Dr.

TAt-LtAi cRtSnAf '

MIHAI DUMITRU GHEORGHE

':

ERAPIA PSI HOFI\RMAGOLOGI GA AGTUALITATF

i
rl

EDITURA SCORILLO Craiova 2000

I t
T

50r
601

50i

r0l
901 901

I I

t0i
t0l
66 66 66 68 63

t I I

!8
6L

8t
iL.
L9

'l
il

Si

,l

ir
,f
6f.

It

r.e

9f tg
LL

cc

I I I

0t
9a
OI

I
I

I t
S.\II}I

I
a rIf,

I I

........ l2

I3i
BIBLIOCRAFiE
141

iv

l.

I I I
I I
I I I I
I I I
I I I
I I
I
I
D efin

MEDICATIA Ai..ITIPSIHOTICA. ACTUALITATT PSIHoFAR]vIACoLo GICE

PERSPECTIVA GENERALA
ilie
Sunt substanle cu structure chimic5 diferitS, avind ba efect principal acliunea antipsihoricd. Ln mbmentul actual, ps ihofarmacologia recunoaste doui clase de subitan;e antipiihotice:

antipsihoiice. din prima generatie - ,,ueurolepticele clasice" definite de Delay gi -Denicker - t 957, ca fiind ceracterizate prin actiunea de blocare a receptorilor D1 . predominent subcorticali, gi a receptorilor ct2 NA, av6nd d rept c onsecinte: reducerea tulburdrilor psihotice, predominent' a.simptomatologiei pozitir.e; - producerea sindromului extrapiramidal 5i a unor nranifestiri neurovegetative; crearea,,stirii de indiferenti psihomotorie':; - diminuarea excitetiei qi agitaliei motorii. 2. antipsihotice atipice - agenfi antipsihotici dii a d<iua genera!ie definire de lvlartres 1991,.drept substanle psihotrope antagoniste ale receptocilor dopaminergici D2 varianti (D:,.D1, Dr), Dr, D5 seiotonhei;: I 5 I-lT:, nicotinici, mus;arinici 9i hrsu,'rinici; aceasta ,.actitLne polivalentd", exprimati la nivel i-rezencef,alic, hipocampic ai corticel,
.

1.

dete rinin 5:

efect antipsihotic asupra simptornaiologiei pozirive gi negative; foarte rar fenomene extrapiramidale sau diskinezii tardive; efcct cataleptigen pulin exprimat; lc:rdinie de modificere a formulei sa:rguine.
.

I SIOTtC

,1'raritia neurolepticqlor marcheazd debutul unei noi .discipline - psihof'annacoiogia, acestee substante medicamenioase cu actiune directi, testati gi cer'ti asupra psiJricuiui urnarr. ' Ll acesi sens, premiera terapeutici a acestor preparate a fost denumiri ca .,a treia revolutie irr :srhiairie", r.tntri.nd ,;eliberirii pacienrilor din lann-ri" .(Pinel - l79l) qi introducerii psihanalizei l::li - 1900). Patemiraler terrnenului de ,,neuloleptic" ii apartinc lui J. D:1a.., cc r iLrlccuit mai : '' e:lrile c:nrrnriri dc ,.neurolrtic" sau ,,neuroplegic". Prin.:elc qgglqhp-!ice {gscgp-grLte gi folosit: in psiiriatrie (rnarcinC firnda:n:nirc.r psihiatriei i . :;ologie .:) au fost sintetizate in l9-i4 d: P. Ch:r:penrier gi au reprczenr:l- pl, c_u_l_s 9jl_glg5p ronrr_zin c i 11910) - pro:rezirra, pronrrr:zina gi dietazina. Cuirsud 9i Sig*alcl .r, ot,s.n.-p-;iru pr,*" ciec:cle ,,litice' sau ,,catharctice" ale acestor subiumrc, unrrrfi dc Chrrpcntier, iar introdu:e"-i i? rca -.I sisiematici in terapia bolilor psihice apa4ire cupiului Deiay-Denicker - 1952. l-; Urntcaza o adevArala clscadA de noi compuqi chimici cietenlinati arSl dc dorinla de imbtrrldtirire a efectelor psihice propriLi-zise, cit gi dc eliminarea cclor nedorile dar oDsenate, ceea ce 3 constituit de asentenea un impuls hoterator in addncirea cerceiirilor'in dorneniile mecanisnrelor :rjr acri'-rne, iporezelor etiop3IOgenic., biochinrice etc-, ajungindLr-se rstazi le cunoatterca dra ce jn '-'i nt:i rprol-Lrnd:ti (gi brzr:i pe drr: rigu;os gtiinrifice) r psrhicuiui rrman. j /'inoia ciezr,'oltaie a ganiei <ie produse neufoleptice a dus, irr tirnn, la neccsiiatea srabilirii jj trnor criierii de clasificare. Dificultetile au apirut.in nronrcntul il: care s-a dc,rir ob{incree urrci coreldri cit mri slrAnse intre opiniile clinicienilor, cercciitorilor seu biochimigtilor. I

- piineie iii:,:

!
l

IE

. Clasificarea ch inricd Clasificarea chimicd u n-.onlepticelor este dificila datorit'd cretterii nurnerice perrnsrlente srbsrarrtelor cc inIr'5 in ars en a Iul.trapeutic (Tabel l).
I

F
E a

j
1

F
F
E
ta

Tabel ll- Clasifiiarea chimicd a neurolepticelor (mo&ficatdupi Poldinger gi Wider - 1990)

CLASA
SUBCLASA
REPREZENTA,NTI
bf orp ro-na;.ina (PIcgomezh, L?rgactil) Trifl upromazina (FILunazin, Siquil)
a

.'

e tr
IJ

rpnrnmrzinr /PIeoicil\
/Th.-1.-.\

'

c
E
:'.

lJerlva Il.srrnoalcfu I rcl

A l;-F-r';.a

.'

F
j

-Levome promazina [','"o zinar, Tiscrcin) Cya-nemazina (Te rcian) . 1 -. r::r:r ' : -i'r- j

Dietazina (Deperki,r)
Plgme!gz!na (Romergrn, Ph:!Rr-qi-n) Propiomazina (lndorn, Serec..h) Tio ridazina tl4e)lcril)

= -i
F

I
D
c

... t_ .:. renclazrna (i\eulcPiri)

ri
v a 1i

F
ts

lryeridilal chi I ici

i

f ENC I-LAZ|N,E

I I P ip.rnrazinr (iirusidol) I Pipo tia..zina (Piponil) I Perimatazinr fI-eot!}'l)

s
E

E 5 E

I U--;-..i-\ ar;l"a-- - .r..r-^r:) (Drnal:.r) Tioor ''r oorzat :. (Esucos) i:tjr: D zini
D

F
E.

ts

..1.

h...1?;.

a /q,--)/r;ll

1 ri fl
I

uoperuin: (Stel,zine. Tcn-rzin-:)

F -ii

Ticti lperaz.ina (Toreca.:r)

Tioprope r az-ina (N1:jcpril) Perfeaazina (Trilaion) F iuienazina fl-yogtn, NI!r:;ul, \1oC:cate,

E E IE

l'fodite;t) Ll,r-^r...'i".
Dcri
va

F
G

/P. < rl..l

;i hrnopiperazi

alclIci

Aza fenotiazine ' Pr,rrinen''Jil IDonrln:l\

Oripendil (Pen'etral) Isotioendil (,bdriol)

I I

"t F t:
F

rpro t ixcn (Tr.rx

al

I r' ,r-, . . r-e. rr

Clopertixol (Sordinoi)
Flura-ntixol (FIuaruol) T iotir:cn (Navane)

g
!i

?gSbp.qlrgl (CloPixol)
(Haidol)

!alo2cii{qi
A,l^,--.,\-

Fluani scn (Scdalande)

L'-

il:.1,F[\Oi,t

'!, 'I rifl uperidol (Triperico l) Pipanrperona (Dipiperon) B cnpendo | (Frcnactil)

r /l uu ,,.,-r.,-.-\ v dr, !: \

.'

Drope rido I (Drolcp t;n) Spiceror:r (S iroptan)

r,

iii \tDt I tL r'l:rFl il)I)lF .l'

R..l.z

rlrp
P

erc.zi C i fJ.Epari)

ir:rr:ziC (0rap)',
o

r,ri,5
I
r

I\E

I:lirs:iriien (lnap)
['.r.]0.urid
C lc ti.r
p

rll-', J,Jt,rl \.1Lili\ i: J i ir i-_ fi zoT r A z il P I|.5:

I (Serrae

!]919.1r

(t.rp.rnc

<,

Clo::ril)

in;r I F-nrrrnrln

tat

l-,

UI'L, LA>A

.nEPRIIZENTA-N-[I
Lcr.:air,a (Loxapac) Clorolerha (Clotepin)
7 -'.-;-.
17

blae ivzoxRzepn'8,
DiBENZOTIEPI.\iE
DERJVAT.I lt\1'DOLlCt

^t'^i^\

Ox;pcniaa (Orypenio)
N{olindona (Moban)
Sr I rapnd,r (-l

'pii3 (Dogmatil, Eglonyl) lapndal) .

C l:bopiid (Clcprid, Clcbodiar) Anisulprid (Solian) Rcrnoriprid (Roxiam) Sdiopdd (Bametil) Racloprid (A-40664)

IM.IDTVOLDIONE
ANTI PS IHOTI STRUCUTRA
TRJCTCLICA CU

Sertindol (Serdolecr) Rimcazol (BW-214U)

Flunezapini (Ly l20i

6l)

Q uclapind fum3rat (Seroquel) Olrar=pin5 (Zy pr exa, Larwac) Camipramina (Prazinil, Deiekron)
P

T,NTIPSITIOTICE

itrn<rrina /Tri <.rr^n\

BICICLICF

'',.

Seto;er'gnq (R-52245) Zipresidona (CP- 88059)

Rispsidone (tuspolept, tusperdii)

L. Cltsifcarba biochirnica I I .ar

l'
I

Antipsinbticele ibnvenlionale sunt molecLile cu structura chimici diferiti, care din punct de ''.'edere psihofarm3cologic au ca acgiune principalS blocarca c ep-t:oj il.oy D'-la nivel ni-qrosrri:t -re ic.rhnnrrii^ol\ o,t AntF>,tn ..,--.-.-..rarea caiior m9rg.lniqce, \--*--...--..,

--

;'.Til;fpltffira:ffii*ft-pe-E*.
_=_,=.:*:=--==-:'=-

aceste srrbit3.lric ic exercrtau asuDra'receotorrlor altor neuromcdiatori: hl^" ".-" t..e a^r,r.iln. M1, deternrindnd efect anticolinergic-antimuscarinic. . - -'r.".,.".-..-

I I; I l.i i; I t: i: I t. ji I t: l; I r* I I
l,i | :;: l.l
I.:
1,1

tori Gr NA rccerton H, A.-.r^ -f--r- -.;r,1f3-rnxqgl6gice pe temten scurt r3aiizau diminuarea simptomatolo,uiei poziiive, a agitatiei psihomotorii gi a anxietdtii psihotice, insogire insA de efecte secund3re I n:port:.lie c3 Cet.mtinf diminuarea coinplian;ei terapeutice: . bloclca D; nigrostiiatali - efecie extrapiramidaic precoce (akalisie, tesikinezic) s:u lr dis tantd (diskinezia tardivi);
rac
L'D

e "

biocada

lr{r - dificultAti coqniti\.'e, coirstipaiie, tuiburdri de vedere, uscecir.inea

mucoaselor. sq qul-olenta diumd; bloceCa Iil - crcsidre:r in qreutlre, sorrqlqlgnla a:cenluate;

i=
a

t=

'?'cr:stcr.a a,--tivii.irii glLrtantsterr.;cc diltoraii dczechilibrului balaniei DA / GABA / CLU, -s a',,in,'l drant cnniecinti :,:: nelrronall si determinAnd atrofii nnriinrip ci/."r, distruotia ' :_L -__,_;_: .\': ui l rc u lonle3:1 l-i; 'J-s-:arlcrer actirit5tir s-e! o tolujl-i"rli prirr tJez:chi)ibrarea brl3qtei Di\ / 5-l {T cir crc}trr.:r f.:norrrenologiei ,.lcprcsi'rc' gi l ris;ult:i suicidar obiccil'.'ilt prin nli.rr:3 nLlrna.rulir: Ce 1ec9pQ1-5_-F{r ]. Itu"_f_rll cirrie:,:ului fronlal - marker biologic ptLtenric semnific.".ti, in strrliile nrr<f - m,rri,.r'rr ' ,blocarea balantei DA i r\ch .-ictcnnini in prirna fazi o anrpiificafe ir activitiiii coiiecrgicu rerliz:rnd risc cr.'scLrt p.nti-,,r ,.D3iir,rzr colinergici" gi sindrornul netLrolef tic ntalign, iar

rS
1E

ttnrr-o erap3 ulte oara blocada collnerglca responsabile

fenonrineloi

deficitare cognitive;

unnltoarele subclase: r antipsihotice cu antagonism relativ pur fald de receptorii benzarnidele d isc rinr in a n te /srrlnirid ernicr rlni.i.l\ .f antiFtsihotice cu antagorism D] / 5-HT- 5-HT2-/ NA /a:, , , ' - risperidona (blocant total 5-HT, .' 9i parf iaI D2) ' - -' sertindol (5-HT2 ta7 / D.; "'' . ziprasidon (5-HT2 / D2) o antipsihotice cu efect antagonist polivalent: clozapina - putemic ahtagcjnist'D2-/-Di /,5:.HT2'9i slab,antagonisr Dj l,Di ...,.,....,,, '-:..1 - olanzapina - Dr / D: / Di / 5-HT:

u,'r

mij

rioi
e fe.c

..-q,",1|]l]-."l]]"go"i:t.9d-:i-"!5'Hf:'1is|a!nentr11[:{crr
I aDel .i - Anttpslnotlce atlprce (agenir atrtrpslhottcr D.C.I,
D.C. BW 2i.l U

. ;. atlplcl)
ACTruNE
Sigma blocan! D2 / sHT antagonist; ef3ci
pe 5-HT7

prol

PREZENTARE
Cp. 100 mq Tb. 25, 50, I 00 mg
Cp. 5, l0 nrg

R[4eAxOL
ZOTEPN.A,
OL

(ms / i) 100-300
150

DOZA

LODOPN
NIPOLEPT

300

NZI\PINA

ZYPREX.\ LANZ,'\C

l0-20

Di i D:.i D] / J-HT]C
anta go nj st;

Nll.
Q rr ET

\I.l

anticolinersic si

L\P lN.r,

sEir.oQUEL
LEPONEX

To. ?5, 100, 2C0 mg

?5.- 175
200

a-t':iolitic D2 / i-HT2 noderat

FUNI,\R4T
C L,OZA-PIN-\

o']
Th 7i 106 mo

ani,3

qorust
rio 5(

600

Dl ,' Di a-nnzonisr D? i.HTT 5-HT]

5-i-!T.1. 5-]-{TI si lvl.l s-HT2 / bl aaiaqoirjs: S-LI-f7 ; f)' 1.,.ri21)
-.,r^-: - -^,. -^-i-r

IPR-{SiDONA

cP

880i9

RiSPERIDONA
S E RT I]\DOL l- (i ii,r. P I:\- A

RISPERDAL R-IS POLEPI' SERDOLECT LOXOPAC

Tb. r10 mc 1-b. l. 2, 3, 4

.40-80
ng

Tb. 4, )2, I 6, 20 nts Caos.5. 10,2i, 5C rrs f. 50 rng / ml

l2-:0
i0 - ri0

5-lIT?/c;?/D2 Di i i-lll l ar(.,-gcn;:i

Tabel 3 - Posologie ur)or ant;psiholicc aiirice Nleriiclnrent

CLOZ...PIN.{ O L1\NZ,A.P INA

Dozr de start ntg / zi l0

?

I)

ozl

rn

ininrn efectivi ntg / zi

100
5

Dozr

rxirrrr

rnc

iti

9At)

ii]SPLPJDOi{.\ QIJETIA.III'iA
A\IISUI-PIRJD

(l

r0

2t)

la vei!t:rici)

I
750

50 (?5 la

vir:inici)

300

Ei0

lnn -' .i,"^r^,-- ^^-:'1,,!0{j Dt. siorclonle oaqJtive

ll00

3.

Clasif cnrea terapeutica Porhegte de la cronologia apa.r'i1iei efecrelor cliuice gi cuprinde trei clase: efect sedativ inilial asupra iimptomatologiei (agitagie deliranta sau. maniacali) insolite 9i de un efect stimulant - irr general psihomotor, tradus prin crize distonice acute;

r efeit antipsihotic '

?ri
Lnt

il

aionrpaniat de fenomsnc de tip parkinsonian gi acliune pseudodezinhibitorie determinatd de reducerea delirului; .'fect antiautistic 9i dezinhibitor propriu-zis insolit de akatisie, tasikinezie.sau diskine'ie :.:, iivi, provpcate prin hipersensibiiizarea receptorilor dopaminergici.
Clnsificarea ilinica

1.

iI itorii-(triperidol, pipotiazina, sulpirid in doze mici). 't Ef:ctel: :r': .r. ., *getative domini la priina clrsi, scdzind apoi treptat :-.)f J:;iOn:lle cu crrc neurotOqlce. CaIe OOmlna uttlme clas3,
de zinh ib
.

Preconizatd de Lambeit gi Revol, consta i1 situarea neurcilep ticelor pe o axi ce are Ia stillga un.pol. sedativ, jar la dieapta un pol incisiv (antipsihotic), clorpromazina ocupdnd o pozitie de nrijloc. Asrfel, Ia sldnga s-ar situa levomepromazinr, iar la extiernitatea dreapti haloperidolul gi. ticpropefazina. Acest mod,el are defectul ci.nu ia !n considgrare efectul dezinJribitor. Denicker Ei Ginestet adaugi ia aceastt clasificare. efeciul dezinlribitor, coreldnd totodati efe:tble scdative gi cele dezinhibitorii cu cele secundare. Ei impart neurolepticele in: ' j i r sedative (levomepromilzina, clorpromezine, sulpirid in doze mari); f I I nredii lpropiiiiiSiiira. tioiidazina); ,,.;. I . ? pollvalenre (nalope sol, lulenazlna, flufenazina, Uoproperazlnal;

. T'i':':ite lfilo.eerid:I, I I
< f
/n

tiopiol5erazina);

r.i

lirC

i.nvers

<

ifi".,,n

hinnrn,;

;;"p,;;; ;" ;"ri""1iltp.,i,,

'I

cuprinde cioui neLroloptice rnonopolare, cu. efect sedativ cvamemazina;

ievomeproma.zinr, clorprome;ina,

cicct siin:ulant / dezir..hibi:or la Cr.''ze scdzr,.te si e[ect sedeiiv ln--"tol.plice-bipoLari)cu ---:, aiilDsiirou: la Cozetrescute - riopruptrazina, pjpotiezi:re, suipirid, pimozid. -.<-------'=---i-+ . 1-.[r/''.'-------"') i 2:h:

.-\rriipsii;oriceie sunt utiliT-3te in fu:ciie d: Cozr ainrinislr:ri ir cr tsiror:iir:tea entiririlor ;::scioqic.. psilriairic: gi c)ri:r in aieciiuni n:psihlruicc. Totu,ri, prin6ip3l:le iriciic:tii CcLivi din eiectc)e asuprr psihiculuirsi, 1icfuC cont,l: acesr:a ie p u tern inlpdrii: r incl icatii pjlrrlil r-fecr_Cl_$giiry: - siiri de a.gitatie psihcn:otoii.: din cadrul episodului maniacal. sindroanrelo; confuziouale, etiiismului sau decompensiril: acuie alc tulcuri:'ilor delirante
persisteltte.

i\-Drc.q.Ttl

"

'i

\'

irrdicat.i perrru elccrul antipsrhoiic: - schizoi:ui:. airr t,rlb rriri dclir:nte cronicc (parrnoia, par,r&cnir). tuicurare; d:r.r:rivA nrajoLi cLr sinrplorne psihoticc, episoduJ mcniacal din bo.:lr af:;rivl. + in.l;, ,ti; ^,-,,,-,, -.^-ctul cieziniibjtor (eniiautiStic): - slaCiilt dt:i-ec'rLlaie dirr s;hizofienie gi tLrlbLrrir:ile schizo ircn i[o rmc, srai] tl: fi; ira rc. Pe liqgi ac:sic ir:clicaiii najcrrc, sunr utilizaie iir prc fi i.rr:ia re.'idcrilcr rjrn s.- h iz o F!-.,: i- luii,rri:rrile eiecti,,,e irirola:c (in spccial prelaratele depor, it), !:iburari im pulsi',,e slu obses i1lrr s.',i',.rlsi','r. s ii,tlr,tnLrl Cilles ci $f orrig{!=+A_ InCicaliiie liep:ihirrricc sr !iaiorcaza efectelor aniidrn3!ic (in spccial cloror-o;nazina trltlDiuligiilJj (iir nr'-:lo,Jcrnriic gi ererr: rrruriginoasc); :r:rnl frecvent folosite de ascrnenea i:.

anesteziologie ti ca potenlatoare ale acliunii .analgeticelor, ca gi in iratamentul porfiriilor, al sughilului refractar elc. Pentru neurolepticele atipice indicaliile majore sunt prezentate in tabelul 4.

Tabel Indica{ii Piimul ,_ episod de boali

rcca0ere acuta
sau

- lndicaliile

ne trro

lepticelor

at ip

ice

Prinia opliune

Alternrtive
c

Manifestdri e x t rap irarn reac;ii distonice

H

id

le cu

Olanzapina Quetiapina Olanzapina

tr

fu speridona (dozc.mici)

t(

iperyrolactinem ie

ii
5{

Simptome nesative redutabile qi

t9r-c:!g5r:
{gfr
t

l
(

' .

Quet iap i,r a

Olanzapina' Risperidona

.Clozapin:

Amisulpirid

i
ti

:(c
aa

intole rrn[3 Ia
ip

"ggligryguga antipsihotice]e . " '

in
c
I

inc lus iY

ice) usiv

D:::!!ttel;9!ia!e&r9s,
diskinezia tardivi
I UlOUran cogn
It

tve-\

Clozapina

-CONTRAINDICATII
Sunt relatir'. rti:ilise daci lu.dm in ccinsidcrari: gama extrcm'de largi de produse sau dacd le cornparinr cu efectele benefiie ale neuro leptice Ioi. Atdt cele a.bsoiute, cat $i ceJe relative sunt leQate d.: efectele secundare prin mecanisnte anti ,. anliadrenergice etc.

Conrroindicatii n bsol utal

olarrcnrr'crr rrnohi ingh adc,nom de prostati;
i5

iL intoxicatii acr-ri.'(in special cu dcprirnanrc ale SNC - ba;t,ituric:, rl ser':ini (rnri alcs in primul tlin:estru). t'. .*.:--J + Corttraitrdicatii relative I ].-___*:=--__-_
. alecllunr
c

-tjr )l' -7--_--

(cresc tensir-rnea intraoculari); alcool');

aal

ardr o-vasc

--F

tare

ri

inrrr'rr icnti

crrdirci

inferct

-in,-a.riin

r.nr

. .

tromboze); , afe:titLni Irepatice 9i renale ce pl.^t,'..?i .,' ;..,,fi .;.-.r;. hipoteirsituieanerialA; boli neurologice - mai ales c:le cu sinclroin extrapirarnidal;
roconi'u I s i van l; boli ce cresc prcsiuner intracirnianS. hcnr1139ii.cr-,rricrre re:ente, anevrisnre; . olscr;rzlt sal,qurne. i
co ncolll
j
te

ta t rata4_pqlul ui

cct

sl ccid

t re p o s i b ile in cufsul a(lnrinistrarii

_-i_.-:--l a{'aljfcl91";

icLer colc s lat ic:

cfccte ptuldoiale, crrrli3ri c:icr pcntru care au fosl admini:,ti-ate (agravarea -_--a sinrpionratologiei dclira;ri halr:Lrltorii silLr a agitatici psii:omotorii); siil 1.1.,: (;indromul piJ6iic-l-hD@l@ c: survine- I:r aCrrinistrai-c:r masivi a nuuirl:piicelor incisive - cirracterizat p.in sttrc de goc, hipcrtonie, fcbri pcslc .i0-C, dc,hidrahle, acidtrzi, conrir, rnorlllitulea este clc
pcsie 50
0/6;

' '
'

accidente diskinetice acute, akatisie gi diskinezie lardivd;

Tglxr$la

EFECTE AD\ERSE

.infornrire.
ir-,

Aceste efecte nedorite, dar in acelagi timp inevitabile priir frecvenfa gi amplitudinea lo: constiiuie o cornponentd.inrpollanta a. terapiei antipsihotice, ce scade semnificativ compliant: 'tsrapeutice. Depistarea contracaralea lor depind in egali mEmrl de cooperarea dintre medicul $i gi pacient. impr'euni cu anturajul siu, cit gi de monitorizarea acestor fenomene gi o corecii lefapeut
sens corsiderb.m reale posibil itrtea -prevenirii sau cel pulin diminuirii efectelc: secunciare, atat prin jocul dozelor cit mai ales'prin utilizarea adecvatE a medicaliei antipsihotic3 1c.:rceririle fundamentale biochimice 9i neurofiziologice constituind un argument h favoare, acesiel allrrna(l I ).

u..st

:j

la utilizarea do:clor mari sau in combinagie cu alte aniicolinjrgice se gioate declan;.

t
i..

li"dro

$hiqardqe:c.
sniti','e 9i neurologice. punindu-le pe scar:

1..

lll

.seda.re, in

sp.'cial in primele doud saptarninidc administrare; cont'uzie. CificLllta!i d: concentrare a at:ntici, dczorienlare Cozelor nari sau la r iistnici);
r,

(m:i ficcver,te in

czz -..

:
t

=-.::=:-==+=,-- ;mi?ftrapirrnrir-i:rlc: cupri,rd un grup d'- tulbLrriri ce apar succesiv 5i C:pin1 :: neLrLolepticLrl folosit, vArsla gi sexul pacientuJui, asocierea cu alte substanle. i V' - Jilis ton-ile]l apiruie in cursul primelo: zil: de tr:rramc'rll, constau in tremurit:: ;orrtmctui diverselor grupe muscuiafe, spasnr in lorsiune, crize oculoqi::.
torricolis, spasrn laiingien, trisinus, protruzia limbii etc.; sunl mei frecvent: i cazLrl pacientilor tineli, de sex rnasculir',, lralaii cu neur,tlepiice incisi,,'e; *_-,:-i -'----i:rt:tisiristalea d. lrilrnfiFniotoiJ, irr carc pacienlul siri:ie ne"oir ds a st n:. , 'oEfiIn=,rt. rndiferent ci: pozigia adoptat6; apare in oriLrtele-zes-e zile de ir{am9; r:.rri fiecvent la limei 5i este ccrelati direcL cu iircisil'itatea neuroleplic'ulri : c on srrnr u i de e xci lan te ce ntrale; }--_----';--1 itesikinezi:rf t:ntii;il;r Je cicplr;:re p.rninenti;
.

arrriet,i:ii <au chia- apitatiei. +'Efecte rreurologice

1l 'l

'lL''.;.i J- m-'n^ri,' n "^-';':" "n"nn lri'hUic l-JcLi:: iir cazul clozepn.'i care poate precipita sirnptonl:, " rrr-.r'irrn. obs:sir -:onlplrlsive, precunt gi risperidcna i.lcrirn in:;d h p;oduccr.'r insornli:

-:

:.

li

I'

- I p-stu dglfli'ffiffi-u
. r'irsti.

prir r:ri:ircte, mers tirgit, facies frjat, akineae,treriniffi *il*1l9lrl,_{i;;;';;;";'i; -ffi.r-enffidin detursrir pacientele in "i-",',,:^i",1 ^Il^ caracteriza:
_
.

I
I t

Ulrinrele trei rulburari aparfin sindronrului sindror hiperkinet ic_h rc-nlperton. ioe sin d rom ul Pisa (prin analogie cu tumul di: pisa): tcndinfa de alunecale, cadcre ***l!u]!lja
late ra I5:

. '

Ulrimere douiJindroamEiilr dupi rratamenr dificultigi de inlhitire, mulr nrai S9.g__._

I-plit,ryqotpE(sindrornul

iepLrrelui): tremu:drura

i',d.ir;sr;.;;';;;.if;

fini

a buzei inferioare.
ra

fr"*.^" rl irru"i,

virstnici.

I
'

' i@ry-

I _ o..,t.:iln'l:";::;"1:,t?:fl"i,"'#::rill,.1.;;;:;,;,"*_.,'.",'u;";*.;,
l'
lJ'jr"jr:"*"ui'-ri

t@,tg...n,,.grote5ti,spasmefacia|e;coreoate|oza-

i:j::i'#,fi:*.Ti'-"ffi"0'ffi'"i.,;.;
gatub_,,

poaie apirea in tratamentul prelungit (pesre 6-12 luni) si

este

ntl sunt ameliorate de medicatia antiparki,rsonianb, dar pot fi chiar agravare de aceasu; ele dispar in pot fi' diminuate printr-ur,'efu'r in,r* a.l."".eniir*l""r"n,r.t,,d.rl5i,.*u.irbat. ,, 5i

I I

, l.

-.-Eisffi..t";

distoni!__:lqtljvr (numira gi hipertonia tardivd), constind i1. reJrg!e4iq

sinCroi, ui Gjlles de la Tourette tarr..liv;

t'

l
l'

rovocate Cc antagonismui cu receptorii a1 adrenergici

' !.ip;te.ry!!qg4t*1i, nrult mai frecvenri la admini lnrstrarea parenterald; nrodificiri EEG nespecific. iarirn:ii, in special Ia .F.j, _5 n,r. _":e|eli, rrresorirlezi riolld.f .liporinrii, n4 ;!
i

I I
I I
I I I
I
t
' '

Vloarle subitA - probebil in tirlpui.ulei aritnrii (foan: rari).

lil,ro;.id):

J .
.

+.1c5!e

sltlrg!,trs!,"!:)

anorexte, tlispepsie, disfagie, constipaiie / cjiaree;

_sr$e1rd3ljlgrrtc;
scnzarie de volni (in speciai la {irrnitori).
u

5. Efe:tt rcerl: stcu.':Crr.'11,,"1J tu r a Jc_\ ;lt1 tt

lico l i nercici sciderea iibidoului;
arr

s i rr, :r, i r:'rr p.o ir.; r,r etqer!Lr!r_.v_,

cltterminafe cle dislir;:cri: drp:nri:rerqici {D.) , j----=------r-'

locada

----9
i.,

ificulti ti de eiec;ic; inhibiirea ej ac u lirii, cjacLrlarc

riap
is r n.

r,,r...liu.i. . nn13rr,n

l-l

fcrn ei:
c re t

l{.re a prcl:rciine:.

1fl,l. sirilor, hioerlacraiie, anrenoree, turbLrriri rncrrsrr.uare, .-'_.-^-'-:_..-. rc:r-ri.'rle Lrl;;ozrr.ic a. s"r-',.i.J- - -f-.=_- I r b.) r l-,rt;:' -=1 -.--n]

rrro,rificiri

cre

libidc

. j.lC.jaiil ,.. It_.Ll.jril.l],

.

II:

.l:

t: - ;

::

.:

:.:1"

l::llc, r .-.
E

't:.

La ambele sexe: . cretterea apetituh:i, cregtere in greutate,. hipo- / hipergiice nr re, glicoZurie gi . tol:ranlei la glucozS; . sindromul hipotalanric tardiv (oolidiosie si poliurie).

cregtere.:

--

| !j--

;-tGmc"taGlend;ular5,

/.

I utDurart

oc ulo

re

apirutd la utilizarea il tirnp indelungat a neurolepticelor, c: conste in depozite granuiare; de obicei vederea nu este afectatS, tulburarea fiir.: rdversibilir odati cu intreruperea medicaliei. Adesea este prczenti ia pacieniii cu pigmentare termici indusi neuroleptic sau la cei cu reac{.ii de fotosensibilitate; Ietinopatic pigmentard - reducerea acuitlfii vizuele (reversibild ureori prin stopare:

^-----Keactu ae lltDersetrsr0tluale )" 16. -,.. primblo lrrni Jp r.atrnr-nr .irr n^t r-;'ca SFobservd de obicei in cursul primblor
,

ci Ie inrr,'nrner'* "^"-.!r''_..

administrdrii neurolepticelor.

. . r'
c

fotosensibilitate-gi -reaclii., fotoalergise, .inclusivarb urilor, insolite de vezicule; rash-uri, anomalii de pigmentare a pielii;
ia

erup !i i :.-eritemaioase

ase

ntinitoa;.

t:i

co

lestatic;

t
i
!

9i, .iirr pae icnl:i ti.rtir;i cL .io-p;,'r, n:onii.,.. .:-- siptan,2n:15 : numi.mlui de leucocire fiind obligatorie). lvlortalitatea este crescutl in cazul continuar.. tratanrentului, simptornato logia incluzAnd dureri dc g6t, febri, astenie; eozinofiiie - de asentenea obsen'ate in traiantetrlul cLr cloz:pini, in special ie fem:i; aslm, edem Iaringian, angioneurotic sau periferic, seu reaciii ana{ilactice - rar intilnite; --_-';-.-__-i_ \q;nd.nn.r.l rr-,,rnl-ntrc ,.,,aliEr; muscuhri, trhicarc:: - pii,n -"c"r _ ca:aclerizr: I -- rigidirrt: {:lil:.'-:ii:'^ "-"'"'-l-"^ I-, i^-,+--., i r"lh"';; al, "
.

---;:..,ccitora

(l-l

c:e:linin[osfokinazci. Poat+ aoarc: I:r admini.;tr:rer o:i:irui lteurol:ptic, iir oricc Coz: irl o, i." lnonr"ilRi.unoa;i.rcl precoce a sind;oinului qi oprirea tr:i:mcntului. prc:-' ;i insriiuirea rapidS, a terapiri de sustir:cr e a fun:tiilor vitalb dimilueazi riscul letal.

g.' Efecte asupro lermordldfi)

aiterar:r c:pacilStiiorganisnul-ri Je'xutoreglare la teinp,i13tiLri qi umi.'.ilate;

sinCromul h ipota'lantic tardir': .r...r-1r51 trenzitorie e tenrnrr"rr-ii lch<,rrwrt; l:r n.'iti 5C' % clozapina in prinrele trei siptEnririi de adnrirtisira:e).

'

i:

din 1:aci-;rlii :iat3:.

:t

,*---i. -_-+.--_-].----I I\TERA.CTIUNI

--\I
:

'I

r
E

Aatorbon(e - ariiiacide, carbLi.re actir,, colesiirarninr. Scad semnificativ absorbiia or:. n-'rrnl- rri.elnr c.i'rd sunr adn:ir.is'-::rt,,' simult:n; est.lrcccmrndalS a,J:;ri;risirrrc: ace:: cu c:l prriirr o ori inainte se.Lr rioui ore dupit neuroleplice. a:rlihistanrinicc. P-ote j)t(':Iz3 ef:c-trl: a:t::-le3r:.i':, .lrticoli:;e.",ticL - :;riiitari.::;rso:ti-::, ". ;"l --l: -r._:-i,' =-i -- IrrLrcoss:'lor. r'cd:re inceto;eti, cons,il':rtie. i-ri:' iiF-l;.pinit'p:i.jr.:cllrd uj;aJ.,jncr -.=:*: ilius p:rralitic. disilLnctiicoqliiive , riozelc nr:rri con.Juci,^r-d chier la psihoz,e tcxice. ,4,:rier.t.lcpii:t - cr;b.rnrazc rirrr. t-:i,ioi,,. rici: 'i:lrr,j: ii Jti*,i-Cl;i. cl'-:,,rrrrcc sca,j ni',clrri plasr:raiic al neuroieclicelor; ilce:lsia aLc loc gi prin cie,rterer nrelebolisri:. -:.- -.--; (gbsen'at in cazLrl halopenJriuiLri. fe ncti:-;:irle lor 5i ciozapinci). In c:rzul velpi:: jsi e'.t::ti'::::::: 1,:i-'5i aiiatisi-t c:is,l ni.liu ( ricit.ltc.r j':fc:i-:l:.-.: i:.i
.

I liirlliilriillllill/lillllllllllilllrililfiiH

I;E

I,F j.,

I I I I I t I
I I
I
I

cost terapeut ic nrai scizut; urmarirea ntai buntr a bolnaltlui gi imbunetllifea reialiei medic-pacient; frecvenla mult mai redusa a incidentelor gi accidentelor terapeutice. Indicafia majori 'este de fapt hatamentul de intrefinere in schizofrenie, tulbtrrdri psihotice cronice, tulbtrrari alective bipolare, episoade acute de]irante survenite pe.ftrndaiul tulburirilor de nr.rsnn2litrtP Pln

Tabel 5 - Antipsihotice injectabile (dupl D- Tai4or - 1999)

D.C.I.
Prepr ra t
D oz:r test

Doza

' (mg)
Flupentixo
dec ano
F lu
3

(mglsip t.)

In teryal de dminis tra re

Obsen'atii

(sipt.)
I

Fluanrol Depixol

-'

. -,-20 ..
, ,. lt (

-l?

7 -,4

Exaltarea dispoziliei

lenazira

lv'{odecate:

6;25. 50

d3canoat

flaloperidol
decanoat

Haldol

l?
25
100

4
_ 5n

Efecte extrap iramidaJe @PS) putemice Accentueazi d:presia EPSaccentuar , -.

S laba sedare EPS rare

Pipotiazjn:i pairr.itai

Pi.,r.ril
^r

17
100

i
-

4
') ,l

7,;;i;;;,Jt;,
d.lc ahoa t

Clopixol

600

Uril qi in c.,,Llrolul agirrdei cu agesivitatc

I I I I I
I I I
I;
I=

Kebabian - 1986_gi Kane - 199i, sernnaleaza posibilitatea ca eficacitati:a neurolepticului si le deperrdcnlc de stnlc[ura receptorului D2, 5i de cupl:irel sa pozitivd sau negatire cu adenilcirlaz: (uecanisntele cic transcriptie a sernnalului), fenomene ce ar exp)ica actiunea polivalenti (bipoiar:) i:L tr.,rrcric tlc d,.'zc a uror mcdicarrcnte n3urolL'price (Fig. ru. l). Sokoloii - 1991, evid:ntirzi subcLasa rcceptorilor D; ce nu actione3zi prin aicnilciclazi. ci piin canale ionice, relevind pentru prima datd sisrem: de transduclie a serrn:rlului ciiferentiate de la rJcepior l.r rec eplo r.
Anclreasen - 1990, renrarca afinitatea recepLorilor D.t pentru noile neurolcptice aiipice, de tip ciozapina, clasa ,,CLeZ" (Van 1'ol - 1991). Schrrar:z - I 991 sLrbimnane clrsr r.cenforilirr don:mi,ri,-i irr dnun -:.i ",rr.^.ii

!lj1:_ilg_L11' yg]_qrjzgl mb i c ii !4_gi9 o lg$ j:f ptorii D1 prcdurrri,rjrd irr concrul lrontal. ! t^..-t r Keccpl0r Oe trp Ur:J iL.+,*;@t u,gf.,ri.,;
rec ep to ri
r
i
i

Recep

torii de tip 12 rcjeptori; D, propriu-zisi siruari in niqrosrrirt: '

-=--r

la nii'elul hipotalamLrsLrlui 5i lipocrmpului. Inleresul fala de receptorii de !ftA, a ciescut o,la.ta cu recuroa;terea ca gi atlrca receptori d.- tip doparninic situagi pe neuroni de acelaSi tip carc inteivin :cii'/ilafii acesici leLroni prin influenlarea activitdfii lor electrice tl'sru mcrabolice
.

ic:::coiii D,

_^-_-:-.i--

^,,|^..^-^,^-; ' in aLltorcgl:rfca

]

Utilizarea iluanxolului (flupentixol), a dcnronslrat ci blocarea receoiorilor L)1 la nivcl presinaliic are o actiune pcrmisi!'a, poreointoare asupra et'ctuiLIi blocarrt al rcceptori)or D1 din '',':iant.'rl po:t:inrptic. in rcel:;i {imp. l'.o:.rre:r r<:cptor:lo1L11lI_lnr 'ii', srirrulcr:-r secrutia I jpt:ninic;r arilJ un efrct sccr:nJr' c:llil-.lrcsi\.

1l

I:5

J{!

?,
Lt, a

:
t-

'|
I -

(
I

Fig. or.

Reccpt,rii rjcpznrnergici 5i rr,esrgerii secundari

CLASIFICARE

RFPPFTF\-iAVTI PzuN-CIPAII

CEE'Ttr CqT'IfN-D,ARF

t \_l--L,Po, Fprra;_l t*-''--"'.--t

sEp.{rvE

I II

Levorlrcpront:ztna C lorpr.rmazina

Dropcridol

. SulpiiiC' (doz. rnari)

R:
ze cpi

SLrdrorn neuroleplic

Flipoleruiuc o.iosiaticl melim

nice

tTr r .,,;;;--. "-l

C Lo ii

ri, ina

r
I

Pro:criciazina

lii?I_---J

Tic,riiaz:n: P inr o;id

Tasiliireuie

t=lt;iitr-?;l t'""""""-"1
PoLrv.AiEVrE

-fic-oicperazi;::

Fiaiopcidol
Fiuirr;r.,-ira

Rcacli i exrapirarniCale

)l

(Cisin:rgii. cisionji)
Parkirlsodsril
rll aJ l car':ncn(\)

Fi,.:oeniir:cl

T:ri::l:iZina

lslzr\11fglti

f \- ( 'a rx ; er;F-l t-'''--*"'-l

T:i;::iCol Sul:irid' (doz,:

Caliprrarnir:a

r:duse)

Sc. hi oeri:ineiic - a !:a tisig

TiccriJ
Pip:-;tpcrone

PO i,U

EiECTC,\!U]T oi-oc !c E

DEZINIiIB{:C3,
I rg. rrr.

yiE

I - Ci:siilc:l.::i
l

biiL'1:]ri I,i).liiJrlenll) c:rt'-r.ai,ipli.,jlor Dui'i Dcoicii.r 1i Cir:stc: - rnoJiircr:ii ' \. --L i:::: r:r'' r'
1-r

t't

ll t
l,

I I
I t I I I I I I I t I I
rii

Colonna - l-99 l, reev'alueazd principalele efecte ten:e:ri:e clinice ale antipsihoticelor: l. Efectulsedrtiv manifedtat prin acliunea psiholep:r:t cu sru fira ac[iune hipnoticS, cotrsra 'reducerea inhibiSia gi evidentd a iteiii'de excitaiie psih.rnrororie, a agira;ie i $i agresivirdtii. , in Aceasta aclirne este prezenti la toaie substarfele neurolep:i:c', Car la unele clase este mai evidenti .dccit Ia belilalre. Acest efect teraDeutic este utii in riatanen:ui: stirilor de.agitatie psihomotorie din episoadele psihotrce acute; episodui maniacal acut; stari confuzionale insolite de agitalie psihomorori:; conlponamente psihotice auto- sau heteroagresive. Datorita proprietl!ilor sedative, unele antipsihotice constiruie medicamentele de electie p.ntru urgenleie psihiatrice, carac te rizindu-se prin: ac;iune sedativl inrensA; instalare rapidi a efectelor terapeutice; siguranld in administrare prin prag diferentiat larg inlre d.ozele terapeutice gi cele toxice, toleranld bund cu efecte seciurdare sau adverse minime (Tabel 6)i,, -.,.'.-.

. ' .

urgengele psihiatrice
PRODUSUL
IVIOD DE PREZENTARE,

ADiIT\iISTR\RE
(Droleptar)

$l

DOZE / OBSERv.{TI]
Eliminare rapida.(A - 6 b) 1/2 - I fiole 3-4 ori / 2l h
100-200 mg / 24 h
-

.
l m,
i.m.

Clorpromazin

(Plegomazin, Largactil,

Chlorpromazin) Perirnerczin.r (Leptryl

I ", nm>-.^-'r' i^ '

i.m.

fiol: l0 2i

mg me
F,\ '

50 - 100

mq/24

75-150 mg i i.m. llole

?-1 h

(Noxinan, Tisercin)
Fl,.rrnisoira (Sed.llrrrJe) Cvar.cn;rzin a (Terc i cn)

!1: n,,i-m;,- <F.l.r;\ .rr..il

i.m. fiolc 20 me

isc nnior d,-' hT-{ 60-ll0mei2ah

j0-200 hre / 2-l h 400- 1200 me /'?-l h 50-i00 t;te 1 2-l h

5ulrropid (Bamctil)

i nrrnirr r'l nv:nr-

i.n. fi ole 50 rr4 i.rn, flole 200 nlt i.rn. fiole 50 mr

l.

F,fecrul entirrrrio.s comblte anxiet.r'c:r psi.-.otic5.,an3Jaia de nerntiz:re' s.r,r,,angoasa de

de r.rinrrliz,r.-'
.

C-:'ntclrrrirp

aceste tulburiri anxioase Dsihotic3. anxioliticel; benzodiazepinice sunt ineficiente, moriv | / in _-^_,__ I : p:;'r:ru cJre rL: fosr denunrite 5i trancirilizarrt: rninorc s3u,,cu cfc;t limitat". in comp:ratie cu I t
rc,r'^l--ri--lrr-rrr vr-prrr
An

uL.rul|iLrL -rL J--,,-:r.-

i,, ir: ,l r,,-^l,ili-.nt> urr.r,rL rrcrLrrrrrr4cu'(r

m.;^rr L. (r.LJwi

. . '
re

rip.r',. I ns ihor;-i , s;,'sr:CiiCi: schizoirerliei in cursr-Ll episociului acut, ccl nrai aiiei la primul episod dc borla ilind secunclare invaziei dclirant-halucinatorie ;i pierderii unitalii Eu-lui; :, s:,ifi psihJlicc ci:lirartl-h:lL;cin:lLrrii de etiologii diicrse;
.l':i.rcsia psihotr.

a,r ri'.rrs::.

3. Electul entipsihoiic ar.

itl ariil siir

sc
ri

central cap:rcitatea substanfelor reuroleptice de

iluce ierrorrre rolo.'giir proclLrclivit ciiri

hizo irc n ie.

I r: rc
.

s
:i

ps ih opato

Aceste elecle suni oblinute repid in comprrriie cu influentrrea :rltor nrecarriirn( logice, curn ar l-i: i;rnrili:i il:linnti, inlerprclirilc dciirantc ;i preiL.rcririle dciiranle .(r -t rl;l;; .i'

. .

;; acliun. entih.riLrcinrrtoi'ic (ha ltic il o Iit ic i)

J
--

trLrnc

rnti,l.li;,rrr;i

(ri

I:

'pseudoeiect , -r^^, ^-ri^.ilrnti. rnducar--- antipsillotic; induc' = renlarcat laptul ca neurolepticele pot avea un efe:: 1 fals un realizind simptomatologia, m"schea.e car" sindronrul de neutrafitaie Ei pasivitate in nrri mul:: Efectul antipsiho*,ic, inrpotriva simptomelor productive, se instaleazS progresi"'
e

ispe

iniiialscproduceofragnleniaregioeiodareafenornenelorpsihoiicei ideile 9i convingeril.' deli;airle dinrinuA in intensit3tci .pacientri}nrtmaiestesuirordonatfenomeneloipsihopatologice,puhndu-sedetaFd: antiprod uci il'I" Irirrea deliranti gi re'eni in lumea realA, r.ulizendu-r" u"tirn." "

in totalitate productir'e (vLndecalea cicatriciala, de|ectuald) sau 1a rezolulia autorilor considei6rd c: Eiectul terapeur,. p.-o'-rTl.n lu.rg este dificii de apreciat, majoritatea at: q4rni!l r&!:e:!:?91!lj j:4q- tr-9rllq PIopn'9-zisc: r:-':.r:o'cpricele .-ruta LLi"a-ro:rrele e lecte antips ihot ice: -- pt icele me i ptez

neurolepticelor;aceste|ectterapeuticpoateconducelainchistareafenomenelo: a aceSto13.

-N-.*"1

. .

. .

!iune lnl inl aniaca L'; de luciditate' anti.onf.uio n"15, a5a-numita caprcitate de restaurare a procesului actiurte :-*_.:=-9-. -==:=cu ajutorui careii s-'p'ot-'onlrola starile con ruzo-onl rlce;' 'i "' ""' r:!iunc efi:ienu in tulburirile psihoticc act'ie di\erse; ,etlcacitare in combaterea efectului indus de subslanfe halucll-o,3ei!.'
ac

-:-- ciorninala d' combaictcd ;irnploneloi negative primare di:r ' --' '--terapetrrici esie AiL:lirea : J^---^.^) sau . --r, a -: -- orr-rJiu irrcoerenla, aplatiz,iea afecri'd, dlsocierea 9i depresia) :.:.izoftenie (auiisrnui, ,:-.- t,.
--_,_-_,j_ ___, -_, j_ __-, --_)

dezinhibiro-r ' uLlrrrrrrv!'v' r rt tir u tistic tr/Jdu J. E fectul allLllluilsll|. {. LIeCtUl 5 i/:ru -__ _,_

-='--_...-.--'

....-

^^.1-,' don'inar. de simptome negari'e i.' c.1dr" tipice sau attpicj ::esior etecie se situeazd 5i eicctLrl a.rtidcpresi\l' produs de tLnele neuroleplice (lrLrcantixol, tioridazin, sulpiriC, leponex eic)' .'. -: .-' i- r,.-^'r.. ; ' .,^ 'rlul dc aciittt.ir ntcmenlui a':ltLaI clasiflcarea neu;oleplicelor !,L l-l5l!c aceasla clrs:t de n',edicamenie in irei m:'ri ls ii',o fa ntraco lo3ici core Lat c Lr -: i-:ctul terapeutic, inlpanc ...::--utii , T:;:i i).

"l".go, ::,:;"1;:il:::,":l;';i;l;";.;;J;;.1"'il-;;;.,i.r"

trle]iz:l'iisg,aiuceillcliscL:tieoseriec]es.rbsiej]|rcuaciiunitera]-.euticec]eti: pr:zinii ait: c:ri-:itciisl'ri il:rLrolc,r;lic, ext:elll Ce prl::illic: ;i birle exprilral'' da: c:i: au i : : ur; '-\'te :ic noi neurolepitc: lsiirofan-rracclclicc 1n compai:rrie c''r d:scrici:ea cla-ici a n: : io l::
i
i

r:inrit din 3cest3 mcli\e.a:rio'.t:.rl

Li'ce|inan
.: :.1.:

de ,,iii',ice

- l99l' c:r:ac;crize:":

" :ic,uioie

oiic:lc aticice -

''age

nti aIItiDSii"oiici atiprcl '

prt;

i :: -.i 1i;;..:Iill:

'

' -' i: |',sr'rbccitical '.-lor iei3.0eliii.a s-ai irlcr.r dinrin',lirii rcli1';i:;ii tloparnin:igice la nLvei j Lllrlit.i.l (e f:c-lc ii.a.., .',,iir'irc,irc. ir;-.riproi!.r.ii,i) ti dc c55-i t1,.{!, .l:l.:"1.'li!l -!L!l\31-!!ni:ai I-'l condLrcr la cfecl-: asLl.r-.1 sit.ririo.iclo: ne gatirll Bi,ciie" fJiFrrill r 5-il ti i, o i : . it
i

in cair rrl a1rius|,"_ii:ilqi iilq1.-C qflls,l-u! !4i:sl'legqiiL: U:oleetice lipicc - nrclpcrora. I l,r antipsil.rclice ,p;;pia; a;;6ciurir chiniica dc ne I , :.rrli:,iir'rli ' i :i t ,,tlLD/-' 'r' o p'::r::'' l l::': ' ri :::l- :"t::e1 :c': ' -' -: irczr,.lll'orci, .1:l' 5l c rlrn'i.li! ._.'! t!'_ l''_ I

cit ;i a celor negei]\,3 dli] acil|lne tcial:liiici s:lrniilcativa :juora Sinloionlelor poz-itive S::..:" irt l:.. , exprinate' pr:'cii: nrl Lric)\'o:..3. ienorll.lr!- extra':iranllilrie, s:ru acesies srlnt foarte puiiil C'uaii rlcdie saLl )urgi; n,-r1e, a::'.t pet::ru ifalanl3iltul acut, cAi 9i ce1 pentiu cf.tiere3 nivritrl'.ri pioiactinei esie mini:n-

;'

tl

s i

lr rt t

ili:;r r l -r iv:.
i-i-':1-.:

c:.':;lir.n

ii

clo':::Ii:l:l (ilporr'':'l), clo:rallociir;:iC t'

l-i

1ll . l.

t ' -

l_

i
T

:)t
-:,'+ :).

!S fr '1t19&..]l3l3!915qlqcei ;iruet''!s,l!l,.Liry1oli*q'". rlnirirl ren" ov in id Re.orezcnt.rnli - sulpirid, amosulpiri

r
.

Benzamide gi bcru-:mide substituite, ce ma,rilesti afinirate deosebiti pg_r{ry _rccgplolti

i
I I I I t t I t I
ti ll li
I,

Anlrgonigti specifici ai receptorilor de tip D1 din sislemul mezolinrbic - s0voxeplnS, Blocrnti ai rece ptorilor 5-HT: si D: - ritanserinr. ripcridona - . --i _Actualmente se studiEiEJ[rnea antrp=smoriit lG;ltor categorii de substanle neuroleptice arii'ice: rntagoni7ri ai receptorilor D1, agoni;ti ai receptorilor DA, antagoni;ti ai re:eptorilor sigma .:Lr PCP, rntipsiliotice prh nrecanisnie gluranratergice ('l-abel S.t.
Tal-rel 7 - Clasificarea neu;olepticclor Cupi activitatea psihohrnracologici
ACTIUL\*E RECEPTOzu
TE

AcTrLl:E
Puternic sedadvtr,
con'rb3 t a:.

K{PEUTICA
r

EFECTE A.D\TRSE
hi.,rta.<i,,"nei!-olepltc

REP REZE NT.l' I- TI

Lel omcpromazha l ln mrnn: ri nr

x:pin a rine nzina Pioperciazin,:
L
c P e

.r r

id,rn: r l-ar r ic:

DI
Cl)

.
r

agit. psihornotorie '

.-,i--.-;.-^,-^r^-

rnr ipt:te: n<ihnriri

exciralia
n:iF^-^r^.;>
-

. !ind'om'
m:lign (SNNI)
tr /,- )ri.'-;/l
r

Tioridru ina

: -'irlnr ,' ''tc r i"a '" ---r: , minrr

sclccilve

Altipsihotic:: o dcliriclilici . haiuc inoliiici

i>

ivfrj

ep

il

r aoiirr ar.iacaiS . s.d3tivi

Aliiosihotici
moderatf,:

r . .

ak:risie

dis\ir:ezie
tarCir
3

.HalorrriCol Fl.ferazir'lr
Fl:r'-,inti.\ol

s\']1

uropc.rcol
F lu ani
S
s oir: ultoprid

l"tlffp.iftr
.1+ir''-.s
ia
P;

Suloiid

. .
,.^{ i ti ij !r F:r

il

ic

rgica

acllual clpol3rl

dezinhibiroie conrb:t s irir o: o n.

negai;re Cin scJlrzorenla

i-o-1g:.1a

Eirtrapira,-r idale

lrtc C:ret.:

. ;.rillJ'.tiil

PiPral1P.rot," Pe:rflu..iCci Pii;l ozrJ

Tiorid::zir:

flp.:$.',!

f':rbel

- Utilizrre:r

n eu
SE

:'

r.r

Ic

ticeIo

r in func{ic
I\CIS
-l'r"l,

de actiunea te rapeu tic:r

I)AI'II'
a

If '

D[7-I\IUBITORII
Tr
il u,tpe,-a zura

i:e:rotiazrr;e

Le r'o in c) ronr
C

zirlt

\{:1r

pi

il

!orpron.'-z-

ir:

Ticriil:z:::.
PrLrperc i:::

^.-r,7;-)

(Cez,r.hibilor) Fiuocntr-rol

i;r:
(Irluar'rrol)

-l

iora,..ie nc

Truxri

I I I I

iluiircltnone

ilaiLr::;i::,i Dro:e :iJ:l

I I

i'{:.l

iirr,: r d.: I
ilr ipe r ,: n )

P lp 3

llrpa ron

I'i;r rnlr rcn:

lI)

l;-,.----ii l.)rircry,q19;l;jrt I
ii

''I

tr '; Ln,' l. jS:l:',:,-: Ecrrz:rnriJe I

i Flicrcll,:r_,_l _ -iri;i:li:'-'
_ i

I
L.,,l.ui:-1i,,

S Ii,;1i.1 Srllriri.l
r

i-

.::r1r!irj-r, Qrr:li:rcirr.

1lllgjlillzLprr.;i.lirira_
(1,

.- ___. I __

(Dipipercn) I'imozig (Or:p) jSulpirid Sulpirid .4.!no\,ll3rIr1 ]'r'!rro'ri:riri'1 -r'-,'l

i
f;

p::ljgl,g__-_-:.1

____

__

]l

lj

l5

Adrninisrrarea ant ips ihotic elor va fi individualizatS 9i difereni,:rj in functie de acliune: accstora, toleran!a gi reactivitatea bolnavului lindnd cont de faptul ci adniinistiarea neurolepticelo: coli'ergice) sau c: uu .sre iipsira de iiscuri (sindromul neuroleptic maligt, agranulocitozi, psihcze

inconuenientc donrinate de efectele adverse, extrapiramidale sau cerdiovasculaie. - Toleran!a la antipsihclice este foarte diferita, dependenta de factori fan:racokinetir: ' neurolepticele circuldnd legate de protei'e (niveiui fa rmacodinanr ii i gi de:nretabolismul proteic, olasnratic fiind corelat cu eficacitatea terapeuticd) - Tabel 9'
ora] Tebel 9 - Car.rcicristici farmacokinetice pentiu unele an:ipsiholije adrr,his..rate Nivel ivletabolit Timp-de \/d Legare de Bio:plesmatic '. . activ tD (l-lFig) proteine d ispo n ib ilitate ierapeutic plasm:tic (r'.) ("/,)

(h)

(mgiml)

al,.-.r^m.7in1

10 -

il

90-95

7 -20

8-

l5

10-70
Fiu fenazina
L

rn
90

:<

12 -.36

,'-tuJrorl Haloperidol
reCus

100 - 300

1l - 2{
99

filoro\l
lulesocidaane, Sulforidaztn:

0.2-l
200 E00

ranoaana

25 - j
50

j.

'-'

90-95 9i 9l
on

l1
4 - 66

, 65
.

Desme thr

< 3)0

l0 - 20
6

?l-5-1

I-20
6

9-[idroxi/-I-Joro\l

qlLrslrariIrS

100

8l
10

l-1

Tabel
in (ero:rtioo3l'l inoti,.,lr,, prlr,i:.r:

- Antipsihotice cu ac!iun' preiurgiti (depozit)

Deounrire
co nr erc

Deu'rnrirc

I
I
i

i:

le

Terepcutici

lr:lr.il

L-

fioi:

100 n:g
s-1

ng/4
/ 1SJ
:r-r

Pirr.dil Ll

llole 2j

\1,:Citcn
i:l uicr;:'.zire Cccanoat

cnrnl:i

trioJ::,:
[-r.c qer

]
i

ri'l: lt' ;i -i
fioie 2
o,3,

25-50 nrg / iuirl

Proiixi;r
F

ii'.rp-:riircl
Zuc
lLo

Li::ll

n0

ns

2C-.10

mg/ 2 j
j-'1 s: / sict.
,/

s:-D

i-

cnt Llol
dec anc
a

CiollroL
t

IIaic eriilci

l:.':'ir..:;: i crlu :.1r.

P

' r:: l S::.:

T

aol: i O 9i,, t00 ", iC0 rn iiol: iroi:50 n iloi:2 n

co. l5i 4 ns io 1e 200 r::

i00

rr:

200 r, 5C n;q y' 4 sili. J i0 ma ./ sanl. 20 -4ir m / sa

igro zt d

s:t

Cloo':ttli:<.rl

Scrdincl

ra! -l00

i ?-.\ s7-

este deosebit 'Cuno.rgi:rea peak-uiri (r,arf nlaxinr ili aciirrne) 9i a clrr'celor ce iispersie tiepo':it Ia url 1"r-'iiijfl:'-': ;:11,,-railatjii pe.:iir aJege;.::r mcn:cnir-;iui d., li,:ce ie d.- la rrn attinsiho;ic |i;:ic. ace:t Illonlerli t-iinil tie 7-10 zilr cl: la;;c:k (T:'ccl ll) depozit asil Pe bl;::t :tcc:i.l: j:le :]C poaie siabiii rlodul de ailtiilisirare a n:irlol;priicelor rrr':i i l-i : ':' il,i-iJ m,t I l-'1 sli';1. ocil',ru flLli:nr'zina ci::r:'r''at 'au entf,nat' r'sPe cii"' 25-l C0 o r::rrIolcpiic] cJ:pozir vr fi:.ilrrlnisiralii pe dLrrat' d' c I,r..ltiru hllo:,:Liiioi ci:;a1r,tat. ir1:ci.:atia r'rt )irti;i 5 arri, iLt r.rn,:L: c:rz,.rri pc iinrlt n:drtenrrlrrrt. )'iu e;risii ir'ci forrne 'jepozil Pcntr": '
a r : t i r-.s i h Lr : i

ce ( ri sp c r- i i.iolt i,

oi

arl;i:t p i n :1, ci':e

t i :r

;'' i ;r a

)'

I!

-r^L^r rr r r'.rt)er r

* Lurpele de drspersie

cu vdrful maxinr de acf ir-Lne (dupi Bazire _ I 997)

Neuroleptic depot Flupen t ix ol decanoat

Vi rful acliunii 7 - l0 zile

Curbi

dp

d;.^.^i, :-_.-r-."."
peak =
7_

l0 zile

Fl"lpt.r!*

2 r:rb

Halope rrriol de.an

Lr

ai

9 z.ilc
fr
P

r.. _ t-,t ..tr-

Pe-ak

= 9-lC

zilr

Ne

uroleptic dcpot
crer:r

Trnlnn>nfivnl

Virful rc[iunii 24 - 36 ore

1D

Cu

rbi

de disp ers ie Pcak:2'J-36 ore

7,

': lnn.:

ivnl darannrl

1-

^l

Pea-\ = 7-9 zile

lin.r ;.Lr cr. nrri nrulle ajpec:e fl..m..cologicc' :r5,cicic3 a cioLr: rr:ui-clectlce din clasc Cis:ircle bio.'himic. C:i cu e ir:t: DSi;lolrclc diferite. De exernplu: o fenotir-zinl s.-Lalive $i o bu:iro[encna incisi'.i: a. )iicr! : l (lour fomr: g.rl:r.icc di[::it:: ur neLr.r.cp:ic orsl - u]l neurir.:pli: irlj:-::iil: asocierer. a doui forn: farmrcbkinetic: Cif:rile : neurol.ptic. st:nd:rci :.1 r'.:r-;rt'lcp:i:clc

tr:buic:i

L,

cu acti rlne preiLlngi6. asccierile lLe!]rolepticeior s3 !r

iin. cont Ce u. nritca,.]-. jg! si:bilire:L neurolipiicului ,,le:rlei'' $rinciprl) - ce iJli

rdr.'s:r s.:r:;ionului

linii
c:

d,:rnina.:',i. c.'lclaltc neurolcpiice sirpiinind eicclclc [eiapeLttice cc liosesc ,.i:a:]t;-ului" =

asociere pe baza corlpitn.rtt3:il!iij ei::telcr terip:uli::; uiiliz,:.rea n.Llrcl.pl;Jui'.li rie asociere in scopLii altnuirii ciecl:lci nedorit. jniLsc n cu i c le p:ic it) principal; se c.7:e vu: aza in P12s1i.;' - as!,cic13 cl-: ilrai arult d: doui :teL:ioie:iic:, - rtlilizarea a dou3 niurol.iiice cu eiecte iceniice. ir rnc_.:'cniul acir:el. p.1t.!i!llrir:_'rriilu-1g'.1r=1..:..1-.L_..-":,=lll"?!:Ii!1.

t e'-liirc:,.iu

'berrzodi:zeoinc

(87-Dr es

'

liicveni

uiilrr:3.1i

iir clinica l::r,rii

s':

, EZD potsnleazd eieci,.rl selali',' :^i rre'-irolepticelor; . r, :: o i ::: i'- i-; ricr':-r-.1 c:l::;,i,:r.,iri:t.,;.,..'ll', - tsZD rciiitc i:nr.,men:ie ciis'.:ireiicc ;i 1',iccrkin:ti:c i:lc)us: dr rcrrLol-1:-R7l.D r.edirc aqicsir i:a
ie

a;

rrreliorc;.zi cllii:iiir sorir-,'-ri:i - cclc rnai '.liila erolicri aic un'li il,'i[) lliird ct, ' - .. r,, r: . rr-:: .1. C..:::. 1:,. '-:' l:..;rr., I:-r, ; : ' i I : p; rltc iiuc ci:r si Lrilr i:;:.iolaic c':;t:rilc s:ir- it. zs,rcieie foartt. rrtili iii i u psiiroz:le llc,rolic':. Se re:on:rn.1: r.riiiizeie3 bullrrilertcrtcli,r (ll,tlortridl Dropcrici,.,l, FliLarisoti ;i Drprp:rort) c.t ci)nai'n:i:r.a do::l'rr ii: prizel: it.rclLl:rl:
I
l"-.

r-r

lii

t:
:

2.

I I I I I
t I
J.

hepatjc ce conduce la cregteied t6ncenira;iiloi de IrIL. a tiil e-rrd ep ind de ,,leader-ul" a:ocierii ce lroate fi: 'rlndli a. NL (asociere NL +AD): - fazele acurffili,\tizolreniei afccr r i-e; - in schizofrenie cusimptome t..J]:,..,.,1. in catatonie; ' in stdri le defectu:le post-procesua le ; in depresiile djr cursul e!'olutiei schizofreniei; la schizo&enii cu compodament sr-ricidar recure ni.
b.

trebuie ficutd cu -orudEiti int-u:?r dur punct de vedere al irteracliunii farmacokinetic.=-r* inetice, iritre ffii A n .;^r;.r FiiaD -,.;"i; r-^^-^-..r ciclice exisri fenomenul dc

competitie rt Ia nivel

AD

Ah rXiI \) tL\ L). ,1u Lr t crus:ll prsoqurul eplsodulur aepresrv dcpresiv maJor, major, corectand corcctird eiectele efcct:le anxiogerte ale AD f "-.1".:,,_ oez1ff1l ibitor-activatoare '. dezintr bttor-actlvatoare sau potenfdnd potenfind tfectur tfecru] an anxiolitic rioritic ar AD sedative; ps:hoze rcrcriie la personaJiriJi drsrimice; r53g{i rr.rctlt d_epresive depresil.e cu fenomcne proCucti,,: l-cnomcne .producriv,e; j I
r

rcn.i..-

I I I I I

f\s oc r era,cr,.r, -.rr-o,^ -lnJi.l---.--Este inciicatA ir unelc af,-'--tiL rnr:,nunre, siaqj!

---------. !C rtr$-pi!9.r1-o
to
r';

t.lt"utrl14l!!:*
' acc:sul . l.

I
.
I
I !

e, sqlizollenie afectivi. nu au acliune a.ripsihotici aelD n",,.nl"rrl&rna n.; aGr asilrii iixptcmel0r p.ligtlec --.,-L!r!.9, s-.hizolrcrricc, p. pe *ie lj pot r.:--.. -grara. Suni indicate in F: ilr g: i:: sr-hrzofrcnicc, .ruii.r. aso cie re cu . u neuro r.r.r-Got,..t" lep tice Ie in: in
.,^.--:=

--:::-i=.--*-

rezistentc;

nianiacal - simriie de litiu augmente3.zi efectele sed:ti'e ere neLrrolepticelor antimai.ri:cale (Haloperidol, iv{ajeptil, Levom:piona zr i:, Ciordeiazin). .1::_._Sg..Z.1Eg_i:ii!-,lq tf{l:rtd in accesere ir:-,r:ac:.1e

I' li li

I I I I I

Schizofieniile distinrice sau afecril.e; schizofi-cniiie croirice - pare a amcliora relariile scciale. n:,rie:isriir:i j 5: I col-IlponantaniuIasfeslv. Efectele roxice ale liliirlui por fi amplificale i: asLrci!-iea cLr lialoperidoiLLl, cresci;rcl foanc i:lrii rti';elui nlesnraiic ai lili,-LIui; r''euroioricii:ilra a.esiui3 es:e anrpliilcaia pi Cc lelotrazine prin . r ':rcj 1,:r'- tr:rtiiil-:i.i I:r,u.rr, i;t cciul:. i'socicrea n:.LLro-ieplice 1l,r cu liiiq q9;1.1iq -fiqri5 ntrntai sLrb ccntrolul stncr ai.lirernie i. I .l erti-o;ri r:lii'.,::: c,-L st:,.r::u::r ti.i.-li:i ;: c[r.l-. p:i:.c;ro;e n__Cerb'.rrrrrze.g.::,: !tB!: cjiiDf6i-i: ^ ar:.tlogiei s'rt;ciuralc cu imiprainin: gi clorpiornazira; a:riL::rii spe cifice an'rico n.,.1I: i.,,a nt: la ni.,.clrl sist:;n.rlui Iir,rb:c Dirtire tpiL':piicii Iratali ':uCBZ,50 "z'o aLr o ne:f a;rreljorrre a rulbur:rilcr psi1.,i:c asociate. .-Asq.;ie rer NL +iCBZ-.esle eilciintlin: . trataiiiniLll cLt;aiiv 9i profllactic al accesului ntaniacai; . scitiz,o,ie niiic cu rnodificiri ntininre ce;r-br:1..

(-^ , ::::.

r''"

:c
\-''--+_

l-r r z

Ire

r, ; i I r'

I : . ist<ir:-.

Co;:t:.rinJic:lir ,*l--ol:: r:'

_,2

,ir-.'i:

+ .\rorii:ri
C,-\

CAB.r. j C. rir rti Jc rcid.vilui6ic.-\ lrii:dJ,.i,,,i. l n , i, ,, , t; .., ,l:=, ..,1 :';':.i '--:

,.-

i-::,

S,7

- Cloz;;i:,, J:trritr

a:r..;li[reir,; ri.culrri

Cc

inii..::r.

Il.\ -

.,p

acr

Li:rl ar.i

r:: lrr..:ria irr:r.5:rcr.:

d:,;r,.,

r..ul

it ;ti trj'oi.":iotis iei". ..irriLr-

':+---

accls,,:i nt:l::r.::1, i i . j-s in n:li.i r.czislcr,la la liliLr saLr cea. i irC cp.I:1.: i a, :..i Ii:-.:r;ri: :rratrIi);
t9

fi

izofreni i I e afec_tive; schizo frenii le rczislente: asocierea este belrefic5, reducAnd cu 30 o/o dozele de neuroleptice nccesar.
s.ch

= = :

Ac.rei.rnr c:rr ranrrnrrrp. lr eq,rcierer \-l . - roonirti _)""'v' CAB.{ trebuie ficuti grrdar duP" qres nr inc ip iu l sLrbstitutiei p . ro /-_ rjr-.l ve._..: -..._.,---.+, As0crerea cu annparlilns0nlene I'lnr:lp; ^..-r l^r^."tr r:/I\ nL!LL Tulburi,rile ertrapir:nidale induse de neuroleptice (T:bcl 1 coprn incrcice 5i cuprind:
]s in Cro a.l ne
yrrrr' L d dLL! L4!v ,,parki voluntrre): (disparAnd uneori la migcirile hemuEture malnilor rig id it: tea prin h ipe rtoo ie akatisia caracterizate prin ,,nelinigtea picioarelor " 5i nevoia permanellla de a 19_ miq_c-a. de a schimba locui..

-conr]'olUI.ui

st?_rilo_r_

ps.ihot ic e.

le p erk

in

sonisne

slndrolmele c 1s KLn et tce l - diskineziilc acute saJ drstoniile apsr pre:oce, suni fugace 5i se manifestb cel mai frec vg41'lq-qlva I buco-linguo-fac iai, spasme de torsiune qi crize

oculo-cefalogire ;'-r';r'aistl*rltt. srtacute ce se instaleaz5 lent gi ceva mai tardiv, disperdnd

dupi cdtcr': sip:inlini dc uatamcnt cronice care su:r'irr dupd.n-rinim trEi lu,- l': tratanleni ..' diskineziiie. n.r'.':olcpii: 5i 3c33sii.'icllluii disiiinezie tar'li';i in p.rezenga tulburirrlor e,';. trapiram id a le asocierea NL cu a-ntip arkinioniene este bcncfici 5i .j: :.r:.lt.i tic rrgrrrnenlc l:rm:cologice: a n t p J r k i n \ o n e n c e anlicolinergice bloccca;.i reccptoni i.si,rnrf:;-i colin:13ici cr:s,.rnJ dc:.rnrine13i:: agoniliii dooarrinici ac:ion:3i :r,r1pi3 a i:ioreccp lorilor D:\ cresci:rd turn-over-ul dopaniinei.
i

Tabel 1l - Efectele lledicaiiei a;tliper!"!nsonien3 aiufirr siinDiomelor ex"ripiranidale

ANI'I P.\RKlNSONIENE .-1.Ir:iirt:rdina ( Sr nriclrc I 3:azotrooin: (Coeentin) Fl ioc iicsn (Ai:incioll)
C

I RE}IOR

RICIDiTATE

DISl'ONIE

Alc-\T

tsill

ioiazcpam * (fuvon-rl, !.lo n: p in )

olo
i

P :iocanti (i';oparoic i.

\:C

'

('. rliunrl D i i: nh i'J i-a n in.r (B cn aCr-"1

i-r i -r

zl

;r.r rn

'

h.'n ail

rinr IDisrpa]

i Irr,:cr clid ina (i.,enradrirr

i':i:r t:rit: r-ic il iAriane

Ltgtiruj: -- ef:c: neoltjci-,.ar: - ei:c: sir'i. frcitoljsi!ii3ie 2A r'"'), -' circi nr'.leia: :-:: (rc::nonri.'ilr:e ,oa:13 50 %); ' f,.'iyJ jr:r':.ii.r cu :i::t :r:rtip::ljr:.or-rrr.
|____21

lre:p.lr-.:iviL-al: 20 5C 9;); n-l -

el..i

lt:;ccirte sr-i;rt al!)ilijl:lie ti-: irlen:.jialce i-,:rionl:itclt,r cr:lr:rpirantillelc 1i d: :: -r ia ir iie ltri :raes Lcr lLllbiir:rri 11a ir scid,ia i:o;:r'-:ii::llr la i:r:rpi:, n:troi:rtici: in '.ralnr]r:;lir:l :i::tr.r:,'. ilr qpitrl n',r s:...c1lri!rrii.i :ii-,flle:iia c,: anllparkittsotti-:iri,

i!drl]it-,r ilt

i' t

f:r,..,

I:

.: I .

: :r'; .; | .

] . U;..::,

)N

t;.
I I

I t t
I I

in lerapia ambulatorie tratamentul profilaclic an t ipark inson ian estc indicat tocnrai pentfu a nu genera refuzul de cooperare la terapia neurolepticd pe termen lung, atdt drn p.rrte: p;rcientulUi cir 9i a lamiliei. atropi,rice poI avel un elecl eufoiiza,rt
terapeuiic sau necesare

t!

i:i

'

r
r

Asocierile de necesitate - urgenli: Etybenzatropina (Pomalide) - fiole 2 mg B iperiden (Akinetcin) - fiole 2 mg .\socierile complemcntare - vor linc seama L.r (ic-lu1 an t tparKxlsonl3n e fectu I sedariv sau dezinhibitor: . antiparkinstniene sedati., e: Dcrirali de Fenoriezine: - dic::zina (Dip;:col;
A lte prep 3iat3: - tropatepina (Lepticur)

pir.rrnid.r ).

jte dublat de

i
t I

an tip

I I
I I I
I
I I
I I
I

- procvclidina (Kemadrine) 9p 5 mg, fiole 5 n,q - benzatropina (Co-qe n tin)'cp 'l mg;fiole l irg1...,,,- . i:.-.-. a rkinson iene dezinhibirorii sau stinulante: - orphenadrina @isipal) cp 50 nrg - trihexifenidil (Arrane, Parkinane - retard) cp 2 gi r-.. -s , - b;pcriden (Akineton rctard) cp 2 rng' - benzodiazepine cu efect ant iparkins o nian secundar: - Dirzepam - Clonazcplrrr - Lorazepa,rr

_,

.r..

,:

- L DOPA - cJn:rlincic::: ir tL:ibLrr;ri.: p;incric<, poa:,'. apirer disiin.:,,:c t;r j;r i - Bro:l.cripiinr (f3:.o jr.) i: ji:.r:j i:r ti:rz:trc::ul s:n r-r-rnllr,i n:-'.'i. ,. i,,-., ... t.t' .,
;;i ; ; | .-'r' *r,--.. r r I :r.: :o r : : : "r-, '-.'-' r\r:.:llJJifl.l (,.'\ ltct.1J CL. l-^ lU,) n! l-i.:priJ 1Ti.rp;idall cr l0l rne. fio1,, Alizaorid (Plitican) fiole 50 ng
.
.

Nli

: nl ipr rk in scn icn c.

-Jc

l0l

mr
1

Clesificarea p s i h o fl r rl l c o l o g i c i a subsr:inielor / agcntilo r antipsihotici rtipici (APA) ,i.ceesir clncaste mai etulte varianie )' Clasificarea proc',rsi de Gerlech gi Pcecock - 1995: . ag.nij antipsthorici etip;ci c,.r :ntagonisrir r.lativ ptlinr rec.p torii D;: s ulpirid, ar,isulprid; ' APA cu aciiune anta-qonisti D2/5 H-f - 5,HT1/g\2. Rjspeiidorrr - birrcant pute;ric 5-liTz/p:r11i:l D1 - Se rtindcl - L.iocarr 5-FI fn' c2N.{ - Ziprasiccna a rl r.iDn ist 5-LlT:,t)l . APA cu aclirrne itnta,qcn:i::.ntLiltiple: - Clozaiire - D.,i-trij-flTr puienric ai siab D1,L. - Ol:nz:r ir: a -:r::lqori-si Dr,'D:i D.1/-5-HTl Qtrerr:,;r:.: r::-r-lorisi modcml -s-lj't-: ;j slab oc;tim L)1,'cr;N.A. + VIcltz.:r - 1995, cl::::r:j r::::i:i ariiosihotici atipicr in: . Antagoni;ti :i rc;:i:._,:;1,:.:-ilTl/D1: rneiperona. ziorisicor::, a..)F.. -r---:: Sl,rira-rrr I f
.

')l

'4 j+
ritanserina' amperoztd Antagonitti ai receptorilor 5-HT:'t: (anzemei)' ondasetron (zofran)'-' j-ilT::-dol u' receptorlior ai "t'on Antagonigti

l:H:Tllt

asociind cu efect a'rripsihoric potenlial' ai receptorilor sigmr: DLIP 73{'

anreqonis m 5-HT:/arNA Antagonigti Dl: SCH i9166

Itn

opiio ,,o"inu,'*:.* o.:,TJ:::i:j,fi:,::i.:::iiura.,u,up,"

cu ac; an t iPsihorice amosulPirid' remoxiPridal;
at iPic e

pramipexol' domi:r y'.ntrgor,i5ti ti eutore:eprorilor D{: 20391 L'SDZ 208911' Ac""-is,l pe4iali ai DA: SDZ

receptorlor

D{:

,.tiJi;a

::;;;;";;;;.io"-'r*"'

u'6Jnld p" bur'n1o DA / 5 Hr:

crozapina' zoteplna'

::i::li::n

5-Lrr / DA: olanz:p'Lni' iisperidonr' etipicc cu acliLnc pe bal:'nt'r

atipice.ce utnuenl:;iz5

l;ll1lilift.

t"l::::=]::::.);{

i DA:

serrillor'

'

antipsihoticeceacli6neazi?rir.'m.-cal;;::J:..o"o"nrinergrcE:

- antagonigti ai recePtor sigf,l: - antagoni;ti ai recepto.riior CI 9ll leloripr;6' ' - bLoc.rnri ai neuroiersinei;
logic

rimcazol;

uir,,,,i. (;,; i;;;i;t

in

car rnai

ir'ott'' :" i' l:'-i'f (Tabei I4)' "r"t,.ni'p' in practica curenii "' cunoscute ;' pulin

momentul ' actual' cercetcrea lsih1fa1r1,-'o

este

nol rinaneni:r c luiare de de.Ja valid:te, idrre (Tabel i 3), aitele

in

pe

'tifittti

Tabel 1l - Agentt
I)elumire
a-r

.1LL;.''

"r1e'al ; i..rrrs ^,:-; ".''"'

dc valid: re

Ilenunrire chimici
Dibcru-'r-:lii

il

ll

Profil ibofrrntlcologlc Puicn;.:rl: i r-i'i L);

;i or:i

Profil
A: iu: :
1

cli a ic

Produclltor
OF.G,rr)io\
Ai.,za)

a',i i Psib ori

ci

.i '

5-FlTl

-i).i
',

9rl I3

fu -r', : lll-,rr r Il l:'

D.

I'licn-;: lr'lo lllc 5lllc l:-) i::-: lil -:nrl'L:i c li-r'; t ' eaeci ?lil! j'.ioll: P:l''it'
si:;'.ptcrn: Pozi:iv:
5i

SUIIITO}iC

er:

l;iron:)
l.,L'rro-1-', lt ,c, l

;,.

::l. : C,n : -11'zgq-r'i;

l':

r''r

UFL
gi

n:Ciu D1 iu

-'-'T' P.,i-,:''i'
:

i' liillll

da cr

j?e:i P;cl.til;t::

Eic;i :-"li;;il.'ti: Pe sirrtpio::.:l': n::ziir ; i'orne:leb Pi:ea1et

eitil i L'l i'S Slrbe ei:crc !PS

I-JC:CHS-I /

i!Li.i-uoN P.O'JSSiilL-LI:}{D
L]

---- r:--. __itr lr lu )io !i-r i-?ii a:3 -,

,

r'

locan: D,1 D, Ce

iou:

EC

clri

.!AP
rece PloriL.-;r

i'i,rrri.l : -o :-:. 1; r''

s,5r.: :c 'l rii f:li I acPiur: ll',ilsc:l:iljci' I .-..,."i.i-: .i \ ,t,

D!'x.nr al

|iu

\ rI Li -iproJuce
t
rr

l,ir.:isc:-;ib iliz-ri

r:ccpl'.'riil:

D1

i f l,Ji'c I ls I

iiut,"ltcil

iP.(l,tiss!l-

l-l
{
De n um

ire
D ihl drob enzob c nzep

rrolrl
psihofl
rnr
e

Producftor
BRISTOL, tuL\ic l it ic ri"riiCepresiv Potengial antipsihotic neixopr0tector
irl \l5RS
5i

co lo gic

No - 0 i .0687

inl

Antagonjn Dr,Dl

I I
I I I
I I t I I I
I I I I I I
r:
-t Ii

gN\',910
(Dc.min)

Tiazoloazepind

ccs
(S

Agonist seleciiv al auloreceptorilor Dil Si o., Iin ac;iure pe D, gi la nivel posLsinactic

11297

CGS I501.A
erazapilna)
rl

Indolo -pirazinobe

Alrasonig 5-HTr
AgoRisr pa..i.rl DA $i r.-i. --r.^^^:^.
r

nz odi azcpi,oA
h,

Putcrnic anrioliiic

NOVARTIS NOV,dRTIS

sDz 2069

Di,netiipropmide

sDZ 208912 L 70ii r5

L

axlipsiioric

i0ti21

cearal D,,5 HT, 5i ol r\:ltagonigi \)tDA qi penru glicin- .

I I

Antipsihoiic
Ne,trorro rae,n.

FL,.\

(R3.ior:iC)

670

iro lid in:r,.iisa-'r !d

Ait3gon6t sDcific
recepton;or lJl

al

Anticon\dsivan: A-nt p:iho t c p'-tt:ni

i i

ASTR-4.

Tabel 14 . Agenti antipsihotici atipibi mai pulin cunosculr

Ky-tril,

evarril

tb.

mg

,{rttipsihotic
A-'r-x io I ii

i3ng13ra)
r-eldl

ic

Putenic ar tie rne iic l0; 2i 5i 50 r:g

---<---,:---.::-I )J m-l .'I

t.l

r.-itl I

p:roz d

Hno-rr'i

tb l0 ng

i
I

Aciloneaz: s:lccli,, ;e raaenioii _i-Hl, Iimbici, Ioaiie puterni,: :rniiasrrsi.. 5i aNclitic. A::ic:.e:z- pc s;i:tj:tJ: c ;.:, ::rr: ;r
neqailve
,\ gcru st al airtoreccprcrilor

i':lnrioe;..c1 Fi:rncr iprid

s\a) 9lt
Roxia,,-u, ReiniCorr

l);

c;s. 50; 7J 5i

l:0 n3
,/

2.0i1

nrc

nrl

lnhrbiior al sinreu ei i)A. dnt3gorusl pre iere I i i:l D1. Ef::l artip siho rlc.
EPS

Ri:t Jc :ne nie

il o:. ir do
l

.r

ENO.1998C

cls

il0

;l:,rl
P,r

r.1.; r l rrri-.i..

rrriciiiic.

;- .,r ",,-.-., 'J:

i:l_.iL

2_1

DCI
Ritanserin

Denunrire .comercieli Trisenon

Prezenl:rre

ni."t

pti

Uo

f" rm acologic

' li clinic

Antagonisi selectiv 5-H I 1, )-ll I 16' Elecle'in simptomcle ncgativc Si stlrr

an-r ioasc $i

debresive.

zK 621tl

Lnhl bt (or

putcrnlc al cA.\rr

fo s fodiesteraze i.

-:-.,1--;.J

Solian, Denivan

.f.

tb. 50 $r /uu mg 200 mg / 4 ml

Eiect putemic antidepresiv ii pcntru simoiome negatir e. Anta3onist al D:,DrlD.. Efect in schizofieaia deficitari 9t proCuctivi. Doze 300- 1300 mg,rzi '
EPS minore

ps

ihofanr ai ol ogice 9i

va' face in flnclie de caracterisiicile Alegerea uhui agent antipsihotic atipic. se particularitelile individuele ale cazulul ( l aDel l))'
g G I C i N S C I Z O T'R'E N I E A N A G E M E NT U L FA]T]V A C O L O Acest.r cuPrindc -_^J.r^ L^.r; l. l'ratamentul prlmul' ' ep ioci u< uudiJ ' 2, iul"r't,ga"tentul terap-''rrc al re c ide r ilori re acutizrilor 3. |,'!anagenentul terapeutic al schizofreniei reftactare ^-ri^.il-rntiri rtrrPr"rv(,!princicaleior efecte adverse incluse de medicatia
N,I

'i. Terapl

i\L{NA GE}IE NTLTL S C}{IZO FREI{ EI

Trr

i:r nt en

tul

lrccidcrilor):

. ePisodului 'cut'

ilclusiv

;l

reacutiziriior

npida a siinplcrlnslolosiei pozitive rle!!ativ' TraIanienlul ipecrirc 9i,,lintitaraa" sie]ptoin3lci ice) irdise Profilaxia lezionaliterii (modificirilor n: iLrobiolog
ReCucerea

a reacutizirilor: Preventia recideriior * scidcrcr tttt-1t1ifig3iivi fl:x ib il:, b: z: ta . lIenlinerea terapiei neutoleplice in mani3r' il3) p,: princ ipiul ,,aCecvnntei teraL''ulice" .t,-: Cror', - i 985, urnujad 120 schizofreni ren:rrc: raia rsc idelilo r:

de te;aP ia neuro lep llca

jlial Conrbaterca strosr-Llui social $i larr ricircatl (E roivn - 1912): come nt a rii crit ice
^-,:r:r^iultirirrr! .; t!J-\'!t,".,.r.i,,.P'i l, '

sub tratanlent: 6 ?'o fbrS traiatntnl sau Piacebo: 62

oi'o

cxpresia e mol;cnale

allx ieiaie e);c e siya

s

Lrpra inl Plic te

r:

C. Rerbilitrre.r

5i crel

rea c:rljta tii

riclii boltrIyttI''lt.

),i

-r

rt

I,

L-,r,

I,

l:rlrtl I5

.. r'.1-;1r.1,.piqsjri

,.

iI

o tir

r r I r :, c u c I i r r

it c lrlc

principrlilor

agen

{i antips

ih ()

tic

i atipici

Clozupi;lt

O ttttzrtlrinl

(l-cpontr)
,,\utnt'0I]tst

I{

is pi:

ririona

{ZvpIexr,
I-31zir
/\
ri

Quctirpina
(S

:-ertindol
(Scrdolect,
S

Ziprlsidona.

crocluel)

c) ',

Lox;rpinr (l-oxopac)
1\n
ta g

r.'.^,

Dr ll.j > D, [)r 5,ltTr, 5 ti't'rc 5-ll'f i / _5-ll1 r,

5-

rrt! r,)r r/

1,
I

) ill?/l_-), j-llT7

crlect )

(Lodopin,

,,\l]titg{)njst 5-H.t'1, I)' /;r,

Nipolcp!)
Art
D? agorr
is t

'_, I i rt-r :vltr iv

ArtilqOntsl t )r < 5-lJ-l'r, ar

onrs(

/ 5-t tTr

Dr > Dr.

Anlagonisl D) / 5-lIT
5-t tT7

H',t, l),r

Dr
Ntr

Da

Da

Da

Da

Da

IJ

NLI

-tlt/-

.+l
I

Nu

'r/Ak
,;
ar

Nu
?

r:_tt

N0

+/-

isic Nu

5-tl

t /1l
t

,l
I

.*

l)a

Iln

Nrr

1'/

+/-

.1

l-

f)r
rrilct

I)

it

if

+ /.-

lt

t
,|

i";1i.^^

--

1)a

wDc

NLr

lilr i/

t'rr)pnatillt
in ttd0 Jinf r o if .,\IC i l5CLU
1

--QLlqt!t."
l)
rr

_.-

+
'I

L'

/c

- lr{,,r'-,.t-* ortos(nticfr

r/
l'relrrngirea
icll

I{ipolcnsir!
o110 stal

inttrvnluiui J)-e

'

Terapia psihofarmacologici in 'prirnul ePisod din schizofrenie

Diagnosticul schizofreniei - *iterii DSNl fV i ICD 10 (Tabel l6) Dialnosticul subtipului schizofreniei (Cro*' - J990, Andreasen - I996): . Tip I - cu sinplome piedominent pozitive . Tip LI - cu simpiome predominent negative . Tip Itr - cu simpiome mlxte Tabel

15

- Corelalii intre formele clinice de schizofrenie logic e

9i clas ificirile psiho iarm
aco

DSN{

n/i ICD i0

Cezorgai:izrt

csi3lonic
reziCual

Tip
-l

nc il

if::e r.:iei

ciri

zolitnic

nedi ierenIiallr

A1t:
u

icrme de

sc

zofrcnic

lb

ur; re s:hizc:'.!l:cli'

S:hiz-c

lic

ip III S chizo frc nie cu sinriome

-i

cc:tsloP:ti

Sc'irizciieni:

fiir aili

Drecr r-:re

C. ,.s'.trsei" dc l.rroi cnicn!:: (Eaiorl 1939) - .lJeotstrire:I pol:':c:r'c erisllr-i :: ;:;''-------::' . )L't{){ .,.:\ - ilr-l-zi.':'l-t c:;''l:1 I C-:cr:lirr.lt: o:cL:bil t__ _ borla ',spe cii.rl schizoireniei'.: tsioiLa pcrsonal:l i-ai-:r5iii!ufl]:iie Ce poI aniiCipa
SURS.\.,8',-c,'lnlc.iiScaril:zi.:r:rl.-cerebrale,t..eco:eiaticu|aciorigsneijcicici.
l-:-iorl 3- A'riJ-l l: - ' :i :1 l: suieri nil, in t;a-' 1-'-: ri- ssLL pcst-rliiai'' - a'lresi:Lrit '--:i:b;ai; it'lunleii:t to"ic'- sau ir'ieclilasc in a:iecsc:r':e;
'

linl:' - di;funci:i de l;1i'icoilectrre n:uroilrla (tulbuririie d: a::n;ia'

conunicIi:)' D.lndiyidualiT-are;rc3zulLli,c'lrtl:lrtd/'"ij+C'conliucitlclaurrnaio:r:leposibilititt: i. Tip I, cu sirnpioil: P i -lolrlif '::r: pJlili\': 5r;sa "--1 " .\lgorilnr'-iiirater:r:;irLrluliazei:culedcbo:iiDrcrl)us(l'Anlericanl'slchiaiiicAssoiialic; 5i 2i :-ii' (.". P.\ ) - I 997, pr:s ullrn: ur-i't.ri"o:r r ":a
r
:

GI Llil:l d': tneiic:'i:ler'ic

't.).

j:.1 : I'i'. ' .: cilll 'cilili--il:iij - ctl Pcl::ll:i iila: l _;r. j .._.rr: r. .:r rrspoi:pl
c

:il
-?

/n

io;lrp i;r a rrirP-r r Iroiice n.ri

lrl:l lit:rinrr. s:riillilol' tluii;:rpill:)

Ig
l:. t::
:,

r.

T-

i. l-

..

in n*.|,. de: rispunsul anterior, "f.g" efecteie secunciare, preferinla pacientuiui 9i calea de administrare. Pentiu un antipsihotic cu potenlS rirare, doza eficienti zilnici este Ce 5-20 me haiooeridol 5r.u echivaleni, iar pentru ur antipsihoric cu porinF mici este d" 300 l00b m.q riseolept, l0i0 n echivalent; pentru celelalre antipsihotice dozele eficiente zilnice sunr: 20-21 mg sertindol, 1504-s0 rng quetiapint,40-160 mg ziprasidon. oir,.rzapini.

La fiecare

p*.t

ol

,tgo;t-ul"i,

."ai."ii".;

n-E;loip;;;;t;

t6

I I I I

./,/
rfu pu ns rccpc.rr

nit- .tt\

rfupuni 3decvri: el'ecta se.!nCl.e toldrrbil.

ic inadecv:r al srmFofl:c:0. paili,:.

..11.n.

',d

6,ai.1a..1

/,1;'

din gr..rprl:

l,

2 sa,r +,

:.

d:ct *or prez:rtc ESE, diskircjc trJrvt 9u caaila prol3c(1nt 5a aie3a un tgtri(

al- -i ^ri-r rr,s... n, 1 r^.' din g:,-ptlc I, 2, J sau {)

al.ge -"di.acre,rr 'Cia.rir "" din g.rpa I

rijp!:rs rLi.c!r(:
ci:r(1 rr!rlarr.

tolerrb,lc

intoL.rabil.

.- j,, _. - ,-./,.1.1,
CLn

.) i/-

t-t

grup:ic 2.

) s:u.l

rlioea.c tc

r5

i3..vrt.
i:toL::rc:lr

s.rrrirr. lcic.r5il.
j

___--1_ ii

r-'-- l'
2.
Ti7,

.lI, cit sirirliorne prcComhent r..egali',':, pioyenind

-. .l.r.trp.ilrc:.cclc .llenumire comerciali
O]TAP

Ci;: Sr.rrsa,,-J

"
;:e

I ;rbcl

Il

co:rer.li,r:ril cu aciiL!:: I rcd:r:.rt::iii le si::' :.t;.,c.c

Prezcntlre
-\ .1i,,
n

g:tr ..

D.C.I.
Pinrczid
F
I Lr

" nrimara

Dorl
Ilr g/zl

sn ir

il:n

ilvi-{-t'
i

i5 I, j ;:
l i.2 ng'nri

1'r ;:r,

Artrqorisl i)ri j-l1 i ,

j\n I3g,Jnisi L):,rl)

.l

2-3 -r llrl:
2U -

I f. 5 :l,'-/,ii.rl

__=-__l rcr)iiLU i i'crrfluidr'l

i_ _._--

I I t-., iIFj:iIr: i Prp:irr:rcroni

_____t i___ L rryrp r.rrini C:rpip,

-SF.),l\F
f
lr-li)

-i j
j

ii

t ii-l-i'.ri
lrr;:r.:,

-I '\nlre,lnLii U ./r -1i)0

(:
_i

(l0

___l
i
I

Pr,".ziirll

u.

lL

rt r ' -.-;:-

.,'. :

L:.

1r.5,;i

ng

An::3cni;l 5 lil-1

-i

tj

LrO

,.^.l{q.'.irJ r"

;'Il I r..t
.

.lrl -

ll0

:.:: : I . i:l:-/t;ti

SZ

rrlnrde,r:l Inlnru'iIl0E[[

[ 3lEzllutl ip

313d[]g

iurizz

lf

----,,-r i! L!rutr-:- 1rc !-

- 7I !r

3. TiJt

. se opriaza pentru algoritntul 2, iar coreclarea simpromelor Ce tip

III,

cu sinrptome mixte, provenin d din Sursa

.A',

agiralrc psihonrotorie se va realiza cu lorazepam se opteazd pentnl algorirmul /, nurnai pdna la gtergcrer sinrptomelor pozirive. dupi care se face trecerea la algoritmul 2: varianta (b) dace nu au apirut FpS - varianta (c) dacd au aplrut EPS gi/sau sindronr de hipeqprolactinenr ie.

4-

Schilofrenie tip I,

II

sau 11,I cu

provenien!i din Sarsa,,Bll

:,J:ucti\.

mentilie terapie cu anripsihotice convertionale cu pcrienri mare asociare cu iorazeoam gi age:ili CABr\-e r-eici pentru o FJiioidt a; I 10 ziie, cti nronirorizarca eiacia a riscului pe ntru EpS S |...N.{. 9i Schirnbarea cu :rgenti antipsihotici atipici se face rioiC Ia ameliorarea fcnonrelclor
qi a

(Jb:rn:r:ii: lr':r:l.r :r:r;n:nol.,::.r p:cJ-::ir: g: aeit:tr.: p;:iionrotolie i:tensa. s: po:r:

f

. . .

r;ir,ri:i

anri-sulprid,. olanzapina sau risperidona p+niru fenorlenologie neeativa; olrn.'apini iau d:,:tirpirri p.::::d p:jZi::la IPS Ia anri:ulp:iJ iar. ri.;eri1..ni;

oia-nzapini pentrr sind;omul dc hiperyrolactine mie

) lcn tin erc:r ter:r!tici ' pecierti L-'un r:spottsiv lr prirrui cpisoci rlc boirla sau la episod acut - coniinui terapia psihoiamracologici cu aaenii ariipsihoirci 24 cie luni, dupi caie se poate sistu meciicaria in conrii;ii dc aprecieic core:i:l a factoriior Ie pot provoca recaCere. . dupa 2.1 ILrni de trat3m.ni sc roitnrelni Lrnnaioarele situalii: - persistenta ! or \iilrl',.rr- .: n:-:,rti'. c-, inclusiv deprcsir,e ;/sau a potntialului atiloaqrcii v inrpu:r:,. r,r::,',lri.l!e J a?L-n[:rl ui antipsthotic aiipic - recaCeie (vezi aii.:.r;l;li:l reciderc tip I) - trcidci lnulti;i:,, i- :lt-fitrlul r':caCcr,-'tio II)

29

NIal aoementul terapeu tic al reciderilor / reacutizirilor

(episod ac ut)

A. FACTOzuI DE RISC PENTRU RXCiDERI

L
2. 3.

4.
5. 6.

Discontinuitatea n ataminrului de intretinere. Diminuarea tolerangei qi complianlei fagd de agentul antipsihoric. Apa itia EPS (mai ales sindronul akatisie - disforie) gi a hipe rpiolactine miei sub Fectorii C: conrorbidit:te (consLrm de alcool 5i.'sru d;og).
Crecrarea fa.r^; l^r dP ctrP<

Pierdcrea relatiilor interyersonale / disfunc$a social6 / prabugirea sern-o.ificr.tir 5 r

calititii

rit:

B, INDI CATORINVhRKIRI BIO LOGICO.B

IO

CHI}UCI PENTRU RICi

D E RE

L Nltntiner:: nit elului lf\j,\

Creqterea rri','elului I-N',{ (acid homor rnil mcndelic in LCR) sub'traiamenl newoleptic la'un boln.ri l:, carc aicst nlr d eia scizut in pcrio:da C: r:lnisiu,re.

3. 4.
5.

ridrggi sub terlpie glrlp:!?orica - ir,'j:.r:.- r'1- n"n-resconiir itale ce reer al ualea dia.enosticului cu e li::r-'-r i:c :;te-iruzo fi,:tl oi sc himbarea ne urolepricului r:er:lu:r:c: mo'lclului c tio; r:ogenic . s.i^rr suh teranie aminsihotici = indicator de respcnsivitite Cre;ie rea nivelului N.\ pl:sm:lic qi a il IHPC in LCR.

Cresrei-e a
Cre qte

actiritarii lvLAO. r:a DBH - Copamin-p

-hidrox il:za in

LCi(.

Indic:rru;'i

nr

rj0 ri pcr I ru rccidcre

Indicatori pentiu

cr(;i(i rr II lPC

cr.;lefea DtsFl

/ se org al iz.a rea lezion a Ii n o a-resp on sivit r t e sciCerea N1AO piac ncril ri c.: jicr'je C,\T {cr li: ac:til t::r:.:r:zri sc:r.lerea cAllP 1: nivcl plachetar

r:

Reclderc tip I
Peniru prin-teie recdderj sc oDtexza pe:tiru reluai::r teiapiei peniru episodul acut Ce la Lrriei

r Ii

.r.

R cci dcre tip II I)l:crind dc ia obsc'n,atia lLLi trlarCtr - i9E9, c,rnibrrr c;rcia 1a pacienti cu recide:.i m titslrurrsLrl terapeLriic se ior.cclelle cficicnt la dozc scazute ie l:u:oicptic (sub 3C ng CPZlz.i) r Pcr{6r; xioslir'.1trl ce utilizeazi ca prirra lr:",ie :lniipslllotrc C: jorsai Doteitll.

3i
,i

l;
Nc:roleptic clasic (rotcnll marc sru mrca)"

Ris.o utts

adcc!

at

Riso. oartirl 1qt,pi i sapi t

"'t"
Y Y
I

Non-risprmsr *

\
EPS EPS

(oupJ I
I

sapi. )

. ,/
Rlspms
adsc vat

Crelicrea dozei (monj toriza-re sanguitl)

Rtrspuns
adeclat

rl

,/

.Y Creglerea dozei , (rnonhonzNc$nguini)

Y Y
I

t.
I

Y
Rcducrrca dozei

Rispuns
ad

Y
Non-raspwrs

No

n-

risprns

Non-rispuns

-c.,'ar

v
rr-euroleptic din alrA
F.dspuns aCacvat

'Y
I

clasd chimicd

Y
N on
-

Raspurs

rispurs

adec\,3t

Y
,Noo-rirauns adccval

.
..

.Y
Non-riDLns
I

V
Terapii ..eroicc''

.V
";
...
_.

,,..._....,,

RilieriConi

Y
sau
in

.- - A&ugare de med.

.K

I I

Respurs
a<lecvet

V
NOn:raspL!1s
I

,.,,..k'

olu;zapind (clozap

i)

RispLls adecr:r

Y
Non-r:5luns
I

V
'

Y
Tcrapii ,-troicg"

A-rtipsL\oti ce alioicc

Aa'
F.5spuns

"'

.t
N
on

L''
R

lrnrrn<
No
D

Y
-nspuns

aLlcci

lt

-rispuns

adecva:

i
I
': rispcridone .ite piinit oplir-ulc in caz de sii:r)t.ne pr:don,inenl negjtiva sau intoltr:r'i la EpS, ": 1EC rcptczisiS o alteiriaiivi in t:z d: n-ib,rld cLrr,Fcnei--lenlJle j3v:re ijlsau ceiarcnie;
'-":le13pii
eroice (vczi

Taylor-

1999).

C?u:a neiriaCic3,TcniJ15: (nu t nrp lrcl ccrnpl,u!i)

RcJur,-.3 rnecicai;c; la care p:rc,:(rol

ll
_l

r.|jpLlnr

en

lcr icr

Eirclenta

ii

conrplr,!)il
Con!in!a.c
t;3 rJ-'rLeN r

bu ne

lrei,:i.:n1l srl

Ineficr.rr,-1

lju
r

ii
Schrnb.v.r r|
r

rp s ih

clicu iI

S.hini3J.r r:rior,ir{ic
l

iJr
n:

i0:i.zr{ lr! il

(cof)trrm:l:.ntnu

rp Lc)

'

ui C:
)

trrti.i.jri

sahriotrcrr ri:

Trl

Ir meNtul

recidcrilor !cu1; d;D p sib o2. (:rpJ Ta;"lor - 1999)

ll

I\lanagemen tul teraPcutic at fazei de stabiiizare / intre{inere

pentru exacerbarea acuta sau lecao:re Renunfarea la terapia de intrelinere arati o rat6 de risc oZ pentru cei ce au ficut terapie cu antlpsthotlce de 60-80 % in primele 24 luhi 5i de numai 20-30 convenlionale (Baldessarini * 1996)' '' // zv O': an reduce semnlllcatlv \- 'n un de timp corect efectuat cu risperidona Tratamentul nunrarui zilelor de spitalizare.' long1991' au demonstrat pe studii de tip 1989, Baldessarini 9i Fr"nkenburg Lindstrom tern efectele benefice ale menlinerii terapiei cu clozapintr' pentru o perioadi 1997, aconfirmat acelati lucru pentru nsperidond 9i glt1zap1rrl Tran acuti' in moi semnificativ riscul de exacergare 23 de sipt6mAni, intreruperea medicaliei srurt de br-ri:1 a -.di"u1iei antipsihorice cSnd rezultatele Se recomarda

i:

"""i"d

caiirate timp de 24 luni.

"titi;;;;;;;itua

Pacianli rtsPonsivi

h trl(er'rcnlll

:::'.
Contiruarc cu ac.!qi
timp
A-D

& 24luni

Tcrapi: cfcctCor 3dvelfe tniolerx:L: in vcdet a d.slcrii cornPlrani-

-' ... - .'

.. ' -: .

Simptome nca: i ir c Pro<=rrnentc

Cont':rur.r:: cr,rP rimP d: 5 ani

Existl corCrlii iriihcslt.5l1rrrt

selr.ri.sl

iYe'

P..iu.erei treP:nr:3 AP P. ,a.:!riLri rnri orulior luni

E\p.!-1r(LY: Pi,"

] is |nininr3li4r'l f:.lc.iler PJihrrtlt!uril

nc.onplianl?

S,iprr!:ghrYc 5ll,cll iJ.,tlI! pr3!anifer i a{i1ca. rl

Continuar. cl A? cu a d ln in i5tt 3rc c.:l i

S-a produs o lca:r'ruaJa

si'nprcmarolo3ic

t?

NlJ
S:
ao;rl in
Li

recicerea

Se

inrrnrpc reducatae.

contil u1;rJ

iu

accla5i .{-P

Contiltt:i:
dozl P.rl.-

cu aceer;t
5 ani 9ar

p.ncrJl

P' nc:l.lcmiin.(3

S. .c;i..!j.1 r.iuctrs

r+lar1dlFl il iuni

)lcdr iL.rr:r

dcti
a

in

fuir.i:.
nrea
i
r

dc Ytu5ia.
:cm
l l; c : ic

5!3bri|lci] dOz.r

mrrr: :
A.P

c ;t

al;: rd.lu\L1I3'
i

.Ici.n(. d.

,i {!r(

prcient'Ji

13

doui

it

inLcrc]Ji

t-c!.ir!. J. i.id5.If:iirl:l

i\lgi,rrirnrul fazei rle intrelinerc a schiz-ofreniei (\i' - 3ge't a ntiP5ihotrc)

il

i\'Ianageme

ul

te

rap eu fic al sch izofren iei refra cta re

!=:ll?,it:tLin f-:"e1-c!qri1-este.delimitard actualmenre prin menlineiea si,:-piqn,C!St-p$hqfiEs c,snf Li.trip-slbc!ici _(Ciri. "-c..sre..,1!..u.rii_l-1e1".."9-Xp-qagamr trat tanlent cu n1edi'q.q^r_e-1!J..?"tjjj,':,,-[1!i..,9-.9.lrt-.9"qiB.c.].es-e-,g!rtn!sg-djt iitcolsantente an pslnollce 0.ln dot .in O"ie--e-ir.rl".r,i,'t. ." sbb msi zi c Cp"Z), e1.9119 .9u. )0.q melli 'iq" In genetal, sqhizofrenia Iien la-r,e-ftactarl refirctarl constiruie conslirrrie o n ildicirie in,licarie rrr{urd ma inri p\ rrent." !r !r i.iri".-" ultlrcicd r..-,' rclaplel cu c lo*4p^!_94-!n doze .de 2 00-60 0 mgl2i,. dar oplr unea pentru clozapini esre rezervaG .actualmente ca
u

'l ,'1 ,,1i i ' |)..'

Illri u, a influenta il!:ll5igpt semnificativ ti SeJl-y:e.QiC.r..1*'-i,r,r_ip tabiou l.

rrnlrc
a mai

tp

maric.," "."-*....

'

'-

mulror elemente, 9i anume: satisfaceree cri teri urui psiho frmraco)ogic de sch izo frenic rezisrcnti; parkinsonism sau akalisie -.dislorie marcate ce nu rdspund la terapiiie corecroare
srandard;

1\l:nin

ltfttid""i^(1:inrich 1997).

diskinezie tardiva moderati sru severa: anlecedente cede de sihdrom neuroleptic meli_rn. Actualmente, riscuriie.'adririnisrriri i clozapinei sunt minime in condiriile u1ei monirorizari corecte, daci acestea sunt, totuti, potenfiale. Dln a-:dste considerentc, existi studii irrcurajaroare in schizolrenia refr:ctara, arer pcntru - 1994;'I(liescr,-.1995, Marder'gi-Nleibach-'1994),'c6i 9i pentru ola^zapind,- "'-

Argume nre)e pentru inilierc: algoritmului dc trairmcr)t in s:hizofrcnia refiactara sLr.,l: - non-complirnta (e[ecle sccund:rc, lipsa cooperSrii, intencliuni medicamrnroascJ rli.- -.ir inu ir: te tcrapcul icE), - efecte adverse intolerabi.le; - abuz de subsra_n1e ioxice; - comorbidirili pe axa I DSII n'(ex. TOC, tulbure:c de panicA); comorbiCitiri pc axa [J DS\{ n boli somat ice r: oc iare;

wrlnerabiiitate socialacrecuta.
cle
S

Algoritntui terlpeutic ol schizofreniei re frectrre in functie

i--l-rilil
S

simptomatologia donrinanlri

ini tonle

ozitive

Carbamazepini Benzodizepine

Risperidoni, olanzapini sau

dc ciozapina)

xtiye llraian-ientuI : fectrloi securdar. rnoiorii Ileciuce rea dozei de AP Rrspeldcni, olanzapi;ri sau quet iapini (inainte
dc c lozap in 5; Ps ihositrrru len te

irn toI]]e n

rrue t iapinr;. (in aint,:

Conbinatie.AP atip ice + alt

ant ipsihot ic
s

r:_L (., roenr r nen le

IL.r.s (dcs:pr.::lrr;ri), SSRJ (> {i.roi::i::_r

alec t i.,,e
i.n:riinr
-> n.r

>

tn

catatonie;i

impionie

.vitin

'

I I

l'

Scopul trataneniului in aceasri laza esre reinitei.:i sirilptornelor psihotice gi pacie;itului 1a un nivel cor:rparibil cu inilicrca terapiei din fuza c,: inrretine,eClinicialul s;i siabiieasci cu cerljtudine claci paciertil este cu ajevirat riiraciar la tratameni gi dacl l:)iericare lli-apia a fost corecl a:li:ala {cirr p,"ritct cl: v:cj:re al dozci duraLell, 5i
- t.):
i

a
ln

r:ce rea f:rze ie

va trebui
con

loiln

tt

t: tjJt S-t:,.1t._1.

c'l

ccrrtr.']''eisat'.r.

irriliii.:ii:rl s-:irzoireniei refte:taie oo:te asocia efecte secuniare gi lp Iic at ii gr eu tolerate clc cili: ; r: i:;r i, care:iia aacstor a fi rn.J gi:u dc sistenratizat gi 6ie;ealizat. r^'i3oiitmul teispeuii. a s:rr:li::ii,:i rciiaciire esir colrstituii dinir o serie dc e:ape descori
rneliiion:tl ca

IJ.

i;:lsitrrril; spr;ifice a.li c,rzl:l-.;

cu exccp;ir .1,,::::i:::i, ;rlir;ra

:r

oprir:nc s: brzrrza intotcleeLrna pe is:i;ricLrl i;: :l:,;;r: inst:nii. rerrcziaia oDriirne ctisonali a c I i n i : i a n,.rl l ri .

5i

3l

t,L

nr\

.(ru'n1 5-9 'rzrur 636)

quli;2oP

ir

aldcJa) ?l lnlu)ltrEc

l'ttf,

:.::cr:::ue al!tEal*ils
2

Pl sLJI"dspj-uoN

:-LU

a-(

u'z

C:z:r o1

VC

i)it!terxuE Elfrcllp .itsi qclt.?drr?) Elu?)sr2aU

s'.n1cs!.1 -'.r o

z a

VC

glllolr? ar'l.uri?tr roli:uroldl!rrs :)s? ga,llred!,r2) !luarsl??)i

I --

MAN.{G EIIENTUL PzuNCIPAIELOR EFECTE ADVERSE I\DUSE DE I\IEDICATIA ANTIPSIHOTICA

atit ce[e conventionale cit gi noii agen!i antipsihotici, pot proCuce, in fi.rnclie de vuinerabilitatea biologico-geneticd individuale, cet ti in funcfie de ,,lezionalitatea funcfionali cerebrald", efecte adverse de tip general. Potenlialul de a irduce.asemenea electe trebuie sj consritLrie elemenrul de bezi in lu:rea dccilei terapeurice, considerdnd ca regula genersld individualizarea cazului (Tabtl I 8)
Substan;ble antipsihotice,

.,

'.
SubstaDta
al rm.^h
a

r;.l

er antiDsihotice an!lDsLnouce m Te I 8\ erse ale medicatiei a bel 18 Etecte adr - Efecte HipoCardioAnrrEx tra S ed:r re toricit3(e te!siun e muscSrlDlc piramid al .H ' t-i .+i-t-

Hiperprohcliocmie
.t

fi-.

Prorr,azt na

+;
+-i-+

J-

Tioridazina F lu [e nazin:
Pcrfenazina

'+ +
i+
+-f

+*
#
+

.H
+

-i-H
+ +

i +-i
.ffi

+ Flupentixol ++
+ -i

lual0penrlror
Haioperidol DiopJriCoi

-t+

--r+.
r

#+
.

fr
+

.j'Fi
+

+;.
.ffi

D:nperiCcl
P

Lmo

i'l
:

+ .H ++l+

Lox;pin:
Scrtindol
O

'

'l*i+

.H.

+.f

laxzao ioa

+ 1+

Q,..eti:p.nr

LegcndS:ir+.: incide,l!: crescuiysverite:el +': r'oie::r: +: silb: -: foan: slab

ir atrrr

. .
.

efectelor ad.icise generale, utiliz:'ee AP p,t:lc geneia Llnelc SindroalT,a sindroniul .Sli:ig.t',3 lllsie-disforie;

efecie-a,lvc;st complexe inc.luse ic clgz:p!1i,. .. lrl-rl!,r -.a;--;or I " F;^t ',c rl rit:l c:LL Imporiania cunoa;terii 9i'[ffiirini a.esior efecl' a'lverse irnplicrt.-iar uliiizarea cloz;rpinci ca ncciicaiilent sntipsinotic de rezen a conslituie aciesea ,,'rltinla spcral)la ic ra pe ut ic li ". O ir,,.,port:nli spe.i:rla irr cOl:r:ca:arta eitcteloi adverse irle anlipsifiotiCelor sLL:tda;'l s-:lLi rjo,".edil a t!.it subjiant.le atlipirl.:ir,:clliene. Accstca 9i-au dovedit efici3ltl3 ir traiantenlUl: . cliski.ezrlor pr.-co.s: ir-,,-,rat.!inI (lepficir;), e t-vbeni? iropin i (ponalide), trihexrienii-vi aL:i..ti:i,ji, iit colll]--:i::c: ::r::ia, pc linqi asocierea de subslarlte antiparkinsorlicrrc s:ir:. :,. r':. j. r:i I .: - reilitctit.r rio::clc: il-: r:::l:-rl:;;lic, - tr'..eiea lr it;r '\. i- ::::t:l S! s:lr :;i,'ci:;ca DZD (i;l sittdrot:lL;i ak:iiisie - disfo:ie) prrki:rsoli:tr: rir:' ::r. : r:r-::-.-t:t:(rs

. .

siriruinu, hipcrprol::tincmi:i: s. rJ ro IIru I trct-rolcp:ic n:liert;

iskir-,ezia tardivA;

i5

, Din punct de veCere i '^ ps ..al :Ie:telor carcgorii:

nola rm acologice., an tiparkinsonienele se

impart in doud

Reprezentanpii acestei ckse sunt: - orfenadrina(disipal);i trihexyfenidyl (anar), parkinane-retard.

antiparkinsonicne stimulrrntc, asociatc in schizofrenia cu sinlptome predomireni negative satr in stdri deficitare: potenleazi unele efecte dezin6ibitorii sau antidepreiive ale agert;iior antipsihotici. Pol determina fenomene de dependenfd medicamentoasi.

antiparkinsoniene.sedatir:e, i;rdicate [a pacientii cu arxietate, fenornene

Tratamehtul akatisiei induse de

i.r'juccrla Cozei sau.cre5tere lenti

N ON. RA
SP

a acesteia

r rLr t t^

LI{S

s.: :-.^.--

a.

,:

ni

iiJrlj j (.\.

\ a r:. '- nlrh:5

C;lr-I

tr

\l-r i

rio:iCazina) sau ol.:rurpin: quetiiloina / clozsoinil '

r.{ON-R-A.SPUNS

A n t im uscr

rirric

(:r.

be:-z:rop,:ta

o_

r:g'zi)

Poct: fi elicienr ntnai li'fdiii)i;iit : 1:.':,,i :: sIt\! aa:t Dc,i:r.:ottient

FFI'IC\TA

Corrinurre, Clr se hcelrca si;terea citeva lu;Li

d,:i

\ON-F-r,SPLA-S
l

P_rop

rauolol

.:tai:\Tl
.

,,

i0-60.ngr'zi

Coniir.u;r: Czc: n! c\i;:.i cor.rJnriic,:

NON-RI.SPLA'S

Bcnzodi;zepina
Ex. diazepa.m

l5 mgzi
S

l-;lr'lF!T-\

Ccn:.nu.:rc. c.r; s:

irce;:cj

sis; Lr=

gr:l_

du:i

2-,1

sdprdmid

(pericol Cc dep.nljrnli)
NON-RAS PUrr-

Ciprohept3dini l5 me/zi
NOii.F-\SP UNS

Coriinuar:, dar se incc:ici :istuel d:]... citeva lini (ei:cic long-ler;n nicrl:loscr.:

Clonidirr.r
0,?-C,8 rng';:i

Coniinu:le Caci

ste

I
36

sis!

ri: foJa.1[--J

Observalii: , . . : :. : t ; . .t ., ::.. . :..ir ..,:,,. ' Disgnosticul de akatisie este uneori dificil de stabilit cu certitudine. Un istoric ateut ' al simptomelor 9i administrlrii nred ic anrentelor este esenflal. De notat cd akatisii
r-

..

'

cei cu akatisie cronici.

fi asociati cu compodamentul violent. Efica;itatea fiecarei opt.iuni terapcutice va fi evaluari lunar. Anumi[c efccte pot ri observate dupi c6teva zire, dar poatc dura mult mai murt pentiu a deveni apare.te la

severd poate

' .

opgir-ni a aJgorirmului. Se considerd akatisie tardiva la pacientii cu rerapie long-tenn.

Se.vor sista tratamentele ineficiente anterioare inainte de inceperea ulnitoarei

Tratamentul hiperp rola ctin emiei simptomatice induse de a n ti ns ihoti ce

ECIattr\ir i
Se

contbui reducerea dozei

Sq-q!q.. qq quetiapinr / clozapina (drci esl( posibil 5i adccvrQ

NON-R\SPLINS

FFrartr\n-i

Amf,

nladini 200-300

mgrTi

(dozr inii:15 100 mg/zi,

NON.RiSP
I

FF

I'

IE

\T.i

ContinLxre, Car cu monitorizaree efecielcr

aJv:is<.

ir sp::i:l :-rerrrct

p:ihou:,

U,'\.S

ronrc rip tio

(irilirl l,?5 m,/zi, cre5ierc lerri)

i j- 15 nrg/zj

FFT'I;NT.\

Ccltinu:re,
ad.,r;!J.

&r cu inoniio:iz::ca eiccielcr i{.:i:.-lri .r :,.,.:ri., : i:o;.r.

Obsen a tii: ' fliperprolactine rnia esie ades:a asimpiomati.e. Efectele advci--, alLinci cir:iJ npar. stult Ce rcgLIIa u;o;re gi nu afecteaz.i caliratea r.ietii. De aceea nu sc ir;rpune ti3tantenr, curatir,. Lt caz d: sicrilir:ie, se va cons,:ita rreCicLrl sleciaiist. 'i:,.cejrer:a tiaiarnentLriui esra ncccjar,r cunos+icia-r rstoricului ' inarlte dl s:xLtal,/nretrstrital lelint a sta'cili dacd sinu:onicle sunt legaie sau nu de folosirea a:r t ip , ii'o i i: Lilr, ' Voi fi luate in consi.lc:ar: aiit cauzt ale hilerprolrutineiniei (.-r. rumor; se.:re ioere d: pro,ruLiniT. Se va evrlue el::ct::ti:: fi:iir-ei ollirrni teirpeutice cel p.rgin o d:ia pt luna; nive lul Prolactinei po:l: sliri':-, j: c:,: i - :ilc, dai alrc cfcclc rl'"rrsc (qinlcoin:rslia) rasi,.Llnd !:err lr t r: [.]:r. . :. Se vor sisi:r t ir : i :t a :t : -t a i:tlficienir anlerirt:rre ir.a;r": rlc i:r::p:r:.r Lrr;: ,r', .:ii opfiuni a a igo: i:i::. i::. O Lan z:rp i:r r ;-.:rt,,'::: i::::pio lr c iin e r.it ie tranzitoric, in firncl:e rJe cloz:i Sillpiortrcic
i
.

jr.lrr.:rc.,

l:

---..

31

Tratamentul cliskineziei tardive (DT) ' .' :

dac6

iste posibil

- se va line cont de factorii d.e risc (sex fcllnii' virstrici, tulburar; afcctive, doza de antipsihotic) pen'rr-r - folosirea cclei mai scezute doze de antipsihotic cel nai scurt tinp necesar (J Iu'ni) -.ualuu.r.u nec..i6iii de antipsihoric perioCic - evaluar'ea necesitilii de aniimuscanruc pcnoorc risc penlnt - folosirea de altipsihotice cu cel mai mi'c
inducerea DT

. - sistarea antimr:-scarinicului poate detero-ina ' a-mc uorarea u1 DT - eviuarea balaniei risc recidere / risc : DT nu este de obicii progresivd . - n-l.niin...u dozclor minime poare reduce riscul

Nece s itat e

anlipsiholic
I

,.

i-pune.n".esitatea, uaui anliPsiho!ic vor folosi cl9z1.q!rya sau olerzapt:"

- clozapina poare deiermina am'elioraria - se vpr utifiza Glqglabilrzarparq in !!9Lo!qrapie' rulburarea biPcilri risperidonei sau que!laptrtel -

DT

Pen:j

icorctic.-rutiiiz:rca

s3u - sislarea altor mcdicamente care Poi d.termin3

Vitanina E .400 UL/zi; sc crelte cu roO Ur,6iii. f eni la maxitnum I600-Uvd

AD. er:cerba rulbuier;le motorii (metocloPramid' stirnulenre, antimuscarinicc, antiparkinsoniene)

- morutorizarea cf-cte lor vitaminei E cu - dur3l2 tr3ianentului nu este srabiliti

ir

Cozc Grc !ion:t ic'

Persistcnia DT

cenio:in:

C.ln:zcpr':r
ciescui

pini

ng zi (r arsl;rici 0,5 ag)'

din - s. po3t3 C:n'olta toleranlA ia clonaz-epam; Lien! ca'.jza se pre lera traianenl intern - cisroria po:t': fi

la 4'5 mg/zi Lr 2-4 sipt-

rc:i res2''rnsivi

Persistenfr DT

Alte l.J.taminle ProPusei -,-:(r) nilcdipina: 40-S0 mg.rzt

t elp roat ds sociLt(:)

(l)izj i: j-

rnai eficieati la virsinici 5i in DT seveii (?) eficien1,r l" li2-tanrentul proitlactic p: ini,i"t, pou',e agrava DT, dar o anelioreaz'i

- ioxinr borulidc,t - ptntru distonia lardiva teti3ben3T-ini crgicic:r clozci de anrip s ihotic{r)

pro anolol -

Pentru akatisia tarCivi

tenrca lu:g

Obsen':rtit:

sinrplonlele DT apar in schizoflenia rl'i'xtel'; d': nsc' antipsihoticele nr .onstiauie singurul i:lctor

l8

IF
ts,

li
I I I I I I
I

.:.

Tratamentul sindromului neuroleptic mrlign

'a
ide;riJ: 0,5-I %dintre pacienli N{onalitrte (n ct iatr.t): 20 % Dsbut ac ur sau insidios Evolulia poa te fi fluctuanta Poate aparea in afara spitalizirii
Inc
e

Semoe si simo tom

- diaforezd intelstr - fP\.: 'r i.F->'-' iA

Faclori de risc - afec;iuni orgarrice

ccrcbraie: alcoolisrr.

Factori precipitrnti

Tra trmco

r
a

- hipenensiu-1e /
arrrmii
- ta-l.jcardir -incontinenld / reten'ie / obsLr.rcpie
,.rrir,ar5

Crmenl,
- stl.i hipernrctabolice: hiper-

I fr | rapidit3te" tiiririi

lr.-"'"-- "v'' " l -alrprce

$i

| - rnrincihntier

ti^;^-

gomplicltii
- ren3le: rabdo-

---;-- ---' arrlp:lng!rcllq - misuri rne dicrle

s uP-Q

- slsbrea imedi313 -:

nriolizi. purdnd duce la insuficienli renald

- card iovascula;e:
ar|lT]t r, stop carcjlac, goc cardioge,l iril.cr

- rigiditate mu:;ularS (po.:tc 1l linilati l;r cap 9i gir) - cor,f-uie, agiralie / ' iin,.i 11r2ilr,!.^n - crcitcrea crearilinto

- agitatie - desiid;atare - i;toric de caratonic - a-rtipsihorice in' doze mari - cretien recentc ale

| tircidisi:t lPsl11o!lculur. - afecliu-d pslhiaricc I - annce-tacslve, - boali Parkinson I inciusiv SStu'

agon(tnlor de

doz-a medicamenn-rlui - srsiarea antr- -.

!1.!.!: -

- rehidrata-'e - Seoare cu bzD cu ..

aclunc
a

slurr-:--

| - sistarea brusctr

dopu'rjni.., - ,, .,, . alte nredica-nrentc:

tetrabenazin:. - ioxicomani i:
' :,'9rll
u

arti.In usi alt nt

a
r

- agonigti de dop_aminI: bromor rinr ir i rl:"-^1.- aqenli - --:.-... '. ;.

I

- respiraiorir:,iruu5ctcniS rsspirttonc,

enboiie puirnonari

-^T::1.:i!i3

$'1."l:3

- Ptg.;)nio ror

tlokinrzci pesie r000 uLl

dozci

. TEC

r'gli-o

:ti I

PlaSlnSIOaezl

.lc,,rcocitcz-i

.:

paci:n1ilor.

Relurrer tratam en tu lui anfipsihotic Reluarea tratamen:ului artipsihotic dupi Sir\I esle gr3\r.15 de risc

'

lr

m:j crit: i:,:

Sextrl gi t,6r'sla nu afecteaz: reluarea cu su3ces a traianentuiui. Esii necesir ri.r nrinim-qm de 5- 14 zile-de pauza d'roI r:cuperart. i;r gencral, relLraaes-iiatanlenrului sc face cu ali: clase de subsialrl:. S'; recoi::anci dcze scazuic, cu iiirarc lcnia. Se vor e-u ita preperaral: depot. \ror fi preferate sub-itanlele cu efccl rcdir.s cle blocare a receoloriior T)
i\'14

negerl

en i u i efecteI o r a d ver'.se in d use d e

cloza

1r

ad

F-fecte verse

i
I

Dureir
'-.: l:tc., " r:l -rr.r:nalc. Ur,:r;,. .r.. :o.::c: j 5in: o srrq'-rr,r col.j \esL\raia. R:drae::l d0:31 c3ci c!le necrjar. Hioscini - ,300 ncg vesc<r:il. Pir:ruclirl , pini i: 5i) ng/zi. da: cit obicei clrl::-u i Dcs:..;i l-lr-iipaci::r;i n- surr-af;cLa:l d.: e::c:s,lL sllivar; tr3tameoiul nLr 1lrlill !]Ir!.']liii. -_-- : t_ll.,giry tii grLl_!-u':,.1 friri-,elr.i sijjr. P,-.J ii lc:sis::1, ri ar rle c;icei cedtrii Priinel: -1 sirl Pr3lj iiijrj::
1'l-'-r.r

S:c

a: e

lli;er::livalie

Consiipari:

.;

cic

ci.!i3fl icila Daci esta st,'erl - r:o;icrbeni,-1, bovrii

i,l

ReCr::rga dozci sl Lt
sa!

Lrdrocoriit cn.

ii rpeitelsiu

i?rntlr.1

-: :-:l ::l:

alr,.^.rrdr:

.:: . ., :r',r nnr:l-,1 lial : i'ilr ':,:rsorrc -. ataitolol 25 nr;/zi c:ic l;r'eorL :tct:s.rrJ ;!!irie C3jeori aiunci ciind craltret 1loz.i .jil. pr.a .aiti.l:j D.l.ii i':'i. l.aitlil. - ll.Sloclnle in clozc nrici
'I

:,1.-r,,itcriz:r: siiicti si

c::r. rrr

,i,r7r';

-t

(l

t
E fecte

I
:

!0re15e
Cre5tere
po nde

Duratt
De obicei, in Primul an dc tf3tanlent
Pdn.e le

Acliutre

Isrt es:nlial!

rald

cottsultuea unr.ri dieleticlan Lonsllir<'r Cregterea mai elicace inainte de apirrilia creirerii in gteulalc

eL,rl

salPtanrinj

icirjt::!i !][ffii.,
d

este

t'tt"="'""t'" isc:aziile
ApJr
13

; : obrcer ;: : :: r: rn controlul (emP<raturii' Fcbra nu aPxrc de

obilnuiti li

adcseS

seriogsl'

L on\uLS lt

Pol ap,Jea oricind

doze obiSnuite s:u la crettt - . 2rJ0d mgrzi) profilrcric ir) cazul adinLixstraJ"
_

;.;;;;;i;;: it:i;;o;i aiooo:

": ':,i::.1:':-

Prime le 6
E nurc zis

taPtlqi"i

''%lorhairrede ::

Poate apd.rea oricind

noc c.lJIl

Re:justarea cronologlc.I a oozel c esina esie cflcienle' culcarc. in cazuri seYere -

u'.ropenie /
'-r.-e

ss:lulocitozi

aplr.a oricand" m3i al.5 l8 saPli'ni:li priraeie in

Po3(c

Monitorizarea terapiei antipsihotice atipice

)l.d
icr ru.D
I

Scrrrning obligt(oriir Ultciio r Idihrl

hl.riri idinon:lc

tniliil
- E!.C

-.

:--

Ulicrio.

-'..
oe

:1!

HL - sept1nlinal in primcle lE
- bisaor:ir.-ral

EKC EEG

la attngetea cozet

lnucllnlac

i'ri.r.

a..a

in prinrulan
-

corrvulsiilor sau miocicntilot TA.la fie.3te I or rn

l!rlrf

d1:1 rJ

'- Tcnlp
-

Sirtrrr i;r c:: ifcc rr. cJ'C::d Lt ' :: ipc:r'Jui dxct 5;C cYrdenirva ,1q, , -pil:ptiiinnc s:r in cllz C' convuijlr lir:,t!l rntli:1ii iaalairlar:l!l li tenlp S!pr:lcgtr.r. nric'l i6 ca: dc crcllcr: a luni TD qi U&E la l-6

- in ca?'Jl 3Parlil.r

$cr.:31!er3Jca iuncliilor heparice dc Ll: nod'flcyi EKO sau 5'3me

6.c!t

CPK

- Ca.l.iistl s!!Pi.i!nc
3,?ci

Tcllp - -lii. in P.inele l

d! SNI'I

nl,

bislprlrni'il
re

ll i'

lil

C.:!l il ie - ld r evo Hl- - l:r l-S lLrni

ll
:
I

-TD

iO-1r -o lLr:ri UaS-lal6lutr'

-l

.TA
- Pl- Cr:-L

TA
Pr-

i2rii<rLc..l

l.

--

il tl
ii
O1:rz,Lu'":

- li .'-- 5
d.

- cit r|ri' irrcrerrl

:rpariirl
-

jirit(.|1lciir

r\ru i Si!rrr( i'. 1n.:-irir'. t:rj tL: l c' dc!'itr''11ai' s'cuidr:c Sitl:rc Jr.l :f.!-:k hL..rr:clrcl,..'rr. a3'1i inloier:oL:'' S;'r'...',:., .\:.rr q1? c:Jr' c 3\)1 he.ruli.;n insul:;r=1it h:pil'c' sr! t'nl3

ii* -J',,
S\il
Crirr::: -

e.srr :uj?

i'L:'
S;lrrrc in c:arl nc3n:]Jii TD 9J:ctc'r'r: d: S,1rrr. lril'-\.il

la

ne'cr -

-rr
-

LiL

I iil -

- U-r:: I !a{a - l: l-5 l(i:L ;:. -.ir m.ri Fr:.vcrir , CPf,

ltD-lr.:l'",

L"

l'5

1.,^'

r:t:rrc irii i ,-':{'':i_rJs-Dl'!

S'J'rl 0^

-?!
-

Cr:u-

?L- lr 3rxriii3 sirr]Pl:::ti;r ;pe:ilc: C:L - C:rc:.riliJ srsPr.rLri' C. Sli)l

G

r.!

r:rl e L2

la

n.;oi.

lll
CP{

-TD

l-a iunL lD-lr l-6 lLnL

HL

ii'L' - i" ..l."t 'r-1f'..1r;i --1:irr;*tr:i!ii

TD

!,e:r:2irr

-T.r .
- F-i

TA
C:

- l1 l-51!nr - .il mri l.ecveil C?X - 3.r:l .tiiia sirsor.rLn'

U:!E

d:5:i 1. Si-rrr..b-j -1. /l s:ri r'5]:1. Sirlit: d:.1riu 'ro l)\LU

Ci..rl]tr Hi-

u.l:

La n. v.:. - lr I 5ltrnr Ll: h l-5 i!nr PL-lr p.r iii:: t inr P l,) r1.l. r
3 r

SNIl

- Crtur
a Pi.

5,,r,r.,, rur,! -r,lt:-Vr Til Siirr|| a-t.I ar:j1I sL.'picr'llrc dc 3t \i Sirrrr. lr:] tlrai:1. r_.ttdrr' Licl'iilrrltrii hii;,;r:l r:rirr<,nr: Ain ietoirrabrlt

C'

Cr.rr.

i.

- li n: vo,: - C!.I crliil ill:l :i!il:

it.r'),{

IK-C - eIt'::i:,'lc:rrcIc'..]IIl:lii Lj&L: - u':' ii cLc'l'f;" Le:tndi: Hl- - lltrroi:ir:c3-:anri;TD - t' ji' C' di"piatli'r'i'-r'i aie:i ai:': Sii\1 sin,J' cr:t n:urcitpIic r.r:riIir; TA'- rnsi ne Fg"C -- .,l..tr,,.n..ialc ;::rrri; CPK crcaiinfosfoLi;l:lzi; -'i jc: t' -: :.: .,::-.,i i' rrl.[.
'i,')

r''

Lcnlvalenrul ln ct0rpromrzinl (100 mg) al principelilor agenfi antipsihotici

Dr.

TALLttri Ct:tsTlAr

l+dlcirldnqa jhistri rjcia inct

Cod.709194

at t:
IF
!

t:
T:

t!

':

cchtvalent comp:rabil

ha

lop e rid

o I.r

Iui

REPREZENTANTI
C,{i-{ CTEru.5TTCI
}IOD DE PILEZ-E\T RE

\,--\ lrl
\.f
I

ti -/\zt/-C1

la
C H2

n nz

)l

Prinui n:u-r-olepiic des.:ii. a:il:r!crjsi al receplorlor D/D:. Aiinirat3 inlitl pen:ru r.c.rDlcrii 5-ilT. , j-H ll7 l,t'-icanl<niJi ifi e\c:i.ii trll:lil . lr:it :r:t.. .., ii :,i aciivi, T l/2 plasnari: fiirC dc I7 .:r:. Foiosit in irai.Linenill ps:iroz.lo., e'ti.;oac.:lor m:,r'acalc, triburari cr cje cc crpcnenent, ca ? j u,.,aitl Ln rr:ta.menirl a:.'lier51i i, premeC c: ;i : ir ci..iru-s :
I :
i
I

to. l0; 25; 50 si 100 ng

sirop 20

i i0 ne,,l ni

m_*,'rnl

cl- L

CH]

Cioryrrom azina

t';H:'

,l

\ .c

Ait3gon-sr D 4): /j-Hir. ir,[b5, pute i,-ri.^ acri., iialca :.ler:,.::._ l.'1c, lr:r Stlclu: ,. ir C .pa,::irc 'f i;--r;ui dc l/? plesn:ric esle de alror ij o.c F,rl::i: i: trul:tJ.iit:.il scnizotreriei, al tLrllur:rilor a;::tr',': l{tCicunenl.ll posed!, adjir!,tnt. FfJt.iri,li

f. -jC ng'O.i nrl l- lC0 irgilql

*z- ct-0H

Fiupeatix,rl

.l

.
FOR\IL:LA CIr|i\fiCA

.}IOD DE

CA.R{CTEzuSTICI

PREZENTARE'

Antagonisr pulemic al receptorilor D2, cu acliune slabi asuora recePtorilor D, esle Timpul de l2 plasmr:ic dup5 administrare-orala ore' l5 dc li,i ore; dupi adminisrrue intravenoasi

(b.0,5;

l;4;5
mg

ti l0

it'"

ctb

"-o
Haloperidoi

nof"ti, in-u-aiam.nntl schizofreniei, altor nrlburiri prjioti.., accesr.rlui man'iacal, tulbuterito' iorpoau**"f ., in coreea Hunring.ron . 9i sin&omul
Cilles de la Tourenc.
'
.
.

solulie 2 ntg,/ml f. 5 mg/ml

,-

'' . '. : . .

l.
;]

'

Putemic, artago asupra Dr.

st al receptoriior 'D:;'acdrrne slabi

.*,'::,-:,:1.-.

I - 2 si;-; rinS,ri ' cu posibilitater ddministriri Scmiviala estc din:s rniri:ii inrenalului
Drla:a acliLrnii e'ile ce

I.l

nlg,/n",1,

'de

alrorirnrtiv .l s5Ptlmad' i:: rlozc ioto'.i, i" tit:-'nennrl psihozelor schizo3c;ic:; n'lburtrrilc io rui nri"i sc utilizdazd ca adjuvant
arrri
o

;r:' r ml

ast.

c t-b
.l
I

-o'\

!nl
L,"rr-\r-" rl
*..\-,_-/"
H

p'. r.r:.rgorr:i: ?' i D." D: Ja,t_T:: N:urlle:iic N:urlle r i ic atipic. ",' m rlrl . sutl r.,;fn,'.r" sru \-ic:n: slu it.L f,o lr:Lr l Cloz:pira 5i 5; m:i:-iiut o:j,-:T't a.!,Ii:!lg' antagoniiii Pur:nici Pur:rnici a.!,I"t: 5'" ro:-:.-:T'c <l"al'j .l"d r-" / / r-r;r{ ?' ) ) ?' r rll 'il rrc:fl rll pen':l rrc:fl ''.': a;r:ri:.r:r pen':l 'il ii r-r;r{ ,11!!l!Lp..'1.*i" $i t.l.. lir.a];eccpiorilo "
N!..

r.l*lF*ft{.

I
i
I

4-{llllll
\-.\.

i
I : I

Tinoul d': 1/2 Plas;nalic est: Ce I 0 or:' in cazuriie noforit in intarnenrul. psi-hozelo:, inclusiv r:laciz::. li"O i..,."n|ul po:eda Prcp riciitl ajdcqf r-r]qrCls' ej ,u ,.aot,., cr.;re:; ald tl'-'u: .-o:riini E:i: iri t n'r.iit:lor iin

l50mgi2tit-

2i; i0 ti 100 ng
!b.

(.loz,:p:t'a

"{1I-,--4g :ir-llc.

l
I
I I

0clir

I
I

lri

lt.i \ ...7
I

.rl ) Lt-\ iiC!

I'i

/ r,j
I

t-

!t^

r-rur,rlepiic alipiu.

ftsr

1i:e'onrului crl! de i;fif. ";;tft;ttcz':Icr' lir ToLrclt., tuiburirilor ea:lroirt:::iit:Le (rc;ui'

Jol:rnirtr:{ici D:' Dj. D,

3lilsTtll.l:

r"jlg{olllo'

cp:. 50; 2Ci. 10C Irg sirol 5 rrlg,' ::'

i. 00 mgl l1

I
;

voni l, al si:'-flior:lrlxlo?yJ
n

Lrlpirid

FOXiIULA CHL]OCi

CAT.ACTERI,STI CI

'.
'.

]\f OD DE PREZENTAR-E

AnraSonist cu -uralt'i srlrcivi|.]:: al *, ,!!!P,vr,,v, icccn:c.ilo, J_rr 5-r-r.f. Il

;r J-H I rc.

Efectele antidcpresive suo! incd discurare.

lvledicamenn-rl esle folosit cu precidere in n:ranrenn:l simptomelor ncgative din schiuofrenie. S_au descris efecte asupra arrrietifi. in par-ticular, s_a rema_rc]t eficienla subsranlei in reglarea nrlburlrilor de som,r.

cps*.

50; 75; l-r0;

3C0 mg ml.tr.2j mg/r,11 i 200 mg / rni

Remoxiprid

rlf, \/ 'y----c't-itso
,r^-,)i',r.-Ce.

u
I \,Ac-il

,''-t')

t_l

.r'll.rjo;.,:: F::cr::. :l rcr:prori:Or j.l,{T-. p:ritl al i:.,. "Gi-G]:iLm : c::TrEll -Hl r. E-E cieo r r'r1- rr?uncilut=tr zo C;F.i -atliFi.o., " n:3:t:ie S. r-:ibL:rri ;i:cti,e r:.rc.at" Fo,r.i: ci alicrnativi ie3p.!!ici in sirdrciaul Ciiies Ce lr
rcce!:o:ilo: D,,
To
u-re ti e.

tb. l; 2, i, 4rl?
solutie lng
,r ri..r

lA--_tix,
Risoeiiriona

In3ntacal

in ..----.--__--'tulb,va;ea schjzcalectivi dc tjp rnj..;r. a:Furea Ci.. ,Lr.: r.n,.:l {!lJ.r:rirrd F!=:Lpo::(
p r o fl : e
I

!f{iq=1ig*E_,q{tr93_j4
induse Ce

n:Ci,:ira ne,r;oiefrica c[iic-i

x traDi

an

c3 I 3

"-r-\ lY ililt .-\-.,,._

tro
iFz
'i

*,.-\_ZLl,

i - ijT. / j,iJ'f7.

,Arl:3orisi D,, D;, alinit;Lte inalri

pentn-r r.-ceptorii

\rr-i r.

a*) li
-l,-c t

Trllpul C: l/2 pl:srlr:ic c:rc cle ll ore. N1e::boi;;ii il:'i::r:i:j aciivi :urr: si,llo:ijLl. N-o;ijil, 7 5i ti-hlCrc;,.i, i:l:,ii
a::t: ::

25 rng / nJ. 100 nrg / nrl

in t !iiti;r.-itf,rl ds inticlir::e aj
ll a

psrha,:.1o.

FiLrfen:zina

.;l

'u! ; :lir nc
.,:

iu:1;q :i a 101 :S s'i

!l!li\oiPrl's r-i!oJ iP :lo f_t 'P li:ru:z?.:ri:: !r!^ir ^itJe :rloqtt:tu lnicdrruud ;ts: !iEJo:lcilslulrlipe gdnp ir)''uJs:ld al ?p lic'Jllls uoilllr'r!i , g1, 6,r',,ti';udcP :o1uo:d"::-r lE

i?$:-LlollLi:s iiLlu:uJ?ierl Ji

l)s010

-ll

il il
c.17.
--,:.

?rrld?llanD

,:o:t:c :ucjtc ' as :''ul::';c:J rrlr'1;r:'t -.11r::::?s nz s n{ 1J-..'n-or''p Lr::tt

:r.i.io:-.t-sulPloil@ I r:

l| :C l.iu t:l),:J

ID

o,'ls

I
il

;sTi"-:-'@C
I

I I I I I

-l

9t :zl

:'

'ql
I
I

nqued
I

9t 1eu1

:tmrire

'il

EU ! rua

rdCzuelo

o"nlls

urp r,rt1iSau to1;: 1c r! lEtr 'i^l:rzCd loleuloldults lrPa^op E-s t*l:^.=:H lz tlrP inlu?ruElel) ul lu3lllJ?
rdurlJEIUJs

fiLu91 rSE tu

?lellldslomau lnl.^F e}err nu Inlu?ueltp?lli allsll qs ?q llnul .p sirJ Emoel 'altPlqlg: ,i r,..r, "t".pt"ul cl :l J rldr)P Inl!lord ?3r)!)olxe rIg:;udord rp"'soc 1r1u]Lt-reIlp-)l-I

[';taL:L" to]lrt,:s

I L

ulN!rll lrutraJ3
:

';rc AI

'ato 9 alieruniolde qCnP-?urlqo rs

o-lrtrs I .a I ,c I ro lsruoSEltiv'

f)st fi)rlrrt"lq!1j!-l!

hl

TtrYI\l3Z3UI
.3C COI{

I3IISru3]-)t1fv3

YJ

l\1fgl Y'L'UtiXOJ

l'oI!\ruLA Crnlttci

CARACTEzuSTICI

MOD DE PREZENTARE

0CHr

?:

_ cH2_?H2

Antacooist doparninic D:, m:dicamenrul

consiCcra! ca un .re'.romoCulator Sem:rirta este de J-.'l ore.

esre

c#o

-,r

t...
c*rs

visc*-al'.
i:.f r irr'.--^h,r

|\lFd;.1mFn. l <;-e rlntr,-lir

.'l

tb. 100 mg

aicooliqmului, coieei,. durer:i, parkGofulinriluil

iffi-;' ,1i.6,-.riil^r !!.u/,J u.J,-.!r,,,

II

-rH,
Tia n. i ,-1

ci'lf9'',.@e':!g!o'-;E;,'* i U!*4o' disUr,ezrej _ti41yq fosr folcsir dc asemcner in

4
.^ h;,i'.

I100mg,r2rnl sol. l2 mg/ml

lt virstrici.

efecrul

asupra durerii fiind totodad semLrificatir'.

ULnJ
I

n
Derivar de emin-at ai amisulprirl:i. -. . Senivia;a este de aproimaiiv 3 ore. \t 'di.1-ir- I 1,- .-,4,,'-- ;. folosit

/t\

an ilt

\v
I

-,- C- N- CHz'

ll
C

tJ:t3nr(,t:t,l "1rruibur jrilor conprrarnenral:, nrlSu- 1rilor psilionroloii 1i rulbur3nior C:lirantc cu sirirpto:r'. ri. JLcti!e. Et!ctr-r1 arrrmogen descris in -ccir,-.*, crperimenraie
imp.une monitoriza-rea srrictd a tratamccn:iui-

-Ln

;; ;,;-,
mg/2 ml 240;e /: n
200

sql.2.1.1 rrg

/ ml

Cr. ci;
l
I I

'

ai-\ (-l
lrl" t ,)
,'ifi"
i;r a

n..:. l:.i ,r. .. :l-,../:i, - l-.-^^.r-,tr",n:riee:lln. n lblo:it preftren;ial in 'r:'.m.ar,,l rlh: n r:i r,-hir,rr',i-r;!in'1.?i-.; hc:ele:rie, Car 5i in psihcorcloi';i.
l.-fl-n-, nr-F.'-: ili

Anlagonist 5'ilTr. S-au izolat rn.iaboliti acrivi. l\''!idicarirenrrrl esie , n n.,,:nl>-:ir

iJentif;cai l6

te. 50 nS

.\rl .;.'<--'-,

r..

I a:)

'r-, n,r-,.

,:

4 li

f,:

polde

ra

le.

I I

Carpilrranr

i
I I I

T L

2-r5
\

r'

oj
l-l -'-.,il

I
I

I
I

ii ll jl .(\lJl -r-V ,^it,/ L l

1 J ' .] il'.. -I [\
T

f l-.

:.1-:::r: r'iciii.- clr f:'l ntL: 'irn::a:cl:' c llipt' I r:-:rl .lr iiiu:ri'i;irc dupi adnini:r;a;<a or,rl: es(':
;

de

i
',

:;r '::: ,:ir 6.J o:e l-oio:ir in iiai?I cni''rl schizolleni:i,

in

e*ninisirrre
dr

rr. 5; l0:

l
I

I I
I

I ,f ' U' - -/-

; .r.'r'3;rir"rcll' i S.:': s;::;,alat scJii:ri porderale | i.j!; , Jlrii. I

9i 50 mg

ir :d:rlnjslrr:ta

.'.i.,lirri:;r

I
!

;,i

FOR\IL|LA CIIfi}IICA

CARACTEzuSTICI

.MoD DE
PREZENT,\RE

tl \N/
(z

'')
Neuroleptic atipic, iolosir

r',.'

?vo

cH"

endogene. A fost preconiz.atA urilizarea tulburerilor an\ioase.'

in

n'atamennrl psihozclor

in

te!-apia

drj. 5 mg f. 20 mg / 4mJ

lll F-\-,,,

)rc=

Fluanisona

0Cl-h

rh 5rl

I O0

.'1^ _,'Ll ru5 ,,/, r .nl zww

ll

.0

Amistrlprid

'

Sctt,rt-i

'

l-;\_-/--\,_ '\_ r--:/',,/\,/-\ _J_i

r-*/?

antegonjsi 5-llTr / Antip:iJ,otic ncu. ,rnlrgo

D1.
Cc

adrirjsu arc.r o:al i 1i ) ot . drrp: --\,-,.--.-- iniravi.,o3s5. Biodisponibilitaie 59 %.

Foiosit

Tinpui dc i,'2

pl3srnatic esia

-l or. .ditpi
aCnr

J;narea
L'l

in rar:rncr::ul rulbu:l::lor sciizorft;d'e. dc ze nici si-a C o'-:Cit : f:::-:l en j ll.r; : / :1:!q;. esi

0
I

Anragonist pute:rric al rlcepto:il'-.; doparnirici D,;i serotoni:rici, cu afin-iiate inaiiS peninr receptorii i-HT;. acliLLnca s? esta co.nparabili cu cea a leuroleo:lcelor

CP'2

fenotialnrce (clolpromazina, fcnotiaziaa). iar aciiyitai<i caial.piigenl eslc mai nricl C.cat a
bLililofcaonti.

25; i0
100 ;rg

flt
Ti-],

i-1r

Folosii ci.; precrdlre in irataatsiiil c:cietllilcr cu simpicr',t ncS3ti!e, i;)eaicaixelliul )i-a doveii! .il.;.o!?. j 5i .rr t::;p.; n- b, u i I o' :r ; c : : I r t lr i:o i r:.
:

at)

lb. I5: 30 ;i
60 mg

41 ,ri

i1lilllliillliillllll|]ltlgMl,,-

3a

i:4 .-. --

ANTIDErRESI\aE. ACTUALITAII PSIHoFAR.N{A cor,o GICE lN PF'RSPECTIVA STRATEGIILOR TERA.PEUTICE

PERSPECTIVA GENERALA
capabile sI normalizeze Clasic, antidepresi'ele sunt definite ca fiind grupul de medicamente r'rn efect anxiolitic fie propriu-zis -.dispbziria depresivl, avdnd asociat efectului anlidepresiv -. -antidepresive activatoare" Acest grup de ,,artidepresive sedative", fie r.n efect:: psihostimulant :: lrUritnl" chimice ac;ioneazi asupra: - ' '-" . dispoziliei dcPre s ive; idealiei depresive de vinovilie, subesiimare' iriutilitate 9i autolizS;

'.sirrptonratoloSieiasociate-inhiririepSihomoiorie.aft\ictate,itlsorn.rt.:' t:t-:l|i:"- .,llcanismelor Actualmente, rer;iiLe medicamenloase sunt reevaluale .Rrir r.o:himice din eriopalogcnia depresiei; avind doua direc!ii principale: ' ^ " .detenninareu"fi.u.italiimaximeamedica;ieiantidepresive.infrrnciiedevariati.ile tratamentului antidepres iv, dar ma: farmac och inet.rce: gi modificirile irduse de durata . alesdealegereacorectidinpurrctdevedert^clinico'farmacologicarnedicatiei(teon: 'r'ie.'v: nici tc rapeutlce )', . apiecieiea"in nomentul aciual a rolului 5i .,alorii altern:tirelo: ter:peuticc nr:Cicaii:' nvenfionale) 9i anridepresive clasice: medicamenioase (antidepresivele neco
ion of An'ridepressant Druss ca 5i antidepresiv trebuic s: (199-1) subliniazi laprul c5. acceptaiea t''rei ntolecuie chimice indepiineasci r:rniioarele condilii: . s:i aiba ui eiect a-niidepresiv efectir'9i scrr.niicaiiv f:|i d+pla;e'oc nu nuri'ai pe stuciii': ci pe terrn::' (t|ia)eic) pe tennen scurt (5 sipla;ni:ri coresp"]nzild episoclului acui) 9i rtt:diu (3 - 6 [''rni coresp-.rnz'iio r dureie i mtdii a episoduiui depresiv major); . si fie lipsir cie efecte secundare care si dirnin'r:ze compii:'ri;; . si evite virajul dislozitional 9i si pre'"iii ieciCeiile 5i recurenia' criteriile ceior cbci Fr Frank - i gg l, a{irr:ri cd *, b* -iid.piesiv trebLrie sa inceplineascl l;elnitilrd conirolLrl: Respcnsiviti!ii;Rernisiu;lii; Recacerii; RtacLrtlzirii; Recu;eniei'

il

consecinti, Europearr Guidelines For Clinical

lec

troconvulsoieraPia

'

In,.'estigat

(biolcgico-genetici, eliopatogenic ca rezt:ttat al actiunii conjugate a lnai rnultor factori cognitivi, socialr) pe ur tsren pr:dispus, rrulneiabil.
S up
ort

Depiesia_,,ccarnaijiecventisu|eiinIipsihi:i''.tiebi}iepriviGdinptrnctdevei::. psihologi::

I b i o cit i ttt ic al s i t tl ro attre! o r d ep res tt'e -depr:,' l: Teoriile biochimice in eiiopatogenia Caprcsiei s3 ref3ta prepondereri la modelul dupa cum UiTheaZi: crCo'{e nt (depresia prirnari najoli)' prezent A nd ''r-s e rnai mulle ipciez-e' cdiie dc transmtiere a. Ttoril dezecbilibrrrluiintre .I975, qi coirsie in ji'ot:za ucui .1-:z:ceiilbru irtrc I'iA 9i 5-i;-' A fosi elaborati de Tjssot jrol,cil]t drr a.itunet conrpeiltiva la niVelul i.';rri:rei henlatoeirceiaiice a pre-:ursclilcr fi:ci:: ,:r;nt rc ciilc irrouor ri.lin.: jgirc: tirozina pcnlru N,-'^, icspectiv tl ipicfa!,9 ! l-'il!:l: :Jl irn.i,iiceriile pc c,,r. le i'ii} Ciioia:og"nie ciepre sici dilrritele si;te :'re ie neur'lir:n;ilii: ..r.i)rail i,.rnt ar':uirsnlcl,i oritcio;LIc ale mccicLtlior psihoiainec''-tlogice ' b. 'I'c o riile nroaolttrincrgicc F-eltvi e;<isrs:'ia unci dcficieolc cic c.'::irr:ri i, r:fcrirriltr-sc [ll la no r:rrlrenalilli
u

I I I I I I I I I I
I t
I I t
I
I
I
I

deficitul de transnrilitori num:i in. sens cantirariv, ducind la impi4irea in doui prin deficit a.."roroniu, r"rp".tiu a"'nor.a."o;"i subgrupe biochimice a"-"r"a metabolifilor pentru ficcare din acesti ncLiioriiismifs'ioil ."ia."1ii;Jnir"l;t;.#i;'irtut"r".t; o.oresi,..i 5i au constituit modelul de acJiune al a.rtidepiesivetn, rLr. Zl.
a depresiilor endogene:

"trrif"ilig.

Fig. nr. 2 - Efecrele aniidcpresivclor

ia:ic c la nivel sin:pric

Dopamina (DA) a fosl gi er incriminati i;r un:l: tipuri de depresie, din cr,-ua frecvent-:i a cpisoadclor Cepr:srvc apdrute in cursrrl c\, lrrriei bclii :r"-^r..r," Lci:::iat.t i,rpJnliniie portc fi eVocata ca n:ccmi:r:r etioDatogeitic Plkinson. Cu toaie ice,:rr, numai la o categorie linti:ai: c: iepresii - Cepresiile d opan in,dependente (DDD). Depresia gi sistentul ttoradrenergic . \\/. E. Bumey, J. lv1. Davis qi L J. Schilkraur _ 1965, colsided deflcirul .noradren:rsic la '- - ' -. ..' .'': d.presiei. ransind asrfel lpolez:t c3tec !*i-!-9s.1:t::l.r o lsri in:rsic j :*^|.!+.:r'-:.1ll::':?l'3l-c-: 3 rOlrld:preSt\i.
.

ia terapia me clicamentoa s a. Zarif:a'n 9i Loo - I989, apreciazi ci inicn'aiul cic 10-15 ziie necesar apariirei efectului lei3peuiic la antidepresivele triciclice rictei,nina scdder:a sern:rificativi a numimlur reccptonJor adrenergici 5i constitLrie ui: n:gumcili in f;','orrcl teoriei hipersensibililatrl receplorlor ito rad rer ergic i in dep rcs ic. In.depresie se eviden!iazi unnaioartle anonrrlii a 1.e_ s rsr91.rL1l.gi..\^{:. . din;inuare a eliber;rrii presinapri:e t, il;;i1..'-:;,,,i1,;l;,"," posrsinapric; adaptative; . hiposensibilitate a recepto:ilor c4 posisinaplic. , hiposensibilitate prcsinrprici cL; dirnin,,rarc3 modali:afilor prcsinapiice de elibera:c a NA, cu accelerar ea mi:arisrneloi dc ti-anspon lr:sin:rplice, ce lacilileaza re cai-.tar:a N.{ ;i cli:riinrLarea transnrisici senr,rrlLrlui noradiencr5lic in.t,rlul postrinapri.. Clinic, depresia piin dcfrcir ncrarjr,:ncigic se caracterizea:rj urrr: . irrlrii,ili: osiho r,or, r..: , d:fie i: ccr-rriri,.;

Exisii uneie drfcrenle se nuificative :le marke:ilor bioiogici pentru depresia pin deficit NA lntre. forme uni- gi / sau bipcrara. Valoriie indicaioriror biochinici ai deficiturui NA au ror in Itedicfia ra-spunsului

'

:rnh<:,lol,ic

rl9

Termirrrl Nr\

I I
Interacfiunile intre sistemele NA 9i 5.HT la nivelul subs tanlei cerebnle

. .

Lrteiac|iLrnile pot avea loc la nivcl PresinaPtic

s:lu postsinaPtic-

I CrTnlnal

t\,"\

lnteractiurrile presinaplice implici actiune.a noradrenalinei asupra adrenoreceptorilor cr7 situa;i la nivelul terminalului seiotoninqrgic' in}riband eliberarei serotoriinei. . Poslsinaptic, interacgiunea sun'ine h nivel serotoninergic, astfel incit atru.rci cind crr adrenoreceptorii sunt 5limulari . dt . t1o.: noradrenaliii se produce creiterea eliberirii

Fi3. nr. J

-Jor;liru::r

\''!5

IIT

Psihofamlacologic,sepoatediscutac].'overilacilicepresicnol:drcnereici,cun]ecaIlSm saleciivi ai recaptirii prcdonineni presinaptic, ;":" "t erplica eicaciial'3 i;hicilofilor tlola.lrelrlinei-reooxerrna,c"."u9";..coIecljlead:prc-siei,iargiarneliorareaspe'ctaculoasSa cognitiv (Nlonrgome '-r' - i991)' criiieiii vietir pac ientului.depr.r ir pri,r'.or..t3rea cellcitului tle con"rol pc c:rrc il exercita tran;nisia N-{ Tixisien;a jonciiunii Ni'l;ifff explicS rolul ttlir'azapina 5i venlaiaxlna :rupr';i celei seroioi)ini.e 9i ef;cacit:''te:' irnor artiCepresive "ouale" rrj. l.r. r)
r esit Si sisletnttl seroloninergic ciflcultiii rnetod.ologice, -fiinrl infiu:npta c1e L.,,aluaica acrivirarii l..orouini.l iniimpina ritrr,cir-cadi:r $i sqzoqier) f::lcri da vaiialie nelegag, o" lo"lo depresivi (r!-lir, v.il:ra, aLim-entaii3, rcpi:zirriS irlotlelrrl b iolo Sico-biocnim ic 1-.,r toaie ac.stee, d:flcirul ,,c.,roirans',risiei seicioni,.erfic" e. i rn:i e"'iCent peiltru dePfesle' baza uinlfioarelor argunente (Asberg 9t Serotonirte este inrpl;cati in etioi-ogia deprtsici De - loEll: ":ri li-.'ag . nunlir crescut di rcceptori 5-HT; in corte;tul lrontal I'"' sinLrcigaSi'
D ep

d' 5 -i{l-.lA in LCR la cei cu tentaiive d: suiiid rioltnte; 'do;:arcairiptoi;lnulrriliberalativaLoriscizutcl:rdcpreslrt'.. 'Dinpinctceve;lercbiochiritic,dcpresi.'iipotilirlrp.rlii;irrcliiicrtc3c':ii,al.jrrdill'ejlr:

cuibi
scazrLta

. .

cLrrbi 5-FILA;\ nruit scizutd

1a sinuciSagi;

..:1;' :: :-r,i:rci: I nivel scriz-ui - sr'rciccti

r. :.rl ,i s.,i-iJ,
.

precispugi

lr

sirucidcrc violti't'r (rller:i:r ollircii.' "ic airtile;-e

i".'l :ror:r'rl

.Ff,.

t
.*l
:-f

lvlodelul ,,deficitului serotoninic" este sustinut de argumente psihofamracologice clinice

elpsLIIII
--:---t.lF

5i

,I
=1, ,

.l ,l
,
I

I I

I I

inhihi rLLrr,-Lo. recrnrarer. .,n"n'-'i^,.1^. ,., unele antidepresive triciclice r.L,..,.r v!!,,,, -: a 5_HT ": ,l-^i (acliune nespecificd); . antidepresivele din generalir a doua - zimelidi:ra, fluorcrina (clasa inhibirorilo: selectir i ai recaptdrii serotoninei) inhibS specific recaprarea 5-HT; . administralba pe termen lung a antidepresive lor, fie de tip triciclic, fie Cin a doua ' generalie, antreneazi o desensibilizare a receptorilor 5-HT2 la proba cu iprindol (Peroutka, Snyder - I 986). D_9;gpibi]!zq19c leg9pjollgl gonstituie un pung! _c.g.mgn de acliune pentru toaie rraramenreie cu med]_cgm:nte antidepresive. Rezulti din aceste observ'atii faptul ci, Erd a fine cont de receptori, administrarea precursorilor monoaminelor nu are eficacitate tetapeuticd, Se inipune totodati rdcLlnoaiterea rolLilui receptorilor Fre: .$i .postsinaptici ca, element .ccntral .al . mbdeleior ps iholarmacol ogice alSturi de rolul transpoderilor de recaplare pi al mesagerilor seculzi - cAInl, PiiC, DAG. fP3, etc. (Fig. nr.4).

'\e'"'

I
I
I

NMCANIS}IE PRESINAPTIC.

I I

deficit de sintez5

aromalii aie recepto rilor:

nur-nilr

sensibilititc

illAO

I
I I

ciefect de e liberare
P

Y..- < d.- r- r tr.ia rP

//\
N,I-AO_A N{-AO-B

i
I

alte riri s t ructurale anomalii de nrernbranl alterarea.efeclorului (e taj elc superioare) sarr r ciilor d: lransmitere a se rr.liii: lLllui (rr esaget'l secunzi, s isl: rt

de Cecodiilcarc A\1pr.
roteine C, cic.

CORECTARE PRIN INTER\EN IE PSIHOFAR.\J.{ OLOGICA inlbunil5!irea aporiului de c re5 ierce precursori 5i a siniezci d: enzinrr'MAO n:urc m eiiatori slabili;:atcri de nte;ibrane inhib iiia rr;artirii c orectS rea nresaEerilor
secunzi

EFECT T'I,IIOI,EPTIC

FECT TItllO/tr'.4L1-

PTIC

f,FEC'7- TI|IIOLEPT]C

'

Fig. cr. -l - Schetna aroJ<lelor psihciam:cc it.-i.-e

ir I ""- -

Ti;npul rrccesai clesersibiiizdrii receoiorilor 5-flT1.' cst.: itlatir lunq (i0-2 I zilc) gi porte ti din.rinual p:in uiilrzarea unor substanie agonisie ale rccepioiilor de acesi rip sitir:lc lr nivel s:.,rri.r-

,i:r lr.ti: (er

PrrLc.rlol.7.

Din pLr:rci ile'!,rdere psihofar;nacologic, acfirLn:: anliCepresivelo: seroloninerp,icc eslc tbartc c!rlnpi.xe, inliiilrl irt di;cuti-: multiple nltcat,.isrne (Fi-2. tu. 5): . /rD serotonrlergice cu acliune n:spcqlilcl (_l'C.\s, l'fGlL.r); . AD .<rntorrincrgic: sn, :itrir i:SP it; ' ;\ L) scic'toninergice,,clLra):" (ir:i:rrz:pirta, r'eirl:rt-a::ina, ir:f:zoriona), ' '\D cc crcsc eilcacitrlea reca:iir-ir 5-liT (tineptrna); ' anlipsiholice alipice cc a:;r:iicrcaza transnisi:r serotoninerslci (olrnzapirtu. rispcr.idonri, clozapin:).

il

L-i- N.

<

- tri-.'rle axtidepresiYelor serotorl-nerglce

-l Lv' ^/ -a !e

5i

al:

^,,L..^-r JUUJL!'l!

pore:r!eazl valsmisia serotoniljci

Si sisttntul dopamittergic ,iiopan,i,r"i (D:\) in jep..sii'esre sugerat ic ., cr aigumente iarmacclogice: )l.oirl , sta:eq dep!_e-,s-Ly!.J.-gp_SIg:,1e .!,rSi_zi]-e dupi natierc, anterior lsctaliei, a5a-n'"rmitul ,'thirdd11 b.ue'; . deficitll de _ dopamina din boala Parkinsort asociai cvasiconst3nt cu depresii rnelancoiiforml. 1.,-dopa sau brom..ieii"i uiiljzatc h traiamentui parkinsonisrnului arnelioieazi d epres ia odati cu s in.j io ni t,l tr':LLlolo3i :: . adrninisirarea an f.tan'.i;le loi picCuce catecolarnineigic 5i, totodar;, o eiiber2're d' dopamLri. Argumeniele inrpli:a:ii D,'\ in depresi-: sunt susiinLlte Ce eficacitaiea specitlc, a unor nredicen:nte a:'tid:presive cu p:opr;i:lati preponCere;ti Copaminerlice - anrineptina, bupropionul 9i

Dtprtsit

r;o;:,ii.;.":n.. Nlecanisli:le C.'\BA-ergioe au fost in q.nefnl ig.nc::rie ir s'.udiul tLrlb'.u::ilor d:;iesive 9i in c:ic privincl rnecanisur:le cle actiure ale n:edicanlcni:lor antider:csi',e. Cu tOatC ace-siea' dal: rec.lle au e.;idenliat ca ac.sii ntecanisnte pcl fr i;r-'piicate in eiicr:tt.rl::ri: depre:iei (Llo;C - l9S9) ]n rLrlburar.ile depre::ii'e. niveleie GALl.\ in L.Cil- 5i piasn',i suni scizui,c, prezentind varialii co:rcorcjanie crr moCifici;ilc cispozi:ror.,aie. i{:i.]ica:r:irt:le GiiBA-ergici (p:o3abiC, iirreabiii) exc:citlr efecle te;aP.r-ttice la pacienlii iepresivi Deci, m:canis;tltle G,{BA-e :gice j'-'acl un rci evioen', ia rncdularea Cispcziiiei, cleltere3 lcrr.rsulLLi G,\RA-ergic, cr:rcitird eiect ar'.ti;errcsiv piin nredi:rc probabil noratlrenelgica 5i
seroLonrncrgica. conclLrt i-:. se p;raic susiirr: bi ocir i r n i c:i I i i:r :ri-,:c ri rr.i c:r roi,-ti c:r lr:iJ
D epr

esia

sis re

n:

G,4

B-'l-erg ic

in

..i :., - -",, ---i

.:--.;.; :

Orl

;it: l i.r paiSlccil"

reviir::cioronirei qi no raLilcrr a lirre i-

Ilr!icatori c l t i t o - h i c l o g i c i Si psihof,trtrtaco!t)Sici irt !tra:jc lLp re ":i Cercelalcl F,rrtCanrr;rt:rlri a penris de,iiirrrle: utror ritec:irtisnr: eliot:rloSai.rice bi.lcllinlice 11e;reSiiic r.rrjc.,:,:, tLrgirnrcr-,terrJ icorir .rJcc\.iiiri.i terriDeuiice: ;,r:tiliz,ar.:a rncriicalioi anii(lcllitSLVc ;1 ; o l o g c 1 porlc c nr.- l:1 '-i. i. ii u i biochinric;pcciirc" l:iir lclitLn:: Sr p s i l f

'

ir

Lil
CC

',

;1 1

1 1

-:

Lg_:fg::lfLdl-!-e-_-q9qepti, din purct de vedere psi_hofarmacologic, dou3qtaft- gllgCqiii de denresii (Tabel I9): . I prin deficitul unei singure linii de neuromediafie (|iA,5-HT, DA, Ach, GABA); . t mixte, implicdnd dciud sau mai multe Iinii de neurotransm i;dtori.

Tabcl I9 - Principalele mecenisme psihofarmaco)ogice implic:rte in depresii

DEPRESIi PRI} DEFICITUL UNII St\GURE . LNII DE i\iEUROi\I EDL{TO RI NA
5.HT
-

DEPRESII

llIll{TE (implici doui sru m:i de neu ro med irto ri

N,,V5-HT NA/DA/G-ABA N,d/5_HT/GABA

multe lioii

DA
Ach GABA

Pentru fiecare dintre aceste modeie biochimice existi indicatori cu valoare diaenosiicS ricjicati, dar a clior utilizare .practice in cliniri, este dificil5. datoriti. costului .maie gi a r:-letodoiogi rlor ce impLrn aparaturi sofi sticati. Eliberarer noraCrenaiinei poate fi inhibata pr rtr-un cxces de N.{ h frntr si,rrprici. s:rnlulind adrenorcceptorii cr: .inlibitori. .tr ntidepresivele. pot module { nctia norrdreiergica prir sau prin "iocarea recaptarii N.A transportrte (dc exemplu, re'ooxetins, maprotilina, desipramlra) '1," (de e.remplu. nrirtazepina, mian;e:-in). ,tr.n" clocar:.r inlibirorilor ar autoreceptorilor p-aCr:norc'ceptorilor actir'itatea function:15 a aclrlil!sqqqi!, nrq! m9l1e cntidepresi'"'c scad posisinaptici (Fig. rr. 4).

_Fig.

nr. 6 - Efeclei: :ntiCepresiveior nondrcnirgice

L aceasid p.rspectivi, dorim si '-,r,rlogico-larrnacolog:ci cc pol anricipe diag;ro:iicul gi terapia cortiomr principiului ade cr.:ni:i. + Depresia prin deficit Nr\. St c:l:acieiizeazir prin: - aspeciul clinic cioini;rai i: irhLbjti:.psiircritctorit' inso:ild ci: slabire in gr.uiat.' desiridra{are, uree cies.t::r, c:rilic:rrciie 5i tendiilli f1.co]9ps, - ir ipc rs o n''ir it di'.ir;r:t,:rsocili:r:l insottrnic;uatilrali; - d;f ci: cognitiv. - Ft G cu rlpLtcri.:ii r:. i . - l''': ,;':*,' - r.i-c;lrLns tcrapeutic il:i: ,: :tillttarlitle, cr:lterea Gll lr testul cLi clorlitirni; - liinfocitelt 'l'5i CD- r.:. :'..r1: s:rir Llior s.:iztlic.
{t

ltl' prczrnta-rn un set de indicatori cir,nici, p:raclinici ;i

antidepresivele cu acliune noradrenergici nespecifici (amoxapini, lofepranrind, nraprotilinS, viloxazind etc,) sar-r ia cele specifice (inhibitori. selectivi ai rdcapt;rii noradre nal ine i). Depresia prin de{icit 5-HT inrbractr din punct de vedere clinic doui forme: . de pres ia c,zr-ioasd cu: - nelinigte psihomotorie marcatl, pacientu) pistreaz-i foarte pulin patul; - insornnie de adormire; - hipe rfagie - bulimie; - EEC cornpoterizat tip Ii. Nlattrsek; - tcstul DST negativ; - testul TSH 9i TRH pozitive; - limfocitele T 9i CD-l scizuie semnificativi - celulele NK scf,zuie. . depresia o.rri/d, cu tendinti Ia actc antisociale, comportament suicidar recutent, ilterferenle alcoolice,gi.toxicomanice'cu-.debut preioce anterior diagnosticului de depresie. La acestea se asociazi: - AHC poz;tir': pentru boala afectivS, suic:d, elcoolism, comporlament anl is oc ial; - EEC conrputerizai tip I - lvl:tusqk; -. lcslul U) I negallv: - lin.fopenie cu celule polinucleare mult crescule; - limfocite T gi CD4 cu tendinli la scidere. Rispunde la: - AD-seiotoninc;- ' j .l.' iip clomiprarnind, trazod':nii - in-hibitori selectir i ai recaptirii 5-HT; . - DL\O; precursori ai tr:ptolCnului (nrai ales in depre;i: ostil:); - antidepresive,,duale". Depresia prin deficit DA se mauifesti prin: - clini: c.r 5: o cepresie in-h:;::i, cu s-Inn :gir,i 5i trcz;ri mr:):iple pc t;l)pui irc;:i:;
r

Rispunde

Ia

il
!

I I
i

I I I
J

Thi--r r:.en,

a ..;.,1,';
ex trapiranr

iiJr"iJ "",Jd test''tl DST * ;

s.

idale;

slLr

l:

airelrorarea la subitante Copamirergice (trror:tcrip i ila, piribendii); limfocitelc T norrnale. Teraleutic. rispundc numai la alticiepi.-sivclo doparninelqice (arnineptina gi nc-'mifensina), cele alienlative (broncriplina), piecttnr 5i la cele specifice (bLrpropion). + )Jcpresie prin cleficit Ach imbraca clinic ur:rspeci poiirnoif, insiabii 5l vaiiabil cle Ia urr rno!r.it',. la aitui. dar inso!it iir|oideauna cic deficit cognitiv, obiectivabii la iesle l.:ibornetrice. T:rapculic, se vor e'.ita anliclepresiveie cu actiure zniicolinergici i;r i:r'oarei SSRI, Ilt,l.-\ O gi a anrid:presi'"elor lipsiie de efr:i colincrgic cie rip trazocionir, tianeptinS, aniiCcrresive ,,duals", Ia care se pct asocia precursori de Ach. + lJeprcsia prin de ficit GAB.{ (Lloy'C - 19Sl), pare .a ir fomra c: se coiel-':zi c''r rnodiflcari ale structurilor cerebrale eviden!iabiie )a iirvesligaliile neuiorarliologicc, lcztona.ljtatea ceiebialS datorandu-se aciivjiliir crescul. cor:rce;rsatc;ij a aciziior rnrina*. excitaioii (,{AF) cLr tol citotoric. Ac.2lsta io:pa de de:r-:sie se caracre:izeizl prin rezisl:nta ldrapeutici Ia ,r.D cla;lc''. r:spr,.1117inJ la sribsi:rn1e CABA-ergic: aso,:iate cLr airiiitcreiiveic tlin noLLr. :r.:r.:.rlr: ;, rrroltcirir:le aniipsihciice alipice, iar irr uilirna insla:ria la TfiC'. . lJ:lrrcsiiic nri.rre . S: r.-uu\rs: doul forr: prir:ip:i:. . cl.:lre.sie i.,'t:t tiz,icit t-il7' / ,V,,i, caiaclerizati clinic prini;--un ooLiiloi-i:;:, simplor.naiolor:ic, cu pi:Conrineiria clcr:jcnlclor ostile;i a comporienrenluiui sui:lCa:

r'..1:::r:, la c,r: -. -;c lt-..i.rzi. - t.siuL DST pozitiv;

:,
I

t:

l,

pozitive; linrfooitele T normale sau crescute. ' R5spurd: Ia: - AD mixte (amirriprilind, doxepina erc.); - AD ,,duale" (nrirtazapina, l.enlalarLri, nelazodoni); - inhibitori selecrivi ai recaptirii 5_FIT/NA. ' delresie pri't defcit 5-HT si / sct, NA asacix:d ctt hiper acrivirarea D.4, irnbrlcind cl.inic aspectul unei depresii deiirante, acti\it3ter delirantd, productrva crescdnd la . testul cu bromcriptinl ', Raspund serectiv ra neuro_leptice aripice de tip CLoZ-riker oranlapina, Clozepine, sau benzamide de rip ..discriminant" - SulpiriC, Amisu)prid.

resrele TSH gi TRH

bazati.pe dezideratul concordantei intre mecanismul biochimic dominant etiop.rtogeni: d:presiei 9l alegerea rnedicamcnruiui anridepresiv . .. ffabel 20) Tabel 20 ' .\ciiun: a-ntidepre s n'cio r osupr: prlrciprrelor sisiene de neurotransmrsie
CLASA
Triciclice: ,Anrine te4iare DENUNNREA
Clomipramina Inr ipi;-trina Am itiic tilina Desiprantina \f eiaoramina
A nrcx ao ina
. DENU}IIREA .COMERCI.4,rA CHIVIICA '

..etiopatogen ic i"

Pina in anii '70 crasificarea clinicd empirica ,.simptomaticd" a dominat concepria rerapeuticd, in ultintul deceniu cunogtinfele teoretice achizi;ionatr di cercetarea fundamenialj au condus la ,.p"illil de noi crase de medicamente aatidepresive, impunand o nor.r3 ciasificere

CLASI FI CA REA ANTTDEPRESIVELOR

i.

lll

NA

DA

Anafranil Tof-rar il
Larox],1

(-)

Arn rre scc ur d a::

D ibe nz,oor

un'ector Perto iia.r Timax el

S

0
'i
l

z-:

r iee

1'lOXaC1l
i

De

ivr ti
i

arnfetanr i;.,ic

Ar',rfetamina Frnfluranrina
Nomiiensine
Xliai",seiina

Tetrecilice
-J,irti:icoresivr- noi

Fttroretina Fiuvoxarnina
-I-r
r, z o rl

Alival Athrmil Prozac'

F

cl 010:3itta

or

:r

lox',fral P:aq;lazone
+'.i

'-.-i

Snibrrtamol

p slimu):,rrc

Y oh;nr bin a Y ilo

x::ir

\/rvaitn

I I

Aciu;llrlll';irld, ntr-dicanenlcle antid:oresive bcneficiazi de diverse clasificli:i, dc 1a cele pur birchirnice pin:i lr c:le ..clinice". D:;i nL, foa;1e conclud:rl, criieriul relariei dr;iirc structura ciiir;llca 5i ttlt::tris;rt'.ri ct rcii'-rn: r!nlir: .,si in prezcnt suponll piincipai ai incei-cirilcr dc
:
i:rs i ll

c: rc.

Prirrrr cllsiilclic a,lntiCtirrcsr"'e io::il prirciLrl dc icJ:rc al stru;tLrrii chiipicr lr lcartine luj 3an ( i 97*, l93i), i;npirlinci anliCepiesiicit i;r irrciclicc gi norr-riiciclice.

-r _)

Structura chimicl a antidepresivelor triciclice (BAN - 1974) Reprezentrnt Cru Ftih."zrzrninINA gllir\frNA
D ib

D ib enzcrdiazep ine enzo c ic lohcp t ad icne

D ib

enzic ic lohcp I at-iere

Dibenzoti"'pine
D D

ibenzoxePin< ibenzoxazcpine Antrac e ni

DIB ENZEPIN A}NTRIPTILINA. PROTRIPTILN'iA PROTHL4'EN DO)GPN

A"VOXAP N\
}"{ELITR.A.CEN

AltriCLre. Acridine

PROPAZEPIN

DL\GTACRIN

Structura ch I mlca a antid epresivelor. non-triciclice CBAIi . 1 98 I ) RcDreze! ta B t Cru

ITLA.PROTILIN-'\

AI-APROCLATE
Ari I alki l, arilci
ci

oalkil a-glinc
-

FLtryoxq-\{IllA
VILO}lA"ZINA

Fenoxilkila.'rrire

.Deriva 1i diaril 5i Cia-riloxi C onrponenii biciclici de arii

cl f--ll-o

Pi-{\l

Oxazol, imidazol, urazcli Benzpirazoli, berzidiazoli

TRAZODONE
CLOD.AZON

Indoli conCensali
_

-NO}'IFE,\"SD'

__i_,I : lt,:',l.-i\,SlglCuinolin-rPoidingergi\\,ider-lgg0,clasificdsubstarrlelealtidepresivedupdcriteriicombin3te,

.. : r,i :e 1: p:.l:nfrrmJcoIoeic: in:

I.

Arrti.lcPresir e ciclice: i. triciclice: ' d.'rivai i de inrir-,od:be nzen: - imipranrinr: A 'rtldeprin, Tofranil - cion iPrari.rille: Arla lrall il triniprarnina: llerphonal Surmonirl

'

d: ri"'r !i de inril-rosliLbenzert:

op iP;

?.

rn

... l:.s::o:r

rivali cie d iberrzcc icioh:ptadien: - arnilripiilina: Aniinpliiin, Tc rc rin - norlriptiiirlc: Nort:iptilin, Av'::r"" d.::,.rrti d: dibcr',: .cioi.crrrL;i r: - prolriptiiirr::'l'rip:il. \iivactil d.riva li anlrace n ic i: . tn:ji:r., - -:r ltilcr'r:n C:ri'.a i di'.'r.'rirrzc;ini : :
d:
1

ciibenzcPina: No ve

ri1

.
i_\

d:

r: :i dLber:o::,2:;i::i:i: - dosiLitPin: P i'olh il'ti t ll

doxePirra: SineqLrln

h.

i.lt,tCI. ll;!.

.\ct:ic :rrirrc tllir:-t si:bcl:tss ele ailiii:;:csi'"elor ciilicc ':;;tsiii''ria , pril'la qcrlei'attt rJe iiriiicl)ra:li".' a c:ii.rr ellci:nti. cic elritl ic jLrirt-r-:C-iii rjc siuriiil: cor;rpar-:li"'e (A;'d:rsolr - l990)' : i'-,si linil:rtri cic eiecttle st:trntla:.- pr.'"1,'i:ii;:':tlt :llii':olil:crqic< ce citlliilLie:lt:i conlpiiilrllil i::rrpeL;licr;i :rntrel::rz-d sar-icesc riscLlri rl : '.r i I I :1: .
I : .

- lnrl-':oiiiir'.:': l-Lrilionii - rlLars:illlil Leiivcllt. "ioi"'on,

ivliarsrn

De altiel, slructll
oon-resPonsivitate
E

ra

lor psihofarmacologicd,,polimorfi" determind o rata relativ ridicata

rezistenla terapeuiica (Tabel 2l ).
irr

de

ii sau de

Tabel 2l - Proprierali psihof,umrcologice

Nivel presinrpiic Lrhibitia recaptini < IJ_r DA
r::--"-i-Desipraroina
.A.nr

virro penl.ru anlidepresivele conventionaie

A
O1

N;i/.1 n^.1<in.^ti. fi.irrtn n:nmr rerenrn.''

CI;

Hr
0

IVruSC

D.
0
0 0 0 0

0 0 0
0 0 0

0
0 0

++
+

icrip t il i na

+
+

++i:+

+'i'*_
-r-i

Nortdpiilina
/-l^*i--.,-i-. ! ruriL'l-'I.urrrJ

#
{-

't+

TrL.nioramira

1
0

+
0

-1

+
0 0 0

0 0
0 0

Protriptilina Arnoxapina Nlaprotilin:

tf

0.
1-i 0

+ +
. i-i 0

0
0

++

'Acest gruPe de substa.nfe medicamentoase cu proprietAli xntidepresive constituie baza de raportare referen!ieli Dentru orice studiu melaanalitic cornparativ cu noile antiCepresire --.1 99 i). 1.\{onteorn:n' 1v9.1). (c). atiirlepresive :-',' tlructurd ciclicd ,,atipicd". (nrono-' sau biciclice), itoTt' '' triiiiirl ir", t1on-!elraciclice, non-l;V.'lo:
dibenzoxazePine: A nlo>: aP ina buPoPrio nLl l: BusPar viloxazina: Vivalr-n trazodona: Prusmaiel, Trirl ico - ntodifoKanlina: Cicd irl ,: r t ! i ,l t o r , s i , e c ic lice cu slructrri olipica 5i dcliutt c 'd0pami - nonlifens inr: Alil al - 3:n;f.cPli;:l Sun c:lct

i.',

ergico:

2.

Anlidpresl! e clcltcc ,,etipicc", cc acf ioneazi prin mecrnisme fundrmentate inhibi-tia seiectivi a receptirii neuroIransrnitat0rilor: n. sero/ortitrti (5-tlI) - SSRI: - fl uvoxanina: Luvo;l, Fluoxrl'al

de

b.
c.

norttlre

Paro:<cii:la: nolittei - i\'aRI:

fluoxetira: lr-u143q zineliilina: ir-crmuilrl ciialoDianl: CiPrarl''il

serlralina:-Zolo [t

i'axil'

S e

roxll

rebo;<lli;';' : Edronax norttrlrerLtlitl!i $t serot0)litrri (,\'4S5"'1) - l:rirt3za:-'i:ill: F e ri"cron

- oii irlep rcsittle "rlutie":

ni''rlcculi c\c;clta fl

d.antttleprt.si\,'ecitirii:tt;aottttrgotticiiLttulrorec!:plorilLt:5-lll'2'1i blucuJll ul rte ':7i.irri \'t r; i i i'. i' :;::,.: -':::l: S:rzo;.it, DLrtcnirl e. irtltibitor rlttt! i: r'::.::ti:r: o t\A Si DA:

- v-:rl:l':'li:rr;: Eifexor (le doze ritlicale accas'-i e ie:i.j'::lo:att a recaPtlriiDA)

l-.:::liill:

\\'e lib

''r i

rin

j,i

J;

Inhibitori si monoanrinooxidaz.elor (IIIAO) -

Tabel 22:

ql
{

a,

Iasice:

iproniazida: Marsiiid nialamida: Niamid trantlc)?romlna: Yarrlale

'

b,

selective:

[\1AO-A:'
toloxalona: Hurnory) clorgYlina IlvlAO-B:

dePrenYl

c.. itrltibitori seleclivi

reversibili ai IMAO-A: moclobemid: Aurorix, Manerix

9i

Tabel 22 - AnlidePresive

t\lAO
Doza

Denumire

interna{ionali
Iproniazid N ia larn id To ldxaton
ivloclobe niid

D enu mi re comercrS la

I I I

terapeullcr:
(mg/zi)

Marsilid Niamide
Hum oryvl N{anerix

r.n

5O

mo

cp. 25 ti 100 me_ _ cps. 200 nr'1 _

7j-jou
50

150
6C0

400
300

Izocarboxazid Phenelzin
r r*rl v l(:
Frr

Aurorrx Nlarclan Nardil

Pamele n.-,--.-^;l

cp. 100 mg

600
50 90

i0
45

uirLL'l

cp. I0 mg
cD. .) m'{

20-60

Saleoviir

Jilmex

{.

r\rrtidepresire non-conreniionale 5i tinroreglatoare (psihoslabiliz:rtolrc): a. tnlideprzslye non-conrnliortalt, cupritt:And clasz de nztlicantsnle dif{ril! t:-;erciti in tnttr! sec.u\t-dar 4*"-,1 l:l^!:*p.f:!:''

ce

n.uar::;riiaa, fluPenrixol: Flua4xol - suiPind: Dogmatii' Eg1onl'1

l.- -,i ii.--^in-' v!,rr-usLr!!|Jrtrv. -

. . . . b.
Ii n ro

ami-rle s irnpatic onli;netice cc i;t neniirsta e f:cl''rl antidepiesil in depresia piin ricficit noradrenalinic sli,-n :l'trt: a!c seciciici dop.r:rin,'r:

ami3iar:ine

I i I . .h . \' . :r . ^ ^.- JZ! J.Pl ' lJIll ^':IJ1_

p.:ih:d:) p;e curscri ai lriptoianrrluL - L-lr:P:. i.:. bloca;tii ai caneislcr ionice:

b;omcriPtina: .Parlociel

I t I I I I t I I

&
:-

c'raPan il :ii-cd:Pi:t
r

res

iu a

(p

;'!9-,s1t_!j!ig

lrlitr: ac-'t:li ce liliu; ajp:'.rtat cc litir; adipat cl: litiu; c:irbonal d.: liii'|l, cii13l r.1t lilirr: I-ii::cr:; :tiLiccnai cl': liti'r: Ncuro LitiLirn; gluiairai d: I i l ll; hiriio;ti-biriir.: : il: I i i: :: : sLrl nt d,: litiu
sa.rrrri-.c]9
r

g g l a)

:r-

arb

a rr r

azep ina:

Tc3r.t

{.

Finlepsin

a' clonazepcnr: furuil .. deril'af i ai acid';lui rrSit'ic: Convu-lex, D e-ptkjne . lamotrigina in clirrico psihiatrici, o:ieniarca pi:ll::ri! ir abordarea t.rap('utice a si:rdrormeior d:presive s-a ficut dupa ac!iu:rea bipolari, dezinhibiiri: :-r:r sedalivi (anxioliiicd) a ant idepres ivelor (Tabel n:. 23). De menlionat cA utilizarba sintptrlnrei.'i Nnste.in tratarea predominenti. a efectului gi nu a cauzei tulburtrIii (inadecvanlr ps;ho lennr..r:..!i-) 5i reprezinti una din priniipalele cauze ala r: z istenle i te rape Lrr ic e.

Tabel 23 - Clesi ficsits'ciinici

EFECT DEZAIH]BITOR (,{NTIDEPRESI! E

antidepresivelor

(duni:ctirrcabiPolar;)'

D,IAO

SIPRd\{}'A - PL\TOFRAN NORTRPTTLN \ - NORTRIIEN \,' ILOXA ZN.\ - \'I\"{L{.\

DE

. TN L{XE L . NON,trENSNA .T,LiVAL ZIMEL1DDi_{ - N O L\ {L|ND FLUOXETN,\ . Pii.OZ.\C

]\,IETA,P L,1.\ I]\._.\
C
N

A\fr$PrNr - Str|ECTOli .', -.

LO

MIPR{\

trN-.\

ITNAPRI\ [\',\ - C{\TOR l\{,iPRA pU\-..\ - A\-IIDEPRlr\--. TOFRA'ML P iIOTRIPTLLL\-. \ - CO\CORIL

{\.\

RANTL

\{,\ PROTi-t\.\ - I Llio).fi1

\.{IANSERI\-{ . LFLN'ON DItsENZEPN - NO\TRIL TLANEPTN{. SiAtsLON
i',
.

I\SFR\..' A\:oxAPN.{ - f ::F.$-)lt3 LITRACE

S

LOFEPRAI[\..\ - C L\ IO)J\t OPIPRAI,IOL - NSIDO\

.

. P ROTI{LI'DI,-N Al'f, TRIPl'LLN.'\ - [,.l.ROX YL DO,XEPI.\.I, . S ]NE QU.\\ rncliip-r,.t i]\.\ - srJR.\loNTiiDO
LILE PIN,\

T|TAZODO\A - P}L.\C\iARE L
Y
EFF,CT

ANiiOLtTIC

(ANTIDEPRESI\T SED.{'i'I \''E)

,i.
aceasti periireclivi etiopai,,rg;nica ;i psiio[artr:cologica, acliunea terapeutici eslc J,Jn.ordiinta cLr ailecvare: terapeutici a rr:di:rti:i :nridcpre;ive Ir.clel-rcirul bicchinric etiopriceenic

..:.n:.71.

terapeulica esic r.t;i,r-:^ibi1:r de ::.;:. i.rrc vari.rlil C: crire dilci;ti dr:lr. : , l5 - 20 9'" (Kielho)z - 193;;,
IrLaclecr,ai-ea

r:ia relali"' rrtaie a deprcsiilor

rcT,iste:ltc

. i0 ",i, (iv{alrou - 1936).

i!

DEPRESIE

Depresie reacti!i sau psihogen5 -

+
Pc;h^r''--;sdativc sau

+ .\T)

Trat!mantul

qauza

I\ L\O

.;a

inhibati

F^tff,

rd;tlr..'',
aJL\.l OaS3

.Y
d

e::i

nhibi tbiii / NIR.J

nl

V
seaiiive I noi

Alrsc h l,r lr,lr

cllsririi

A;relicrare clinici

.Y
.ltt
t1r11.

vLci:lrt,l\'f \rr\l schinrh3a:l :r ti,l,.l,rcsir ului Fjg. nr.8

1,,.

,lc gra,..itate,

Y
ialamenr:
in
lr e Ca

lin ere

Schernl

le.:ir.!llic;

i,r depre:tt

\. .'l: . cr:i d3 s.rjulalat in priritul rfuril eilcien!a lor in tulbur.i:ile n1*],"-9_1:-t i, in particul,:r, in "iJiuri in cursul u-nui f lzul aia.ulu-i_4:,,g-_Lil, cu b,.niJiiilt:re il 7C--90-"26- iiiiirie ' r'.ri.r.,n.ru de- 6-b--sifti]nani, in doze nr:i mjci decir cele p19391ise in _tratafrentu] '
,i.:'r_..;iei pr,,.. P..zrlt-rt.l: s.:r: ni.ri buli:r cor::.in3ltobr: ir:cc:., c,jp:i'i;r: an:;i:f,rt.l d: ,rr,ii.:ipare gi conrluitele de e','itare obsesivo-compulsiYe; .'i.i'lle le clezinltibitorii s,.nt '.rtile in lratame ;1lul schizor'cnici ctt simptome nesati!'e ii al
r ri

.rrr.irontrri,.ri posirreurol:::i:, in lulburarce obse sivo-colllpulsiva 9i d:zvoilirril: r p .. c c cl r i ;i c e , efi.:aciial:a lor fii:rd insa infcriolri utilizarji airtipsihoticelor ali,i,ic! in 'tiri^rofre;ii:r crt lenonrlr: nalaii\ e, r'li'ciui sccla{iv rr:ducc t::i 'i.r;er artrioasi 9i aciioneazi a: up r.r tu lbur': rilor s,: m.r u lr ri, ililiLniea la nivcl cen:ral .sl3 i:]1piicxia in tral.Inlanr-uI s in clroame lor ncurologice dc tipul ui\:.r)lcpsici, nrai:di :l P::.:i:s rr, c:fal::i 5i nrigrenci, sin.lro.rnrclo; durcio.r ;c C,. ori;ir':
l

centrillr. indicalic preponderenlS pentru arninele te4iare, SSRI, antidepresivele ,,duale", tianeptina. Un rol deosebit il ocupa dcpresia post stroke; in do:.reuiul patologiei psihosomatice antidepresivele gi-au dovedit actiunea benefici irr boli digestive, enurezis, ejacuiare preccce, iindroamele dureroase de naluri canceroasl, anur't)i:c antidepresive de tipul viloxazinei gi minrprinri exercita un ef3ct dezinhibitor
asdpra

activitlfii

sexuale;
.

denre;iile se:rrndart- mri ales cele asociaie cu comorbiditate somatica; sindrornul Ce strcs poslrraumrtic.

Tabel 24
!pres

lndicagiile a,nlidepresivelor (modificat dupr Nlenr-s gi Manin - l99J)

R.zer-!

ii e ndoge ne:

o . . . .

dcpresie sim:li depresie arxioasi seu agiiati depresie inhicatl

dspresie delirani!

d:presie cu Ccficit cogriiiv

e:itLt.t.enct depresie

AD rric icl ic e AD triciclice sedative AD trici ciice deznhibitorii AD rriciclicc - AAP alipici teraciclice AD sedaiive s:u Ilr'L{O

AD noi

):tresii re ac (ive . .: -- :i/:j.r)JJ.'? ,i

. .
.

in cirr:ttl psii:o:elor crortice enlcgene

s:\iz,L::ie.r: i..i-:.:
L-ilu !v

AAP atipici AD noi

.r"{P.lti2ici AD
i-i-. ^.,'^l
r

: t.::::

le-,,c,:

. : -. ,i: ;l .:,, r'r.t.' :a '. .: ;ic< - -: '.-i.: cl-_or.r''r-:,': i .' : ! : t)' I I : i: I i ncNro!ice. . aia: C: palici
,1

s-.lq!,Al) iclraciclice
Ti:-repLin (Coa<ii) i A-D noi

r.ot

r^ r ra

' .

. . .
I

l:l. i:-:. : : -i-!01.:' |1. ia:-:':-l:l

n'.

Irripr.r.mini, Ilf-c,O, S SRi AD seierive, SSRI .^i-D :l;-.ibitorii, SS Rl

J:zirl_u: L:on t, )>fJ IILA,O, SSfu

.
::

inr'lrilic tl!;ci lrrle ia:e i;bic: rna ii ijii:: i ob:e.i'-:oilfulstic C::: ' oili;i nitrcoi-t.iillca
c
tr: tt:i

\!

-A.D

noi

tdr; s: !itts i"!: t iits --------l

-:

AD triciclice, ilLAO, SSRI AD de zr rr'b iton-i, SSRI AD s.lati'. i

.A-D

c.oi

,; t,.e

ne'l ll-:

Cl:;:

di

i:r.::

SSRI

At
:

noi

.i,: :e,lc

ps ilLiat r i,:

cnrlieZjS
Ii 3.,

|]i i]JC:Un . ! ornl n: l:ct-:ta . Li; c !t:, ni retr ol,tgit : : . n:,'.o ie psi.-c ritrlips ri

iln,iir'iia:,

AL -' i1'rl

.\D sicicl ic. (ClorniPramina)

,1,

.
.

cc

falec

nligrei'.i _ c,:': :O::-:l'r:i-J \. : 1::.: r": C i:r.': i ltlili_,i:e ' i! j i-l(r:l3rl: il_l

D lric:r

Ii

r':

,ai) noi
.r.-ll l ii:

icii::

n:;;algi;:

.:i:t.;cir itlr..raaii: i! i:tat tc (it.Jia.4ri

P-r:

r., ,.- ,,.i,,r

,rlr-,:., I r,J ii; IrJ

i"

Decriptarea mecanismelor ps iho larmaco logice gi etiopatogenice ale tulburdrilor depresive n'tajore a permis ca asocierea unor simptome clinice corelate cu tulburarea depresivi sl se constituie ii veritabili markeri de opliune in alegerea prcferenliali a unui antidepresiv (Tabel 25).
'

Tabel 25 - Unele partictrlarit;ti ;ndiviCuale ale sindroarnelor depresive Qa indicatori de op!iLne in alegerea unui antidepresiv din noua generalie
(dupa Stahl - 1997)

PARTICLILARITATI IN:DI\TDUAItr
Cregtere in greutate

Lr;^--.^-^:-

ANTIDEPRESI\,1TT, DE ELECTIE Activatori 5-HT

EXEI\,TPLE SSRI Bupropion

DA/NA

Hiperfagie Anergre Aspect,.atipic" Anxieiate

A

nteonnict 5 -LfT,

Ne [az odona

lvlinazapira

oirrtie

Antagonist ,5-HT2 Antagonist 5-HT2

N{irtazap in
l,t;i.-^-;--

Nefazodona Insomuie Nefazodona Nefazodor i Nliilazepir,,rBuorooion

A

A,rt:gonist s-HTz
;\ntidepresive non - 5-iiT Artrocrist 5.HT' / .ec"rrrre 5-

p.,1fi rr Y ia n)io.P"F;

mii'intili^.

HT,
< IJ'f
Obs esir o-cori.rpLr ls ive
B

Nefazodona Ir4inazaoina SSR]

SSRJ

ulinrie '' anorex ie

,{;.^.{-..\ u!, r/ urr\/'
dc le rio ra re

5-FiT J-HT

SSR]

/-"fi-.^ \!(,rLr.i

ibitie gi cognlijra
Lrh

N.{ N.\ i D.\

Nali I NDRI

ContrainCicagiilc medicatiei antir':prlsive sunl corelate in nroC tlircct prcporjo':i cu :iectele anticolinergice al: ritedicarne ntelcr aniidcpresive. Ptrlectiona:e: chinrici ;i f:nrracolouicJ,

CONTRAINDICATII

:::l apaiitia antidepiesive)ol din uliimele g.rera!i1, a moriiflcat ntr,rli b:reitlul clasic al
:
...............ntraildicdiiilor

reiative (g1aucom, e.oilepsie, tLriburiri cardiace iscirernice sau de rittn, rdenorn de

:rirsratd, d iabe t za-harat). Contraindicaiiiie absoluie s,lt.rt relativ pu'rint: sii:i :1r:-Jlr .r. c. r:r;:.: lccito.:i. insu:l:icn,j .r:p:ri.ica 5evcrd iir anteccdentc, n56glg;e g!- ll'L\ [). '1-ilind cont de divrrsiflcarea actLtili a.;air:ci d-: sLrbsiar-Llt r-niidepresive, cred"-nt ci aceste :orlrainCicatii sunl d:rtcrili. nrai cie-i::ba .:rorilor dc ai:.:.ere a m eC icilii',e r i,,titli aniidcor:s i', sr u :,'suficieniei ex p lc rAri a Dacianiulili.

C]'E S EC UN Dr\lt-1, )'lcdicatia anticieprlsivi e:te c:::ii:iirr si i:iu:i ei.lci. s.cLliaiare tlepiictie s:LL citi:rr :rloLerabil:. Obsen'area el.nla Si .li:l il::r: a 2rcsior cfecie perrtiic nred jculLti sl le tiil!.2. saLr s: ::r:agi un alt antideprcsiv, crcj.:.ii p:l:l e:jrrsia cor,:piianfr t:rlpeLriica, d:t llinii ci aceastl - -,n'.piilnti scade direcl pr.porii.,rii l..r ir:i:i;i:ri.: c[t:teior sccunlJiif. (T:rbci 2i', 27).
E l-E

5l

.(la

Tabel 26 - Efeite secundare lle antidepresivelor

S

+
l

ub 5l

Llla

Tulb.

Tulb. SN
euloooco

Rca

c;ii

ilb.
+

T ulb.

diqcs fivc

!TA
+

Tslb.
c: rdi:
c

Tulb.
e

A,.nitriptilinq
CloFupramlna
Dibenzep lna

-l-i
+++

-t

-l'r

+
+

Doxeoina Ntaprotilina
Ntiansenna Noo'r-iferuina Zim elid ina

J-;i

--!
+

t
+
0

'0

+ +

con\!lsii
+
0

+ +
0 0 0

+
L+
'!

+
ff

Fluoxetina Fiuvoxamina

Psihiatrilor Americari p'rezentate in raportul Asociagiei Prirc-ipalele efecte secundare

1993'
a

suirt: . ,",, ..",f

'

r.:ng de anreleli, inc.elogarea

.r*-n...ru. :::ricepresi'e. I_u ,o1, pu.,Jlti;";"'""*"*."*"rar'

s**dare. ivluilibolnavise' # n#'"#:;;;::#.?l*.1'.#;i,.t*a;ia";ia; medicatiei tirlburari prJse.i"J' "uiUma 1c:st: vederii

sau 'efecte feclele .o"54g-i-I4-pentru

pacien$ au tendinla de sub trolanent".

'

:r;i:l'il',';:l'ffii*#*t,;";;L*Jlffi ilusrlr "":" r..'.'- - i - 1 tsJilt*3::. Scd:;el : .,--.",!i

"'"i

"

''-l'];.:.X".lljij,. .,,. F.:'ibi1r pe rrru

l;^^;,.

,IJ?ll#llj1[::';.,:ffffi15n:';;:
u',ilii';'.,"".,

Efeiri antic'r'':;;rL]"i"'::,.t1-::,1?.';:':::":;la;'J:i':#:l':tJi:"#:iJ: punct dc vtdcie' deslpralr antiq1uscar in ic e: din acest constlpalia s:cu;tdarealelli'\Opotfiasenriniroarecusitrlptomeleanticollnergict-'--^'" blocadei muscarinice stLnt g9!19,ge.-a,gurii,
cele
mar

bi.:c;::::.il;;i;;;;'"a a]'1"'"

dtmrnua ceL I:.Jr

--:^: vesperrli in do:i r'urici "a"'inistrati

simptomele aire;te s:aae ;";;lta t'ac"-n-!;; '" inlerferi cu qi tulburarile, r,,i,rar" semriircative sau trataic n,.rrnai dacd prcdic tulburiri a."st"o.tr.tui3 ia, :ritiicolir.,ergice

corjltur.

.;;;;;;i;

ale

t'l i'i^i1'::l

a-Jl:T:l

conpliann.Etecteleantrcoiiilergices'Lnicele,-.."i"futoUit,.efeciesecundaie'coieclaicalor o l:eccsit:ie te:ap:uti:a . , deterinini -r-,..-:..-, ..-(i, cre'ie;e in greutale Iiliul si ,, il:r:ropionul.fluoxeiinaS''t*t"t-'""i-ndLtc'innrodobi'snr:ii'cre5terepcndeiali'darpotcaw-a t,,rto+:;;;;i'r"ed"tti,.'greuiate ,.;r; c.,, eiecrrraiorie ra bi:b efecle sunt m"rlt 'Di*lnc!iisexuo!e-scldererfuncliilolereciilasarrejacLrlaiorielab-:ba;igipiercerea complicalii ale oricirui AD' Acesle gi anorgasnria Ir";;rb"l";"" por fi poate induc:
li..,Lcloului

"tli,,'i"a Cresterect ,o"i!""u" nO triciclice' I\1'\O '

:.ai evid:.le la L\,LA O, fl;;-";;;

gi

,"rir"li"i

qi

,'.1 pulin

Ia b'.rpropion Trazociona

u'',.u"?'i;::i.l:'i::i:fi::? l:iT^il:'JJ:"r-e rer:piei anri!"':::l::::j;::ini

S

accseori cprir':"

:=

ioi,urtariamedicr.liei.psihiarruttreb,"riestdisceamiclacadisfuncliascxualdesiedatoratiADsau chiar lr - :; ic , . r ii l:ic. . EJ2cte reuroiogice.o seiie cic irntidcpresrve atr ris';ui dc a induceSllzq-9qgfiii1!e n:'ed ic ai.ire nt:lor AD p,.r:!eaiii lr:sili de aniccccle irre epilecirce lolenfial.) "p't"p'"gt'.t l' ::'.':li*'i st'tiali-n: 5i i''\lAC au un risc e1;ilcptcg':: ::;',1r,;te nr,.-,oiicrizarea h-EG Flurxelirra' traT'oclon3' i' tt"t" Ac-^rtt.ll'rj' ugoirrr girrrclc-,rri. urrtori .t,, rricicLice inciuc o sl:ii: -t-.}:r"d;.tox!;ita'tc aScirtuliri. h icst de a;em'iiea descrisir ai niveiui-s:.3uin i,eri'ce sl treb,-ri-: clinicir.Lri triciciice coii{i:zicrrrli to''ici la bolr.ravii cu nivti ridicat c1e r\D

C r.E

Efecte cer tliovosculare. Cardiotoxicitatea'nrcdicamentelor AD triciclice poate fi un efect secundal comun al reioonsabilide efccte secundare grave. ilipglg*'glg3 ortostaUca este progresivl a dozei' cretterea ao ui.i.rl"", trazodonei gi nno, care po;G li amdliorat-lrin odostaticd iar fluoxeti'a, sertralna qi io',.Jptifi"u 9i d"ripru*;ni induc mai puiin hipote'siune

bupropionui sunl lipsite de aceste efecte. . lnsontnia aru\ietateo. A-ntidepresivele activaloare 9i SSRl pot induce tulburdri de somn lar lnsolrurla Poate .; cresterea pragului de anxietate. Amietatea SC poate diminua prin doz scdzute, p.in ir.9,"i"o doz.i. vesp.rale de trhzodoni. Desipramina si bupropionul pot cregte de

ti

asemenea anxletalea.

t ".i.,a

PRtr\CIPALELE EFECTE SECIJI\DARE ' ALE TER.\PiEI CU A}{TIDEPRESTV'E SSRI

ro-intss rinale (gre3fl, virsaturi, durer-i a'olominalc, iliarec) -' ]'uiburiri osihic (agiralie, a-'r-tietate. insomrie. viraj maniacal' iritabililate)

TuLbudri
I ul

gas

llllr3fi de sosrn

Fatigabilitate / a5leni: / apatie

R:acf ii den:ratolo gice ....t,.r l<.idF. _--_,._ n^n,'tPr:l: r",.:_- _-:
U ls nrnclt
-

I sc\uale

Tulbudri neurologict (rlenu'dnrri f i simPtome extrapiramidale)

Disfr.nclii cognitire gi / sau psihomotorii

liiera.lita.li medicainenloasc [depeoderla S.rdroinul de. disconiinuirate

de

asupra izoenzimelcr citocronuiui P150)

T'.rbel 27

Eiectele secundare ale noilor a.ntidepresive

I1,,^;
E fect e Qr

rhl - IQQ?

Icd

icl

nt er t

secuud:re

[inczrrina

INTEIL.\C'I'I UN I i\ll-.D ICA\l INT O.\SE suitt prez.irltarc in ta'lciLrl 2S l.rincipalcle inlerlciirini rne jii.:::,::t:,-,,i:c alc arlidtpresilelor ce cofirporlii O n-renf iune spt;ialr trc'rL:i: ::"'::lli asocicrii AD tri;iclrc: - r\D L\'{A O rt scuri cleosebii cJc gra';c. cu pc:i:ol ' .:: . st.L:c 4-: . r:ii ''.'1 :i' :: : -c:: r''t't:':
:

fi;

crelterea temPeraturii ; starc confuzionali nrergAnd

co

6'nii

t-

co nl a;

I I

nwlsii.
T;:bel 28

lnlerac!iuni

In

r dicame Itto asc ale antidePresivelo

i
{
\
o

i
33i'D!','-!itce
C

itni;unl
t:lle

efectul a:rl

r51\'
tisc de

7!-.1p1 :st"ric,
ritdoz3 re

-',,:-li:Lrar:r

I
ac

'Ailitivaree

izarea el-cctclor

l--dooa
Ci

rLaretiCina

Ciu!:etimid
rrl::j
i, !eiiliestos l'i ron

nivel Plasrnai

etlcacitatea

-. {i

e fect

a-n

rh,iPerrerrll

fo.i -tthiPetr tn; 'u

frG.',. .,.u ti, bt'!-19E949 ST T J r;rcnrlii ur.ie

e f" -'i r-t.: ii' I pl.r-s 7'-nir. " *"ffi;:'."f

'.:.lrcie Pti;e

s;f;f..

lr.:-:: .

e;tc.

c'f3l'c' sin'lon' C: Jt2clson:1izrr:-Ccr:eli :::

-- t

i'ri:

-R.i6.:i"..." ;.

dtl'n'-l l'.lr

'\''-",,''""lt"l-i
/

greai.a

I'e njor'

toxicinle

F:r,rtoLnJ
i -ez:rpLri

i)

i","..

ncliri5lc

psiilo

nr

rio n.,

hiponani:

{lnl1

plrsm:lit

'' eir !ii:l:a

sxerciil

tzoF-):z,lNiE Pi
Pcteo

j0
r''-e

i:

,ii
ir

iuvo::ar Irina

cYP l,-a, c\? -c ig I luvor:nina (9, i9)

cl? l,{1
faz,odona

Pa:oxettne

il;c:c:ina

)' 1..,!c i

i s?u ia:{iLli

TCA: anlitle secundli:

;i

ter

!-lucYeiin3 (tlcz-t nan, Nei.:zocon.l Buproptctt

il:Lie-

f9 F luLrr:lirrr (19) S:riraiirr.r (19)

Firoxttir'.a

Fiui
Sa:
l

c;i:nira

l-CA: airrinc s a c -jiillia

Fiu

Fluc-,:ctira

ir3lii?

P:.rcxctin:

fl9

Venl.ir'.ir.r

NiiLazaPt ra

''0\xirlliln
it
i

!a.iIllzrllnr
Pa;ox:lirta

i'1;iarapii:: Vc:-iritrin:r
\Jniaiti-lJ

N:ria:oCoas
S

Vr;rl.rir'.rn:l

rLl:c
-:

ro

ll : [rr.l l:

Se:li illl lil

It:i-'crciiirr

ii

:1 i
-l i
7

i,

l
I
I

Tabel 30 Corela!ia intre inlibilia izoenzimelor cirocrornului p-150 qi interacliunile '

medicamentoase ale ant idepres i,,,elor

I
I

i:lrrninoPhcn
Ca

fcinr

ClozaPina

;irloPeridol
Ola'1zaPL'1a

F3nacetjna

Fedoiiazlne
T:c rim TCAs amine TEo ft lina

iotluren

izoenzirne lor citocronului P 4-<0.

Obs.: Tian:ptir: (Coaxil, Stablon) c\:J ,::.suiul 3lii,-icpi*sii

.. nrln=**-;

lJ,r.;t**-

TiLIZAREA fu\TiD EPRESIVE LOR. ASPECTE DE PSIHOFART\IACOLOGIE CLINICii

T,

Principii de tratarnent gi conduiti terapeutici in sincrro:mele rlepr,esive Alegerea me il icarnentulu i anirdepr:si," se va face in frnciie cle rab]oul ciLnic, coreld.du-se :i'ptomelJ finii cu modelul biochir.i: al dcpresi:i in sisrenul adecvantei teraireutice_
Se l'a tiite cont ca antidcpresivele activatoare poi..ltteaza:

::rrict.rt:a' in.;omn i:; c:ii-- ri-;-.1:l s'-:,cil.r;-rin ::r.,,Ii,-,rr;e, irr,hibilieif silromrro:ii

i

u!.1,?,._"l,.lL,r!-cp..9:lt_g!o_i _"_ql1g1oa1q {92.i:1iib1!91i1*pq.l.;;i!e :]iiDl!_q!l.l*ir_q.!.es r t i ...a :l 1 soci erea unDr subs tan t e s:dative anriclitice r!i-c.9...d'q._Jip...bemzodiazgpf4!q,. evgntuai. cu efect C_e._ti fecl anlide:rc-sir anti sc: Lr;,drar (alprazoiam r..,J. ;;l;;;-n.u rolet'r ic. d: rip s: Jzr ir. 1': r orre:roa:rzi:r. tiori,Lrzirr. fi urrxo I;. ':,.;:_.:i-:,:_"'..'i-l-__._ '..-----.:i -Ir1 de s uiraveghere ta, rnai ales duci alreiiorerea

.irilp rre rnm. f I- rrll,r ,, r. r .. --- -,:-,.:r: ---,:--. ', -JICct2ta,

-y-y1r'-:

dc

, i5.t mc preterinti prin asocrcica

iriciclice gi linritarea celor retraciclice. .l' aceasi.'t.virstd se reconandi LitiLizarea anlicepr:sivelor f, r,a r-l1i-u,rr r:io;r n_r;a_,-qces ica : 'rr1-!]I!!I1t-!19gj9.li!!-$l99il!g:..1i9 .llliiaa-!.lil in prezrn!a u-nei ionrorbrr:iitali di tip glaLic(jn1 ..ir afectiune carCiacd grava, ca gi la paci.-:ttii cu adenonr cie prosiaij. Arrt idcpresive le firi aciiLrn: airolini:a s: illp:rrl in trci c.tlcgo;ii: I antideoiesivele cu actir-rne siiniti,:rtri: tlrnoJlne;

:::iriciiva

a antrdepresivelor

;;;.il. ;;,,;. ; ;:i;l .l:il"Tii;:J:

viloxaz_i,ra (,,

','a

i-L'r

liontii;t : :

(,i

1:;

normund' -

reboxetine'ied'onax);

t-:

antidepresive anxiolitice sau sedrlive: miattseritra (Tolvon' Lerir Pn):

:'

,l

-tlazodona(Trirtico,Pragmarel.lledicamentpracLic|ardefectarlticoli.nergicce 50 mg' putind fi ," gtttf* *U fot'o' al arajeuri de 50 mg sau fiole 5 ml =

ut,li-;:;a, o; J. ir"it, *tii

p" cale injectabild, intramuscular sau intravenos)'

rarrtidepresilecuaclii-ecomplexd:SSzu'A.D.duale,bupropion... fi43l19li-Tgi'Tul' Utilizare" i*iutJrei$:-,-,-*' ar99'!-ig.11!:tot*1191-t'"b'i" 'e s:'i.:. .i?iiili.liii[iisuplral-.'L'-dcsrq-''1-]"9.),' . . cu comportena obsesivo-c o m 2uis ivd 5i

i I
I I
I

_ '

epreil majo'i serotontnergtc3 '"ti't'n-ta it'iitttita fafi de mtdicamentele ciclice 'obignuite;' psihofarmacologice;
Ia alte mijloice tulburdrile obsesivo-compulsiu. retist"nte

-trrLbuririledepresivesecundareschizofrenieisausindronruluipsihoorgantc' deienorativ de tiP demenfial' in chiar a celor reversibili' rimine lirnitatl a.',lonou-inoxidazi, Urilizarea irrhibi;i;;
farnocopeea rool3rL3.
NeresPe-clarea

iar,.tratan-renlul'"

c::::esiiior rezistente
ii' Probleme terapeutice in depresiile rezistente i ' ::,^,^ ir,l'-c. Lt' -...cn l 'J '-!,, anlidepresive constliuie rncdicaliei ale teiapeutici Linr:..1i' ':fectelor - l936 qi Schen* - I99l' medicafia antiCepresivd -Celzer la iezisienli o.."ntu"ta o -c r rril:l ^r^-ii^;^l ."," ...,,,,.or.uii 't"'* depresive' L Lr5Llr!dI rs ". sindroarr'elor i titi*iolerapie c;icentiazi iirniraree " tt" itt"eJ^tebclul J I' t:atan-renrului ln subsrupele aritate in

Tabel 3l - Cauzele
Cauz,.t
E

ce

delermini liiliie in cirirniotcrapia Cepresiilor Rrt3 (',/o) iij

-10

rod dirqnostic
3

F ilsire: i::irjtcr li:

clllnllci'r:lPltl

l) ri
1C
_s0

,\u to r I LYD].^,R,D R-8. I BR.ODY D. KIT-Li-{OLZ P.

9Si

1930

-1u^

K:LLER \1.8. I1-,\\'OU R FEiCF|\ER J-PtsER.\ER P. SCij.\,flT I.CBoston Lou

D ;-: n
S rL-'r' .

I
l93i
\97 4

D:lresii re:iaiia:c
F-i-ecte

adve:st aniici:llesrve crn 8eo'i:1!ra I

7,1
1

1935
:97 4

,.1

-f

iecte ad,,'elst ant td:

i:r

: II

SCF{-\4]T I.C.

I9E'

F-e4sF:"qqi! l:c:':'ii!- ti p' " ,,.",...;r;:';,.,*':t#: ;1;l:'ji"!1ji"ji-dilt "q*:,gtlo,:o'i pt.tt"'-J"'i11a't'"tt*)'l"l:-:,"d-"-ti suficienii ;r c"-- 'tJr;tii".iuti (:riirimtn 9a99i1i',i11ii' J"l'oi'ea cieprt;iei riziirtn:: i.prui cr. o-,oirfi:acbirlLieiiii:1 i:r rr.r.."nr",it."iili.il - itlr, ,.,r,or., "a le subiecii'e e:::rc:a ;i o .liftrenliere de caLlze r rira2a ce ll u. arrr-cr l: aitrrl, impuni.,i o de linrie
'' r'sturicrez-istentl" 5i oliecii.''c - ,'erori de ciagrostic (rt;islen/e)"te;orlrrtii:tt: t tt I Lt I tlepresiilat' t"ort-respot:si" '' t)1e1or!elt ptr;trtr I r a ! tt rrt actu;lil - i.rilI, ritni:lr sLr': selrr'r,-rl il,-luill,iiei i'r i':Lspc.li'e psili'liarir:::'lcg!ci
c1e

Pr ie s:

. co;riin:iti: arlil,:i:p:c;i"': : n'rioi:'ll't -Lil .O . -.rit:.it" :t.i:-,:,::r,

.

::'pt iv 1:.-f ir i:. ; :;:1.:'.- t 'J l^'ro".: td.ipic o:irl r;ciiLrr-ic cu cloLti irrlti-l'::r:sive + t'i''pi:r oi3i't

diferit de'acliune terapia cu uei antidepresive cu mecanism sau depri'are de p'in pe'tu2i" cu precursori strotoninici

:;;;;;;.;i;;pi.i
.

s:::':

de depresie din punct de alenlia as-ulra.*-1.::b*0" distincle divizarii existl luficiente zrgumente pentru a pleda in favoarea acturll ora La _1.chimic. r:j::: deficinrlui unui neurotrans mititor in urrni'.oarele sir:::eior depresive d"p;*;;;1.;nla

antidqplesive non-conven!ioriale ,'ouragiil" medicamentoase actuale + SSRI entipihotice atipice (olanzapina) T.E.C.

\-:r Praag- l9?5, atr6gea

'

c.:t:-ri '-'-:- iabel 32):

'r

r.

depresia NA purLney'' Davis' Sctrilkaut Praag depresia 5-HT (Asberg, Van depresia DA (b'[ouret - 19S8) d.pr.riu GABA [LloYd - 1989)

- 1965)
:

l9E'1)
:

depresia Ach (Janowspr. '19J?),'':.-- -- . '.^, ;.i1. ie. sau mal mul ,irlems de neurorra n;mis r. depresia mixti - dezechilibre intre dot.titerapia presupun'' rezistente 'depcsiei i."tJ;;;;;tihof"'n'atologit6 act'ali in . .linrin.r.u erorilor de diagnostic: - .

adecvanlatemPeutici;
tran

.recunoattereaadoudsubtipuridedepresie:tipiceqiiiipice'infi'ucliededificitulneurc
smildtorului.
depresiilo r

Deficienta
I
D

tpre sie anrioas:

ost-iia

Di

I a

DDD (m:rl:r t tLU' ns' s*''"lJ.orcsie Do it-nc u:u lc P t lca L),:presie delirar,ti
.. :.:,']..1

+-..-'_.--.

O"i,..i.

(aresivitate li risc suiciCrr

'

r'. I Li l\-'1

rqi-]l

ai.tlidepr.sive siini Erupale ur l Anti'lepissive cri aciiune sptcilica prtsinaotici' {liroxttina' serlralina ' SSF'l - llttvoxanli'l' . N.LRI - r:l otetitl' (c lron:rr) r::'-'r'ka ln}ribirors Selrcti"'e i' orrd re nc i Sic Rc ' + AnlrilePlestve cu acliune rnixtd pre 9i postsinaptici: (effcxorl ' SNRI - veni:frxi;ra Inhibrtors P'euPtakc 5-HT AND NA (serzoilc' duttllrlin) ' SARI - tlefazoic;la lnhibitors 5-H1-2 Antrgor' isi //R'rrei3l':c n NDiU - buprt- p io:r i 'r'r lliuin ) N.t & D.\ !.e.r:.::'.:e lr''l-' rl-'rloi\ NaSSA - I;',iri: l:'-r';l:''l.Itjn:.ron) Spccifi c Ai)

p:]i.:;']:l 2t I irrinl c :l: C' :p::iii t 'r':'::sll:oltlou'r m''': i caiegorii (fabtl 33):

.r . r:

.:1

UilO.

lhii dc neurotransmi

sie. noile

l;ur"ar.,.r.,gi.

:": Se:J:ciii{ic
(,)

-.1*

I xDel JJ

Acllunea

sc lectivtr a tt'1or

asuPra neurotransmildtorilor molecule antidePresive

bopamini DA
0
0

AmitriPtiline --\ AmoxaPini

BuPIoPtor]

'#
]
1

_ Desiprant$a

i
I

Fluoxettnl tFluvoxalrrqa I lmiPraqtnl

lNlaProttttna irlirtazaPtna Nafazodonl -- -:
-------a1\

0l+ 0/+ . 0/+ 0/+

0

..,

ff

0
0 0

ur rr l y:1i.: --

'
I
t

0/+
+++

Paroxettnr Piotnptt ttn-a

++ir
+

0/+
0 0

Reboxettla
s-4trlrle---Trazodond,

I I

,.''

+-ir++

'

-:'"

0/+
0

*,, nottc ':1':;;; rar:,:cckir.tli:e petriru

Tebei

.el riurin d iri pun:: telape\rtrce' strategii noi uror u1ornoistrategii,:l.p:.'1.-:lj.'""'i'"lr'9iire,siereacqmp!ial1et' :" t^::::t;,::l a ril ,';i'31{-1q3"i": Jirn:r: -r-l:i

m:lii
il
1S

TriqiP,raTLla ++-1-i )------==* \reni,llcx na j-+ - slrbi; + - loan' . : :::i;:.:.-_ r'-"_.,ro.i--ic::l - trarr'-' "' Legeodi. -;ii

0, t+
slrbtr; 0 - nula

iij:;:a',T:.:li ff,:,{* ur':r :",,'.r.,.,-.,":-.. teoretic' Lcurcrrr' aniiciparea. dc redtrc'

istanleanridepreslvs

::lU:"#;*.r'edere

*% 60,..,.ri"i ti ft-t"o:-n":t: P.t-ntt

fT,-'t"l:li"*'!
.. 1.f ra\ lrrin r/- trt/ Sei1ralilra

i'..]:i':"'''
I

\ ;,lji*:, \ ";:::J;:':'I :{lti,

I r.
I

co

I -'

d0z3

rri:

-----1-

Nu

?s F iu o xei u'.4

Ii

9.1,

lur ot:nl ina

i ),6

I l art:nie
N3'LazoJorl:l
I

a -1,

^-i..'

iEg:t

),l

f I f

Actil itatcg (h)

mqt3bolitul
u

Ste;rily strtc
i

'(zile)

NiyeluI
plrsma tic
este direct

Nivclul

de

Ne cc:its teg

legarc (7.) cu

rcducerii
dozei

ictiv (b) /
tirnp
1/2,

protcirelc
pl:rJmatice

lr

(h)

prop

orlioral

cu doz,s

]'arsl:
16-97

l0
Rcboxelina

9.;

l? i

..'
l+

l-5(?)
1S

Nu

D:
ni

-'t1

<

Bupropion

Variabil

80

Amiripriiina
,Clomipramina

9 - 46

ESal /-.
E

)-1 15 - 83
11

4-

l0

Da

90-97

D: D:

crl
1

19 - 17

14

Nu.

91.

Tabel

l5 - Noi medicamenre
-

antidepresive

DCI
Fluox e tin:.

llledicament
Pro zac
F

Clasa
SSRI

-.

."-

..

l\{od de prezenta re
cps. 20, 40, 60 mg
5Or.

99.+",... mg I zi]
lU
):J

iu m4i ) ml
l

a::

ev:-.in

Fluvoxa:rrina

I to\) Iral
uyox Zoloft
L
5
S

rh (r-l
SRI

a{, -,1

:r,

Sen:: iin a

5Kl

tb.50, 100 nr tb. 10, 20 ng

l40ns/nrl
t5. ,f) mo
rb. 4 mg

Parox et i;ra

ercx.!t
clrc nr

P:ril
r Eiieror
E

SS

IiI

L-

Reboxerina

NaRl

Venial:xin:r
Nc f3zodontr
B
'
u

S\T.i
S;\lU
Nr)F.I

cps 75, 150 nr

Durtri:iin S e rzonc

rr 100 Iirl
tb.
I

10,-r

or
L -l

n:o; i.r;
iira

triinrz:r

\\': llc,r:il Rcncion

C0 rr,e

r-r

\rSSA

tb.

li,

i0. 4i nle

-j

Se ccnrureazi iir gcner:l dcLri rnodalitiii de sol'.ri,onare a dccrl;iei, rccuros rancr,r-:: -: --r;riiri caiegorii Ce subs ian t: altiti:pr:sive : t antirlepresile c'.r o singuu actiil:le psii]ofiriilt3cologici (singic rntcharrsri,): ci-: :.-:-:.:
s.. r prc:c;:ltli,l . i..'::.:tql. :i:r:c c l:c1ie :rcborctin.t p re ft rcn! iel. djsiprairirna, maprot ilil3, . s3rotclii.:gi;: SSRI,Ilt[azoCcI]a, trazcCor,li

n':

irnsc

n na

aniiCer:esi,,'a .u actiure C,.L3ll: . cl'-r:lii:iic I-1A i 5 Hj': nlidrrapilj, r'er,lafaxila, clg)rniPrairlin;1 ' du:lirair N.i / ll.\:b';:ropicn, ailtirrt!iitt:t. nomiftnsin:r I)cnir.r ali:r:a:, f.-,rirr,:Loi fL-zi:ianie sc cpliazii. p.:tifu doui slr:tr.qii t::lpcLriice: t Srrrleg;i srrotoniirergici, :r,,ind c:r ;i \.iriairre: S5,iJ 5 FI-i-: ant:,qrnir,l ' ,i lli - n:l':;:o,icnr / truz-cdona - j-IiT a,{tirisl - a:.::r:: :,:

5-HT secretant = flufenazina eficienlei transmisiei 5-H-1 : Combinaf ii podibil" pentru amplificarea SSRI + busPirona - SSzu + Pindolol SSzu + flufcnazina

s-HTir anta6onisl = pindolol

'

,F.nnu,-::H,.,;:H:::il1-ii53T:ii'p. Iiliid 60 1q-3st1,u1".*:ll:'=',T"s""ist tulbt(arile bipolare 9i ca t.rupio uuti,*'tui"infantii' in in utilizat fost ; sau urilizat in terapia obezitilir. mania.ala. Aclioneazi prin metabolitul
ti,iu in tu]lurl^ea indicator de prediclie "r or"ni;";"i "u de I I -.20 ore activ norflufenazina cu timp'iil:"iiat;;;"

5'Hr

I I

d;n;:i,J-';t',tiil?J.iiil

,-ur'^
a"

-,,r.**:i$I'"J!'ii:"i;""?,1'.J;uii;;il'il:il:' "i';;;i;J'i"t'" ::::i:;;r;;;ttj:;:,',ry",, ,o *" ,g,.,"j,"?* o.,n r::::r"jii j;;=;"u'-,lilll un st ,iJ

:-Hrrr "*.i.pii. I
$i efecte de uo "J""o"'.i fluoxetnet ln torn ':.':'"r:,"11],:"jl::.U;iX*iazePntc minor' Potenteazi aciiune
S r ra tcgiil e nore dienergicc'-'"'---"' inliiUirori ri recaptiiii serotonrner

"

accerera

'

U *^

'"';-;:'::^?i

-":-"

-:---

-. -

'

'

inhibitoii nsoci".i t,1al

specifici: reboxctina (edronax )' maProtlllna Panl:li: desiPr;'rLnr' ai recapLarii iiA $i DA: bupropion
s1u 1u2

i" f"'-1::::]:lenfe

ale

'

9i adjuvant rn.'Jai"" p::ft ot'*ntio"'uiittiir" tn utilizat noradrcnergic Oc.t':t'":,--:]:'llamelor hiperkioetice' t' terapeutrc tnanagetn:ntul met-hy-lfenide: ' atenlie 9i in narcolepsie)' ' lromuiui deficitului de "'i;ro' slll(

aL:rfetamln9'

I
+

por ulilLz'l Peniru forr,ie'Le rezlsten'!e sc ve nlafax ina + SSRI - lenldfarL'l: + buProPion lnirtazaPina + r'eniafa-xina - mirtazaPina - SSRI - mirtazaPina + buProPion

a5a

(Srahi - l9 97): zisele combinatii ,,eroice"

nelazoCon: ' L 'rPioP tor (ii)r;-1enr i olanzapina -i fluo:'.elir':

IUUU')

acestrti rnilentu cau:: fundamentala Ia sfir$itul i-n tirnp ce altele su:: Dorinr si srrblinrem beneficiind 'lej r de valldare, un:le i'"'e, res aniid:p ainenie l)e rritanellt noi medic

iaplul ci

ce rc e13 rea

.'aa o1ro,P. dc cons:c:lrc

SI\'E NOI IVIEDICANIENTE ANTIDEPRE

A nritlelr

'

resir u 5 c r o r o n i n e r 3 i c t : )-t! AginiSti parliuli ai receplori!or buspirona ---':'."-". I gepli,:rilx usoapiiotra ) fles i,ro;ia ;l (Jcnkins - l99l)

sI:

srxr

l:

cL:

aq-\l9lit;:9.. a n t ide P re.s i-r'i

a::i'

Lne

le9s).

Acturlmente acest 8r-? dc's-rbstanle esre considerai ca pi anrideoresive altematiVe Boner

'

.rrezodonci.

AEonirri paryiari ai rcceptoriror 5-HT2g - rt-cLoRpHENILpIpERAZth'A Antagonisti iti receptorilor 5-HT2a2q: ritanserin:;
etoperidona;
ne

fa2odon a.

Ritanscrinr are un e fcct r,rtidcpre:iv / anrip5ibotic compa.nbil cu flupenrixolul dar superior

I I
t
'r.

o:

er

Ce:

Subslqnte ce ntdresc secre:1ia de serotonina: Tianeptina (l-abrid - 1992), este un modulator al secre[iei serotoninergice gi se caracte rizeaza prin urmitoarele efecte: - antidepresiv echivalent cu amitriprilina; - excelente rezuitate in depresia alcooliciloi, ,-. - scade componamentul agres ir,; - nu.a{e efecte articolinergice sau cardio -vdscul aie.:. ...- ,..-. Este o d ibe nzot iadiazep ind gi esre considerata a,rridepresiv l'ici;lic 'n ai transporturui arioic. Alte medicamente au fost studiare ca gi moduratori serotonini.. , Litoxetina (Roberlson - l g9.l) .are,ica,refect_faffiacologic cregterea .secrefi:i de ,. _-. serotonind 9i in-hibitia captdrii acesteia de receptorii .5_HTra prin efecf aatagonist; spre deosebire de Ly-2jj70g care inhiba receptoiii i-irr,^ prin efect agonist. EfectuJ r:iodulator poete fi obqinut qi prin t..'' :ir':i :;ecepiorilor 5.HT., -<-rir;, receptori

. -

lonriprrm ini gi anirrip:ilirrj; rita.rserin 5i mianserin:

c

I I

, r

brofarom

IIL\O-.\ ce inhib; selecliv enzjmcl: distructive aie seroioninei i1:o:loiei:i:.

inl
5i c lorgvlina).

A n tid ep resive

I
I

I I

r'-ccp:orii5-llT6; roxirldol, ptrtemi. r.3oltist :ri 3uiore.eptorilor DA, ce in acelagi timp irLhibi sccretia 5-HT 5i are actiune agonisti asupra recetorilor 5-FiT1,,; subst3ir:a esi3 con:ic::"rj ca gi u:r pur:::.i: an:iLl:rres. . lCru:nCcr - I't ): t, p:adoxal - este un ntedjcament blocant al rec.:piorilor D:,Dt, cu ur l.,.ri.mi- er-c. ,:rrip:ihoric gi :n:iJ. pr;-ir

doparninergice: i i;.r a gi piribeciil; nontifens ina; amineptina; ntedifoxamina; lisLrrid - are efecte ccntraie, a,rtaqonice D.{ 5i 5-FIT
b ro r:r c

rip

9l

r Antideprcsive norlilrcnergice
Efecield antidepresi''e sun! Dtrtinule prin inhibitir s:ltctiva a eliber:irii n,:radrcnrlilei :: i liz ri pri; r efa,.i r,- NA r, t, r^ri.r. - -- *t' ' .:1 . i rr \A gi {' \.t :5.;.,..' a. Eiicrui inhibitor a.;uora i.-:j;-oilcr cr'1 N,A, d::rnlbi c;.ttciea i;rtr:sinrptjca : :-rcra.ifelal ine I reducincl e l-rclul i;iit: :.i : : ::::to: ari i acestui nerrorlediaior piodus c1c nrajorii:rr::r :.:t.\i:fics.,c:ur (PirrJcr - ))S.7. L: ... .:.:.-- -.,,,i:.r a mianserinei se daroreaza cfcctuiui blocant al :.::.-ptcrilor a: )^i a polenrirlului i: :: :,:t.rlir:i! 3 r::eolor ilo: -5-lll-:i gi )-fiT',,-.
-r

I I

::

'.)

':+:

b
r ap o

i_,,oi,.l n;,"J,.u.rin".,, "u*'uus,o;,*:, c. Recent' se evalu

rtul
u

' cr: NA medicrtiei antideprcsiv't ltlt'-tl':: -a:1lereezl Asocierea unuL an taeonist -,j;llfriJ':J.Jll:,l,-

rara de

.##::i:i*tj::

'il?*,,*"

" i,_.,':,::::o;T,il;' "odr"ntrgi"i

ar / cr: (Halliday - 1993):

r '
-

idrzoxrn;
benzodioxinoP)r'o.l; fluparoxan'

cu e fect confirntat sunr: noradrenergice antidepresive Noi "

io.o*.tina
r iloxazin

lofepramina

(oo ttl::11:]1.9i modafanil : Gr agonlsr

(benzenp ropramina); (rno r [o lina);

cr1 antagonis(,

a'ind un efect psihostimulant

cri (Boivin - 199j); lc central al receptorilor Ach' efect cu aciralrnil neuroiransntisia DA' 5-HT 9i "lt'1i:'ll influen[eazi ce notrtrtctcltt rn irtaP rina - AD ': ,.'c-q-el-9r-t=aqrid,ep.Jgrir AIre ,: " 5ubstan-te-',,'^: Iu t u r: n o tilo t s i i t i, a ifo i i ii i' o,:i t ll1ldo' -^r, lroliPrum (Scott - 199^l). . ,.--'--.. - raozitol (Levina- 1995) ' . anglotenslnel: conversiei ale iniribitoare . Li.:.;,rc - 1990)' - captopril (Konen - 198E' lu{aain . iVoei,ioti,i ui can elor de cal,ciu' iai ' c'o r tic -oi-tilor ':^^r:"r gste fiecvent asociata.cu dcpiesia, ' ,'ltiragonisti ai Sluco ci1,.'j,, c r ;..;; ; ;,; be n e r-rc e in cie pres i e :Lil) :J,f.l",' " :: " " " Ji" r!'drlcrerea a'esiei actl\'llatll slrni: alltagonisi Su'cstante cu elecl

antidepresiv;

+ -',"'

-,. ":: '

1T[

emirc;i';i:t'rmici;

I,.eto:c:.,:tl:

'

(\lurp - l99i) ,,.r d:presiilor ,r--...riilor rezistenie r.z,jl(r:i (lvlurphv tialan--illul iIi nielac-\'ion3 - reztrltate erceleare A'runtst; s!'.'::,'s""d:,:::(,?ffJ' agcnist pa(iar asupra siteror - f,:.LaqOI:'lI. -. 11 ,rr.\.

r<:la:ore ale 3'icirei ol,':::;:o,t:'"r-;],'ii -''' l 'r::ino-?'iosloh:p:a:toic 2'lJ (rrr (\\'aidmeier - 199i)'

fiil]{3i, .'' "r"'

"".,.

iaii:lcprcsi'c lc beri c:l't:r::

i'ul::.']-,:::i:1if Efccte secttnclrtre speciare induse ce mc ia ,"a'nott acirLsl trei sindroame

' 'o:t;;;.l:
\=,),)',jt

ilii3r?,:::':3 u't""".'e 'f"t'

r:

il:r::1J,:::i:::,il:'::",;;:!,T:.i;:?:'::::,i';:;:':il;'
l,

it:tttts tle nte'lic,nr-i't an.riticlrcri;t: '';';i';; t" :"''':i.,,j;iJjii':"fi :lli::: "''"'u'utiv si.,.",,'l cclin::gic:;' "l':'' ";;;;' c'n-r ':I:,; 1et5) nu ai: I

ttt''"t,1,.,i,,.,1'

tcs: 'r:'d'rfcar:irr:l'-i'"1::";;;:'tt ,,, t' htpocamp' 'tta:';ircrLt:i' ntr'i aies in ccncxul leitlcotal ;i tt""tttlCrtl'T' sc'i'icr'; ' ine l"'iL7-e i'

. '

scidcr:a ac' lil'ol

sc iCe

i':r aftrlititii rcceilloilioi

l-i

Tabel 36 - Activitatca sedativ! 9i anticolinergici (Akiscal - 1991) a medicamentelor antidepresive Efcct sedttiY

A.tititrt.o anticolinergici
++ ++

l.

Doxepin

-ff-r-

2. TrinriPnmin 3. AmjriPtilina 4. Norr-iptili.

+++

# #

8;
+

5
K

tmiprariina
nP<i ncrmrn3

.l++

7. ProniPrilina 8. lv1:protilina 9. ArnorcPine

.#
1-

Trazodola I L Fiuoxerina'

t0

!r+ i

0 0 0 0 0 o 0

11 Vilo\:rtn3
1J. Fluvo\amLna' l.{. Paroxadn3*
15. S.rtnli:1a' 16. lvle Cifo samtna' 17. Zimelidina'
I 8.

#
++.

----.

Rcboxttira

0
0

19. lv[itrazepLna Legeudl:. +++ -

e'

ma\lmi

+i
l;c

inlibitorir:

- me diu; ;:sci:,uqU-n'Jt ri''i ai re: aoti i i se:o toru r.c i (SSRI).

L'rtelecfuale cu diminuarea orilarea autorilor coieleazi intensilatea:deteriorArii -':- \T corticalc nlasurate post-moitem' Ct Civersificarea substanlelor antideprc-sive cu Tirrindu-se corlt de aceste dale' pr.cum $i in al ege-rea -Yg--i111d9,ti? :'-\-. It!!l!i :.i::.r:itate !intitd astrpra unui sistein de neuro nred iaioii, . i io: re le -con' li1il: .:::: in ii: unn -' I1''r'-'.'--:" :r:i :: "r; - :: J:;i.' ;; ;;* ci:r e I i I i rn i i ar ea e fe c i. I o r ad verse, putel,tic exD iiil::t: . renlLn!:Ir'ia 1a aniiCepresirel" triciclice.' c3:l !rrn efectele colinergice totoCatd riscr.ui :lla.iore prin cftct:)c inteie:tueli'

Astfel,

maj

iro, u...n,"" dett'io'a"a

s:ctrlgarc utilizr.rea

.
, t

ll

s3u 3d\ cr:e:

"'rild

antidep

resivelor din generaiia

iVe- lO:

Co,r:, lipsiie praciic de efecte colinergi;e

5i

ef: cte adverse; c^t^.;.-. e.l id e i:.'; 4L!rger!!J tu1\Jlil!r

ncconvenlionale

l l
.

c:rtrar'tzePinr) 1) b. Sin !rontil se'oronine'gic lSttrnbach [99 de 15-20 "'"' pe riferice ale 5-HT ti ":]:,lt-f::"bil Acest siitdrom est" cl"tetnr-inat d: efectele aniideprcsive serotonlnerqlce' -t :-. j:cesele subite la peclenti; lratali cu combinaiii.dc a c:1 pr;i11n trei din urmii'oarele sir;lclonle: aglliltl' Diagnostictrl se baz'eazi pe prszenia padiaii sart hiponrani:Lcali' ;iili;l;1, 11iie1-teciivitatt :,i-:..',rnotorie, confuzie "tinLto'"t'it ciirl:e;-ire nlur'tun; ataxle' transpiratie abi'rdenti; febri' iriso:ne ' ,-..-:5J",tt --"-siiipto,natoio=gia iutrerupeica rrcdicalrti acestui sinirorn cilspare tn- Z+ or! aipa (ciproheptadh:r) ..:'--',.rninergice sru in aCmrnislrarea de art.a!g-riitl 1-l-:-rotoii.rn-ci ;ptur la i^ierarei terapiei cu SSRi' c Sirtt!rontttl 'l' 'tis'o"ti"itnJ 6nt'tuE'- iCil)' postsinaptici 1a^schitlbarilc lnlf us': d! '::-: --i-rnsecinla adaprirlr neu:oreceplo:rlcr serotcn.incrgici ,:-::ii.a activirilii ,.rotonin"rgi." coi::;!iii,i i;rhibiiiei rccapiidi acesteia in spafrul pi'csrrl3pLrc' irst s:olarca tratamenlului' dupa ce SStll aLr lr' iilsl:i-:-''zi st s'niptonttlJ oDtcel De '--:----;rristrate 6 - 8 sdptinrini (Coup1'ur: 19161 :crl i nLtltal' c'iprlnoij: in.rptornalol o gia sirrCro lrr ului i: :l's
S
t

,,

t._rlbLrriri Jc . sinrpronrt

c'h:li-'1. t .:

gailoi:ri-:s:in:

-:

. '-lre:i'rl' '
r'

visiruri);
/_t

-fatigabiIitate,letargie,mialgii,fiisoane;
sc dd
e

rea temperaturii;

"

penurblri senzoriale (parestezie, senzalie de curcnt electric); tulburlri aie somnului (insornnie, I'ise viu colorate); sirnptome psihice(agitalie, anxjetate,iritabilitate). Young - 2000, rernarcd, sintetizind date din litenturi, ca sindromul de discontinuitaie

se

poate instala gi la alte substanle antidepresive; semnaldnd urmitoarele n)edicanlenie: imipramina 55 % (Kramer - I 961); - anritriptilina 80 % (Biacos - 1932); - c lomipram na 33 o/o (Diamond - 1939); - fenelzina 32 "26 (T1ier - 1934); - paroxitina 35 % (Oehrberg - 1995).

SinjromuldedisconrinuiatealtratamenfuIuicuSSfusecaracterizeazjprin:. - insialarea in I - 10 zile dupd intreruperea"/discontinuitatea tratamentului; - . pacientul sd fi beneficiat de tratament mai multe luni, : '...::": - simplomatologia sd difere semnificativ cantitativ de eventualele efccle negaiil
-

simprorn:le sun:: flu like (psc ud ogripale); ameleali, ve;irj; ua-rspirarii profuze; gre:1i. pues:ezii' a gita:ie; penubarea somnul ui ; tremuriiunl con fiuie mi;ira ld; letargiei Stu,liile priv:ind inciden[a sindromuiui de ciiscontinuitate pentru diferitele substanle SSRI :::zi:ri u.:-n.l o are Ie d:le: - riscul Denrru Daroietind - estimat la 30 - 50 9/" (goker - 1993: Oehrberg - 1995); -- riscrrl pentru llu','oxamintr - 2S 9'o (i\'ia)lya' 1993); - sertralina - 10 % (Lane - 1995); - fluoxelina - 1,5-2,5 % (Coupland - 1996). Riscul crescut penlru sindrornul de ciisconlirluitatc lpi:ut lr I L As po:tc sJ Il. cxPllcat PIr; i --.'-r rr!!f\v.,, ",,-..;fi-"-;,, 'aepntni: P{'.'u rebound-ul colinergic, iar penlru paroxetiri pr-irt afinitrter )c.iunrrrJ(r!a r:.u;l.lrini:i (O..,. r:: i9o. Riscul per',Lru reac'rir i sinCrornul ci: discontinuilaie al SSfu poate ti crescut prin reducc;ea brusci a clozeicr (l-ane - 1996). ----[p a ii t F! i nd io n u I Lri d e C i s co n t i n u i ta i : C uce a c rel tei ea c o i t u u i ing:ij iri)or prin in r'esiiga rii ,-'"-""-.-.,'' t//"), /. c o;rrp lc n.icnl:.re Cc tip neLiroirraSisiici ;i laboraioi (Rosenstock mtclicamenios s::nnificativi a cornplLaltei pe ntiu tratei.lrent antidepresiv 'Sindronul de disc ont inr,:i'.ai. poiir fi arli,:ipat prir '..'ler;nia cle pio:sij celiiatc a unul ncu altidepresir, (Roy - 1997) 9i poai: fi preiltimpinai prin supraveghere clinica curenli 5i :itonilolizarea p:Lcieirtului aflat suc medic:1i: artidepresi'ra. [iscul pe rtru sindiomul de Ciscontinuiraie creSte ciaii cu relua;ea terapiei cu SSRI, mai ales peaiiu paro):elini 5i sctralinLr cazul SSRI se utiliz.aza ieinienul de sin.irom de discontinuitate gi nu cel d: sevrqj. ,{ iosl consiaia,.a o rclalie s:lnnif;rativi intre srn.iiviail Luroi tnedic-amcnte (fiuoxefira - 2 5 ::ile; norilLroretila - 7-1,5 zile; pa;oxerina - l0-2i oie; seiirali;i:t - 26 ore). rata sciderii corcenirrtiei se:ice a nreCicanenLului in absen!a continuititii 5r :p.Lri1ia_ slndror':rului de ciscolii;tuiiaie atunci cdnd tei:.pia este iriieupti brLrsc. Studii prospe clir c (Zajec';,a 1993), a'.-t .itilionsirat ci ocrirea b:usci a I raianrr;ri lLlu i cu flLroxelina nu a fosl asociat5 cu ro:ritia un.'r sinpirme senr-r.,iilca.ii,"'e , cel puiin pe o p::ioadi Ce 6 siptir:rirr. Fiz:o;:t.. -i.r cf'-:t.ilrr a-l "c;,- i. Ja..: ,i: rli::ontir.:ita::, ;:r::i'- t 'i -:l '.llpr<; ic cs ' iii:i inceni. Sindicnrologra elerieicr ad'rerse consectrtivc irir';rupcrii 'iC.\s esie, 1n q:ttcrrl-. :trib'.riri e ri . i i r ! i j i i a : i i co)ir',crgicc;l bloceilci rec:ptolilor colin;:gici J: ciire acerl: subsirn:: fDllsarer - 1931, Toiieiscn - 1982) .Ui:ele ceic:t5i'i a',r sLr-::.at impllcarea iebouao-uliri colinerg:: in :pariiie simptor;rcio:;i s.r.,;l:lor :pir'.ri- lr ir:rcirrl.icu p:r;orciilt:i iLl:rr; - 199'i, P;'ke - 199:. :'-lr sug-.lt ci hilrcr:rlivii:irr dolanilcrgici qi nor:rdren;rgici a: corLstitui biza aperit::: sinrlion,-rliri cle cl i s c o n I i r Lr i : ;r i e 1a TC,j.; iDilsrver _ ll37). lnhi'i-.i;i:r mcdiai.i seio',onin:rrric .. :::rrrsnrisiei cicplil:rinict a fo:i ;-.r.6p351 j:lpl c:.Lrzrr : siadrorluiL:i c:iir.r;ir.r;niCal :rJr:irui ..:

obis

nu

ite ale SSRI;

I
;

,'

intreruperea fluoxetinei (Stouhides - l99l). intr-adevdr, majoritatea semnelor gi simptomelor sindromului de discontinuitate au fost atribuite unor mecanisme mediate serotoninergic fBarr 1991. Lci:er - 1995). Diferenlele in aparilia gi evolulia acestui .sindrom sunt dependcnte de specificitatea $i potenla recaptiriiserotoriinei de cStte diferite medicanrente dh clasa SSRI. Sentnele gi sinrptomele sindromului de discontinuitate .

2. Viraj hipomaniacal 3. liitabilitate ' 4. Pribu;ire bruscI a dispoziliei de panici ydrued J. Atacurir qc 5. ^Ldi-qr 6. Perioade d: incontinenl5 afectivi ?. Agitagie 8, Depersonalizare, dereal.izare
o n;fi.,'lr;ri ,.Ja cnn. enrnrr ,v. r ro. Lliporn-oczre uPUrlUra!
1

i.

Nen olt:re,

an-riet-rtc

1 | I I | j |
I

18. Nccbordonrre motLarie lq. in..iog-ea vederii, sensibilirate oculari

l,

Oscilapii dispoz-ilionale

I
I co;maruri i |

20. Ticuri 21. Dizar-rie 22. Cefalee 73. Hipersaliva;ie 24. Vertigo 25. Rinoree ?r5 S"r'.ti- de linri d" aer Fricnr ne fahr;

;;

23.

SerLzrgie de gre.eti.

vomi, diaree

'13. CreEterea produc;iei de vise,

30 lluzii vizule
31. Parestezii 32. Hipirest:z.i: ruditir i :; Iluzii auJirire qi olfrctirc

l,l.

Transpiratic

15. Tremurarun 16. Tensiune. dureri, crampt musculare 17. Fatigabilitate, astenie

i
I

STRA.TEGIILE TERAPEUTICE IVl E DICAN{ENTOASE A CT UALE iN NIPRT STA IVIAJO RA

.
r.

rn

r :l r

disting dorri etape terapeutice: 1. Terrpir episodului ecut ,J" c!.iqt-ntr e'r'.,Ti " in a I-:3e re.r unLIi meJicamerlt alltidcpreji\ trebuie si "^"r o r re l o r c 3 t e 2.o ri i d i-s ub \.t-3:'r l 9 _ail! 9 9 1-rJ:: c i : 9 : . ant idepres ive triciclice, . . a ilt id: L, re s ive terreciclic:; . inhiL,ilori selectivi a1 recapiirii serotonjnei (SSRJ): fluox:iirq fluvoxanrh:, parcxelina, citalooranr; . ir ribirori selectivi ai recaptirii ;roradrenalinei QlaRl): reboxetina; . inhibitori ai recaptl-ii noradrettalirci 9i doparninei (NDRI): bupropion; . intibilori ai recaptirii noradrcnalrnei ;i serotcninei (s\iR-l): mirtazapLna (NaSSA), vciri: iax ina (SNF.I); - entagoni$tr ;i inhibitori ai recaptir-ii sero"onin.l (SARI): n e iazodon a. iq ale?erea un,ti qq!!qqpj9-qiy-!a-- y1-llL9--9o-ll-! !19, , i c:ra:teristicile individual: ale cazului; . : l:: va rrtl tcrapcutici: . tolcr:rnli gifactori de conrplianli; . e\.i.lrea fcnorneoelor rdvc:se. ' rn ono tera-oie (dozi eficienti); . rapodtrl cosL/eficientd pe tems:l rreCiu 5i lung'
Se
r

CRITT,RII
urr ti rezciulia simptomelor rcut:,

D E ST-LE

CTIE PEIiI'RT] ANTTDEPRISIVE

Loug Ternr

Peutru

sc

urti

Ca::_.er

c!
s

U5r,ri ni5

insllla:-:a rapidd a ac;irurii,

tol:ianltr,

siirrilr

rr

ir a,jrninr;trrr:

;;; ' e::1ia

irr plonc lor apirute

;:ji.lrLiiirei

:it rrli

cor:rpletS:

St ra

tegii terapeu tice rn eptsodu

I acu t

a,
Reboxctina
Ntirtazap
r .v i

/-\

na

Venlafa{ina

l0-14 zile

lazodo

na

ETA-PA

I]

Ta n c
']_ r /rr-

-_:-t---:t-<--

S-S2
SSF,]

TvAi

ETAPA
a, re evalua;e a cez.:lui 5i Crpisrarer ce.c:ldls-,- s -::. J:ic j Lj ;(r,stji:J',

III

ia.iodlJ,

ognci
\{oclobcmiC

b. rc:vid:liier;: acesicia Llpure a:ocierea Ia oreCicalia cic : --i I -:n i:- i :oi:5i:::J:l

. . . .

T -As

"toii
-=

L,

'

j ;o:::l rtoJe i-:a.a.r {lit saioioiltieiSlaS sau cea adrencrgica j -sjri c : i nr<.2 i s 3 sc c cerl_\LlJJr--r_LCil|i5i{: SSRI, iiAF:I
slra!a

TCAs -t Tr SSiU + p inir lol \ -. :i.t::: d.: coi]lb.: I,

au

)ro.'. . F-i i ? Lrt;s

!- e r.eru tv

l3

grupul ca AD d-c linir depinde . |D. - de toreran;i, ccmorbiditate, caracLeristici indiv.iduale, conitiiuind ,,excepfia ce intire'te r.g"rl ,; . "gr"pur opfiune de trecere de la antidepresiVe din grupul A la cere ain B se va face in ordinea: AD duale, NARI, NDRI; s-g.pot asocia: BZD cu porengi mare, timoreglaroarc.

Observl1ii: ' opliunea pentru

din

, ARGUI\1ENTE

PENTRU TRATAIIIENTUL 'DE LUNGI DUR{Ti AL DEPRESIILOR

umeazb episodului acut pi au drept scop: o, Pre.venirea recdtlerii (re; uf ei,,relapset). ,,..,.=,,, ,..,-,._., ,.,. "..'. Reclderea este definitd ca exacerb:re: sirnninrnernln-iF _--.--.:,.i depresive Ia LL.l bolnav cr.pisoa , i_, dupa _. , suprimarca . .:t de _boali inili:la a srmpromelor simplor r i1 reaparlpa reapariti acestora in 6-9 I uni de la debutul. 5i - ;rso{ului acr La paqiedii Srpcileri;-reciderea poate'iintiidia forma -'rs oCu lui acu!. r ral uJ ur ma,nr- a c.i I l'. ,,v -r.i;aiultri'in:a,',i iLeclderea estc. fiecventi Ia unipola:i, 1eS ",t;, fiind de.cele :.,r1 rnulre ori c foTnri de :lifestare a inadecvantei teiapeutice 5i esre favorizati de: . severrtatea evidenti a bpisodului acut; . entccedentele heredocolaterale poziii'e pe.tru boala afectivi

Terapiile de intretinerc

- _'

Prevenirea reciderii se realizeazi pnn traian'rent continuu pe durata nredie ce evolutje a - ::odului acut (6-9 Iuni). b. Pr.'t'e n ir ea r t c id ir'elo r Re c idjye.Lrrplic-a e-risrenla unLri intcn:l asinlprcxytic_de minimun 6-i2 luni intre eoisocui :.:: gr reapa,iiljlunui nou episod. Rara recidivelor esie de 78 o,'o periru bipolari gi de 50 ".,.i penrru unipolaii h ur;natorii 2 ari , ..r deDaiir.ja episodului acut. h aprecierea corect-i a evoluliei delresiei . majore trebuie si tinenr cont ce unele .:rculeritili c Iinico-er.cl ur ive ale acesteia: . c;-,:soC d:pr':sir m:jor u:,i:; . ,:.2:csi:-r rc.-Lrrc:ll;. in crre paci::r:l pr:zin.i cel pu.,n do La epi;oaJ: Ceprcsire nra.,or: s:lia.:rte de o per-ioada asintptonralica d: ininiarurl 2 luni, pcrioadi in care siarea osihica p':rmiie reVenirea la nivelul cie irl.grars social5, familia)d gi proi:sionali a,,rLta anterror pl:r:r rl'r, episod dc boail. P:.a_:'S, ,::ity:! rcpreziura rer:;ir sa r rrr,amenr,-rl profilacr,: d,...:iL.r po;ibiloJ.t:i;u ,: itia sai'.rrilor de iltru (SiFoll - i 953) cir qi a altor t imore g laioa-re. --T;l tit piofrlactica esre mai bine conrurara qi nrJi efi:ienrj la bi:ol:ri, bcneficijncl dt .rioarele pos jbilireli :

'

. numil m;re de episoade anre:io:_r;.

unipolari;

I .

taf.lpla lnonodrog cu si:Lrri de l:tll: t3fitpiar cu sin.rri de Iiiiu + erllr.:.-lrcsiv saieciiv

cieprcsiei;
c.r

in
ap

firr c lie

de iirnria biochiinicri

. .

irri.ri:r riri: lr li:iu. p'cc :nr gi i:'-,::l:;r:ii cu c iclr: r i clonazepa,nul 5i dcrivafii aci,j.:l'-i..:t:roic.
!_)

-brnr:cpirrr - incic.i:.. lr b l::'l::il rtzisl:rtr

la lit iu
r

saLr

iu cci ca :ru coitirrinclicatli s:iu

irlc,

preconizate, indicinduorofilxctice la pacienlii unipolari p::c a nu avea .rezultatele cu sirurile de liti:r' fre numai antidepiesive.se fie asoc ierea i,r,,.'i "ntid.pr.iiv g'rlnlvii ullF'':jrli iii dc rrl c r tc eorii: Ahiskcl : l?Bl, Eubimplrte .egrrivc pcntru ;1 *,...a.nre irercdocorarerare boala biPolari; ftecvente)' antecedenle . Tipul II cll numeroase episoadc depresive, (recidive a tace \:lraje boala bipolard 9i tendinte evidente de heredoco lateralt po''t'u"- p-nnl' veritabile

,;; l';;';;i;;1ii.rd;c;iu.
:i,jili:iJffi,*i"i[tl.o;..iui

ara

a atinge insd intensiratea unei

srarihiponraniaca|esauaunuiepisodn-raniacal. o imporlanti deosebiti: in acest context' clasificarea lui Akiskal capete scurt - 4 lurii de pe - la unipolarul de tip L*i'G'ltn* strategiile terapeutice termen .,u.,*.n,antidepresir,+8sepdnrdnidesupravegher sairuri de litiu - la tLnipolarii de tip n s"-i"di': terapii peierm:l lTi:."^i1'i:,T,:"'"t'

Frecvenla reciclivelor tt"9tt odute.:" ,:1t::."- "11: ln suiwenrle Coodtrin - 19i6, au apreciat frecventa recidivelor v sri. dupi r, r..-; /,.^i ",.,isodul acut pe grupc Ce a:::rele l+ u! luJLr \ruPu !f
c'-:nr se Prezi nt1 aidtufat'

:^;ii"";;tt;rlg'"t''"-t, ltttum 9i medicati e antidepresivi

ul''--"ti1

Virsta
< 20 ani 20 - 29 an\ 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - -s9 ani

Frecven{a

recidivelor 20%
- 20
5 o,'o

ir.,"riia.
.

risc cc enticipeazi sau cres; riscul i9_c-{y9t9-r:' r,Arsta Ia primul episod - peste 40 ani; ri+ vanterioare /,,-i^^l:.i \u,rPvrel rl -"-;.rrl -' enisordelor -r'-"llulllar

50%

''1 ll Akiskal);
".

'.'.,-e

I
-l

-t {,

.,

..,,-,. icr ca ur.ei tulburin cLstlr!lcc; iv a compodamenrului autoAleteroagres . i.ootir""ur"i, toticoma-nii !or s au ;, t

",

| i

"/'o

60% 80%
'

"r;;
tt

'r,,'',,1_ ritnine inc: crioiogi: sa rarnanet""t-111"_"|i.i^.,,,,i, : clioiogra c?.r ilr trInD. efectului' instalar:a r'' Ccz-e te ;aieuticg-gin

!t :::a producc .- epi;oJulu: \. n(rAre p rr',e nroduce ^^,-^r,,,,,; .r-n,p<,\., d:presiv sc rein.tslt cL faptui renl3rcat l\JsL r-1 .i-,r(l ofl nlal lentc ^f'.i,,1,,r -l".ah.r Nalitri] o .']1 .1 ,""i,",,. o"':: aparcLrru, litr l,l::'.";l st,'oti3n, ,r,0. anticipeaze un .,-r_j_-",,, siei de tipul depinde, se p2':e' *' "i;- depre r,spunsului r:lipuil:Lirur LL!iPrLrlrij oronos!,c , '-,---.'^-.-,^tcsiei consiiiuii un clelne nl cu pronosltc i'r( r-';cir;',s pozitil' ;i altlelioi'rrea rJ,D:Ll 3 slnlpli).iir'1
'/.:

I!lj!irr!!9-!jlir9r'.' La

i'Si:t**fi

sp

t rt

r a tonren

/ Si

s.l.s n

d a.r.d i ta r e tt',"'

o'
:

:,'

li*,*r+'Ftrt'"u-;s:';::ff :'uHH#::i';;::::'r' .. ln .u.,,t Lr#-oGstalarea acesruia esre de

flllll::i: :':-J"":::':::j::::'::::.:l.XTl Tl::1t:']]'^::i:::]:,:iT:::':nt c.

':l"jo:li:^','i;,;Ji;l;;;;;i
practic! este imporiarr

i.rvoi::btl-

r:rresive. , i :: - rt; :r;::a cJr.llr:d 'R",1u..r"^ severitilii '

sinrpiomelor qi <ie stabrr.rt^ ciifcrenr:r ointre relapsa ,:::,:'.::,: la tralan.ient' reinisiune4 sinrptomeior .l'nreliorarea clir.ricd piesr-ipune trei fazg: rlspLrrlsul
a

-cpe:t:r. depresive consiliule ai4!] s:.. t, silirptomelLrr nunirulul ;l .'-..'.''.'.a' iar notn'aliz^t'1 iitp"t!"i $'iJiis:rtla !i,q11i9-ry1pl9l,.l.19C,ei estc descilsa-ca-i-9-9iy3' total! este simprornatologie i inaintide recu'o';atta , rja1a reprezinta r e_c]g!!!:e.. Racrudescenta ar."'o..urt" sJ^i.. ulterior recuperarii esie .umit:t
.,.r:roscrra s,.rD n.rT.reL,.

.#;,;;r";,"p-.. "" tr:ur;ntd. Tr:tiatrtentul Jn:ei autre stabilizeaza

la rcnrisir:le simpromele prezenie' :?l-1:T1 pre"'ent relaosa 9i de a menlile lilelul recupcrartt a,'t.t ti i it:!tita!eri It atetnenlr!rti are scopul de a inrreTinere,cofiiinuat dupa.re:upcrlr1:iL:$;,?,:;:1'j;-1:.T;F;:rre pacienti, ' r:::arett!u! de e L)upa un episoci deprcsi'i major, calilalea vlelLl (Checkicv- 1996) in nr:joriiater l::: di.rie ac.stia BC-90.2b sunt susceptibili Cc e. repcl: episodr-rl 20 9i dinlre pacitnii ilr:ztntinii ci:Lr;iior (7i-g0 9,") tlepresia niajora esl.c o boaia recurtnii, .t,',nr.i ce'itre ntei fi::*,t nou coi:od' Pciioa'J: inle repisodici scace iar boall rll ;lir3.1r ':pisocl cltpresir. ;-""',""-'-:.*?,f.fil O-"; ?i,tar-. *turi dczvoliS ot6lrcsic croirici ::,,:-r: 5i mai rczr:rcnta ,. "*,t:

rir.t-;- ll9lt.

-i-.^f.,-,-'\,.,'-' L! t,nli tral3illcntului axal pe rLrL,Prv:'r.Li c\)rlsccLIlial, sa tlllilr-lIlc cu nece:;iiaie coirli,r'.uiti'tea -c: ri -':ri:1tilor. tirrc i'irP''n:lti cle incitiii-rll:li c:l r.cuP.tlrca i,i r.:r-. r'' - ::L .,iLrd clttpl obitctiv

medicamentul ulilizat in tratan-lentul fazei acute este indicat, de asenlenea, in cursul terapiei de irrtref inerc;. astfel, alegerca Lritl:l:l enlidepres ivului capiri implicatii pe termen-lur,rJ Stabtllrea duratei tratamcntuhri este o decizie clinici inrportanta. Peisisten;.: simptomelor reziduale cregte riscul de aparilie a relapsei astfeI incet este indicat ca pacientul str continue lratamentul antidepresiv chiar dupi iemisiunea cornpleti a simptonratologiei. i-n moa ideal, tcrapia .,'a fi menlinLrtl cel pufin ince. 4-5 llni (prien - l9S6) Daca, dupe aceastl perioadl, reapare s:i:rptonatologia depresivi, putent vorbi de recurenfi. itrtreruperea premalwe a medicatiei poate deierrnina relapsa; decizia sisiirii tratarneniului va apar,line medicului qi nu pacientului, chiar in eventualitatea apariiiei efectelor adverse greu tolerate.
Iufornrarer pacientului asupra
e[ectelor secundaie poteotiale, ioclusiv e celor sc,r'ere.

I^ o,vS!,\a alpo-'-" rLrrur!q.jrr.rLLr-r a.ri,l.^,-.i., .J- pflm:l !, Llucuttrrtv rrc --J; -xn,p..\IItL,i d linie, anticipargy:g91igie L e;[eg19!91;99un,Care, a riscului qi nivelului tolarabilitdlii acestora de cdhe pacient cirrstidie un factor impoda"nl. Srrare3ia terapeurici vr rebui si mai ia in cons ider.:lie:

i\Ionitorizarea aparitiei e fectelo r

'

securrdarc-

'-pacientuJui,

.. .

responsivit3tea ia tratament in istoricul farnilial al in eventuaiiiatea - existeniei u-nei heredo-

colrteralit5li;
pre fe rinlele

pacienrului;

iD c:rzul prezeDtei efectelor secundlre or3jore, se vor considera urmlloarele

op{iuni:
rscul rnedical nu esir rnajor);

suplqvq,e[erg qi expeCrarivA (daca

. .
alipice.

nivelul de cooperare a pacientului depresiv; qpfiunqa pgnfru SSRI la- p4cientii cu sjmprome

s:il.ir--.t Jc.:ci, [rccvcr;ci .;-.

i,
de

.'::rei:llui :d,rtin:,:riri

inilierea tratane!rnrlui specific :irrlbatcre a efectclor seculCarc.

. .

sc5 mbar:.r meCi. r1iei,

Psihiafrul va trebui si ia' il , consideialic responsivitatea pacientului, prinrr-o atenti aralizi a

balantei beneficiu terapeutic,/efecte adverse, in special in e r:pe rer:piei de intretiner.:. Reugita strategiilor terapeutice in denresie esie stiins legeta de elaborarea unui plar terapeuric adecvat, d..: rnulte ori pe duratd nedefiniii. L nod special, Ja p:;i:nrrr la care ili fac aparilia eieci!' s:cunclare gre,J toleraie sj prodLrcc.o scideie a morivati:i. ciintLnua-'ea incrcCerii L'r 5airsa Ce recup.rare, coniiicar:d in final ia sciCerea nrasi,,I :r c o; r:p lir,r;: i a cci to r3. Decizia sistirii tratanlentului aniidepresi\' \'a fi brz:lj pe i--:;ca in con.iJera::< r r:elorali faciori

Co

tio

u:r

rrrt

mo

itc

rizirii

efecrctor

. . .

serundare: e,,aiu:ie: riscu Lri rn:dical,

in:.:i.i3 t.i cl
ap;ecie;ea stiii

co;nriiania g:iciale

la
.l

nienfio;raii
.r: ie

l:r decizia de initiere a

lrat:me:rtului

de

inclLrz6nd procabilitaiea cl: recurent;, frecventa gi seve;i'.aiea episoaC:1cr airterjoare, :i:sisisnte -\ irlrpioirelci d isiimicc c1r:r;i recLrp.fare, e\'sntual: contcroidii!ii gi n:,,eiu1 i: cooperare a
n

tLrlil i.

F!ctor Cc recLreir ii

N*rirul e:isoadeior ep resiv e a rte:ro lre, c.t nror'cidil:tc;

C

nraioi ai ap:ri;iei I'actorii cie risc _ 1 ___. recurcnteIor dc.lresive sunt constit..riti ci.:
in
:r
rr

!rjza:iir s;:lrloi clcr elriorilitof

,\di-r:tLi,rra

rezir.luale

intc:,:p:sojic. Risc sr ic iJrr-, sil..rj)lr-,..:tioicgie psilotici: c: ircr : j:1--::iir.

post-recupei:lre Cupi u:r episod cicp;esiv

n.,.,
.a: ,

-'-': :: erli03J: c:piejt\j n:llota . m:inpj: : : c .j I .' e pr,; n,i,; . persistenis sinlp_yoq:]p.r {itiq_c.
t
r.

apii:lie in
in

ie::tt rr]

C,l

ire:i n:.c

'^

,r ,,,-hi,rir.rr

....'-... ' .ih ,r' 1q.,

i ic

c o n ) o r ir i ci i

9c::raii

sonr,riicat.

3l

Tabcl
j\ledicamert
Ver.ia-[a':lnr

JI

- Caracteristic ile
Prolll
o

li

nico-psiho farmacologice ale unbr noi antidePresive

Efec(c adrerse

LiBritxrer utilizlrii.

n\ih

f3

rmacologic
numai
a

Con(rriudiclfii
Agitalie

..

Lr dozc miti '

receptL'ii
st

D.:piesie ser

erl.

aciu)e de blocaic

rolorinc i.

La Cozc meCii 1i m:ri blocMl al rec$lstii 5-HT

$i

Depresie reftaclarJ la alte ir'ij loacc famracologiccDeprcsie cu inhibil;e, hip erso m,rie, cre5terc io greulate.

t - ,l^--i-i.^,-"i --i.-,:-,ti.a,-.;4

tl

NA:

srnralS, insomnie. La dozc mari: bipcnensiur,e, insornnie scYcri- agitatie majorl,

ccfal cc,

Aucuri dc pr.ricl
lnso rr''rie SlSbite m3rcaltr

ill

grcrlll!c

La dozc foane mari _ blochea:-l 5i rcePrare: DA la fel de e{icient ca 1i

Dsprcsie atiPicS. Obs. Dozele mici nu

dep15esc

grcall

li

llip.i.nsiulle ancr;:]tr
o

scilentL

c6*citat-::
5'Jnl oa!e.r]'Jnaie oe
-.-^^-:.-,,1 nrn,n,

pentru 5-HT 5i NA.

SSRi.
'

Acii[qe du3ll slimlldnd

_rccep:orii 5-HT,^ 5i

bloc.ind reccPiorii

5'Hfr li

- rctiune al1tiCe?rejiYa
dubl5. cresciad eFcacilatca

Depiesia asocial: ctl: a-1)(i e|3!e. insoiir-tie. agit3ije, pa-1ic 5, scldc{c in grcutate. D?rcsia 5cvsri*

Hiprsofil']lc

re.ci!orii Hlt s.d3rc, cr:f c:c in grculalc.

L.rhibiiic psihomotoie Dclcriorarc cogoiLi\_l

I I I
I
T

Obcziotc ' Pacicnli cu func1ie

Llocuiicr

at SSRI dacl

inu:ritui conPronirl
'crel(e naugopanla

tr:nsmisiei Nr\ 5i 5-fn- actrune ajrXioliti- induce-sodnul - eiecte de iip djsirncfie. s.ru3l6 pra.lic n'Jlc - e 1-:.la gastroinleltin3le

acesta Producc: gtcaiF

cxcesivi, disfunclie sexuali, tr.tlburlri

g!5rtointeslinale.

'

(rre:rlf
na
3

sau
Ira

dil'c.)
Sl I \-C

I
Datorut. bloctr;il cxc:sir e 5-HT;:

--

r:,ni

l;.4:.-:oconl

Putemic blocmt al

r:::pior-ilor 5-liT,

1i

bloca-,r: nlediu 3i rcL3ptin

Deprcsir asociari cul 3nxi.!ale, agitrlie. tulbuJln Ca sonrl, iasoouri: r:t":ii. Ca re:en'5 pentru SSRJ

Aaoneiii

sau Ci

si:n:;ii

sol:]roieilil, pslinloPsre (tuii}Jirrc !i:u31, _

leCera sii3iific?ll
l_n

'

alc P,i50 ?D6. Dcpresie cu hip :rsoo'jc, ir,Ljbitie ti d:teriocr-rcL.lioleranl-1 sau ii.; s.i

c.

Cisf$c;ii s:\urla, intolci3nii. Il PJi

C.:l
de

aDar;

dunti). rsl.n ie.

r!:pun;

sau rlqPLl-rs C.

Daiorar: ireilboliii jor ilr:rr:Ciei irlCP? cc

coc:ili ii.

5i:rbi calrinl..

irrt::cr::.zi
P-ii0
?D 5:

i t

cro

uI

insoruie,

t
conr"..il5rvc

azi!3ie, amelerl a- v.ri;j,gr.:i (la 4 9; CLir

poirlar!r d. lD

il::9,+l
i i.l;":,.r

i
I

ir",\ibiior al r.caplirii NA

ii

lDn

Depiesie inribati Deprcste cu llalenorlia

c

iii?Siiiirir
e

l,--

T
LeziL:rrrcc::bral:
Pacienii :git?i;
i:rson-..lie

Agilair
i n to

og]', it

iv5
ir Li

r.r_.ri

ci::
.

(p

iiirCoC.ne i Hiogisotilnla Depie:ia no rr r espor r;i'"i lr SSFJ sru lr Prci:r-r:u

_

Gte3'-r o/.,r) Con flliii {4

Ij cu

inlcl:rar1i
Dc-rrc

jia G.J d;5fui:oi

l:

SRJ

F.ccore:ir,: I

Lnhibiior seie;:i"'
.''"A

:l

I r:caPtirii

I)ep;esir severi inscliti d: in-\ ibi;ic p s ih o '-no lo ric

5i i-cnonene de trP

i;lig:lreazi ciiccromll
izo:r-zirrelor i;t:r;ctiiL:r
i

Depresir cu a3r"rPc
ps

iho;notor-ic

;i ur'-.-":r:

C\?
rl

lA-1,

dete:iorativ cognitiv .L'r.iic r :azi ad3P(lI.r sccirl3: dorirrlr d. iu.I--

CYP lD6, avin

a.li;i!alt3; r eirjj

iic

socLai.; craSlcI.l illteicsLrl':i plrlli.l

ec

inrihi;l2ra:tla:, a,rii;;i:orcc. TC.r;.

li! ii3ii i:r (.i..i-rle; abiiitliil. J. coniroi al

ci:lo;;crin': tr:!cic
ra

lia a.

tiiu-;i':t, SSI I
Lrr

(f

orr:r;;t:

I I I I I

l2

r_-

u iriJE

xo^

n l..l

,rfllC
':::r'liiIiali:L
i

l'

''r

or-r

q{

6,9 clr
I

is' :li,-ruj:lf rulllr :13:j: ?;:s:C ii, :,r rlr:Jiror-,r rs:sqo rl1,ttq|r;'ql:uei ap r-:;:::; fl.:-:... L .ti . .it:lr .I. ( tL;.: ii ut ':.;rj. : r' .,: ,-: ' I ing q.{ Ils?Z lj .' I :J. qY : . .l - i-r:, ut Iid . iJf :lluif :t );. lit-'Jl r:J:uo)oiis Iir!tde:r.l erjlqt.+] uud lze:lcrji\ ! u 0ll !l:llUorLLjrJl ?p le /,lla(
'r-l

,:,trl';p:s

;i
l

r:

i ili,i
3;3

4)
c

"Hj "t jj
-. au)
1

'l ri

'rl'l

\t\ tll

tlt t\

\-,/

'.r-

c,. -J-l

'o)nE

tH

rjcIa.l:1i1!0J

'r.rtul:n ; ju:l:.r'
:

L!r'\trnE

I3

:I

je

Jipula!uo

lrrd3xoc 1 rll a

','.
9t

,(

l It

'!l?u:)1!

'3r qo-Jo

toJ '112;;se.:ed';rualse
?tf,a-13

-n,
Z' r.J

?rJ:]rsLi.:jcoi-.{ ::sj.:.1,p8

erito'.J:sd lS eJ:tor\:u"L-ntstl;t r4:s lil gt!trtput 9t ,-i-!I i rclt tqruods:.Jlq nt ! a-o::ojosqC '?llFl?ullo3uue :lJ;J j ;e tdrrozu:q;p :E l?.\ u?O

?riirtlFe'itqrsd

.?)st?D-u

-l @dJ
l-.1

':
I
I

"

,4'\ l/r- \--l'\ i L

tl

l.lllll
\.--\
frEriliJ
e]u)r::Jnsur

-\

^/\/
cp

ur f:u:p:ud :rJ

:r. C:1:,1e aLTi::Lu :p ui-:;ro l: J

;JTltsr;lL::iy
:a.ul:Jls

-r.r',rJr tlr 't

'

il,

r: le o L

9tJ

2p .-:rs!un:l lnuud ,u,o:ne18 lnle ll?p ,:tz:81ruz ':rnoudrq ':oo.tlE nJ . trjpt:\olur ut lplrpurEtuoJ
.Jo: oI

\,.,lf

?rr:
.l

l"rp

rdap 'prru::se '.!x0JIloaurlaLu au?ia?ui Iis:.jd;p Fzo\?u u] t?trtpq . ltErrPu PiEJc.:J;1. rt?.1)u)3uoJ 'i.^.r:s;3rp gr-r-.q crlq:osqy . : ls1!\l ll e rp ;jr I rl,r.t.tos .'r;-truotoJ!s ea-z;fct.a: u-ud :r-u-rd:y ' Fnuiq rpouirxr ap t..\ jrp, rrlrrr14 a rsa.:d:pr1u1: I
r

Jrl:

a,ll
z'dJ
I

\lvY
.

f'r\d"-\
l

tilil \-,/l.-rz\Z
eurlrldr:1rruy

r:ilri.,irLao: rp zcr ur

q1u:

jrud nl aj"-&srururpv

,
:minloutt?
F,r, rz
f

t)il
.

\rr ,I

B:

'tuE^ I srL^uolnu

,^

ie lE.au?J tuELuudap lrur:.;r grr:lua:od 5relr;e r( rseorrr,.e a^.rsa:dap allEts q gtcalpul

'% tg"
dlt

-l 4H3 dJ ')( I

"H:

If

rp

qJirl'eu:ltL'e 'g:nruo:o:jsrluz .eH lS

'% 96-ag - artleruseld alau:atord ep ere8:1 ?te:rilqillodsrpor g .eartsa8rp grmq !lqjosqv 't jrrol trrz? js?u"'rl4PIu!.{l

ll,i r)runu
arm{:y

-elsr.q!Lrz'9JIilouorpe-D,g:i?::ur1o:r1uz

4--,..'\-,-S .llllr'1 I It u
\,,\

rl rqnloso.rpl-.{'urrprrdrqol:rcozu?qr? ;p lr.lllrO

,/\..';-'

SlrvINSz3Ud ,3( qottJ

I]IISftISIJYdV:)

YJU/{nil Y'Iflt\"uot

IINYINSZSTIdTtI

. :: c.:[, :::],.i. r ',.;:,ir' I . i, .. ',. 'l .:; c::) i-:) -iL :1 :.rrru,.:- ; ? .i-'.- :; ;. rl.i;i:tl: ' u.'.-* " l-:,.:15 ;..2t ig r.'r':..r.r .'( J:. ;p :)-_:..:l i !;c:so:d;p r;lo-r--:d\ ur ll?liFljrEtluoO

ll

LI I

s,.j;-l ILrio N

i'-l

FtooI
rt 69'q1 'sd:

lrl \--.'t)
I

./ \'I

I :ritrs'J:jirl ail -.:;c^-1rE-./,lsircrp :i[!]s iJr'!iclrpLjl I r :..t. :. :r.tull= o; tt1 :,::.:LU ,.d :,:.-:;:. :d .: 2:t:-l i.,) ; ; - .ll ?1"-c t.rrt ..i:; :'lq:cq1,
l

'--j
ro

)oEUrs

a rj,:'_-j.s
t I rupJ

r( i:Lrierr:'.rpetcu
'

,,. - J. ^ rdJ.ureL u1 ....,,., ?

l'-.e:Ce:a.t crlrc:g.lr ur.:C czeauorjcy

iilI
c\,-.-'\/t\/

it,
-

,,-\

--\-

q,Jr

iouf-']02

jpniJt:t ;p

|: i!

te...

i-l:o

auru
uuasirerJ,\l

:.:r:u:: r'.= :e :i :r--:;: l,r:.i.1) J;:ir?

c
:

.
-1

'r:rl?:eq

u: : :

:.

-.:1

jl-_

-cur._-_ES

-n Lr' JO: ?l tr: ;Lrrr:jol =-:p1:c

p:1ji) il::rJ : :'- :! ni rLurI,_

-

E"itLLreJcrujr

E* 09 '0t '02 '01

qr

:r'rr ;\::.f): ::):jr :t!rL:sj?\ "t :.:.,;e-t:d .: rl lotl2rr 2tElsL-:luI :p 1i rurScpu: :;rts;.:d:p u! tprrDul 'l\s ur.urq Fr?tr_ulo ./! 05 ?llt.ruscld ...rur::o:-.i ?p i.;i;:l qu: c g.r::<riro :tioioso\r :: jiL:-l :. :.l ., -::t:-- I- u< Jl a..t jt : :lt)ut otl:LT :::13 : n: rc-'zlo'rize.lt d tt.r u:q

-...-, n,,..c ^,,../t ,a ..,..,.;,,.,

l9l?p

't{ J
eUllrlordcl,{

nr
:p

ei.rarlose

r1 qleipr--4 .t.rr,,.""ti;l:ir:::

,Ju
1{,0s

'Ez

sl

ql

?_:o:u:d:Ll'ruornzl?'g1cur.r'9-r:eC;q ql-r;trgnsLn rri-'-i--:ul lliL-u! ul l:rlliulc.j:uoJ !u:J-LS ct;-.ur.:gtlt:r::; ?:lpa1-luur ::u'tllurpsoq.rsd 1!Iqlliqglu's lEr:p ?qDI: ifuJ :1\:li?)s a:trf,Je :lJnns--9.\ El ;:!llf,:rd n)'i.'r)or^iu
.,A .".9^^"-

H-N-'zH5

.
:",,"
S

rlEr?_I
II

ri

g11q

r " '.. ,1.Ln:d urlnd reur'grruun ?teuruJrlE

zH3

1..99.. ?.lgll
'i':_ t.'r
tt
,

glito&ipor

g lrnq
-,1,^---

p.r r:sr

3rp

e r)

q.ro sq

y
'

! , -1, , , .

, ,

-* -

^r ^
,

!, b

. ,,,-.+*--,

,-,.J

---.,,^,1-,

?ra!pEl300i3lrlqo?JeqlP f, p le^ueo
.!rE-+gsr ejulr,igns*
'?elEJ

/ff l-

Il \z-\ir^'Z
eutrue:dtu.l1

jl ar4

.l

'rrr:d; j..:irr:uz ;rrdrv tw.rsln-ruo:r:uv f dnp'trn:;:9? n o-I- :n'arru-e8lo irs:rdrp' umuatceu lc

r

^-,"-? 'r?19:r-El!d I):;:lu e Lr.uP.mLiJ)Ll e iFJ?lnicl 3ljE.1l lsooq glcu,r5iru, .dr!!1PE 4tJciJ !zcuJru "rJUruu,{

:l

' ,*. -.._'.-:::. =--:=:=i:o(o.:lo:la

nEtrlPul

"l

n."]-p"*j9.

q]3
zH zH

-l-1
ry
I

qr r{ "'ur 91 91

'EIruasrjo

'?LruoJ

lolij"l?uJ Ersejc;P :u!

rs
,

l
t
I

lao trmq arjqrosqv '41y :1e ac1?rrorreru -,*^., -.-g^, ulP purr.aAo.rct elrrrLld;l ^,,-^.^,,{ trErer:f, :P eirlx!tqr]J 'ilElqliatr lrz!-dlv earE.lr:rc rrud fzcruorlrV nt lrurd?zvu?qrlori.r11,p1rdotd :e.r urq

f J -,-9.d-uad L -!-!i.,,--,r rlrJl-rJrr ^,-,,,.,^,d -l.--lJrJJrdu

:o L:'O C dJ r;rlt\.luv

3
i!

+l

:.I
i,-

.l T{\,INlZTtId 3q ool{ :.
1

IJ[Sru313YUYJ

YrflrIHJ

Y-rnr\.HOJ

'i+

'FOR\rULA

CtrlllrCi

CARACTERISTI CI

IUOD DE

<Yl'-l \-\-'\y'
aLr

PREZENTARE

Derivat metilat de serotodnci.

ibenzoProPilaorlntr.
gi

Aclioncazi prin bLibilia recaptlrii noradrenalinei

Lr},
CHr tll\t
r

Absorbiie digestivtr burtr. B iodisponibilitate 32-19 %. Legarc ds proteinele plasmaticc 93-95 7'.

Indisar

in stirile

deprcsive ar"'Joase

qi

tb. 10, 25
50 mg.

gi

agirare.

alticonr.ulsivent. Cona-aindicat in glaucom, asocierc

sarcinL
Adminiso-are cu

cu

barbirurice.

CHJ

prudcnlr in caz de comi[alitrtc.

Nortrilen

-'{rt\

ill VA
'
-

-0
-l

'Aclioocazi prin inhibitia,..,specifici..

.

Derir"t metil[enilat de propi]amina.

serotoninei.

a ":,recaptlri i
o/o.

t
C l-12

..

T12 I-ndicar

l-l

zil:.

iodisponibilitarc 40-70

Legarc Ce

Lnz
,rLt13
N

orotcinelc pl:-sm:tice 60-30 %.

.as ?O mr

i,i depresiile inhibate de interrsilale

psihorici;

.l-r

poier.ie3zl acliunea iieurolepticelor, activ in ruiburirile obstsiv-corn-oulsiv:

Fluoxctina

HC-O ^ .-l: \r/ \zz-\

I

/"n tll \(rlr-

orys
li

\,,

i\r I
Reboxetina

t\-.'

Dei !"t efio\i ltnoxioeozilal de rnoriolhi. Ac'1ior:a,zi prin irilribilia reca:iirii .lora&eralircl, aniagc|izrrer rcceptorilcr- u2'lirentirici. Aciorb,:c Ci-z:s:ir ) b.r,rl. BioC'spoc:til, .ir : jj-:r '. Legare de p;ol:;nele plasrnaiice 65-75 hilicati in sririle Cepresive d: intc.rsiiile nc,rorici 5i
oz'u

p siho

ici.

L rEJ

,,CI
C1

Dtrival t: lral"idror,-te til: t dc rraltilrrnini r\ciioncai p.in i|-hibigia rcc;tptirii scrotoeiir:i (inaiti s.l:cii';:3i.). 'f Abvr:b;r::r'iesllvi c'.iri li 2 -5-10 orc lnijl.eis .i 53:a..!rentul de lungtr dL{alil al Ce9r.1:iilor ':cir "::.:-.J lJi:I u's^-i\-cwnl5-L:" 1

rr.

5C nrg

Senr:ii,na

' FO

Fn\rL'I-A CIII]rfICA

CA.R-,\CfERISNCI

ITIOD DE --i ?R-EZENTA.RE

ll
I

tH c : T I-+.
C tI

a/ TU-

\l C t{-

Dirivat de hidrorilat C: dibenzazepini. Acliune .ant-icolincrgic! o-adrcoolirici, anti[isIaminictr, a,r t isero to ninict a'6Absorb;ie digestivi bLr,ri. B iodisponibilitate 2'8'59 Leqare de proteintle plasnrrtice 7t9l %lnl]cei in s(irii. depresi\e dc irucnsitrte newJtic5 $r psihoiicl. 'Co-nuaindicar in.glaucora, adenom de prosiaia, sarculi'

tb.2i

$i

100 mg

Trimipramina

T
Deiivat aminat al acidului amino-hcpta'notc Acgiune,,.dopa,r:inergici; .' nu-'posed5.': proprietJp rn aati col inergice, blocherz6 ac'jritatea serolorunel
dozc man.

Absorbite

di

gestivt bL:,rI. Biodisponibil irare 45-63

7J-65 7o'
L"'

9'o'

Lc3,irc de protcinelc piasraatice

eciiur rapidi majore, depresiiie ir,hibate,

se

',.:i.1t,.,.;t .u
'.u.:

episordele dcprestvc

tulburlti de dinanrici

li.

/a\

l:],:rbilcr purerric . a1 caFlarii scroroninei

0 i'j

5i

(,<"

,/'-,, c- |i
I

,44-?'

ncradreralinji, ir.icilor slab al caPii'ii dopa;rin'i' Axr'!ii enilntiocreii posedi actiritaic antidepresiii c-qaii. Rcp;ezinli carul de sedc ai r.nci noi clase de re1Ci."r,,.n,. arlid:presi,: - iniibiiori ai recrplirii
sero',onlnci gi nora&:n-aiinci iSNaRJ).
.\c;1,.i:1e3 se

C l-re

l.i

c fr*

L.-

surr m:i scizule decit ale artiCcprcivelor ri;iciice' Ti,T :pui de 1/2 plesnai:c e slc d: aprox T ore' Eiicien;! in tulbura;ea obsesi"'-cornpulsivi 5i aiacul ce

irs'.:ieali

rr^ai

npi , iar efeci3l' 3'jr3is'

rb. 2 j; I1.5; 5l: 75 9i ICO c-:

Venl:.faxrn:

,i.go.r:si ;,1 a,licnorec:Piolior '''..-

'''

.'':.',

piesi;ra:tlct. c71 |:.: 5-fjfr i -i-ilTr.

5L:b irtrjoilor al cap'j:ii no.3d:.nniinci. Lr.:emlri cie)iaiaJ .''3iul:ri no.iiixl

rnElaioi-ina. FcioSit in i.ala;ner.,f,rj tui'a'.irliilor Ce sortn, ruib,rr-5riior 3ixlcasc

ll s.c.cii.l

rle

lo

i-

1.,

ii nr

if.c:irc, irrlbuf,r!lCr

l,iiri:z:rin:
ri5

FOR,ITULA

CIf}IIC.i

C.,{.R.{CTtRISTI CI

I\IOD DE PRET-ENTARE

.0

.*- uAr-.*-.*
+-;

(.\f-J \?/\
I

9 ci,.

.l:l

.'

f-' N'.

,'\l

receptorilor serotoninici: inhibiror a.l rccaptarii serotoninci, antagonisr al receptorilor postsin:ptici 5-HTzl inhibiro: al recaptirii no:adrcnallnci (in viLr o). F f-.r.-,;r.-.-c;.i- .,- ^,,.^-;^r-..,.--.: s-au descris de asemenca proprietal j an-rioliticc gi neuroleptice. Utilizat in b?tamentul nrlbuririior. deprcsive severe;
Nlodulator
poate induce

al

tb: 100
qi 200 mg

nrlbwii

ale somrului.

Ne lazodona

I
I

Uriliza(

in

tratamenrul Rrlburl'ilor afective

gi

in

S.au- -descris (hioonatremie)bmsc-tr a

sind,.oame miocloru ce.

th .0 l0

nrr

ca:ui. de da-ahilibrc
5i
d:s ;r::r-zii.,sa-'rguiae

maaboiice'
intrcnrperca

la

tran nenrului.

I
:

N=C1Z\'

lii ; \-'-7'-r
(\ \-'

CFb

, ft ...
cp.t

CH, CH" t_
C

J^; ] Cel nr:i sciectiI i;'i:-.lo: rl rec:ptarii sc:ororjntr. I Leg:;:a Ci proteire se faqe in procoqi< dc 80 96, I rnedicamenn-rl iinC un slro inhibiror al cirocrornului J PJ id, izo:ru,ira C\? ?16. T:npLJ c-' inj'.nirjr,rc ic I rn-r'-i<*,--. ,:.-iii ps.ts d- 3I or:. t-*----*'I Folosit in tratameircJl rulburi'ii depr:sive najore,

lb. 10.

.10

r.g

H-

ldemenfei senile, LLlc'.uirii

ob;csiv-conpulsi,,e,

| rtrcJlui de I'r1ici. d('r:c5ia alcoolicL,lui.

a:,^!^^.^-.

n -\rl1 Cl-tr

Cilr
C H3
1

-l i \\)
I
C1

..-'-^\,-.-

: - CFi

N * C-

''

cHr

coniparabili cu antidepresi vele iiciclice. 1.1:::,ris;ul dc'3c;:une, in:i r:::lucicrl, pa.-e a fi Icq:t de noredreir:lini;i io mai mici misur5 de dopa,rtini, cu ei:clr nii;rine asupra recapti.'ii netu'onale a nor J.Jr cr::::,i: ,i s:::or-lo:i T:rnp- C: , 'l olrs:nrt: - cLj j .rJlllr li:tr,::e otali c;l: de la lC,l Le ll,E or:.
Efr cacita:e

B r:prop ion

I I
'-

il.{l

- cH.-

r,,LN,

I I

ll \N/

ill Vc'L
Trazoriona

I
L"ii:i;o; A-r:ideprcsiv cii;l a "loua ger:rrllr'e'
I I I

4\__,,

oc#s
al

I
i

^rl \\>-- /_\\ l- []Ho---\ ii

V

r:c:::.rii Il:: . :a':::' irciilv'Electeic articolilzigi" suill nes'iinr liivelrL pll;rll:lic nJ esic coi'ltrt ':u t':"; : j: ic: j i '" 1:::.::l d, l : p..:; 'l : :'e dc :p:-r'<

c5ci'r'l:1

r). 50, i00 ii ?00 ng f. 1C0 Ir'3,11r.!

rloli az 1i]3

!l

I\{EDICATIA TrM o srAetrt zA'T oARE

PERSPECTTVA CEXENAIA
Gr,rp polimorf de substanle cu acfiune psihotropa cu proprietatea de a stabiliza dispozigia, cel :.;ilind disiorsiunile hipertimice pozitive sau negative 9i putind preveni accesul maniacal sau pe
3

Degi s-a foiosit temrenul de,,efect psihostatic" fl-ttr.'rarun - 1965), ce.reprezinti calitatea psihotice 9i de a preveni ,sdel rrmacologici a unor neuroleptice de a stabiliza tulburarile -(Lieb e nna:rn -,1 989) sau pe cel de recideriie,l unii autori prelerd termenul de psihosthbilizatoa-re ::abilizatoare ale dispoziliei (Mani-'r - i99+)' |n sens psihofarm,i.ol"gi. se consideri bi termenul de tirno s tabiliz:io.: este mai adccvat; ce actioneazi asupra subliniind nrecarismele de acfiune complexe ale acestor substalle, mecanismc i,rrr.gului * psihism Si nu nu-r:rai asupra "fapJei" timice' Aceastl explicatie este valabild-gi-pntru.a .susline:-unitatea:de agliule psiiofarrnrcologlci" -- -. diferite. Principalele clase de subst-anle a unor medicamenie din clase biochimice sau farmaiologice r imo regla loare. sunt (Tabl i 9): '. LititLl gi srrurile de Iiriu i A nticonr' ulstV:utte (.\E Ds'- A nri-Epiieptic Drugs):

epresiv

valProat

cerbamazePini
lamotrigind

j.

AEDs au fost utiiizaie inca din i 9E3 in controlu.l tLrlburailor bipolare, beneficii;rd
r.r:canisme de acliune conrplexe (Tabel 38)'

- gabapentin topiramri - "'egabrtrin - c lonazcPalr.l

-i

ii
ce

Tebel 33 - Ilecanisme de acliure pentru AEDs

NloduLator al
CarbamazePini
ca n alelo

peutru NaValproal
ClonazePam

GABA agonist

Iohibiror CLUT

Lamotrigini
Topiramat --'' Gabapentln Veqrbairt n' '- inl.ifi,o, selrct,v t: ire"ersi5il .rl C{lA trrirsrrrlrlzct
+

Nlodular.ori 9i antaSonigtr ai canalelor ionice ptntru Ca - nimodipina (niniotop, rb '/caps 30 ng) - nicardipina ()oxen, rb.20 mg; ry'carder''tb.20 9i 30 ntg). - (S)-ernop:.nrl - substa;r;i tt' putt""it efect anlagonisi pentru C-a** 5i at-initatc selecti',.i gi inaili pcIiru rcceptorii 5 HT1

.'

eraPr rr il
39

Alte substanle cu potenlial timostabilizator: - inhibitori ai. enzinrelor de converste: captopril

-

r r.i LPrw tsrnI r--rr ^rn Fe

aLr,rr

^-i.:i

or.<i J (AG v"'-55rsJr omesa

co3)

timostabilizatoare Tabel 39 - Principalele substanle

t
i i

I I

I
l-,oi',.Lr,iri

I
t-iilt"tt "..r*.
- ie63, deei irci cii'r rele in crinica.psihiarrics de ciirc Scholr cu Litiu' nta:riacala Acesta a in:pus tei-apia excitaie de t,.l ria,ile -i"'uptutltt'' dozirile niveleioi

:ss::f.?.:J;I::l..,,
cac:
a reiatat eficacttaiea

icniarcand existenla ""t' Iitemiei Ctcianqtuolasmaiice ale litiului' Depitirea

t-fit"tt' dtrt'nrinate prin tL'ttt" ncurotoxice' in lirnp ce sub nivelei:

r''nr c: 0'6-i nmoli r' i.,r mcit;iac;:-

1".e'":"'":!;::'i:::1,:::'.'J]L

Loo tl?n?'" abs:nta efecrului ner'.rioxlc r:r.t i ac? lc lin'.:tc gJrr"ltiJT-'l

..o,.,i''i c-

Birtlei.'L99,i,recornandb17-5.i1'-rn:oii'4inIratarnentulacutSi4-l2FginIlncelcronlc. Nlecattisfielec!eac|iuttesllntinciinsuficieit.""o'.u..,daicercetirileaci'.raleconSidenc] p s ihoia n nacologice:sanrrile Ce iitiu au nrultiple acliuni celula:d *"*itiuna - stabiiizeazi tt*i"'-"u o r-.:ne'.rabilitat: i.t,t""iuL^'i,
membr:rr'aic pentru calcitl; - regleaza a'ctiviratea ttn'Lclo' iortice pttn intt""tnti' pompei de sodiu
siab ilize aza

activitalea

rec ep lo ri 1c r noradienergrcl '

discrepan!i

int'e attiunea intracelula:i -

(litiui are o nra:'

poterr'r:

i'"'"'olr:.,.L":""',l,:,:iiTj:c
tirel'i
glolr''Llelor

fi

rpreci:r pri, c:r:r::-,:r.r i,,iic"lui

c:

pc:t'r':a-r: a i::i'rl;i

rogii:

l,i

io.'.,.,in-o.ir"'
ri,.

Li -Isr"r"r,. =
\ '- ' '
iir iulrr i.

Li

-,

o.
:

\1 i ., rr','tnll

poten!ialuiui r':''iroio:{i' ulr indicaliir valoios Peniru evalrtarca

9U

Iudicaliite tratanlenrului cu sinui de litiu au fost constar:re inci din 19.l9, cind Cade r.nrarca acriu.ea sedarivi a acesror3 il-.1_a:ilf C:ggt.iglig" p*slh.9-Rgl9rie. Studiile ulterioare confirmd aciiunea nornrolinrizania a sirurilor deli-tilill;;il'iJJlii"ptri.i iiectul sedativ al titiutui nu este insolit de sindroiuul inerlie - pasivitate specific n euro lept icelo r. Principalele indicatii ale sirurilor d: liriLr. recLuroscute asrizi. sunt: . profilaxia fi tratantentul de intre!inere in boala afecrila bipolari; . tratamentul episodului mariacal; . ' prevenirea sau diminuarea intensitalii episoadeior recurente. maniacale sau
depresive; potenfeaza efectul antidepresiv in tulburdrile depresi'"'b 5i obsesi,"-compulsive; tilburiri afective secundare d in sihdroamele psihooreanice;
co

. _'.

mp o rra rlgll_gn!':o-,c-ia.!J._Cg r35i-r

la: _ r'e n 13 N le n iere. tonico lis spasmodic; tireotox icozi; . - discrazii sanguine (neutropenii). ... Lo lraindica{iils tralameritului 'tu' sxruri'de' liiiu'-decr-rrg iri primul land ilin toxicitafea pe l.rnlen lr'rng a acestuia, datl fiind durata nedeterminatd a batamentului de intretinere. Cele mai L :aVente conrr.rindicrti i sunt reprczentate de: . insuficienti rerralA sau Ir,,'r'ic.''
ra

ceialee r.Ile dtclna gene

migrenoida;

":: ' "'

. . .

fu
d

lburiri cardio-r.asculare;

iabet zahar3t dccomoellsa{: ::o;ierea cu terrpia eiecrroccn..ulsivania;

a:oci:rer cu utr:l: neuroleplicc (dc cx. Helopcridol,, poa.: cr:g:e rrs;-rl d: ncu: o:or i;iLlte (a fi rrna 1ic coItrjrtt.t dc rnii e lto ri). ': EJeclele url';erse coincid cu varful conceirtra!iei liriului gi apar probabil prill absorbtia rapiil . :onLriui.d: li:irr. di;p.irjrd in cjr:va si_ordmini: . i:.ter i: grsrro-inl. ilLn3la (g:.ate. di:rcri abdornin.rl:, ci:rcc); . oJJSr-rii nu;cul:r.r, l: : i g : h i i t e , d isrr. ric, r el::c i,rcetol:li, r,,n.; ::t:Ii rr flrr al ::.irurnir):ilor, -rc.iterc in greurat:, pcliude, polidipsie. e,C:m:; r cefaiee, rasit-rri cui:urate, eracerbare: psoriazisului, prur;t, disfi.rncti.i sexuale.
I r.
r

h ipe

rglic

rn

ie, anernie,

. pe
Jn I
e

tennen lung
r

leli; afcctaic
a

rr.ie

teneli hiuolir'oi,i,irn hinarnereri'nil;.- ^, '-'_'. "'r"""

h ipe rc alcem
r acri
t

e .

tr: iI

Ineiicat e)ltaose sLrnl mrLltiple. Anumite aSocieri potenteaza actiunea

:..:.peutica a liiiLrlLri, alrelr o dirnin'-lea-zi., cre;cjr:d iotodat3 riscul de toxicitare (Tabel,i0). Dat fiind tirtul cd in:ti:uir.':r 1i :onducerc: tiatinrcntului cu simri de litiu cornponi riscul aL --or a2,rritiei toii i:-rri. cu consc-ir;rj Jc's:iit d: gravc. uncoli J: peric, l r:r:1. Ccnl:r,ul :.:aDeutic irnp,fi1e trasafea unor reguli de precautie, gi anunte: ; i r lnairrt:.r irr.ti:riliir:r:rpici: . cranten-iifiif"geieral cd rr.nla..fslic de.oistarea IIT.\., a senzafiei de qrcati 5i a i.nttc:derttelor poziti,,c p'.rntn! tremor famiiial sau disfunctie tiroidi:rlra; . i:ri esligrrca ftrnctici rel:le; .. ,-onrrol c r r.l ro I o: ir , .- I : . . .' ;: i-.('L,.
:

. i

:r.,r:nt...
1

+ fe

aic Ltr-..i

tcrapjcl:

tl rt.rr':.r

liiir.l,. | , ., .. : . . Lo:rtrol sonltic

t:Ce
.

gr'nc:.r1,

:'.';::2.:.r-i::: .-r:.;...:: :.;-rl:l5i

()l

ale sirurilor de litiu Tabct 40 - Ilteracllunl medicamentoase lir*TER\C| IUNI

EXElVlPLE

ITAF}L\COLOGIC

Ketimr nJ

disi.
Ii

Gpililin t, T.,trti t
A-nt ico

na

lelie sodice lctic sodictr n Pri..'-,,i e. I irir-r]ri tv."-'_t-otkirrr I'riJ. , L' r'""-' -^-:-..irtry-,r --r"t. et .n'I ;i to!:itlle3 lrllurur PL clerr:nce-ului ren:l

io.jcirtr.t liriului

nlul sivante

CatbentrzePLn:- f enttotn' r\cid valProic

h#;;;l*:"t

ic.l, ,i""**r.,o'
acidul l JlProic

-' sin<sic cu carbr:razeptna 5t

in dcPrc r:le

t'ir<lot

mcdicartrcnte

ilplfrf^.Jt*l
in i!,rori ai rc;rntdrii
5er0(onlnel
,dJLt

lclPrarnina

;T.cr.",ti."[,iG;-"c
'c
ibil exccs serotonlruc

itr:e: lid-l'ri;

f f .,""a,ina' F luvorarrLir'a'

ih iP en eils

l\'c

fr ;;;r.;6--"41:"4'or"*ii" Triamtcre n
l'ianitol,
Uree
,

ciffi,lot tttutlt
Teofi1h"
Cregre

erzodiazeP ine
d

B io r.iro

iiatato rre

ffiofilin.'
d'
c3lcru

ercrtPr rdll l I lr'u."u"

cardrctoricitd(cr

F .o

t.r:'i :i

c.-lrJleltlr

Gr:1ar'ril, Diliiezcm

ffi
veracanliulu

ffi,''i-"l
Ne:uolePtl;e
C
ex

noliircon:

l:cl:Li Crelie na'5oro\icitrtel 5i '

tr aP
i

nni d:1e

lozrP in

Cre;tc rislul d: r l:::r-lociro;:

I
:

al carel ele': crr srfuclura ticiclicS, (ctsZ) este o 'l'b":rti'.i.1,:;.fl:e;:;";;;"';.1. r*a'i e fcciu:rre in Japonr: acliunta ani icoilvu Ls lv:lr in trat3-mcnlu' ,l,,lnr.giaio, esic diiccl legar dc eficaciiaiea acestei sucsianie

CAI{BAIL{ZEPINA -i,urr:lu'"pinu

'.:Drlci

;, ii i * : i:i;:i: ;:
"-'*"'Aati""ta

.:';",::l

:
:

:l

Ei:::;:n";T:jl'il'::ftr;:ii ,::i*;:;lr;,:.# :: :{"i-tr.ett: '.i'B S: J.r:Oii'-,,-r trr::::o::clor 'arrc:'':i

iinlor3glaioare

:;*';'a.:;: n ::;;r; liiiTl i*li+;t:ffi ;J"l ri::,j

rpir2irli
iin ip ra r-'rinei'

di-poziriona, s';:

I I
* *

carbamaze'in:t

r
t
t
F
E
'

farnacoioSice:.
f,

.r..,r.t,..,.'i'-,c{l6iiilicak:mati'':'iposibiilalrrru-!tr"prcr'
fiilC iir:
rnai alcs irar,lm:i1iul bolii alectivc' nian iac 3l a'ui i r r o fi la x ia :pisodu iui .o.o,,1tit't i:n''poialc i alc regiunii

l.rff*"*aaOti9i}r-+;i9;14^f:$-rani,,ellimbi I .i"H".,,*."ffi ;I'"-;-'..t.c.'F::nt..1:lY=jl---*"##=i. li a l l:r:Pict, Pnnc tP

lr p:rcientii cu ciciu:i

!.*!sr9!1!Sl3-u-19I'

s,liuiiurz biochimica tri;iclicl D\ ist:- G.{BA;

sale

irICi:;;;'

reptS' sr'u Li-ieT,lSien!''

iri." .';,;;;".,.

lii:rbice; ,-' : tii genrir:Ll i)' iiui-ero:'e rrror isiral: (r"e'rral 3r

.

t l:-. uP : o: r' -: 13-coPl distor.'.r':: 'u: i -i-di:: tul burari t.ri

Ciabct ins iP id

f@rlG;Ad rare, se reduc la boli cardio-vascula .'-:::-ff-=:'L. surgume sau h ip:5gngfbilitare ipersens ibilitate la compupii tri icl ic i. i::--s-----1 cc tele
c

re

lI:- l

adversll moderrte, con s tau in: usciciu:rea nrucoaselor, aLax ie, vedere ince!o$ate, diplopie, celelee, trc,nror,

grea!tr, febra; efecte-!9o.a!jr=l9gr9-e (anemie aplastici. Ieucopenie, eozinofilie, trombocitopen ie, p rl.-pI Lra, a grarlu l66arozi :
reacf

. -.-

.g+Si,

ii dermaroiogice

icrer colestatic.

severe; ipqnatrem h ie-!1to3 icalil

u ap.i;

diskingle_!sl4]$ 5i reac!ii dilpnlc-e

acute;

poate exacerba schizofienia, in special la sevraj. In ciuda realiti[ii aparifiei efeitelor adverse, la pacien;ii varstrici, mai a]es in rimpui traramentului de lungd durati, se impune pqrr rurruurur controlul regulat rsSutdL dl ai formLrlei ru {iLlt9l Sanqulne. saneuirie. Prircipalele interacf iuni mecicamentoase ale carbamazepinei iunt cuprirue in tabelul 4 i.
fr 'r^L^r I aDel -ll

lnteractlunlle medt13mestoase ale cerb:mazinin-i

GRUP

FAR}LACOLOG]C
An l iS io tice

'

'-='1;"'

INTER.LcrtuNI i

-:-:

Antrcoigulante

Crc5:c ni',e l,tl plasn r:ic :l cerSr-nazcpinei prin red:c:r3 c;cf,:3J:ce.ului

Dicun::ol, Warfarin;

rispursul
Ax
I

Crqtc ;r< r:bol.t tr i rl u.t.co:gr.il".rtclor ;i s;adc

r

rc_on !1.]l si va

nte

Fenjioin, Primidon3,
C

Fenobarbital lonazeparn, Etho:uriniCa.

iiipoo ro tro mb ine n ic Scade njvelul carba-irazephei 5i

anicon,. usivantului

El:ct riirorcelator sineigic Cr.,tc :u-/:: -: pl 3.tn:l::c al c3.: J: tlili-:i. -. --_. i 5IVt:rJ C(; JL L 1t: C -: i 5 !.1j. t: rr:t injlc;:: e:l-r.m li
_'

\/alproal
Fiuoxetioa,

Fluvor:l,rr.

rarcxeilnn
lmiprami-na, Anrj'ririiiL:la,

-_

n.-:1,,. ";Biocenti ai ca,raJclor ce calciu

Doxepha

'::r':-:*',
Vc-:c:rnii. Diiti.r::-r

Cir:r:iidina
LlCiarspofroe

: l.s .al ;J $;d.,:.,t litcuc;te etztjtt3 ilct C::s:e ru r :l:l pi:-;n:::r: r

J

ia

: m : I ic

ai.;

a:oi :.n

uJ

ui p rin 1t
..

ct:l-:-az:lin:i
,l i( U.t::lc.l

a:,cri t .c)t:

.;, tct-t r1 ,! eJTIJI_;ttt:tr-iel I:

LrIiu Ncrirol<ptrce

f erotiazine, Hricpei'doi
C Loz ep

ina

Corir3ceptivt orale

Sc:de rivel.ii pla:r,-raric Ai eficacitrie:r ciclosporin.'i Crc;:e toxic itate: ajnbclo: nreCL.:n)..ri. Scade.nivelui ner.roleliricului, cr:5te ai,alisir tglici,iaica ambeloiC,-rn:5irr i" f. rcnr.d-; a.;nJ ;r .-l Ci.ite n).iaiiol isntul cooira.epti!..]iui, scizindu-i el'icacirrlea

;i,r
:

irt r:lrirnii ani, o scric.i. substan:e 5i au dovedit eficienia ca stabilizatori ai disooziriej. fljr: .:lrlri-13 benzodiazepinelor, cldnazeprnr-ul rcticn3rzar in principal datoriti propr;etaiilor ::folorrilrf 13;.e 5i.Frlrt fucilirarer acliunir CIAB.\-ersice prin legarea siielor receptorillr CAB.r,-R, ':Lrcir:ielc s:rlcll)r,1ic_Eir_fiinC: eicci a;tt jconnrl:iivanr, in special irr crizele mioclonice irriantil:; :liiriia ntaniaca)a; proiil::ria episociului ;:ruircal din boala afectivi bitoiarl; an;<ierate, atrcuri Cc i:lillca, rgoraFbie; tLrlbLriiri cl;e,.i',c'corlp',rlsi.,'c; i:rsonrrie, psihozr aripict: "iIjiisie : t rt c - r^ l.li i c i : deprc it cq r.'i'.::c f r :.. ,c:je: 1(.,r.ti--ic trige:n.:,t .i Atiaqlr.,ilpi6ic rco:.r -rl:.. i::.:r-..:.:. r:jrir.rn. brll:i)'erc.) :cr.cirre-zi di rjc;r..nc.,, :r i:rpf ., i:ccpror-ilor" GAB,,t, pil;rr;i;r:riclr slrl: jr:,litttii fiind: absentc cpilcprice; episod nraliecel acLrt,
.

9l

;#-:

1r

profilaxia depresiei; agresivitate, alacuri de panicS, ne uroprtii; in-rco5-nbin"rli: :Y."1:Y..*$i::ll Lt ..:

scade fertomenele paranoide din schizolrenie 'litiu, firi riscr-rl efectelor ;,. iorJra-n1u aciJutui viiproii eitb btinzi in comparatie cu sirurilc de astenie, fatigabilitate, s"i*d.r. i"n"le. neurologice gi psihice alc acestora. S-au senrnalat totugi disfunclionalitali hipotonie muscLrlard, ,ur.o.i ionfttie mintala.la asocierea cu antidepresiVe,

li
I

li
I

ur efect psihiatrie, asocierea acidului valproic cu neurolepticele gi litiul exerciG ale altidepresive lor' potenlator asupra acesiora- Toiodatd, el accentueazi efeclele confuzionarte in tabelul 42' irrincipulel" inieracliuni meclicamentoase ale acidului 't'alproic sLrnt prezentate
Tebel42-IrrLericiiunilemedicamentoase'ale.aciduluivalproic
i!IE
D

hepalice. ':

::--'in

I
I
I

T l:-

ICA]\lENT

EXENPLE
Eritroniicina

Ant ib io tice

---"- . Cre.:te rur ciu -I

merabclismuiui

acLqulul YJlPr!rL

piin

sciderea

,d1ilc o n\.ulsi!

air

te

Fenobarbit:1, Frinridcnr
Carbamazepina
F

Ec;te
:

met:bolismului Sc:d: n:rclul acidulr:i vrlproic pi-n

n:velul aciCuiui .' valp<oic prin scirJerea

crelterea

cni io in

-r-:..Ld.presive u'ic

ic

icc

1i-.,roliorl.ar
Decresant"-

.f

.*.il-

-Afliiriptilin3 Fluvolerninr. Fluoretlr:Pf,ro::ellna

cLearance-ului; efec! tinloreglalor sinetgic Cr astt efe:ru1 a.r:i coo rll:ir':nt 5i to ticin::-e CreJte nivcl ul pl35n"l'. .sl electele auYsr5. 4rc
^-'i,r.--.c;r rl^r

al: SNC

Alcool, Benzodiazecine

Cre5te nivelul-oirsrnaiic al valPioan'rlui Ctelte sedaiea, d:zodcnlere .

Cinl.iidinr
Liiru

S:edc rnclabolismul 5i cegtc rimPul c' illu'nirt lire aL valProarului

I I I

fi-

,tmi:egl",- t*crgrc in

afecri'u:Lilt

.-.'-.--'. \.-:r'0lePtice
Se

rszist:ile; valproerul Do3ta e::reva tt3morul

iic

ilati

A.cid:ceiilsaliciLic

O.*F.t" acid:il vairroic Ce proteineie de lcz:-': gucirC la scad:rea dvelr-]ui d: acrd

r,:lqroic liber,
c'.-r

po;ibil1 iox:citate r:urJ-'rmctt:uii

'

::;n rari:i.'i C.\3.'\ (Po't - lqgl) f rin:

. trlcc:;:ismclt . de':-ecfiune.. al: :v:lprortu]ui st::.: t.l;*:: 1 I crcSir::l -

t.l:i': Ii'::::lu:' C I' D j'; '1":q|t.i:l.S tiio::idif's'.,,"11i91pA-gA L :-"q:''3j:*!-i'--,11'r: e tum-over-uluir - cre$terea GaftsA B - cre;:erca densitatii receptorilcr -fapi'l ci ialpioaiul i;rduce cre;ierea ni'eluiui cerebral C: Toaie ace sii-e iec tJll,Uiiliaia
gi aihitatea rte'.rrortilor peniru a.esl neurcr;tediaior'

C.\BA

\$-rylll-p:t-q
.s

-]_i.lar.. ir,fluxul !g!l.a.n 3.1-.d-9-t-\-q, cre scintl,qiI-b-e-:-ari..q-dn-K;

t-nt-o ':r -ul D-r.; (; r:-..' a a -rii3f:i]tli; ,J.,:^\.'\il)l ?:duce activitalea rec"[ri']rilor gl utanrateinici tL. rri' L\..ru.1 ti trr, !-,; dir- '' - r.!iuc-- ni','ciul slcnlrlosirtillei in LCR St,.rdiil: clrnice au dernonsir:.i trliliiatca le;apeuiici a valproaluLui in: - ntania a:,_rri (Bor,.,ilc - 199.i), avi d in sludiile controlaic trn eieci superior phce :. ciicl:. litiLrLLri. car'ir:rrrrazepi;r':i ;i hrioperidolului (53 9/") La doze d-- 2C mrr"4:g:o rp'lzi' iirtirn:nic s-: inilLice rl5:iil in aprorint:riiv 5 zile cu nliriiillut-tt de eiecie sccurlJ::: l\l-:.:.., - . r :. ..\:: .:. i: t-:liclii r'ii ,:clni:lcjl \ Il'ri 5Lr:l p'itr asu'i:r::
-.1.j;:

iq q4

a-9

o Io g ic

se

c-u-r d

i' 1e i nd use Cc

a Ip

ro

la nirel n:urcnal:

I I I I I I
t

t
t

ei
,r

carbanr'?epinei sau a asenlilof anripsihorici din genera;ia a doua - cfectul antidepresivesle nrri skb decit al medicaliei a:rridepresive, varproarur un elect profilactic de bund calitate exercir.ind fC"f"U.;* - lg93). produsul nretaboiic activ ,.,ro.u,r:.t113,il,"1#rtciaza de dorl'iti-o'

,T"illT

i$;ll'''

*'ou"'iT'l:i.,

*,,#f**T.J,:,#[l';*:jilir:.1:,.::m.4**:#,r:;
\/D

;:ruy:fi

^ -;--.. ----> j-oxo-\?A ,l_oxt d are

'd2

mrtocondriel

3 - OH. VPA

vpA*

\/D

mrcrosomial ^ _::-=_-_-.} p_4i0

Uttocrom

d" VpA 9i aitii merabolili iracrivi A'u vpA

prelrLngir

* merabolit activ cu timpul de inj umitilire

r:i

l:t:t d .JJ:'fi::ii;:i:

! -T-ru PI9 ll)tlr-;rr], r ce -,-: i acli unc r imorrg I rto; re a fost s3mnelate de Chuin:rd _ 19s5, urrrlaroarelc i,i,ii iii i i, " ". . poienfeazi efectele liiiului ale neuioleptiicelor 5i in episodul eni or rn nlaniracaJ ac ui; pot rv !v,1r! dz_d crcsrur anudepres t ve v,"llo r i in d ep resi i,, ., i" ui.,l,-. u, ::::::ll,:,:l"^e^r:s] " " " "*, "., lsoctai; 9gry: :-g::.i-".i{.atea r i comp o (am(enlul anlisocial: . drmtnui akalis. I rr I e r n c r i t t n i r e, r,, o i, o,n r'i,,)rlYt,:t:::'::::t", .,,,. L-triprora:rurui

:;::if

-'-

":::,':'",:::::':Iloii,i:::'""'
43

cu nedicanrcnre psihoi,o:.

Tebcl

iareractiunils medrcarr:r:tca;t air L_tii:rol:nului

FxF\rprl- ,-- . -----/-\r'l-Iinpilltfla

i r&'t],t cy?r ?.n in:l

-_ 1L I

T\TF rr ,.,rLlL1Lrlt:\l

r:,' crci:i
llro ioxJ c
-

/--r'i

\-

ir:,

:i-: r:: r' -"_.: _: .j.l

;

_+

------- -; 1 :'- : .r-:. i cfc-:._t .rnr, J,., .rl:: i :: _ -----_ ' 5-n L_:::t s.i -:t:JF-c a., cjfl : t:. t:r-::.

ne

lvlocloberr

ii:
-:'--. -. -;,r rLrvol.l]lti-t:1- 5a:liali11?,

,ra=.,
Lj:1. -.
:,

_::o:o

;i-*i
nin:
i

Pr-ro:iciirr

\.::..:(:. cJ:ri-_ira. .';::;:.irr:1. -i-. l:rc-::t:cr,.:o;..:t: :r

a :t,.::
i

l-lbe1

.14

- Aspecie farni:col .-ri-c ii-: u'or sLrbir.lntc ii'toslabilizatoarc u:iliz"rr: i:t | _.: rp.c t :l .L:.-.:rilor b.uol.r;e
de

Peak-ul

rt)sorbtic (h)
l-' r r

irup t)e

liI
e

IUnri;r r;
(

l-egrre de protcioe
(

Nir

n,r

rl te;1111.r11. pltso)jli,:
(jLq,rnl)

1!.

'

:llrort
. r:i:t:/aclull

'.:ni

j,2 :l-5

1-r1

i1
\

l_

r - r.__l

".'.)

7j-ss

l-il
-s LJ

7i

J)
s0
{1,

li'l

\u

t,

, i.1 r,.r..t,,i

,E
LANIOTRIGI}IA are actiune inhibitorie a eliberirii de glut:rm:rt lr nive! presin:rptic, din -' in tratamenlul tulburirilor ,.grr con's-i,]il|n-ffii] .o,., ca u1 efect de slabilizator dispozilional ok ilj monoterapic Si'75 % in bioolare de tip .l sau 2 refractare la altb tratamente. in propo4ie de 25
asocierc cr.r alte substanfe antimaniacale (Calabrese - 1995)'

It

complexi la inceputul anului.1995 (Pledger - 1995), are o acliune pentru glulamat ce incl'idil'biocarea canal.lor pentru ionul de sodiu, efect agonist GABA.-inhibitor 5i anhidLaza . privind 1999 9i Kusamakar 2000, remarci faptul ci studiiie preliminare Hussain

TOPIRAI[AT;ul, utilizat

topiramatul au demonstrat eficacitaiea acestuia in: : .. - mania acuti; tulburarea dePresivi biPolari; tutburirile bipolare cu'cicluri rapide; ' - mania refractari (Calabrese - 1993)'

carbonici -

'

rG4E-4IpltTl\-LlL-.9i.fEG.t!'fTry{ryitl, a amlliorSt sinpiomelg maniacale.la rulburarea bipolard. CuUup."ii"uf - utiiizaf ii njbnoterapie -' da asimenea util in'controlui co mportameniului l99i).fiind tiporur" cu tulburdri bolnavii lniUtck': sln$-lm.ul AP.T? (N{cEiroy in:ermitenr impulsiv air*plii i" tulburarea afectivd organici 5i
I

par a

fi

substanle cd eficacitate acceptabili in

Qil

ACIZII GILASI OI.IEGA 3 (SLoli bi,oolare gi mai ales in unele fomle refractare'

1999) par a avcd o eilcacitate evidentl in tulburirile

CALCIU i9i erercitl actiunea prin printa oari in terapia forrnelor diminuarea excitabiiitalii neLrronale gi au fost ulilizate pentru r,:zistent: <ie nranic d: carrc C:mtan 9i \\'.valr - 1979 (Tabel 45)' Studiile.ecentelDubo,,uy.-Lqg;)cctiptloubie-blinde|ectuateiapacienliibipolariau su3eiat efc:till c:rli manic rl ve:rparnil:lui

ANTAGO\I5TII CA\ALELOR iONiCE

PE NTRU

raber 45 - P,inciparere

',0',:'ll;.'J,:'::,:I:::Til:::::canaleror
re cornerciell

ionice pcntru caiciu

D enu mi

Pi-ezentrre i
120; 240 SR 30 l0; 20 20.,30 30

tlrtt

uzurle
(mg

5i

marimi

\- r,41, i>vfru'

N imo<iip ina

ifedipina Nicarpidirta
N
D iit iazenr

Nimorop Procardia, hdaiat

Ca;Cen Card ize ni

120-480 (480) 60-120 (180) 10, r20 (130) 60-120 (120)

3C-

i20 (i6o)

Aitr: substenic u filize ie: seclative non-specifict' fiind L o rez-ep r nt r: I este acredliat c'.1 eiecie antimaniacale soecifice ;i maniacal (Bradrveijn - I990)' c ns ice ra,. supe rioi c lonazepa rnului in i.riamentul episoCului cea a litiului sail Oxca rb aze pin a (1'riltPtr)) aie o eficacitaie co;riparabili cu haiopcridoiului ir ep is odLrl nianiacal acut Cupi l4 zilc clc lratamenl (Er:iricir ' - 1990) Eiictul lntinranic optirLi estc oblinLrl Ia doze (1. l.,i0C-2.1C0 nte.'zi. :.,1 .r-,,,,.nrr:r tir:oila: :.i:-rt tr ,': bu;ri _' LUi PU!!iri Substrnir cste li;rsili cic acliune artidcl;rcsiva' dar Jrv , r-.. i^ ?; O,r ni^ ....- L.' , I.jn:l ::j: .l l :alitatc ir, iLrlbir:r;r:r bipolari iCabrtia - 1936). Dcz:le (-lq 7./v lil! / r P: accestrlui nrroiacirl, cir gi a cclui dtplcsi','.
c.r

9b

t.6

ti i:i

_i=

I'

t7-

;:
-'a(: : ! : r. 7 i 62 .:: = :"-:i :<-/ ..4:-;
-a

- -:,i =: =-a:,. l=,:C:=_!-1 --: . g . : ; >: lYt -t- <61= . =: : ar- a

=l:t i:.A.ia<:
,_

i:ii!:-r 9 - - -q:

=4.';Za-a -E a:; ?i
:-;

i i:
? -

Jg

x,

-o.-

i: ":

-{

a = oa

l=^'^;::-I a=

t.

:;
-

:
;

.
J

:
.

-=

" 4..;
v--.J9

i=21:.:3;
= .:z:;-:; ,:- ; o r= o i
<

J c; C\
l

l'

:. g

;i ,i;

i i t=:i:t l; ll- 7i

'=

,1,i

i;ii *i=i g

.l;:i;! ,iii
i== ;? ,!
l'o

aa;
g

:
.o

:.-

t3

':.5 .z ri ::!.i:.* :3,3,8 :::6ri

cc_ :9

;
q3 := -=
> >u:J ?!O,>,: !' jE li+li,E,3,zili 1 ::E ;.i; j?. la i i4 af ;: :e : =. --:-t ii Fq8;t E s:+ F,; ,.=

,:1i'E zre :-: z -! :1.'i

1
x

5Ei'.4
o>.

3F

E i;
*c

;f iF iixS,9i:l ;ii s:n 6i. ;5 16ljt:!i,l

iiE
iEi

uI alii :i I; i3t '+ +:' ? " i 'a

9r Bi lerq:Fs:i t:t :! ;+.?3:i6i

z?;

F:i.! \ !:tt i :.! 3 :: x

:."\i

;18S.:

6s' d:

;E!i J +!;! ! o-B ^

X

is

.t

ER
F

E.:

=;

qb. qi =a: <= goi; 9S ':r ={s 9!' 3i a> !a d:: :ii I'i Fi 3E ;= a 1' -9 ?F i>
H; fo

*:6-

?;
:: -r -;:. ?r -l
.

t=i=

:<

t'

ar.= =a
=

3
= (-:

ol

; -;^==

e'

1-== 2

:=

-_7==E

-:

ai

;g

--

-;=, ;_.;-9
3 -,4

;;

;:-;=
=q 5 :l_

=, /'

i';i
;!"

;:q

; o; i;!-6

;ig?i1-1=i :ii :15 i:-.3 ia

6-=: =^<; ; -:-a ; -

;il,i;:'='ie
=*
"_

2.:

:. :.1
t:

:.
l

.'a
! J=

..'
:r ; -' z i= ;F
.-f, i\

c
fn

{;;s
'' 'i6
:' -^

;'

8l .; E'

i-i'si

=;'o ;,;3 Xe3

v

!*q=Bo : ai ? dq
!;;
R ia

3!
:J:-=\=5-

3;a ;-e B -3'

aX 6

;
s
= t'

t:5{ !' ;;9

::-=.! -sE
E

BS r :
;
o

d ; !

I ! F'' .6F:' Z;

iF 6i : ? i a ; Fi i. i i' : ;
=!

*;

6;
=J

r :3i
:.

.r

is gF d-2 :6i Ei
1r.

<f x i :< ? d: ;3' i-o:l : E. !. F:.: = 3i Y =t{ ;q ei

ES
:.:' i:r i-

:\Ht
= :5 - i i = rE i ! =: Y

;! '$

!.=

=?i

;;

E E;^3i l;

--i E-\ !

E:. -i"

I i ?.i =i\

1:

TULBURARILE BIPOLARE iN prnspncrlvA PSIH OFARI\IACO LO GICA SI NEUROBIOLOGICA

Ipotezele privin d imptica rea neu ro mediatorilor- in tulb ura rea bipolari ' Ipoteza catecolarninicd lansald de Schildkrut - 1965, a fost reactualizari de reliefarea necanismelor de heteroreglare NA . 5 HT - DA cu actiure mezolimbicd gi prefrontala in reciderea

C:presivd determinati de depletia cateco]aminelor (Berman - lggg). Alte rarea balan(ei Acfr,DA a fosi sustinuti de Janor.r,skv qi Risch - l9g4, prin demonstrarea eiectului antimaltic ai in-hibitorilor de colines:erazd. Hiperactivitatea receptorilor.DllD5 Ia nivelul nucleului accumbe ns a fosi subliniatd de Romach - 1999.

Principal ii

euro I ra nsmif

tulburirile afectiye
Activitate
c

i{ori implica fi !n.,

bip o I: re

res cu

ti

Activita te scizu

dopanrini noradrenaiini glutarnat

- aceti lcolina - serotonina

ti

GABA

La nir''elul sistenrelor dc mesrseri secundari. exista pricese-cheie ce consi constituie tinta ntedicaliei t imosta biiizatoare- ir.{ai rrLrlti autoii au inaintat.inoreza ..-. .r -._-- ci .- dp?.-.h;t;h.,, ----...,,,,...1 ho_r!!qs,!a.2i cllciulLii intrace lula r constilui. rin factor irnporrant in g.-re za n;[bqiq4.je1b ilo lare (Cnunze _ i 997). i-ecria poaie explica de asemenea gi de ce tulburdriie bic'olare se r:anifestl sub formi cle oscilalii ai:
ciispoziriei.

Trensducti. ransduCfii celulari c a sernnaluiui seinnaluiui ti nr:tabolismul in tulburarea lipotu.l ri nr:

irlobilizaiea depoziteior de calciu iniiecelular 5i exiracelular esie un monear. chrie h tiarsntisia pre- 9i postsLraptici, elal in schinburile intem:uror':ale tranzitcrii, cit gi i; pote11ure 3 r.e :.:incn lut?. La nivel piesinepii:, nrobili:r':r c:lciuluj reqleazi eiiberarea nerrioiransr jtitorilor ::.t: c-zir:::. ir;r Lt.:,::,r;'t.,1. con::u:JI F.'.,i,::.ii Si al croiitozti ,, c z i _.u I I .r: c: r.: rrotr:r.;rr:itj:ori. , ,,:,.::;!.:-. r: "r b i I i ., i r c : -:lci:.lL.i c::(. u:t cl..;:.r<;,1 ei-l:r:i:l i;r a-:ir..r:...r e;::r,l:r:iclr;ci s: ;::ittein-kin:zti C cc'cl:lemritra tra:rsiuciia gtr:iici tinrcurie caie, lr rin itl si:t. nrojul.:azi exprssia ':llzlnle lor, recepiorilor gi ; altor p;erterne inrplicaic i;r ira;rsmisia rleuronali, presinanticii (Fig. ru. 9). .L.niroacizii. tiroziae gi t;iotol':rnrri su;rl inelabcliza;i clr o hicroxila.z-i 5i o Ceclib6xilaza In alinele b;ogene respecr,ive , fiind Lrll..-rior depozitagi l: nivclul ',ezicrrlclor. Dupi elibeiarer in i.rrra sineptici, acesie moiccule pot urma lrei cii difciite: + Acii'.'at ee receplcrilor I,oslsi ap:ici Prin nredier: dc cilre protei|:r C, antinclc biog:ne voi activa adenilciclaza, transfornind ATP in ;\Dp 5i cA\.1p cart, l: rindul lor, ntrgreazi la ni,,el nuclcar, act;rind erprcsia gerciici tim,;Lrri: (transducria),
._. .
.

+- Acri.,area' clioreceptarilor t-,.e:,n,1['ltci pnit-,

neuro transim taiori lo r;

care s. reduce clibeiaiea

RecaplQrea presinactic:i

n,on,.r;nin, r i.ll r_c r. Eljbcrarca calciului intr:ccliri:r cre;ie l:r mai:imuin n'ct:tllr-rlrrl t:lLrl r: Cu roaid a.astca. :.rvclc rldicat: ale calciui,ri irrlrace lr.liai:.r: iililucnla ncgati!,acii\,iratc:r celulci ;;iirL dcui cii; r iniibilia adenozin t,-ilosi.rl...zei)ia- K- cicptnti: rt: (\.'.,r' K- r\1-t' ircrJ i; tdenilar:iclazei, ince tinind iata i;;ctlboli-i::ruilr. S : s,.rg.r:rt o sensibilil:ri: splci:rii a l.ia' K- ATp-aze i l:
pacrenllr bipolari, ctre 3i" i,lli

vor ir,rJt.:l il r':cicpozit:rti in vczicuie sau transtitm-raii in piodugi nreiaboiici in:rciivi I'fil iniernrediL:l
nti!t ()'t xltstntltdt,.trilor. cafa

l: ia:iiilarer
l)t

acestor ef.cie;

5 fr fJ
U

'"f9..i:

excesul de calciu intraielular deternrini moartea celulei prin activarea proteazelor.Ca- dependente gi a fosfolipazei A, mecanism irnplicat in citotoxicitatea glutamatului qi :
apoptoza.

::i

Cu alre cuvinrc, calciul constituie un conrponcnt esen!ial, poten!irl citotoxic in exces, in loate c6ile majore ale transducfiei semnalelor (ex. calea ciclic adenozin nlonofosfatului - c.AMP, inozitol i.4,5 rrifosftrt d ioc ilglycerolulti i - IP3-DAG 9i acidului arahidonic) - Fig. nr. l0-

Nircl

postsinaptic

:
POS Ga.Prol9tn

+ +

A-4.

H - tuOrOXl lirza DC - decarboxilazlt

.'.''

- aminoacid
ATP

ALol.tl c/clas Y

.c

R.\ - ,-i.P

h;6oP.r E-^.a-ri'rnrere:rnr
pfes inaptrc

POS - recepior posisio3plic NL\O - nloo o s nt in o ori Caza

' llrhus

C-AMP

- !

Exprimart geneiici

Fig nr.

9 - Acf iun.a sioaPticd

amin:lor biogene (ciupi Grunz'e - 199?)

regiLLiti ale pacienfilor bipolari studiali posi-morien, ceea ce ar face sistemul r'-' ..llnerabil la c|eSterea nivelului calciului iltraceluiar. Aceasia af duce la crelteiea slll'!t.::. caic.ol?.nrinclor (ci:penCenta de cA it'l-P pioteinliinaz3 C) prin lbsforilare sau tirozinhidroril:;-' d:ternriuind ciefteiea excit:rbililit;i ncuronaLe. Excitabilitat:a rnai poale fi crescuti prh inhi'oi: pnfiiala ir acliviretii fJr- K- ATP-azei, manifestatrl ciinic prin sindrom ms.niacal (N4all:!-h - 1995). Cre;i:re r,r1te rioard a calciului intiacclLrlar r':ciucc activitater adenilciclazei (chiar sub nir,:,-. ilornral) p-i-irr sciicle re a siniezci carelol:nrinici ii,'ipcietic, poaie dLrce la o slare fiilall :. iie:,olariza:e neLronala prin iruilrigia la nra;<intum a Na* K* A'fP-azei. Aceastd sirualis s,: ntaniz clinic sub iorina .lepresic-i. Deca l: pacientul il;it Cin episodLrl de presiv nivclul dc calcir-r ;nlr.:c:,-..-

Cregtcrea conccntratiei calciului intracclular, in cc,rndiiii bazale sau dupi stimulSri specific3 esre frecveni intalnita in plachetele gi linifocitele pacienfiior bipolari, alii in episoade maniacale c:': gi depresive (Dubovski - i9E9, Berk - i994). Cregteri u;oare ale calciului intracelular influen!ea:-. orocesele filetabolice, de exemplu prin activarca adenilatciclazei young - 1991, a ciemonslrat cregierea activiidiii adenilatc ic lazei prin stinrulare iosfocol;"ni'--:

ir, cliieiiie

tc0

mai porte fi reactivatd, se produce starea se pre bu$eite, aj ungind sub nirelul le crrc adenilciclaza Iiponraniacald post-depresie, trecvent oDscn ata.
Sistem cA-\'lP
Senural estem
'/^.;h,'l n\.c. di-\

Sisr.m IPI-DAC

Acid arahidonic

pal(r S; aceiu Iar e\tIa

Tra:]sd

Efec tor

ucldr

prinar
cl

A1 doilea mesager

Efector secu-ndar

E}iE TI\,fPURJI

Fig. Dr. 10. Principrleie

cii

irlracelulare de'.r':nsCuslie

Aceastd ii6tezl combila poteniialii factori de wlnerabililate la pacienlii bipolari (aiterar-:: posibilele efecte ale cre;terii nrobilizirii calciului ac r iV iii !ii Na- Kr.A.-fp-azei gi adeniiciclazei) cu intraceiulrr;i al: influxului de ca.lciu in ceLuli precunl 5i cu inplicarea sceSioIa in mcCLrlaiea / 5-tl'ir i D'\ / GABt' i CLLI) s ii l3 m.lor de ne urotransn iliioii chiinici CiA

Timostabilizatoarele 9i sernnrlele tle calciu intrscelulrre (mec:rnisrn e psi h ofa rrnl colo gicc)

Litiu Diierite studii au dernonstrat sciderea activila!ii Na- K- AT?-azei in acutizirile din caclrul bolii bipolare. il acesie conclitii, liiiul ie acLrnuieazi inlracelular inlocuiiid sodir-rl care, la rdnc'.'rl benefice (l'laliakh - 19-8,'l' Lr conirnuare: siLr. dete|mina sc;dai.a crlciului inlracelul:r; cu rezullaie a:csteiactiurliirltlire:te.litiLrl;icarb:rrnazepinastimultazicjirectaciiviiat.aNa-K.AT?'aze], t'Na- K- I'TP-rzei a foll :l:tcrrrin:ncl toiodiita o stradci. a calciuiui ir''l::rceiriiar. Scdr.lerea actiViial:ii
(AnLi: consiCe13li ca un markcr a1 slr.rii pe':icr'1ilor bi1;olari

199-5)'

Ador.raiintiaac;iLLniilitiLrlLliocoilsiit.,liecaleailrozitolfosioiipiduiui,custnsibi]itaIe lle niveluri, liiiul crtgte piol'olizr, inhibi :rescuii la pacijntii bipolari. Aclionirrri la rnai mjnozilol
iiansforTliarea inoziiol iosiblipi,lLLlLri 9i, asiiei, siniez] :itr, nobiltzearl:l ceirclzl',cLe Ce calciu i:ttrlceliLlrlr'
1.4,5

tr;iosfalului (lP3) carl' la rintlul sirirls legaie dc proteinele eftcloare C:-

icDendenre.sercclu;edaaserilcnexr.i::.:l.ti\.4:ii.Cacainrodulinkinrzei[licAitf,(Ii),o':nzir'':.riemicinrpiicat:iinschin',birrilcir'l-'rrrr-'I"l'-rng):niveisinaptic(l-isnran-i99'1)C'-i'iloitprt"lu; sc:dc d: l:'-:nlcilt'L L" .1. l,on.io,rno,c, D.a.G, scli\':lzi'' l i-' i i l k l l l z a C' e cirei aclivitiie
i

::etane nlul cu litiu.

'

'

Acliunealiiiuluilsul-'r:rsi:le:r:ri''rlIi'r-DAGexplicanrainlulle a spec t.,- ale tiziopltologi':i .-it, ' rrrri'rl n.i', :-tir ,r-, :,;iiunii ntedicanlcrlt:ioi ;lr lilll-'rL::: l' bilr':iarc SistcrnLll F;-DAti i]irrapIiciilr..epiorilorl]1tJs.]]ii]]i.i.::.:ci'::.:lcetilcc]ina,hiperac(i.',iindep;e:ie.lrlaccslrno.l,o

qi

l0i

hiperstinrulare siniptici relativi a acestui sistem poate fi contracarati la nivel intracelular de citii'.liriu. Totlgi, nu rrebuie onris cd litiul poate, dc asemenea, sd creasctr acumularea IPj prin activnl!,-]l receptorilor N-metil-D-asparlatului (I.INIDA), cu un influx consecutiv al calcir,rlui in neuroni. In': opozitie, Berk, lyleitzer qi colab. - 1996, au demonstrat sciderea recaptarii calciului la nivel' piachetar in prezen!a litiului. Acest fapt poate fi atribuit diferenlelor funclionale dintre rcceplorii .. NV{DA de la nivel plachetar gi neuronal, arltind aslfel cd studiul celulelor peiiferice nu constituie nrodelr-rl ideal pe ntru studiul funcliilor neuronilor (Franconi - 1996). Subtila reglare a ciii IP3 6a catre liliLt, in special la nivel neuronal, nu este complet.elucidatiSciderea mobilizdrii calciului determinatd de litiu influenfe3zi direct activitatea CAMK TI inhibrtnd astfei ichimburile strircturale netrronale in cursul bolii bipolare (Tabel 47)

'Iabel 47 - Timostabil izat oarele 9i modalitifle lor de acfiune

Su

bstan

Liliu
4".h"-:zanin:

sintezei IP gi

Valproat

Lamoiilglna
Caoap::ttrna
N tmodlpLns

de Na .,si-propricti ti

indirccts GABA-

ia canalelor de Ca de tip L.

C n r b't

ttta lep irt ti

lera-oje,

carbanrczepin: s-a irnpus ca unul dintre priine Ie antiepileptice care gi-au demonstrai eficien;a atit in i::.lrrne;riul accesului rnaniacal acut, cii gi in scop profilactic (Okuma - 198l). Diferite meca-eism: a,-, iosl in-rplicaie in aciiunea tcrapeutice a carbamazeplnei (ex. inhibiiia c:naielor de Na, canalele c: poiasiu, giut:lnraiul, GABA gi recepiorii a.denozinici) Ca gi litiLrl, carbanazepina recluce aciii'itatea pro teinkiirazelor ;\ gi C prin scidere: iosforilarii proteinelor cAN{P depende ic. Acc3sia reduce, la rindui sau, expres ia genetica a proteinellr responsabiie d:' neurotransrnisie (Jensen - 1991 ). Rol;i calciului este de asenlenea Plile''ric sugei:t: iair-ad:vir c arbarnazep ina ev e"i i lroprietati antagoniste serioase a.srrpra calciLLlLii in vitro, aclionanC si;ieigic cu v eiapa m ilu i, prtntr- r1 a:tiune asupra cairale Lor de Ca cie tip L (Walden - 1991).

i., in."."u.." de a gasi noi rneCicanrenie pentru pacienlii non-responsivi la litiunr

blocarea caral:lo;' de N:, cre;lcrea efluxu.lui de !l intracelular, cre.ti.r-a turir-ovei-ului C:\BA 5i dirniruarsa ntetabolisnluIui serotoninei. Valpro:ll'-i 1:rc a e.,.erciit o til:ull: arriagoltisli a efectelcr calciulLri prin blocarta unui canal eiectric al aceilu,. (tanalul T). i\toi atrliepiieptice Printel': irialrrri asupra utilizdrii gabaplntinei in ntanic al:i: pror,-rilatoarc (Stanton - 1991 T..anr,ririgina poate fi cflcientd in cpiso:rdcie deprcsive ;i in sioo p:ofilaclic, piobabil p: il :i',t:r?onizar.r cfe ctcierr cal,;iuiui qi p:in crcltei'ea irrfllrxului cie K (Giuitzc - 1995). I'o:ri. tinrosrabilizatorrele poseCi proj)i:ciiii dii:ct.: s;..u inilir:clc Ca-antagonisie, aie LUt-l ioi.-,sirea mia=oni,,tilr; Cc crlciu in tralam.liul lLrLbrrrrrilcr bipolarc. Lrtr-ade','ar, vci":rpamilul -'. ciilrirzenrul gi-arr arii:rt ef;cacitatea i;r episoclirl nrrliacol (l'ioschl - 1991). Verapanrilul igi exeic::ciccl,.rl prin ;nir-'qi-..rrizlre r carralclor Ce Cr ce tip l-, r.:ticnind lr li'.'ciul cilcplrsn.atic aj mentbia:-'
ivie
c

Vu

Iproat

an is rne

le irnplicate au fosi

"0)

I
I
I
I
I
:

c?ltrlare (Bingmsnn - 19S9). Ca gi nifedipinr, r'erapamiiul tra\erseazi bariera hematoencefalicd, ceea ce duce la hipotensirrne odostatice in caz de doze mici irr tratantentul maniei. Niledipina. !.ntagonist al canalelor caicicc de tip L, produs inah liposolubii, a demonstrat eiecle benefice atat in episoadele maniacale cit gi depresive la pacicn!i bipolari 9i unipolari (Bruner - r990).
cca in tulburare:r bipolari Cercetdri recente sLrol'rp^zi ri rnrin.it.r"" -.r{i;6ngnlglor tim ostabilizatOare poseda efecre i'i,iui,"'ii"r" consrrtare a dus ra iporez-a cj si arrc sisreme 'de transmisie pot implicate in mecanisnrele fiziopatologice ale tulburirii bipolare (And.rew 1999). Pomind de la nrodelui de actiure al timos tabilizatoarelor, bazal ps supresia transductiei "J;. s-'rnr:alului neuron:1. se pot dezvolta ipo;eze in r ederer dcscoperirii de noi agenLi iin;;.;1r,;;. ci;:trc claselc de sub.;r:-r;e cu perspecrive p:omilJroa:e esre grupul acizilor gr:yi o;. oblinuli ci' pl:acton sau surse vegct:)e. S-a obsenar a irgestia uror cahritiii crsscurc de AC o. se asoci:zi cu

Acizii grrgi

i,;J;;r;r ;:;;i;,;";;;;;;';;:;;
fi

Ciminuare, generali a transductiei pe ciiie fosfatidilii-rozitolului,. acidului arahidonic ai alror sisterne (Tappia - 1991). Deci, AG co3 pot fi utilizali in condiliile tulburdrii bipolare, unde procesul iiziopatoiogic irnp)icd h ipe rac tiv.itatea_t-ra..rsductie i se nml lulu i c elu lar. Nlecanisnrul d.e actiune al t imos ubilizatoarelor in tulburaiei bipolari conjre in sucissia cl:iior de transduclie aberanti a semrelului. in caz ci sludiile ulterioare vor confirnra eficaciiatea ior

i:itttibttrareabipoIara,AQc];iqv'orco4stituiin!I:onqqecategq!ledqq9mponentg1nemb.ralare
l,rihotropic activ., c3p Ce serie al unei noj clase de ag,::. , tirnostabilizatori.

--Y

prolein: C

s
Fo:::l ii ilir.erritc
Fcsioiioaz.:
i

A
I
I I

-l

--___> ]

I I I

L,

i
I
L

Calciu

I I

Piole.n\

inr::

l-

f i;. rrr. )l

A.

:r

..rti: r:s:r'rIi.,.reI

- r r2:.ic,..

j: rI-..1-. 'r:lfo

,:..,i. /:

.:,1..

SiLrCiil: biochinric.' alc l:::cocl::lor au alli:rl ci tcr:pia cu doz: m:;i d: AG (,)j (i'.i.!' ll ::-.;otporrrea contoonenlelor poiirtsaitr:":rlc in nr:ilbrara fosfolipidica cu irnpiicetii ntrjorc i1 :':;iin:riLri ceiul,rr (Suelling - 1993, 1.1:iii;ri - l9!1,i. Ccncenrr3tia crcscuia r AG i.,: il nt.'ntbraq:r ::;iolipicicri Lr3fe r .supresa c.Li1e tl: tran;drr;Lie a sei-lrneluiui asociatc fosfllicijinoziloiLrlLri. ''i::lni;lllirl claai :tl aces',ttt. pi,r::S rini:te inc:rt. CL iOiLe accs'rea, csle Siq:lr ca irr--ori,, rtrc :.Ci c,-.3 polin,:satLrratj in pL:,rtLurer ii:i:ii.;: a riren..bi:rr:'i celuiarc :lt:rcirzit oioprie::iiile fi:icrt ;,ir:ri:c alt areslei:, ciucaird Irorll.:, ,' ::c:rr::r '-r:rri iocus i;r clr.- foslclipjdci,: r--r::lbrarr:rr-c dc..iir
I

la:

]F
activarii moleculelor responsabile de senrnalul ihtracelular - proteinkinaza C (Fig. nr. I I). in studiile pe animale, AC c.,:3 s,Lnt incoqporafi in propo(ie mare in fosfolipidelj neuronale din ;esutuiile periferice (Boune - 1993). Este, deci, posibi] ca AG co3 sa inhibe mecanismui ,..-rsd'criei semnalrrlrri irr SNC. Studii reccnte suge re azd ctr mecanismLrl de acliune 2 rimoreglaroarelor clrsice (lititr,.valprort,1 implici o inhibitie similarl a transductiei senroalului postsinaptic lSroll - 1996, Chcn - l99l). ir condigiile in care AC cl]; poseda actiune t imostabiliz3toar e, sc conture32S noi explicatii cre,jibiLe penrru mecanismele fiziopa:ologice ale tulburarii bipola;e gi, imp)icit. stratcgii terepeutice
de

mai rezistente la tr!drrjliza prin-fosfolipazi. Rezultatul ipotetic ar consta in reducerea cantitifii:-' moleculelor celui de al doilea mesager - dircllglicerol 9i inozitol trifosfat, determinind sciderea

it lt ii
ti

viitor.

il ii

TRATAI\iENTUL TULBURA.RII BIPOLARE. PI}RSPECTIVE

STRATEGII GEI\TR{LE
TRATAMENTLIL EPISODULUI ACUT DEPR.ESTVA,LANTACAL P RE V'E NIREA RE CA'E RTLOR S I,'S AU A REC L,REN TE LO R TULBUfu\REA BTPOLARA CU CICLLIRI RAPIDE F.{CTORI] DE COI'{ORBIDITA TE

'

i1;

I I

'Iratamentul cpisodului miniacill ecut / hipolneniacal Exist5 pai pulti variante privind strategiile tcraptutice, fiind neces:.ra o iie<ibilizere 5i ::. i;ril::a.:z,rc a 2ii:"rr. iS.r1 ;c. - lr;S/. n-.)i:\'p(::llL c:rt Ic pi'z:ntim pe ccl: m:i itrpon:r't:'
Icirera:1 5i m.thtLi'cl .rclelio;rrii dl.Polilioo!le NivelLrl sedc ai liti,:lui: 0,6- 1,1 mr:ol"l crb: ::l-.ir:: 3-1 1 n3,'l valpicr:: 5li I CC rngil
L\: j-J: ,3 t + 5J;:J-: .ili

Etaia

i
l Tl :

l. -i ;. ,.?'rr::: c ;..r. i: l :::i-:j .

__.aAP
ID

|rod ! cerra ?Dlipiihoiicului

E:roa a ii

dis gener.li') I _ i:i. h:lopedCoi -5 ng'zi clcrpron:ziai - 100 ir-z'i

Elrl'.Laic

| i

r:r i ia dic gere .\-{P Cin ,.\-{P Xereralta

i dupi:'l sa:I., a.roi sistzre ltnii ]

Iolroducer(J
ait or 5ed:l live

Et.ola.ruapin) ,ispeiidoni aripipn:,:l

Eiare a IIi-:

Lx- lcrazep:nr - ) rng,'li

clor3zitarn - I rf. ialzr Si;lre dupl 2-1 s.i'Jiirlir'.i.

)\aa ia!luars

Erllr

l,-t

Ilif

0ducEi'm.de 3gec tj rD1ir:r3liIIr Ii pottntirrit

E

i.

C,.-rn

r'Jnrodipini, i:norrigini, grbrrtnlin oin:qic litiu/c:ro;rnrazcpirir,'val proai

t
! I

I rl.1

Strategiile terapeutice in episodul manircal acut

lik

Dr.

T^luli
C

ndkorjirhUb,)rd

ChsT

od.

7S 9.1

g/

!'orna .lia:ct c! rimptoo,c

mcdii

Liriu

(0,8-l,i
s3tl

lr,1Eql)

lru rnodcrttc
RJspuns insoficicnr s:u

vrlpro3r (5c+t
ag'Etj<

:j

}]g/nrt)

FilomororiJ

VrRj (srop ,\D) Suplimcnor:a frncliei riroidie::c

I

sinrplomc nrcdrr:re sru scvcrc 5implomc psihcri..

R;puns insuaioini 'I ,Y

,r-a?

'ruiburajc s(hizoa.c.riv: de lip

biFtr

' a{P

C;n.gci-4ia a !l-: - Li sau r.lpro.rr i r19!ns rnsu ficj.rr +

di r

96.'rti, I - Li sa!, ! alp{o.rr

C?rb:reipinJ-BZD+AP

Cori5,n.r:r d. i:irosiri.)jliz-rrcrL

- flZj - .A r

c:-:ir: I vaipiori sru Lr (n! CBZ) '::scci3i

TEC

(brl:r:i3lnri .ri.r.ii C..:ii ,rnil:l.rrl . ci-ai:rul ncr-dciinL.ri)

in

Scopul terapiei ilt episodul acut: -J rernisiurea rapidl gi bura corrplr:rn1i ---p prevenirea recdcleiilor ti e fscurentelirr

't..

sr.rJir.e p-, ic:nr'Jn I.lnr eiecrr:xti c.:n.r r I :in:.::.r; .r lr:i:lui li: rLl r \.,1f -o)l:r,Lrj z.r ar...rar cr -l:re a PKC (prottinkinaz-a C) in codl;ilrl iro;rlrl ;i iriooc:rlrrp. I)KC are rr;r rol ilajor in reglarce :rlabiliti;ir nci-rronale gi in eliberarea pi.siijpir.:j a n.uioiiansmilarorilor. Scicicrci ItKC sLrstinr '.2 ; o : i . , : n t t .i : : i : l c r e ; -r c r y i : 1 i ..rl: : .,: :tr :cl-:etr'l rnli ..tt:S i:..:iisr,-,..j r:Lrr. '
.
L

Tabel nr.
TrtrsIturi
clinicc
Sco p

4S - Nledicagia

aCjuvanii in episordele mariacale, mixte gi hipomani:cale

NIanic ftrrI simp t ornc
Dsihoticc lnduccrea somnului gi
a

i\laoie c u'simpto tnc piitrotice

ontrolul simptonrelor psihotice lnducerea somnului 5i a sedirii Adiue]lcr lJ tin:oreql3ior J r.!:ui AP
C

Hipom:'tnic
Inducerea somnului sed5rii

terapeutic

ti

sedlrii

c!
Adtugare )r rimoreglaior a ure i BZD,{di.rga-.- la timoreglator li BZD a unui antipsihoiic cu
poten5 nare sau rnedie-

Linia I

potenll mare sau medle.

La AP 5i timor eglator se Po:tc aCi::gr o BZU ln YeSsrea seoafll.
un AP cu Polenli mic t (ctorcrcmazint) in vedereg accerruSrii seoafl t.

Adiug:rea la
tijlql.gcla.!q.r.r 94e!.q-40

Trecrrea

ir

Adiugarca u.'rui AP cu potenp mare seu mcdie

/
\t d !v" -.-^;

AIle rlterDrtiYe

-r^-...i
'r!\!Jd4.4r

drr

I I I I I
I
I

uncori folositorre)-

Tratamentul ePisoadelo r acute hipomaniacale, maniacale sau mixte

T itno

re2laloar z .'Nt-i"c]asici,euforici'.-,liiiu;valPr'oa!--.-_..
NIanir mi-rli seu disforici - valproat,
i\1arur cJ

litiq

carb:nazepir'5

T
'

ciilui npidc
^, - ,

- vrlprort. carba-:razcpin! '-"1 L r"

.Ile:licatie attjuvaiti i siniptomclor psihotice, aSilaliii s' " irL'omntet

| .
,

irtania

i}:i

: iJ' -1rdqrrsd r' ^ ^ -c)_:" ^ ' -'o -.1'-j ?JLC:I,tl sc"'crc cazun ar'lip;1i'oi:''in lor r3j'.l41 sc silt:ptome psihcticc 0ZD;
: ,L

:\[ania r

ezb le n li: schinbar e s /itnoregla!orului Rispuis nulirrl dupi 2-4 sipi l:: - Iitiu: + vahro:(l + c a'-banraztp ini . - \alplo3i: ' iil:u - crr'calrlz':pin3: - liiiJ ' liliu: ti.aei': l: s:l adiu3rrc d' rliiroa: \oi-rirspur-.i d-pj i-i sipt. lr: - !3:p.o3i: recere la s:u aliugare dc iiiiu - cllurrzcpiri: trec::; ir liiiu sau valprcai i:au = li-ju)

I I I I I

Strategii terepeutice pentru rulburarile bipolare cu cicluri rapide

Linla I
LIT IU
C.\R?AT, L{ZE
P

N,.\.

\/AI-PROAT

Lin.i: a li

Conbiiare: f, coua n.ii:2lilel:e tiir li;!r I

T
Linia a lll :
Se ad.,ugi

lhirc.iina

(ir vtCtrca cju5lirii

top

nivclr.rl,.:i liber al

pr':cusodloi tiroidieni)

T
S

L-inir a i'r'-r

Sc lr

:.lu3i :.i rnJi;':r.l ( i l

tijrorjn:.

o -'.r

''

Lir:ia.l V-:

?:tnii

Srop rj moiip: na. rni:p:jiioll.i rt:pici - o)rrrarrnl

;rtr

I I

--l ,-;l'..'""-'. -"_'ri ! -'

105

'Y

REPREZENTANTi

Lrl \,--\N,''\

tr\.\ llllll
I

FOPn\tULA CIUIIICA

CA'P.-\TTERISTICI

J\TOD DE

PREZEi\.'T.\-R,T

Subilanli apar;inind clrsei

anticon rr.:ls iva-'r t.

iminoslilbed

lor,

sgent

ilI
LJ

Timpui de l/2 plasmatic este de aproxirnatir' 34 ore, i:-''

cel al metabolitului principal

eporid) de 7,5 ore.

(10,1

I-dji!CroKi-l0,llrb. 100; 200:

| L/I

-tl

NHz
Carbr-n:azepha

lv{edicanentul este foiosit in t:i3-rner,a,rl duicrilor intense (ei. n:rralgi: dc tri;:men); Lr psihiri: s-a utilizat in l.rapi3 tulburArilor afeciive. in special episoilul inaiLiacal, precurn 5i in sch.izofrenie, in co:rple:area mcdicelici bc-.rzodirzepinice

i00 5i .100 mg

OH

ivlecanisilul Ce ac FlL.re .:,:

G-{B A-trans
air-r

inaze t.

9.-4

11.:"-i.l

pri

I )i

nh

b i 1i a

tb. 100; ]00 oie, i3r

gi 600 mg cps. 125; 250 9i 500 mg

C.Hr.-CH--C:0
I

Tirnpul de l/2 plasmalic

este de

apro$m3iir

s:r.irial.ldc l6:3

ore.

Medicanenrul a fost fclosit in lrate-'rent'-rl sinoroarncior -, :.;, in psih.a:ric cor'ii 5i-: doreJit c5ci:r'1a in t:la;i.r

solufe 20 ?t

%Ht
Acid valprorc

6;f,i.ef o,, cu ct:ciCrrc :

e;:sodulri n:.rniac.rl Cin boaia alcctivl bipolari. De ascmcn.a, csie ulil .in pro filarir m:":en:i

r i,-

Y/' n .'\ lllltl

----"\
I

Art? go r.jsi :i gl,.l::nrr'1 L:i, ac ; ioneai p:ra siabi I i z:rc: meinbra:".elo; nerrolale la n:i'elLil c:n:irlol Ce Na, p;ll:

I I

"\

-----\'-'-\" -I :
Larnotrigina

lirbi;ie eliberlii sluisra-tului 5i :.:anrliui; necanjsu-,ul de aciiun: esi. as.$:niioi caiui ai l:-:- r,< i. TirnpLrl Cc ilj.ni:5|i:e a1 prir:ip:lulri n3i:rolrl ['J.giuciror-idaz3) este ],i or'-. Rrcolla-rd:i ir lfaLriilctful criz:lcr geler:liz-a:: citil epii-p;ie, in asoci:rt cu alic rnadica-tleii. an: "t i '::i::

(;. 25; 50;

5i 2O3

1C0

ng
i
|.

* Sulsi:nle 5i-a Cove:it el;l'jlatta in tral:''n::llt'rl e:iscirL,.-ti nrrlircai (0 8 - lB r;tnol '/ l); i;r cauuri
Li: iu

| .. :....'. , :i17,- "J.n.l .ci n l'i L.;J' Nl;rlrlr r,l:srrtaiice se Ior nrcirili-'riza t1- ll -'':t- C-93;
r, it r:

reir:ci..-r': se poait ajung<

pinj lr

1.5 n:oro)

tb. ?0C; aC0

ti J j0

niJ

rtl tl,:]-i.

S r-jll-ri.l i:r:i

esl,: foL.rsiti

l'rr

^.:. '.- .;-, ..j. .

r0r

!'oR\lLrLA

clntlici

C.\RA.CTEzuSTICI

]\IOD DE

PREZEi\TARI

Noz

Medicernent folosit ca anticpilep:ic; dc asemer.cl c:t: utilizat in scop tranchilizalt $i alrxioLitic. in psihiarrie, utilitatea sa a fosr demonsratl in Ealamentul 4i:tstl.se.l tardive, d e lin LlrD -11! q i ..trelrl e ns' akatisiei, episoadiior marLiacalc ai, retent, aiacului ?e

tb. 02

j;

0.5

li 2mg

prnicjT l/2 plasmaric este de

lli0

ore

CH:
I

CH.,
I
I

iin2
OH

Acgioncazi pr-i,r activrea.--recepmrilor ".GABA-B; posibil printr-r.r,r mecanjsm hdepend:nt Recenl, s-a desci-is o ac;iune la nivelul u.nui sirus nrembran:i locaiizrt la nir el ne'-r:onal.' Reprar;d un pniEidc ag-nr -ti-on'rrlsivani' foloiit 'in nirra3cncnru! epiico:ili De a"'. '-", po-'eCr 2C;:Lin: axtidePr 3sivi T 1.1 pl:smetic es:c dc apror.. 5'6 orc

tb. l0O; 300 ti

40O rilg.

Subsla;rp rspre:inli

Lur

iri'ibilor al carbonri-Cei'.idnzti
tb. 50; 100

tr :;ra C.{L{. S.ic.c a t.':: ci::::ii ll;lL:.ef, li;i:l ,jltlA (quisq'-uiare), subiip al recePlorilcr giuranan-lJ. Slab inl.Libjtor sl arr.icrazei ca-'bcnice. trledic:L,-.lcn acdcneazi prin limitarca coorr'LIsiilor, corstituinC un poi:niiial ag.ni a:.rlicJi l.? : rc

aviid dr ascnel:a efe:i d: blocrre a ca::aitior de Na y: an::. -'ri::--: z gI:.:-; .r::Iu:. cu a-: -rn: l.l 1ru,j

ii

l1r!l

I
J

NTEDICATIA ANXIOLITICA $I HIPNOIN:DUCTOARE IN PE RSPECTIVA PSIHOFARIVIACOLC G TCA ACTUALA

PERSPECTIVA GENERALA
A,nxioliticele reprezi,'rtd o clasi de substan 1!e ce se distinge prin ir,fluenterea prcdominrn..5 a rlllice asfef,diminua anrietatea, r.educ srarea aJt."i*" staril.or de exciiatie - agitalie psihomotorie, ar,.re lio reaz d tulburirile oe, comportarnent, echilibreazj i de cqmp :e:rciiiie ernotionale. De sunt .--. s glgE e _q!_!-qu!!!_!9_tMr s i : liii..in -r.ril"rtUi"'"o;r;;;';;:i;i;; "sem"n"", ------3ft\ietilii sau depresiei rnscate.: -_==_=nele substanfe banchilizante du au gi alte actiL'ri atLlLLill _ miorelaxante, antlcon\..ulS anticonr..uls Iivante, )L.artc vante, prin - rnloretaKalte, pnn ': r:-1-q. n." , 'lr'; rnn,r,l.i1n2l c.c-r J,,t-.t-r J. con!ursronal, eiect. antiepileptic -^:r dubiat de sciderea "-ri--il-^ri;rirabiliiatii gi excitrtiei t,t=t,.rttt"rur r,sihonrotorii care apar adesea la epileptici. i. rccepliunet clasicj a primelor-clasificari [:rmacologice pe:m.r subsirntc psihotropc ircute de Delay gi Deniker, au fost denumite ,,tranchilizan,a n,inor"" pentru a le Celimita de n e uro lept ic e -,.tranchilizante majore". Prin aceasla'duhld definire, se incerca b dJlimrtere intre efectul antipsihotic ex:rcitat de :.':urolcpticc,5i cr:e .ui --.J:iiv pi rrxioiii;c exerriial d: tr.r-rchiliz:nirle p;opriu.zis., ":iir.j,. ;,1;l cu preciJerc in c:zul rulburiilor de intensirare ner ro:icI. D;zvollare: psiholarmacoloeiei a moCificai in ultimLrl deceniu ;r:casij cl:sii;a:e inigiaii. n|rlte din substan!-ele tranchilizante dovedindLr-gi utilitatea gi in afectiuni psihotice, iar rlescifi:rea :iecanismelor neurobioiog:cc penlm fulburarile a,rxioase 9i obsesivo,compulsir.e a dir.,ersiilcai :i:seic de medicatn.ntc an_xiolitice in perspecrit.a utilizirii loi clLtice.

l:::lfl::.:"

f"i-,;;,;;""';;;;;

;;rlrlica-nlul.tiple.sis:eIlt ie nerLro ir:r s nisic. i;r r;.:ui cenlal iri:ri sir:l:i:-a mecjiatia C,{B.{-ergici, ,si I;r dinr.n',ismul siu funclional, sis',en',ri G,-\BA se inierfcrc:rz:r prin siste inele jonc:iJ:ralc cu '::ielajle su'csistel;te de neuronteCiatie: norad:energic, se;oioLinc;qic. clo;antin.-igic;i
acelilcolinic_ neuro'oiocirintir prezinti rrrrrS:cr;lle cisiu:r::ir-.nalirati: &-U.!gll]igegr/s,,portul . diminuarer giobelS :r tuajtsinis;ci GABA-ereicc, avirrl c:l rczultar interjiri alteia_,3a s-:."ibii:r.Li: c nu'lc.rul ri reccprorilor (i,,1.BA.r.cr:_ .Ci ,::p!r,.. c.. ,-d.-.,.,.i
alierarea sirucftuali a locusLllui cocr,-rle rL;, cu orsfun:ti:l trarunrsi:i N.A; clsfunclionelitdii seroloninergice ce irnplicb receptor;i 5-H-l'1... (aurorec.ptori), _<-LI'l'2 ,i -HT: c;

r B fOCl{ I.\t I C A L Tt' L R ( rR\ t? I I_OR ANXIOASE $I OBSESIVO_COITPIJLSIVE \1od:lLrl n':u;o'niochinric :l tulbuririior rr,.;iio:,;c gi o5s:.-<rr,-corn':Lllsi.,.e esi: corrirle r
IO

IJE

N E U RO BIO LOC I C

\s

rur:iii ut.\'i a n:nrirt.i,ri r: - -p to; iIO r _-__:-_

all',rare: coefi c ieniLiiui d.: ira::snt i s ic la ni.,'elui Copaninei;ic, ' I cresterq:r act!'"itilii arniiroacizllor activaloii gi a gluiarnltului, c,-r pot:nyrrl Cisir-l:tj., penlnr strLicrulle cercitrale conlJOl:lie , ilt rnod ironnal, de sisltm,-rl G.\Bi.; . hipcrsc:rslbilitatc la iitrxiCul iie caibon (aciivirrer iren:inisici N,,\l; . oer.iur'orri'r:r metat,olisntLrlui l:claiilor. Penir'.r contpr,--hcnsiuni-.t :cr-i ri :t- l-l ncrrc,bio;hir:ric corn;lex, D r .,: a n i ir r r nrurliir.; jr-il: gr . :r t.-irel : t i j le f, ;ci r'.: i sLbsistc;]l rl g nc _r;c;l :.-l j :t :ori.
-.:

LA.)

Sistemul noradrencrgic Ipoteza etiologiei noradrenergice a rulburiLiii de panicd este suslinuta d,: Gomran - 19E9, pe t--,- urro r drte.obiectivc: . . . alterarea neuroitructurali a locusului 'coeruieus, ce favoi.zc.az.tr disfunclional itatea ii c(?-NA c sistemului NA l-!e

I -.:

-..

torilor NA din sistemul limbic ai cortexul

preflrontal. ansmisiei noradrenlrgice este obiectivatl prin urmltorii i'dicatori biochimici gi :iho fa-'nraco]ogic i : . cre$Ierea nir,elului plas;rratic NA dupi administrarea in pe;fuzie a lectaruIuii . .lfrilrC - principalul metabolit al NA, esie semnificativ crescut.in plasma bolnavilor cu
A

lt;;;;-a

I I

tulbur5rianxioase9idepresiv-anxioase;'1'':''

anxioasd de panicd este indusi de agoni;ti a r^rlnoir n-i- crre tulb - :r ^f,r lr l IrdLU rv Lr:.,.u l",r,ou.r-ul de NA la nivelul'locusu.l f 9o",u!C!E;delgrt"",t3!d 39

ipot".u noradrenergica ientru tulburfuiie .arxioase esie sufinuii

. .

p-NA;. hiperactivitatea gi sensibilititea exageratd a-recepiorilor cr2-NA 5i nivelele DBH gi NLAO plachetare ridicate'
5i

I I

mo delul

Etapele modelLriui

ihofarm acologic aplicatii' pentru acliunile Xanarului

I I I

lvanI t.rc clonidin:i: uternic c [eci an atat in a.utorecep lorilor crz-NA, Cetem,ing"d t.eC.,t" nit' atacul de prnicl. Acest fapt este corelat cu @in ce consiuie !n indicaior

efectul anlagonigtilor o2-NA este blocat de benzodiazepine; Xanaxul (alprazolam) reduce acriviratea NA ia nivelul loqus!-rlui coer\.rleus

*--'"fit"t *

p"

scideree niveltrlr-ri plfsmatic ai IIIIP G (Chemey - 1'96), probd biochirrr.c f iti:r eilci:nla medic:tic: a-rxioliti::; Ian: itl (,lpr.:zo.:rr'r csid co:lsidcrat. pc buri dr:ptete' ca ce: mai pu:e:n;ci L"-n.,.. a i"..oi. i ctr ac(iune ,,antipa,rici" clatoriti eiec"ulu i-!!9:u1ilry:tfit Igt^gtilgigig

temul s ero to nini c celc implicarca sisrenlultri serotonin;c est: sem'rificrtivi atir in tuitr'.Lririle ar-<ioase, cii ;i in Ci,,.l q1i611:i r, I' tr..rrJ:Off<.e _''_ * 'i' oi,s:sir o-conrpulsive (i-lurnbl-: - 199?), ipoteza seiotonii.tici
S is

l) lpotcia s:rolonin:;:ica a 1.73r.3 r-iilor s.:'to:l::li.e rs-l'tce :lr;iic::l:, lTtc-c- - lgS anxielatii sc bazeazi pe fapiLrl c5, in sldrile anxioase, esie o e vidcrttd crettere a elibsiirii co --i HT in falie sinapriil (sitLr.lie scrctoninergice in perioada ilteraccesrLali- Din acesi lransmisiei a;-o-red,'6oa z; pun-ct c1e vedere; medicamenlele se rcton inergice, de tipul a'rlid:prest-yg19-!lcrcrcc tl terraciclice. nrSicsc sensibiliratea rcce-ltorilor posi-sinaptici -r-llT:..\, 5-HT26, exectrlarr.i o'acliLuJe ce rcgl:]j indireci a eliberdrii serr-ricninei La nivei piesiiraltic; astFci' s: expiici efeirul an;<ioljric al acestcr clase tlt antideprtsi','e. lnhibitorii seiectivi al-t..tp,1li seroionili. <iar c:e.cind nir"elul seioionin:i )l niyclu :'li r ainr:ni:::i;ii Cc SSRJ, rnornent c. nacesIia nt ca .:c'c ji' irrslific:r cresiere? anxietili
to rr Lo: i -l l'f t iiaiar'neni :iireci ila cl triinsirisi: 5-l i-f e s!:-Stg!!LgI111fg!L!-? nx ie i llq g r ol ric a (Creist - 1995)' avind d r:,r: cor,sc:iitih creslcr.:r n'-'.mirrulu! si ;r s r r: i b i I i I i I i i r: c t I 'o r i I c : 5 HTl..'"rc;

I I I I t

---'.--

se '

necesar ir combinafiiie terapeutice complemenrare ale : Studiile PET gi )IRl au evidenlia: div:rse modificiri h tulb.uarile arxioase: cre$terea acti,,'itatii metabolice 1a. nivelul cortexLrlui oiEiI elrontal pi in ganglionii bazali (B axter - 1991); rnodificdri citoarhitec turale indr.Ee de dis ftmciional itatea sistemuiui 5-HT in cortexul preftonral, orbiG, in amigd:la cerebrrl.r, in hipocamp ii nucleii bazsli (Fig. t 1.

!rter3ciiunea fi-rnclionali c.{Bd/5-Flr justifici, cin pr-urcr de veder.e farnracologic, anreliorarea transmisiei seroroninergice prin unu.le prcparate benzod iazepin ice. Xana-rul (alprazolanr) igi exercitd acliunea prin sisteme de hereroregiare complexe, antrenind stinrularea di tip agonist a -autoreceptoril or 5-HT11, dependenfi de autoreceptorii crr-N.{ pe care ii bloche;za in mod specific. ln acest mod se rcalizeazi efecrul anxioiitic specific

95qgilgl9$-$$$!cB

(Srvedo

ee2

SSRI_

_-

*.

S\'L,\

: :

aria preurotorie suplimenrard Jor_o-:r:,a13l

ULPfL _ !orlc\ui prc5onr:1l

OFC -Pg

conexul orbito-&ontal

,\C - eirusul cing:rirr

:r::ri )r

..

..

= gimsul cingulat oosierior

PIJG = gimsul parahipccanrpaI

..

-C.i = nuclcul cruC.':

PUT =
p utanr

cn

N.-\c = nucleul acc rurbens

:'Fig. nr. 12 - \{u.Cih.-lrile ceuos:-ucn.-.le in rulc-rri,.il::r..;i..;-s: ti ocsc-si.,,o,c,-rr:pllsi,,

qi't.,i)r.

A::iiirat..i iJrc:cn;nici

c.;tc penu;5rrj i-:ir:;.l:

l, ni',:lul si,ren.-:lui lir::...., i;..lrrz:::,-: imel:ir.:i:;:

-@k
c:i

sisiernul seroroninerqic in-hibitor compodarlenial. Sc:jd:r:a nj',eluluj cje nei*onreciiatie --i-l-lT ir aast srsta ificaiir cu red-uceree nirelului 5-lilr,,\ in LCIi !i si.i 1" b:;-:- riCc'rii ';osibilita; oi cic iryii1:e. Nomrali;rarea nivelellrr 5-LllAr\ sub i:rapia meCicailiittqsja rcp13zinrs tLr, indicaior biochinic dc i;ialtd fidelitate pentru eficienta t:-rrD;:i coililiti\'-co1r;Driari)3ntale. clopacrine:lic

ce1 coline:slc. Coprmir':r.'lic: in "\stiel eiicpatcgenia tuLbu::rrilci a,.lxioa;e 1i ci:irciitle 31,gniti',e qorin blccaCa colinereic;i) - Fig. nr. Il.

;i

;" - 1. l',..,-,'.ffi sr explici implir:re: s'.r.rcturilor

I-.

r - ; i a! cu

Fig. nr.

lJ lrl:r;el: l i.i ;,.rla:ii,lirrle rll si'1,:-:ei,-,r Ce n3u:o...draj;: in :'.rlr.:;,:i : :r','riorra ji Lroiiii iJ acfilpulii a

lli

:si .r :,i exerciti.rolu

cr

Sistemul GABA La nivelul sistemului limbic, prin intennediul rectptgjtlc[

l{lAbe1zgli
tnit

.i#ie.
lll,-,.i

Receprorii

su,1r subsis@ip ;;z;Aletfim '""""";.{;'';.;;;,

.o*fi"*"t

"j posibiliteti sunr iniestra;i cu carale ionice pentru clor qi prezinti -.-ir.,ir,rir, be.yogi1:epinellr' alciruind ncculare allostericd, profri.,ili ce ie pe.mil legarea. specifica a doui mari-unitiri: receptor CABA-benzodiazepinic ce esre alcd.fuit din

GABA A

;;;^-A,

receptorul GABA-A;

,"."pro.ii benzod iazep inici, ce prezinti treisubtipuri: c o nst rui e f '" T;ilTil**i i";i;i,:;..d".r;i"i".t"1iur .rim!1c a i cere ber Ei. sub=t utul actiunii anxiolitice ii sedativ-hipnoinductoare;' r\ - bi-ne reprezentat, 13 n'Yelut.^ striarumului 5i ntiduvei 2 norma]) tipul [ (omega ^ -: --r-w.nri npnrnl
i

Canalc iodcc PL Cl

ReccFlor C.\ts

{-A

\'

0 0

(Slai:i - 199;) Fig. nr. 11 ' Scr:'l'r rec:pto:iLor C'-3'r'-b't r.lodi:z:pidcr

rlop:rritinet gice slriatal:' Esie irnpiica.t ir tulburiiLe a.r',xio:se piin iriernediul sirucLu;ilor cliir rucleul uc.u,nb.ns, sistenlui 1i;nbic;i ccfi'xul f:ontal' 1rliCl:1:a \'loCiflciril: pe.c',;rt.':1c cl ir-L alxietate, Con;inal: Ce hi-ocr:sttzia 1T!l'tia;i i;lriicatoi rlFr":rrrriuiui re:-q-1i! crI'ero3si, surit corelaic cu 195f - !4j P i:'-!::1!j-i i,'.nlr\r sensillililaisr. /I-{''''\\'

Si'trrrrul tr \

aliri":ls': lli a.:er'iui llroCtl l''.tuic'biochi;;-ric ''lni:ri iulbL:ij:ilor sis"em;llrr cj': neit;oir:;l:;lttisic' tajrt 'e c (\ I I :) I :j i . r)'jL)zilij p::ii;,-L)ara o;in iill-:r:'cfiuliie i\!ir-rr'jr .xpirii i.zrst.nta reilLrrs!-.rii a .ccsto.u 1:i terapiiie sirrrpionraii:t. firlirrd coni ie 7:rsi;cctivcl-e aieslur tillburirr psiirolrrittecologiie pe care le sittercaz:-t p,....nt'tl nrocitl, ieralli:r p:ihot:opr 3 'io.rl--: il corc,:tsi ciirt tLIrt. iririt;lri e::actc.
',,, IJescri:rla
|/ I

^,

,-p::t

;.i. i::t,1,i'\.a

iC: !

h''n:c":r'llr''rr'l' li:

obsesr"'o

)t2

tranqant 9i Efectele farmacodinamic e tranchilizant, sedatil hip,n:t,:l nu ,t9 .-31if::ti u.ele substartfe, la diferitele grup" d" substanle. Fiecare dintre acestc efeite predomi.i,le "*"l,,iiu ao- 9i frecvent se intiica' De e'remplu' hipnoticele.'". O:1" nrici au efecte uneori se modificd ".t Din aceste motive' sedarive, sedati'ele sunt anxiolitice, trarchil izantele produc inducgia solnnului (Tabel 49)' n.rodeml subslanfele respectivg sunt rcunite in rcelagi capitol
r^n

farmacologia

]Trbel{9_Acliuneecomparatir,ianewolepticelor.gitralchilizanrelor
(modificat dupl Poldinger Actiunea Inhibilia activitalii motorii Lrliibifia refl exelor condifiooate Inhibitia agresiviritii Potenlarea hhibitoareloi SNC (alcool; -"'.-''-'' barbiturice, morfLnomimetice) : . '::i' : : --r i Antagonizarea amfetaminei rr:- '\ : : :'': Efect a ntic o nvu ls ivan t Sindrom extrapiramidal Efecte asup:a SN veget:tiv :.. .. ....r..... Ac titrne miorelaranti Efcct ant iPs ihotic
Tranch ilizantele cuprinrl

- 19El) '
Trenchilizante
+
.L LJ.,L

Neuroleptice

+i+

+-*
+

'=

la ora aituaid * 'g-P

heterogen

de subst3nie cu

actrL:ill

1,rn.'u.6lc,gicediferile,da:aicl-;lincipelefecttcrapeLiticesleregucereaarlxiete!ii-air-rioii'-' an-riolitice'
p"niru care majoritatea clasillciriloractuale prefc.ri f enyrile 1 ","tiu Aceastaesteacfiuneaaxi:lS,lacaleseasoclazdefecteterapeuticesecundare:sedarea' :icilur,ea aitico nr'"u lsivanra 5i hipnotici, acfiunea nliorelaxan"iClasa s ubsianielor anxioliiice cuprinde:

O"::il:"T-T1:

r r + o r

B enzodiazeiine

A zosp irodecanclione: Buspirona' Gepircna, Roxindol Carbanali: ir'leprobarn:t 5i Tetra,bama'r

S

Ahe substanle cu efect trenchllizlnt sau alxiolitic: - .A.ntih is iaminice ieC:live: lliCroxizin' Ceniirizin' Captt-'dialr Benz,,lciamine:'faciine ari iconvr'rls ivant - Earbiturice, care au tn e3ali rndsuri efect hipnotic' a:lriolitic 9i triciclice' - Alte psihorrope: neur-oleptice seiativc' an-tidepiesive an-xioliiice: teiraciclice, SSRI 9i noi antidepresrr.e'

Lrb;: r,r

lc b:L:'blo;a-nlt

LTI L]Z.'\REA N] ED1 C.\TI E I ANXIOLITICE $I HIPNOINDUCTOARE ilr ci-lxtcA Benzodirzcpine aruiolitice Reprezinti gmpul cel mai reprezenta'iv al rneilicamentelor
crtrcila
ac

iiun e a prin a39]je!qE3

Farrnacologic i5i a celor r^\ ercice obtiruti prin blocarea selectivi

,',,'-,

pl11i:rd: b l Lr c a f e 3 a c c s io r rec ep-.'Q ri es le-arx

r.,.,1-c f":r:rLr

obtinuti 'l-qi:ry:'"::T!l"j' "t' ',,1,r,ff?#.""l5,il,-'1.*i;C-eJ'[6 :: l L1ditLl pln'-p:l t(-rl!'c lilc o-blln'l' Frr;l rt"

prin

cl': ;

'.r;^.,'1

,, ,.,r .io: si a:ii.. L" hi,r'loi:rdrr Lltrrrvrlv"-.' r

1tl

a-J.rr-tj

" ;,'., i.t;ft-.r, :. rrr:l Lir' :al::u $i

i

-:!ii.: l-!ti:r
ol i za

b.'-

c:1:cr l\Jr

pir(luic sr9"t*-t f '

al al bcnzodiazepinelo
Receprorii benzodiazepinici .au fost descoperiti de un grup de cercbtitori (Bossma,'r, Birestrup, Squires, N{oller gi Okada: 1977) erplicandu-se astfel inalta afinitate gi saruraliq, ca pi ofoorictalile sLereospectrale ale acestor sit: de legare, corelate cu dive;sil3te3 acliunilor psihofarmacologice gi clirice ale benzodiazepinelor. Situalia speciail a sitelor benzodiazepinice ce. s.rnr locaiizate chiar pe receptorii. GABA a deterrninat denumirea lor ca gi receptori benzociiazepinic i-GABA (Young 9i Kunar - 1990). lvlatizia qi Nutt - 199i, au evidenfiat la nivelul receptorilor GABA-A mai multe tipuri de r:. :ptori bcnzodiazepinici : ' . tipul I, cu inalta ahnitate pentru triamzo lopiridazind 9i B-ca;bolile; . tipul [], cu . afinitate scizuti penrru cele doui substan;:, dar cu sinrere . neuioaratomictr predomLnenti la nivelul hipocampului qi sfriaiului -" '-- Receptorii GABA-A au o structurd pe:itanomiq! alosterice, cu 5 subunitili (cr, B, y' 6, e), -al canalelor ionice pentru situare la nivelui ntembranelor gi Ceterminfud pote nf ialul de deschidere Cl-: (Zorumsk - 199i). Aceasia hererogenitate a;'oitecturali Celermind acfir.rni seiective diferite din p*,.i d" vedsre clinic, ceea ce detennini cercet3-rea fi.rndamentald in perfec{ionaiee conli'rui a sLrbsianielor de tip benzodiazep inic. Propriete fi frrmacologice diverse ale tipuritor de liganfi pentrd reqeptorii b enzo diazepi nici - GABA
-\.^.i.r i./
Pariitrl
rl

I t

'-

'

ir zen r m)
st

.{'rL3Eonist

^^^i;i,:i,--"i

xeo

(total sau pa,tirl)

RO

- t9 - 460i

Depiinl r:r,.smisia G,1ts.\

Y
E;:c l:
- arl-\i o liiia - ar:i col'.-:,ti
si

Ei.-;t:
va:rt

Iilochr3z:1 -..-i.,:r..;.

- irlpao:ic - nrioreiltarl
al_].rileZlC

eiic:il aacrijiilor ir al
,-."'i

_ a_rl\

losen
S

- ccn ,^-: is t! 3nl

- spLjri.0 e iil
^-^,.i-i

rc

pioarulalla

Prirrele be:',zo3iaz':pin: r'.1 fosl sirleiiz::e l.r a;tul I955, ia: in 1957, R:idai1 d:scopcri itiJriictar:ile seCaii.;c, hipncticc 5r :rn-i;onvulsi'.rnt: alJ clord;azepox iduiui (rr-apoion)..'\c3sia este ;r.,;n<::tul d-i rrrgli'c a n. ilo: s::b t-r:.:: r.'rxiclit;:: - bcnzod::z:pin:. in 19 j9 est. sinletizxi Diezepantu j, c::r der.ine medicamentul cel mrl utilizat in luinea cc;ide nrala. ln i 972, in SUA, exisieu 77 nilioarc de re iel. p.nt.u sr.risianiel: benzodia;e oinic;, :: ::3:n:ir:\i u:: ci Si t.'lJi jc l'-r J::riii. , r: S Din acest niotil, belzcdi:zepiireie cons:iriit un :lrup C3 sub:tantc psiholrolc cl ris: cr:scut irclir',r cepenientl toxicorirair:. i)eci&air: n:carisr:elor G.ili.{-cr-gr.-c inrplr:at: in paloicei:l l ;ihiii;ici nr..tord a cl:1.:;rninri r:'.:onsiarraier. b:uc,iir;::pine Ior ca li tciaDie coi'nDlair:i;ri-riJ. BenzoCiazepineie igi cr.:r-ili r jiiLrnja !rn a::r:liorarca transilisi:i G.'rtsA-ergicc, rerlizati ;:riir blocr;ea s:ie.:rj,,'i a receptorilo; Cr\B,-\. ilclul C.\llA a fosi scirur:lat t1: fu:rjcvrc - l9il.9i c:;rfrrnrai rilterior Cc siudiilc ci.- p,if..,i:ir:r::coiutr: ili;rica ;i experiireirirli ce aLL evicl':n1iai irnijo.laiiia nrrjo;a a accstui amirracii. Stever - 199j, corrsicleri G,.\ B,r, ca amlnoacidul irthrbjtor

I I I I I I
I I

I t I t I

lir

inlportant. c.l mai _,__.-__-___;_, ,_ concenF3re ln doua

_

Acesta se e la nivelul tuturor structuri lor cerebrale, cu o maximi zone de -e - suDstaata rlea inucleii cerebelos i pro A -ergici sLrnt repreze nta fi (Receptorii GABA-A post-s inapticr) cu mecanisnre de tip canal ionic pentru clor, cu doua

tipul I - cu afinitr.te crcsculi penrru clor, respon$bili penlru efecrul sedativ

5i

hipnoinductorq . !ipul Il, - cu efu tal. mai ,.scazuta" penrnr clor, lo.'alizai in hipocamp, poLenr5nd efecrul anxioiiric prin diminuerea secrciici noradrEnergice. Xanaxul pare a avea un . efect predominat asuDra receotorilor GABA-A d-iltl| -% |.--t i Receptarii GABA-B preslnoptici ii pos t-s inapt icijdelermini sciderea eliberirii GABA in niveluL presinaptic prin htemrediul canalelor ionice pentru potasiu, iar in ni,i,,eLul post. sinapric prin intenenlia er!'enfra drrecti di:ecri a piote-u1er.U piorcinei C (Andrade - ilti6,.tsoweri 19S6. Bo*eri -. 1993). I99J). S,e_ S_e_ le nivelul hipocampuiui, explic;nd astfel ef:crul prelominent q!.!iqliric ----r=-s1:!rr-dg!!1r' al beEodiazepinelor. lnilirl, neurotransnrisia G.A.BA-ergica a fost implicala in tulbur:ui neu:ol0gice (epiiepsic. 'r:lb:rr;i-i e x t rr n i rr q^ i d r I e) Prin .erli'.rrcr lnor i^nrti rni frrrciii'r.ale multinle c'r celeialte cai de neurotransrTisic, ca o !eritabili placi tumanti a r:euromeCiatici.ccrebrale. mccanismele CAB.{ercice sunl inrpiicri: in etiopatogenid suferintelor psihiairice majorc. - '' -

---

'-

Schizofreni:r nr"r'e G.\B{ pr'' Prin joncfiunea funcfional6 DA/GABA de Ia nivelul srrhilant.i . 1iri pl '--:', -:_:j ' tructur iior Dr\ nigrostiiate , detemrinA,rd i;fribltia'neuionilor dopa,iiincrgici.' !ro {in":"rion:nr inrroie sner-i ilc i <chiznl'r:niei nn:i. iiinn a acL\fli3 i c are scade activitatea neGonllor dooaminersici si reduce eli la nivel prcsinaptic. Blocarea presinabtici a DA prin GABA este meirt,n-uta chiai area ln ecta a secretiei .DA prin siinlulare3 sistcrnuiui de heteroreglare NAID.\ cu anfetanini. Se evidenfiaz.{ o tripli jonctiune DAfr\A/GABA in care acesia drn unna are rolul Ce reglaj. Ne urorii in',crnieciieri de tip colincr-cic ci::t s:ruclu:ilc srirnle f.:,- jon.-ti:.r:: Ci:c.r cu G.{ B.(joncritnea acelilcolinri-CABA). Diminuai3a actiVitdrii GABA cre;te lrecvenra fenonenelor .:::rrapiranriCal: p:ccoce gi tariii.,'e, in.ius: de ncurol:lli;: prir blo::::a re..ptorilor D: li s rmprorlatologia neqativi din schizofrenie. Wol-kovitz - 1991, renarcd ef;caciia:e a b:r zoC iazepinelor ir traianrentul schizofreniei, atit :----_---.--c.'. I tn pr ;r, episodul acut $i in r:ducerea simpton3lor neqaiir': a fenomenelor -:: x lrapiran iCa le. ------ f-,glxneni. pe ntru utilitatea benu odiaz:pinrlor in tratan.ntul schizofieniei: poi.ilteaza cle:iui neuroseci;ltiv aLn:urolepticelcr rtCLrc2nd aqiiatir p;ihotici auuti; m:ririfesla Lrirei. efecle ertipsihotice nropril interfcrind sistrr;rui CAB,{ . dozcle relaiiv mari Ce BZD par a se ccriela cu raspunsuri teiepeuiice fauorabile; . cf cctul tcraleirtic se.insiale:rza r:piC, fiinci util irr fuu:.r acLrti a bolii (in 6i a,i dirt c.rzuri) 5r i illrinteazi pozitiv: alxietalea, agitalia psiioi-noiorie, disfunctionalit:ilile cog:triiiVe, sirill.,: rnr:lr p:ihoti.e pozitirc si neg 'rivc Tri:j zolob.nzo(1ia zcp inele (eiprrzolanr'Xan:x). prin propr;eti!ile ianr.".:ologice pc care le i:1i1, au acriune ciubld CAB,{-ergica it itorad.c.re;gica, cottcii.n'J cicpresia cie tip NA Cin scir:zofrenie gi aciionind rapici asu-ora siilrliom3lor n3gati\'3 (l-ingialde - i995). /l : Iuirl in L1 In lr;rt:.:rientui schizolreniilor rezisitrtle-rciraciarc, bertz. otliaz:pinele s li tLrri de a qcn istii i\, ca,,t.r:pLi rIierir.rIir', In ii3iim.ntul dt intrclinerc long-lcnir, s a:i i.rliiole rzl reciCerile pnn ,,proleclia fal.i de t:rctorii s1-sorr" (Ciotrrpi - l98t). Bcnzodiazepinele, in specirl c.ir dj tip triazrili, cxirciti un dLrolLr control asuprr i;r:.sinisiri C-rrDi\ ereice qi norrdienciui:e, cu rr'jte:cLr:irlri l'-rt :t'' r :ri; ':su;tr . sistcntclor 5-l-l-f 5i i,r.r. qi efectc ter:pe uticc irnpod;mte in schi,'-ofrenie: anr:iolrza ;;i scidcrea l:nsiunii illirepsihi:e,

'

ll_(

diminuarea gi :slillteiil manifesierilor de tip impulsiv-exploziv; rcducerea iritabiiita;ii 9i tendinlelor agresive; i,, con trcjlul simp_tomelor depresivc; influenid pozitivd asupra sinrptonrelor psihotice prin mecanisrne indirccte, cu ameiiorarea calitd1ii vicgii boLrar.r.rlui. . Efectele anxioiitice, hipnoinductoare gi anticonvulsivante ale benzodiazepine Ior, se coreleaz; cu acliunea lor farmacologictr:

. . o .

,-.--i..r:.--------, EXclraDllltaut neutonale:

t,t"stit"",

iperpolarizarea indusi de. deschidcrea caralu[ri r innirruruL nentnr PcrLLlu

.l^r clul cu ^,,

, sciderea

tl.nogl,ll

ndogen, ce

{Iplrygg1trg$mrsie: cABA-ergice
.u

lr
i

ului DA in sist:mul.nigr-ostrirt. hioca.""

cataleptic ai

reglarea heterologd asupra sistemului dopaminic, prin reducerea eliberdrii ib $i. tumover-

.:t".cririti!ffi

il
I

' la tratamentul neurolepiic standard sau atipic in s::rizofrenie: . pcrentarea efccrului sedativ aJ neurolepricclor , '-, . au3men:area efectului anripsiJ-roric prir mecanismcle CAB.{-erqice; . relucerer irrsomniei 5i ameliorrrea somnllujl !educerea hiperkineziei: d3i!i"i gi diskineziilor piecoce provocare de nertrol tice Ie
Suportul asocierii benzodiazepinelor
anreiiorarea sirnptoinelor negative la pacienlii cu schiz i lezionalirate cerebrali. Xanrx, ir rsocierc cu niuffiriccle, pr.ziudl .or.,plenr.nurirarir.m-Fr ciTi @ giEdi: ' 's r ;i \t olkovitz - \991), corect rd c:pr,:sia. simptomele nrgati!c 5i fenomencle "rrrrpir"inid"l., ri'..ri ales sindronrul akatisie-disforic (Lipinski - l9S6). r Asocierea Xanax cu neLr;olepiicele alipice (risperidona, olan:zpina) este indicar.i mai ales in l':azLlrilc ctt r.z-isienta tefapeutici primaii, cu Iezionaliraie ccrebrali denronsbata nrin strrdii rJe j ;l cu rc-5Jeri frl,vcrte ird,rsc d: incircirl;a cmolionrii ncgativ) l: niyeiul "- -lrolilJ5:sil-' | ::...'rr:rul-.:lri f:nr ilial. Aceste - efecie ben:fice s'.mi drtoiate ampliilcirii tint:lor psihcl:rrrr.coloqrce aic t. ..:.r:e1tulr.i n:rtrol:p:ic. ' anleliorarea se :nniflcativi a transmisiei GABA, cu dimlnuarea aglcsiviiiiii l:zionale a sisiemului slutarnat-a.ninoacizi excitaiori; . atrplificarea rransnrisiei j-FiT prin efec: sinergic cu neuroleptic49 zr!,?r.-c'

neurolepticelor.---

it

i :

dim inuarea efectelor NA.

Episodul depresiv mejor (Llo;d - 1991) lniplicarea sisiemuhri GABA h episodul depreslv najor estc susiin,rr3 de ipotezi GAD,{, (Llo),d - 1 990), iar ameliorare a tra'smisiei GABA-ergice poale fi re alizau de: '-:-:ici ' - an ticiepres ivele triciclice gi TEC crssc nunrarul rece plorilor GABA-B cLt c6ilexLrl
frontal, ' bt:nzodiazepinele GABA-crgice gi GABA-nrimetice crcsc eliberarea noraCrenalhei. Cjr:rinuiad activitaiea adenii-ciclazei la nivejul rebepioriior NA 5i exercit:inC astfel o puteilici acliune antiCepresivi, conrpriabil:i cU cea e aniid.presivrlor noraclrcnerEic:. prL! 4ii?:e-.la ciiu;re__C},d.{-ereica si noradrenergica, ar fi enticig!{csrvul d]!-t{g!li ..'.r.i:tv f r' n : o .i I a z : Jr I n : C.: c l:: tie ,ri,r in C:::: i: o:I?.:llcil \A tcjco:r.ic jnhrb::j "
r

I I

A.so:iertffi-d;-Tn-l{tr..\ c u-inrirbr toilr--sc re c i.,,i :ri rccacra.r r'..rrrlroir:riinjl (i,jA RLl, C: tilul rcbo;i:tincr 1na1. ciie rndicati in trAiaii)tntl tra -ri d epr-,:s ic i prin,Jc1l:itN,\,
r

d. LrlcLrfcS i., c.lor I

I rlL \!'"/f crr. drL\iuir5u. ;i osiilar; esOCle fea '\ana\uiL _pq i!4e-4_z a al:tt aCtiLllr:t ir.r:.rl;<.c:gi.:, cit gi : idi-i^:i,,,, s...cc r r,, i ri rrc.r:ririi Folonin::

116

-'blin6ndu-se un efect noradrertergic sinergic.. in plus, Xanaxui produce a:xioliza prin acliunea ,;Lrpra C.\BA-A gi NA, iar reboxetin:, alituri de efectul pu:en::: antidepresi',', imbunitile$te ::otivafia trrapeuticd, crc5ie incredcrea in sinc 9i amelioreezi in n-rod sernni{icativ calitatea l'ie1ii ssts NA. rrr\. llul cu llcPl delrresie -rc ie ntuiui Dubili - 1997, utilizind scala de autoevaluare a adaplS.rii sociale (SASS), ce inclLrde 2l de .,.nii .u referire la calitatea vielii bolnawlui, a demonslfat ci foiosirea reboxetinei amelioreaza . j11.nificativ percepfia negativd a propriei persoene gi lipsa ntotiva;iei, ducand astfel la o calitate :-:licali a rcmisiuniior 9i o fi-unciionare sociali superioari. Farmacokinetica benzodiazepinclor este raporiaG de obicei la durata lor de actiune (timpul ::iiter.t intri.irsral:rea efcciului terapeuti; gi eliminarca ntedicarnentului;, a dcterntinat grup:lt3l -':rzodiazepinelor in patru nlari categorii (Tabei 50): r Bcnzodiazepine (BZD) cu actiune Ce lLrngi dunia. pestc 50 o:c (clordiu:poxi.1 Diazepam); . i.f .> i-?l nrc r/nit:,,zrrem) a BZD cu acliune i.r.'f.1;'.I . + BZD cu ac!iLne scufli, intre 5-10 orc (alpr.rzoltnt); + BZD cu acliune ulirascurti, sub 5 ore (triazolam, miCazolam)-

Tabel 50

- Clasificarea'BZD
PROD
US

dupi durata.

de acliune gi e.iectul-clinic

DUR.\]'i
Ultr!scurtl

DE

UL

A\}lo LtTlc
+

ACTIUl\..E
N{irJazolarn (Versed)

EDATIV/ HTP N OTIC

S

ANTI-

coNla|Lsl\'.{)ir

Scurtj lntermedi!ri

Triazolan (Halcion) .\lnrazo lrm (Xan:x E).^.,..,'-.-,rT .. ^"itl Estazolant (PloSorr) Halazeprn (Pariprrn)
Lorazeo3-.J f Ati \'3i1)

+:+
++

9xazeiirii lSeitstr)
Temaze"r-ln ( R.esion i)

l,ungi

Clordirzeporid C lcnazeDen (fuvoldl) C lor azep;t (-fra:,r:re) D iazepar ( \'a li'.rnt ) I I uraz:.rarrt (D al'r:l:) K clrzcl:r, iLo fu::) \ilr-r ze ;rnr (I'log: '1cr)
Prazcp r,,n (Cexiis):)

Quaz:prur (Dorrl)

de Cunoali:rea aceslor date esle imocnanla din dou-: puncte "'cdere: -, <i inr,er: rr'e lrr' rrrrlirri &r'o:iz,i':d apari 1i: r Teiriiin de acLrnular e lil l'.,ZD c''t rDllen l; lf.r:li:r:::. i sa: i" au.ui intoxicetiricr rulilrrair cu acestc sub::anle s. poate :,-rticipa riscul Yit:i. p'9 illci :i -ar rec-iDlcrliorN!-t-r.q'ut, conirolul inloric:liiilor Vol,int3f. cu aglllt: !,- specllrcl benzciiazepirrc sitLi:r1l p: r?cci)icfii G'{BA tFlLrn:Lz':ril' i 0'5 mg / 5rli 5i 2 r*l"! l!.) a co.dLrs ia posibtiitalea d:lri',:arii rcirtiei BZD-- situs de lelare ilu;rrazeniilll acticnrirltl

.,,',,

.:,-le
: ,i-Lc

'rti

Be nzodtar-e 1-'inelc cLi C'-rlaia lurgi ci: rcliLine, rctiorl'-:zi. la acuinullte, Car .,.i iu ri.;cirL rpe:iiie i iencmtneior clt

iflolici lrcLirr gi riispiLnc dr proprictafi ilr:: ctc-':;1., i:r irt :riirilc aL::tiili r'

,,.,1,'r-,

.,11.1;rli'i., "-i..-T,;.BZD -r.j:, r:.#,t:.T-FiJis-:,-r:i-rt - alcool firnri a;rticoirvuisil'ailtc.:rsccieiea

rri;r

,., . r, j''

rnetabolili

a:tiii cu tcnciint:r 1., i.' : :: ; ::-r I ;.rr - , it

rau

a'+..1

Stlnl
r-r!,rnre n tl

s'-rb5 i:1rl

le

grcLr

(lc

suPl-)fte'! i-'3ntru pei'so.rilele

j'"'"'i''-"

i]: allltltrtlltl:

cu

i "' :'i -

iavlir';li, L-r care se irr:lalcrz:i i ':': :u;c:l' '

iri

l:,'

Cele mai cunoscute medicamente otn aceasta categorle sunt: ClordiazepoxidQ.lapoton) Diazepam fValium)

actioneazl rn,ri nlltin nrin m.'tahnliri ,..*. r..1... riscul de acumulere este mai scizut.

Medica.mentele cele mai utilizate sunt: Flunitrazepam(Rohypnol) . Bromazepam [-exomyl, Cairnepam) Lorazepa m (Temesta)

Ov ezenem /Serecte)

-B

enzodiazepinele cu acliune ultrascurte: Triazolam (FIalcion) utilizat ca l-r-ipnotic (:.r^-^r^- ,..;r:-^r ^- inductor anestezic \ _ t:g!9414s{r!st!,Ll4l_!-L

.. ,

'

Fermacodinamica medicanentelor
nrnnriet ifi ' :tan:

be nzod

irzepin

ice este caracterizali Ce urmatolrel:'

ba:jem

pH-ui acesteia. l'..::nr:oirceFrliA pn" d' frrziu"e pasine dependenta :ndentd de liposolubititatea liposolubitit: ruDliiialea substangei $r pl.!! 19e1ela. luosiallel gi . ,::' i; efcctul insta O mo.leculi ira*l lipof l- este di:zepamul, care difuzeazi foarte raoid '-,": Di r acesi h'nriv utoLeP Di.,'enamul rimine mcdicame:tul de electie in psihozele siarusui eoileptic sau in alcoolice insotitc de crize comiiiale. arc o lipofilie moderrt:r, cu c[c'ctc le:tpeurice instrlale rnai Ient. dar'care ! oralgpnr'-rl i..t,r,...^-.; ^, i-r ^ i:-r-ihl|,:e d. irrlri 2fin;rr1. ...r:nrdi no mri -.,-..iq:r, LJ,d r -. ^pj1-g P Pi' 1q.l l n-i\ nelt., c;:d csL: uiiliz:t in tra:aln.:n-r'l s';rirn- d- aoi'a'ie r.<:ltomoiori- dirt
:.-hizofrcnie. . b. Ll:inrin;s:r:rel intr:r\u:clrlr:1, tca:-'b.cn:oJiaz:nir:ele, cu crcep;ir miC:zol-rnului, el o
.5.^rhr;a

-i; La administrare: inlravenoasi .-ezinli o c.,.rcit.le rdicari de a cle-isi

I..ri
re

,,..irhil,-,

qi
I

In

Ln

istia

in nruschiu Cel r,ai rapid efect,

a

o acsorbtie mult ntai eficienti. ia adminisirarsa o: calc intra;nus: ul:,-5, esie rerlizrt de miCazoiam in

i0

rninLLt: dc le ini

.:,)--i-f il;l- F ': .r-, 1-:-:.'- i1. ;-i..i ..i i. -'-r ,, r .:r-."nlo-,:, i _ a l.ePlJs.uju.r nrenrr:-,rlrri d;r <i rra irrc:rir r,-r i:.r-:u.-ri gasrro-ini.'srinal yi r f'rrc:.ci hepa:i:<. D;-:r:rrui qi prrzep::nul (Certr:i\, Lrsanxir) s,,r:: tir r-,.r nr: i rr p n ida pt celc o ra lA. rredicanrerriei: cu abs o rbti .l (e' ,r A r1 ; r. : s i -. .p r r, .., a,: ,, bc:rzociiazepinelo:- poaie conduce la feno;nenul de toleranta sau \-:-7 . rer-e.'rnrilnr nn<r.cinr.:iri :d,nl;re ..F. .^ , - .-l-..-.,, dJ=loi p.r::u --,-._,r.n., n!.ccjit:rea cre tte jii -dsr-.,-1..,, .rli:nc:el cfectului anxio]itic. Acc:t nlci.lrism >:: Ir L:z: fcno:nenelr,r {i'; , p('t3nii,rlului tox icomr aic Bcnzodiazepinele igi exerciti eficte asuDfal - Si:ie;nului n:nos ccrrtrll - > Sisrernului carci io-vascr:ia l - , Si r-'",'1,,iI .-.^;, I LJt]r.:1[(\T l;-- -- ---- ^--=. j323. apafr!lt nivtlrLl jllll__n"l:J sll]:J rrlglga3cp'n:!jni|en SNC]]'e rz_odi:zc.oinel: anilen:azL aparitir r:rpioa t1::__1lli I-e npidi pe tt u-3_II1_"r EEG u a rlirnuilloi ritrnuiilor bcta bcts .Ll cLr .'_-.'. _'-_a::p4d,cl!nu'!i alia. Este u;r
i

c).\drnlnistrarea i\-'/

pc cale orala esie deprndenid de o rnrrltitudine de laciori ce .,in Ce

]niict',or;l'.@ratilnEzD

ireccslr'.r

lui Ct ori grir. Benzodiazclincl e proiei,:a :_i i Ll-'. i: l-' !.,' :lo \J-_,r Jr. :.:i,r .l ,rrir:r:c Jc o Cct; ,s, a ;;1t.,,ilirii. c,r s::dc:,:r . : . .i::c i: a 1':u"i:ur:i pi:l::,r.r,-r:c r rir,:r .rr c:-:: i .,,b,. : r::..'dii::.r:cr. R:Ci;-. coI.rilul

pr._,iiuct,

1tl

:.

oxigen. Din aceste considerente, bcnzodiazepinele sunt medicarriente utile in tratamentul unor

l..:iuniJuaio-vascular:. Flunitrazepamul adnrinistrat inlravenos provoaci o scidere spectacr:loaii a tensiunii ::eriale la persoanele invArstd. Efectele respiratorii sunl denrne de luat in consiCerare, intrucit .::zodir:epinele au un eft'cr d_gprelgi-gl_$jrp]ci rg:pliglgl "bg lPlr ce nu depindc de doze utilizatS. respiratorie obstructivi, -.)3.asentenea, benzodiazep ine le sunt riscante la pacien;ii,cu insuficienld
.

-.:.r -c6t anlren eazi fe;romene bronhop Ie gice. Principalcle efccte clinicc ale BZD, dife:en1i:te dup!. su5sranii, sunt redete in tabelul 51.

Tabel
Nledicanrent

5l

- Efecte diferenfiate ile bcnzod iazep inelor

An ticonvukivrnt

An:iolitic

llliorelaxant
+

Sedrtiv

A mnestic

+
+
C

.l.#
+
+1-+

lonazep a:n lobaza;rL

]--i

++
+

.+i-

enzodiazepinele pot fi clasificate dupi actiu;rea lor farmacologicd . r\nxiolitice: diazepam, meCazcpam, clordiazepoxid . Hipnoinducto:rc: nirrazepam, f'lii:azcpa;ri

il

mai muhe subrtlas e:

Nliorelaxante Antidepres ive: al prazolam (Xanar:) Sid:ti', e: clcrszep.rt dipot.rsic ffianxene), lorazepam (Temtsta) .T irr cre glatoare: clonazepam (Rirotril), rnedicament ce pare a avea 9i aciirne antimaniacala . lnd'lctori ai anes:eziei: midazolan. O aiti cl:sificarr a benzoJil:epinelcr es:e rerlizatl in functic de actiunea sedativS. fiinC .: . izate L,r trei ciitegorii (Tabel 52 ): :iit

'i'abei 5?

- Clasif;ca:cr IIZD in functlt cie a'ciiLrnea sedativa

se1.:1:i\

Reni:oCirzcpile cu acli[ne slabi

brorraz:pa:l (i,e1o g!4); t3nrtz,.p3Ii1 (.\ibeqo), c lo:JL azt pox iil (LiriLrn, Napoton):

clolrz;iir (Urban;,'l); c ior azo iant (Oicrdii), djaze o: rr 1\':liurn): kr i:: zo ien (Sc1:tan).
Benzcdiazcpilre cu cf:ci scJi ii,'
nrediu
nr

erl:zecan_Qicb ro iun, Rudo:9i). irorJ:,re p: rr (Vcg:s:,r),

o.\32:olin { S'r rJIf ), alprrzclan (Xan:i:)';

il-+ru,l f15,,.".iiO,
Bcnzcdir;.::pinc cu stCrtir'(ciercnticnt

icrllsoF,:1.;r (Se n': I), clo tiazc ir in ('r'crrrran).

l_qL" z:_L::l1 (Tcne si:r)', mi.1.rz..i.rn' i p pLrt':r-: marc) pol,:nr ctr inc ('ccnu fJl-D odirze hig-ir
I

':

rL9

Ittdica]iileterapeuticea'e.BZDsuntlegatede.principaleleacliunifarmacodinantice_ anti. Pentru fiecare efect trebuie alese - fripnoticd, miorelaxanttr, art icortvulsir De aici rezulti pe de o pa:ie acele substanle .ar. a-if"rta'ntai intens n.1ir.,n"* corespunzdtoare. alg parte,.posibilitatea de a de a cunoa'te iprrnut qor^nrot{inortic al BZD, iar pe de
anxiolitica, selativ
nccesitarea Un al doilea criteriu de Utilizare 9i seleciie ii acoperi nevoile terapeutice cu cete;a substallls activeaie diferitelor BZD sunt: constituie prol lul fir ntacocineri c' Indicafiile de bazA (diazepam, clordiazeporici' i1e . stdri psihice caracterizate p.in

enl]gEte.-t.M-

,l

tulbura.il" arL-rioase gi unele tulburiri obsesivo-compulsive; ttari mantacaLe $l rol tllrrutsBr'1tur' controlul stirtlor c-onttotut

g'qltlt"lqt]iggl1g53?Tl d razolam, midazolam); tratamentul srndroalneror ". re irfantile (clonazepam, dlazeP:m, convulsii: status. epileptic, petit n itrazepam, clobazam): flunitrazepan' tetrazepam - BZD cu insomnii gi alte tulburiri de somn (nitrazeparl drLratd de ac!iune scurtb sau intennediard); spasme musculare, distonii (diazepaT);
... midazolam); (d]-'.pltl p*q"*"tor*G*^ffi-ulg"ti" ;d*"
:

I
1r
I

t
I

tl
jr

a!4:te-P9*!ssryE!Ear I ' r.J*" in ugi*li. t* eri (Midazo)am i v Lorezepam)l ' m:nie); p.crent:azi efeitu! neurolcpticelor (schizofrenie'
,lrpres i i (A Iprazolam); ri l rit-'l"to Uolii ut*tve (Clona'zepam

catatonis (Lo razePgm)-

lEirrlrk ",I*^e/sunt reiuse ca nuntir 9i, cle obicei' dispar ffi"_ix.c'.fatigabrlitate,slabicir.Lqe'con]!rz!,ltulbu:arideconcentn;e, antctogrt'c:; nictimr''rs ccfalee. drsai,rie, oboseali lltusculaii' rnffiare' atntrezie . eEG ant ico linergici: vederc irtceio;aid'-uscdc iunea mucoaselor; ]gl]Jt; . agitafie paraCoxalr - {:qmnie haLlrcinatii' tos*u*ti' "ufoti"'t I i:::nici; . co:.iir7i: 5i dezorien::re,-iqs:$i:l lr .' d i;:unc rii s:;ualc; / apnee Ia doze erceslve' ' cleoresie r:spiratorie
'I'abel 53

i:

aju;lar''a dozclor:

Inieracliur-Li rnedicamentoase a|e BZD

TIIIDiCA\ IENT
AlLocurirol

INTIR{CTILINI
:r S..r. lF*.,n'-l PZo- ,rg..hq ggi:i ace rr S;;lie'.u't, i,;" ul B ZD, crtsciiid eiecnr I ac esror:

Crf:ir.a
C C

lorr in t":ilic ci

int t idiila Dcpiesralt:Lc

S.N".

Ct',tri=_-a"ra.t;t"dttia.crescailJinsonf ia' S';. *--" j.--l BID' cr-:-:J :i*-'1.tr:t :Jr': s.iG *..= ,'., tt-,t nZl.c::r-j:1ct: 1i1ltt'
rntidcp:.-si".Alcooi Il arbiluricc

I I I I I I I

-:-cCeprim:rc:SNC

C.

jDie or in:r

iiisuiirrrr:r
r_

:;.J" "".'t-,'-t-l ri c:ir: i:r'::' i '^rin:i Sc; ir mci.lbulrstn-'l ZZIr'

il-.arrc-.nl..a-t-"ulmidazolanrrlrri,crcscindnivei'-ri
l:sr:r:Liic.

l r I i1)

rlll9ln.l

I I I
I

llJ
,
,r

i!IEDICANIENT
Contraceptive
orale
Is o

EXENIPLE

tr\iTER.\CTIUNI
BZD, crescdnd efechrl acestora.

Scad metabolismul

nia zid

Litiu
,r-euroleptice

BZD, crescind efecful aceslora. Cregte incidenle disfunc;iilor sexu:le in asociere cu

Scade melabolismul

CIor:azspemul
CreSte scdarea,

hjpersrlivaria, hjporensir-rne. dclir,

creSte

auua

Si

rdvilirl aiprs:olarrlii.

:ir

O soeciale trebuie acord-rti "'"'^!'" a:.'ntie

erse riscalt e:
I

asocierii

R7D

c'':lre

n<ihntrone drte fiind efecleie

l.

(Xanax); asocieiea cu substanle barbiturice este nerecom:indati, _intru-cit lenzod iazep ine le diminud efecrui barbituric: ': -- -r- ' asoci"r"a a doul benzociiazepine este indicati in situliile de urgenli, cand se poate utilrzi.combinatiq 1]t!ie r:n lelzodlazepinic cu aclir,ure rapidi - midazolam iltramuscular, urmatS la ] 5 minLrte de administrarea .u1rii benzodirzatinia cu rbsorblie niedia -

l,usl,lr uu.r Este o substanli recent in{rodusi in teripia psihiatnc-. Ivlecanismul de aciiune nu este ccrtrplct elucidat, dar s,a consttt.:t Llr efect nr:ucri ];uFr:r transnisiei scrcloninergice (adninisirarca :oiaCreneigic: $i Copaminergice (Goa gi Ward - 1990) - ----E"rptr""" (Buspar, Stressig:l) este un putemjc arxiolitic, putAnC fi adrninislrai i!-!93!g-1trebuie utilizat in doze moderrte le pr:ie ntii fjg,,.i, pe niru o perioada d" Ul r"*l,iZilS. Prep:.iaiu) grave r':irs:nici gi cei cu insuficienie heoatice sau orguice lnrlicarii!e buspironei sunr ntuitiple. datori'!e ei.cieirr clhice cornpler'c 5i p;opdelitilor -i :l-.i: rrrrl.l rari.lj 1i co:t:l:!. biOti-arsforrrarc irl'-r;j la p rin:ul - : . i : : ., : i n : : i , L.r:'ttJjO.:Sc 1r-rrS
ir:rsaj hepat ic): . ani: iolitic in:

'r.-'ricaprod.cepi1{!gL-!liV.rr'ffi{c;eltei:;'rlac:i\i:::i.

- :rtl

ic

l: r,' c|oit.:'r:
<le

- siiualii cdnd sedarea coal.e f; ptriculoas-; - paci:nii cLr ani3cedent'e Ce c<;nsunl abuziv
i---ctrll antl

aLcooVmedicam:n'rc;

Doten i3 ezi
c

.
.
'.]i:c',eI or -;

i-fr.ntt ''"''"
-

ionicrainine i; ciect antiCep res i v ci-nd coexistd erl-xiclatc ; cl.cacir::: ir, irr'rr:nrLi r cu ar-\ic:3::; poa'!c fi [olositor in sel'raj nicotinic; r,.r,mp.r:rl r-.ir:ri.i ":,raIi,, it:', isi cOnl:ror::tn:rtr.lur r:lliso:irl.

-;1:Uqp le dalo riti a: ex'.i-apirumida *'.:;..-'"

-r1
i:rleiLrl
5 -1.

"drruez.sLmt c:fa]4- rf4qli. i;

di:

Lniensita:e

doIrnlin r':s.I:: 1i urli i -a:l lnlerQctlrtnLte tneu!camcttloJ-se c: aite g''"lle cle suils''lr'le psihoirope

rtlei!e: seclar': fiia afectr:ea functirLor prrcsi'ezitI -ir1 1-biIi141e, !1!.grbiIir;it,

criIt

c (,

In it ive

nr.

?,-nf -'fP

rr1

1tl

fabe] 5{ - Principalele interacIiuni

medicarnentoase ale buspironei

I\fEDICAIVIE]\T
Antidepresive IN{AO Lrhibitori ai recepririi 5-HT

EXEj\lr?LE
Phenel zina, Tran;-l cypronirr Fluoxetina, Fiu,,;oxamina Diazepam Haloperidol

INTETLACTItDii
/-recre r--ci',--. a-t-.i.1 ;

Neuro)eptice
medicalia anxioliticS.

Cregte efecn-r) anti-obsesibnal Cre5te nive Iu I BZD

Cre 5tc

nivelul
o

ne

uroleoticului
narcnaniir,i^

Crupul azospironeior. (Gepirona, Ipsapirona, Tandospirone)

ferd

nni

rlcoolice acu:e, in doze de ll00-1600 me'zi. \{ai este utilizat in a,socierc cu esrrhsf:nte :nriaei,Ja iireparatc conrplexc penrru rulburlrile psiho-somatice dir boal: ulceroa.i. Are o toleranfd relativ Iuri, putdnJ fi folosir ia p.-rsoanele in virsrl. Riscu] de dependcnri esre pronuniat, utilizarea sa tlind iimitati in clinica psihiatricE. ' Tetrabamat (Atrium), este uri iomplex de liniez-a, Crupand doui niolecule de febarbamat cr o moleculi de difebai'bamat gi o moleculS de fenobarbital, aceasti ultime moieculi fiind eliberati pr(-,3iesiv. !ste un qgd!game4t cu ac'lirrne tranchiliz:nti qi toleranti bund, nu are actiune llipnoinducio:19 Esie un preparat utiliz.rt fiecvent in tri:-,. rr-.,,1 sindromulr:i de sevr:j aicoolic s:u r.: ji::mentos, r.c:iorlnd spectaculos asupra urmato3rclor simptorne: ., trc arurd lure gen:ralizati; hipe:ernc tiviiaiea qi an-riei:te a; ;: :r:; t tnr:lc nruro'.'e3cnti,,':i :t:':csivil"::. it, doze nrari, Atriunrul poate inlocui Clorrnetiazolul in traLunentul preCeliriumului treir.ns. l:l:ri ales cird acesi pf:ptrai are contrainCicelii. Atriumrl se gasc;te sub fornra de capsule de 100 mg (iebarbamat 50 ms + diieba-'banr:i 35 mg - fcnobarb j::l i5 mg) c.rpsule de _100 me (Atrium 1i : l',t Doze i: uz;,le: :l.:

Derivati de tip carbamat Illeprobamat @quanil), este un prbparat derivat din tioalcool cu acfiunb anxioliticd, seCativa gi miorelaxantd..Este indicat in tratamentul sind,romului de sevraj alcoolic ai in psihozele

. . .

slnJrorrne anrioase
srnCro;:.rul Ce

s:vi:j
b

- 1-300 nrg/7r; - 100-900 ri.rg.'zi;alcoolicl

sri'i)acLrta) - 9C0-1200

piciie liriLirr licrnens $siiroza

ne/zi.

eta-blo ca n te Prirlcipelul ior eie ct consi: ir Cjminuarea a;r-rieriiii i;i-soiit: cie. rul'nu;iii sorir:ricc, ce i:r ;i ci)rlbat.r.a eilrct.ior p.siho-someiice inClsc de sires. Inrlicl;i i ie lsiirirt:ice aic beia-blocant:lor sunt urnr jro:rcl--: . S: J- i::.1\::tJ..:, cr: ..r'-r flla Sini:.f On:: SOm:liC<; ':i . C, -t:t.r:: crio_lr;r r..a adiu,,-r;.: rl t:t{:n-.::ru]ui :;.ridc1 rrs:.,: . :rlcooiism gi d:pencl:niila drog, inclusiv sind:o,:;rr:l: cie s,r\frj; 'rrri:nteltlui unor iorine iczisl:nte cie schizofrerit in cozc rnrii. Prirlcip:iul rePre:.I-ririri ai acest'ri clase esic Prcp::to1o1, cu ulilizaic lintiirrii iit cii;i:lr ;,-t i;l iliiiic5 cirtlori i:. ii sc uri lor c: frj io-r,asc ul are.
te su b.sten tc psihoir.opc cu oiect .Jrlriolitii .\ n lill i .:.r nriric: si.Jr tir,: IIir!rt:;i;itt (.e'iar;x) csi'-: r:rr rn::icliric cir eflc:.cir:atl ciirici rnilt.rnii,r:r:: in s1:rrilc n:vroiicc i-,ril:zer'::r s:? r':ir iirii!.:lrai i;r r'rrrLrr.:-. l:rlrr:io.r : ps:iL,,g:nc,:i,j J toisi:lirll ruri, puiinci ir uiilirrili j la : :rsc:r;rclr in ',:rs: j slu j:r cci cu at:.:liurri :; caidio-i:..;c..1:r: s:iu sarrliiirca s.j.,'c.c

i\leriicanrente

:\l

\?2

.::re l0-400 mg/zi.

Dozele uzuale au o fiabilitate mare; oscilAnd in fi.rncfie de intensitalea

tulbuirii

anxioase

Administrarea de lungi durati antreneaza e fecte sedative nepldcute. Benzoctamide Tabitine, este reprezentantul principal ce poate fi utilizat ardr pe cale orala, cit gi pe cale :3rdnteiald, i.m. sau i.v' Poate fi asociat in perfuzie cu substa.nfe antidepresive sau in tratamentul 'evrajului loxicoma.rilor dependenfi de heroinS. Tacitine se gdsegte sub fonni de drajeuri de 5mg gi . ) n-.-e. fiole de 2 r:,1 Ce I0 nrg. Doze zilaici Lrzua li este de 15.50 me. Unele substanle barbiturice au u-o efect a,rxiolitic evidentlnrai ales dacd sunt prescrise in :cze mici repartizate pe rnai multe doze zihice. Acliunea este insi inconsianti, iar efectele .'',!- -1.." ;-^^-.-.t:-:+---; ..,:r:-- ' -Lrr!rd1c rl,rPUt(i{r!c ttmtteaz^i utilizarea baibituricelor ca gi substa,'rfe anxiolitice. Degi pulin ':liz:te actual datoriri efectelor secundrre pro;runfate, se folosesc toru5i, in special ce hipnotice ' ,.de . :ze rvd": Captor!iotn (Covatinr, Co', i:ix) - tb. 50 mg - eire un purcmic tra-rchiiizant qi a.rxioliric ce r:iioneaze Ia nivelul sistemului linbic, fiind aproape rotal -lipsit de proprietipi hipnotice. Doza -zuali este de 200 - 400 mgizi. Antoborbita! (Am1'tal) - tb. 50 mg; doza 100-200 mC Indicalii: tratamentul pe termen scurt ai insorrniilor severe qi rezistente (de obicei secundare .t :.lor afeciiuni psihiatriie majore):'- ---: - -' r ''"i - Tuinal - preparat combinar contirind Quiral bprbital sodic 50 nE + ainylobarbiial sodic : I rag; tb. 100 rng Doza uzuald ecte de 100.200 mdzi. Indicalii: rr3tirrr.L;ltul d"- scu,ti'd*iii al Lrso;;utiilor rczistenre gi severc ii pc,soanele : o ns umatoare" de medica-'nenle barb iturice. Bulobarbitalul (Soneryl) - tb. 100 mg. Doza uzuald este de 100-200 mg. lndicalii: insomnii : , c:i. A Ite subsrinle psiborrope: + neuroJeptice sedative, ce in doze mici au un puternic efect anxiolitii. Cele nrai uriiiz-rte sunt: levomepromrzina Sozina.r), iispidezin6 (ivleleril), perimetazina (Leptryl) 5i alimenrazina ('Iheralene) - ir,lont gi Ruppa,rer, i 99-i; t nerirol.ptic. atipice Dlocantc ale rcccl;torilor 5-HT; (odanseiiona, Gre.liseLron). t agen!i antipsihoric i at ipic i : C)oz.aoLne, Ola.rz:pLra, fu speridona,
.

ariiciecrcsive sedative sau amiolitice, triciclice (Trimip:anina, Arniriptilura), tetraciclice (lvlapiotilina, iv{ianserina) sau noi antidepresi.,,e (i'razorion, lvlinazaoina,
Venla
la-x

ina, SSRJ). Substante anxioljtice cu efect hipnotic EfectLri asucia anxieiilii al acestor substante e5te m3i s1:b pronunn:, prtcionrinarC efccruL .:lotic Ai, prin aleasta, realizind air-riolizz indirecti. ' Zo lpirlcn: (S rilrt o.r) Derivat irridopiridnic ce inciuce so;rnul thiooird,-:ctor). cregte durata somrului dar nu - .:clfica starile trziologice ale ac:stuia, Nu drspu-ne d.e efect anxioiitic, miorelaxa.rt gi anticonr-ul:ir art, deli are c3 nle canlsnl de . :L.re un moJ, l:propirt,l: b e . z o d i a z c p i n s . b l,r:r;, d si:us-u'ii: tlc icgarc GAB.{.ri..icc. f)in punct ci: reJ::: f.,rntJCoill.:ic se ,rbsoJrbc raprC qi re.rlize.rz5 u;r p:lk pl.irr.rric l:. -l or: d'.t.ri admiristrare. Tirnlul de irjumila!irc este de 2,5 orc, r;retabo iiz;rrea este hepatiri, ia l' ':::aboiitii sLurl lipsiqi Cc aciiune psihotrol5. l)oza urilir este dc 5- l0 ng. Nleciiclrleniul estc bine roleral, dar poate prodr:ce '-n:lc .: jri conlirzion:l< i:, I :r .,..ui: je '-:3:? la virslr ici. $i .rF don .,.,- -i.t Riscui de depenile nt.i este lnic, iar fiabi iiratca este crcscura {t I A^?r L. -,, r-J-l - +Lv,tr-5 " . ::::3rstrai cazr-ri'i letlle). A;ttidepresivel: uiciclice, neuioleplicele gi ai-o(,lul po:(ltr r,/i s:.1.r:e.r $i o rizc az-a sidrile conl-uzionaic "
r

t2i

Este o .,.'oo,.o,oia cu proprieti!i famracologice aseminitoare..be.nzodiazepinelor, sedariv-rnxiolilic, miorclaxanl, actionaii asup.o ,*"p,orilor GABA; are efect: hipnotic,
3

ZoPiclona !f1noYa1e)

i t i: o nvuls i\'3li t.

E|ectulhipnoticsecaracterizeaziprincre'teleadurateiqicalititiisotrl,ruiui,micgorind
rrumirui trezirilor noctume' FannacokineticasecaractbrizeazE'pnnabsorbliarapidS,merabolizare.hepaticdcutimpde cu suferinle hepaiice cronice 9i ia varstnici 5 ore, timp n1rt;;r;;;tl;;olnavii * inlumirdtire - ';:';;;u"i, """ de 7 ,5 m{z:' iar intreruperea brusc, a unui tratamen! cu Are un risc moderat a."ulp.au." dependenfi,

zoPiclo"aPoa\e;i"#:Tiffiil"tTtl'.:1i

lipotonie o..,do,-ind.-'ebrios;ce|alee,asleniC,iritabiiitate'...-: Metiprilona (noludar) 'din-" tarbinricelor' Este un hipnotrc liperidhdionic (asemEnitor utilit3tea' ce ii lirniteezr r:,n".oiogic1cu efette "t'nd*t muitiple i; timpul de injumitit're este de 4 ore. efecr de scuria i;;,

musc.lari',, a,trnezie anteiograde; a1e1eii,

pLrnLct'-de

vedere -

Are tr{eraqualot.to (rct'o al) .' , eiel -.,.,". hiororice; sedalive-:rn-x iolit ice i ancsrezic Este un derivat quilazoionic cu umliloarele antisp astic 9i a:rtitusiv' I : a i ; antihistam i nic ; somnului cu REN{' sau medre 9i produce modificiri a1e Efecrul hipnoti. .r," i.ll,"tt scurti iar timpul - !i:. avaiigio aetiune enzimoinductoaie, Si absoarbe ,opia, "ri; metaboli,jjf b-. f"nom"n.l" sec,,pdare sunt frecvente 9i are i" ( iil;';;).^ marc. este ri: iilumirifire "o"r*i"1i, Doza utili este de 100-300 mgizi' ccre;rtiai de a provoca p"ttJ""t"futiiperiierice' rar utiiizarea este ,,cu risc" datoriti marjei de i medicanentoasi, dependentdD.ruolti
-.-

:i::itruti limitaic

I (ltzrnit:ettrin' hemitrtrrin) indicat in liatamentul cle scurla dura"i al filnd puiemic' hipnotic efect un d: ;;;ptt;" nlcclie Doza util! este d;250-500 mg lr,scrrniiloi sevei* la virslnici; ptovoaci o seciare
Clo r n:e t iL::o
'1

abel 55 - Proprieliiile fannacolozice ale principeleior subslnr,i. hipnolice r':cornandate de 'r\PA

D oze

I
)i e:rb
oli t

llzuale (Ing)

aclil

I
\,3
:s;.1!-;
2

i-ilu. rzer:rr
.'.:e
P

:r

lo-rarc

-o:,.:

11'..t

am

eirzodiazePi;t:

Doral Eslazai:ut
T:-fi]37-cP:n (i<,esloili Triazo larn , H:lc ir n)

,,/ _t i8 - i0
|

120

i
|

N-de salh.'l'2-cxa

L-oxvesirazciam

rl,'i : :n
'),

i?s
i -i Ij

;;T

c,n-be r,:o,.lia

z-r

nile

( S lr

l:r.'

7';;.1-,.,

lr-r')\airi:l I

--:

I\IANAC

ix r
:

FARN{ACOLOGIC AKi}'I A L UL(J L' TER\PETiTIC Rq.P E Ti'I t U T NTUL TE uL,suRAREA,{\xlo^A.si c Exe zuurzarA
E IVItr

44t*"
evidentiazi

""" ' !"yias4o.] -d7Bi'''t+,ql

l
t-

i,r tulburarea anxioasS generalizatl

.:.:.-rto.r;<ic aspe.':c

datele de neurtrbiologie 9i neurochirnie

A. DATE NELIIOBIOLOGICE

Siudiile PET si.SPECT au dernonstral o activitate nr.et:'oolics crescuia pcntru elucozl la nirelul iobilor o;cipitali, temporali,.hontali 9i irt cerebel, in general in faza ini;iala, unnat.i de o scEdere a acestci activirigi la nivelul Lobului temporal, in ganglionii bazali ,'i girusul cinEulat (B rarvman-Nlintzer - 1997). '

+ Asocierea testelor de sustinere a atenliei a dentonstnt o dcscrc;tere a raiei m'-tabolice in . lobul parietal drept, gangiionii bazali 5i a acrir:italii ryomlqle in ariile 1!mbig9 gi.cortcr. l 'occipiral, Tratanrentul cu benzodiazepine L clenronstrat scidcrea nletabolismuLui in cofiexr-:i sistemul limbic gi gan-elionii bazeli ()'\'u;.i BLrchbaun-r - 1921)'
:

B.

Sistemul GABA - p.in i"rpt;farii'p.Jdomin*t. r 1l-ig. n:. I5) Tiinocn,.Kuikka gi Rasansen . 1991, in studii SPECT u1l]1zAnd radio liganzi specifici oetrtru' :. ' ''.{D: :r:.rl,io: ;it;cnzodiazepinici l?l] l{N C li - 824 I au raPortal l: c,tci:n . descre$teiea acti'"'ilifii in lobui tcmporal sii;rg: . creitere:r activitifii in codexul preftontal drept; . acliviiaie generald de tip hipoperfuzie; . creitt.ea gradului cie ocupare a siieioi endo-qele benzod iazcpin ice la ulilizerea agoiigiilor inversaii - p-carbolina (Toi,'ulaga - 1997)l . recaptoi'ii bcnzociiazcpinici la pacienlii cu GAD r-3r a ave a o diskibLriic mai oeloq-::rl i'r

D.4.1'E Au la baza

hTTUROCIilIIICE
d is

func

tionalitlf i ale unrldl'olilor

neuro nreCiato

r'r;

1.

rcc:ptorilor C,\8,\-.{ in .anxietate'

:.aptar.:'l saroloilitlsi

eririsferui siArq. ?. Serotonine (5-H1') e rgu me n te: . nivele scizure cle j-HT in LCR ia boinalii cu G.{D (l3r:;ertor - 199--'), c:e a ce ildi;i sLrlitzifia ro 11i1i centrrl jqcat d. scroicnini in tulburare a ait:iioasd (Lu:lti - i99--'';; , roiLrl r:cepiorilol ,-s-HTt li -i-lf i r.r :Ustsirapr::i i:r CAD 3 fosi deinoll-(',r:rt orilt a:ii'..1r--.1 rec:cio:iior s:rotoninici cii rn cloropenvipip:rziila (:l-(-l)P) ce c::ti;liea rrn inolel ihrniacolo3ic e;<peiinie nl:l p.n:Iu ilrlxieiatea ge:''traiizetl (Clmi;t1 - i t92l ce SSIiI' bioc:lnJ Buspiion:. 'olccir:az:: selecriv autorcceptorii 5-HT1 r presinapiicr' in tirnp irl(-:rniir:re et-ici:nta :c'-;ic lr ac:la9i nivel oreiin:ptic, rl'1;c;:-l 1:rin

,:rmLrlirir nir ch.rlui prslsinr;iic (l-ig. ru. l6)

rtctptori, ceea cc cxpiica pierd:rea caliteiilcf t'rxjoliiice' 3. Noredrenrlinu t-'rr r:L; cc Iie;cnte sl,tdii delioit"iiclzi i cr\D a, hii-.,,,"tsibiliza:e I rcccpiorilor cll'i-ro "i :t:.'r:rinri o cre;1.i. excesiva n elibe rlrii NA (Fig. nr' l7) '1. (.ole .r'r kirtirtrr ie(.Kl t :c .' pep:i'' i t'u ]i': r; :' i : lip : l' lt :lr''-:i r c il' corltrol trtleiltclioil:ez-i cLl 2.li\ it2iea GAB'\ i ]JT ;i )('A !'r"r ''ln rol nirilri:'ioi ii incir.:ct al t,.tlbLfrlriior anxioasr. Inje:tar.:r d. p 3 i I I a 3 I s I i i , url a3oni:l al rcc:lliol ilrrr UCK clt lip iJ la;-':rcicrlli suferintl de C'{D ilrluct ai:rcr'rr-i ii:'Jtrice
r
:r

. r:centciii :,-IiT:. f':-!]!4r!!q:l+:gbs.31!:'d iv rs c (clonipi'irnina' arnitriniilira' oirrrz..;ir:.r, :i:p::i..'':. r) alL cte:l: :'nr - r:.cprn.ii 5-!li,.,u iol il enxie:.rrer majon gigL- l; . uiiiiz:rrcr p. term. trr]---5Sit tru Li l l O c.ondrtce l.r dtse nsibiliz:i':l ac'sioi
c

1ll

Etanol

AgoniSti (barbiturice) scaderea anxietalii

fl

Cloralhidrat Clormetiazol

\\
Pentilen eletrazol q-egterea Snxietalii

sciderea anxiqtdlii

,dr

ta g on

gti ( bicucu

li

a)

cre;te rea anxieta

tii
ia

Agonigti (benzod

zepin e)
.

sciderea aoxieidlii

Agonigti inversali (b-arboline) cre$terea anxiete:;i

1]
IJ

Fig. nr. L5 - Roiul receptorilor CABA-A in alxic'-ate

Fig. nr. l6

Acriu;rca psiholrmrecoiogict a buspirc'nei

r)6

r'tg.nr. l7-Rolul joncliunii a. Nd/GAaA in D-ir--ninrur a,.,j.-:.rrii gjrcraiiz_r. (Gr_D)

C. ASPECTELE NEUROENDOCRL\iOLOGICE
A::ui c,onico -hipotalanro-h ipo fizo-supraren aJ iar (Ftr.{), orir inrplicarea sisicmului linlbic. :r't in 33 9i Cut cazuiile GAD o evidenra disfunclionalirare (f ig. ru. l g).
Co

rp

I
I

l-t .,]

i1
I

.{- - -r- -.,\-l

l

I ]

R-lspunsli:ltres:-. I -.t+t'-r.a ":rsrqiei ': '-

-:r.it.:.-rcogarial.,

,,.,,=;..,,;

1,-

oC..-o;"
.

:. '.I
I

< .--

--(-)

-l

CLil: lr.:r-::rL-.all dt elireiric a c:tiic,-.:rc!i:raii .{CTFl: hlliloriri liar, ' ;-c,'r l: ;o.::ti',. |.:.,.- ncr:lt..
Fi

r_-

ir . :

,l lr L .r ;

g. n r. I 3

- /'\\:i ii:nt:tlxt

j -r-;t:1.:ii;lL

o,;.rlti arcn:

ll il ::rrl

117

Toate aceste date au condus la realizared

A.I\](IETATE

modei nruroa.'ratomic pentru CAD.

Control C.ABA

t LLN

A]-TE ARII LINGICE

---)

-------r''A IN?UT
(Locus
coe

ARIII

tr. qE.pT.\rJ mnli 1r , _.._

-",-.,.,._r rCE

ftr,

l t_I.

ruleus)

(nucleii 'HT rafeului)

h'PUT

in fin.tie d.
a. tuale .l--i----^:-:l

bazele

,"..5CClereit.

!:".t..:1".",",i.,,.0to,-"tu-1-,.-r,oJ"rfio.*-_-i.,Jf

NO:... R.i,

LrN S

SS

ili r

,.r--iy, iO

i3iLZJlItir.j
I

IleJtaatt3ttr C: -:l'tl.l lrr,:. lrpcliix.ri

Ccze

r.-r

iil;

\ Lr.il; hiiroxj;ir:r, 3,b toc:rni:.

C)bserralii: . ,\ lgorirrit,l) esle eficieni in corIitijle rbs:l1ei cornorbiCiriiii. . r\ io.: ie.e1 c,om.plclll.r)tr:l a rc r...pr iii .r i ;t o r-f1r1,.16 rlr,:i:.-: l.j^i:r lL:ck, r: llt ia: c, teia:,.ie cog:titrva, -::: lli,:.i. , .,..i.. : .;,,;,c ri:

tli

'*li,#Htr'ffiS"""x'YEi^"
@
NGDICAJIE:

I :

SSR]

- If
, A '-

'BZD

IIILAO
SSRI:'
Paroxclina senralina

__:=:

t>

fluoxeiina

':1'

fluvordminr
ciuloPrr.tr'
TCAS:

H. .

imiPr:nlna
clomiPran-Lura

c. -

nortriptilina cu Puttrc HP g2O (b:nz:ciue:in:

alPrazolan

?4 siPtlmaoi

n -

cionazePan

h,L{o:

non-r:r ersiSii: (uucYl2rom:u'

'

fenarizina)

tDt

reversibiie (rc'o cl obcnltc.' a-\ciine.) b ro fato fi"ine' lol

se

Obs.:

Pieferi nlonoteiaPre asocterea: A i C

seu

rt-|-

S5I "

^ CgT Procuc e:e:L<. uLv'"-''HP:tA lr a\a . --. ,l' ' -_5.'r-' 5r"" ":r.:lizend activitatea NA'

'

Li

l^ d; .,1

129

TRATAMENT{.IL IrEDICA.I\4ENTOS AL ATACULUI NT PAUCA rN AsocrERE comon_emA curui,euRiRri,E AFEcrM,

.11

Asocierea benzod iaze p ine 1o r cu nracrotilina, buprop ioir ui trazodona, .sie Ciconsei?!i penlru cd scede sermificativ efic ac iiatea acesl0ia (Clp lr n

Obs.

nefazo dona

re9t)

lt0

TR{TAMENTUL M-EDrcA-ilfENTOS AL Ttrlty}A"lr SAU OBSESTVO-COMPIJT-STVE CO}IORBID CU AITE TU;S.URARI ANXIOASE

DE PANIC; AsoclATA

Ll

I\.Oi\.RISPUNS

diaorostj:i t. i."u "lr't-"u ?. Cre;:cre.r dozel''r li dLr':ei

3..Asociarea clo

-xLn3r_cvblinl7?'51

NON'RISP UNS

niaia:ha

2. l',liriaz:rPina

BZD

tr

-(reu i lr:tan''enrul CcPr''si<i)

Factori comorbizi anticipafi din datele snamnestice, h eredo cbla terCle gi/sau personale ' ce pot fi considerafi factori d e refracta ntI gi-coieclie Ior psihofarila.of

Jgi.i'^-'

aT&le-psrli"; p""ril;t b,;;;G"r",i l++, C rclo rim ie

Lezronatttate lob
te

Littrium Acid valproic

Carbanrazepind Carbamazepinl Acid valproic -=-_---_^__' L lonazepam + paro \e lin5 fusperidona

ntporal

I rlOromlalsle -: ,r\rx I eIate genemllzatd rez_idualj

oc hlpcrventllape cu parestezii L onIOiDlOl tate dep res I vd

. JlnJrom

rrolaps valva

Olaruaiina
m ltra le

P-OtOCantl

tllpottroiJre /

cre5tere in erutate

Antagonif ti.qa'tr\1AO reversib il Substituenti tiroidieni

MEDICA]VTENTOASA A TULBURIzuLOR , lERAlrA posr-TRAuivraiicn fn si'REii#i"):'frYl\ ':i

, :,, .' r; :
.

'

PTSD (Posr-Traumrtic Strcss Disorder) a fosi evidenriat ce enrirate nosolo3ica de sine st:t;toare in.DSM m (i980). : o::lj,::l cli;rice p:niculare a purur fi corerari cu psihouruare inrense 9r repetate, condigii ;'::l.T-":i.::""_,."i1, de stres vital_observat pentru prima oard ra vete ranii ,,,prrui"g..ito.I;";'b; j; ciin Vietnam fKulka-- 1990). Uherior, acest sindror' a fost rccunoscut g;'i' t.gr,,,ra';"f,"";; etiopatoeenice, dispunind de o inalte semnificantd iraumatici de stess Dl r; Dificultatea recuroagterii acestei maladii- esle legatd gi de ld..rr"ri &ecvente asocier: comorbide psiniatrice (Kessl:r - 1995): deprcsie anxioasi, ;uir. i" droguri, compcrtainenl neadecvar antlsocial, seu ,/gi so*atice, a,l:sea consecirte dirccte ale pri'aiiLr,rilor gi abuzurilor fizice DS\1 IV 9i ICD l0 remarci faptul cd fenorn:nel plrcind de ra r:aumaiisr..rur rrzboiurL,i. iagirui XHiili, opresiunea curnulati' abuzul sexLral, dezasir.le rlo,oul., accidenie rutiere sau de rnunci (mai ales colective), situarii sociale de criza, agresiune sau deprivare informarionaii etc. Principaieie simptonre ele pTSD (dupi ICD 10) sunr: + e\pcri:x!a urti trrurr: m:jor:: + re:riir:R i lc:tivi : momcn::lor r13.rr..rrice s:-l lunnr d: idci ohre.i.,,- .^c-.-,"; , uuli,j.- ul I )l "'

,; ,.1"T'lTlt1-*L:lilil::.:"li

r irJtlnlatlicli ls hoj,gic,. pot fi

retiatreJ t rr uine i;

rerl in is c cn le iterative (flash_back); i aplatiz:re aiectivi, enrofionaii gi cond,ite rrnezici evazir e - c. ,.fr"rinu in.-er--iri ile a:ri::re periru a evita ,,reiriir:a traunei,,; t ,,:rrous.rl" gi hipervigilenli ia;e dete;rnina insomnie ilt:nsi gi hiperactivitare negaiiva la sl.:n.llr ,,.-r:irrrCincJ Jc qlel:Ji. i ln:i. ip.r:e pricolulu: r ir:l,i; _a r e'''enirnentele P'fSL) apar numai dupi o traumj, cu o late nti dc c6te .,,a sdprarnini sau Iuri, dar nu mai mult de 6 ruri qi nu m:i puiirr Jr o rLrn.r (reactiile acure de 9oi .'si sub-goc). I)iferente frti de prtologia clasjcl reactivii: r P-ISD este o reactie a indiviziior nonnali 1: o psiholiauraa; f retriirca idcaii'i, aplaiizrrea enoIiona1i, hrlen,igilenla 5i ,,a;ousal,, fatA de trarrrni, r int6lniri ale gruoulrri clu stipravieluitorj ilr cicrul ci;ora se discLrti scurf despre eveninrent -ir ziiclc inrediat urmaroare acesriria (r,e.,.oia cor:runicirii ,,lrrriitate,,; iu pl ,Juron,l :rI rt,J-rI gi a.r:o,rjui.r:ul,

bcrel:.., l_ll

j:ir: t:l.,ti:i

( ):nf o- rr;rcnialc

c: i.tntrolclzi

efect este cel r artidepresivele sunt psihotropele de maximl eficienfi, degi principalui adresal dePresiei simPtomatice de 6 luni' in ., Simptomele PTSD apar'la o lunl .dupi eYeniment 9i nu dureazl mai mult joacl un rol mzljor i"aividuala qi contrast cu patologia ..uoiJi,-Ga" pr"Jirp"tiri. ':lnerabilitatea in con turarca simptomatologiei manifestirilor' in riscul de a dezvolta o u'"^ttttu tt'ibut"r" 9i

':,fusculderulnerabilitatpoatefiluatin.consideraflLgiinPTSD'darconditionatde anxioase gi depresir'" (scurle:sau'lungi), reaclii mixte reaclii p"ii.t""fi^, s. stres. expunerea la adictiv' ' 9i / sau compo'rtament
cepresive, fulburarr ot

-tito;ale sunt: afectiv """d;i;';;;ii"#'i PTSD $ocuri culfurale' experienle preflisfrz;il;;;;;ti.ai Alli factori agresiurLf ' marewe medicale dureroase' emolionale ne!ative t "tiiil't,1toll"Lt3t^"3*riqlti' legate celor newotice 5i prSD grupului tulburirilor
in clasificarea oMS -.ICD i0,
apa4i-re

I I I I

cuPrind: de stres, ce .tulburarea

tulburarea de Panicl '' : ' ruibwarea fobicd tu.lburareaobsesivoicompulsivi tulburarea dc stres posr-rraum.atic c!-sindromdl PTSD porte fi "totll-' sau ''Odtl^: Acrual s-a demonstrai (Stein '.J.997) sau ma..' cu rol penrrisiv de amploare mai mare ;ali"ia"Aa ii"i" ,,,,".irU)f re flecti.nd o anumiti
'

- | . I -t r I t

arxioasi generalizatd I . , anxioasi 5i depresivd , tulburarea,mixtd

I I

.. t

kaumatici; intewalul scade pf reguid in prima l'na de ia ixpunerea A" .sl" SU simptomelor apariiia prso-r a 39 'Q/' - 84 9'" in dndul cteg tJ i,t"la"tr" put*a irrense, repeiate s,Jnr 9i daci evenimenrele ce uneicomunttailsilpusepsihotriumelorpermanente(Bresiau.I99:.'Kessler.l995).Aceasti puidnd h clecian;aii la dista'rti mare t;y ,a"aiuia:' ;.:; ;;""i;, sitr.rarie se referi Ia

,'" p"'"'ente {e.i'+ %,1"i:*:l t:l:lY:i i::j::" ""-Ililnt. -,'-;:;'.i " *r""i.iL,i;ir" individuale l-iorol9e' sociale' psihol:::t tt culturale' qont de
Tiriand

. n ror-\ , la I l'rc\ atcnu r I JL'' '11\ltal' este ep;eciati

'TSD .'-"''"il';];0""i;,1'.;::-;;'::,I;+t'"'ll'3

re?Dr s;u e'r e (Kessler - 1995)' ce poate ajunqe pini Ia 60 9/o (Breslau - 1991) cu risc n'"1or de cronicizare de profilarie a': a dscului pt'ntru ltso in incercirile p'"al"fi" d'"g;;;i" dt ;i Diflcuitetile suili: ' d: evalLrare)' dLlire care cele mai cuj.loscuie mente dt'lu"'u iscale .,i;ipus urilizarea unor rilslru 1^?c,. 1979'' -' lmpeci Of Event Scale (IES) - Ilcroiritz' i 933; Sta.te An;<i"ry (SA\l() - Saeilberg' (PDEQ); Peri-traunatic Dissociarion Ques"iorneire . ivlississipi Scale For Conrbat l(elai:d PTSD OIISS); . CiviLian Traunla Ve:sioir - Keanc' l93S; Veryen l99>; 'i;';:;;tPTSD Scale (CA?S)' PTSD in urrnitoaieie '1 saprSmini c: l ''' ' Clinician Administred rol predictir'^ai. Scaia IES '," tt" % (Fsinsitin - l99l)9r" gi specifici',ate de 87,5 de r0o er,eni.rentul stiesa^r, senzLrivita.te

#"=''"'

ra ?'tj e'o (soLonrcr

Cualutorutunorasemenes.i]lStruilleot:starld:rc]i;r:reEngda}l-.|99l,deoiste3zlt: to'ttrrilo',"it*t"""tt""tipfSC dz61 9i:de539'oI lrizonierii arnericeni dittV;;';';,''.lpuli in scop crmt;r'" de 59 66 ?'o la persoaneir agresate ,-..,i 5i ,r. victime gcolari)or cadrui ",r.'.;minai in;l:', sau ia manorii urrei crirne cj' ontor' DIS (Diagnosiic'lnteni':rvl lcir:duic) speciircilaie silbi ',i,1;;i. i"'r"totn1'c]e u"ui Utilizarea .pld"n., iologic" de caliraie [\atiol:' .u ccrnparal,. in ?i,, p.fSD 1,0-l,j nr-:rnar clc o iaLi a t"*"'?lll;:jl;:).;Ul;,lil"l::;:;"X;1ii;;'e,,i'" p..''r"'PrlD:-'l:ir:::'r: r: 17 !'c (\es:r:'

- 1995).gxrsitnlaacesioraperini":'insitue!irr.t'nott"'iirl'-nt:psi-hciiaum:iic:"i:,th-:::Cu::;f" poi'ntlalLr lerorist'' ripiri ctc )' estit;rarca

r,.rriere

qra"., accitlentc de ri'uncir' ail'r'rr i

lll

(L7son - 1990).

ln cadrul acestui model prircipalele medicamente ce blocheri sistemul NA sunt antidepresivele triciclice gi tetraciclice, clonidin5, i1\4-AO, neiloleptice gi substanlele beta-blocante

.misuri de profilaxie specifice. Validitatei cre$te semnificativ.; daci u..rt. instrumente sunt utilizate dc cliniciar (Gelpin - 1996). ' Pentru PTSD existi gi un model neuropsiho farmacologic in care locus coeruleus este considerat un veritabil ,,centru de alarmS'.'sau ,,pivorul" ceotral in etiopatogenia prsD. .: Medicamentele psihotrope eficiente in PTSD trebuic si blocheze ,,centrul de alamri,. noradrenergic ce dezvolti u.'r comportament de neajutorare (,,leamed helplessness") la persoanele expuse la gocuri existenliale inevitabile (,,inesCapable shocks" - IS). , , Altfel spus, simptomele PTSD depind de valoarea raportului mediat de NA: - gocu; inevitabiie / comoorament de neajutorare (,,inescapable shock / leamed hclplessness',). -_.

PTSD, permiland

'

-Aceste cezuri rdspund terapcutic la ca-rbamceep'roi sau derivati G.lB.l, -ergic i. lmplicare: sistemului opioid (endorfmic) este' susfinuti de obsenalia ci.stiessui ildirce analgezie, iar naloxona utilizati la veterarii expuii s'.ressulu.i de lupti reduce sensibiliratea acestora la scene. trauniatice. in autornurilirile - fcnomene frecvcnie in PTSD gi corsecLnte ale unei autoagresivi.,;gi, secundare urlor comportatnenle inadccvrte ca r5spLrns nenrodular la sbess, s-au relatal re zul r.uie excelente cu cloniCini, methadoni 5i naloxon5 fVan der Kok . I9S7), sru inhibir._rri specifici ai r::arririi serntoni-.i lPlri - 1c,v . .. Teo:ir inl el3:ii are un rol bi-oc sLabilir ia PTSD. llind lu'rerirurrr'd inrrlirinnr,i rJ. "" l. ' ipcrcxcitebiliate c,rnrrr; er, r.^,.ir:f." vr.J,r.d vLr !dpd! rdlc <.upsrafionali ji dc evit:re (Friedmari - 1938). . . t. ^-. ; ' Aspecle pr o.cI ice: ',,dezastre
L

Cercetdrile ulterioare au demonstrat ii in absenla stimulului, .la persoanele cu pTSD i,rtervine o sensibiliz:re a circuitelor limbi:e ce permit- expuncrea imaginari la traumi ..reexperimen tarea", interv'enind mecaaismele de declangare gi sensibilizare (Artelman - l9g8).

1. Delimitarea entititii PTSD 9i tendinti . ictualg de a..fi coreratr cu

2. . 3. J. Frecrerrtr conrorbidir.rte r PTSD cu: depresir, enrielerer, edictie pi c?nrprrtrmenrul rntjsoci:l pot aducc io prin-pl.ro sirnptonre .Cc mrscberzr
5. Posibilitati'a denoliirii unor str:rtegii
rcmrrc:bili.
adsr f,rrr-r c: rrzi c fi o p :r r o g e n i c i
.

. cotidiene", indici un potenti:l de prevrlenti de7.8 "/". : Cre5terer continuui a stressului lrsumrtic gi e situetiilor de aceit tip impune depistarea ,,persoane)or cu risc,'. Existerr{a instrumentelor psihomerrice permite depistarea acestor persoane..

terepeufice mulrirnocllle

cu

eficienti

Acccptaref c: enlintc nosoJogic5 e PfSD r fosr serrririficativ intbrlrir-liri de exi:t::t: ::s::.or psiSo'rr:rri:c specificc pcnnirdnd int:n:nria tr::pnuric.i ral,il; g.;; r:..... :cropi.:t: Cl exreiienta tratrna i ici. Prevaien !a Pi-SD se situeazi intre 1 gi 9 ot'o, at,2nd un risc C: croniciz:.rc pi cornorbiditate crescu'. (Davidson - 1991). Trat:merrlrtl PTSD.esle muliimodal, in centrul siiu siiuindu-se irlervenlia frrm:colo.lica, la ora actuali fiirtd recunoscut u.n model biologic peltnr aceasti tulburzre (Van cicr Kok - l9t j), moCei ce iinplica Ctscircarea masivi de noradrenalini dupa gocuri existcn!iale ine,,itabile (lS) - dar intensiiatea sinrpiornelor depincle Ce sensibrlitatea incliviciLrali la acest neuronediator. Se realizeazi astfel un sistenr de invi.tare nonasoci3ti\'5, in carc rolui oiin:ipel ii rerir. sisi:niului sefolo:lin.rsic 5i eficientr tc;ale uii.: j rr Lict,.- prin utilizarea SSRI $i NjA-SRI. Da';is - i985 gi --ru;Gson - l990 au rele',ai rolul recerioriior 5-HT1r ?n I''l'SD capabil sd . .loitctioncz-t cu sislctnLrl CRF, endorflnic, crtecolanrinic ;i i s:rLr inColaminic (LLn aqopist 5-HTr' blls.l;.rna, 3r .'.''ta lr.rl rol ps iho iarrlra co logic cvident in P-iSD). ca gi a subsiartr:lor SSRI sair ir*,{s

l(i.

1l-i

. -,Se considerd cd in terapia PTSD procedeele ia.r medicalia permite controlul asupra poienlialului atrve / proouctlve. disoc )c iative Productive. nimentului '-'- Pr"r.n1" elernentelor iisociative productive i::di"-tl ^"f:::::::- 1.,i.,'^ic.^,i"a oe tlcallva d. semnificr. un potenlial major !1 declaneant rvrrsrr^ traumatlc tislrdrrld'rl tfaumatic pOSr lSfiOtrOpi r deVine S ingu:: ur \'dre (wlgvrq r"'-srlualro j1 psihofarmacologic, situalie modelul psfiotaimacologtu' rolul olul medicaliei argi r :T,^':t::t:^: n '.ai nrezenre, prezente cu atst ' aceste elemente psihopatologrcg vor fi mai cAt Cu ;,;;l.it": psihotrope este dominant ^-^^ aie unnltoarele obiective: in PTSD dPrd iu*u.ot"r"pi" rerTnacotl :- tr..lior"i"u a Dolrr' iemirificarivi a simptorrhlolbgiei in fazr inlllaia r r imbunltilirea comportamenrului de evitare: ronic): J" r'ip.rexcitabititate tonic (hyperarousal
r

din incurc6turi", qi al elementelor

:l:li:::j: tj":,::t:ij;l;i';ili;i",,t]; ::

t.

; Lffi ;i;;;.".,ir"i
t t r

'

controlur asuprafenomereior.disociativeacyl"r]."*l!Y11:,'1:*,::::;',",.eitudinala ;.";"JX$' cu,ceea ce de factorui timp in contiadiclie . r-ru csts l-'' ) l'I simPtOnt:lOr ',t..lt,.t. I clasicd : : ": reactivd claslca patologia reactlva poienljalui de ,rrti.,.u il patologta sustinea e,:e potenlia,ui ..t--i- -ri .l f,",..e diverse e;e fo".t. diveise fluctu 'acestei d?olut'ii al -r" determnant : Factorul

i::i;.':H't:J";""';il;" ;;*;Ft;11 IT::, ^:::':li,,l":i""#1'J,l -1:l.i'i:"i "'::"';:.,.;;$i';.;;;;;;.;it

.:-^-^ racest eiernent.

reducerea depresiei 9i arihedoniei; - ' . dirninuarea conduitelor impulsive; '(lltllrlr\4v'"-^^"-"-_--' I

'

-^A ".e.i:l i;r.*Te;J:1li^ I":4";fl::"::"T,1:l-'":li l';ilr,"I,iilj; , ,"r",,#'"l""Tlffi:'ffifr"..i", l'fl'".'"";"i:il'TiTl,ii;iii,i#il;n+;ilT",':^0",i:::',:1,::lli,l,l'dromului

TER{PLA i-iI TTSN ACUT Drr-r-i o ' nnen:oteh-nicl a lut \\ lse - IvoJ fornrula Ia lezunta putea s-ar S:raregi: - Brief (scurt); ' - .-.. .Irnediale (imediat); - CentralY'arrrtni't'otta lsoitatiit;; furction (reveniiea la furctiiie noirnale); - Expectarron ;i;t;;J;"'-al Pio''in'a:.:l-' gir cn (aj'l::r inrec::'l;: r'rnu-i conflici abisai) Supei-ficial 1ti'a a ttuta rezbil area (acuii) a bolii sunt: Scopurile ,,'.-ii.o!i.i din aieasia f:za izdrii; I sedarea 9i rcduc:t ea sennilcaiiv5 a agitaiiei 9i d:zorgaul -:ruL discciatrl'e; e lemenielor + d'r:n::rca dininuarea :L:;Tl'I '''"']"'"."'...-,, --^ .-. ,_",^:,u:itc rtr.l liaz.j:!j: i.r:r. (i.:: ,,::: lnitial, pentru a realiza abre:c';tr tt,"ullt."i"- f,i",i." aiulaiea s'.aii c.:

'...

^o -..,rriie

;it:.:;;'ii,;,;'ii,"p..l"i, u,",.:tl::ll:::l:;tll".;';i;;'ffi',i,':l:,::" prS,,.:: ir dcz c--) bi-. .u e,?or+oror 11 :?pii currS') il;;i;i$:ti; ;;;i; ;;;;ii;,. ,.: :, r-;^-*',-"; r:hilirat: si hi oaIriciliia',e.
^

1990) ciror eilcaciirte esie r.lnallim "ct'no'"uil (Davidson tauo"bil'-nr:i ales cinci s''nt fenonrere conrorbiCc -: ' + AniiCepr:sit

TERAPIA iT N'SN CRONIC Irnp,.Lnesirat:giicomple;iebazliepcoioced:e'psihoie;apicegimedica-n:erelsiho'ucp:" '

"'t "lt"ij"" 'u "ittt igSc - C :;i; r:: rr' le 0 rr: zi d:.l:r iPia aniid':pr:':siva N'A' ntc:siLi tt lll:::: . Ades:a enonte't"it tl" ' i;iiittr: inttlse cie ei::1i:;'niru:Lri:|ue. indicati:l triciclicelcr ar ramine r,r,.lrolepiice arxiolL,,.ice ro,, i"..Jiir..l .-rc P-l SD a:oci'eli cu cicpresia ilhibaii LY'g "" j:::t bereflc': + .'\nriile liesivcle relracl:lic: 5i c':le t"rrt-I;:ciciice ":tt
'.ipulrleoiesiairroiadlanergic:cleepLrizar::Frank'193S-irlipraniri-ilrlCrnelzi;Re::'
f

siirlarrilcincareciorninianxi:r:rrta;iexisraasocierir:rorbidesornalicecclirrrii:'u: ii ir:r
te

:t I ri.: ic lice

Lo

r"

lt5

sSRI (fluoxetina, fluvoxarnina, paroxetina, sertialira) - sr.L1t actuxlmente superioare anridepresivelor triciclice. Studiileprivind SRI-NA sunr inci neconcludente. l 4".h"-".-^;-. .-- -r-^. de bunl calitate cinJ 5(! n---anisuri . pr rzsuttr !-:F;--v.;..kir:..r |Ltlct(\cirJolIt!atc:1,
modificarile majore de somn 5i ostilitate. Beta blocantele diminUeazl semaiJicat.iv agresivitatea. crj agonigti (clonidina) in doze de 0,1-0,4 mg/zi diminui mult tendinla de auromutilare.

t t t

Kinzie.lQ89.relaieizirezrtl|eteexcelentecuasociereacl.'n;.l;frl]l]ffi ....-

(Lr:r

rs se

B enzoC iazepine le au o larga indicatie, fiind medicalia preierata in pTSD3tat in faza a.-r:ti (clorazepat (clo13zep.rr diiotas acuta dipotasic - Trrmene, lorazcparn - Temeste), cat $i in f3z3 croniti, cele mai efrciente eficiente fiind alprazolamul alorazolamul - Xanax Xanrx 2-3 mglzi mslzi gi si clonazen;mul nro/zi clonazepamul - Rivoril fuvotnl, ll-5 -5 ms/zi .....: diminuand insorruria- hinervieili S-au mai mri relatat rezultate reTultate incurajatoare incuraiatoare cu siruri saruri de liriuAchner - l9S5)5i neurolcpri::

i9S5).

n:dicamentoasi rebuic si fie C: durati medi\(2 Iuni!purend fi prclungi:j arunci depisteazi simptome asociate (depresie qi en-rietate)..,., . \-,2 . . ,, . Psihol:rapia estc uiil;, f;ind complemcntari aiit in fazr acuti, cir m.:i rlei in r:z.r croi:ici, tu rol in reJuperirea gi re ir.sertia in vialr normali. Precauliiie necesare, fati de.abordarea larrnacologica a PTSD, lor fi luate la pacientii cu: traumatismecranienese.',ere,bolisomaticegraveconiecu!ivesauasociateevenimenhtluitTrunatic, c:.er:zii sanguin:. consun]tori abuzivi de alcool sru d:oguri. Tratamentul de lqrgd .dqrala qI PTSD q5!e q4eo !,absolut 4ece;4; gi :pendent de
Ter'-rpi,r

\/

'.'

cind

, ,,.

u:nitoar ele crirerii:

,:-

Eti.'a, i'atce tcr;pici furmecolo3ice in eirontprrc3 s.ru di;prriiia si:n,oronrelor PTSD. Reclucerea sernnificativi a recidgriloi sau a manlfestirilor p-: dula'.a te rapici; a Rcl:-, an'.a s:nr,,rificativ n'ei Flri a f.rr.co'errriei in comrar.rr:e crr n ri:roieren r' r Corrorhidi;:,ter nsihirtrici ce imnrr.rr terrnie niih.rtrnni' + Spe:r1:::rrelioridi progn)s:icului, rrit Cr. pr.:::e su5iecL-rl.:i. cir ;i r psiJLrre:.rpcurului. Terapia psihoiropi poate fl discontinua i,n u:miioa:ele condilii: + Gradul iriaLt de alreliorare: t Progresul eviCcirt al pacientr-rlui suD,.rs metocelor psi,hottr:pice ; I Sirbiliratea sitLlatiei sociale Side riaga; I Prezc;ria efectelor secunJ:-rc lt:Llic:;iei, t Cre9re:ea cvi,lenii a cap:c;tipri d:: ,,copy'Ltg" i;r c onCiliile rnei siirlliiin sir.:?-nt.
: Lrblir: ,ln:. rc.

+ t

,,

'

..

L:r peisprcir!'a creglriii scrlriilcative a sitL,;riiiloi gi i:,c,dcl;ic: l' I SD iLr I it:.r crti l.-:t rbordarea fa:nracologici rie,". i:r: o necesitaie in-rericrs:r ci-r rol curr'ir. d:r ;i pro::1.::l s:cu C u.

,.

arrT'\ti l\ lL ''\ fl A

UTILIZAREA IUEDIC,LryMNTELOR PSIHOTROPE LA PACIENTI CU PROBLEME SPECIALE

1. Afecfiuni cgrdiovasculare

2. Diabet

Sarcini

Aliptr
\ '' r^i-,.:LJoicirrlc ',,.'

re Risc
; ,------

i.
i
'

Risc

sciiut

rnediu j (?)
1

Rjsc meirrr

i Loxrp:n5 IF.-.._.i,.Srip,r-id I -iior::r

a

lFi;iopcrdoi lene
D\l

Ctoz:p;J

i tus.rerioni
I

i
,\Jlicor !rl! iyarte
r.ir ' - r,-^,. i l)
P.

B : r:-od i ezep in e

Ba-.bi:u.ic:
Gab ap cn rj n

Eihosu:<intiC
Va Lprca I

!-eniicirl;
\/alprcat

opir.jrat

Lniidepre;ile

,:\-ntolie!inil F luper.:i.roi
iviin-rserin

DR.

).1.:.rrrp.n.i
o

l\elru l,c:

Moclobernic
1l-370Ct)n:t

TCAs ( rn:j

rir. ) DFt

i':\rt o iiii:: + iripnotice

Trio:rfrn
tser;'.oLliaz.:pine DR

Chior:i
1-elnriu,epa,l L)R

B.:r-blocari. Br -r i,::;inc Clr r.nctiazL: i

Zc riCcn I ,,

lBus;ironi I Zroiclori
l

| ' ,-i..i 1,.< i i.: .::, , U.{

l.

AcJrtcl-!,sitl

| r,.r -Jlr-.:...c: I D.arrorirl

] t ;.,.,
]
)

Nl:irdoi;i

5. A fecfi uni
Risc scizu t
Pirnozid Sulpirid

b epa

tice
Risc malor
Loxap

Risc mediu
C lozapinA

inI

Fenot iazin?

Zuclopeniixol

Alt

fuspe rido

ic on

rtls

ni
LJK

ivant

Carbamazeoitrl

Benzodiazepine

-r^-:---,
A,rtidepresive Miarxerind
Paroxetine

f motorna

Barbiturice. Ethosurimid
Paraldehid

Minazapini
Moclobernid
Nefa2cdonS SSzu
I

L\L\O

''

razooooa

TCAs
A.r-riol itice + hipnotice

Vcnlafa\iri
Benzodiazepine DR AS
R

a-zn,ti:r+inr NP AP

R,n'^.1;i,r-i->

..

D& D\,1
Chloral P;opranolol
'll:r'n::i.'_;:,.:'

Propralolol Dlvf
Clormetiazol

D\{

Zolpidern

Altele

.4oplclorr3
Litiu
_

-r.

Anrienlinerdra

ursulllfa"n

a.= ldei.ic

.
N.urolro iice

6.

Virstnici
Risc mc'diu
B

fusc sclzut

Risc mr jor
C lo zaD

utirofenor:e

rna

Loxerin-i
Fenoriezin:

tuspcndoni (?)
.rLniico
n

!xiS il'an k-

Cr rhrr:;enini V"lai, - r d. c..Ji,,

Tiox:,rtene arbinrric:

.Ac

tr..rnli".^i.-

razo la.r-,i

di

FeRiiolnaVigabatn n
:

Lanorig.ini
Pirace';-.n (?)

Axir,ie pi esi\,.

Desip ranin i Lofepnmir.ra

lul

Flupeniixoi INIAO
.ivl i 3Jl.:
,

ina zap in i.

e.rn

ir{oclobe
'>\ SSRl

mid
',

i.{efazodonl

Nor,riorilini (?)
l

Trlzodond Tqpiofan
Vgll3la\1i13 ) .r.;.-rioiilice

I
I

Alpii-TG
B usp C

Clocmetia:ol
R.n?^.J,r,.-;.,rl,,riez.-'nr
FILLrazcpa.-t;:
i i l l

iro

ni

Ap

lobaz:rirt

Lorazepam uxazepan OxprcroLol

zopr
a

Piop rano io I
Tema zsp

an
.\ca-rllp.o:al ('l
)

ton-r
.i

Zo!p iderr

.\lr:i:

Or{ir:Crin:r
l

Berahtroi

Lltiu

P:rllidtiid.'

ProcicliCirl

0i

ri]l

'nr.

lns:o_

r::5;:ur1o-.rt"ry

i I -i', i-i) i

Lj:rr.l,o7

: I?t

iY

tor",,.*orJ
plro:rdsng

-.:r;:c1q-r;:6 ::rd:z eipor.;:g EUir-liiJr?\ !uoPc:"rI

iTSS
E

,.t0.t,.:oZ

| >r::.-:l-r j :.:t:io:\L-\.

'i!jolcu

ira p czEj: N
,n

d;z r:.i

1rq

prj;o0ilol.{
Eln::S_,rer].\
:.^,
r

o
I

tl.\l
I

s:.r

J::

t,-,-\,

UL!iC';
f i:'r-n

col
qt C
l ;
I

'rirli;lc,'td
u
i

t.i:i;
r

Pru'D.:L(!r.i]3

-.-;.- -. -^-.- ^

.s'L-.

Jrq_(._,

::r-rnt qr.Eg

'i

co.rC

ir,1
:::j;.\ i: lir"\
lr o J
r

lulolruiJ

tl.]\,

aLnJ"rl

ou?j
!u r dE\

rolEE

)se{ I

ol

nrn)n rcry

:.

r-r

lsnl

:rltd? lojns

lE

oa"i qio:1:gnsu1 'g

arsdrlrdl

.i