Sunteți pe pagina 1din 2

1. Norma conflictual conine: a) ipoteza, dispoziia i sanciunea; b) subiectele, coninutul i obiectul; c) coninutul (ipoteza) i legtura (dispoziia); d) norme materiale.

2. Constituie o condiie pentru fraudarea legii: a) inexistena unui act de voin al prii (prilor) n sensul deplasrii punctului de legtur referitor la un raport juridic; b) utilizarea unui mijloc de drept internaional privat care, prin el nsui, este ilicit; c) scopul urmrit de pri s fie licit; d) rezultatul obinut de pri s fie ilicit. 3. Conflictul de legi n timp i spaiu poate s apar: a) numai n domeniul dreptului material; b) nici n domeniul dreptului material, nici n domeniul dreptului procesual; c) at t n domeniul dreptului material, c t i n domeniul dreptului procesual; d) numai n domeniul dreptului procesual. 4. Aplicarea legii strine se nltur: a) dac a devenit competent prin fraud; b) dac nu a fost invocat n termenul prevzut de lege; c) dac ncalc ordinea public de drept internaional privat rom n; d) dac este mai favorabil legea rom n.

5. reptul rom!n nu admite: a) retrimiterea de gradul !; b) retrimiterea de gradul !!; c) nicio form a retrimiterii; d) retrimiterea complex. ". Conflictul mo#il de legi nu este: a) o form a conflictului de legi n timp i spaiu; b) generat de voina prilor de a sc"imba punctul de legtur; c) generat de voina legiuitorului de a sc"imba punctul de legtur; d) imposibil n dreptul rom n.

$. Calificarea se face: a) de regul, dup legea forului; b) numai, dup legea forului; c) de regul, dup legea strin; d) n anumite situaii, dup voina prilor. %. &n ca'ul recepiunii contractuale( legea strin: a) devine element de drept; b) este ncorporat n contractul prilor; c) devine element de fapt; d) este considerat clauz contractual. ). Nu constituie punct de legtur: a) fondul de comer; b) voina prilor; c) pavilionul navei; d) cetenia. 1*. +ste posi#il conflictul de legi: a) n cazul succesiunii de state; b) n cazul statelor n care coexist mai multe sisteme legislative; c) n cazul statului nerecunoscut; d) n cazul statelor n care exist reglementri diferite n funcie de apartenena la un anumit cult religios.