului asigurat. 2ar, e&ist$ 'i moduri mai pu#in uzuale cum ar fi: denun#area, rezilierea 'i anularea contractului Denunarea se face de c$tre asigur$tor, dac$ asiguratul nu a comunicat, %n scris, modific$rile intervenite %n cursul contractului %n leg$tura cu datele luate %n considerare la %nc.eierea contractului. Rezilierea %nseamn$ desfacerea pentru un timp a contractului, datorit$ nee&ecut$rii obliga#iei uneia din p$r#i din cauze care i se pot imputa. 7fectele produse de contract p,n$ la reziliere r$m,n valabile. !ulitatea contractului poate fi cauzat$ de declara#ii ine&acte sau incomplete f$cute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, %n momentul %nc.eierii acestuia.

I.3. Tipuri de asigurari de viata In prezent asigurarile de viata se practica in numeroase forme, ma4oritatea dintre acestea fiind aparute in ultimele decenii, av,nd la baza nevoile tot mai variate ale oamenilor. 8amenii isi cumpara o asigurare de viata pentru ceea ce reprezinta ea pentru client si nu neaparat pentru ceea ce este in sine, importante fiind serviciul pe care il ofera produsul, siguranta si confortul implicate. Asigurarile de viata se impart in doua categorii principale si anume: 1. asigurari de viata traditionale3 2. asigurari de viata de tip unit-linked. 1. Asigurari de viata traditionale Asigurarile de viata traditionale sunt asigurari care ofera clientilor garantii considerabile, de obicei un beneficiu fi& garantat in caz de deces sau la maturitate. Asiguratorul trebuie sa acorde aceste garantii indiferent de costurile pe care le implica si sa ram,na solvabil, ca cerinta a clientului si a Comisiei de 9upraveg.ere a Asigurarilor. In acest caz asiguratorul trebuie sa investeasca cu precautie sporita, in special in obligatiuni guvernamentale sau alte instrumente de plata sigure. Clientul beneficiaza astfel de produse sigure. In prezent e&ista sute de tipuri de asigurari de viata, insa cele mai reprezentative si mai des folosite sunt urmatoarele: Asigurarea de viata pe termen limitat - este cea mai simpla forma de asigurare de viata, se inc.eie pe o perioada determinata de timp si acopera doar riscul de deces. Asiguratul va plati periodic prima de asigurare, si, in sc.imbul acesteia, beneficiarul asigurarii va incasa suma asigurata la decesul asiguratului, conform contractului inc.eiat. 2aca mediul economic avut in vedere este unul inflationist, suma asigurata poate fi prote4ata printr+o clauza speciala, ceea ce implica si adaptarea primei de asigurare. Ceea ce este caracteristic acestui tip de asigurare este faptul ca suma va fi platita beneficiarului doar daca decesul asiguratului intervine in perioada de valabilitate stabilita prin contract. 2aca la e&pirarea contractului asiguratul este in viata, asiguratorul este e&onerat de la orice obligatie de plata. Acest tip de asigurare prote4eaza asiguratul doar impotriva riscului de deces si nu ofera 6

posibilitatea economisirii sau capitalizarii si de aceea primele de asigurare sunt mai mici dec,t la alte tipuri de asigurari de viata. Asigurarea de viata pe termen nelimitat + acest tip de asigurare acopera riscul de deces al asiguratului p,na la o v,rsta inaintata a acestuia ):5,1!! de ani de e&emplu*, conditia principala fiind ca primele de asigurare sa se plateasca p,na la v,rsta pensionarii. 2iferenta fata de asigurarea pe termen limitat consta in marimea primei de asigurare si in faptul ca, daca asiguratul implineste v,rsta precizata in contract va primi suma asigurata actualizata.

Asigurarea mixta de viata + acest tip de asigurare este o asigurare cu capitalizare si deosebirea principala fata de celelalte doua tipuri prezentate este faptul ca acopera si riscul de supravietuire. Asiguratorul va plati la data e&pirarii contractului suma asigurata asiguratului, sau la data decesului asiguratului va plati suma beneficiarului mentionat in polita de asigurare. Astfel se acorda o protectie dubla )si fata de deces si fata de supravietuire*, iar primele de asigurare platite de contractant sau de asigurat reprezinta o forma de economisire care poate fi valorificata la data e&pirarii contractului. Contractul de asigurare se inc.eie pe o perioada cuprinsa intre anumite limite )3 sau 5 si ;! sau ;5 de ani*, cu conditia ca aiguratul sa nu depaseasca in aceasta perioda o anumita v,rsta )de obicei <5 de ani*, iar cu c,t perioada de asigurare este mai mare, cu at,t este mai avanta4os pentru asigurat )primeste mai multi bani*, c,t si pentru asigurator )foloseste o suma mare de bani pe o perioada indelungata*. 1rimele de asigurare se stabilesc in functie de suma asigurata si e&ista posibilitatea renuntarii la contract si primirii valorii de rascumparare )care creste pe masura ce se apropie data la care e&pira contractul*.

Asigurarea mixta redusa - presupune e&istenta posibilitatii de rambursare a primelor aferente riscului de supravietuire, ram,n,nd la asigurator doar prima aferenta riscului de deces. In cazul in care, la e&pirarea perioadei de asigurare, asiguratul este in viata, el beneficiaza de suma asigurata, iar daca el decedeaza, asiguratorul va plati suma primelor de asigurare inregistrate p,na la momentul decesului la care, de regula se adauga si cota corespunzatoare participarii la profit pentru partea din rezervele matematice investite. 5a fel ca la asigurarea mi&ta de viata, si in acest caz suma asigurata este nelimitata, iar cel care

.otaraste valoarea ei este contractantul asigurarii.

Asigurarea de tip student + are drept scop economisirea unor fonduri pentru peioada de studii a copiilor, c.iar in conditiile in care beneficiarul nu ar supravietui in momentul inceperii acestora. 1rimele de asigurare vor fi platite de asigurat )parintele sau tutorele copilului* p,na la inceperea studiilor, urm,nd ca beneficiarul )copilul* sa intre in posesia rentelor la v,rsta specificata in contract. 2urata de plata a rentelor poate fi de = sau 5 ani, iar la optiunea asiguratului se poate plati suma integrala la inceputul studiilor, dar intr+o proportie de :! - :5> din suma totala a rentelor pentru ca asiguratorul nu mai poate capitaliza sumele respective pe perioada de =+5 ani stabilita in contract. Asiguratorul va plati c.iar daca una dintre parti )asigurat sau beneficiar* va deceda, asum,ndu+si obligatiile de plata a rentelor in cazul decesului asiguratului pe parcursul perioadei de asigurare sau transform,nd polita intr+o asigurare mi&ta de viata in cazul decesului beneficiarului. 2aca decesul beneficiarului are loc in perioada de plata a rentelor, acestea vor fi incasate de catre asigurat ca o suma forfetara sau tot periodic. 8 astfel de asigurare se poate inc.eia pe o perioada stabilita de asigurator )minim :,1! ani de obicei*, in functie de numarul de ani pentru care se vor plati rentele.

Asigurarea de tip zestre - este asemanatoare cu asigurarea de tip student, deosebirea const,nd in faptul ca suma se va acorda copiilor drept zestre, in momentul casatoriei. 7ste o asigurare de tip dota, prin care se ofera protectie fata de riscul de deces al persoanei asigurate )parintele sau tutorele copilului*, beneficiarul )coplilul* primind suma asigurata la implinirea unei anumite v,rste sau atunci c,nd se casatoreste. 8 alta deosebire fata de asigurarea de tip student este faptul ca suma asigurata se plateste integral si nu esalonat. In cazul decesului contractantului, copilul va beneficia de aceasta suma la termenul convenit, iar in cazul decesului beneficiarului, polita devine o polita de asigurare mi&ta.

Asigurarea pentru ipoteca + este acea asigurare realizata la cererea creditorului )de obicei o banca* atunci c,nd se doreste cumpararea unei locuinte sau a unui teren. 2in aceasta asigurare se vor acoperi sumele restante neplatite de catre debitor.

 Asigurarea de renta 1rintr+o asigurare de renta, asiguratorul plateste o indemnizatie periodica. In functie de perioada de plata a acesteia se disting : 1. renta cu rata fixa - caz in care indemnizatia de asigurare se plateste indiferent daca asiguratul mai traieste sau nu. In momentul in care incepe plata acestei rate fi&e, este important daca asiguratul mai este sau nu in viata3 ea se plateste pe o anumita perioada )un numar de ani*. 2. renta viagera, caz in care, pentru primirea unei indemnizatii de renta viagera, asiguratul )sau, in cazul in care avem de+a face cu mai multi asigurati, cel putin unul dintre acestia* trebuie sa fie in viata. Asigurarea este inc.eiata pe ?viata0 asiguratului. 8 asigurare de renta viagera poate fi inc.eiata si in favoarea mai multor persoane. In astfel de situatii, la moartea unuia dintre asigurati, renta viagera se transfera asupra vietii celuilalt. enta viagera se acorda in general trimestrial, mai rar lunar. 7&ista si posibilitatea ca renta viagera sa se acorde anual, o data la sase luni sau lunar, cu consecinte in ceea ce priveste valoarea rentei viagere. In cazul in care indemnizatia de renta viagera se acorda anual sau o data la sase luni, asiguratorul dispune de bani vreme mai indelungata si poate obtine profituri mai mari din investitii. In plus, are mai putine c.eltuieli administrative3 in cazul termenelor lunare, lucrurile stau invers. In cazul asigurarii de renta viagera e&ista urmatoarele cazuri speciale : + asigurarea de renta viagera cu rambursare + in cazul decesului asiguratului se ramburseaza primele de asigurare de4a platite. + asigurarea de renta viagera fara rambursare + in cazul decesului asiguratului nu se ramburseaza primele de asigurare de4a platite, avanta4ul fiind platirea unor prime mai reduse dec,t in cazul rambursarii. In cazul asigurarii pe baza de rente viagere e&ista posibilitatea e&istentei a doua persoane asigurate. 1rin asigurarea de renta viagera pentru doua persoane se acorda o indemnizatie periodica in conditii de supravietuire sau de deces al primului asigurat. 7a poate fi comparata cu asigurarile mi&te de viata. 9e foloseste in special pentru alocatie pentru pensia

de batr,nete, respectiv pentru pensia de urmas, pentru sot sau sotie. @n caz special il reprezinta asigurarea de renta de supravietuire prin care se acorda o indemnizatie periodica in cazul decesului asiguratului in favoarea coasiguratului, daca acesta este in viata. Ca forme specifice de asigurare, mai des int,lnite sunt: 1. renta temporara de supravietuire, prin care se acorda indemnizatia p,na la data stabilita in prealabil in contract, sau p,na la data decesului coasiguratului, daca acesta survine mai devreme. 2. renta de supravietuire viagera3 in cazul in care coasiguratul moare inaintea primului asigurat, asigurarea e&pira c.iar inaintea acordarii primei indemnizatii. Aceste forme se practica preponderent pentru alocatie temporara pentru pensia de urmas si pentru alocatie temporara a sistemului de pensii. enta de supravietuire pe toata durata vietii acorda o indemnizatie p,na in momentul decesului coasiguratului )cu indemnizatie finala*, sau p,na la data+limita anterioara datei decesului coasiguratului )fara coasigurare cu indemnizatie finala*. In cazul in care aceasta asigurare se inc.eie contra platii unei prime de asigurare, perioada in care se efectueaza aceasta plata este temporara )de e&emplu, p,na la implinirea v,rstei de ;!+;5 de ani de catre coasigurat*. 9e practica pentru alocatii pe toata durata vietii din pensia de urmas si sub forma unor sc.eme colective de pensii. 2. Asigurari de tip unit-linked Asigurarile de viata de tip unit+linAed sunt asigurari pe baza de investitii, care ofera nu numai protectia prin asigurare, ci si posibilitatea investirii. 1rima pe care o plateste asiguratul este investita intr+unul sau mai multe fonduri de investitii puse la dispozitie de catre asigurator, din care asiguratul primeste apoi o cota parte )un anumit numar de ?unit+uri0*. Asiguratul are dreptul de a opta pentru fondurile si structura in care se vor investi primele platite de el, av,nd posibilitatea ca, pe parcursul derularii asigurarii sa sc.imbe aceasta structura. Conditia pentru a putea participa la aceste fonduri de investitii este de a cumpara o asigurare de viata. 2aca in cazul asigurarilor de viata traditionale riscul investitiei apartine companiei de asigurari )in consecinta asiguratorul va investi banii cu mare prudenta, de obicei in depozite bancare si obligatiuni de stat, care desi nu aduc profituri mari, sunt sigure*, la asigurarile unit+

1%

linAed riscul investitiei apartine contractantului, beneficiile obtinute din investitii depinzand de performanta fondurilor de investitie create si puse la dipozitie de asigurator . Aceste produse pot avea in structura lor urmatoarele componente : Componenta de protectie care este reprezentata de o asigurare de viata pe termen nelimitat, pentru care plata primelor esalonate se face p,na la implinirea v,rstei de pensionare, iar pe perioada protectiei suma asigurata )aleasa de client* este garantata de asigurator. In cazul decesului asiguratului, beneficiarul va incasa valoarea ma&ima dintre suma asigurata si valoarea contului sau la momentul respectiv, unde suma asigurata este stabilita de catre client intre o valoare ma&ima si una minima, in functie de v,rsta sa si de prima platita, iar valoarea contului este reprezentata de ec.ivalentul valoric al unit+urilor detinute in fondurile financiare ale asiguratorului. Componenta investitionala consta in cumpararea de unitati de cont )unit+uri* in fondurile financiare constituite de asigurator. Aceste fonduri sunt fonduri interne, inc.ise, reprezent,nd un portofoliu de diverse tipuri de active financiare administrate de asigurator e&clusiv in scopul asigurarii. Contractantul asigurarii va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurarilor unit+ linAed, iar prima de asigurare platita va fi destinata in intregime ac.izitionarii de unit+uri in fondurile financiare. 1lata primelor se poate face anual, semestrial, trimestrial, lunar, dar si in orice moment atunci c,nd se doreste marirea partii de investitie. Contractantul poate alege procentul in care prima se va aloca intre diferitele fonduri si poate la orice moment sa s.imbe gratuit aceste procente de alocare. Valoarea unui unit se stabileste saptam,nal, la momentul evaluarii fondurilor, regasindu+se in marimea pretului de v,nzare, pret care este folosit in evaluarea costului asigurarii de viata, in momentul in care clientul doreste retragerea de lic.iditati sau atunci c,nd intrerupe contractul si doreste sa obtina ec.ivalentul valoric al contului sau. Componenta rentelor apare doar in cazul asigurarilor unit+linAed la care e&ista posibilitatea transformarii contului si consta in transformarea la sfirstul perioadei de plata a primelor )la v,rsta pensionarii* a valorii contului contractantului in rente lunare, platibile at,ta timp c,t asiguratul este in viata. @nele societati platesc rentele pe o perioada garantata indiferent daca asiguratul decedeaza sau nu in acest interval. 1retul de cumparare reprezinta pretul la care clientul poate cumpara unit+uri in fondurile 11

finaciare mentionate, iar banii platiti de client sub forma primelor de asigurare sunt transformati in unit+uri in functie de acest pret. 1rodusele unit linAed prezinta urmatoarele trasaturi : + prima de asigurare nu este fi&a, clientul poate modifica oric,nd marimea primelor de asigurare3 + clientul poate alege suma asigurata intre un minim si un ma&im stabilite in functie de v,rsta asiguratului si de valoarea primei platite, iar aceasta suma este garantata pe toata durata contractului si poate fi modificata oric,nd3 + plata primelor de asigurare este esalonata si e&ista posibilitatea modificarii frecventei de plata la fiecare aniversare a contractului3 + clientul poate oric,nd sa retraga o cota din numarul unit+urilor in contul sau, cota e&primata ca procent sau suma fi&a3 + in cazul in care clientul nu mai poate plati primele de asigurare contractul unit+linAed se transforma intr+un contract cu suma asigurata redusa, adica noua suma asigurata va fi egala cu cu valoarea contului contractantului la momentul incetarii platii primelor3 + in cazul unui contract cu suma asigurata redusa, clientul are dreptul sa faca retrageri periodice prin reducerea contului sau, reduceri care se pot face sub forma de cote procentuale sau in suma fi&a, at,ta timp c,t contul nu este nul3 + contractantul asigurarii are dreptul, de regula o data pe an, sa transfere unit+uri intre fondurile financiare in care se afla banii sai. 9i in cazul asigurarii de tip unit+linAed, ca si in cazul celorlalte asigurari de viata, se pot adauga clauze suplimentare, cu deosebirea ca prima corespunzatoare clauzelor se va deduce lunar din contul contractantului prin reducerea numarului de unit+uri. 2e asemenea, asigurarile de viata se pot clasifica si in functie de riscul acoperit. Acestea pot fi: a* asigurri de supravieuire, b* asigurri de deces, c* asigurri mi"te de via , d* asigurri de accidente, e* asigurri de boal, f* alte forme. Bn cazul asigurrii de supravieuire, asigur$torul se oblig$ s$ pl$teasc$ asiguratului suma asigurat$, cu condi#ia ca acesta s$ fie %n via#$ la sf,r'itul perioadei pentru care s+a %nc.eiat contractul de asigurare. 2ac$ acesta a decedat %nainte de e&pirarea termenului de valabilitate, asigur$torul este eliberat de anga4amentul luat prin contract, 'i nu are nici o obliga#ie fa#$ de mo'tenitori. 12

#sigurarea de rent este asigurarea %n care suma asigurat$ este pus$ la dispozi#ia asiguratului sub forma unor pl$#i periodice cu titlul de rent$. Bn cazul asigurrii de via variabil, proprietarul poli#ei de asigurare are posibilitatea de a alege una din op#iunile pe care societatea de asigurare i le pune la dispozi#ie, beneficiile poli#ei de asigurare se a4usteaz$ %n func#ie de valoarea investi#ilor prev$zute %n poli#a de asigurare, %n momentul %n care se solicit$ plata lor, beneficiile de deces nu pot fi mai mici dec,t sumele asigurate ini#ial pentru care s+a %nc.eiat contractul de asigurare, dar ele pot fi mai mari, dac$ investi#iile f$cute au fost profitabile. Bn ceea ce prive'te asigurrile de via universal , posesorul poli#ei de asigurare poate, la anumite intervale de timp, modifica valoarea beneficiilor de deces, posesorul poli#ei de asigurare poate sc.imba valoarea 'i data efectu$rii pl$#ii primelor de asigurare, f$r$ a avea obliga#ia de a anun#a anticipat societatea de asigur$ri, primele de asigurare sunt plasate %ntr+ un cont 'i din valoarea lor se vor sc$dea, la un moment dat, c.eltuielile de deces. Bn acest cont se vars$, totodat$, 'i dob,nzile ob#inute, care pot varia %n timp, posesorul poli#ei poate retrage anumite sume din economiile acumulate, societatea de asigur$ri este cea care va decide cum vor fi investi#i banii, 'i cea care garanteaz$ o rat$ minim$ de rentabilitate. Bn cazul asigurrilor de deces$ prote4eaz$ asiguratul %mpotriva riscului de deces, asiguratul se oblig$ s$ pl$teasc$ prime de asigurare toat$ via#a, e&ist,nd posibilitatea ca plata primelor s$ se fac$ p,n$ la o anumit$ dat$ cum ar fi: data ?&0, ie'irea la pensie, %n cazul asigur$rii de deces %nc.eiate pe termen limitat, asigur$torul se oblig$ s$ ac.ite suma %nscris$ %n contract, cu condi#ia ca decesul asiguratului s$ survin$ %n perioada de valabilitate a acestuia. 5a asigurarea mi"t de via asigur$torul cuprinde dou$ riscuri alternative %ntr+un contract de asigurare unic, d,nd impresia ca asigura#ii c,'tig$ %n cazul producerii oric$rui risc: %n cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigur$rii intr$ %n posesia sumei asigurate, iar %n caz de supravie#uire, asiguratul %ncaseaz$ personal suma asigurat$. Asiguratul c,stig$ %n ambele cazuri dar cu pre#ul aferent acoperirii celor dou$ riscuri, at,t cel de deces c,t 'i cel de supravie#uire. Asigurarea de accidente, prote4eaz$ persoanele fizice de consecin#ele nefaste ale unor evenimente neprev$zute care le poate afecta via#a, integritatea corporal$ sau capacitatea de munc$. 1ersoanele asigurate vor primi cu titlu de indemniza#ie o sum$ pentru acoperirea c.eltuielilor de %ngri4ire medical$, refacere 'i compensare a pierderilor de venit.

13

#sigurarea de boal are drept scop prote4area persoanelor care au suferit o incapacitate temporar$ de munc$ determinat$ de boal$. olul asigurrilor de sntate este acela de acoperire total$ sau par#ial$ a c.eltuielilor cu ocrotirea s$n$t$#ii, diferen#a fiind suportat$ de stat sau de individ dup$ caz. Aceste asigur$ri au caracter facultativ 'i se %ntind pe perioade lungi de timp. Clasificarea asigur$rilor de s$n$tate: asigur$ri de accidente3 asigur$ri de boal$3 asigur$ri de s$n$tate permanent$. 1oli#e de asigur$ri de s$n$tate: asigurarea c.eltuielilor de spitalizare3 asigurarea pentru interven#ii c.irurgicale3 asigurarea medical$ de baz$3 asigurarea medical$ ma4or$3 asigurarea medical$ comple&$. #sigurarea de sntate permanent urm$re'te s$ elimine s$r$cia, adesea asociat$ cu o incapacitate de munc$ de durat$, provocat$ de un accident sau o boal$. 2ac$ asiguratul a4unge %n incapacitate de munc$ %n urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la o indemniza#ie de asigurare, care se acord$ periodic, at,t timp c,t se men#ine starea de incapacitate, sau p,n$ c,nd asiguratul atinge v,rsta de pensionare, ori decedeaz$. #sigurarea dotal % este un mod de constituire a unei dote pentru copil, p,n$ c,nd acesta a4unge la ma4orat. Asigur$torul onoreaz$ aceast$ asigurare dac$ beneficiarul este %n via#$ la data atingerii ma4oratului. Bn caz contrar asigur$torul este e&onat de orice r$spundere legat$ de acest contract. #sigurarea de nupialitate + este o asigurare de via#$, %n baza c$reia asigur$torul se anga4eaz$ s$ pl$teasc$ o anumit$ sum$ de bani asiguratului, dac$ acesta se c$s$tore'te %nainte de a %mplini o anumit$ v,rst$. #sigurarea de natalitate + const$ %n obliga#ia asigur$torului de a pl$ti suma de bani asiguratului c$ruia i s+a n$scut un copil, %ntr+un anumit termen.

14

Capitolul II: Calculul primelor de asigurare, tarifele de prime si rezerva matematica la asigurarile de viata

II.1. Calculul primelor de asigurare in asigurarile de viata Factori determinanti In asigurarile de viata, drepturile si obligatiile specifice in acord sunt dependente de probabilitatea de supravietuire a asiguratului. Intr+o societate de asigurari de viata, rolul cel mai important in calcularea primelor de asigurare il are actuarul, numit si matematicianul asigurarilor de viata. Cele mai importante sarcini ale sale constau in determinarea primei de asigurare, stabilirea rezervelor matematice, a valorii de rascumparare pentru produsele cu capitalizare, dezvoltarea de produse noi, calcularea ?embedded value0 si altele. Tabelele de prima se calculeaza pe baza statisticilor demografice, in principal a tabelelor de mortalitate. Catematica asigurarilor de viata opereaza cu probabilitatile de supravietuire si de moarte. In cazul asigurarilor de persoane, altele decat cele de viata, se folosesc si alte date statistice precum: morbiditatea, frecventa accidentelor, tipul de activitate etc. 1entru estimare, se considera ca ceea ce s+a petrecut se va repeta si in viitor in conditii similare. In unele tari, deoarece durata medie de viata difera destul de mult intre barbati si femei primele de asigurare pot fi diferite pentru persoane de se& opus avand aceeasi varsta. 2e obicei, femeia va plati prime de asigurare la acealasi nivel cu un barbat cu 3+5 ani mai invarsta. 1rincipalele elemente care influenteaza nivelul primei de asigurare au caracter general, cum ar fi tabelele de mortalitate pe baza carora se calculeaza primele de asigurare la nivelul unei populatii determinate, starea generala de sanatate a populatiei respective , dar si caracter special, precum varsta si se"ul asiguratului, starea sanatatii acestuia, durata contractului,

15

nivelul sumelor asigurate ce vor fi platite la producerea decesului sau la maturitatea contractului in cazul asigurarilor cu capitalizare, rata dobanzii obtinute in urma investirii primelor, cheltuielile legate de emiterea contractului de asigurare , profitul societatii de asigurari. 2eterminarea corecta a primelor se bazeaza pe respectarea unor principii clare: Ratele de prima trebuie sa fie adecvate, ceea ce inseamna ca, pentru un grup de contracte, suma banilor colectati de la asigurati, la care se adauga dobanda catigata din investirea acestora, trebuie sa fie suficienta pentru ac.itarea tuturor sumelor asigurate promise si sa acopere si c.eltuielile de asigurari3 Ratele de prima trebuie sa fie ec itabile, adica trebuie sa aiba in vedere riscul fiecarei persoane asigurate. Aprecierea riscului reprezinta responsabilitatea principala a departamentului de subscriere a unei societati de asigurari. Astfel, riscul este apreciat ca fiind standard sau sub+standard, in functie de probabilitatea medie de viata a persoanei in cauza. 1entru riscurile sub+standard se pretinde solicitantului plata unei e&tra+prime de asigurare3 Ratele de prima trebuie sa fie excesive in comparatie cu suma asigurata promisa. Prima de risc si prima nivelata 1rimele de asigurare pe care societatile de asigurari de viata le percep de la clientii sai sunt calculate in functie de criteriile mentionate. 2at fiind ca sunt asigurari pe termen mediu sau lung, riscul de deces creste de la un an la altul datorita imbatranirii naturale, ceea ce inseamna ca societatea ar trebui sa perceapa in fiecare an o prima de asigurare din ce in ce mai mare, denumita prima de risc, ce reprezinta valoarea probabila a riscului asumat de+a lungul fiecarui an de asigurare. Acest lucru nu este convenabil pentru asigurat si este dificil pentru asigurator. 9e calculeaza o prima anuala, constatata pe toata perioada asigurarii, numita prima nivelata, care aceeasi valoare pe toata durata de plata a primelor, situandu+se intre valorile e&treme ale primei de risc )naturale*. Astfel, siguratorul va incasa, in primii ani ai perioadei de asigurare, o prima mai mare decat cea necesara pentru acoperirea riscului, iar ulterior datorita inaintarii in varsta a asiguratului, va incasa o prima mai mica decat cea corespunzatoare riscului. Asiguratorul colecteaza anumite sume din primele de asigurare, neutilizate un timp si care impreuna cu dobanzile aferente, vor fi utilizate atunci cand primele nivelate nu vor mai fi suficiente pentru acoperirea riscului asiguratului.

16

Prima neta si prima bruta Ca modalitate de plata a primei de asigurare in asigurarile de viata, aceasta se poate ac.ita o singura data sub foarma primei unice, sau in transe periodice, esalonat. !rima unica este astfel calculata incat sa acopere riscul pe intreaga perioada asigurata. In acest fel, asiguratorul va beneficia de intreaga suma de bani de la inceput, pentru toata durata. 1rima unica incasata, la care se adauga dobanda rezultata din investirea ei, va fi utilizata pentru acoperirea platii sumei asigurate, indiferent la ce data ar interveni decesul, sau la e&pirarea contractului. Aceasta modalitate de plata este foarte putin utilizata in practica, mai frecvent pentru asigurarile de viata pe termen lung. Asigurarile cu plata esalonata a primei sunt cel mai frecvent utilizate, in special in cazul unei asigurari pe termen lung, deoarece suma ce ar reprezenta prima unica ar constitui un effort financiar foarte mare al contractantului asigurarii. Calculul primelor esalonate are in vedere faptul ca asiguratorul poate accepta incasarea aceleaiasi primei - sub aspectul nivelului - esalonat in timp, desi riscul de deces este diferit de la un la altul datorita imbatranirii persoanei asigurate. In consecinta, valoarea actuala a ratelor de prima va fi egala cu prima neta unica. Ca urmare, apare necesara constituirea unui fond de rezerva, la care se adauga dobanda rezultata din investirea banilor si primelor viitoare ce se vor incasa. Acesta trebuie sa fie suficient pentru plata sumei asigurate, indiferent de momentul la care se produce decesul asiguratului. 1rimele nete calculate in asigurarea de viata iau in calcul: 1robabilitatea de producere a evenimentului asigurat Varsta si se&ul persoanei asigurate Valoarea actuala a primelor Valoarea actuala a sumei asigurate 2obanda te.nica (oate aceste ce.ltuieli trebuie acoperite din activitatea societatii de asigurari si singura modalitate o reprezinta adaugarea unui supliment "adaos# de prima la prima neta, obtinandu - se astfel prima bruta, aceasta fiind de fapt, prima efectiv platita de asigurat.

1$

C.eltuielile reprezinta astfel, un factor important in functie de care se calculeaza prima de asigurare.aceste c.eltuieli pot fi initiale sau permanente si sunt mai mari, in timp ce c.eltuielile permanente se efectueaza in fiecare an, avand un nicel redus. $uplimentul de prima include urmatoarele elemente: C eltuielile de ac izitie a politei de asigurare care se fac la inc.eierea contractului si cuprind salariile siDsau comisioanele agentilor de vanzari, c.eltuielile pentru e&aminarea medicala a clientilor )daca este cazul* pentru o evlaloare corecta a riscului, alte c.eltuieli de evaluare a riscului, c.eltuiel3I de incasare a primelor etc. C eltuieli de reclama, publicitate, tiparituri, calculate ca o anumita cota procentualoa din primele de asigurari. C eltuieli de automatizare. C eltuielile de incasare a primei de asigurare si gestionare, care se stabilesc sub forma unei cote procentuale din prima neta, c eltuielile cu comisioanele de reinnoire a politelor. C eltuielile administratice si gospodaresti ale asiguratorului respectiv c.eltuielile legate de intretinere, c.irie, telefon, c.eltuieli de reprezentare etc. care se esaloneaza pe toata perioada de valabilitate a asigurarii. 2epozitul pentru c.eltuieli este destinat acoperirii c.eltuielilor initiale si celor permanente. Astfel, asiguratorul plateste la fiecare prima o parte din suma constituind c.eltuielile initiale, la care se adauga sumele care reprezinta c.eltuielile permanente pentru perioada respectiva. @n aspect important se refera la reducerile de prima pe care asiguratorul le poate oferi. Acestea sunt, in principal, de doua tipuri: reduceri de frecventa, care se acorda atunci cand plata primelor de asigurare se face la intervale mai mari de timp )plata unica sau anuala, semestriala*. atiunea practicarii acestei reducei este legata de faptul ca, pe de o parte, societatea de asigurare beneficiaza de sume mai mari, platite in avans pe o perioada mai lunga, putand sa le investeasca si, pe de alta parte, ea nu mai face nici un fel de c.eltuieli pentru colectarea ratelor de prima la intervale mai mici de timp.

1#

 Reduceri de marime, care au ca scop principal incura4area asiguratilor pentru inc.eierea unor polite de valori mari. In general, ele se acorda atunci cand primele de asigurare anuale depasesc un anumit nivel stabilit de asigurator. Ambele tipuri de reduceri sunt stabilite in mod unilateral de catre asigurator care, in functie de con4unctura pietii, are dreptul de a le modifica periodic, notificand acest lucru clientilor la aniversarea contractului. 2e regula ele se aplica asupra primelor brute de asigurare, la care se adauga si primele suplimentare pentru clauzele aditionale.

II.2. Tari ele de prime si re!erva matematica la asigurarile de viata 5a asigur$rile de via#$, ca 'i la cele de bunuri ori de r$spundere civil$ asigur$torul este preocupat s$ asigure stabilirea rezultatelor financiare ale activit$#ii desf$'urate. Anga4amentele asumate de acesta pot fi onorate nu mai dac$ primele %ncasate de la asigura#i sunt pe deplin acoperitoare. Bn plus primele trebuie s$ acopere 'i c.eltuielile legate de ac.izi#ionarea asigur$rilor, %nc.eierea contractelor, %ncasarea primelor, plata sumelor asigurate etc. 1entru stabilirea tarifelor de prime se porne'te de la datele cuprinse %n tabelele de mortalitate ale #$rii respective. Aceste tabele con#in o seam$ de indicatori calcula#i pe baza datelor privind num$rul popula#iei 'i cel al deceselor, pe ani de na'tere 'i v,rste pentru b$rba#i, femei 'i ambele se&e. Iat$ care sunt 'i ce e&prim$ indicatorii tabelelor de mortalitate: Num"rul supravie#uitorilor de v$rst" % arat$ c,te persoane dintr+o genera#ie ipotetic$ de 1!! !!! n$scu#i+vii mai sunt %n via#$ la %mplinirea v,rstei % ani 'i se noteaz$ cu l)&*. Num"rul deceda#ilor &ntre v$rstele % %i %'1 ani arat$ c,#i din supravie#uitori v,rstei % mor %nainte de a %mplini v,rsta %'1 ani, adic$ %n cursul anului considerat, 'i se noteaz$ cu d)&*. Probabilitatea de moarte &ntre v'rstele % %i %'1 ani arat$ riscul la care este supus$ o persoan$, care a %mplinit v,rsta de % ani, s$ %nceteze din via#$ %nainte de a %mplini %'1 ani 'i se noteaz$ cu E)&*. Probabilitatea de supravie#uire %ntre v,rstele de & 'i &F1 ani arat$ 'ansele pe care le are o persoan$, care a %mplinit & ani, s$ fie %n via#$ la %mplinirea v,rstei de &F1 ani 'i se noteaz$ cu p)&*. Num"rul mediu al supravie#uitorilor %n intervalul de v,rst$ & la &F1 'i se noteaz$ cu lm)&*. 19

(peran#a de via#" la v$rsta % indic$ num$rul mediu de ani r$ma'i de tr$it pentru o persoan$ care supravie#uie'te v,rstei & 'i se determin$ prin %nsumarea num$rului mediu de supravie#uitori lm)&* de v,rsta & p,n$ la v,rsta ma&im$ din tabel$ 'i %mp$r#irea rezultatului acestei adun$ri la num$rul supravie#uitorilor v,rstei &, se noteaz$ cu 7)&*.
lm' x & + lm' x + 1& + ...lm l ' x&

7)&*G

%n care: H + v,rsta la care moare ultimul reprezentant al genera#iei ini#iale de 1!! !!! de n$scu#i+vii. (peran#a de via#" la na)tere , denumit$ 'i /durata medie de via#$0, indic$ num$rul mediu de ani pe care poate s$+i tr$iasc$ un nou n$scut %n condi#iile intensit$#ii mortalit$#ii pe v,rste din perioada de referin#$ a tabelei de mortalitate 'i se noteaz$ cu 7!)&*. 8 particularitate a asigur$rii de via#$ o constituie perioada %ndelungat$ - de 5+15 ani sau mai mul#i ani - pentru care se %nc.eie. Bn perioada respectiv$, asiguratul pl$te'te prime de asigurare, iar asigur$torul se anga4eaz$ s$ ac.ite suma asigurat$ %n caz de deces al asiguratului sau la e&pirarea asigur$rii, %n caz de supravie#uire a acestuia. 1entru a+'i putea onora obliga#iile asumate, asigur$torul %'i creeaz$ pe seama primelor %ncasate, un anumit fond care, men#inut %n circuitul economic, produce venit. Venitul produs de fondul astfel constituit se ia %n calcul atunci c,nd se stabile'te m$rimea primei de asigurare. Venitul realizat de asigur$tor depinde de m$rimea sumelor v$rsate %n fond, de durata p$str$rii acestora %n circuitul economic 'i de modul de fructificare. Astfel, venitul depus spre fructificare la o institu#ie de credit se calculeaz$ cu dob,nd$ compus$. 2ac$ not$m cu /i0 rata dob,nzii acordat$ de institu#ia de credit, atunci depunerea ini#ial$ a asigur$torului %n sum$ de 1 leu, la sf,r'itul primului an devine &'i, la sf,r'itul celui de+ al doilea an devine (&'i )*, etc. prin urmare dac$ avem o sum$ de bani depus$ spre fructificare pe care o not$m cu S+, dup$ n ani, se determin$ cu a4utorul formulei S+,i 'i devine: 9nG 9!)1Fi*n, dac$ not$m &'i-u$ ob#inem: Sn- S+,un care se mai nume'te 'i formul$ de fructificare. Iactorul un se g$se'te calculat %n tabele financiare pentru diferite procente. Ce sum$ ar trebui depus$ ast$zi spre fructificare cu o anumit$ rat$ a dob,nzii, pentru ca peste un num$r de ani, aceasta s$ ating$ nivelul dorit de noiJ Bn acest scop aplic$m formula de mai 4os, dedus$ din formula fructific$rii banilor cu dob,nd$ compus$: 2%

S ' n& = Sn'1 + i & n

daca notam devine:

1 =v 1+i

, formula de fructificare

9oG9nKvn,

%n care vn - valoarea actual$ a unei func#ii

monetare optenabile dup$ n ani, %n condi#iile unei rate determinabile a dob,nzii. Prima net" unic" la asigur"rile de supravie#uire - trebuie s$ fie astfel dimensionat$ %nc,t s$ acopere integral riscul pe care asigur$torul 'i+l asum$ fa#$ de asigura#i. 1entru asigurarea de supravie#uire pe termen lung, calculul primei nete are la baz$ urm$torul ra#ionament: asigur$torul presupune c$ toate persoanelecare au %mplinit v,rsta de l )&* %nc.eie asigur$ri de persoane pentru aceea'i durat$ )n ani* 'i pentru aceea'i sum$ asigurat$ )1 leu*. 1,n$ la e&pirarea asigur$rii, dintre persoanele care au %nc.eiat asigurarea vor supravie#ui l &Fn persoane 'i asigur$torul va trebui s$ pl$teasc$ dup$ n ani, 1K l&Fn 1rima net$ se va determina cu a4utorul formulei:
1x + nXv 1x

7& G

in care

7& G prima net$ la asigurarea de supravie#uire donat$ de o

persoan$ %n v,rst$ de & ani, care %nc.eie un contract de valabilitate pe n ani. 2ac$ suma asigurat$ se ac.it$ dintr+o dat$, adic$ %n mod forfetar, formula devine:
Dx + n , valorile lui 2& pentru fiecare v,rst$ devin constante 'i sunt %nscrise %n Dx

7& G

tabelul numerelor de comuta#ie, %ntocmit %n baza tabelei de mortalitate 'i a valorilor pe care le ia v&. 2ac$ suma asigurat se achit n mod fracionat$ sub form de rente viagere anticipate , prima net$ se calculeaz$ cu a4utorul urm$toarei formule:
1x +1x +1Xv + ...1 Xv , dac$ formula o %nmul#im cu v& vom avea: 1x

a&G a&G

Dx + D ( x + 1) + ...D Dx

%ntruc,t suma elementelor de la num$r$tor este calculat$ 'i

%nscris$, ca num$r de comuta#ie, %n coloana 6&, a tabelei de mortalitate, formula primei nete devine:

21

a x(

Nx Dx

2ac$ suma asigurat se achit n mod fracionat$ sub form de rente viagere posticipate$ prima net$ se calculeaz$ cu a4utorul urm$toarei formule. a&G
Dx + D( x + 1) + D N ( x + 1) G Dx Dx

Prima brut" - pentru ca asigur$torul s$+'i poat$ acoperi 'i c.eltuielile legate de efectuarea opera#iilor de asigurare, este necesar ca la prima net$ s$ se adauge 'i un supliment de prim )care include urm$toarele elemente - c.eltuielile de ac.izi#ie a asigur$rii, c.eltuielile de %ncasare a primei de asigurare 'i gestionare, c.eltuielile administrativ+ gospod$re'ti ale asigur$torului*. 1rima net$ brut$ sau tarifar$ se poate calcula cu a4utorul formulei: #.-#'L 'M #.'N lna"$ unde: AO - prima brut$ unic$ sau tarifar$3 A - prima net$3 L - c.eltuieli de ac.izi#ie3 M - c.eltuieli de %ncasare3 M AO - cot$ procentual$ din c.eltuieli de %ncasare3 ) - c.eltuieli adminisatrativ+gospod$re'ti3 ) lna% / anuitate viager$ anticipat$ limitat$ din c.eltuieli administrativ+gospod$re'ti. *e!erva matematic" - diferen#a dintre valoarea actual$ a obliga#iilor financiare ale asigur$torului 'i valoarea actual$ a obliga#iilor financiare ale asiguratului de onorat la un moment dat, serve'te la acoperirea obliga#iilor viitoare ale asigur$torului. C$rimea rezervei matematice se poate determina cu a4utorul mai multor metode, 'i anume: Cetoda prospectiv$ - se caracterizeaz$ prin aceea c$ compar$ de la an la an, de la %nc.eierea asigur$rii 'i p,n$ la e&pirarea ei, valorile actuale ale obliga#iilor p$r#ilor contractante. Cetoda retrospectiv$ - const$ %n compararea sumelor riscate at,t de asigur$tor, c,t 'i de asigurat la fiecare an din perioada de valabilitate a asigur$rii.

22

ezervele de prime sunt de dou$ feluri: teoretice 0i practice. Rezerva teoretic de prim$ este cea pe care ar trebui s$ o calculeze asigur$torul, pornind de la prima net$ %ncasat$ de el, f$r$ s$ ia %n considerare condi#iile concrete %n care se efectueaz$ opera#iile de asigurare. Rezerva practic de prim$ #ine seama 'i de aceste condi#ii.

Capitolul III: Contractul de asigurare de viata

III.1. Termeni utili!ati in contractul de asigurare de viata Asigurarea de viata se bazeaza pe inc.eierea unui contract de asigurare + polita de asigurare + prin care asiguratorul se obliga sa plateasca beneficiarului asigurarii o anumita suma la producerea riscului asigurat +suma asigurata+, in sc.imbul platii de catre contractantul asigurarii a unei prime de asigurare, respectiv pretul protectiei oferite asiguratului de asigurator. 1ersoanele implicate intr+un contract de asigurare sunt: Asiguratorul + societatea de asigurare, care convine sa plateasca suma de bani stabilita, la producerea riscului asigurat. Asiguratul + persoana a carei viata se asigura. Contractantul asigurarii + persoana care inc.eie contractul de asigurare si care plateste prima de asigurare. 2e cele mai multe ori contractantul este aceeasi persoana cu asiguratul, in caz contrar fiind necesar acordul asiguratului pentru inc.eierea contractului. *eneficiarul + partea )persoana individuala, trust, organizatie caritabila sau societate comerciala* care va incasa suma asigurata in cazul decesului asiguratului. 2e asemenea este necesara si cunoasterea catorva termeni financiari: Rezerva matematica. ezerva matematica este caracteristica asigurarilor de viata si reprezinta o parte din primele de asigurare constituite ca rezerva, pe care asiguratorul o constituie pentru a putea plati sumele asigurate, indiferent de momentul producerii evenimentului asigurat. +aloarea de rascumparare. Valoarea de rascumparare este valoarea care se va rambursa asiguratului, in cazul in care acesta, datorita incapacitatii de continuare a platii primelor sau din alt motiv, cere intreruperea contractului inaintea e&pirarii acestuia. Aceasta

23

valoare se calculeaza doar pentru contractele cu plata esalonata, prin aplicarea unei cote procentuale )in functie de momentul rezilierii contractului* asupra rezervei matematice. Cu c,t rezilierile sunt facute la un interval mai redus fata de data inc.eierii contractului, cu at,t valoarea de rascumparare va fi mai mica, si aceasta datorita c.eltuielilor mari efectuate de asigurator in aceasta perioada. Asiguratul are dreptul )stabilit prin contract* de a rezilia in orice moment contractul inc.eiat si de aceea, asiguratorul trebuie sa tina cont in calcularea primelor de asigurare si de procentul asteptat al persoanelor care vor rezilia polita de asigurare in fiecare an. Rata te nica a dob'nzii. In domeniul asigurarilor dob,nda inseamna pretul platit de societatea de asigurari asiguratului pentru utilizarea banilor din primele de asigurare, referindu+ se la veniturile obtinute din investitii financiare. Aceste venituri obtinute din investirea banilor reprezinta o sursa importanta de finantare a fondului din care se vor ac.ita sumele asigurate in caz de deces sau la maturitatea politelor. 1entru ca societatile de asigurari nu stiu de la inceput ce dob,nda se va obtine din sumele investite de+a lungul timpului, este necesar sa se ia in considerare o rata a dob,nzii realista, in functie de situatia tarii, de posibilitatile de investire. Aceasta dob,nda poarta denumirea de rata te.nica a dob,nzii si in unele tari se stabileste un nivel minim al acestei rate. 9uma pe care trebuie sa o ac.ite asiguratorul la data limita creste direct proportional cu dob,nda. Ceea ce este important referitor la aceasta dob,nda este ca ea nu se plateste beneficiarului sau asiguratului dec,t la data decesului sau la e&pirarea contractului, astfel valoarea politei cresc,nd in fiecare an cu cota de participare la profit corespunzatoare dob,nzii obtinute de asigurator din investirea rezervelor matematice.

III.2. +repturile si obligatiile contractuale Contractul de asigurare este forma 4uridica pe care o imbraca asigurarea de viata. 8 asemenea forma i+o confera contractul si legea propriu+zisa, care contin drepturile si obligatiile in ceea ce priveste asigurarea. 1otrivit legii 13; din 1::5 Pprin contractul de asigurare asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca

24

asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, denumita in continuare indemnizatie, in limitele si la termenele conveniteP. 1artile unui contract de asigurare de viata sunt Compania de Asigurari si Contractantul, iar prevederile incluse sunt diferite in functie de trei categorii de elemente: !e timpul vietii asiguratului 1. Clauza Pcontractului ca intregP + stipuleaza documentele care constituie un contract, privit ca intreg. Acest lucru se refera la polita de asigurare, toate clauzele suplimentare si copia formularului confidential. 2oar presedintele sau vice+presedintele Consiliului de Administratie al societatii de asigurari poate sc.imba stipulatul contractului numai in scris si nici o sc.imbare nu poate fi facuta fara acordul scris al conractantului. 2. Clauza contractantului asigurarii - acesta poate cesiona sau transfera polita, poate sc.imba beneficiarul si poate e&ercita orice optiune si drept stipulat. 3. Clauza de plata a primelor - stabileste care este volumul primelor care trebuie platite si modul in care se va face acest lucru )suma intreaga, anual, semestrial, trimestrial, lunar* =. Clauza de rascumparare partiala cu rambursare - contractantul poate sa primeasca o suma de bani cu titlu de imprumut a carei valoare nu poate depasi valoarea contului acestuia la un moment dat datele si suma de rambursare difera de la o societate de asigurari la alta3 e&ista o perioada de gratie in care plata primelor se poate face fara dob,nzi, iar asiguratul este acoperit prin asigurare in timpul perioadei de gratie. 5. Imprumut automat pe baza politei pentru anumite produse - asiguratul poate primi un smprumut din partea asiguratorului pentru a acoperi primele ramase neplatite, cu conditia ca plata primei sa nu se faca dupa e&pirarea perioadei de gratie. ;. Cesiunea - este o clauza care permite transferarea drepturilor conferite de asigurare. Aceasta clauza poate prevedea o cesiune absoluta atunci c,nd se transfera toate drepturile sau o cesiune colaterala atunci c,nd se transfera c,teva drepturi, de regula o parte a indemnizatiei.

25

<. 2ividende - aceasta cauza da posibilitatea detinatorilor de polite participative sa primeasca dividende din surplusul de venituri. In cazul decesului asiguratului 1. Clauza de suicid + daca acest eveniment a avut loc in timpul primilor doi )trei* ani de e&istenta a politei sau de la data primei reinnoiri se va acorda o rambursare a primelor3 daca evenimentul are loc dupa e&pirarea perioadei de plata a primelor se va acorda beneficiarului intreaga suma. 2. "eneficiarul + in contract trebuie prevazut pe l,nga beneficiarul primar )cel care va primi suma in cazul producerii evenimentului asigurat* si beneficiarul secundar, care va incasa suma in cazul in care beneficiarul primar decedeaza inaintea asiguratului. 3. 8ptiuni contractuale + pot fi prevazute in contract si dau posibilitatea beneficiarului sa primeasca beneficiile sub alta forma dec,t ca suma forfetara. In cazul intreruperii contractului de catre asigurat - e&ista posibilitatea de repunere in vigoare a contractului in anumite conditii. Intr+un contract de asigurare pot fi incluse pe l,nga clauzele de baza si anumite clauze suplimentare, care sunt Paddendum+uriP la contractul de baza. Aceste clauze aditionale sunt adaugate contractului de baza, av,nd ca scop oferirea unor avanta4e in plus asiguratilor contra platii unor sume foarte mici. Aceste clauze sunt valabile pentru oricare dintre asigurarile de viata si se adauga contractului principal tin,ndu+se cont de v,rsta asiguratului la data contractarii si de durata de plata a primelor. Cele mai importante clauze suplimentare care pot fi adaugate sunt :

Clauza de scutire de plata a primelor - presupune posibilitatea de incetare a platii primelor de asigurare, av,nd drept cauza o invaliditate sau un accident produs dupa data inceperii politei de asigurare. Aceasta clauza este acceptata doar in cazul in care asiguratul nu mai poate munci si obtine veniturile necesare ac.itarii primelor de asigurare.

Clauza temporara flexibila - permite un ma&im de fle&ibilitate in alegerea unei combinatii a beneficiilor de deces si supravietuire, fiind permisa cresterea sumei 26

corespunzatoare in caz de deces, indiferent daca primele se platesc esalonat sau in prima unica. 1entru aceasta clauza perioada de asigurare poate fi mai scurta sau egala cu cea a politei de baza. 9uma asigurata va fi platita beneficiarului politei daca asiguratul va deceda pe periada de valabilitate a clauzei, iar clauza poate fi atasata tuturor tipurilor de asigurare de viata cu e&ceptia asigurarilor de viata pe termen limitat.

Clauze de crestere garantata a sumei asigurate - permite ca la un anumit interval de timp, la aniversarea contractului, asiguratii care au optat pentru o plata esalonata a primelor sa poata creste prima aferenta asigurarii de baza si cea corespunzatoare celorlalte clauze suplimentare cu un procent determinat, cu conditia ca perioada ramasa p,na la e&pirarea asigurarii sa fie cel putin un numar de ani stabilit de societatea de asigurare )de obicei 3 ani *. Acest supliment de prima va fi folosit la fel ca si pentru ac.izitionarea unei sume asigurate aditionale ce are la baza rata de prima aferenta v,rstei curente a asiguratului si perioada ramasa p,na la e&pirarea contractului.

Asigurarea suplimentara de deces prin accident - pe baza acestei clauze, suma asigurata va fi platita daca decesul asiguratului este cauzat de un accident int,mplator, pe perioada de valabilitate a contractului. 2ecesul trebuie sa se produca la cel mult un an de la data producerii accidentului, iar suma initiala asigurata aferenta acestei clauze nu poate depasi suma asigurata aferenta asigurarii de baza.

Asigurarea suplimentara de invaliditate permanenta din accident - asiguratorul va ac.ita o suma forfetara, atunci c,nd un accident duce la o invaliditate permanenta, in functie degradul de invaliditate*. 9uma initiala asigurata pentru aceasta clauza nu poate depasi suma asigurata a clauzei de baza, iar durata de valabilitate a acestei caluze nu o poate depasi pe cea a politei de baza.

Asigurarea suplimentara de invaliditate permanenta si deces din acccident - este o combinatie intre clauza suplimentara de deces prin accident si clauza suplimentara de invaliditate permanenta din accident. 9uma asigurata reprezinta insumarea sumelor asigurate pentru cele doua clauze si va fi platita daca asiguratul decedeaza )la cel mult un an de la producerea accidentului* ca urmare a unui accident suferit pe perioada de valabilitate a clauzei. In caz de invaliditate permanenta asiguratul va primi o suma forfetara in functie de procentul de invaliditate. 2aca aiguratul decedeaza ca urmare a 2$

unui accident pentru care a incasat de4a suma forfetara aferenta invaliditatii permanente, i se va plati doar diferenta dintre suma asigurata si suma forfetara de4a incasata. 9uma initiala aferenta acestei clauze nu poate depasi suma asigurata aferenta asigurarii de baza.

III.3. Necesiatatea inc,eierii unui contract de asigurare de viata 6ecesitatea cumpararii unei asigurari de viata reiese din nevoia de protectie a oamenilor. 1e l,nga toate bunurile detinute, viata si sanatatea unui individ, integritatea lui fizica, capacitatea de munca sunt bunurile cele mai de pret si pot fi afectate de diferite evenimente nesigure viitoare, duc,nd la imposibilitatea desfasurarii unei activitati si deci a obtinerii unui venit. 6ecesitatea inc.eierii unei asigurari de viata provine dintr+o nevoie absoluta a fiecaruia, de a oferi protectia financiara a familiei, a dependentilor sau a celor apropiati in cazul decesului, in paralel cu alte avanta4e pe care asiguratorii le pot oferi: economisire, pensie, investitii. 2intotdeauna vietile oamenilor au fost amenintate de cele mai variate si distructive forte ale naturii, trasnetele, incendiile, furtunile, inundatiile, seismele si eruptiile vulcanice provoc,nd moartea, accidentarea sau imbolnavirea oamenilor. 1erfectionarea continua a te.nicii si te.nologiilor, organizarea de intreprinderi care concentreaza mii de salariati, crearea de aglomerari urbane care numara sute de mii si milioane de locuitori, sporirea parcului mi4loacelor de transport si a vitezei cu care acestea circula, folosirea energiei atomice in diverse scopuri etc, toate acestea au dus la sporirea numarului accidentelor de munca si de circulatie, al incendiilor si e&ploziilor.

2#

8amenii nu au stat insa pasivi in fata vitregiilor naturii si au cautat sa se apere, sa prevada, sa previna si sa micsoreze efectele acestor evenimente dar, in cazul acoperirii riscului de deces sau de invaliditate permanenta, modalitatea cea mai sigura si cea mai eficienta este inc.eierea unei asigurari de viata. 1e l,nga aceste cauze de natura e&terna, ponderea cea mai mare intre cauzele decesului o au bolile. Cele mai importante dintre acestea sunt bolile aparatului circulator, ale aparatului respirator, tumorile, traumatismele si bolile aparatului digestiv. (in,nd cont de aspectele prezentate anterior si de situatia economica instabila e&istenta in om,nia, inc.eierea unei asigurari care sa acopere riscul de deces este o problema la care ar trebui sa se g,ndeasca orice persoana, pentru a nu crea un dezec.ilibru in situatia financiara a urmasilor dependenti. 1opulatia ?varstei a treia0, in continua crestere numerica, este o categorie sociala vulnerabila, cu probleme specifice fata de celelalte segmente sociale. Asigurarea necesitatilor populatiei v,rstnice pentru un trai decent, trebuie sa acopere o gama larga de preocupari, nu numai in plan economic, dar si social si psi.osocial. 2e aceea acest proces de imbatr,nire va duce la un moment dat la imposibilitatea statului de a intretine partea inactiva a populatiei si astfel devine un lucru esential inc.eierea unei asigurari de viata care sa ofere at,t protectia financiara a urmasilor in caz de deces, c,t si asigurarea unui trai linistit la v,rsta pensionarii.

29

Capitolul I+: Conditiile generale si speciale ale asigurarilor de viata practicate in Romania
Bn om,nia asigur$rile de via#$ sunt numai facultative 'i se %nc.eie %n baze

contractuale, %n conformitate cu dispozi#iile legale %n vigoare 'i cu condi#iile stabilite de societ$#ile de asigur$ri, autorizate s$ efectueze asemenea opera#iuni. 1ot %nc.eia contracte de asigurare persoanele care se %ncadreaz$ %n limitele de v,rst$, duratele de timp 'i condi#iile de ac.itare a primelor 'i de plat$ a sumelor asigurate, stabilite de asigur$tor 'i prev$zute %n poli#a de asigurare. 2urata asigur$rii 'i durata de plat$ a primelor se socotesc de la data %nceperii asigur$rii, 'i anume: la asigur$rile de via#$ de la 1 a lunii calendaristice pentru care s+a pl$tit cea dint,i rata de prim$3 la asigur$rile viagere de deces cu prima unic$ + de la data emiterii poli#ei 'i %ncas$rii primei de asigurare3 la asigur$rile de accidente - de la data %nceperii r$spunderii asigur$torului. 2ac$ rata de prim$ restant$ nu a fost pl$tit$ %n termenul de p$suire stabilit, se procedeaz$ astfel: la asigur$rile de via#$ la care se constituie rezerva de prim$, dac$ %ncetarea pl$#ii primelor are loc dup$ ce au fost ac.itate pe timpul prev$zut %n condi#ii speciale, contractul r$m,ne %n vigoare pentru o sum$ asigurat$ redus$. Bn toate celelalte cazuri, contractele se reziliaz$ f$r$ restituirea primelor pl$tite anterior. eactivarea contractului de asigurare se face prin plata primelor restante, prin prelungirea duratei asigur$rii cu timpul c,t nu s+au pl$tit primele sau par#ial, prin plata primelor restante 'i par#ial, prin prelungirea duratei asigur$rii. 9uma asigurat$ se pl$te'te asiguratului, beneficiarului desemnat sau mo'tenitorilor, dup$ caz, dac$ primele sunt ac.itate la zi, ori dac$ nu s+a dep$'it termenul de p$suire. Asigur$torul nu pl$te'te suma asigurat$, dac$ evenimentul asigurat a fost produs de opera#ii militare %n timp de r$zboi. Astfel, la asigur$rile de persoane la care se constituie rezerva de prim$, %n caz de deces al asiguratului, asigur$torul pl$te'te rezerva de prime aferent$ contractului, indiferent de timpul care a trecut de la %nc.eierea acestuia. 5a unele asigur$ri mi&te de via#$, suma asigurat$ poate fi pl$tit$ %nainte de e&pirarea termenului de valabilitate prin sistemul tragerilor de amortizare.

3%

Accidentele cuprinse %n asigurare sunt urm$toarele evenimente subite, provenite din afar$ 'i f$r$ voin#a asiguratului: e&plozia, pr$bu'irea de teren, lovirea, %n#eparea, t$ierea, c$derea, alunecarea, atacul din partea altei persoane sau a unui animal, tr$snetul, ac#iunea curentului electric, arsura, degerarea, %necul, into&icarea subit$, asfi&ierea din cauze subite, cele produse ca urmare a circula#iei mi4loacelor de transport, de func#ionarea sau folosirea ma'inilor, aparatelor, instrumentelor, sculelor, sau armelor. Facilit"#i o erite asigura#ilor Asigur$torii ofer$ clien#ilor posibilitatea particip$rii la beneficii care sunt %n general stabilite la sf,r'itul fiec$rui an de asigurare ca procent din suma asigurat$. 2ac$ acest procent se aplic$ sumei asigurate de baz$, se utilizeaz$ denumirea de beneficii am,nate simple. 2ac$ procentul se aplic$ cuantumului sumei asigurate plus beneficiile de4a acumulate, se utilizeaz$ denumirea de beneficii am,nate compuse. Aceste fonduri de beneficii sunt constituite pe seama e&cedentului de dob,nd$ ob#inut din investi#ia rezervei matematice, din care se deduc c.eltuielile de administrare ale asigur$torului. 9uma de asigurare poate fi variabil$, astfel, %ntr+un contract de asigurare de deces cu termen fi&, suma asigurat$ poate fi cresc$toare sau descresc$toare. Astfel, aceasta se poate reduce %n fiecare an cu un anumit procent, put,nd a4unge p,n$ la nivelul zero. 1e de alt$ parte, e&ist$ poli#e cu sume asigurate cresc$toare, ale c$ror valori se m$resc an de an sau la anumite intervale de timp, cu un anumit procent, de cele mai multe ori 1!>. 9uma de r$scump$rare reprezint$ o parte din rezerva de prim$, parte care cre'te propor#ional cu timpul c,t s+au pl$tit primele. 9uma de r$scump$rare trebuie s$ fie mai mic$ dec,t valoarea economiilor acumulate corespunz$toare poli#ei. Aceasta deoarece asigur$torul re#ine c.eltuielile cu ac.izi#ionarea poli#ei, precum 'i costul asigur$rii. Anumite forme de asigurare de via#$ pot include %n condi#iile poli#ei posibilitatea amortiz$rii totale 'i par#iale, %nainte de scaden#$, a unei poli#e, prin tragere la sor#i. 9umele ce se pl$tesc pentru poli#ele ie'ite c,'tig$toare nu pot fi mai mari dec,t sumele prev$zute a fi pl$tite la scaden#$ sau %n caz de deces. 1rin amortizare, contractul de asigurare %nceteaz$. 9e pot face %mprumuturi %n baza poli#ei de asigurare, dar numai dac$ sunt %ndeplinite urm$toarele condi#ii: valoarea %mprumutului nu poate dep$'i valoarea de r$scump$rare3 perioada de %mprumut, suma asigurat$ 'i suma de r$scump$rare continu$ s$ creasc$, ca 'i cum nu s+ar fi acordat %mprumutul3 dac$ asiguratul r$scump$r$ poli#a, sau decedeaz$ %nainte de a returna %mprumutul, suma restant$ se deduce din sumele cuvenite asigurate3 rata 31

dob,nzii pentru %mprumut poate fi fi&$, sau variabil$3 dob,nda pentru %mprumut se poate pl$ti imediat, %n momentul ridic$rii %mprumutului, sau la scaden#a acestuia. 2eoarece poli#ele %nc.eiate pentru o sum$ asigurat$ fi&$ ofer$ o acoperire, %n valoare real$, tot mai redus$ pe m$sura trecerii timpului, inde&area permite actualizarea acestuia cu infla#ia. Indicele cel mai utilizat este indicele cre'terii pre#urilor. Acesta poate fi aplicat at,t sumei asigurate, c,t 'i primelor de asigurare. $scump$rarea poli#ei nu reprezint$ singura op#iune a de#in$torului de poli#e care dore'te s$ %ntrerup$ plata primelor de asigurare. @neori, asigur$torul ofer$ posibilitatea transform$rii poli#ei de asigurare cu prime ac.itate anual, %ntr+o poli#$ cu prime ac.itate integral.

32

Clasamentul primelor 1- companii de asigurare din *omania pentru 2--. - re!ultate neauditate /con orm *evistei de (pecialitate P*0FI1 Asigurari2

Top 10 Clasament General COMPANIE PRIME BRUTE SUBSCRISE RON m. 1. ALLIANZ-TIRIAC 2. ASIROM 3. OMNIASIG 4. ASIBAN 5. ING Asig !"!i #$ %i"&" 6. BCR Asig !"!i 7. ASTRA-'NI(A 8. G)N)RALI* 9. 'NITA 10. BT Asig !"!i 1.115,84

600,69 536,07 436,81 435,85 423,96 304,27 301,00 259,22 211,00

Top 10 Clasament Asigurari Non! iata COMPANIE PRIME BRUTE SUBSCRISE RON m. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. ALLIANZ-TIRIAC OMNIASIG ASIROM BCR Asig !"!i ASIBAN ASTRA-'NI(A G)N)RALI* 'NITA BT Asig !"!i 1,028.66 536.07 509.77 423.96 375.44 302.67 260.00 259.22 201.40 190.39

10. AR-A, *)s&im"!$ +RO,IL Asig !"!i *)s&im"!$ +RO,IL Asig !"!i

Top 10 Clasament Asigurari de

iata

33

COMPANIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. ING Asig !"!i #$ %i"&" AIG Li.$ ASIROM ALLIANZ-TIRIAC GRA/) A%I%A ASIBAN BCR Asig !"!i #$ %i"&"* OMNIASIG Li.$ G)N)RALI*

PRIME BRUTE SUBSCRISE RON m.

431,34 139,82 90,92 87,18 64,54 63,99 61,38 50,00 47,59 41,00

()stimare *+,-I. /sigurari

34

*ibliografie

1. 2an Ang.el Constantinescu - ?Asigurari si reasigurari0, 7ditura (e.nica, "ucuresti, 1::Q. 2. Violeta Ciurel - ?Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practici internationale0, 7ditura "ecA, 2!!!. ,. Carinica 2obrin - ?Asigurari si reasigurari0, 7ditura Iundatiei "ucuresti, 2!!!. -. 2an Ang.el Constantinescu, Carinica 2obrin - ?Introducere in asigurari0, 7ditura (e.nica, "ucuresti, 1::Q. omania de Caine,

1.

RRR.asigura.ro 2. RRR.1asig.ro ,. RRR.portaldeasigurari.ro

35