Sunteți pe pagina 1din 11

Piata legumelor si fructelor

Introducere
Legumele i fructele sunt alimente de origine vegetal de larg consum, cu rol
important n alimentaie datorit nsuirilor senzoriale deosebite i elementelor nutritive
preioase pe care le conin: glucide, enzime, acizi organici, vitamine i sruri minerale.
O particularitate a legumelor i fructelor rezid n faptul c majoritatea pot fi utilizate de
om n alimentaie n stare proaspt ca atare, precum i n diferite preparate culinare
sau sub form conservat.
Importana consumului de legume i fructe este ntregit de participarea acestora
ntr-o proporie nsemnat n concepia reetarelor de preparate i semipreparate
culinare: putem spune c nu exist meniu n care legumele i fructele s nu intervin
ntr-o proporie, uneori destul de ridicat.
O alt direcie a importanei legumelor i fructelor se refer la terapeutica utilizrii
lor, ca adjuvani al tratamentului medicamentos i n medicina preventiv.

Regulamentul 1234/2007
REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 AL CONSILIULUI din 22
octombrie 2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole i
privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul
unic OCP ) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, avnd n vedere Tratatul de
instituire a Comunitii Europene, n special articolele 36 i 37, avnd n vedere
propunerea Comisiei, avnd n vedere avizul Parlamentului European ,ntruct:
Funcionarea i dezvoltarea pieei comune a produselor agricole ar trebui nsoite
de stabilirea unei politici agricole comune (denumite n continuare PAC) pentru
a include, n special, organizarea comun a pieelor agricole (denumit n
continuare OCP) care poate adopta diverse forme n funcie de produs, n
conformitate cu articolul 34 din tratat.
De la introducerea PAC, Consiliul a nfiinat 21 de OCP pentru diferite
produse sau grupuri de produse, fiecare fiind reglementat printr-un regulament de
baz specific al Consiliului:
- Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996
privind organizarea comun a pieei n sectorul fructelor i legumelor

Situatia pietelor si functionarea principalelor organizatii comune de piata


1

Privire de ansamblu: organizarea si functionarea propriu-zisa a pietei


legumelor si fructelor
Conform datelor statistice furnizate de Organizatia Natiunilor Unite pentru
Alimentatie si agricultura (FAO), comparative cu tarile din Europa, din punct de vedere
al suprafetelor cultivate in anul 2010, Romania se situ ape locul:
- Sase la cartofi ( cu o pondere de 4,0% in totalul European), dupa: Federatia
Rusa, Ucraina, Polonia, Belarus si Germania;
- Cinci la legume si pepeni (cu o pondere de 6,2% in totalul European), dupa:
Federatia Rusa, Ucraina, Italia si Spania;
- Sapte la fructe (cu o pondere de 4,4% in totalul European), dupa: Spania,
Italia, Franta, Federatia Rusa, Polonia si Portugalia.
Din punct de vedere al productiilor, Romania era pozitionata pe locul:
- Zece la cartofi (cu o pondere de 3,1% in totalul European), dupa: Federatia
Rusa, Ucraina, Germania, Polonia, Belarus, Olanda, Franta, Marea Britanie si
Belgia;
- Opt la legume si pepeni (cu o pondere de 4,2% in totalul European), dupa:
Italia, Federatia Rusa, Spania, Ucraina, Polonia, Franta si Olanda;
- Opt la fructe (cu o pondere de 3,2% in totalul European), dupa: Italia, Spania,
Franta, Grecia, Polonia, Federatia Rusa si Germania.
Caracteristici ale resurselor naturale
Comparativ cu alte tari europene, in anul 2011, Romania avea o structura
avantajoasa a suprafetei totale a fondului funciar, dupa modul de folosinta, suprafata
agricola reprezentand 61,6% din suprafata totala.
Cea mai mare suprafata cultivata era detinuta de legume, care dupa o evolutie
oscilanta a ajuns la 258,0 mii ha in 2011, ceea ce cu toate ca a reprezentat o crestere
cu 1,8% fata de 2007, totusi a insemnat o reducere in aceeasi proportie fata de anul
2010. Din punct de vedere a ponderii detinute in totalul suprafetei agricole se poate
afirma ca aceasta a ramas constanta pana in anul 2011, respective 1,8%.
Suprafata cultivata cu cartofi, dupa o evolutie descrescatoare pana in 2010 a
crescut usor in ultimul an al analizei, ajungand la 243,0 mii ha, ceea ce a insemnat
-9,4% fata de 2007 si +0,7% fata de anul anterior. In aceste conditii, ponderea in totalul
suprafetei agricole a scazut, respectiv de la 1,8% in anul de baza al analizei, la 1,7% in
anul 2011.
In anul 2011, suprafata destinata livezilor pe rod a fost de 145,0 mii ha, in
scadere cu 7,1% fata de anul 2007. Plantatiile de pomi fructiferi au fost alcatuite in
principal din: 68 mii ha pruni, 56 mii ha meri, 7 mii ha ciresi si visini, 4 mii ha peri si 3 mii
ha caisi-zarzari.
Suprafata cultivata pe grupe de culturi
2007-2011
2

Total suprafata agricola,


din care:
Leguminoase pentru boabe,
din care
Mazare
Fasole
Cartofi
Legume, din care:
Tomate
Ceapa uscata
Varza
Pepeni verzi si galbeni
Capsunerii pe rod
Livezi pe rod

2007
14.709,3

2008
14.702,3

2009
14.684,9

-mii hectare2010
2011
14.635,5 14.686,0

43,7

36,7

38,5

37,6

42,0

23,4
19,6
268,1
253,4
46,0
34,1
46,1
31,0
3,0
156,0

18,0
18,2
255,3
268,6
51,5
35,0
49,0
29,7
2,6
149,0

22,7
15,1
255,2
267,1
49,1
35,2
48,3
33,5
2,5
145,0

23,2
13,7
241,3
262,7
49,8
35,2
47,0
31,5
2,7
145,0

25,5
16,2
243,0
258,0
49,0
33,0
47,0
30,0
2,7
145,0

Oferta romaneasca de legume si fructe si conserve din acestea


Desi Romania dispune de un important potential agricol, in perioada analizata,
productia agricola a avut o evolutie diferentiata datorita conditiilor climaterice (seceta si
inundatii) si a lucrarilor agricole specifice.
In anul 2011 s-au inregistrat productii de 4.133,0 mii tone la cartofi (+10,8% fata
de anul 2007) si 76,0 mii tone la leguminoase pentru boabe (+109,9%).
Productiile de legume, cu toate ca au avut evolutii fluctuante de la an la an, au
urmat un trend ascendant, ajungand la 4.096,0 mii tone in anul 2011, ceea ce a
reprezentat o crestere cu circa 31,4% fata de anul 2007. In cadrul acestei grupe de
produse agricole, in anul 2011 s-au inregistrat recolte de 881,0 mii tone tomate (+37,5%
fata de anul 2007), 395,0 mii tone ceapa uscata (+21,5%), 1.025,0 mii tone varza
(+14,8%), 249, 0 mii tone ardei (+34,7%) si 636,0 mii tone pepeni verzi si galbeni
(+55,9%).
La fructe, dupa minimul inregistrat in anul 2007 (1085,8 mii tone) productiile
totale au ajuns in anul 20011 la 1.324,9 mii tone, ceea ce a insemnat o crestere cu
22,0%. Recoltele inregistrate in anul 2011 au fost: 561,3 mii tone la prune, 624,9 mii
tone la mere, 20,9 mii tone la piersici, 79,4 mii tone la cirese si visine, 32,6 mii tone la
caise si zarzare, 33,0 mii tone la nuci, 18,8 mii tone la capsuni.
Productia de legume si fructe
2007-2011

Leguminoase pentru boabe


Cartofi
Legume din care:

2007
36,2
3.712,4
3.116,8

2008
62,5
3.649,0
3.819,9

2009
52,9
4.004,0
3.901,9

2010
61,3
3.283,9
3.863,6

2011
76,0
4.113,0
4.096,0
3

Tomate
Ceapa uscata
Varza
Ardei
Pepeni verzi si galbeni
Fructe total, din care:
Prune
Mere
Pere
Piersici
Cirese si visine
Caise si zarzare
Nuci
Alte fructe
Capsuni

640,8
325,0
893,2
184,9
408,0
1.085,8
372,6
475,4
62,8
17,0
65,2
27,6
25,5
23,2
16,5

814,4
395,6
964,6
238,7
562,3
1.179,2
475,3
459,0
52,6
16,4
67,7
32,1
32,3
22,6
21,2

755,6
378,1
1.001,9
245,7
652,8
1.323,0
533,7
517,5
66,1
17,1
67,9
32,5
38,3
27,9
22,0

768,5
369,1
981,2
243,5
662,9
1.419,6
624,9
552,9
60,4
11,2
70,3
23,8
34,3
20,4
21,4

881,0
395,0
1.025,0
249,0
363,0
1.324,9
561,3
624,9
64,4
20,9
79,4
32,6
33,0

18,8

Productia de fructe a anului 2011, obtinuta exclusiv din livezi pe rod, a fost mai
mare decat aceeasi productie din anul precedent, inregistrand 875 mii tone, conform
datelor date publicitatii de catre Institutul National de Statistica. Astfel, recoltele de
fructe au fost: 425,0 mii tone la meri, 348,0 mii tone la pruni, 30,0 mii tone la ciresi si
visini, 28,0 mii tone la peri, 12,0 mii tone la caisi si zarzari.
In anul 2010, conform bazei de date EUROSTAT, in cadrul ramurii industrial de
prelucrare si conservare a legumelor si fructelor s-au produs in Romania: 46.930.893
litri in cadrul subramurii de fabricare a sucurilor din legume si fructe si 84.314.363 kg in
cadrul subramurii de prelucrare si conservare a legumelor si fructelor.

Consumul de fructe si legume proaspete pe cap de locuitor


-kg2011

2007

2008

2009

2010

Fructe

59.6

77.4

75.9

83.2

88.1

Legume
total

177.7

183.3

162.6

181.7

187.2

237.3

260.7

238.5

264.9

275.3

Fructele
In 2011 piata fructelor proapste a totalizat 1.89 milioane tone, ceea ce a
achivalat cu 88.1 kg pe cap de locuitor. In strucutra consumului de fructe, pepenii
verzi si galbeni detin 34%, merele 18%, strugurii 12%, prunele 11%, citricele 9%,
bananele 8%, perele, visinele, piersicele si nectarinele in jur de 1.5% fiecare.
Legumele
4

Piata legumelor proaspete a totalizat in anul 2011 4.03 milioane tone, ceea
ce a echivalat cu 187.2 kg pe cap de locuitor. Structura consumului de legume se
prezinta in felul urmator: Varza 34%, tomate 19%, ceapa 10%, morcovii si ardeii
cate 9%, castravetii 5%, usturoi 2%, restul revenindu-le altor legume.
Legislatia UE in domeniul pietei legumelor si fructelor
Modul de efectuare a controlului de conformitate la loturile de legume si
fructe proaspete n conformitate cu prevederile Regulamentul de punere n aplicare
(UE) Nr.543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului n ceea ce privete sectorul
fructelor i legumelor i sectorul fructelor i legumelor prelucrate i (CE)
nr.1182/2007 ale Consiliului n sectorul fructelor i legumelor privind standardele
de comercializare, Inspecia de Stat pentru Controlul Tehnic n Producerea i
Valorificarea Legumelor i Fructelor (ISCTPVLF) prin inspectorii organismelor de
control din cadrul direciilor pentru agricultur judeene i a Municipiului Bucureti va
efectua controlul de conformitate dup cum urmeaz:
- pentru mere, citrice, kiwi, piersici i nectarine, pere, cpuni, struguri de mas,
salat, cicoare crea de grdin, cicoare de grdin cu frunze ntregi, ardei i
tomate, conform prevederilor standardelor specifice de comercializare prevzute n
Anexa 1, Partea B din Regulamentul (UE) Nr.543/2011;
- pentru castravei, ceap, ciuperci de cultur, fasole psti, morcovi, ptlgele
vinete, pepene galben, pepene verde, usturoi, varz, caise, ciree i viine, nuci i
prune,
conform
prevederilor
standardelor,
CEE/ONU*;
- pentru restul speciilor de fructe i legume conform prevederilor standardului general
de comercializare din Regulamentul ( UE) Nr.543/2011 - Anexa 1, Partea A .

* Standarde de comercializare CEE/ONU pentru legume i fructe proaspete


Preluat prin

Nr.
crt.
1

Standard
CEE/ONU
FFV-37:1996

SR 3654:2003

FFV-23:2002

SR 3653:2003

FFV-09:2000

SR 1418:2003

Specia

Fructe i legume proaspete.


Pepeni verzi
Fructe i legume proaspete.
Pepeni galbeni
Fructe i legume proaspete.
Varza
5

FFV-10:1998

SR 3278:2003

FFV-15:1989

SR 1416:2003

FFV-05:2000

SR 1423:2003

FFV 06:2002

SR 8948:2003

FFV-02:1992

SR 3178:2003

FFV-13:1988

SR 3155:2003

10

FFV-18:1998

SR 1425:2004

11

FFV-29:2002

SR 2197:2004

12

FFV-24:2000

SR 7280:2004

13

FFV-25:2003

SR 1424:2004

14

DF- 01:2002

SR 1288:2004

Fructe i legume proaspete.


Morcov
Fructe i legume proaspete.
Castravei
Fructe i legume proaspete.
Vinete
Fructe i legume proaspete.
Fasole psti
Fructe i legume proaspete.
Caise
Fructe i legume proaspete.
Ciree i Viine
Fructe i legume proaspete.
Usturoi
Fructe i legume proaspete.
Prune
Fructe i legume proaspete.
Ciuperci de cultur
Fructe i legume proaspete.
Ceap
Fructe i legume proaspete.
Nuci n coaj

Regim intern
Evolutia preturilor
Preturile atat a fructelor si legumelor variaza in functie de soi, clasa de
calitate, tara de origine, perioada de comercializare si lungimea lantului de
distributie. La fructele congelate persista aceleasi elemente, factorii aditionali care
pot influenta nivelul preturilor fiind compozitia produsului (compozitia mixajelor),
gramajul, tipul de ambalaje utilizate.

Regim extern
Romania importa cantitati considerabile de fructe si legume proaspete.
Volumul importurilor de fructe prevaleaza pe cel al legumelor. Una dintre cauze
fiind ponderea fructelor care se bucura de un consum sporit, cum ar fi bananele si
6

citricele ce nu sunt cultivate in Romania, cererea fiind acoperita exclusiv prin


importuri. In ceea ce priveste legumele, majoritatea varietatilor sunt, sau pot fi
cultivate in Romania, iar importul vine sa suplineasca eventualele lipsuri de pe
piata, in general in perioadele de extra-sezon. Conform datelor patronatului din
domeniu 75% din fructele si 25% din legumele comercializate pe piata Romaniei
provin din import.
In perioada 2007-2011 exportul valoric de Legume, plante, radacini si
tuberculi, alimentare a detinut o pondere de 0,1% - 0,2% in totalul exporturilor
romanesti. Importurile au avut ponderi de circa 0,3% in totalul importurilor
romanesti.
Exporturile au avut o evolutie oscilanta, cele mai mici inregistranduse in anul 2008 (41,7 mil. Euro) si cele mai mari in 2010 (66,6 mil.
Euro). In anul 2011, valoarea exporturilor a fost de circa 53,0 mil
euro, ceea ce a reprezentat o scadere fata de anul anterior cu 20,4%.
Grupele de produse care au detinut ponderile cele mai mari in cadrul
exporturilor capitolului au fost in ultimul an al analizei Alte legume
in stare proaspata sau refrigerate 37,2% (19,7 mil. Euro), Legume
nefierte sau fierte in apa sau in abur, congelate 16,6% (8,8 mil. Euro)
si Castraveti si cornison, in stare proaspata sau refrigerate 14,7%
(7,8 mil. Euro).
Importurile au avut o evolutie fluctuanta, cea mai mica valoare fiind
inregistrata in 2009 (122,0 mil. Euro), iar cea mai mare in 2008 (155,6
mil. Euro). In anul 2011 valoarea importului a crescut fata de anul
anterior cu circa 1,7%, ajungand la 152,2 mil. euro. Pe primele locuri
se situau in aceleasi an grupele Tomate, in stare proaspata sau
refrigerate cu 29,4 mil. Euro (19,3%), Cartofi in stare proaspata sau
refrigerate cu 26,1 mil. Euro (17,1%) si Legume, nefierte sau fierte
in apa sau abur, congelate cu 24,0 mil. Euro (15,8%).
Cele mai mari solduri positive au fost realizate in anul 2011, la balantele
comerciale cu Castraveti si cornison, in stare proaspata sau refrigerate 3,1 mil.
Euro si cu Alte legume in stare proaspata sau refrigerata 1,5 mil. Euro. La aceste
grupe de produse s-au inregistrat si cele mai mari valori ale gradului de acoperire
7

al importurilor prin exporturi realizate cu legume in anul 2011, respectiv 166,0% si


respectiv 108,2%.
La grupa Castraveti si cornison, in stare proaspata sau refrigerate primele
5 tari partenere la export in anul 2011 au fost Austria 41,1%, Cehia 25,3%,
Germania 11,6%, Ungaria 6,8%, Elvetia 5,6%, importul provenind din Turcia
28,3%, Grecia 24,1%, Spania 18,8%, Iordania 5,7% si Germania 4,4%. Alte
legume in stare proaspata sau refrigerate au fost exportate, in acelasi an, in Italia
52,0%, Germania 20,3%, Olanda 6,8%, Austria 5,5% si Ungaria 5,0%.
Importul a provenit in principal din Italia 19,2%, Turcia 17,9%, Ungaria
15,4%, olanda 10,1% si Polonia 9,3%.
Exportul valoric de Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni a
reprezentat 0,1%-0,2% din exporturile romanesti in perioada 2007-2011. La
importuri ponderea fructelor in totalul importurilor romanesti a fost mai mare, fiind
cuprinsa intre 0,3% si 0,5%.
Exporturile au avut o evolutie oscilanta in perioada 2007-2011,
minimul inregistrat in anul 2008 fiind de 33,5 mil. Euro, iar maximul
din anul 2011 atingand 70,1 mil. Euro. In exporturile anului 2010 pe
primele locuri s-au situate grupele Fructe, fierte sau nu in apa sau in
abur, congelate, chiar cu adios de zahar sau indulcitori cu 16,7 mil.
Euro (23,8%), Mere, pere ci gutui, proaspete cu 10,3 mil. Euro
(14,7%) si Caise, cirese, visine, piersici, prune si porumbe,
proaspete cu 3,3 mil. Euro (4,7%).
Importurile au avut o evolutie oscilanta in perioada 2007-2011, cu
cea mai mica valoare in anul 2009, 175,7 mil. Euro sic ea mai mare in
anul 2008, 245,3 mil. Euro. In 2011 s-au inregistrat 185,4 mil. Euro,
pe primele locuri situandu-se grupele Citrice, proaspete sau uscate
cu 66,1 mil. Euro (35,7%), Banane proaspete sau uscate cu 32,3 mil.
Euro (17,4) si Mere, pere si gutui, proaspete cu 24,0 mil. Euro
(12,9%).
Singurele solduri positive ale balantei comerciale, in anul 2011, s-au
inregistrat la Fructe, fierte sau nu in apa sau in abur, congelate, chiar cu adios de
zahar sau alti indulcitori 14,4 mil. Euro si la Fructe conservate provizoriu, dar
improprii alimentatiei in aceasta stare 1,7 mil. Euro. Aceste grupe au avut si cele
mai mari valori ale gradului de acoperire al importurilor prin exporturi realizate cu
fructe in anul 2011, respectiv 759,1% si 270,0%.
8

La grupa Fructe, fierte sau nu in apa sau abur, congelate, chiar cu adios de
zahar sau alti indulcitori primele 5 tari partenere la export au fost Germania
35,6%, Italia 32,1%, Austria 7,3%, Ungaria 6,6% si Spania 5,4%, iar la
import primele 5 tari partenere au fost Ungaria 19,0%, Bulgaria 15,8%, Polonia
13,3%, Olanda 11,2% si Franta 10,5%. La grupa Fructe conservate provizoriu,
dar improprii alimentatiei in aceasta stare exportul a fost orientat spre Italia
61,6%, SUA 26,0%, Egipt 6,5%, Grecia 2,4% si Canada 1,5%, iar importul a
provenit din Grecia 22,6%, Spania 19,7%, Bulgaria 18,7%, Ungaria17,9%, si
Italia 12,0%.
In perioada 2007-2011 exportul valoric de Preparate din legume, din
fructe sau din alte parti de plante a detinut ponderi de sub 0,1%, in totalul
exporturilor romanesti. Importurile realizate in aceeasi perioada au detinut ponderi
care se situau intre 0,3% si 0,4% din totalul importurilor.
Exporturile au avut o evolutie oscilanta, cu un minim in 2008 de 19,9
mil. Euro si un maxim in 2011 de 36,5 mil. Euro. In acest ultimo an al
analizei pe primele locuri in exportul valoric s-au situate grupele
Sucuri de fructe si de legume, nefermentate, fara alcool, cu sau fara
adios de zahar sau alti indulcitori cu 11,8 mil. Euro (32,3%), Alte
legume preparate sau conservate altfel decat in otet, necongelate cu
11,1 mil. Euro (30,4%) si Fructe si alte parti comestibile de plante,
altfel preparate sau conservate su sau fara adios de zahar sau de alti
indulcitori sau de alcool, nedenumite si necuprinse in alta parte cu
5,8% mil. Euro (15,9%).
Importurile au avut o evolutie oscilanta cu un minim de 132,0 mil.
Euro in anul 2010 si un maxim de 182,7 mil. Euro in 2008. In anul
2012 s-au inregistrate 142,0 mil. Euro, pe primele locuri regasindu-se
grupele Sucuri de fructe si legume, nefermentate, fara adios de
alcool, cu sau fara adios de zahar sau alti indulcitori 30,4 mil. Euro
(21,4%), Alte legume preparate sau conservate altfel decat in otet,
necongelate cu 28,0 mil. Euro (19,7%) si Fructe si alte parti
comestibile de plante, altfel preparate sau conservate cu sau fara adios
de zahar sau alti indulcitori sau de alcool, nedenumite sau necuprinsa
in alta parte cu 27,5 mil. Euro (19,4%).
Nicio balanta comerciala nu a inregistrat sold pozitiv in anul 2011, cel mai
mic deficit inregistrandu-se la grupa Legume, fructe, coji de fructe si alte parti de
plante, confiate (-1,0 mil euro).
9

Primele tari partenere la exportul de Legume, fructe, coji de fructe si alte


parti de plante, confiate au fost Spania 34,3%, Bulgaria 21,8%, Vietnam
18,9%, Federatia Rusa 5,1% si Emiratele Arabe Unite 4,9%, importul
provenind din Polonia 34,5%, Italia 22,3%, Grecia 8,8%, Thailanda 5,6% si
Germania 5,5%.

Comertul exterior cu legume si fructe


2007-2011
Cod
SA
07

08

09

Capitol SA
Legume,
plante,
radacini si
tuberculi,
alimentare
Fructe
comestibile;
coji
de
citrice sau
pepeni
Preparate
din legume,
din
fructe
sau din alte
parti
de
plante

-mii euro2010

2007

2008

2009

2011

Export

42.780,1

41.736,6

43.697,3

66.603,8

52.984,1

Import

144.243,9

155.594,6

122.020,2

149.687,1

152.161,5

Export

38.538,4

33.484,3

38.841,8

61.870,7

70.090,6

Import

245.124,1

245.318,2

175.661,0

178.660,3

185.444,4

Export

27.101,4

19.865,0

21.907,2

32.956,9

36.477,5

Import

158.712,9

182.689,7

144.407,4

131.962,9

142.046,9

Bibliografie

www.regie-live.ro
10

www.scribd.ro
www.wikipedia.ro

11