Sunteți pe pagina 1din 3

La nivel stilistic , poezia Sonet se caracterizeaza prin simplitate si expresivitate.

Simplitatea este rezultatul folosirii majoritate a cuvintelor din vocabularul fundamental : noapte,uda,ard,umeda. Forta expresiva a textului vine din utilizarea simbolurilor precum ; ceata , noaptea , felinarele. Caracteristic poeziei moderne , obiectele fenomenele inconjuratoare devin reprezentari ale starilor si ale sentimentelor , contribuind la traducerea prin ima!ini a unui continut sufletesc , in cazul lui "acovia a apasarii si neputintei. #ma!inile vizuale , de un cromatism intens $mai nea!ra noaptea pare% , cele auditive realizate prin termeni cu aceeasi radacina $tusind o tuse% sau cu su!estie onomatopeica $sivoaie% si cele dinamice su!erand deruta $bajbaiesc,cad,recad% contribuie la evocarea unei lumi a!onice. La nivel fonetic , textul construieste o armonie !rava , intretinuta prin aliteratie , prin rima imbratisata a catrenelor si prin unificarea sonora finala a tertinelor $casa pasa casa;bautura masura !ura%. Constructia ri!ida si unitatea rimei sporesc muzicalitatea intre!ului poetic , fiind vorba , totusi , de aceeasi melodie tara!anata si sfasietoare ce face inconfundabila opera bacoviana. &umarul mare de substantive concrete care primesc , aproape toate , determinati adjectivali , reprezinta o trasatura fundamentala a poeziei , la nivel morfolo!ic. 'djectivele in perec(i $obosite,rosii; afumate, triste; umeda,murdara% dau nastere epitetelor duble , semnificand o nevoie acuta de clarificare a impresiei. )impul prezent al verbelor reinnoieste ideea de eternizare a c(inului de a trai fara vreun tel , sub amenintarea neslabita a mortii. La nivel sintactic , se fac remarcate frazele lun!i , cu propozitii in raport de coordonare* acumulari de senzatii si de sentimente pustiitoare. Cele mai multe sunt afirmative. +Sonetul+ lui ,eor!e "acovia, aparut in volumul +-lumb+ $./.0%, exemplifica toate mutatiile tematice si prozodice inre!istrate de aceasta poezie cu forma fixa prin adaptarea ei la esteticasimbolista bacoviana. 1tilizat inca din secolul al 2l##*lea in #talia, trecand prin 3enastere, clasicism si romantism, folosit in creatii remarcabile de C(arles"audelaire, sonetul are in cazul lui "acovia particularitati adecvate viziunii proprii asupra lumii cuprinse de un iremediabil declin existential. 4ezarticularea limbajului poetic, una din trasaturile evidente ale creatiei bacoviene, care transforma armonia muzicala recomandata de 5erlaine intr*un antisimbolism tot mai vizibil, se produce si sub aspect prozodic, c(iar intr*o poezie cu forma fixa, cu ri!ori in mod normal de neinlaturat. Sonetul bacovian nu respecta masura unitara a versurilor $versul al doilea are .6 silabe fata de .. ale celorlalte%, rimele au banalitatea vorbirii comune, iar unele cuvinte se repeta, +noapte+, +casa+, +triste+, accentuand universul obsesiv al poeziei. )ematic, in Sonet+ este ilustrata o lume in declin, in dezec(ilibru, folosindu*se din plin instrumentarul simbolismului bacovian: noaptea +uda, !rea+, incarcata de o materialitate lic(ida, ma(alaua potopita de intuneric, ploaia ajunsa la proportii diluviene, ceata in care se contureaza prezente umane estompate, su!erate prin +rosii felinare+, crasmele mar!inase, case cu ziduri vec(i, nesi!ure, in daramare: +7*o noapte uda, !rea, te*neci afara. -rin ceata * obosite, rosii, fara zare * 'rd, afumate, triste felinare Ca intr*o crasma umeda, murdara.+ 7ste un spatiu sufocant, inc(is, +fara zare+, care invadeaza si inabusa fiinta umana, prin proiectii terifiante de umbre launtrice, cuprins, sub efectul licorilor ba(ice, de balans, de instabilitatea planului inclinat $#on Caraion%, pe care finalul sonetului o descrie in versuri memorabile. Lumea devine, in aceste versuri su!estive, o imensa carciuma, un spatiu al pierzaniei, ca in volumul de poezii +'lcooluri+ $./.6%, de ,uillaume 'pollinaire. Felinarele sunt +obosite+, rosii, su!erand

transcenderea lumii intr*un paradis al simturilor. 7lementul acvatic indeamna la somn, la uitare, determinand coborarea pe scara timpului, pe vremea potopurilor si a marilor catastrofe. Lipsa de zare inc(ide spatiul, creand un univers inc(is, in care betia, alcoolurile tari sunt sin!ura solutie de supravietuire. &oaptea, de o materialitate palpabila, fluida, se insinueaza treptat in aceasta atmosfera crepusculara, casele se satureaza de infiltratia acvatica, ziduri* 8ec(i+, macinate de eroziunea timpului si de actiunea dizolvanta a apei, se afla in acelasi ec(ilibru instabil al planului inclinat, +stau in daramare+: +-rin ma(alali mai nea!ra noaptea pare... Sivoaie*n case triste inundara * S*auzi tusind o tusa*n sec, amara * -rin ziduri vec(i ce stau in daramare.+ 7 o stare de spiritpostromantica, determinata de persistenta ruinelor si de reactii maladive iremediabile, de o +tusa*n sec, amara+, a insesi vremii apocaliptice, ajunse la capat, la mar!inea timpului si a spatiului. 9a(alaua este loc infernal, de mar!ine, apocaliptic, cu o noapte si +mai nea!ra+ decat in lumea obisnuita, vizitat periodic pentru licorile ba(ice, spatiu din care poetul totusi se intoarce, abia !asind puterea de salvare: +Ca 7d!ar -oe ma reintorc spre casa, :ri ca 5erlaine, topit de bautura * Si*n noaptea asta de nimic nu*mi pasa.+ -oetul, observa 9i(ail -etroveanu, incearca sa se uite pe sine in compania confratilor blestemati+, 7d!ar -oe si -aul 5erlaine, +#es poets maudits+, cu care se solidarizeaza in manifestari ba(ice si in viziunea asupra lumii, detasandu*se de realitate prin fluidizarea narcotica a dimensiunilor, printr*o perceptie euforizanta a instabilitatii si dezec(ilibrului ei perpetuu: +'poi, cu pasi de*o nostima masura, -rin intunerec bajbaiesc prin casa, Si cad, recad, si nu mai tac din !ura.+ #on Caraion identifica aici, in succesiunea ciudata a verbelor $+Si cad, recad, si nu mai tac din !ura+%, o +metafora a caderii+, o +forma a planului inclinat, in care linia de plutire intra in criza, ec(ilibrul se surpa, normalitatea primeste in vizita rarirea, diferentierea si avertismentul+. Cealalta constructie verbala, +nu mai tac din !ura+, su!ereaza lo!oreea ce insoteste caderea, motivand in parte si dezarticularea limbajului ce se constata sub influenta tariilor alcoolice, situatie observata de altfel, in plan estetic, de ,aston "ac(elard: +in mod evident alcoolul este un factor de limbaj. 7l imbo!ateste vocabularul si elibereaza sintaxa.+ Simbolurile predominante in aceasta poezie sunt cele ale mortii ce asteapta intr*o mar!ine intunecata a lumii, prin care eul poetic trece periodic, reusind totusi, inca, sa se salveze. Felinarele rosii pre!atesc calatoria spre lumea cealalta. intunericul noptii e in concordanta cu +ceata+, cu felinarele +fara zare+, epitetul +afumate+ su!erand a!lomerarea atmosferei apocaliptice, nota de vec(ime a lumii, aflata in pra! de prabusire. in aceasta atmosfera incerta, de asteptare si dezec(ilibru, poetul sufera de extaze ba(ice, se supune exceselor (edoniste: +Ca 7d!ar -oe ma reintorc spre casa, :ri ca 5erlaine, topit de bautura * Si*n noaptea asta de nimic nu*mi pasa.+ -oetii romantici si simbolisti se dedica acelorasi manifestari existentiale, sufera de +le mal du siecle+, dispusi la mari incercari ale fiintei. Starea de betie, proprie simbolistilor, produce euforie, se transforma intr*o manifestare de infailibilitate proprie. 4rumul spr*e casa determina o ratacire salvatoare in acest labirint al ma(alalei: +'poi, cu pasi de*o nostima masura, -rin intunerec bajbaiesc prin casa, Si cad, recad, si nu mai tac din !ura.+ -oezia se constituie in jurul unui sentiment nedeslusit, decontinua alunecare, de trecere in starea de visare, indusa prin licori euforice. Carciuma devine un suprapersonaj, proiectand un tablou intunecat al lumii, in care predomina starea de neliniste, de nesi!uranta a fiintei, un fior nedeslusit al extinctiei, su!erat prin epitete ale disolutiei si ale apasarii materiale si psi(ice: +uda+, +!rea+, +triste+. )usea, ca exteriorizare maladiva a fiintei, este +amara+, ful!urantele personaje bacoviene suferind de ftizie, boala concordanta cu umiditatea si deza!re!area structurala a lumii. 3osul, sin!ura lumina ce domina in acest peisaj cu influente de tenebre, su!ereaza o ima!ine de infern insidios, aflat intr*o subtila, irepresibila expansiune spatiala. Teme si motive ale poeziei "Sonet"

; Starea de apasare, de continua macinare a nervilor, data de tenebrele noptii acvatice. ; 9a(alaua, loc mar!inas, cu case triste, cu ziduri in daramare, cu strazi luminate de felinare rosii. ; )averna, punct de intalnire a oamenilor care locuiesc in zone tributare infernului. ; "etia, corelata cu visul, accentuand starea de dezec(ilibru a lumii. ; Labirintul intoarcerii spre casa, al salvarii eului de absorbtia intunericului si a neantului.