Sunteți pe pagina 1din 6

INSTRUCIA 315

NORME I TOLERANE MAI IMPORTANTE PENTRU LINII, RAMIFICAII I PODURI, PENTRU


LINIA CU ECARTAMENT URSS DIN REEAUA CAILOR FERATE ROMNE.
INTRODUCERE
Pentru ntreinerea liniilor cu ecartament normal, personalul de linie are la dispoziii. Instrucia Norme i
tolerane mai importante pentru linii, ramificaii i poduri"
In cuprinsul reelei CFR sunt cteva poriuni de linie cu ecartament URSS pentru care nu s-au dat pn in
prezent prescripii in legtur cu ntreinerea lor.
Instrucia de fa, completeaz aceast 1ips, stabilind Norme i tolerane mai importante pentru linii,
ramificaii i poduri pentru linia cu ecartament URSS din reeaua Cilor Ferate Romne.
Aceste norme i tolerane sunt obligatorii pentru toate liniile simple si nclecate, curente i de garaj cu
ecartament URSS din cuprinsul reelei CFR.

Norme i Tolerante mai importante la Linii, Ramificaii i Poduri pentru linia cu ecartament
URSS din reeaua CFR.
CAPITOLUL I

Norme i tolerante admisibile la linii.


ART. 1. Fa de ecartamentul larg de 1.524 mm ia aliniament nu se admit diferene mai mari dect 6 mm n
plus si 2 mm n minus.
ART. 2. In. curbe se admit aceleai tolerane fa de ecartamentul supralrgit, prescris pentru raza respectiv
i care se gsesc in tabloul de mai jos :
Raza curbei in metri.

Mai mica
de 350 m.
Intre 350 si
450 m.
Intre 451 si
650 m.
Peste 650 m.

TABLOU cu supralrgirile liniei n curbe


Supralrgirea in Ecartamentul
Tolerante admise
mm
caii in mm.
in mm.

16

1540

11

1535

1530

1524

Pentru toate razele


se
admit + 6 mm i 2 mm

Distanta pe care se va pierde


supralrgirea.

Pe distana de racordare parabolic a


curbei i in lipsa racordrii parabolice,
pe o distanta egal cu ea din aliniamente ce preced i urmeaz curbele. In
cazul excepional cnd nu se poate
aplica aceasta dispoziie, supralrgirea
se va pierde pe o lungime de tranziie
cuprins intre 1000 de ori i 600 ori
supralrgirea.

ART. 3. In aliniament joantele vor fi la echer : deviaia maxim nu va depi 5 cm. In curb, deviaia joantelor
va fi cel mult jumtatea diferenei dintre inele lungi i inele scurte ale tipului de in din cale.
ART. 4 Denivelarea in aliniament i in curb, in acelai profil transversal adic a unui fir fa de cellalt nu va
ntrece 5 mm.
Dac dup o denivelare pe un fir urmeaz o alta pe cellalt fir la o distan mai mic dect 12 mm
aceste denivelri formeaz o denivelare ncruciat. La denivelrile ncruciate, suma celor doua
denivelri nu va intre 5 mm.
ART. 5. Denivelarea in profil longitudinal, pe unul sau pe ambele fire s nu ntreac 10 mm, cu condiia ca ea
s se ntind in mod uniform pe o distan egal cu cel puin de 1200 ori valoarea denivelrii.
ART. 6. In curbe nu se admit abateri mai mari de la supranlarea prescris, dect cu 5 mm, cu condiia ins
ca aceste abateri s se ntind uniform pe cel puin de 1.200 ori abaterea respectiv.
Exemplu: Abaterea de 5 mm trebuie sa se ntind uniform pe cel puin 6 m= 5 x 1.200 mm = 6000mm
.
In nici un caz ins firul exterior nu poate fi czut sub nivelul firului interior al cii.
1

ART. 7. Supranlrile, in curbele liniilor cu ecartament larg. vor cele prescrise pentru liniile normale pn la
valoarea de 50 mm. Pentru valori mai mari, supranlrile vor fi cele prescrise pentru liniile
normale, sporite cu 5 mm.
Pe liniile nclecate, supranlrile vor fi astfel nct pe linia normal a liniei nclecate, s se
realizeze supranlrile prescrise pentru linia normal.
ART. 8. In aliniament nu se admite deplasarea cii in sens transversal (coturi) i mai ales nu se permit
deplasri transversale succesive, in sensuri diferite (erpuirea cii).
ART. 9. In curbe cu repere fixe, nu se admit deplasri transversale ale cii in dreptul reperelor, mai mari ca 5
mm.
ART.10. La msurarea sgeilor in curbe, se admit urmtoarele tolerane la coarda de 20 m. Pentru raze pn
la 650 m inclusiv :
a) Dac masurile sunt succesive, diferena sgeilor s nu intreaca 8 mm.
b) Dac msurile sunt nesuccesive, diferena sgeilor maxime i minime gsite, s nu ntreac 16 mm.
Pentru raze cuprinse intre 651 m i 1000 m inclusiv:
a) Dac msurile sunt succesive, diferena sgeilor s nu ntreac 6 mm.
b) Dac msurile sunt nesuccesive, diferena sgeilor maxime i minime s nu ntreac: 12 mm.
Pentru raze de 1001 m i mai mari:
a) Dac msurile sunt succesive, diferena sgeilor s nu ntreac 6 mm,
b) Dac msurile sunt nesuccesive, diferena sgeilor maximi i minime s nu ntreac 8 mm.
ART. 11. Uzura ciupercii sinii pe faa de rulare (n plan vertical) s nu ntreac 10 mm pentru sini de tip 30 ;
34,5 i 40 ; apoi 12 mm pentru ina de tip 42,8; 14 mm pentru ina de tip 45 i pentru ina de tip
49. Uzura se refer la calea cu poz consolidat i pentru sarcinile maxime admise pentru poza
respectiv.
Pentru alte tipuri de ina poze sau diagrame se va consulta F Of 316 i 668.
ART. 12. Turtirea ( uzura verticala) capetelor sinilor la joante s nu treac de 1 mm.
Materialul scurs intre joante va fi tiat cu dalta spre a nu mpiedeca inele in micarea lor de dilataie
longitudinal.
ART. 13. Distana intre faa tirfonului sau a cramponului i talpa sinii, pe care o prinde, s nu ntreac 1 mm
pentru liniile curente sau 2 mm pentru garaje.
ART. 14. Nu se admite nici o toleran la strngerea butoanelor cii, toate buloanele s fie strnse.
ART. 15. Pe linia curent, grosimea traversei sub talpa, sinii, in urma sabotrii sau a strivirii lemnului, s nu
fie mai mic de 10 cm pentru linia curent i 9 cm pentru linia de garaj.
ART. 16. Traverse necorespunztoare nu trebuie permise mai mult de 7 % i in nici un caz nu se admit 2
traverse putrede alturate.
ART. 17. Nu se admite deplasarea lateral a traverselor din linie curent dect cu 10 cm fa de poz.
ART. 18. Nu se admit joante n dreptul pasajelor de nivel. Cele existente se vor nlocui treptat.
ART. 19. Capelele contrainelor la pasajele de nivel se vor ndoi ctre interiorul cii.
ART. 20. La trecerile de nivel n aliniament, lrgirea jgheabului intre in i contrain va fi de 67 mm.
La trecerile de nivel n curb, lrgirea jgheabului intre in i contrain va fi de 67 mm plus supralrgirea
curbei
La aceste lrgiri se admite o tolerant de +5 i -3 mm.
ART. 21. La trecerile de nivel, adncimea jgheabului dintre in i contrain (intre nivelul sinii i pana
respectiva) nu poate fi mai mic de 38 mm.
ART. 22. anurile laterale ale cii vor ti curite de nmol i meninute !a dimensiunile tip.
CAPITOLUL II
Norme i tolerane admisibile pentru ramificaii
ART. 23. Aezarea pieselor ce compun o ramificaie trebuie s corespunda planului de poza tip, respectiv.
ART. 24. Ecartamentul caii la vrful acelor nu poate varia fa de ecartamentul prescris in planul ce poza al
ramificaiilor, dect cu +2 mm i - 2 mm.
La montarea ncuietorilor, lrgimea cii trebuie mai nti readus la cea prescris fr nici o toleran.
ART. 25. Toleranta la clciului acelor este de +2 mm i - 2 mm.
ART. 26. Idem ia mijlocul liniei abtute, intre schimbtor i inim, este de +2 mm i - 2 mm.
2

ART. 27. In dreptul inimii,, lrgimea cii in ambele direcii va fi de 1524 mm msurat dup normele URSS la
10 mm sub nivelul suprafeei de rulare a vrfului inimii sau 1523 mm msurat dup normele CFR
la 14 mm sub nivelul suprafeei de rulare a vrfului inimii, aceasta din cauza profilului vrfului
inimii. suprafaa pe care se face msurarea fiind nclinat fa de vertical.
Toleranta admis in ambele cazuri va fi +1 mm si +1 mm.
Se mai impun urmtoarele condiii distana dintre suprafeele laterale de contact ale contrainei i ale
vrfului inimii s nu fie mai mic de 1477 mm : intre suprafeele laterale de contact ale contrainei
i ale labei de iepure s nu fie mai mare ca, 1435 mm, suma limilor jgheaburilor contrainei i
inimii s nu fie mai mic de 89 mm.
ART. 28. Acele i contraacele :
a) s nu fie ndoite sau denivelate i n nici un caz s nu joace acul la trecerea trenului, prin sltarea vrfului
sau clciului;
b) acele vor fi bine lipite de contraace i se va pili materialul rezultat prin turtirea acelor sau a contraacelor i
care ar mpiedeca lipirea lor;
c) aezarea acelor i contraacelor pe alunector s fie perfect si s nu aib nici un spaiu liber intre tlpi i
alunectori.
ART. 29. Contrainele vor fi bine fixate prin, plcue de siguran, care se vor renitui arunci cnd ncep s
permit deplasarea lateral a contraacelor.
ART. 30.. Alunectorii s fie plani, bine nituii i bine uni.
ART. 31. Drugii de conexiune, de traciune si de transmisiune trebuie s fie drepi i buloanele s aib toate
splinturile la locurile lor.
ART. 32. Penele, pivoii i eclisele vor fi bine fixate; nu se admite a fi atinse de buzele bandajelor roilor.
ART. 33. Nu se admite ca vrfurile acelor s se dezlipeasc de contraacele respective cu mai mult de 3 mm.
ART. 34. Uzura maxim a contraacelor va fi de 6 mm pentru liniile principale i liniile de garaj respective,
pentru primirea si expedierea trenurilor (linii de ncruciare).
Pentru liniile secundare i liniile de garaj in genere, uzura contraacelor va fi de maximum 8 mm.
Nu se admite ca acul s fie la un nivel mai sczut deci; contraacul cu mai mult dect 2 mm pe
poriunea unde acul trebuie sa fie lipit de contrase i la acelai nivel cu el
ART. 35. Nu se admite ca uzura proapului, adic spaiul dintre proap i inima, acului,
s treac de 1
mm pe liniile directe de circulaie i 2 mm pe liniile de garaj.
ART. 36. Orificiul de ungere de la clciul acului va fi astupat cu un urub sau cel puin cu un dop de lemn.
Ungerea acelor prin acest orificiu se va face odat pe lun.
ART. 37. Inima trebuie s fie aezat conform planului de poz i bine fixat pe traverse.
ART. 38. Nu se admite ca uzura verticala a inimii s fie; mai mare de 5 mm.
ART. 39. Vrful inimii nu trebuie s fie tirbit
ART. 40. Contrainele inimilor trebuie s aib buloanele strnse. Se va revizui cu atenie ecartamentul liniei si
distana intre in i contrain, mai ales dac contrain prezint uzur.
ART. 41. Lrgirea jgheabului intre in si contrain va fi de 41 mm cu tolerana de + 5 mm si 0.
ART. 42. La ramificaii, adncimea jgheaburilor dintre ace i contraace la clciul lor, la inimi i intre sini i
contraine va fi de cel puin 33 mm In nici un caz nu este permis ca buzele bandajelor roilor s
ating fundul jgheaburilor, penele, buloanele etc.
ART. 43. Toate buloanele ramificaiei vor fi bine strnse; neadmindu-se nici o toleranta In specia! se vor
observa cu atenie buloanele cu tija vertical de la clciul acului i de la inimile din sini.
ART. 44. In nici un caz nu se admite lipsa sau strmbarea vreunui bulon de la ramificaie.
ART. 45. Traversele s fie in stare bun i perfect burate. Nu se admite stagnarea apei la traverse.
ART. -56. Balastul ramificaiilor va fi de bun calitate si preferabil din piatr spart. Spaiul dintre traverse va
fi umplut cu balast pana la 2 cm sub nivelul lor.
Capetele traverselor vor fi bine acoperite cu balast. Balastul trebuie s fie perfect permeabil. Nu se
admite la ramificaii lips de balast sau balast pmntos.
ART. 47. Felinarul schimbtorului va fi bine fixat i orientat fa de cale. Si va avea toate geamurile in stare
bun. aceasta privind organele Serviciului de Micare.
ART. 48. Nu se admit felinare ce arat o poziie dubioas sau care se mic in pivot.
3

ART. 49. Marca de siguran trebuie s fie uor vizibila de departe


ART. 50. O atenie deosebit se va da ntreinerii traversrilor simple, traversrilor jonciuni duble,
diagonalelor i bretelelor care, fiind compuse din piese mai multe i mai mici, se deterioreaz
repede. Trebuie s fie balastate cu piatr spart.
CAPITOLUL III
Norme i tolerane admisibile pentru poduri
A) Infrastructura podurilor
ART. 51. Pilele i culee sau paleele trebuie s aib materialul din care sunt construite n stare bun in
special in dreptul cuzineilor. Eventualele crpturi se vor raporta imediat spre a se gsi cauza, iar
seful sau nlocuitorul efului de Secie este obligat s se deplaseze la faa locului spre a lua
msurile necesare.
ART. 52. Aparatele de reazem trebuie s fie in bun stare i bine curite de pmnt, zgur etc. i unse. De
asemenea, deplasarea artat de ele trebuie s corespund temperaturii respective.
ART. 53. Nu se admit crpturi sau defecte in general in pilele i culee sau palee, care dup constatarea
fcut intereseaz rezistena podului Aceste defecte trebuiesc reparate fr nici o ntrziere.
ART. 54. In special defectele cuzineilor si ale reazimelor trebuie imediat reparate.
ART. 55. Plumbul aparatelor de reazem trebuie s fie in stare normal, neadmindu-se a fi scurs sau ridicat in
sus prin strivire.
.ART. 56. Barajele, digurile, epiurile, spargheurile i toate aprrile podului trebuie s fie in bun stare.
ART. 57. Ele trebuie reparate imediat ce se stric, neadmindu-se nici o toleran.
ART. 58. La venirea apelor mari se va observa s nu se spele pmntul n jurul pilelor i culeelor. Aceasta se
produce in special atunci cnd din cauza depunerilor de materiale sau executri de lucrri in albia
rului i in apropierea podului, se micoreaz seciunea de scurgere, mrindu-se viteza apei. De
asemenea atunci cnd se formeaz vrtejuri, cnd sa rupt un baraj naintea podului sau cnd
curentul apei bate in pile sau culee. In acest caz, se va face imediat recercetarea albiei prin sondaje
i se vor construi praguri de fund.
ART. 59. Dac podul are radier, acesta se va menine in bun stare spre a nu se spa pmntul in jurul pilelor
sau culeelor.
ART. 60. Se va curai imediat ce se observ nmolul, precum si orice depuneri sau material adus de ape
la podeele deschise si tubulare, spre a se lsa liber scurgerea apelor.
ART. 61. Tot pentru acelai motiv, la sfritul iernii se vor curi de zpad, luminile podeelor deschise i
tubulare.
Curirea de zpad se va termina ct mai repede atunci cnd ncepe topirea zpezii.
ART. 62. In timpul apelor mari se va nltura lemnria adus de ape. pentru a nu se produce izbituri in
tablierul podului i pentru a nu se mpiedeca scurgerea apelor.
ART 63. Plantaiile, rdcinile de pomi ce s-ar gsi in albia rurilor se vor desfiina pe circa 200 m in amonte
i aval de pod spre a nu se produce mpotmolirea podului.
ART. 64. anurile care duc apele la pod trebuie curite spre a nu se mpotmoli linia.
B) Suprastructura podurilor
a) Calea pe pod
ART.65. Calea pe pod si nuntrul podului va fi curatata de gunoaie si pmnt, care meninnd umezeala
contribuie la putrezirea pieselor de lemn i la ruginirea celor metalice.
ART. 66. Traversele trebuie s fie aezate conform planului de poz al podului, indicat prin gurile de
prindere in lonjeron sau prin corniere speciale pentru fixarea traverselor.
Este preferabil ca traversele sub joante s fie alturate, urmnd a se utiliza o plac pod pentru rezemarea
sinilor, unde este posibil
ART. 67. Traversele trebuie s fie in bun stare si bine fixate prin buloane sau prin corniere speciale de fixare
a traverselor. Traversele crpate se vor astupa cu cli i apoi acoperi cu smoal.
ART. 68. Nu se admite nici o fugire a traverselor pe pod
ART. 69. Nu se admit traverse putrede pe pod.
4

ART. 70 Traverse cap de pod (prima de pe pod) trebuie s fie la o distan de maximum 60 cm din ax in ax,
fa de prima travers de pe terasament.
ART. 71. In cazul cnd traversa cap de pod se reazem direct pe zidul de gard i acesta a suferit stricciuni se
vor lua imediat msuri pentru repararea lui i pentru deplasarea traverselor spre a se scoate afar
aceea de pe zidul de gard.
ART. 72. Traversele de pe terasamentele de la carpetele podului, pe o distan de 30 m trebuie s fie aezate
1; distana normal a pozei ele cale i foarte bine burate pentru a nu se produce denivelri, care se
repar imediat ce se observ.
ART. 73. inele trebuie s fie bine fixate pe traverse prin materialul mrunt care trebuie s fie perfect aezat.
Buloanele i tirfoanele trebuie s fie bine strnse.
ART. 74. Joantele inelor vor fi la echer si rosturile de dilataie, dac sunt, vor fi de aceeai mrime cu ale cii
din afar de pod.
ART. 75. Calea trebuie s aib ecartamentul liniei curente ; dac este n curb, ea trebuie s aib supralrgirea
i supranlarea prescrise pentru liniile curente.
ART. 76. Pe poduri, la ecartament n linie dreapt i in curb se admite o toleran de +6 mm i - 2 mm.
ART. 77. Se admite o denivelare inelor n sens transversal sau longitudinal cii de 5 mm. Aceast tolerant
se admite i pe 30m n afara capetelor podului.
ART. 78. Contrainele vor fi bine fixate pe toate traversele i la distana normat de 160 mm de marginea
ciupercii sinii,
ART. 79. La lrgimea jgheabului dintre in i contrain se admite tolerana +5 mm.
ART. 80. Contrainele trebuie s fie aezate cu 30 mm mai nalte dect inele ; aceast nlime nu poate fi
depit.
ART. 81. Contrainele prelungite n afara podului trebuie s fie conform planului de poz, astfel ca s nu
poat prinde cuplele ce eventual ar atrna de la vagoane i pentru aceasta, capetele contrainelor
trebuie s fie unite printr-un fier curbat n form de semicerc ndoit n jos i afundat in balastul
cii.
ART. 82. Nu se admite lipsa vreunei contraine interioare sau exterioare.
ART. 83. Nu se admit joante in afar de pod, la o distan mai
mic de 2 m de la zidul de gard.
ART. 84. Se va cuta s se nlture joantele de pe poduri, ntrebuinnd inele cele mai lungi ale tipurilor de
sini din cale, cu condiia ins si se respecte prescripia dela art. 83.
ART 85. Aparatele de compensare a caii vor fi in buna stare de funcionare, curate i bine unse ; deplasarea
acelor trebuie s corespunda temperaturii respective.
ART. 86. Traversele vor fi aprate contra incendiului printr-o tabl aezat intre contraine sau printr-o podea
do lemn, in care caz stratul protector de pietri trebuie si fie curat i cu o grosime de 8 cm.
ART. 87. Nu se admite lipsa tablei ce protejeaz traversele contra incendiului i nu se admite ca aceast, tabl
s fie desprins de pe traverse i mai ales la capetele ei, spre a nu fi prins de crligele ce ar atrna
de la vagoane De asemenea nu se admite ca grosimea stratului de balast ce protejeaz podeaua
care nlocuiete tabla contra incendiului s fie mai mic de 8 cm
ART. 88. Platelajele trotuarelor podului trebuie s aib scndurile complete, in bun stare i bine prinse.
ART. 39. Parapetul trebuie s aib toate piesele bine fixate i n bun stare.
b) Tablierul i grinzile podului
ART. 90. Se vor curi gunoaiele i alte depozite i se va nltura stagnarea apei la tlpile grinzilor i mai ales
la tlpile metalice ale grinzilor principale cu inim dubla (n form de cutie).
ART. 91. Nu se admit piese crpate, voalate, flambate sau ndoite prin izbire i in cazul cnd s-ar observa
se vor repara sau nlocui imediat
ART. 92. Nu se admit nituri lips, rupte sau nituri slabe, att la mbinrile de rezisten ct i la mbinrile de
solidarizare (custur) ; niturile ce se pot observa in aceast situaie se vor nlocui imediat,
neadmindu-se nici o ntrziere.
ART. 93. La podurile de lemn nu se admite ca piesele s prezinte crpturi, desprinderi, striviri sau nceput de
putrezire care ar periclita rezistena lor.
5

ART. 94. La podurile de lemn. scoabele vor fi bine btute i buloanele bine strnse, neadmindu-se nici o
toleran.
ART. 95. La podurile de lemn. n cazul mbinrii prin pene. acestea trebuie si fie bine fixate prin batere cu
ciocanul, nu se admite nici o tolerana.
ART. 96. In cazul mbinrilor cu dini, acetia vor fi in stare bun, fr striviri sau crpturi.
ART. 97 Nu se admite crparea sau strivirea dinilor sau a penelor, la mbinrile grinzilor cu dini i cu pene
ale podurilor de lemn, dac acestea pot periclita rezistena pieselor.
ART. 98. Podurile boltite, precum i cele de beton armat vor fi fr crpturi. Crpturile, ce s-ar observa, se
vor aduce la cunotina Seciei i se vor aeza martori (semne) pentru a se vedea dac ele
progreseaz. Zidria de piatr i de crmid va fi bine rostuit. Secia va lua imediat msurile
necesare impuse pentru a se asigura rezistena podului.
ART. 99. Instalaiile pentru prevenirea incendiilor vor fi complete i in stare bun, iar rezervoarele de ap vor
fi ntotdeauna pline, afar de iarna, cnd rezervoarele se vor goli de ap.