Sunteți pe pagina 1din 66
Referenti vel: ! Dr: SABIN IVAN STERAN Mf, MILCU ¥ bp. SIHHIAL NEAGU BASARAB Sa ne tratam si fara medicamente ( @ Lotti capertl: SIMONA DUNEFFRESCO Editura Stiinfifick si Enciclopedica Hosea! CE2aM MILAMETMAN eee tas In memoria péringitor si fratelui mew PREF ATA © monografie despre cvea ce s-a nuit turisti sou discutabil ,Medicina naturista", aduce in fatenfia noastrit prablematioa comple a conceptator te- rapeutice implicate in trainmentul diferitelor afectiund, Medicatia noastra are adepti fara rezerve, contestatart sf entuatastl. De fapt, or trebul, orfeare or fi punctul de vedere, si fie aplicath ew prudent. Daci finer seama de obiectivul fundamental al actulad medical co-l constivule ‘lecaren botnavitor, medicatia naturist’ ponte fi accep Medicafia naturist este o forma a neolipacratiomtl care recomand wtilizarea eonilitiflor si factariler natu ignorati saw priviti cu netneredere ea fuind empiric ‘Aga cum am ardtat st fr tratatul de terapeutie’ a bo- itor endocrine, tn tratamentul endoerinepatitor, am re sndat pe ituga hormont, regimul alimontar, cult fisied si batnecclimatologia. Nu este de mifrare deck, o& am Considerat eu un aeosebit interes tucraren redactatd de Dr. Sabin Ioan care prezinti cele mai jrecvente alecth ce pot fi tratate cu medieajia naturist Tucravea este etaborata tn dout pati diferite in con- finat, dar complementare. In primia se presintl categorill rincipate ale ,mericatiet naturiste", s¢ oud expitole cu apartanenti, tearesied si metiMicd, diferitd : homeopatin sé acupunctura. Ineadraren lor Aiscutadilt gi ar tredud mentionetit separa! Continutut acestet pirti corespunde i cea mat mare parte Ia ceea ce se naimeste Materia Farmacologica. Fie- cate categorie este prezentatd [ord a fi epuiantd, obiectiz in medicatia naturista este Ait de retiznt, care de apt nl nua fost urmacte de ator Bort a doa este elaborat dupa eriteriu freeventet aMoritlorafectunt, ex posta! de fratamene atari Uneteeaplcteeuprind gf recordin’ de wnt exturpies si prim ahutor de urgenta. Sint de aseménea Goose de life indieafte de ntament al afeciinior eonsierate de mied important, ehinaltonre toast pent bot, ‘preclam de osemeiten vecomandareaexantettel é- ical obtigaton ‘teense tn eave medicafa natura alte procedee wteate presin incertputin haart Hi tentafa nad autotratavent. Ete usifieat, t cone cinta, subtinieran th text u recomandttor chate Aces obser ne permits atragen tenfa 9supra tedioatiet naturist, aplientd concomtent eu ten conver. flonat 1 Fixald acastel prfete trebuie od apreciom,efortut depus te outor pentrd redactarea deste lucvy, care ba Diligae sa eameutte peste 200 de sul late oigraa Acces culate iformotiot va inten consuterea der: Setor eapltte, pentru rezloaren difctfior aif de Tre Wont eae treat mal ob etre O acestat prefete este rispuncal only justiieat, pe care sutord ft Formitened ta tnerebaren ect atast cree Incvebare ao pune ta theeputul atroduour fn ecencte 50 argumenteaet uate teed eare ponte fi acaptatt fH conute fn acest timp o recomandare Acad, SPRPAN a 01LCU Martie, 1989 De ce aceastii carte ? Tatd, probabil, cea mal fireasod intrebare pe care sho vva pune mat ales zcel cititor perfect constient cme afl fn plina era a medicamentelor de sintez, ‘De co goeasta carte, decl, cit vrome modicamentele secohilul XX, obtinute prin cele mai fine sintezo chimice, i la eliberarea omenivii de cosmatul holcrel, variolei, febrei tifoide, difteriel, scarlatine, sifdisululy ta Derculozel sal ator zeci de boli 7 De ce gooasti carte din moment ce, impreuna cu alti factori, medicamentele au contribuit ln 6 sherant@ de viati fm jur'de 70 do ani, fat4 do mamai 45 de ani cit ora la fnoeputol secolulul ? De ce aceasti carte, tn fine, cind medicomentele aw devenit unul dintre auxiliarele cote mai de pret ale omu- Lu? yin sinul civilizatiel moderne", epune 2. Chain, Tauredt, al premiului Nobel pentru medicini (1845),_ wad Putea renunfa lo radio, ta televiziuns, Ia avioanele ultra rapide si chiar Te lumina electrled, na inst sh la medic mente, care au permis s& se Invinga infeetille mlerablone si care au fumnizat igienel modeme buzele sale de activnes De fopt, importanta medicamentelor fusese, cu citeva sute de ani mai Inainte, intuita de Paracclsus (14091541), ind ele nu aveau nicl de deparie diversitatea efectelor celor de a2l. ,Ceral sl pimintult, spunea el, gar trebul s se sfarme intinte ca medicamentud sh dispar, Siatunel, de ce aceasti carte ? Pentau of, medieamentul oricit de simplu ar fi, Incopind cu piramidonul nostru col de toate allele (interzis de putin’ veeme in Danemarca entra agresivitatea sa, in special fata de globulele albe 1 ain sing), poate devent — terete oricnd — o seta fae, tn ic 9 vindece, proce 0 nou boil beta Acamentoast sa, cain i ae msl soune, tatopens (pr fbiros = matic; genao = a produce) O sil de vould Doate rantfesta in cole mal diverge flare Ie spe dreuri de stomae tat erupt le pili pine isesice rave, multe dint ele cu itsie rage in altel ae De isa cauzetor do dese din fale uvanste,inenteaiile Medicamantoave oeuphalarmantl Loe dopa boule tare diovascatare, cancer sl acedenete de ial. sind tog, cazurlle de boala medamenoosd repeesnid eprom 2b¥f ‘din totaal inerniclor in sptale’ Vinovat de ee ceasla paradoxala uate, dupa Jean Bernards ist bal Savi ear iu, Into masa absurd gt Incontlenta, poo use medicamontoase foarte perealotse, mediell care prez Seria foarte sdosea ip mod presipiat| medicaments Inborstoaree Tarmaceatice care in Uille occidentale: ptt teu alii evident, intein scent lave deer Contrast cu avast revit Soarte dun toaresilustle, manifestats In toa hustea, Organiza Mondial a Sinititi a lust @ poate net fevers eta de fendinfele de revalortcare'n mation toeapt teaion ale, cum sint: aeupunctura, Toterapin, detoterapi, He Atcterapia ete, cunoweite sub nurele de terapl necon ential, Ieee eae tape le se bacu Mh core testul dat de utdenta erseuts Ta pabliz earn fre i onde foenncmtios forte ‘devote, cove ee, Drobebil nt eee tntmplivr. Shatin), se pune intebates, died medicamentze snk de pericuodse, trebuio tien sh renuntimn dette Te ele std Je tnottn et fermpilaaturae sau Utne, fom ial stot ele denursite pons fotla or nenoetiate {518 de organs? Na, in nich un can robin nce Pas tn flat cesta: Medicamentule fod, este fo nitions una dintre cucerie cele mat de pref ole tines, fart de fae vinga war mat putea Ht concept ronnie et finan amet impos dar se nelmapine Meds Camentat ‘va Webuie Ins flesit natal uted tad este fbsolutd nevole de cts uta la India apres a see Aleut, dec, nu dup bund most place spas ef eesti ‘de multe suferinte pot benefida’ de tere nator tale ele oferra ‘oanivmiel condi de molars SFulé est apida f'matctlnce = a'mifseior ae ta teriouro'do tutovindavare, nome de Fel, Toate st. 5 EOE sestiv, glnwendigarzt* Qfedicul din interior), ett st de refacere, pentru reobindirea stieii de sinataie. Aseme- net modalitati de autovindecare fuseserdintuite cu ae roape 2500 de ant in urma de Hipocrate, supranumit Périntele medicinei, care aplica la vindecarea.bolilor 3 ‘urmétorul principiu : 48a Iisi natura sa vindeco® (prin na ‘urd el tnfeleges organist) Tratindune, cind situatia ne permite, cu remedii nae turale (aer, apa, soare, plante, fructe, legume, 1iere, pO- len, sunete, nimoluri, ealort etc), ne thtoaream pentru 0 clip 1a matricea noastri comuna, natura. Side multe fort ymedicamentele® ef pot face adevarale minut, Inlocuind medicamentole ex remodit naturale, nil facem altceva dectt sii punem tn practiea un alt princlpiu hipo- cratic, din pacate gi acesta ultat de cei mai multi dintre oly dar care na sina pierdut nicfodatd valebliitaten : yA oblindi vindecares este mai presus de toate in stints ‘medicala ; mai multe ctl, ns, daca due spre accasté tinti. trebuie so alegem pe cea mai putin vitimidoares Si nu ne ynépustimé, deci, asupra unor suferinge cum sink aerofagia, constipatia, grips, guturalul, insomnia, il grena saul chiar ulcerul gastroduedenat, cu medicamente, care de care mai sotisticate 31 mel frumos aitbalate, eind favem la indemina atites remedii naturale, 1 ciror efica- citate omul Lowa verificat de-a lungul impula, Sint tot data boll, considerate grave, co pot beneticia — intro bund misuri — de uncle zemedié naturale, aldturi de tra tamentul modern. Astfel, ea sf dae un exemplu, cele brul chiewrg Christian Barnard, eutorul primuli tea plant de inimé (1907) sl-a ameliorat In mod neasteptat Dollartrita se reumstoidd, dlognosticats inea din anul 1956, ext ecluloterapie si alte ‘remedii naturale, asoclate trata” ‘mentulul clasic, «Nurmi este delac rayinet, serie el in carta sa intitulat’ Mleux vivre Parthrite et tes rhamatismes (1934), ,8 spun ca am acasa nonumarate feluri de miore, do polen, do laptigor de matci si chiar widiclni de ¢! seng, pe care le iau zilnic eu cca mai ure regularitaic® ‘Daca acupunctura se practica fir incetare de mil de ‘ani tn Chins, daca 1a homeopatie apeteavé eal mai multL botnavi din India, dae plantsle medielnale constitute st ak ymedicamentul® de baz al multar popeare, deca in irile avansate se vorbeste acl tot mal mult de fitoterapie, Gietoteraple, baineoclimatoterapie, kinetoterapie, psliotera 8

S-ar putea să vă placă și