Sunteți pe pagina 1din 4

STUDIU DE CAZ SPIRITUL DE NTREPRINZTOR AMPLIFICAT PESTE OCEAN

Lector univ. dr. Amedeo I toce cu A. Pre!ent"re" c"!u#ui Dei poate prea doar o poveste cu srit fericit pentru unii, ntmplrile ce vor fi relatate n urmtoarele pagini sunt unele din cele mai reale, petrecute pe teritoriul unei ri aflate sub o dictatur totalitar (Romnia), unde spiritul de ntreprinztor era curmat din fa, iar libertatea personal de alegere era profund stnjenit de un mecanism politic birocratic implacabil !roul povestioarei noastre este un tnr student la "acultatea de Drept din #ai, originar de lng $acu, unde, nscut ntr%o familie numeroas & fiind cel mai mare din cei cinci frai, purta o responsabilitate mare pe umeri & realizase nevoia de afirmare ntr%un ora mare, cu posibiliti multiple, cum vedea el la vremea respectiv #aiul 'stfel, din primii ani de facultate, (i)i $ejinariu, la cei numai *+ ani ai lui, se ocupa de diverse activiti, unele mai obscure dect altele , de la vnzarea cartelelor necesare pentru procurarea alimentelor, la procurarea i vnzarea de alcool i igri de prin -strinturi. (icile lui ndeletniciri de specul au atras ns dup un timp atenia prea multor colegi de breasl, care fiind, in mod evident, -bine intenionai. au nceput s alerteze cadrele profesorale /omat s nceteze orice activitate comercial i s se ocupe integral de activitatea studeneasc, (i)i se vede nevoit s%i domoleasc -spiritul ntreprenorial. pentru o vreme 'juns n anul final de facultate, cu posibiliti mici de a putea ntreine o familie numeroas ca a lui, decide s ncerce mpreun cu nite prieteni de peste 0rut s cumpere i s vnd alimente, cu provenien divers , 1craina, 1 R / / 2eea ce nu tia personajul nostru era c aceti amici ai lui fuseser deja luai n vizor de ctre /ecuritate i de (iliia noastr 3ntr%o ambuscad creat de autoriti, toi prietenii lui sunt prini n flagrant, iar n apartamentul unde locuia (i)i sunt gsite cele mai periculoase obiecte ncriminatorii , cteva bancnote de dolari / 1 ' Dup cum tim prea bine, n anii 456 posesia de valut putea fi sancionat cu pedepse e7trem de mari, mai ales dac valuta era obinut din activiti ce -trdau. economia noastr centralizat

0us ntr%o situaie fr scpare, (i)i $ejinariu se simte nevoit s%i ia la revedere de la familie print%o scrisoare scurt i, cu ajutorul ctorva prieteni, s prseasc ara 'lungat din propria ar pentru c ndrznise s ncerce o afacere personal, obligat s%i prseasc familia i prietenii, (i)i ncepe o nou via n / 1 ' , mai e7act n 8e9 :or;, unde dup ce reuete s absolve "acultatea de Drept, fiind remarcat de ctre profesorii lui ca un biat cu mult peste nivelul de inteligen manifestat la ceilali studeni, ncepe s lucreze ca asistent pentru unul dintre profesorii de la 1niversitate /usinut fiind de acesta, reuete s fie acceptat n baroul oraului 8e9 :or;, unde ncet % ncet ncepe s % i creeze clienii lui, atrai de loialitatea i de fantastica implicare de care ddea dovad tnrul avocat roman /oarta lui va lua o turnur e7traordinar o dat cu evenimentele din Decembrie *+<+ din Romnia, cnd brusc realizeaz c nu%l mai mpiedic nimic s se ntoarc acas 2u cei =6 666 de dolari rmai dup plata datoriilor pe care le fcuse n / 1 ' , (i)i revine n Romnia deoarece era dornic s i nfiineze aici propria lui firm de avocatur /urpriza ns, decanatul baroului din $ucureti nu numai c nu%l accepta n rndurile lui, ns trimite, ordin ctre toate barourile din teritoriu s fac acelai lucru 0lecat din Romnia n vremuri aspre, cu legi ce pedepseau iniiativa privat, se rentorcea dup =6 de ani, ntr%un mediu n care erau deja formate bresle ce nu erau dispuse s accepte -intrui. Dar personajul nostru avea cetenie american i prin urmare n foarte scurt timp i%a fcut cunotiine noi la 'mbasada 'merican, a cunoscut oameni de afaceri americani i strini i a realizat c, dac i se interzice practicarea avocaturii, putea s reueasc n alt fel de afacere , consultana juridic 2u banii acumulai n anii de practic din 8e9 :or;, i cu ajutorul unor prieteni care i%au dat spre utilizare un spaiu mic, ns cu vad mare commercial, (i)i $ejinariu se vede unicul asociat al unui / R > care avea ca obiect de activitate acordarea de servicii de consultan juridic 3ncet & ncet de la munca de secretariat pn la munca de consultant pe care o necesit activitatea lui, (i)i ncepe s%i dezvolte firma proprie, cu clieni puini, dintre cunoscui, la nceput, ns clieni devenii n scurt timp fideli, pentru c observau dup primele contacte, o putere de munc e7emplar i o calitate a serviciilor deosebit 2lieni vec)i aduceau clieni noi, i astfel de la simplu patron -policalificat., (i)i $ejinariu reuete s creeze, nu fr eforturi i renunri, un colectiv tnr format dintr%un secretar care realiza toat munca

de birou, trei avocai care pledau n faa instanei n procesele ce trebuiau susinute de firma lor, ca reprezentani juridici n spee de Drept 2omercial, Drept 2ivil sau Drept "inanciar ?i astfel, dup *6 ani de la ntoarcerea de peste ocean, dup ce a ntmpinat zeci de obstacole ntr%o ar care dei nou & nscut din punct de vedere al sistemului politic, economic i legislativ, se las nfrnat de vec)i obiceiuri i personaje care nc dominau lumea politic i economic, domnul (i)i $ejinariu este n prezent patronul unei firme ce cuprinde opt angajai, ns reuete s ating cifre de afaceri de ordinul sutelor de mii de dolari anual

$. Su%iecte &entru "n"#i!' (i de!%"tere * 2aracterizai elemnetele definitorii ale mediului de afaceri din Romnia pre i post revoluionar = !7plicai e7istena @barierelor. cu care se confrunt (i)i $ejinariu la ntoarcerea n ar De ce nu este acceptat de confraii de breasl n baroul $ucureti A B De ce considerai c se creaz aceste limitri la intrarea pe o anumit @pia. 3mbrac organismele de specialitate ( 2omisia permanent a 1niuni 'vocailor din Romnia, 2onsiliul 1niniunii 'vocailor din Romnia, 'dunarea Ceneral a 'vocailor din Romnia ) forma de organizare specific unor ntreprinderi mari, monopolisteA 2are ar putea fi, ntr%o economie de pia, interesele acestei @firme mari. A

piritul de intreprinzator amplificat peste ocean 2aracterizati elementele definitorii ale mediului de afaceri din Romanis pre si post revolutionara !ste evident ca in perioada inainte de 4<+, perioada comunista, mediul de afaceri era unul nefavorabil pentru desc)iderea de noi afaceri 'cest lucru este evidentiat foarte bine si in acest studio de caz undeeste prezentat cazul lui (i)aita $ejinariu care de la o varsta frageda se confrunta cu un sitem rigidcare nu%# da sansa sa se dezvolte si pentru procurarea alimentelor, vanzarea de alcool si tigari,cumpararea si vanzarea de alimente cu diferite proveniente,1craina, 1R//, acesta decide sa paraseasca tara pentru a face rost de bani pentru a%si intretine familia, lucru realizat de multe personaein acea perioada Dupa 4<+ vine perioada capitalista, o perioada caracterizata prin ideea de proprietate private silibertate de productie, un mediu care se pare a fi la prima vedere

unul e7trem de favorabil, facandu%l pe (i)aita sa se intoarca din 8e9 :or; (unde intre timp dobandise un statut% facand parte deja din baroul orasului 8e9 :or;) Dar se dovedeste ca incercarile lui de a face parte din baroul orasului$ucuresti sunt in zadar 0erseverenta lui il face sa reuseasca si sa depaseasca toate obstacolele care%#stateau in cale deoarece isi intemeiaza o afacere care consta in acordarea de consultanta juridicalajungand cu aceasta sa atinga cifre de afaceri de ordinal sutelor de mii de dolari annual De ce nu este acceptat in breasla in baroul $ucurestiA1n motiv ar fi evident pentru care nu este acceptat, faptul ca era o persoana foarte bine pregatita cu oe7perineta deja dobandita in baroul din 8e9 :or;, iar pentru ceilalti aceasta ar fi fost concurenta care putea sa dea multe persoane la o parte (ulte persoane care erau angajate in barou, erau persoane care nu aveau tocmai o preagtire bunadeoarece erau angajati pe grade de rudenie, relatii, cunostiinte si astfel (i)aita le%ar fi inlaturat cumulta usurinta B 'ceste limitari la intrarea pe -piata firmelor mari. ca si 2omisia permanenta a 1niunii'vocatiilor din Romania, 'dunarea Cenerala a 'vocatiilor din Romania, se realizeaza deoareceinteresul lor este acela de a detine monopolul, ceea ce insemna un nivel foarte scazut al calitatiiserviciilor deoarece concurenta nu e7ista iar raportul calitate prDt este unul foarte redus