Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Recesiune gingivala Retractia gingivala reprezinta expunerea radacinilor dentare prin migrarea marginii gingiei catre apexul dintelui (partea terminala a radacinii). Tesuturile pot fi ferme, de culoare normala sau inflamate, in functie de cantitatea de iritanti prezenta. Gingia este, in general, fina si fragila, cu portiunea atasata absenta sau de inaltime redusa. Adancimea sulcus-ului gingival este, frecvent, in limite normale.

2. Factori cauzali Cauzele aparitiei acestei afectiuni sunt multiple:

Boala parodontala, cel mai des incriminata, determina retractia generalizata a gingiilor, prin scaderea suportului osos care sustine gingia; anvergura retractiei este in legatura directa cu gravitatea afectiunii parodontale; Acumularea tartrului si placii bacteriene induce activarea mecanismului de aparare al gingiei retragerea, inflamarea si sangerarea acesteia; Traumatisme auto - induse: periaj intempestiv, folosirea incorecta a scobitorilor sau a atei dentare; de asemenea, agresiunea repetata a gingiei cu un obiect dur capatul unui creion sau piercing-urile; Forte ocluzale transmise inegal si necontrolat; Modificari de pozitie ale dintilor, ce ar presupune o lamela osoasa fina sau mai scurta, care nu sustine gingia; Un biotip parodontal fin, transmis genetic, ce presupune o fragilitate si finete gingivala si osoasa; Tratamente stomatologice incorect realizate: lucrari protetice, obturatii neadaptate sau crosete dentare in cazul protezelor partiale acestea invadeaza spatiul gingiei si induc retragerea acesteia. 3. Factori predispozanti impactul alimentar cu aciune direct, n special pe versantul Impact palatinal al molarilor superiori, al cror ax longitudinal este nclinat n alimentar mod normai dinspre coronar spre vestibular La vrstnici, retracia gingival este considerat obinuit, chiar fiziologic", de senescen, dei exist o inflamaie redus, ocult din punct de vedere clinic. Involuia de senescen se caracterizeaz printr-o degenerescent a esutului conjunctiv i a fibrelor de colagen, atrofia osului alveolar, care se reduce n volum, n special pe seama osului medular, cu o cretere a densitii osoase. Astfel, vrstnicii prezint deseori dini cu coroan clinic alungit, rdcina clinic scurtat, dar fr mobilitate dentar patologic. n consecin, nu se poate vorbi de o refracie gingival pur, ea fiind ntotdeauna consecina unor cauze, chiar dac acestea sunt mai greu de decelat. 4. Tipul de parodontiu sau biotipul parodontal Distingem parodontiu gros si subtire. Un biotip parodontal fin, transmis genetic, ce presupune o fragilitate si finete gingivala si osoasa e un factor ce duce la aparitia retractiei gingivale. 5. Clasificare recesiunilor gingivale dupa Sullivan si Atkins

Sullivan si Atkins clasifica recesiunile in functie de morfologia leziunii si rapoartele acesteia cu linia muco-gingivala dupa cum urmeaza: clasa clasa clasa clasa I - recesiuni profunde si late, a II - recesiuni superficiale si late, a III - recesiuni profunde si inguste. a IV- recesiuni superficiale si inguste.

6. Clasificarea recesiunilor gingivale dupa Miller

Benque clasifica recesiunile in functie de prognosticul de reacoperire al leziunii: recesiuni in U prognostic redus de reacoperire recesiuni in V prognostic favorabil de reacoperire, recesiuni in I prognostic foarte bun de reacoperire. Pentru clasificarea recesiunilor, Miller utilizeaza criterii anatomice si posibilitatile terapeutice.

Criteriile anatomice constau in evaluarea nivelului atasamentului

proximal si aspectul jonctiunii amelo-cementare, reperul coronar in functie de care se face aprecierea recesiunii, morfologia si pozitia gingiei marginale depinzind de conturul acesteia. Evaluarea gradului de reacoperire postoperatorie porneste de la aspectul parodontiului aproximal care joaca un rol important deoarece reacoperirea poate fi obtinuta doar in conditiile in care nu exista pierdere de atasament proximal. Pornind de la aceste criterii, Miller descrie 4 clase. Clasa I recesiunea nu atinge linia muco-gingivala, tesuturile parodontale proximale sunt integre, fara pierdere de atasament, prognosticul de acoperire este de 100%; Clasa a II-a recesiunea atinge sau depaseste linia muco-gigivala, tesuturile proximale sunt integre, fara pierdere de atasament, prognosticul de acoperire este de 100%; Clasa a III-a recesiunea atinge sau depaseste linia muco-gingivala, tesuturile proximale sunt usor afectate, prognosticul de reacoperire radiculara este moderat (reacoperire partiala). Clasa a IV-a - recesiunea atinge sau depaseste linia muco-gingivala, tesuturile proximale sunt sever afectate, prognosticul de acoperire rezervat.
7. Tratamentul recesiunilor gingivale
Tratamentul retraciilor gingivale: - n primul rand trebuie tratat cauza (placa bacterian, periajul, malocluzia, etc.)!

- fr tratarea cauzei retraciile vor recidiva!

O igiena bucala impecabila este primul pas spre vindecare: aceasta este realizata mai intai de medic (prin detartraj, periaj profesional) si pastrata de pacient. El trebuie sa isi insuseasca tehnica corecta a periajului, a folosirii atei dentare sau a altor mijloace auxiliare de igienizare, astfel incat sa nu isi auto-induca leziuni sau sa si le agraveze pe cele prezente. Se indeparteaza factorul care a determinat retractia gingivala piercing-uri, se corecteaza obiceiurile vicioase. De asemenea, se adapteaza sau se inlocuiesc tratamentele stomatologice incorecte; se ajusteaza fortele ocluzale transmise aberant, protejand dintii si oasele maxilare.

- tratamentul este chirurgical prin repoziionarea gingiei la un nivel coronar, existnd mai multe tehnici chirurgicale care se folosesc n acest moment.

Lambou repozitionat lateral Lambou repozitionat coronar Lambou repozitionat apical Lambou liber = transplant mucozal

8. Prognosticul succesului in tratament Depinde de cauza incriminata si in mare parte de pacient: renuntarea la obiceiurile vicioase, insusirea metodelor de obtinere a bunei igiene bucale.