Masini Unelte II

Ciupan C. Masini nunelte Curs nr.1 Page 1 03.05.
2010
1. PROIECTAREA MAINILOR UNELTE
1.1. Bibliografie:
[GAL94]

[GHE83]

[BOT75]

[POP]

1.2. Clasificarea masinilor unelte
- Dup tipul operaiei de baz:

- Dup gradul de universalitate:

- Dup gradul de automatizare:

- Dup mrime:
- Dup clasa de precizie:

1.3. Aspecte generale privind proiectarea m-u

Pentru a corespunde procedeului tehnologic i operaiilor prevzute a se executa, m-u trebuie s asigure urmtoarele funcii:
Realizarea micrii relative scul-pies;
Reglarea parametriilor regimului de achiere;
Reglarea poziiei relative scul-pies;
Fixarea sculelor i a semifabricatului.
Realizarea acestor funcii necesit micri elementare sau operative care se obin de la una sau de la mai multe surse
motoare. n multe cazuri sunt necesare mecanisme de transmitere, de transformare i de reglare a micrii.
Pentru acasta structura cinematica a m-u conine mai multe axe cinematice care contribuie la realizarea funciilor prezentate
mai sus. Fiecare ax cinematic genereaz o micare elementar care poate fi o micare operativ:
- principal;
- de avans;
- auxiliar (de reglare).
Figura de mai jos reprezint schema cinematic i constructiv a unei maini de frezat universale.
Ciupan C. Masini nunelte Curs nr.1 Page 2 03.05.2010

Fig. 3.1 a
Din punct de vedere constructiv maina are n componena urmtoarele subansamble:
o Batiu (placa de baz +montant);
o Sanii de avans X,Y,Z;
o Traversa;
o Arborele principal (cu sistemul de fixare a sculei);
Pentru realizarea micrilor necesare prelucrrii, freza din figura 3.1a are n componen urmtoarele axe cinematice
(lanuri cinematice):
o principal (Motor 1-1-2-arbore principal);
o de avans (motor avans-CA-/surub X; surub Y; urub Z).
Din analiza de mai sus se constat c proiectarea unei masini unelte poate fi abordat n dou etape:
o proiectarea cinematic;
o proiectarea organologic.
Cele dou etape sunt ntr-o interdependen perfect, deoarece se supun scopului principal-maina.
Proiectarea cinematic presupune stabilirea schemelor de prelucrare, a schemelor cinematice i efectuarea calculelor
cinematice. Proiectarea organologic se refer la proiectarea ansamblelor, subansamblelor i a organelor componente ale
mainii. (ezi fig. 3.1b.).
La mainile unelte NC (i la roboi industriali), micrile operative complexe sunt rezultatul aciunii combinate a mai multor
axe NC, fiecare dintre acestea realiznd cte o micare elementar. In scopul generrii unor suprafee complexe, mainile
unelte NC sunt prevzute cu echipamente de conturare n dou sau trei axe, fapt ce le permite corelarea a dou sau trei
micri elementere.
Automatizarea flexibil a proceselor de prelucrare presupune, n cazul unor maini unelte speciale (cum ar fi cele de
danturat), existena unui numr mai mare de axe cinematice NC i a unor echipamente de comand adecvate.
n aplicaiile roboilor industriali sunt rare situaiile n care generarea traiectoriei spaiale a organului de lucru nu necesit
cel puin o micare complex compus din dou micri elementare. Aici, fa de cazurile ntlnite la maini unelte NC,
apar frecvent micri complexe alctuite dintr-un numr mult mai mare de micri elementare. Spre exemplu, la roboi
paraleli, chiar i o deplasare simpl de translaie sau de rotatie constituie o micare complex generat cu ajutorul a ase
micri elementare. Numrul de axe NC (i de micri elementare) se amplific la utilizarea unor structuri nseriate de
roboi paraleli sau la realizarea unor roboi cu micri umanoide.

Placa de baz
Montant
Arbore
principal
Traversa
Suport
Dorn
portfreza
Freza
Piesa
Sania X
Sania Z
Sania Y
Motor 1
Cutia de
viteze
Volant
1
2
Surub X
Surub Z
Surub Y
Cutia de
avans
Motor
avans
Roti de
mana

Necesitatea de a realiza pe cale cinematic sau nu curbele generatoare din procesul de achiere sau curbele dup care are
loc mnuirea sculelor sau obiectelor, are n majoritatea cazurilor, influen decisiv asupra modului de acionare a axelor
cinematice.
Motoarele utilizate pentru acionarea axelor cinematice pot fi mprite, dup modul de lucru, n dou mari categorii:
motoare de turaie constant:
motoare de turaie variabil:
Este evident faptul c includerea unui motor ntr-una din cele dou categorii nu poate fi fcut fr a lua n considerare
echipamentul de comand. Spre exemplu un motor asincron poate face parte din ambele categorii.
Axele cinematice cu comand rigid (lanturile cinematice) utilizeaz cu preponderen acionarea cu motoare de turaie
constant, n timp ce axele cu comand flexibil utilizeaz aproape n exclusivitate motoare de turaie variabil.

STABILIREA SCHEMELOR DE PRELUCRARE
CALCULUL REGIMURILOR DE ASCHIERE
(pentru cazurile cele mai defavorabile)
REZULTATE
(viteze; turatii; forte; momente; puteri)
CONCEPTIA SCHEMEI
CINEMATICE
componenta; actionarea;
transmiterea si reglarea miscarii;
inerconexiuni etc.
PROIECTAREA ORGANOLOGICA
batiu; ghidaje; sanii; lagare;
mecanisme de transmiterea si
reglarea miscarii; etc.
CALCULE CINEMATICE
turatii; viteze de avans;acceleratii;
forte;
momente; puteri
rapoarte de transfer;
CALCULE SI VERIFICARI
ORGANOLOGICE
batiuri; ghidaje; sanii; arbori;
lagare; transmisii etc.

2. PROIECTAREA PRINCIPALELOR GRUPE DE MASINI UNELTE
2.1. MASINI DE GAURIT
Destinatie:
Operatii:
Scule utilizate:


2.2. STRUNGURI
Clasificare:
Destinatie:
Operatii:
Scule utilizate:


Ciupan C. Proiectarea m-u Curs nr.2 Page 1 03.05.2010
1.3 MASINI DE FREZAT
Destinatie:

Operatii:

Scule utilizate:





1.4 MASINI DEALEZAT SI FREZAT
Clasificare:

Destinatie:

Operatii:

Scule utilizate:


Ciupan Cornel Masini unelte Curs 2_Zalau Masini de rectificat
8

9

Fig.1

Fig. 2

10

11

Ciupan C MU Zalau Curs nr. 3 Page 1 03/05/2010

Masini de rabotat
Destinatia masinilor:

v=2L*n
cd
/1000 [m/min]

Scule utilizate:
Clasificare:

Fig. 1 Schema prelucrarii

Fig. 2 scule utilizate


Fig. 3 Arhitectura unei masini de rabotat transversal (sheping)

Fig. 4 Arhitectura unei masini de rabotat longitudinal (1886)

Fig. 5 Schema cinematica a unei masini de rabotat transversal

Masini de mortazat
Destinatia masinilor:
Scule utilizate:
Clasificare:

Fig. 6 Arhitectura unei masini de mortezat


Fig. 7 Schema cinematica a unei masini de mortezat

Fig. 2

Fig. 4
Maslnl unelLLe - clopoo cotoel AcLlonarea hldraullca 1
1
Actionarea hidraulica a masinilor unelte

1. Generalitati privind sistemele hidraulice de actionare

Definitie. Prin sistem hidraulic de actionare se intelege acel sistem in care transmiterea
energiei de la sursa la consumator se realizeaza prin intermediul unui curent de lichid
sub presiune.
Dupa ponderea energiei potentiale sau a celei cinetice in cadrul energiei totale, exista:
-sisteme hidrostatice - la care predomina energia potentiala datorata presiunii statice; ele
prezinta o caracteristica mecanica rigida si au o larga utilizare in actionarea masinilor si
utilajelor industriale;
-sisteme hidrodinamice - la care predomina energia cinetica; ele prezinta o caracteristica
mecanica elastica si au o utilizare redusa in industrie.

In general, un sistem hidraulic presupune existenta unei pompe hidraulice care realizeaza
presiunea de lucru si debitul necesar si a unui motor hidraulic care transforma energia
fluidului in energie mecanica.

Figura 1. Avansul de pendulare a mesei la o masina de rectificat (schema simplificata)

Spunem ca schma din fig. 1 este simplificata deoarece nu prezinta modul de reglare a vitezei
de avans. Pentru o functionare corespunzatoare mai sunt necesare si alte aparate hidraulice

2

Mediul hidraulic
Mediul hidraulic este suportul material prin prin care se transmite energia hidraulica de la
sursa la consumator.
Deoarece el vine in contact cu masinile hidraulice, cu aparatajul si cu personalul de deservire,
iar in timpul functionarii instalatiei este supus unor variatii importante de presiune,
temperatura si viteza, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte generale:
- stabilitate ridicata a proprietatilor fizico-chimice, in special a vascozitatii, in domeniul
temperaturilor normale de lucru (30-70C) si la variatii ale presiunii (0- x100 bar.);
- sa nu fie coroziv sau toxic;
- sa aiba un cost cat mai redus.

2. Elemente esentiale intr-un sistem hidraulic:
Presiune si debitul Forta si viteza

Reluam exemplul din fig. 1. Motorul hidraulic trebuie sa asigure o anumita forta pentru a fi
capabil sa capabil sa invinga forta de avans de la rectificare si celelate forte (de frecare, de
inertie). Pe langa asigurarea fortei necesare, motorul trebuie sa ofere si o viteza de avans
corespunzatoare procesului de rectificare, reglabila intr-un anumit domeniu (exemplu 1-50
m/min).

Figura 2. Dependenta presiune-forta si debit viteza

Pe baza fig. 2 se pot scrie :
4
D
p S p F
2
= = (1)
Cunoscand forta totala rezistenta si considerand F=Fr, din (1) se poate determina diametrul
cilindrului sau daca se considera diametrul cunoscut rezulta presiunea de lucru.

Cum obtinem viteza dorita ? SA MARIM PRESIUNEA ????
Din fig 2 rezulta ca odata cu modificarea vitezei se modifica si cantitatea de ulei ce intra in
cilindru :
Maslnl unelLLe - clopoo cotoel AcLlonarea hldraullca r
r
4
D
v S v Q
2
= = (2)
Pentru a obtine o viteza maxima, pompa trebuie sa fie capabila de a oferii un debit
corespunzator, dat de relatia 2.

3. Pompe volumice
Aceste pompe lucreaza prin modificarea volumului camerelor de lucru (sa ne gandim la
pompa cu piston de la bicicleta).

Clasificare

Caracteristicile generale ale pompelor volumice:
a)Debitul mediu teoretic:
QT = V.z.i.n, in care:
V este variatia volumului camerelor de pompare;
z- numarul camerelor de pompare;
i-numarul de actiuni (cicluri absorbtie refulare la o rotatie a axului pompei);
n-turatia de antrenare a pompei;
b)Debitul real:
QR = QT - Q
Q -pierderea interioara la trecerea lichidului prin pompa;
c)Pulsatia debitului: variatia acestuia in timp datorata actiuniii succesive a camerelor de
pompare in camera de refulare si variatiei neliniare in timp a debitului pompat, caracterizata
prin frecventa pulsatiei, f p = z.i.n, si gradul de neuniformitate,
= ( Qmax-Qmin) / Qmed ;
d)Presiunea nominala, p n ;
e)Puterea hidraulica, N h = Q. p ;
f)Randamentul total:
t = v. p. m , ca produs al randamentelor partiale: volumic, de
r
presiune si mecanic.

3.1 Pompa cu roti dintate. Principiul constructiv si functional

1-corpul pompei;
2- rotor conducator;
3- rotor condus;
4- capace laterale;
5-lagare;
6-garnitura de etansare; 7-capac;
A- camera de absorbtie;
B- R- camera de refulare;
n turatia de antrenare;

Caracteristici :
simplitate constructiva;
cost redus;
debite medii (x1-x10 l/min); presiuni mici-medii (x1-150 bar);
debit constant.

3.2 Pompa cu pistoane axiale

c) - cu disc fulant si distribuitor frontal;
d) - cu disc fulant si distributie prin ventile de sens.
1 - blocul pistoanelor;
2 - disc de actionare a pistoanelor;
3 - distribuitor frontal;
4 - biele sau arcuri de antrenare a pistoanelor;
5 - sistem de rotire si actionare axiala
a elementului condus;
3
- unghi de inclinare;
n - turatia de antrenare a pompei;
Va - ventile de absorbtie ; Vr - ventile de refulare.

3.3 Pompe cu pistoane radiale
Au pistoanele dispuse perpendicular pe axa de rotatie a pompei.

3.4 Pompe cu palete
La pompele cu palete camerele de pompare (fig.3.48 ) sunt delimitate de statorul 1, rotorul 2,
doua palete radiale alaturate mobile 3 deplasabile in rotor, si capacele laterale 4.
Debitul pompelor cu simpla actiune se calculeaza cu o formula de forma:
Q=4..e.Rs.b.n ;

4. Motoare hidraulice
Sunt masini hidraulice volumice care realizeaza conversia energiei hidraulice ( Q; p ) in
energie mecanica (M; n, sau F ; v ), conform cerintelor de actionare impuse de masina
antrenata.
Clasificarea motoarelor hidrostatice:
r

4.1 Motoare hidrostatice pentru rotatie continua
Sunt destinate antrenarii organelor de lucru intr-o miscare de rotatie continua si deriva din
pompele hidraulice, prin reversibilitatea acestora.
Turatia lor se calculeaza cu o relatie de forma:
n = Q /V1,
in care V1 este volumul specific (cilindreea, sau volumul corespunzator unei rotatii).
V1 poate fi constant (motoare de turatie constanta), sau reglabil (motoare de turatie
reglabila).
Motoarele lente ( n = x1-x100 rot/min ) sunt in general constructii speciale bazate insa pe
aceleasi principii functionale ca si motoarele normale.
Simbolizarea motoarelor pentru rotatie continua (fig. 3.68):

a) motor unisens, de cilindree constanta ;
b)- motor dublu sens, de turatie constanta ;
c)- motor unisens, reglabil ;
d)- motor dublu sens, reglabil
e,f)- unitati de lucru (pompa si motor)

4.2 Motoare hidrostatice oscilante
Sunt destinate realizarii miscarii de rotatie pe un unghi limitat, determinat, constant sau
reglabil.
Constructiv, pot fi realizate:- cu paleta (simpla, dubla, sau multipla), fig.3.73, sau cu piston
(simplu, dublu , sau multiplu), .
r

Marimi caracteristice pentru motoarele cu paleta

Pentru motoarele cu piston:

Simbolizare:
ERROR: stackunderflow
OFFENDING COMMAND: ~
STACK:

Masini Unelte II

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masini Unelte II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ciupan C. Masini nunelte Curs nr.1 Page 1 03.05.

S-ar putea să vă placă și