Sunteți pe pagina 1din 19

CENTRUL NAIONAL DE EVALUARE I EXAMINARE ENVI 2013 EVALUARE NAIONAL LA FINALUL CLASEI a VI-a - 2013

II. SECIUNEA MATEMATIC SI STIINE


II.1 PARCUL NAIONAL COZIA Parcul Naional Cozia Parcul Naional Cozia este una dintre cele mai frumoase rezervaii naturale din ara noastr. Situat n partea central-sudic a Carpailor Meridionali, pe Valea Oltului, el reprezint o atracie turistic pe toat perioada anului. Administraia Parcului Naional Cozia a iniiat diverse proiecte, studii si cercetri, prin atragerea unor institute si personalit i cunoscute din domeniul stiinelor naturii. Subiectele de cercetare sunt: habitatele naturale, procesele ecologice, distribuia speciilor si asociaiile vegetale si animale, fauna din defileul Oltului etc. Pentru a rspunde la cerinele 1-5, citeste urmtorul text: n ultimii patru ani, de la staia meteorologic de pe vrful Cozia s-au raportat urmtoarele temperaturi extreme ale aerului, msurate n luna martie: TEST 1

1. Cea mai mic temperatur a aerului a fost raportat n anul: a) 2009 b) 2010 c) 2011 d) 2012
Rspuns corect: b)

2. Valoarea medie a temperaturilor maxime nregistrate n intervalul 2009 2012 este:


Rspuns corect: c)

3. Variaia dintre temperatura maxim si cea minim n anul 2010 a fost de:

Rspuns corect: d)

4. Valorile temperaturilor aerului au fost msurate cu ajutorul unui termometru. Justific de ce temperatura indicat de termometru trebuie citit dup un anumit interval de timp de la aducerea lui n contact cu corpul a crui temperatur trebuie determinat.
Rspuns corect: Realizarea echilibrului termic ntre termometru si corpul a crui temperatur trebuie msurat.

5. Numete doi factori de mediu cu influen asupra ciclului de via al plantelor.


Rspuns corect: Exemple: lumina, temperatura sau apa, lumina

Pentru a rspunde la cerinele 6 10, citeste urmtorul text: Din suprafaa total de 17000 ha a parcului, o suprafa de 7000 ha este destinat cercetrii stiinifice si este monitorizat de trei echipe de cercettori denumite Alfa, Beta si Gamma. Cele trei echipe i ncep activitatea pe suprafaa de 7000 ha destinat cercetrii, mprit n trei sectoare si studiaz flora, fauna si factorii de mediu din aceste sectoare. 6. Pdurile din Parcul Naional Cozia sunt constituite majoritar din fag. n figura de mai jos este reprezentat o frunz de fag. Scrie, n spaiul marcat din dreptul sgeilor, denumirea prilor componente ale frunzei.

Rspuns corect:

7. Exprim raportul dintre aria suprafeei destinate cercetrii si aria restului suprafeei parcului sub form de raport procentual.

2 din restul 5 suprafeei, iar echipa Gamma suprafaa rmas. Determin aria suprafeei monitorizate de echipa Beta.

8. Din suprafaa destinat cercetrii, echipa Alfa a monitorizat 25%, echipa Beta

9. Echipa Gamma a luat o prob de sol cu masa de 160 g si cu volumul de 50 cm 3. Calculeaz kg densitatea probei studiate, exprimnd rezultatul n 3 . m

10. In Parcul Naional Cozia este limitat accesul turitilor n zona destinat cercetrii stiinifice. Explic importana aplicrii acestei msuri.

Punctaj total Explicarea corect referitoare la impactul negativ al activitilor turistice asupra speciilor protejate din rezervaiile de tip Parc Naional. Exemplu: Prezena turitilor poate perturba comportamentul animalelor din zona studiat de echipele de cercettori.

Pentru a rspunde la cerinele 11-15, citeste urmtorul text: Un grup de copii a fost invitat s se alture echipelor de cercettori. Echipa Alfa parcurge traseul A-B-D, echipa Beta se deplaseaz pe drumul AD, perpendicular pe BC, iar echipa Gamma merge de la A la D, trecnd prin punctul C. Se tie c triunghiul ABC este echilateral.

11. Demonstreaz c echipele Alfa si Gamma parcurg distane egale.


Punctaj total Exemplu: Raionament si rezolvare complet si corect. Folosim proprietatea nlimii n triunghiul echilateral de a fi si median. Deci[BD] [DC] si cum laturile triunghiului sunt congruente, rezult c cele dou trasee au lungimi egale.

12. Echipa Alfa parcurge traseul A-B-D cu o vitez medie de 3 km/h n 2 ore, iar echipa Gamma parcurge traseul A-C-D n 3 ore. Calculeaz viteza medie cu care se deplaseaz echipa Gamma, stiind c lungimile celor dou trasee sunt egale.

13. Explic relaia dintre organele de sim, sistemul nervos si aparatul locomotor n cazul unui mamifer din parcul Cozia, pentru depirea unui pericol care l-ar putea amenina.

Punctaj total: Oricare explicaie n care se face referire la preluarea informaiilor din mediul nconjurtor de ctre organele de sim, transmiterea acestora sistemului nervos si emiterea de ctre acesta a unor comenzi ctre muchi, cu implicarea membrelor. (iniierea/oprirea unei miscri, cresterea/scderea vitezei de deplasare). Exemplu: Organele de sim preiau informaii din mediul nconjurtor pe care le transmit sistemului nervos. Acesta emite comenzi ctre muchii membrelor si mamiferul se poate ndeprta de pericol.

14. n timpul unui popas, unul dintre copiii care nsoete echipa Gamma mut o busol dintr-un loc n altul si constat c acul busolei rmne orientat pe direcia N-S. Explic de ce acul magnetic i menine poziia care indic direcia N-S.
Punctaj total: Acul busolei se orienteaz de-a lungul liniilor de cmp magnetic terestru, care au direcia N-S.

15. n timpul cercetrilor, copiii observ un piigoi aflat n zbor. Precizeaz o adaptare a sistemului respirator al piigoiului pentru zbor.
Punctaj total: Precizarea unei adaptri a sistemului respirator al piigoiului pentru zbor. Exemplu: Prezena sacilor aerieni.

II.2 ACTIVITI EXTRASCOLARE - TEST 2


n cadrul activitilor extracolare, elevii din clasa a VI-a A realizeaz un experiment pentru proiectul cu titlul Influena luminii asupra dezvoltrii plantelor, iar elevii din clasa a VI-a B particip la amenajarea parcului scolii. Pentru a rspunde la cerinele 1-5, citeste urmtorul text: Experimentul realizat de elevii clasei a VI-a A const n observarea, timp de o sptmn, a dou loturi de plante din aceeai specie: lotul 1-martor a fost expus luminii naturale, iar lotul 2 a fost meninut la ntuneric. Ambele loturi de plante au fost cultivate n acelai tip de sol si au fost udate iniial cu aceeai cantitate de ap. Pe parcursul experimentului, temperatura a fost meninut la 20 0 C si plantele au fost udate cnd a fost nevoie. Zilnic, s-au nregistrat modificrile aprute n aspectul general al plantelor din cele dou loturi si s-a msurat lungimea fiecrei plante. La terminarea experimentului, elevii au fcut fotografii cu plantele din cele dou loturi. n fotografia 1, Alexandru a putut observa cum artau plantele la finalul experimentului.

Pentru fiecare zi a sptmnii, Alexandru a calculat media aritmetic a lungimilor plantelor din fiecare lot. Astfel, el a obinut lungimea medie a plantelor din lotul 1-martor, respectiv din lotul 2, pentru fiecare zi din sptmn. Apoi, Alexandru a realizat diagrama 1.

1. Scrie, n prima coloan din tabelul de mai jos, trei deosebiri constatate ntre aspectul plantelor din lotul 2 si plantele dezvoltate normal, din lotul 1 martor. Pe baza acestor deosebiri, noteaz, n a doua coloan din tabel dou efecte cauzate de lipsa luminii.

2. Precizeaz ce s-ar ntmpla cu plantele din lotul 2, dac ar fi meninute permanent la ntuneric. Justific rspunsul.
Rspuns corect :: Precizarea consecinei, nsoit de o justificare ce face referire la imposibilitatea desfurrii fotosintezei/ imposibilitatea preparrii hranei. Exemplu: Plantele din Lotul 2 vor muri, deoarece nu pot realiza fotosinteza.

3. Folosind Diagrama 1, completeaz tabelul urmtor: Zilele n care diferena dintre lungimea medie a Zilele n care ritmul de crestere a plantelor din plantelor din cele dou loturi este cuprins cele dou loturi nu este influenat de lumin ntre 50 mm 100 mm

Rspuns corect : Zilele n care diferena dintre lungimea medie a plantelor din cele dou loturi este cuprins ntre 50 mm 100 mm vineri, smbt

Zilele n care ritmul de cretere a plantelor din cele dou loturi nu este influenat de lumin luni, mari

4. Temperatura de 20 0 C, la care s-a desfurat experimentul, transformat n grade Kelvin, este: a) 173,15 K b) 253,15K c) 273,15 K d) 293,15 K
Rspuns corect : d)

5. Maria a realizat schia nervurilor unei frunze. Schia este prezentat n figura alturat. Nervurile secundare formeaz cu nervura principal unghiuri avnd msura de 45. Determin msura unghiurilor ascuite ale triunghiului AMP, tiind c MA=AP.

Punctaj total: Determinarea, folosind proprieti matematice, a msurilor unghiurilor ascuite ale triunghiului AMP. Rspuns corect: m( AMP) = m( APM) = 2230' . Codul 22: Determinarea, folosind o combinaie ntre demonstraie matematic si msurare. Rspuns corect: m (AMP) = m( APM) = 2230' . Exemplu: Msoar cu raportorul unghiul MAP, apoi aplic proprietatea triunghiului isoscel pentru determinarea msurii unghiurilor de la baz.

Pentru a rspunde la cerinele 6-9, citeste urmtorul text: Elevii clasei a VI-a B particip la amenajarea parcului din curtea scolii, unde planteaz diferite specii de plante ornamentale, printre care 16 puiei de salcm si de pin. Puieii sunt transportai n ghivece pn la locul de plantat. Numrul puieilor de salcm si numrul puieilor de pin plantai sunt numere direct proporionale cu 3 si 5. 6. Precizeaz c la sut din numrul puieilor de pin reprezint numrul puieilor de salcm.

7. Determin numrul puieilor de pin plantai n parc.


Rspuns corect :: 10 puiei de pin.

8. Dac masa pmntului dintr-un ghiveci este m = 250 g , iar densitatea sa medie este 2 determin volumul pmntului din ghiveci.
Rspuns corect : V =125 cm3 .

g , cm 3

9. Scrie trei argumente n favoarea afirmaiei: ,,Plantele sunt importante pentru om.

Rspuns corect: Exemple: Plantele, prin procesul de fotosintez, preiau din atmosfer dioxidul de carbon rezultat din diverse activiti umane. Oxigenul produs de plante prin fotosintez este eliminat atmosfer, fiind folosit de organismele vii n procesul de respiraie. Plantele preiau din mediul de via substane minerale si produc substane organice. Plantele constituie o surs de hran pentru om. Plantele au importan estetic si recreativ. Plantele medicinale sunt utilizate de om n tratarea unor afeciuni.

Pentru a rspunde la cerinele 10-15, citeste urmtorul text: Schia parcului scolii este reprezentat n figura 1. In punctele A, B si C s-au plantat salcmii. Triunghiul ABC este dreptunghic n B, lungimea laturii AB este egal cu 6 metri si msura unghiului ACB este egal cu 30. n punctul M (mijlocul laturii AC) este plantat un pin.

10. Determin probabilitatea ca, alegnd un unghi al triunghiului ABC, acesta s fie unghi ascuit.
Rspuns corect ::

2 3

11. Calculeaz perimetrul triunghiului ABM.


Rspuns corect : 18m.

12. O albin care adun polen zboar de la salcmul situat n punctul A (figura 1) la salcmul din cm punctul B pe drumul cel mai scurt, cu viteza constant v = 25 .Calculeaz durata acestui zbor. s
Rspuns corect :: t = 24s .

13. Mihai a mutat un recipient din plastic de la umbra unui copac din parcul scolii si l-a aezat la soare. Forma recipientului s-a modificat, aa cum se poate observa n imaginile alturate. Scrie denumirea fenomenului termic ce a avut loc.

Rspuns corect : Fenomenul de dilatare.

14. La sfritul activitii de amenajare, n parcul scolii exist: panselue, fag, trandafiri, pini, lalele, petunii, salcmii si tei. Completeaz, n tabelul de mai jos, numele plantelor ierboase si numele plantelor lemnoase, existente n parc la sfritul acestei activiti. Plante ierboase Plante ierboase

Rspuns corect : Completarea corect cu toate exemplele de plante ierboase si lemnoase. Plante ierboase Plante ierboase Panselue Trandafiri Lalele Tei Petunii Fag Salcmi

15. Precizeaz trei avantaje ale amenajrii spaiilor verzi n curtea scolii.
Rspuns corect :: Exemple: Spaiile verzi au valoare estetic. Spaiile verzi sunt benefice pentru odihn. Spaiile verzi oxigeneaz aerul.

Elevii pot realiza observaii privind alctuirea unor tipuri de plante sub ndrumarea profesorului de biologie.

II.3 PROIECT AGRICOL- TEST 3


Uniunea European ajut rile membre s-si dezvolte agricultura. In acest scop, ofer fonduri celor care doresc s n ceap o afacere n agricultur. Un agricultor din ara noastr acceseaz aceste fonduri si primete 50000 de euro pentru a ncepe un proiect. In cadrul acestui proiect, el nfiineaz o livad si o ser. Pentru a rspunde la cerinele 1-5, citeste urmtorul text: Pe terenul aflat n proprietatea lui, agricultorul planteaz pomi fructiferi n luna martie, ncepnd din ziua n care temperatura solului la ora 8:00 dimineaa este mai mare dect100C. n sptmna n care a nceput plantarea, temperatura solului, msurat la ora 8.00, a avut urmtoarele valori:

1. Ziua n care agricultorul a nceput plantarea pomilor fructiferi este: a) luni b) mari c) joi d) vineri
Rspuns corect : c)

2. Media aritmetic a temperaturilor nregistrate n sptmna n care a nceput plantarea este: a) 10,4 b) 11 c) 11,5 d) 12
Rspuns corect :: b)

3. Precizeaz trei exemple de pomi fructiferi care pot fi plantai ntr-o livad. 4. Pentru a msura temperatura solului, agricultorul folosete un termometru cu lichid. Scrie denumirea fenomenului fizic pe baza cruia funcioneaz termometrul.
Rspuns corect :: fenomenul de dilatare.

5. Identific, pe baza imaginilor A, B, C de mai jos, tipul de rdcin caracteristic pomilor fructiferi. Argumenteaz alegerea fcut.

Rspuns corect : Identificarea imaginii B si argumentarea alegerii fcute. Exemple: Imaginea B. Pomii fructiferi au rdcini rmuroase care ptrund adnc n pmnt si se ramific pe o suprafa mai mare n sol. Imaginea B. Pomii fructiferi au o rdcin principal si mai multe rdcini secundare, la fel de lungi si groase ca si rdcina principal. Imaginea B. Pomii fructiferi sunt plante lemnoase de dimensiuni mari, de aceea au rdcini rmuroase lungi si groase care s le fixeze bine n pmnt.

Pentru a rspunde la cerinele 6-10, citeste urmtorul text: Terenul aflat n proprietatea agricultorului are forma unui dreptunghi cu lungimea L = 200m si limea l =100m . Pe acest teren, s-au plantat pomi fructiferi si s-a amenajat si o ser. Pentru a avea cheltuieli mai mici cu irigarea terenului, agricultorul monteaz un sistem de evi ce formeaz un triunghi echilateral avnd latura egal cu jumtate din limea terenului. 6. Calculeaz lungimea sistemului de evi montat pentru irigarea terenului, exprimnd rezultatul n decametri.
Rspuns corect ::15 dam. Exemplu: Scrie relaia pentru perimetrul triunghiului si calculeaz valoarea ( p = 3l =150m=15dam ).

7. Pentru plantarea unui pom fructifer, agricultorul sap o groap, din care scoate 64 dm3 de g pmnt. Cunoscnd c densitatea medie a solului din livad este de 2,2 3 , calculeaz masa cm pmntului pe care agricultorul l scoate din groap.
Rspuns corect : m =140,8 kg

8. Numete un animal nevertebrat care determin mbuntirea calitii solului, preciznd denumirea grupei din care face parte.
Rspuns corect :: Exemplu: rma vierme inelat

4 din suma 5 rmas se folosesc pentru ser, iar restul pentru alte cheltuieli. Calculeaz ci euro sunt folosii pentru amenajarea serei.

9. Din cei 50000 de euro primii de agricultor, 40% se cheltuiesc pentru livad,

Rspuns corect : 24000 euro.

10. Pentru ser se folosete o instalaie de irigat prin picurare. Rezervorul acesteia conine 5000 de litri de ap. tiind c ntr-o or din rezervor curg 200 de litri si c instalaia a funcionat de la ora 8:00 la ora 22:00, calculeaz volumul de ap rmas n rezervor. Exprim rezultatul n m3.
Rspuns corect :: V rmas = 2,2 m3

Pentru a rspunde la cerinele 11-15, citeste urmtorul text:

Dreptunghiul ABCD din figura 1 reprezint schia terenului aflat n proprietatea agricultorului. Terenul are lungimea L = 200m si limea l =100m . Poriunea haurat din figura 1 reprezint sera. Punctele M si N sunt mijloacele laturilor AD, respectiv CD.

11. Calculeaz raportul dintre aria serei si aria ntregului teren.


Rspuns corect : 0,25 sau

1 4

12. Un iepure se deplaseaz pe lng gardul terenului pe traseul reprezentat n schi prin M-D-N-C si intr n livad printr-o sprtur din gard, marcat n schi prin punctul C. Apoi iepurele se deplaseaz pe traseul reprezentat prin C-N-P-Q si ajunge la intrarea n ser, marcat prin punctul Q (figura 1). Punctul Q este mijlocul segmentului PM. ntregul traseu a fost parcurs n 25 de minute. Determin viteza medie a iepurelui pe toat durata deplasrii.
Rspuns corect ::v = 0, 25 m/s .

13. Argumenteaz importana cunoaterii de ctre agricultor a ciclului de dezvoltare a fluturilor duntori pentru pomii fructiferi, reprezentnd printr-o schem simpl ciclul de dezvoltare a unui fluture duntor.
Rspuns corect : Argumentarea importan ei cunoaterii de ctre agricultor a ciclului de dezvoltare a fluturilor duntori pentru pomii fructiferi si reprezentarea schemei complete a ciclului de dezvoltare a unui fluture duntor. Exemplu: Cunoscnd ciclul de dezvoltare a fluturilor duntori, agricultorul poate aplica msuri de combatere, care afecteaz unul sau mai multe stadii din ciclul de dezvoltare a fluturilor duntori. ou larv nimf (pup) adult

14. Pentru creterea produciei de legume pe timpul iernii, agricultorul monteaz n ser mai multe becuri. Deseneaz schema unui circuit electric format din generator, ntreruptor si patru becuri legate n paralel, astfel nct la nchiderea circuitului s funcioneze toate becurile.

15. Justific de ce producia de legume din ser scade pe timpul iernii, dei temperatura este pstrat constant la 20C .
Rspuns corect :: Justificarea scderii produciei de legume din ser, pe timpul iernii, cu referire la un

factor care influeneaz procesul de fotosintez si la relaia dintre fotosintez si recolt. Exemplu: n timpul iernii, numrul de ore de iluminare natural este minim comparativ cu celelalte anotimpuri, astfel nc intensitatea f otosintezei scade. Ca urmare, scade si producia de legume din ser.

II.4 DELTA DUNRII - TEST 4


Delta Dunrii Delta Dunrii, un inut unic n Europa, se caracterizeaz printr-o mare varietate a florei si faunei. Vegetaia din Delta Dunrii este reprezentat, n mare parte, de plante specifice mlatinilor, iar fauna este reprezentat de o mare diversitate de animale. Din Delta Dunrii, se colecteaz date si informaii complexe, rezultate din activitatea mai multor institute de cercetare. Pentru a rspunde la cerinele 1-5, citeste urmtorul text: n ultimii patru ani, la unul din punctele de cercetare din Delta Dunrii s-au efectuat msurri si s-au nregistrat date despre temperatura aerului n luna august. Pe baza datelor nregistrate, s-a determinat temperatura medie a aerului n luna august din fiecare an si s-a trasat diagrama din figura de mai jos.

1. Completeaz tabelul de mai jos pe baza informaiilor din diagram. Anul 2008 0 Temperatura medie a aerului n luna august ( C)

2009

2010

2011

Rspuns corect :;Completeaz tabelul de mai jos pe baza informaiilor din diagram. Anul 2008 2009 Temperatura medie a aerului n luna august (0C) 21 25

2010 23

2011 27

2. Temperatura medie a aerului din luna august a avut cea mai mare valoare n anul: a) 2008 b) 2009 c) 2010 d) 2011

Rspuns corect :: d)

3. Temperatura aerului se msoar cu un termometru cu lichid. Scrie denumirea fenomenului fizic pe baza cruia funcioneaz termometrul cu lichid.
Rspuns corect :: fenomenul de dilatare.

4. Precizeaz denumirea a dou elemente componente ale florii de nufr din imaginea alturat si o adaptare a unui organ vegetativ al nufrului la mediul acvatic.

______________________________________________________ ______________________________________________________

Rspuns corect :: Denumirea a dou elemente componente ale florii de nufr si precizarea unei adaptri pentru un organ vegetativ al nufrului la mediul acvatic. Exemple: sepale, petale stamine, pistil receptacul, sepale. Frunza conine esuturi specializate pentru depozitarea aerului.

5. Vulturul codalb, specie protejat din Delta Dunrii, face parte din grupa pasrilor:

a) nottoare

b) picioroange

c) rpitoare de noapte

d) rpitoare de zi
Rspuns corect : d)

Pentru a rspunde la cerinele 6-10, citeste urmtorul text: n Delta Dunrii triesc numeroase specii de mamifere printre care: vidra, mistreul, bizamul, nurca, iepurele, vulpea si cinele enot. Vulpea are membre scurte, cele din fa avnd cinci degete, iar cele din spate, numai patru. Lungimea corpului este cuprins ntre 110 cm si130 cm . Vulpea adult poate ajunge pn la o mas de 10 kg si are o vitez maxim de deplasare de 50,4 km/h . Sperana medie de via este de 12ani , n captivitate, si de 3ani pn la 5ani , n libertate. 6. Scrie dou mrimi fizice si dou uniti de msur identificate n text.
Rspuns corect : Scrierea a dou mrimi fizice si a dou uniti de msur, din lista de mai jos.

7. Calculeaz distana pe care alearg vulpea cu viteza maxim n timp de 2 minute.


Rspuns corect: d = 1680 m= 14 m/s 120 .

8. Vulpea prezint adaptri ale dentiiei la modul de hrnire. Precizeaz modul de hrnire a vulpii si dou adaptri ale dentiiei la acest mod de hrnire.
Rspuns corect : Precizarea modului de hr nire a vulpii si a dou adaptri ale dentiiei la acest mod de hrnire. Exemple: Vulpea este un animal carnivor. Ea are incisivi redui i canini bine dezvoltai. Dup modul de hrnire, vulpea este un animal carnivor. Caninii ei sunt bine dezvoltai, iar molarii au creste.

9. Cinci vulpi au mpreun 90 de degete. Determin numrul de degete pe care le au mpreun 11 vulpi.
Rspuns corect : 198 degete.

10. Se realizeaz un studiu pe un eantion format din 250 de vulpi. 30% dintre ele au vrsta mai mare de 4 3 ani, din rest au vrsta ntre 1 an si 4 ani, iar restul sunt pui. Determin numrul puilor din eantion. 5
Rspuns corect: 70 pui

Pentru a rspunde la cerinele 11-15, citeste urmtorul text: Pescuitul este una dintre cele mai vechi ocupaii ale populaiei din Delta Dunrii si reprezint si astzi o activitate important n care este implicat peste jumtate din populaia adult din zon. Un pescar pleac n fiecare diminea la pescuit din punctul D (figura 1). n prima zi el se deplaseaz pn n punctul A, n a doua zi pn n punctul B si n a treia zi pn n punctul C. Se tie c triunghiul ABC este unul dreptunghic n B , iar BD este median.

11. Pescarul afirm c n fiecare zi parcurge distane egale. Demonstreaz c afirmaia pescarului este adevrat.
Rspuns corect : Exemplu: Se folosesc proprietatea medianei [BD] din vrful unghiului drept al triunghiului dreptunghic si proprietatea punctului D de a fi mijlocul ipotenuzei. [CD] [DA]

12. Dac msura unghiului C din figura 1 este de 60o, demonstreaz c triunghiul BDC este echilateral. Punctaj

13. n prima zi, pescarul pleac la ora 8:00 pe traseul D-A (figura 1) si se deplaseaz cu viteza km constant v1 6 .Pescuieste timp de 3 ore A si se ntoarce cu aceeai vitez n punctul D, h unde ajunge la ora 12:00. A doua zi, pleac la pescuit tot la ora 8:00 pe traseul D-B-D (DB = AD ), dar se ntoarce n punctul D la ora 13:00. Determin viteza medie din timpul deplasrii pescarului n cea de-a doua zi, dac el a pescuit efectiv 3 ore.

14. Pelicanul este o pasre simbol a Deltei Dunrii. Explic de ce muchii pectorali ai pelicanului sunt foarte dezvoltai.

Rspuns corect : Explicarea corect referitoare la dimensiunea pelicanului si la rolul muchilor pectorali n realizarea zborului. Exemplu: Pelicanul este o pasre migratoare de talie mare, iar muchii pectorali sunt cei care mic aripile pentru realizarea zborului.

15. n Delta Dunrii este interzis exploatarea stufului pe anumite suprafee. Explic importana unei asemenea msuri de reglementare a interveniei omului n Delta Dunrii.
Rspuns corect : Explicarea importanei unei msuri de reglementare privind exploatarea stufului n Delta Dunrii, cu referire la echilibrul natural, relaia dintre vieuitoare, rolul omului n protejarea naturii. Exemple: Stuful asigur adpost animalelor din Delta Dunrii. Stuful reprezint o surs de hran pentru ierbivore. Limitarea exploatrii stufului din Delta Dunrii este o msur de protejare a faunei din aceast zon.