Sunteți pe pagina 1din 39

FORME DE TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU COPII CU DEFICIENTA MINTALA (Terapia cognitiva, Ludoterapia, Terapia psi o!otricitatii si organi"area si #or!

area autono!iei persona$e si socia$e%

TERAPIA CO&NITI'A

1. TERAPIA COGNITIVA, REPERE GENERALE Terapia cognitiva este una dintre for e!e Terapiei co porta enta!e, ce vi"ea"a, in ca"u! copii!or cu deficienta inta!a o structurare a co p!e#u!ui de sti u!i e#teriori, dupa nive!uri adapatate unei tipo!ogii de organi"are inta!a. Terapia cognitiva poate fi privita ca un proces co p!e# de ec$i!i%rare inta!a, prin organi"area specifica a cunoasterii !a deficientu! inta!, structurata pe anu ite nive!uri& 'nivelul cunoasterii teoretice' prin invatarea concepte!or( -nivelul cunoasterii psihosociale- ce deter ina persona!itatea copi!u!ui cu cerinte educationa!e specia!e. odificari se nificative in

Terapia cognitiva este for ata din ACTIUNI si PROGRAME COMPENSATORII ce au drept scop de"vo!tarea, privind inte!egerea feno ene!or, !ucruri!or, oa eni!or, precu si a situatii!or din di ensiunea !or instru enta!' integratoare. DOMENIILE TERAPIEI CO&NITI'E( a) Terapia cognitiva de TIP A( %) Terapia cognitiva de TIP *. a% ,,Terapia cognitiva de TIP A) vi"ea"a(

I. CON+OLI,AREA+I+TE-ATI.AREACO-PLETAREA

fapte!or, infor atii!or, a%i!itati!or, co petente!or, deprinderi!or


II. ORGANI.AREA ACTIVITATILOR ,E C/NOA+TERE

*% ,,Terapia cognitiva de TIP +) inc!ude&


I& ACTIVITATILE

ce

organi"ea"a procesu! de cunoastere

II. PROGRA-ELE

Ap!ica%i!itatea cognitiva se rea!i"ea"a prin organi"area si reorgani"area unor -O,ELE ,E INVATARE. +tructura ode!u!ui de terapie cognitiva este organi"ata dintr'o serie de su% odu!e, ce dau nastere !a e!a%orarea unor programe terapeutice. Printre acestea a inti ur atoare!e& progra u! de sti u!are perceptive' otrica 0e!a%orat de catre -arianne 1rostig)( progra u! pentru for area concepte!or funda enta!e !ogico' ate atice 0e!a%orat de 2ean Piaget, sau -ar3 *arotta Lorton)( progra u! co p!e# de e#ercitii perceptive si sen"orio' otorii 0e!a%orat de 2ac4ues ,u%osson). ,U+MODULELE TERAPIEI CO&NITI'E I. TERAPIA COGNITIVA DE TIP A) cuprinde& 'A. Activitatile de or ani!are" consolidare" siste#ati!are" co#pletare a $aptelor" in$or#atiilor" a%ilitatilor" deprinderilor& -'. Pro ra#ele de interventie edcationala personali!ata. II: CUNOASTEREA SENZORIALA, cu ce!e cinci do enii& Sensi%ilitatea( 'cutanata( -vi"ua!a( 'gustativa( 'o!factiva( 'auditiva. III. CUNOASTEREA PERCEPTIVA, cu ce!e cinci arii destinate for arii ur atoare!or a%i!itati vi"ua!'perceptive& 'coordonare vi"uo' otorie( 'perceptia $or#a-$ond( 'constanta perceptiei(

'po"itia in spatiu( 're!atii!e spatia!e. Acest su%#odul este structurat intr-o $or#a de e)ercitii si activitati pre atitoare atat pentru actul le)ic si ra$ic" cat si pentru alte do#enii de cunoastere de o a#a diversi$icata" ca de e)e#plu( ACTI'ITATI DE O+,ER'ARE 'I-UALA ACTI'ITATI PENTRU EDUCAREA P,I.OMOTRICITATII ,TRUCTURI DE DE-'OLTARE LIN&'I,TICA ,TRUCTURI DE FORME A RATIONAMENTULUI

IV. +u% odu! ce cuprinde o serie de e#ercitii si activitati ce deter ina for area si de"vo!tarea CONCEPTELOR 1/N,A-ENTALE ,E NAT/RA LOGICO' -ATE-ATICA, inspirate din progra u! !ui -ar3 *arotta Lorton dau din conceptia piagetiana. V. +u% odu! inspirat din progra u! !ui 2ac4ues ,u%osson, for at din e)ercitii perceptive si sen!orio-#otorii ce deter ina *ORMAREA SI +E,-O.TAREA PROCESE.OR PSI/ICE& 'atentia( 'repre"entarea( 'i aginatia( ' e oria( 'gandirea. In ap!icarea Pro ra#elor de Terapie Educationala Co#ple)a si Inte rata se i pune e!a%orarea unor principii, dupa cu ur ea"a&

a) progra area activitati!or in functie de caracteru! terapeutic a! educatiei( %) eva!uarea' privita din doua perspective& 1. co ponenta esentia!a a re"u!tate!or si procese!or ce au !oc in deru!area actu!ui educationa!'terapeutic( 5. ecanis de reg!are a intregu!ui process educationa!'terapeutic. de progra e de interventie educationa!'terapeutica

c) e!a%orarea persona!i"ate(

%) Terapia educationa!a este co p!e#a si integrata si se rea!i"ea"a& 'prin activitati!e integrative %a"ate pe principiu! interdiscip!inara, interre!ationa! dintre ce!e 6 odu!e educationa!'terapeutice( 'prin activitati integrative ce decurg din va!orificarea posi%i!itati!or si resurse!or de invatare oferite e!evi!or de scoa!a, fa i!ie si ediu! co unitar. /0 CUNOA,TEREA DE ,INE1 E2PERIENTA INTERPER,ONALA ,I CUNOA,TERE ,EN-ORIALA In cadru! procesu!ui de terapie cognitiva se rea!i"ea"a si cu oa!terea "e !i e dau ,,conceptua! de eu7. A!!port 8. G. pre"inta o serie de factori care stau !a %a"a perceptiei socia!e. ,intre acestia a inti & E2PERIENTA INTERPER,ONALAA,EMANAREAINTELI&ENTA COMPLE2ITATEA CO&NITI'ACUNOA,TEREA DE ,INE3AUTOCUNOA,TEREAA+ILITATEA DE ADAPTARE ,OCIALA DETA,AREAATITUDINEA E,TETICAPA,IUNEA PENTRU 'IATA INTERIOARA +e i pune o pre"entare succinta a fiecaruia dintre factorii a intiti. a) E#perie ta i terper!o a$a: 'i p!ica aria de cunostinte despre oa eni si capacitatea su%iacenta de a'i eva!ua o%iectiv( 'e#perienta cunoasterii tre%uie diri9ata atat spre infor atii si cunostinte genera!e, cat si spre infor atii!e generate de fiinta u ana in re!atii!e sa!e. %) A!ema area( corespondenta dintre se#( varsta crono!ogica( pregatirea profesiona!a( gusturi!e( preocupari!e( aspiratii!e( re!atii!e co une& 'i p!ica o intercunoastere 'devine o puternica c% I te$ige ta 2anet Piaget considera ca inte!igenta este& 'o functie de adaptare( 'proces in care faci!itea"a discri inarea intre esentia! si neesentia!, !egatura dintre cause si efecte, capacitatea de anticipatie si predictie etc. ai e#acta si o%iectiva(

otivatie pentru eva!uarea de sine si a ce!ui!a!t.

din cercetari!e efectuate pe %a"a teste!or de aturi"are inte!ectua!a, s' a constatat faptu! ca a9oritatea deficienti!or sunt disfunctiona!i inte!ectivi.

"% Comp$e#itatea cog iti&a: presupune stapanirea unei 'e patie( ' otivatie( 'co unicare interpersona!a( 'infor atii, concepte c!are, rationa ente corecte( 'stapanire de sine. !a deficientu! inta! cunoasterea interpersona!a este directivata re!ativ spre aspecte!e negative a!e persona!itatii ce!ui!a!t. u!titudini de co porta ente de cognitie&

e) Cu oa!terea "e Si e'Autocu oa!terea 'din perspectiva psi$osocia!a, cunoasterea de sine se defineste ca& ,,o stapanire directa a unor infor atii cat ai co p!ete si rea!e despre propria persoana7. 'in psi$o!ogia socia!a autocunoasterea i p!ica& ,,constienti"area proprii!or statusuri, perceptia socia!a adecvata a propriei persoane, a re!atii!or sa!e cu se enii, o cat ai rea!a i agine de sine7. $0 A(i$itatea "e a"aptare !ocia$a i p!ica o serie de aptitudini si adaptare socia!a( otivatii ce per it individu!ui o rapida

deficientu! pre"inta o ina%i!itate genera!a de adaptare socia!a, ce i p!ica o pertur%are !a nive!u! cognitiei.

g% Deta!area: 'i p!ica o atitudine de ,,p!asare7 neref!e#ive( ai !a distanta, fiind contra i p!icarii

'constituie o conditie a cunoasterii o%iective( 'co porta entu! deficientu!ui este de s!a%a re"istenta !a provocare si i p!icarea acestuia este un act i pu!siv, fara o ref!ectare prea!a%i!a.

$) Atitu"i ea e!tetica: 'i p!ica senti ente!e de fru os pe care !e deter ina re!atii!e cu cei!a!ti precu si satisfactia ar oniei, generata de cunoastere si interre!ationare( 'deficientu! are o sen"atie de di"ar onie, iar sunt inestetice. i0 Pa!iu ea su%iectiv7) pe tru &iata oda!itati!e re!atii!or sa!e denu este ,,pentru

i terioara 0A!!port'o

cunoasterea interu ana se fo!oseste de& 'date provenite de !a o persoana( 'date pe care !e interpretea"a confor e#periente!or, trairi!or proprii.

co porta entu! cognitiv' atat din perspectiva cunoasterii teoretice 0!a nive! de concepte), cat si din cea !a nive!u! cunoasterii psi$o' socia!e'este foarte pertur%at !a deficientu! inta!. CUNOA,TEREA ,EN-ORIALA A. NIVEL/RI ALE C/NOA+TERII +EN.ORIALE Vo pre"enta succint trei nive!uri de interventie : corespun"atoare a trei nive!uri de cunoastere sen"oria!a, dupa cu ur ea"a& NIVEL I NIVEL II NIVEL III NI'EL I caracteristici& se adresea"a copii!or af!ati intr'un stadiu de percepere g!o%a!, sincretic( educarea si turi!or se rea!i"ea"a intr'o for a apropiata de cea pe care o au, e#ercitii!e si 9ocuri!e pentru copiii ici( odu! de organi"are va fi conceput, astfe! incat so per ita rea!i"area unor e#periente u!tip!e, in do enii fa i!iare variate(

copi!u! do%andeste infor atii cu privire !a& 'for e( 'vo!u e( 'structura ateria!e!or(

'ec$i!i%ru!;insta%i!itatea !ucruri!or sau feno ene!or. do inanta sen"oria!a& vi"ua!a si tacti!a NI'EL II se caracteri"ea"a prin& nive! inter ediar( copiii sunt apti pentru educatie sen"oria!a, inc!usiv !a nive! activitatea perceptiva este o sursa de& NI'EL III cunoastere sen"oria!a i p!ica activitati organi"ate un scop in sine( per ite copii!or& o%servari, anali!e si sinte!e !a ana!i"atori!or( etodic, avand decentrari( transferari( co paratii( transpuneri( de ana!i"a ai o%i!a ce tinde pana !a reversi%i!itate. etodic(

nive!u!

tuturor

scop& antrenarea copi!u!ui sa perceapa raporturi intre #ari#i reutati volu#e distante po!itiidirectii CARACTERI,TICI ,I O+IECTI'E ALE ACTI'ITATII DE CUNOA,TERE ,EN-ORIALA

A0 CARACTERI,TICI( a0 $or#a e)ercitiului sen!orial( 'individua!a( ' se desfasoara in grupuri %) ici, cu toata grupa.

ateria!u! pre"entat tre%uie sa fie distinct fata de funda!( ica(

c) suprafata de e#punere tre%uie sa fie

d) ateria!u! destinat contro!u!ui insusirii e#ercitiu!ui sen"oria! tre%uie sa fie divers, pre"entat in oda!itati diferite( e) e#ercitiu! sen"oria! se va desfasura "i!nic intre 1<'=< inute(

f) e#ercitii!e sen"oria!e se vor rea!i"a dupa un anu it progra , ce poate inc!ude 1I+E IN,IVI,/ALE ; 1I+E PENTR/ O GR/PA -ICA ,E COPII. A0 O+IECTI'E DE CUNOA,TERE ,EN-ORIALA Nr.crt. OBIECTIVE I A c!asifica o%iecte!e CARACTERISTICI a tria: a) a desparti: a diferentia, a descoperi deosebiri, a opune; b) a apropia: a identifica, a redescoperi asemanari, a uni; a recunoaste; a desprinde asemanatoare; elemente

II

A completa serii

III

a asocia, a potrivi; A reconstitui a gandi obiectivul in totalitatea ansambluri lui; a incerca succesiv. TE.NICILE P,I.OTERAPIEI CO&NITI'E( O+IECTI'E OPERATIONALE Te nici$e psi oterapiei cognitive

Psi$oterapia cognitiva repre"inta ,,principa!a veriga7 a intregu!ui siste de terapie reeducationala, siste ce presupune transfor ari funda enta!e in& continutul procesului de invata#ant si in practica, in sco!i!e de recuperare. Ca te$nici de psi$oterapie cognitiva, entiona ur atoare!e& si societate,

A0 PROGRAME.E INTEGRATE ce inc!ude stiinte!e despre o ce sunt centrate pe cunoastere& 'fiinte u ane( 'activitatii specifice( 're!atii!or socio' ora!e.

+0 inc!udere in activitatea didactica a te$nici!or terapeutice& !a orice o%iect de studiu, inc!usiv discip!ine!e de practica : se i pun continuturi terapeutice integrate discip!inei.

O(iecti&e operatio a$e O%iective!e operationa!e a!e psi$oterapiei cognitive au drept scop& transfor area nor a!i"atoare a unei instante psi$ice, cu inf!uente puternice in re!atii!e individu!ui cu rea!itatea si societatea. +e i pune sa enu era principa!e!e o%iective operationa!e&

'Sa conceptuali!e!e e)perienta traita 0su%iectu!ui i se ofera posi%i!itatea de' a reconstrui concepte!e si de'a e!i ina cat ai u!t din e#perienta pri ara) 'Sa rationali!e!e con$lictele 0scop& antrenarea su%iectu!ui intr'un siste nor a!i"at de !ogica a cunoasterii si eva!uarii conf!icte!or) -Constienti!area datelor cunoasterii pe %a!a conceptelor clare 0!a deficientii inta!i s'a constatat ca nive!u! de for are si ai a!es a%stracti"are, genera!i"are si sta%i!i"are a! concepte!or este di inuat si pertur%at) 'Sa nor#ali!e!e constructele 0o parte din constructe!e cu care deficientu! eva!uea"a !u ea sunt odificate, nu coincid cu a!e su%iecti!or de aceeasi varsta) 'Sa poata sa se cunoasca pe sine 0i pune rea!i"area unui co porta ent cu a%i!itati de cunoastere si o nor a!i"are !a nive!u! perceperii si eva!uarii de sine) 'Sa stie sa cunoasca pe celalalt 'Sa-si schi#%e siste#ul de evaluare si co#porta#entul valori!at $ata de( - i aginea de sine( 'repre"entare a ce!or!a!ti. Motto(""Intelepciunea si iu%irea
copilului este 1ocul2 0L. *!aga)

I. Comp$e#u$ p!i)oterapiei pri *oc, apare conceput ca& 'acte educationa!e( 'terapii ce va!orifica continutu! si pentru deficientii inta!(
'fiecare categorie de terapie inc!ude si

etodo!ogia progra e!or sco!are

su%categorii!e de te$nici terapeutice corespun"atoare. II. Programe$e "e i &atare pri *oc: 'au un principiu co un& indiferent de natura infor atiei, se ur areste, in od specia!' for area unei anu ite operatii, !ogice, de !a ecanis e!e i p!icate in operatii!e concrete, pana !a ce!e i p!icate in operatii!e for a!e.

III. +o#eniile de aplicare se refera !a& L/,OTERAPIA


1. REPERE TEORETICE GENERALE, PRIVIN, L/,OTERAPIA& +ocu$ ' este privit ca& ' o oda!itate de re!atie intre E/ 0+/*IECT) si L/-EA O*IECTELOR si a RELATIILOR( ' ' este re"u!tatu! coe#istentei intersti u!area afectiva( su%iect'!u e, fiind generat de si a

constituie o for a de organi"are a cognitiei, precu cunoasterii(

Mecanis#ele inti#e ale 1ocului sunt #ecanis#e de invatare. 3ocul pro#ovea!a invatarea si a1un e sa $ie o $or#a de relatie o%iectuala cu #otivatia lucida.
TEORIILE 4OCULUI DIN PER,PECTI'E P,I.OPEDA&O&ICE( 3.M. 'old4in :9ocu! > activitate autote!ica opusa #uncii& /er%ert Spencer:9ocu! > activitate ce fo!oseste surp!usu! de energie a! copi!u!ui( +tan!e3 ?o!!:9ocu! > este privit ca o reproducere a unor actiuni inuti!e in pre"ent, care erau considerate in istoria co unitatii drept #unca& Eduard C!aparde:9ocu! > un i9!oc de rea!i"are de sine(

P.P. *!ansc@i: propune in!ocuirea ter enu!ui de ,,9oc7 cu ce! de ,,arta a constructiei sau dra ati"arii7(

C$asicii psi$opedagogiei specia!e& Itard" Ed. S uin" O. +ecrol5" Maria Montessori acorda 9ocu!ui&

' un ro! centra! in procesu! educationa! : terapeutic( 'un si pto discri inativ in preci"area diagnosticu!ui dupa cu ur ea"a& erita un a!t

Ed. Se uin preci"ea"a ca( ,,idiotu! care se 9oaca nu nu e7.

ai este idiot7( ,,idiotu! care se 9oaca

O. +ecrol5 considera ca 9ocu! educativocupa un !oc centra! in ortopedia

inta!a.

3ocurile educative au o $orta predictiva& ?. 8a!!on !e considera ,,Verita%i!e teste de de"vo!tare7 au o $orta propulsatoare pe p!anu! de"vo!tarii psi$ice a deficientu!ui asurare a procesu!ui de aturi"are si de"vo!tare inta!a si afectiva. inta!'

9ocu! este un instru ent de

Psi ana$istii fo!osesc 9ocu! drept etoda de depistare si interpretare a co p!e#e!or si trasaturi!or de caracter, prin diferite te$nici a!e terapiei prin 9oc 0p!a3 t$erap3)& 6. Ana *reud : e!a%orea"a tehnica orientata in cadru! careia profesoru!' terapeut asi organi"ea"a interventia terapeutica in cadru! desfasurarii 9ocu!ui( 7. Tehnica neorientala- considera 9ocu! drept un i9!oc natura! de autoe#pri are in care copi!u! se 9oaca cu ce si cu doreste in ca era specia!a de 9oc, iar terapeutu! nu ofera indicatii directe( 3. Pia et 9ocu! repre"inta un ,,sc$i % si ptotetic cu o%iectu!, persoana sau situatia, c$iar din pri e!e !uni de e#istenta, actiunea !udica fiind considerata ca o actiune pri ara7.
Jocul cu reguli

JoculSimbolic Jocul-E ercitiu

Triada $udica piagetiana& pre"inta ur atoare!e caracteristici& 'este structurata pe scara evo!utiva a inte!igentei( 'fiecare tip de 9oc este o etapa de de"vo!tare( 'predo ina asi i!area, care se rea!i"ea"a prin sc$e e diferite. 50 4OCUL6 PROCE, DE TERAPIE RECUPERATORIE

..P. ,ienes ne pre"inta trei categorii de 9ocuri'ca for a de invatare, dupa cu ur ea"a& 1) For!a de 7oc : invatare e#p!orator : anipu!ativ&

'e#p!orarea prin anipu!area de o%iecte deter ina re!atia o%iectua!a, incepand de !a for e!e incipiente, pana !a ce!e consacrate de cunoastere( 'organi"area sti u!i!or inregistrea"a ur atoare!e fa"e& a) receptia' recunoasterea di ensiuni!or sti u!atorii a!e o%iecte!or( %) diferentierea o%iecte!or dupa une!e insutiri( c) identificarea dupa criterii de identitate a o%iecte!or si a actiuni!or de anipu!are a acestora. 5) 4ocu$ repre"entativ& este structurat in trei etape& a) apare i ediat ce o%iecte!e de 9oc a!e copii!or'tin !ocu! a ceea ce nu sunt( deter inand o rea!itate concreta( %) se for ea"a !a copi! un spatiu #intal' ce poate contine si i agini repre"entate dupa tipu! de organi"ationa!a( c) se i pune e#istenta unui ecanis avand drept re"u!tat INVATAREA. siste de co utare !a rea!itatea inta!a,

La deficientu! inta!, in ecanis u! invatarii, se i pune necesitatea unui de antrena#ent speci$ic pentru for area si de"vo!tarea si %o!uri!or. =) For!a de 7oc6 invatare cu regu$i este structurata in doua categorii de regu!i& a) pri e!e for e a!e categoriei ,,regu!i7 sunt constituite de !egi!e de& 'ase#anare& -deose%ire& -asi#ilare& -succesiune& -situare in spatiu.

copiii cu organi"are inta!a nor a!a, care se 9oaca cu o%iecte!e ,,descopera) aceste !egitati interne ce corespund unor notiuni integratoare.

%) a doua categorie de regu!ii p!ica odu! de uti!i"are, de structurare a rea!itatii, care constituie integrarea va!orii conferita socia! actiuni!or co porta enta!e. Avand in vedere ce!e trei for e de 9oc'invatare, pe care !e'a cuvine sa conc!u"iona ur atoare!e& pre"entat, se

in vi"iunea conte porana, 9ocu!'invatare este distinct de 9ocu! didactic 0ter en uti!i"at in !iteratura pedagogica)( acesta din ur a !i itand actiunea !udica !a& 'conso!idarea, 'preci"area, 'verificarea
e#ista o serie de organi"atii specia!e, ce pun accent pe faptu! ca 9ocu! este o actiune de organi"are a cunoasterii( printre acestea a inti &

cunostinte!or predate

Consi!iu! Internationa! pentru 2ocuri!e copii!or 0in +./.A.), care are ai u!te fi!ia!e, ca de e#e p!u& ',,Asociatia france"a pentru educatia prin 9oc7 01AB<)( '+coa!a ,,,ecro!37 din +aint'-and!, *e!giaunde, incepand cu anu! 1AB='1ABC, 9ocu! devine un ,,Centru de interes7.
pe p!anu! de"vo!tarii persona!itatii deficientu!ui inta!, 9ocu! atat o functie predictiva si propu!satoare, cat si una de 1oc-terapie( acest !ucru i p!ica ur atoare!e aspecte& '9ocu! devine atat invatare, cat si terapie recuperatorie( '9ocu! este o for a de psi$oterapie, ce se rea!i"ea"a prin etode si procedee educationa!e, in scopu! recuperatorii deficientu!ui inta! in !i ita posi%i!itati!or( 'sc$e e!e e#ercitate in 9oc se %a"ea"a pe structuri!e si functii!e persona!itatii, in functie de gradu! de organi"are a! acesteia, dupa cu ur ea"a& organi"area eu!ui actiona! 9ocuri functiona!e( organi"area categorii!or !ogice si structuri!e persona!itatii( actiunea !udica si co porta entu! psi$o otor( actiunea !udica si organi"area inta!a,

actiunea !udica si organi"area procese!or afectiv' otivationa!e( actiunea !udica si organi"area structuri!or rationa!e de persona!itatii(

' ecanis e!e funda enta!e neuropsi$o!ogice, afectiv' otivationa!e si re!ationa!e organi"ate in functie de necesitatea de"vo!tarii persona!itatii'deter ina aparitia unui co#porta#ent ludic& 'organi"area persona!itatii deficientu!ui inta!, i p!ica sta%i!irea unor indicatori, ce se considera drept factori de organi"are a co porta entu!ui !udic. 7.6. Rolul actiunilor ludice in or ani!area personalitatii de$icientului #intal 2ocu! se for ea"a ca o actiune funda enta!a a persoanei asupra o%iecte!or;persoane!or, avand drept scop' sta%i!irea re!atii!or de de"vo!tare a structuri!or de persona!itate a!e copi!u!ui.

In conte#tu! structura! a! persoanei, actiunea ludica apare ca o functie trip!a de reg!are, dupa cu ur ea"a&
a) %) c) de ec$i!i%rare& $o eosta"ie'cognitiv'afectiva( de opti i"are( de de"vo!tare'progres.

2. Piaget considera ca i itatia a anata, desenu!, !i %a9u! si 9ocu! are in co un $unctia se#iotica.
La nive!u! acestor functii apar o serie de tu!%urari, ce confir a atat inte!ectu!, cat si persona!itatea deficientu!ui inta!. 2ocu! este si o actiune de co unicare intra si intra si e#trasiste ica, constituind astfe!' spira!a pe care se de"vo!ta persona!itatea u ana. 1unctia se iotica, despre care a a intit ai sus, i p!ica for a de re!atie o%iectua!a si de co unicare, astfe! incat 9ocu!, devine o ,,forta predictiva7 in structura de"vo!tarii psdi$o!ogice a copi!u!ui. C$ateau preci"a ca& ,,prin inter ediu! 9ocu!ui copi!u! do%andeste ai intai acea autono ie, acea persona!itate si c$iar ace!e sc$e e practice pe acea persona!itate si c$iar ace!e sc$e e practice pe care !e va anifesta activitatea !ui de adu!t7. Pe ,,sc$e e!e7 e#ercitate in 9oc se %a"ea"a atat structuri!e, cat si functii!e persona!itatii. ,upa pre"entarea succinta a functii!or 9ocu!ui 0care sunt insesi functii!e de reg!are a!e siste u!ui psi$ic) se i pune preci"area ,,functiona!itatii7 actiunii !udice in conte#tu! de"vo!tarii u!tidi ensiona!e a!e persona!itatii copi!u!ui. Asadar, ne interesea"a, in od specia!, gradu! de ,,organi"are7 a! persona!itatii pe care 9ocu! se deter ina incepand cu organi"area Eu'!ui Actiona! si ter inand cu organi"area CATEGORIILOR LOGICE +I C/ +TR/CT/RILE PER+ONALITATII. In conc!u"ie, preci"a persona!itatii& ca, actiunea !udica isi gaseste functiona!itate in cadru! a cinci sectoare a!e organi"arii

A"#$%NEA &%'$"A S$ "()*(+#A)EN#%& *S$,(-)(#(+

ACTI/NEA L/,ICA +I ORGANI.AREA -INTALA I II ACTI/NEA L/,ICA +I ORGANI.AREA PROCE+ELOR A1ECTIV'-OTIVATIONALE III

A"#$%NEA &%'$"A S$ (+-AN$.A+EA S#+%"#%+$&(+ +E&A#$(NA&E A&E *E+S(NA&$#A#$$


IV

"()*(+#A)EN#%& &%'$"
V

80 LUDOTERAPIA IN CADRUL ACTIUNII DE TERAPIE COMPLE2A RECUPERATORIE INTE&RATA


2ocu!'invatare si terapie ocupa, de9a, un !oc %ine definit atat in cadru! etode!or de predare'invatare' care ur aresc transfor area ro!u!ui profesoru!ui'terapeut, acordand noi posi%i!itati deficientu!ui inta!, cat si in cadru! etode!or si te$nici!or ce de"vo!ta capacitatea de o%servare, ana!i"a si operare cu operatori !ogici.

Ro!u! 9ocu!ui in conte#tu! terapeutic este se nificativ si se structurea"a in functie de anu ite ode!e. Vo pre"enta, in ce!e ce ur ea"a, un ode! ce ur areste psi$oterapia prin 9oc !ongitudina!' incepand de !a conte#tu! socia!' oderator 0scoa!a si ter inand cu ce! socia!'integrator). Acest ode! are ca scop principa!'CO-PEN+AREA PER+ONALITATII ,E1ICIENT/L/I -INTAL IN VE,EREA IN+ERTIEI +OCIALE. -ode!u! respectiv este divi"at in trei co parti ente, si anu e&

"()*&E/%& *S$,(#E+A*$E$ *+$N J("


I ACTI/NEA L/,ICA +I ORGANI.AREA -INTALA

II ,O-ENIILE ,E APLICARE

III

'progra e!e sco!are invata ant pentru deficienti inta!.

a!e discip!ine!or preva"ute

in

p!anu! de

In cadru! acestui ode!' profesoru!'terapeut va fo!osi ateria! educativ, in functie de tipu! de 9oc( spre e#e p!u& i agini!e co!orate au o i portanta deose%ita. Intregu! proces psi$oterapeutic se va desfasura atat in sa!i specia!e de 9oc' $u"oteca 0Gaston -ia!aret) sau*ocoteca 01ABA, Petre *ar%u!escu), cat si in sa!i de c!asa' structurate in siste odu!ar cu scopuri u!tifunctiona!e. Aceste sa!i de c!asa sunt i partite in& 'sa!i de studiu( 'spatiu pentru !udoteca( '%i%!ioteca sco!ara( ',,ate!ier ate atic7 sau a!te ,,co!turi specia!i"ate7 pentru a%i!itarea anua!a. ,.-.Si!temu$ "e operatio a$i.are/ i ca"ru$ $u"oterapiei Avand ca punct de p!ecare o%iective!e sta%i!ite de ta#ono ia !u *.+. *!oo , precu si o%iective!e sta%i!ite de ta#ono ia !ui *.+. *!oo , precu si o%iective!e sta%i!ite de R. ,og%e$ si +. N. ,ia3e! pentru 9ocuri, cercetatorii din cadru! /NE+CO au sta%i!it siste u! operationa!i"are a! psi$oterapiei prin 9oc, structurandu'! in sapte o%iective, in functie de sase categorii de nive!uri, dupa cu ur ea"a&
0 NIVEL/L infor atii!or ,E C/NO+TINTE +I-PLE& intiparirea si retinerea

NIVEL/L ,E INTELEGERE& transpunerea unei for e de !i %a9 in a!tu!, interpretarea si e#p!oatarea date!or

1 NIVEL/L ,E APLICATIE& capacitatea de a ap!ica principii!e, regu!i!e in situatii noi.

2 NIVEL/L ,E ANALI.A& ana!i"a unui ansa %!u de e!e ente, re!atii dau principii

3 NIVEL/L ,E +INTE.A& structurarea 0re"u atu!, p!anu!, sc$e a, rationa entu!) e!e ente!or provenite din surse diferite

4 NIVEL/L ,E INTERVENTIE, ,E CREATIE. Transferu! ac$i"itii!or in operatii!or in operatii creatoare

Creatorii a intiti considera ca 9ocu! so!icita aceste o%iective, datorita faptu!ui ca diverse!e categorii de 9ocuri i p!ica&

a) A"#$5$#A#$&E *E+"E*#$5E: contactul sen6orial cu obiectul


%) ACTIVITATI +EN.ORIO'-OTRICE& a!ergatu!, pre$ensiunea, aruncarea

c) ACTIVITATI VER*ALE& antrena entu! voca!, co unicare prin cuvinte; propo"itii

d) ,O-ENIILE A1ECTIVE& a!ergarea, repu!sia, identificarea, repre"entarea diferite!or ro!uri si statute fa i!ia!e, sco!are, socia!e e) ,O-ENIILE INTELECT/ALE& o%servatia, descrierea, co pararea, c!asificarea etc.

f) ACTIVITATILE ,E CON+TR/CTIE& care o%i!i"ea"a energie fi"ica, capacitati!e inte!ectua!e si afective, va!orificand e#perienta anterioara

g) ACTIVITATILE ,E EDPRE+IE CORPORALA si E+TETICA& gi nastica, dansu!, teatru!, u"ica, decupa9u!, desenu! etc.

In !ucrarea ,,Terapia educationa!a integrata E, I. -usu si A. Taf!on ne pre"inta ur atoru! ode! a! actiunii de terapie co p!e#a recuperatorie integrata prin 9oc& Modelul actiunii de terapie complexa recuperatorie integrata prin joc:
Conte#tu! socia!' ode!ator

S"(A&A ACTI/NEA ,E TERAPIE E,/CATIONALA INTEGRATA *S$,(#E+A*$A *+$N *+(-+A)E 'E $N5A#A+E J(" I. PSI OTERAPIA COMPORTAME!TA"A A. Conditionarea po#iti$a Jocuri de conditionare po6itiva P e r B.Contraconditionarea Jocuri pentru in7ibarea so n a ! Iit a t voluntara si a autocontrolului e deco p asupra reactiilor motrice ensata C.Conditionarea operanta %.Modelarea &au in$atarea prin o'&er$are II. TERAPIA PSI OMOTRICITATII Jocuri pentru conditionarea operanta Jocuri cu imagini pentru invatarea prin observare

A. Terapia motrice

de'ilitatii

B.Terapia in&ta'ilitatii p&i(omotrice C.Terapia tul'urarilor de reali#are motrica III. PSI OTERAPIA CO)!ITIVA

Seturi de 8ocuri ba6ate pe principiile si te7nicile terapiei debilitatii motrice. Seturi de 8ocuri ba6ate pe principiile si te7nicile debilitatii psi7omotrice. Seturi de 8ocuri ba6ate pe principiile si te7nicile terapiei tulburarilor de reali6are motrica.

A. ,e preinvatare

9.Jocuri sen6oro-motrice: a)preliminare, de invatare a gesturilor elementare de formare a comportamentului motor, de imitare a gesturilor adultilor b)de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte c)de manipulare a materialelor educative d)de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de culoare, forma, orientareorgani6are-structurare spatiotemporala :.Jocuri de natura perceptivmotrica cu scop de compensare. *rogramul )arianne ;r<sting =.Jocuri perceptiv-motrice >Jac?ues 'ubosson) @.Jocuri-e ercitiu >Jean *iaget)

A.Jocuri functionale >Eduard "laparde)

*. ,e invatare

C.,e postanvatare

9. Jocuri pentru $N5A#A+EA "(N"E*#E&(+ ;%N'A)EN#A&E :.Jocuri pentru invatare specifica organi6ate in sistem >g. -uisenaire, ..*.'ienes) 9.Jocuri didactice de consolidare, completare a cunostintelor

,.,e de"vo!tare

:.Jocuri de divertisment =.Jocuri logice @.Jocuri de societate 9.Jocuri pentru de6voltarea atentiei, memoriei etc.

:.Jocuri pentru formarea repre6entarilor mintale: asociatii, rationamente, combinari. =.Jocuri pentru formarea operatorilor prelogici, logici la nivelul operatiilor concrete >comparare, asociere, clasificare, scriere), la nivelul operatiilor propo6itionale >operatori logici, simboluri, succesiune logica si " ( ) cronologica, inventivitate, * E N S improvi6atie, mecanisme A + combinatorii). E $N# IV. PSI OTERAPII A"E E-+A %E*VO"TARII #(A+ A. +inetoterapia,terapie 9.Jocuri de miscare pentru E prin mi&care de6voltarea capacitatilor motrice :.Jocuri pentru formarea conduitelor perceptiv-motrice de sc7ema corporala, lateralitate, orientareorgani6are-structurare =.Jocuri pentru abilitatea manuala si formarea gesturilor fundamentale >Alice 'escoeudres, "laude Bo7ler, 'enise +ou?u!s) B.Ergoterapia terapia prin 9.Jocuri de manipulare munca :.Jocuri de constructii =.Jocuri de asamblare C.P&i(oterapia de expre&ie: 9.Jocuri grafice: preliminare, de artterapia- mu#icoterapia divertisment. de expre&ie corporala$er'ala :.Jocuri de culoare si forme =.Jocuri de ritm >programul 'elcro6e Cillems) @.Jocuri mu6icale >ritmDmelodie)

V.PSI OTERAPIA )R.P

%E 9.Jocuri cu roluri psi7osomatice :.Jocuri cu roluri psi7odramatice =.Jocuri cu roluri sociale 9.Jocuri de roluri tematice:fonetice, le icale, gramaticale, semantice :.)arionetele =.Jocuri simbolice @.Jocuri cu rasturnarea rolurilor A.Jocul in oglinda 9.Jocuri ba6ate pe sociodrama

A.Psi$odra a

*.Psi$odra a didactica

C. SOCIOTERAPIA SPATIO,TEMPORA"A.

Persona!itate integrata

Contextul &ocial,integrator
Pentru e#e p!ificare, pre"enta , pe scurt, odu! in care se pot va!orifica 9ocuri!e su% aspectu! o%iective!or operationa!e, in functie de cinci tipuri de 9oc& functiona!e, si %o!ice, cu regu!i de constructie, de e#presie.

/ocuri 0unctionale 1.Perceptive: -vizual Esimple

/ocuri &im'olice 1. Afective

/ocuri cu reguli

/ocuri de /ocuri de con&tructie expre&ie

1.Cognitive >pe date1. Fara 1. Plastice manipulabile): model: -scrieri -Creatie

-auditiv stabilirea diferentelor si asemanarilor

-incluziuni cauzalitate structuri temporale spatio-

2.Senzoromotorii: -pipait

-conservare 2.Identificarea cu un model: 2.Cognitive >pe


verbale):

date

2.Cu model: 2. Ver ale -fara mecanisme de functionare; -cu reducerea operationala a

-familie -profesie -statistice dinamice:Finest e6ice, ritmice, preci6ie

-inregistrare deductie -implicatie

mecanismelo r de functionare; -cu reproducere mai mult sau mai putin fidela a mecanismelo r de functionare; -cu stimularea neoperationa la a mecanismelo r de functionare. !.Ver ale: !. "e !.Sociale: socializare>repre6entarea unei situatii): -repetitii -priza de rol>alternanta) -familiale -fredonari -scolare comunicarea:inform -verbo-motor: a atii, diri8area altuia; e ecuta comen6i date, a descrie -sociale actiuni -influenta asupra altuia; -clasificare: -simpla; -dubla; -cu multiple tribute $. Imitatie: -vebale -neverbale: imit area actiunii unui model
+iste u! operationa! a! psi$oterapiei prin 9oc va!orifica anu ite coordonate se nificative pentru cunoastere prin conduita cognitiv'!udica.

!.#uzical e

cooperare/competiti e a

Vo pre"enta, in continuare, patru categorii !udice si de organi"are a cunoasterii cu corespun"atoare, dupa cu ur ea"a&

ecanis e!e

/0 DE-'OLTAREA ,EN-ORO6MOTORIE Mecanis!e( ' anipu!are -1ocuri $ara $or#e a structurilor si 'i itatie conduitelor perceptiv -#otrice

'constructie

'1ocuri de constructie cu cu%uri ' 1ocuri cu suite lo ice de i#a ini

'asa %!are

'1ocuri de asa#%lare

50 OPERATII CONCRETE Mecanis!e( 'co parare 'asociere - 1ocuri de triere" selectie- rupare( '9ocuri cu asociatii de idei '1ocuri lin vistice& 'cuvinte incrucisate 'ordonare - 1ocuri de triere" selectie- rupare( '!oto'uri '9ocuri de ordonare& ' !ungi i 'suprafete 'vo!u e 'c!asificare '1ocuri de triere" selectie- rupare( '9ocuri c!asificate

dupa criterii diferite '1ocuri lin vistice( '9ocuri de c!asificare cu piese!e trusei ,,Logi 57 'scriere '1ocuri de triere" selectie- rupare( '9ocuri de scriere 80 OPERATII PROPO-ITIONALE Mecanis!e( 'operatorii !ogice -1ocuri cu i#a ini pentru operator lo ici -1ocuri pentru succesiunea lo ica si cronolo ica 'si %o!uri 1ocuri cu si#%oluri 'transfor ari 1ocul de hi!arilor 'sesi"area sc$i %ari!or, e)hivalenta inventivitate si i provi"atie -1ocul de

-1ocul de intersectie de clase -1ocuri pentru inclu!iunea claselor --ecanis e for u!e a!e gandirii ' 1ocuri pentru i#plicatii lo ice otorii

90 CUNOA,TEREA ,PECIALI-ATA( 6Li %a aterna 1ocuri de $or#are a structurilor si conduitelor perceptiv- #otrice 6-ate atica 1ocuri de( -identificare 'discri inare 'operare

6Istoria etc. ' 1ocuri de trans$or#are -1ocuri de(- preinvatare 'invatare 'de"vo!tare In cadru! 9ocu!ui invatare'terapie, profesoru! terapeut este atat conducator, cat si participant activ !a 9oc. Esenta 9ocu!ui invatare'terapie consta in faptu! ca nor e!e sunt inte!ese, descoperite si ap!icate de copi!, pe %a"a o%servatiei diri9ate, spre deose%ire de invatarea sco!ara unde nor e!e sunt date de a!tii, 80 TERAPIA MOTRICITATII 80/0 Psi o!otricitatea6 pre!ise teoretice si !etodo$ogice 2ocu! si i portanta psi$o otricitatii in cadru! procesu!ui de educare si recuperare a de%i!i!or inta!, precu si pre ise!e teoretice si etodo!ogice privind otricitatea;psi$o otricitatea au fost deta!iate ai sus, in cadru! capito!u!ui Terapia ocupationala aplicata 0su%capito!e!e B'F). Preocupari!e specia!isti!or in do eniu! psi$o otricitatii sunt structurate astfe!& I. Organi"area si conducerea otorie genera!a(

II. Organi"area conduite!or si structuri!or perceptiv' otrice. I. Organi"area si conducerea otorie genera!a i p!ica&

1. Capacitatea de executie a 2. Capacitati 0i#ice ge&turilor 0undamentale a) gestul rectiliniu; a) forta; b) gestul rotire; c) gestul scripto-plastic; d) gestul polimorf; e) gestul de oscilatie; b) apasarea; c) efortul; d) vite6a; e) amplitudinea; f) agilitatea;

g) preci6ia statica si dinamica; 7) dibacia;

i) 8)

coordonarea; capacitatea de manipulare;

F) capacitatea de comunicare gestuala; II. Organi"area conduite!or si structuri!or perceptiv' otrice inc!ude& a) !atera!itatea( %) sc$e a corpora!a, c) structura perceptiv' otrica de cu!oare( d) structura perceptiv' otrica de for a( e) structura perceptiv' otrica spatia!a( f) structura perceptiv' otrica te pora!a. 8050 Tu$*urari a$e psi o!otricitatii0 Instru!ente de eva$uare

-. Tu$(urari "e $atera$itate Latera!itatea se refera !a inega!itatea functiona!a a partii drepte sau stangi a corpu!ui' drept consecinta a repartitiei in e isfere!e cere%ra!e. Tu!%urari!e !atera!itatii sunt deter inate de& 'contrarierea !atera!itatii( 'incercarea de a reeduca stangacia( '!atera!i"area fortata in ca"u! unei !atera!itati nedefinite. ,in punct de vedere 'insta%i!itate otrica( anua!( otric, consecinte contrarierii !atera!itatii i p!ica&

'$ipere#cita%i!itate !a nive! 'nedi%acie( 'ticuri.

0. Tu$(urari "e orie tare, orga i.are !i !tructurare !patio/tempora$a

Aceasta categorie de tu!%urari se

anifesta prin&

-copilul i nora ter#eni spatiali si te#porali& -copilul percepe resit po!itiile" duratele" succesiunile& -copilul percepe corect spatiul si ti#pul dar se orientea!a resit& -copilul se orientea!a corect dar nu are #e#oria spatiului si ti#pului& -copilul nu este capa%il de reversi%ilitate. ,. I !ta(i$itatea p!i)omotorie
'se printr'un de"ec$i!i%ru a! persona!itatii datorat unor dificu!tati de in$i%itie, deter inand pertur%ari se nificative in adaptarea sco!ara si socia!a(

'in p!an

otric, copi!u! cu insta%i!itate pre"inta& -a itatie enerala per#anenta" tur%ulenta&

-nevoie per#anenta de #iscare" de schi#%are a spatiului& -#iscari para!itare& -di$icultati in reproducerea si coordonarea #iscarilor. 1. Tu$(urari "e rea$i.are motrica a) apra:ia consta in pierderea capacitatii de a e#ecuta gesturi, adaptate !a un scop fara ca aceasta sa fie consecinta unei para!i"ii( %) dispra:ia !ipsa de indru are si contro! a! actu! grefic, !e#ic, de ca!cu!( iscari

iscari!or cu repercursiuni in

c0 disgra#ia !otrica i p!ica a%senta unor co ponente scrisu!ui, cu sunt& $orta" coordonarea" vite!a" rit#ul. Lipsa acestora deter ina diferite tipuri de disgrafii& -tipul ri id" crispat& -or ani!area de$ectuoasa a pa inii& -de!ordine& -con$u!ii etc. 2. Tu$(urari p!i)omotorii "e atura a3ecti&a:

otrice necesare

' '

se inta!nesc !a su%iectii cu $ipere otivitate, sau in stari!e de furie e#cesiva( se caracteri"ea"a prin& ' esturi necontrolate& -$ran erea de etelor& -$recarea pal#elor& -#iscarea de pe un picior pe altul etc.

Instru!ente de eva$uare a nive$u$ui de evo$utie a psi o!otricitatii $a copii

Orice progra de terapie educationa!a a psi$o otricitatii va de%uta cu o eva!uare a ac$i"itii!or psi$o' otrice de care dispune copi!u! in o entu! respectiv. Profesorii psi$odiagnosticieni din sco!i!e specia!e au o%!igativitatea de a educa varsta psi$o otricitatii, pentru ca educatorii din cadru! acestor sco!i sa poata uti!i"a teste!e standardi"at. Pro%e!e cupronse in cadru! acestor teste pot servi educatori!or' drept consecinte a!e activitati!or de terapie educationa!a a psi$o otricitatii. ,intre instru ente!e de eva!uare a!e psi$o otricitatii a inti & I. +ateria de pro*e pentru de:teritate !anua$a 0G. C. 'ontica" Teste psiholo ice0( a0 Punctare 'inet--aschioote& %0 Tappin Ch. 8alter& c0 Perla Claparede 8alther& d0 +ecupa1 Claparede-8alther& e0 +iscuri 8alther& $0 'ile 8alther.

II0 Testu$ O"erets;i6&rui$$!ain( cuprinde pro%e ce vi"ea"a co porta ente intre C'11 ani( otorii proprii copii!or nor a!i

aceste pro%e pot constitui pentru educatorii din sco!i!e specia!e&

-o%iective operationale cuprinse in pro ra#ele educationalterapeutice& -tipuri speci$ice de activitate& pro%a vi"ea"a co porta ente esentia!e a!e vietii aspecte a!e ei& a) vite"a( %) forta( c) inde anare( d) re"istenta'pe coordonate!e& C0D0M.= coordonare dina ica a aini!or otrice su% ce!e patru

C0D0&.= coordonare dina ica genera!a( E= ec$i!i%ru( R= rapiditate( Or0 sp.= orientare spatia!a( date!e o%tinute vor preci"a& gradu! de intar"iere psi$o otrica( aspecte !acunare a!e otricitatii(

preci"area gradu!ui deficientei si incadrarea acesteia( c!arificarea aspecte!or in care sa se intervina si se opere"e. i9!oace!e care sa

III0 & idu$ Portage pentru educatie ti!purie( ' cuprinde un inventar de a%i!itati de care tre%uie sa dispuna copiii intre <'G ani si sugestii educativ'terapeutice pentru ac$i"itionarea !or( e structurat pe G sectiuni 0arii de de"vo!tare)& a) sti u!area sugaru!ui( %) socia!i"are(

'

c) !i %a9( d) autoservire( e) cognitiv( f) otor. de invatare(

'serveste drept instru ent de proiectare a unui progra 'pentru educatorii din sco!i!e specia!e g$idu! constituie& a) un instru ent de eva!uare a ac$i"itii!or intrarea in scoa!a(

otrice a!e e!evi!or !a

%) un ode! de proiectare a progra e!or individua!e de recuperare. ,.,. O(iecti&e$e e"ucatio a$ terapeutice a$e p!i)omotricitatii In !ucrarea Recuperarea #edico-peda o ica a copilului handicapat #intal" C. Paunescu si I. -usu pre"inta o ta#ono ie a o%iective!or recuperatorii a!e psi$o otricitatii, structurata pe trei categorii de o%iective genera!e, fiecare cuprin"and anu ite su%nive!uri, o%iective operationa!e precu si activitati ce duc !a rea!i"area acestora, dupa cu ur ea"a&
O%iective genera!e

Su'ni$eluri $. (rgani6area si a) formarea si de6voltarea miscarilor conducerea fundamentale: gestul rectiliniu, rotativ, motorie generala. polimorf; Abilitatea motrica generala. b) formarea si de6voltarea capacitatilor fi6ice: forta, efort, vite6a, preci6ie, coordonare etc. c) formarea si de6voltarea miscarilor fundamentale ale membrelor superioare si inferioare ale diferitelor parti ale corpului: coordonare; formarea si de6voltarea activitatilor motrice de manipulare si a comportamentului de comunicare nonverbala; formare si de6voltarea comportamentului verbal: miscarile organelor fonatorii; coordonare sunet-

d)

e)

gest; formarea si de6voltarea activitatii motorii de e primare a afectivitatii: e primarea de atitudini, emotii, sentimente prin gesturi. $$. (rgani6area a) organi6area sc7emei corporale si conduitelor si lateralitatea; structurilor perceptiv-motrice b) conduita si structura perceptiv-motrica de culoare; c) d) e) conduita si structura perceptiv motrica de forma; orientarea, structurarea si organi6area spatiala; f)

orientarea, organi6area si structurarea temporala. $$$. (rgani6area a) organi6area miscarilor in actiuni actiunilor eficiente; b) de6voltarea deprinderilor de lucru.

In functie de anu ite o%iective terapeutice a!e psi$o otricitatii au fost e!a%orate anu ite progra e de terapie, printre care a inti & 1. Progra u! Su!anne Naville cuprinde capito!e!e& otricitatea g!o%a!a( sc$e a corpora!a, organi"area spatio'te pora!a( educatia prin iscare.

5. Progra u! Psihocinetic 'oulch structurat pe = nive!uri& nive!u! functii!or instru enta!e& perceptia corpu!ui propriu si a !u ii e#terioare( nive!u! structurii sc$e ei corpora!e( nive!u! e otiona! si afectiv. 80 Progra!a de terapie educationa$a co!p$e:a si integrata

este un docu ent oficia! ce orientea"a activitatea educatori!or din sco!i!e specia!e ( cuprinde 6 odu!e( odu!u! IV, intitu!at& Activitati de terapie psiho#otrica si a%ilitare #anuala i p!ica& 'o%iective cu caracter genera! ce se refera !a intreaga sfera a co porta entu!ui psi$o otric( 'for area a%i!itati!or otrice genera!e( otrice(

'organi"area conduite!or si structuri!or perceptiv : 'activitati po!iva!ente in cadru! cercuri!or.

In conc!u"ie, se cuvine sa preci"a faptu! ca activitatea educationa!' terapeutica ce se desfasoara in sco!i!e specia!e este diferita de progra e!e terapeutice din c!inici!e sau ca%inete!e specia!i"ate. Terapia educationa!a din sco!i!e specia!e are ap!ica%i!itate pe diferite grupe de copii incadrati in c!ase sco!are pe criteriu! varstei crono!ogice si nive!u! ac$i"itii!or cognitive. Activitatea' educationa! terapeutica se rea!i"ea"a fronta!, cu toti e!evii din c!asa in confor itate cu oraru! sta%i!it. 90 FORMAREA AUTONOMIEI PER,ONALE ,I ,OCIALE 1.-. Auto omia per!o a$a !i !ocia$a i i tegrarea i comu itate. Repere ge era$e ,. Tudoran spunea ca& *or#area in vederea inte rarii in societate" prin adaptarea personala e se#ni$icatia cea #ai enerala care se atri%uie conceptului de educatie. Adaptarea si integrarea sunt privite ca o pro%!e a a9ora a vietii socia!e, facand ape! atat !a autoeducatie, cat si !a educatia per anenta. Ter enu! de integrare este definit in ca proces de ' ' ' ai u!te fe!uri&

adaptare( socia!i"are( aco odare.

PROGRA-/L ,E INTEGRARE este definit in dictionaru$ de psi o$ogie ca o cuprindere si inchidere intr-un tot a ceva ce devine ast$el parte co#ponenta a

intre ului si do%andeste 9proprietati speci$ice re!ultate din interactiunea si interdependenta cu celelalte parti co#ponente iar inte rarea sociala :$a#ilie" rup" societate0-prin adaptare la conditiile sociale. Constantin Paunescu preci"ea"a ca& procesul inte rarii constituie o actiune co#ple)a care pe %a!a anu#itor $unctii si strate ii" enerea!a o $u!iune esentiala intre ele#entele siste#ului personalitatii si ele#entele siste#ului social" deter#inand o dina#ica de de!voltare si de proces si#ultan si reciproc.
In vi"iunea acestei integrari a sta%i!it anu ite functii, care au ro!u! de a faci!ita desfasurarea in conditii nor a!e a acestui proces de integrare %ipo!ara. Acestea sunt ur atoare!e&

a) functia de receptare persoana u ana receptea"a infor atii!e din ediu, din societate si trans ite societatii anifestari, directii de activitate( %) functia de co punere, diferentiere si de se!ectare de care dispun atat persona!itatea cat si societatea( c) functia repre"entarii va!oarea se constituie integrata atunci cand are posi%i!itatea sa fie repre"entata su% for a unor idei, concepte, actiuni( d) functia de esentia!i"are va!oarea poate fi pusa in circu!atie si intra intr' un siste de interco unicare. Practica psi$opedagogica considera integrarea ca& ' o necesitate o%iectiva a vietii oricarei co!ectivitati( ' ' o succesiune de activitati prin care individu! isi ar oni"ea"a conduita si interese!e cu cerinte!e ediu!ui sau de viata( una din pro%!e e!e a9ore a!e vietii socia!e, ce conditionea"a functionarea nor a!a a tuturor ecanis e!or necesare unei vieti co!ective.

,in punct de vedere psi$opedagogic, integrarea e privita su% trip!u aspect&

OBIECTIV

PROCES

RE*."TAT

a) ca o%iectiv vi"ea"a rea!i"area unei !egaturi intre cerinte si anifestari, o su%ordonare a aspecte!or secundare ce!or care servesc orientarea %) ca proces integrarea este co p!e#a, constand intr'un ansa %!u de ecanis e si operatii, ce pregatesc si fina!i"ea"a actiunea propriu'"isa

c) ca re!ultat integrarea este !egata de unca educativa, de viata socia!a si evo!utia unor feno ene af!ate su% inf!uenta ediu!ui socio'econo ic Procesu! adaptarii'integrarii necesita ana!i"a si proiectarea progra e!or educationa!e raportate !a specificitatea si individua!itatea copi!u!ui. Copi!u! cu C.E.+. %eneficia"a de progra e educationa!e care ii faci!itea"a adaptarea si integrarea socia!a asigurandu'i& 'terapia, 'recuperarea, 'a%i!itarea, 'rea%i!itarea 1.0. O(iecti&e$e Programu$ui Ge era$ "e Auto omie Per!o a$a !i Socia$a

Progra u! genera! de autono ie persona!a si socia!a este structurat in functie de anu ite o%iective genera!e si specifice, pre"entate in ta%e!e!e de ai 9os&
Ta%e! I

3ORMAREA A.TO!OMIEI PERSO!A"E: O*IECTIVE GENERALE A. Auto&er$ire: 9.(biective specifice, 9.(biective specifice, :. "orpul omenesc, :.;amilia, =. $giena personala-sanatatea, @. $mbracamintea, A. $ncaltamintea, G. ,rana, H. Iucataria, J.5esela-tacamurile, K. &ocuinta =.*regatirea pentru viata de familie prin activitati gospodaresti, B. Autonomia per&onala in mediul am'iant:

Ta%e! II A.TO!OMIA SOCIA"A. I!TE)RAREA SOCIA"A, SOCIA"I*AREA % iective specifice % iective generale A. Autonomia &ociala: 9. ;ormarea si de6voltarea abilitatilor sociale care sa la maturitatea 9. "unoasterea mediului conduca psi7osociala; social; :. ;ormarea si de6voltarea competentelor de ordin corporal psi7omotor, care sa =.Autonomia in afara clasei si si consolide6e autonomia a scolii; personala; :. Autonomia scolara,
C.-i9!oace de transport(

=. Stabilirea ec7ilibrului si a A.Autonomia in manipularea gradului de maturitate, care sa-i permita adaptari inter si financiara. intrapersonale; &. Comportamentul social: @. *erceperea corecta, obiectiva 9. Norme de comportare a propriei persoane; civili6ata; A. Acceptarea de sine si a altora; :. +elatii de adaptare si integrare in microL macro G.Educarea sensibilitatii si a ec7ilibrului afectiv, pentru a grupurile sociale; garanta siguranta de sine in anumitor =.+elatii intre se e; educatie manifestarile impulsuri emotionale; se uala; @. 5iata de familie; A. Activitati de sociali6are.
B.1or area capacitati!or afective care sa'i per ita e#pri area proprii!or e otii si senti ente(

J.)anifestarea de receptivitate si respect pentru alte persoane in conte te sociale diferite; K.(rgani6area si programarea de activitati care sa permita autocontrolul, autoconducerea >conduita independenta);
1<. +ti u!area curio"itatii si interesu!ui de cunoastere a ediu!ui fi"ico' geografic si a ce!ui socio'u an, cu

re!atii!e socia!e specifice.

Ta%e! III
1OR-AREA A/TONO-IEI PER+ONALE& A/TO+ERVIRE

O'iecti$e &peci0ice: Aria de continut: 9. "unoasterea mediului a) Corpu! o enesc( ambiant si formarea capacitatii de autonomie; %) Igiena persona!a'sanatate'
autoingri9ire(

:. ;olosirea corecta a unor obiecte de u6 personal, obiecte de toaleta etc. =. "unoasterea actiunilor din regimul 6ilnic >toaleta de dimineata, mese principale, activitatea scolara si de 8oc etc); @.;ormarea si e ersarea unor deprinderi practic gospodaresti >de ordine, curatenie etc); A. ;ormarea deprinderilor personala, comportamente autoservire si sanatatii; si e ersarea de igiena a unor specifice de pastrare a

c) d) e) f) g) $)

I %raca inte( Inca!ta intea( ?rana( *ucataria( Vese!a si taca uri( Locuinta.

G. ;ormarea comportamentelor motrice, a gusturilor socialutile de autoingri8ire, autogospodarire; H. ;ormarea comportamentelor motrice la gospodarirea spatiului ambiant >locuinta, curte, gradina).
A/TONO-IA PER+ONALA : LA -E,I/L A-*IANT

% iective generale Aria de continut 9. "unoasterea prin observatie a) "unoasterea si identificarea si actiuni practice, a membrilor propriei familii, elementelor privind familia, relatii de rudenie; po6itia locuinta, strada, cartierul, copilului in familie; orasul etc; b) +elatii de familie, norme de :. $dentificarea mediului convietuire si comportament: fi6ico-geografic si social de la respect, a8utor, dragoste etc. oras si sat; cunoasterea diferentelor dintre mediul c) *regatirea pentru viata de urban si cel rural; familie prin activitati gospodaresti in interiorul si =. "unoasterea principalelor e teriorul locuintei. institutii publice; @. "unoasterea si folosirea corecta a mi8loacelor de transport; A. +espectarea regulilor rutiere, de circulatie; G. ;ormarea si e ersarea deprinderilor de a se orienta si deplasa corect in mediul ambiant; H. Stabilirea unor relatii interpersonale, de orientare in diferite situatii si unitati sociale. Ta%e! V A.TO!OMIA SOCIA"A: O'iecte &peci0ice: Aria de continut: 9. ;ormarea si e ersarea Adaptarea la mediul social: capacitatilor de autonomie personala in vederea adaptarii 1. Cunoasterea ediu!ui socia!( la viata cotidiana; :. Autonomia scolara; =. "unoasterea si e ersarea principalelor activitati umane- =. Autonomie in afara clasei si munca, 8oc, odi7na etc- cu scolii; adaptarea socio-umana in diferite situatii; @.)i8loace de transport; :. ;ormarea deprinderilor de A. ;orme sociale de timpuriu. asumare si indeplinirea unor

sarcini legate de autoservire, autonomie pentru adaptare la viasa cotidiana. =.;ormarea deprinderilor de asumat si indeplinirea unor sarcini legate de autoservire, autonomie pentru adaptarea la viata cotidiana; @."unoasterea, respectarea si aplicarea normelor, deprinderilor de comportare civili6ata, de convietuire in grupuri de munca, in familie, in mediul social cotidian; A.;ormarea unor conduite de viata civili6ata prin imitarea modelelor complementare si implementarea unor norme vi6uale de comportare: formele de politete, adresare etc; G.;ormarea unor trasaturi de personalitate necesare pentru adaptarea socio-profesionala spiritul de responsabilitate, stapanirea de sine etc.; H.reglarea capacitatilor de cooperare, colaborare, coordonare cu cel cu statut social similar deosebit, cu persoane cunoscute si necunoscute.

Ta%e! VI
CO-PORTA-ENT/L +OCIAL& +OCIALI.AREA

O'iecti$e &peci0ice: Aria tematica: 9.;ormarea deprinderilor de 9. Norme de relationare sociala; civili6ata;

comportare

:.Stabilirea unor relatii :. +eactii de adoptare si integrare interpersonale corecte, in microLmacrogrupurile sociale: diferentiate in functie de relatii de familie; in grupul

varsta, statut, situatii concrete; scolar; microgrupul social; relatii interumane; =.;ormarea si e ersarea deprinderilor de comprotare in =.+elatii intre se e. Educatia familie, gradinita, scoala etc.; se uala; @. "unoasterea si respectarea @. 5iata de familie; normelor de buna convietuire, a codului de bune maniere; A. Activitati de sociali6are. A."unoasterea si e ersarea deprinderilor de comportare civili6ata in mi8loacele de transport, institutii publice; G. ;ormarea si e ersarea unor comportamente adecvate in oca6ii speciale: in vi6ita, la biserica etc.